obiectul psihologiei c2

Upload: razvan-tudor

Post on 01-Mar-2018

240 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    1/31

    PSIHOLOGIEI

    ORIENTARI

    TEORETICE

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    2/31

    Obiectul de cercetare al psihologieiObiectul psihologiei poate f analizat din

    perspectiva urmtoarelor orientri:Orientarea psihanalitic, (viata psihica

    interioara-obiect de studiu al psihologiei):Sigmund Freud, Carl ustav !ung, Francoise

    "olto, #l$red #dlerOrientarea behaviorist (comportamentul-

    obiect de studiu al psihologiei), !%&%'atson,&%F%Sinnersihologia activitatii -psihologia conduitei:!ean iaget, ierre !anetOrientarea umanist: #braham *aslo+, Carl

    ogers

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    3/31

    ORIENTAREA PSIHANALITIC

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    4/31

    roup photo in $ront o$ Clarniversit. Sigmund Freud, Stanle.

    /all, C%%!ung0 &ac ro+: #braham #%&rill, 1rnest !ones, Sandor Ferenczi%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    5/31

    ORIENTAREA PSIHANALITIC

    "in perspectiva introspec2iei, psihicul este conceput ca un cercde $enomene ce 34i au izvorul 3n ele 3nsele $r nici o legturdeterminativ cu e5teriorul% sihicul este o lume aparte,

    interioar, $ormat din triri e5clusiv subiective: el este izolat delumea e5tern 4i e5ist numai 3n msura 3n care se re6ect 3ncon4tiin2, e5isten2a lui find redus la trirea lui% sihicul este orealitate primar, nemi7locit, el constituie o lume 3nchis 3nsine, un bun personal al fecrui individ%entru a studia aceast realitate interioar, cercettorul trebuie

    s se dedubleze 3n obiect 4i subiect al cercetrii% Cum 3nsdedublarea cercettorului n-ar da dec8t posibilitatea studieriipropriilor lui $unc2ii psihice nu 4i a altor persoane, atunci, pentrua se putea realiza 4i acest deziderat, introspec2ioni4tiirecomand empatia, adic transpunerea cercettorului 3n

    tririle 4i strile psihice ale altor persoane%9ntrospec2ia 34i are originea 3n ermania la eipzig, '%'undt3nfin28nd 3n ; primul aborator de psihologie e5perimental%9ntrospec2ioni4tii pun 3n centrul psihologiei studierea

    $enomenelor de con4tiin2, de aceea introspec2ia a $ost

    denumit psihologia con4tiin2ei%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    6/31

    9ntrospec2ia a $ost vehement criticat 3nc de laapari2ia ei, iar pe considerentul practicrii ei,psihologia a $ost contestat ca 4tiin2% ?n ciuda

    acestor limite, psihologia introspectiv s-adezvoltat tot mai mult, a ptruns 3n universit4i, 3nlaboratoare, 3n cercetrile concrete, iar introspec2iaca metod de cercetare a devenit metoda regal

    de studiu a psihologiei%m8n8nd 3ns 3nchis dintr-o perspectiv

    idealist, 4i mentalist, find 3n esen2 reduc2ionist(reducea 3ntreaga via2 psihic doar la o parte a ei),introspec2ia nu putea constitui pentru mult vremeobiectul psihologiei% ?n $elul acesta s-a con4tientizatc via2a psihic interioar $unc2ioneaz nu doar lanivelul con4tient ci 4i la alte niveluri%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    7/31

    Sig!u"d #reud este cel care propune incon4tientul obiectde cercetare al psihologiei%1l introduce conceptul de aparat psihic, elaboreaz o viziune

    dinamic asupra componentelor acestuia 4i pune la punct otehnic de sondare a incon4tientului, schimb8nd 3ns4ifnalitatea psihologiei%?nainte de ;>@A, aparatul psihic era imaginat de Freud ca

    dispun8nd de trei nivele supraeta7ate: incon4tientul,precon4tientul, 4i con4tientul, rolul esen2ial revenindu-i

    incon4tientului%"up Freud, incon4tientul este sediul instinctelor se5uale3nscrise 3n structura biologic, somatic a organismului% 1lconsidera c incon4tientul $unc2iona dup principiul plcerii,cruia 3i acord statutul de principiu $undamental al vie2ii, 3n

    timp ce con4tiin2a ac2ioneaz dup principiul realit2ii,principiu care presupune g8ndirea, adic stabilirea unui plande ac2iune, a unor situa2ii problematice% #t8ta timp c8t 3ntreaceste instan2e e5ist un echilibru, via2a psihic a individuluieste normal, se des$4oar fresc%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    8/31

    C8nd intervin 3ns dezechilibrri, schimbri de $or2e,distorsiuni, apar noi modele interac2ionale care de obiceisunt de ordin patologic% #tunci c8nd instinctele se5uale nusunt satis$cute necondi2ionat, deci indi$erent de condi2iile

    permisive ale mediului social, ele sunt re$ulate, sunttrimise din nou 3n incon4tient%Odat re$ulate ele nu dispar, nu rm8n inactive, ci

    ac2ioneaz cu mai mult $or2 asupra individului, cer 4i cumai mult trie s fe satis$cute%1le pot f satis$cute sub $orma unor acte

    comportamentale curioase, ciudate sau absurde numite deFreud acte ratate(lapsusuri ine5plicabile, uitri totale denume proprii, de cuvinte strine, erori de citit si scris,st8ngcii), sub $orma visului 4i 3n cazuri mai grave sub

    $orma unor acte nevrotice% ?n cazul nevrozelor, metodapsihoterapeutic propus de Freud a $ost denumit metodapsihanalizei 4i const 3n readucerea 3n con4tiin2a bolnavuluia elementelor psihice patogene 3n vederea dizolvrii 4i

    3nlturrii lor%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    9/31

    "ac p8n 3n ;>@A accentul czuse pe incon4tient 4ipe se5ualitate, odat cu lucrarea BSinele si 1ul din;>@@, Freud se orienteaz spre segmentele superioare

    ale vie2ii psihice pe care le analizeaz mult maiamnun2it 4i nuan2at%#paratul psihic este 3mpr2it 3n trei organizri

    structurale denumite: Sine, 1u si Supraeu sau 9d, 1gosi Superego%Sinele este echivalentul incon4tientului din vechea

    clasifcare, sediul instinctelor, sursa primar a energieipsihice care trebuie consumat, $undamentul pe carese construie4te personalitatea individului%

    1ul este o por2iune a Sinelui care sub in6uen2a lumiie5terioare, a mediului 3ncon7urtor su$er o dezvoltarespecial 3n sensul c din simplu organ receptor 4iprotector 3n raport cu stimulii, devine un intermediar

    3ntre sine 4i lumea e5terioar%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    10/31

    Conceptia lui Sigmund FreudSig!u"d #reud(n% D mai;I>, ondra) a $ost un medicneuropsihiatru evreuaustriac, $ondator al Jcolii psihologice depsihanaliz% rincipalele teorii ale acestei scoli sunt $ondate peurmatoarele ipoteze:"ezvoltarea uman este 3nKeleas prin schimbarea zonei corporale

    de gratifcare a impulsului se5ual%#paratul psihic re$uleaz dorinKe, 3n special cele cu conKinut se5ualJi agresiv, acestea find conservate 3n sisteme de idei inconJtiente%Con6ictele inconJtiente legate de dorinKele re$ulate au tendinKa de

    a se mani$esta 3n vise, acte ratate Ji simptome%Con6ictele inconJtiente sunt sursa nevrozelor%Levrozele pot f tratate, cu a7utorul metodei psihanalitice, prin

    aducerea 3n conJtient a dorinKelor inconJtiente Ji re$ulate%Freud este considerat a f printele psihanalizei iar lucrrile sale

    introduc noKiuni precum inconJtient, mecanisme de aprare, acteratate Ji simbolistica viselor%

    http://ro.wikipedia.org/wiki/6_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1856http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C5%99%C3%ADbor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/23_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evreuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihanaliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihanaliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Evreuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/23_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C5%99%C3%ADbor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1856http://ro.wikipedia.org/wiki/6_mai
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    11/31

    $ia%aSigmund Freud s-a nscut 3ntr-o $amilie de evrei aJenazi din Freiberg,*orvia% Mi-a luat numele de NSigmundN abia la v8rsta de @; de ani%Sigmund a $ost primul nscut din cei nou copii ai $amiliei, dar mai aveaJi alKi $raKi (vitregi) din cstoriile precedente ale tatlui su% Cu toate

    c $amilia sa nu era o $amilie 3nstrit Ji triau 3ntr-un apartament micJi aglomerat, prinKii si au $cut totul pentru ca Sigmund s aib partede cele mai bune condiKii, uneori Ji cu preKul de$avorizrii celorlalKi copiiai $amiliei%Freud a $ost un copil precoce din punct de vedere intelectual Ji deosebitde silitor% Mase ani la r8nd a $ost primul din clas, iar la terminarea Jcoliiavea nu numai cunoJtinKe temeinice de greac, latin, german Jiebraic, ci 3nvKase Ji $ranceza Ji engleza% iaKa de $amilie se organiza3n $uncKie de programul su de studiu% 1l 3Ji lua masa de sear separatde restul $amiliei, iar pianul surorii sale #nna a $ost mutat dinapartament pentru a nu-l deran7a%Freud a studiat medicina la niversitatea din iena% ?n cursul celui de altreilea an de studii a 3nceput s lucreze 3n laboratorul de fziologie, subconducerea lui 1rnst 'ilhelm von &rPce, find 3n special preocupat de$uncKiunea Sistemului Lervos Central % 1l s-a lsat at8t de mult absorbitde aceast activitate, 3nc8t a negli7at celelalte discipline, termin8nd$acultatea abia 3n ;

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    12/31

    ?n ;

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    13/31

    Co"tribu%iirima lucrare publicat de Freud,Zur Aufassung der Aphasien

    (NConcepKii asupra a$azieiN) (;;), trata problema tulburrilor devorbire aprute 3n urma unei leziuni organice a creierului% "up o

    nou lucrare 3n domeniul neurologiei, Die inantile Cerebrallhmung(Naralizia cerebral in$antilN) (;=), Freud s-a dedicat cue5clusivitate cercetrilor privind e5plicarea tulburrilor psihice pebaze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului deNpsihanalizN (;D)%Freud e5plic apariKia mani$estrilor nevrotice, 3n special ale isteriei,

    datorit re$ulrii unor traume emoKionale, ascunse 3n inconJtient%Ca tratament recomand transpunerea pacientului 3n stare dehipnoz, cu a7utorul creia tririle emoKionale re$ulate sunt din nouaduse la supra$aKa conJtiinKei Ji 3n $elul acesta, con6ictele,prelucrate 3n mod conJtient, nu mai provoac tulburri psihice% ?ntre

    ;E Ji ;>AA Freud a $ormulat cea mai mare parte a concepKiilorsale, care $ormeaz nucleul psihanalizei 3n teorie Ji practic% 1lrenunK la metoda hipnozei, pre$er8nd e5punerea spontan dectre pacient a amintirilor sale, 3nc din perioada copilriei, 3ntimpul JedinKelor de psihanaliz, sub $orma aJa zisei NasociaKiilibereN% ?n $elul acesta psihanalistul 3l a7ut s-Ji clarifce conJtient

    e5perienKele con6ictuale, care stau la baza tulburrilor nevrotice%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    14/31

    Cu a7utorul asociaKiilor libere gseJte calea de ptrundere ctreprocesele petrecute 3n inconJtient, ceea ce l-a condus Ji la e5plicareasemnifcaKiei viselor Ji a actelor ratate (NlapsusuriN)% rin interpretareaviselor a a7uns la $ormularea conceptului de se5ualitate in$antil Ji a

    Ncomple5ului OedipN, care ar sta la baza legturilor erotice inconJtienteale copilului cu printele de se5 opus% #ceste puncte de vedere dinconcepKia $reudian au $ost Ji rm8n $oarte controversate%?n ;>A@, Freud este numit pro$esor la niversitatea din iena% ?n 7urul

    su s-a $ormat un cerc de discipoli, ca #l$red #dler, 1ugen &leuler,Carl ustav !ungJi 1rnest !ones, care i-au preluat Ji i-au dezvoltat mai

    departe teoriile% ?n ;>;A a $ost creat Societatea 9nternaKional desihanaliz, cu e5tindere 3n special 3n #merica% e baza reprezentrilorsale, Freud a 3ncercat s e5plice Ji unele $enomene sociale Ji culturale,ca religia, mitologia, arta Ji literatura% "up ocuparea #ustriei de naziJtiFreud se re$ugiaz cu 3ntreaga $amilie la ondra, unde moare 3n urmaunui cancer al ma5ilarului 3n ;>I>%

    ContribuKia esenKial a lui Sigmund Freud const 3n punerea 3n evidenKa e5istenKei Ji acKiunii inconJtientului 3n viaKa psihic Ji 3n e5plicarea peaceast baz a personalitKii umane% ?n plus, a dezvoltat o nou teorie(teoria psihanalitic), precum Ji o metodologie terapeutic a$erent,care - 3n $orma iniKial sau modifcat - urmreJte ameliorarea$uncKionrii psihice, uneori cu aplicaKii 3n patologiile mentale%

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oedip
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    15/31

    Selec%ie a publica%iilor lui Sig!u"d #reud &" do!e"iulpsiha"ali'eiStudien ber Hysterie, (Studii despre isterie) (3mpreun cu!ose$ &reuer

    ), ;E

    Die Traumdeutung(9nterpretarea viselor), ;>Zur Psychopathologie des Alltagslebens(sihopatologia vieKiicotidiene), ;>ADrei Abhandlungen ur Se!ultheorie(Trei eseuri despre teoria

    se5ualitKii), ;>AEZur "inhrung der #ari$mus(9ntroducere despre Larcisism), ;>;%enseits des &ustprinips("incolo de principiul plcerii), ;>@ADas 'ch und das "s(1go Ji 9d), ;>@IDie Zu(unt einer 'llusion(iitorul unei iluzii), ;>@=Das )nbehagen in der *ultur(CivilizaKia Ji nea7unsurile ei), ;>@>+orlesungen ur "inhrung in die Psychoanalyse(Con$erinKe despre

    9ntroducerea 3n psihoanaliz), ;>IITotem und Tabu(Totem Ji tabu)Der ,ann ,oses und die monotheistische -eligion(*oise Ji

    monoteismul), ;>I>Abri$ der Psychoanalyse(O privire asupra psihanalizei), ;>A

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    16/31

    Selec%ie di" operele traduse i" li!ba ro!a"aSigmund Freud - 'ntroducere .n psihanali/, Prelegeri de psihanali/,

    Psihopatologia 0ie1ii cotidiene, 1ditura "idactic Ji edagogic, (;>>E)Sigmund Freud - Dou/ psihanalie(Omul cu lupii Ji Cazul pre-Jedintelui),

    1ditura Trei, (;>>E)Sigmund Freud - Dincolo de principiul pl/cerii, 1ditura N!urnalul iterarN,

    (;>>@)Sigmund Freud - Caul Dora, 1ditura N!urnalul iterarN, (;>>)Sigmund Freud - ,icul Hans, 1ditura N!urnalul iterarN, (;>>E)Sigmund Freud - 'nterpretarea 0iselor, 1ditura N*iastraN, (;>>;)Sigmund Freud - Trei eseuri pri0ind teoria se!ualit/1ii, 1ditura N*iastraN,

    (;>>;)Sigmund Freud -Autobiogra4e, 1ditura MtiinKifc, (;>>I)

    Sigmund Freud - Scrieri despre literatur/ 3i art/, 1ditura nivers, (;>

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    17/31

    OpereOpere vol%9 : Totem 3i tabu, ,oise 3i monoteismul,Angoas/ .n ci0ilia1ie, +iitorul unei iluii,

    1ditura MtiinKifc, traducere de dr% eonard avriliu, (;>>;)Opere vol%99: 'nterpretarea 0iselor, traducere de dr% eonard avriliu, 1ditura MtiinKifc,

    (;>>I)

    Opere vol%999: Psihanali/ 3i se!ualitate, traducere de dr% eonard avriliu, 1ditura MtiinKifc,(;>>)Opere vol%9: , traducere de dr% eonard avriliu, 1ditura MtiinKifc, (;>>)Opere co!plete( editura TreiOpere, vol% ; W "seuri de psihanali/ aplicat/Opere, vol% @ W #e0roa la copil6 ,icul Hans 3i 2mul cu lupiOpere, vol% I W Psihologia incon3tientuluiOpere, vol% W Studii despre societate 3i religieOpere, vol% E W 'nhibi1ie7 simptom7 angoas/Opere, vol% D W Studii despre se!ualitateOpere, vol% = W #e0ro/7 psiho/7 per0ersiuneOpere, vol% < W Comicul 3i umorulOpere, vol% > W 'nterpretarea 0iselor

    Opere, vol% ;A W 'ntroducere .n psihanali/Opere, vol% ;; W Tehnica psihanalieiOpere, vol% ;@ W Studii despre isterieOpere, vol% ;I W Compendiu de psihanali/Opere, vol% ; W Psihopatologia 0ie1ii cotidieneOpere, vol% ;E W +is 3i telepatieOpere, vol% ;D W +ia1a mea 3i psihanaliaOpere, vol% ;= - Proiect de psihologie

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Gavriliuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Gavriliu
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    18/31

    "espre Sigmund FreudFritz 'ittels - 8reud, 1ditura ramar, (;>>)!ean-ierre Chartier - 'ntroducere .n psihanalia

    lui Sigmund 8reud, 1ditura 99, (;>>>

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    19/31

    Citate din Sigmund Freud#natomia este destin%#n5ietatea este preKul pe care 3l pltim civilizaKiei%C8nd ai de7a doua personalitKi, cu siguranK e5ist Ji a treia%C8nd un om este eliberat de religie, acesta are Janse mai bune s traiasc o

    viaK normal Ji plenar%CunoaJterea este manipularea intelectual a observaKiilor verifcate atent%"ac vrei s dob8ndeJti puterea de a suporta viaKa, fi gata s accepKi

    moartea%Fiecare om pe care 3l 3nt8lnesc 3n drumul meu 3mi este superior prin ceva% "e

    aceea 3ncerc s 3nvK c8te ceva pe l8ng fecare%

    Le place s uitm c, de $apt, totul 3n viaKa noastr este rodul 3nt8mplrii,3ncep8nd chiar cu 3nt8lnirea spermatozoidului cu ovulul%rimul om care a pre$erat s 3n7ure dec8t s dea cu piatra poate f considerat

    inventatorul civilizaKiei%eligia este comparabil cu o nevroz a copilriei% - ;+iitorul unei iluii;7 ?isele sunt o reacKie la tulburarea somnului produs de un stimul%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    20/31

    1sen2a concep2iei lui Freud poate f sintetizat3n urmtoarele idei:

    -ea reprezint o 3ncercare de e5plicare a$unc2ionrii psihismului legat de biologic,genetic, metapsihologic care privilegiazregistrul intrinsec al psihicului0

    -dincolo de aspectele $ragmentare ale teorieipsihanalitice (incon4tient, re$ulare, con6icte,libidou), elementul de baz, de coeziunerm8ne legtura dintre ele%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    21/31

    @%O91LT#1# &1/#9O9ST#Orie"tarea beha)iorist*Beha)ioris!ul(din engl% beha0iorism, beha0iourY

    comportament0 $r% b@ha0iorisme) este un curent 3n psihologie,care consider drept obiect e5clusiv al psihologieicomportamentule5terior, $r a se recurge la mecanismelecerebrale ale conJtiinKei sau la procesele mentale interne%J.B.Watsoneste considerat printele acestui curent, al unei noi

    orientri psihologice denumitbehaviorism% ?n concep2ia lui'atson, pentru a deveni o 4tiin2 practic, util, deschis,popular, accesibil tuturor, psihologia ar trebui s realizezeurmtoarele deziderate: s schimbe obiectul de studiu alpsihologiei, sa 3nlture con4tiin2a 4i s-o 3nlocuiasc cucomportamentul0 s schimbe metoda de investigare:

    introspec2ia cu metode obiective, s schimbe fnalitatea, spropun $ormularea unor legi ale comportamentului%Comportamentul, considerat de 'atson ca noul obiect de studiu

    al psihologiei este un ansamblu de rspunsuri a7ustate stimulilorcare 3l declan4eaz iar psihologia reprezint studiul cuplului

    Stimul-Reacie.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    22/31

    Behaviorismul clasicca nou orientare psihologiccorespunde 3n mai mare msura spiritului americanconcret 4i practic, frii mult mai active 4i dinamice aamericanilor dec8t introspec2ia, concep2ie pasiv 4iacademic % *eritul cel mai mare al behaviorismuluieste acela ca leag omul de lumea obiectelor 4i delumea oamenilor% Omul behaviorismului este concret,

    real, viu, solicitat 4i determinat 3n ac2iunile sale demediul natural 4i social 3n care trie4te% *ai t8rziuconcep2iile behavioriste au $ost e5acerbate% sihologiabehaviorist a $undat cele dou ideologii considerateca incompatibile liberalismul 4i comunismul, ambele

    baz8ndu-se pe aceeasi concep2ie despre individ, 4iinterpretat ca organism maleabil 3n $a2a voin2ei, ca 4io cear moale, obiect de control 4i de stp8nire desine 4i niciodat subiect pentru el 3nsu4i%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    23/31

    Precursorisihologia$usese defnit de 'illiam !amesca NJtiinK a vieKii mentaleN% "ar la3nceputul anilor ;>AA, un numr din ce 3n ce mai mare de psihologi au criticatabordarea studiului proceselor mentale conJtiente Ji inconJtiente de p3n atunci%#ceste critici $ceau re$erire la fdelitatea Ji utilitatea metodei introspecKiei, 3n care

    subiectul era rugat s descrie propriile sale procese mentale pe parcursul mai multorsarcini% O alt Kint o reprezenta teoria lui Freuddespre motivele inconJtiente% ?n3ncercarea unui demers metodologic mult mai JtiinKifc Ji mai riguros, s-a trecutgradat de la cercetarea proceselor mentale invizibile, la studiul comportamentelor ceputeau f observate direct% #ceast abordare, cunoscut sub denumirea debeha)ioris!, a revoluKionat JtiinKa psihologiei Ji a rmas curentul dominant pentruurmtorii EA de ani%

    a 3nceputul secolului ZZ o serie de psihologi, nemulKumiKi de lipsa caracteruluipractic Ji evolutiv al JtiinKei psihologice europene, au iniKiat 3n #merica reacKii criticela adresa psihologiei tradiKionale% rimele critici au venit din partea flozoflor, 3nspecial !ames Ji "e+e., care susKineau c nu este adevrat ceea ce corespunderealitKii, cci g8ndirea nu re6ect realitatea, ci doar elaboreaz reguli sauinstrumente care $aciliteaz acKiunea practic a individului, ceea ce $cea inutilpreocuparea pentru subiectivitatea uman% #l doilea atac al introspecKionismului a

    venit din partea zoopsihologilor, care e5plicau comportamentul prin ideea corganismul este o maJin chimic pus 3n miJcare de $orKe e5terne, e5tinz8nd teoriatropismelor de la plante la animale (!a[ues oeb: ;-;>@)%Xoopsihologii recomand metode obiective pentru studierea comportamentului, ca:

    tehnica labirinturilor, tehnica re6e5elor condiKionate, etc% #l treilea atac alintrospecKionismului a venit din partea psihologiei generale, prin cercettorulamerican !ames Ji danezul ange, care au concluzionat c emoKiile nu au o surs 3n

    centrii nervoJi superiori, ci 3n peri$eria organismului, adic 3n modifcrile ce au loc 3norganism%

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_James&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jaques_Loeb&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jaques_Loeb&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_James&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    24/31

    1d+ard ee Thorndierintre primii $ondatori ai behaviorismului s-a a6at Ji psihologul american

    1d+ard ee Thorndie% ?n ;< Thorndie a realizat o serie de e5perimente ce vizaumodul de 3nvKare al animalelor % ?ntr-unul din studii, acesta a pus o pisic 3ntr-ocuJc, iar 3n a$ara cuJtii, o bucata de hran% #poi a msurat timpul 3n care animalul

    3nvaK Ji reuJeJte s deschid uJa cutiei pentru a a7unge la hran% Supun3nd pisica

    aceleiaJi acKiuni de mai multe ori, a vzut c aceasta repet comportamentele careau dus la succes Ji, 3n 3ncercri succesive, scap din ce 3n ce mai repede Ji mai uJordin cuJc% ?n urma acestui e5periment, Thorndie a propus o NlegeN, con$orm creiacomportamentele urmate de o 3ntrire pozitiva (recompensa) se vor repeta, iar celeurmate de o 3ntrire negativ ori $r 3ntrire nu vor f 3nvKate Ji se NpierdN%9%*% Secenov9van etrovici avlov?n ;>AD psihologul rus 9van etrovici avlov, care c3Jtigase cu doi ani 3n urm

    premiul Lobel, $ormuleaz unul dintre principiile celei mai importante ale 3nvKrii%#cesta investigase procesele digestive la c3ini, msur3nd cantitatea de salivasecretat 3n momentul 3n care acestora li se punea o bucat de hran 3n gur% "upmsurtori repetate, avlov a descoperit c animalele salivau chiar la anticipareaprimirii hranei% *ai mult, dac primirea hranei ar f $ost asociat cu un clopoKel, atuncisecreKia salivei s-ar f declanJat doar la simplul auz al acestui clopoKel% #cesta este o

    $orm de baza a ceea ce 3n psihologie se numeJte condiKionare clasic (saupavlovian), 3n care organismul asociaz un stimul cu un altul% Ca urmare a acesteiasocieri, acesta va reacKiona la al doilea stimul, cel asociat, 3ntr-un mod similar cureacKia $aK de primul stimul% Cercetrile ulterioare au artat c acest proces poate fbaza $ormarii unor pre$erinKe sau a structurrii unor temeri, chiar $obii%

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Edward_Lee_Thorndikehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Env%C4%83%C8%9Barea_la_animale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Petrovici_Pavlovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Petrovici_Pavlovhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Env%C4%83%C8%9Barea_la_animale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Edward_Lee_Thorndike
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    25/31

    Beha)ioris!ul tradi%io"al"eJi Thorndie Ji avlov sunt cei care au pus N3n scenN

    behaviorismul, abia 3n ;>;I viziunea psihologiei behavioriste s-aclarifcat% ?n acest an,!ohn &roadus 'atsona publicat lucrarea

    Ns.cholog. as the &ehaviorist ie+s 9t%N Scopul acesteia nu eraaltceva dec3t o complet redefnire a psihologiei ca Nramur pure5perimental Ji obiectiv a JtiinKei naturale N% Scopul teoretic alacestei JtiinKe este predicKia Ji controlul comportamentului% Louastrategie propus presupunea variaKia stimulului din mediu,observarea reacKiei organismului la aceast schimbare%

    #rgumentele decisive 3mpotriva introspecKionismului le-a $ormulatzoopsihologul!ohn &% 'atson, care a susKinut c, dac psihologiavrea s devin JtiinK, trebuie s 3Ji schimbe obiectul cunoaJterii,

    3nlocuind conJtiinKa cu comportamentul, singurul care poate fperceput Ji supus msurrii%#poi, susKine 'atson, psihologia trebuie s 3Ji schimbe metoda,3nltur8nd introspecKia Ji $olosind metode independente desubiectul cunosctor, obiective% ?n al treilea r8nd, susKinea !%&%'atson, psihologia ar trebui s-Ji schimbe scopul, s nu semulKumeasc doar cu descrieri Ji e5plicaKii asupra realitKii psihice,ci s $ormuleze legi ale comportamentului pentru a putea 3ntemeiaacKiunea omului 3n cadrul natural%

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Broadus_Watson&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_B._Watson&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_B._Watson&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Broadus_Watson&action=edit&redlink=1
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    26/31

    Neobeha)ioris!ul*a5 *a.er: behaviorism fziologic#% % 'eiss: bvehaviorism biosocialC% /ull,

    1% uthrieF% Ch% Tolman&arrhus Frederic SinnerCel mai puternic lider al behaviorismului a $ost &urrhus Frederic Sinner,

    un psiholog american care a 3nceput studiul 3nvKrii la animale 3n anii;>IA% Sinner a 3mpm3ntenit termenul de N3ntrireN Ji a inventat un nouinstrument de cercetare denumit Ncutia lui SinnerN $olosit pentrutestarea animalelor%#v3nd la baz e5perimente realizate pe cobai Ji porumbei, el a identifcat

    alte principii de baz ale 3nvKrii% Sinner susKinea c principiile 3nvKriie5plic nu doar comportamentul animalelor de laborator, ci Ji pe cel aloamenilor care asimileaz sau 3Ji modic comportamentul%O alt concluzie era c aproape toate comportamentele sunt modelate de

    patternuri comple5e de 3ntriri venite din partea mediului, un proces cepoart numele de condiKionare operant% #ceast perspectiv l-a $cut peSinner cel mai controversat psiholog al secolului ZZ, dar 3n acelaJi timp Jicel mai in6uent Ji mai marcant psiholog al secolului ZZ, con$ormanchetelor publicate 3nAmerican Psychologist%

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barrhus_Frederick_Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burrhus_Frederic_Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cutia_lui_Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cutia_lui_Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burrhus_Frederic_Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barrhus_Frederick_Skinner&action=edit&redlink=1
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    27/31

    I",ue"%a beha)ioris!ului &" -tii"%ele socialeCu toate c JtiinKele sociale nu au $ost in6uenKate

    niciodat de behaviorismul clasic, anumite aspecte

    izvor8te din s$era doctrinelor behavioriste au penetratc8mpul teoretic al acestora\I]% #Ja cum a $ost dezvoltatde 'atson Ji Sinner, bevaviorismul respingeateoretizarea, $avoriz8nd o psihologiee5perimental,care avea 3n vedere reacKii de tip stimul-rspuns\]%*etodologia behaviorist, 3n care se caut relaKii

    statistice 3ntre variabile dependente Ji independente, adus la cercetri 3n psiho-sociologie, legate de $ormareaopiniilor indivizilor 3n grup\E]%

    ?n acest sens, 1mile "urheimeste cel mai in6uentsociolog pozitivist, e5emplifc8nd metoda 3n studiul sudespre sinucidere\D]% Studiul coreleaz rate locale alesinuciderii cu variabile sociale mai largi (religie, statussociale etc)%

    http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Gruphttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sinuciderea_(studiu_de_%C3%89mile_Durkheim)http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-5http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinuciderea_(studiu_de_%C3%89mile_Durkheim)http://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Gruphttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%23cite_note-2
  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    28/31

    I% #ctivitatea ca obiect de studiu al psihologieiPsihologia conduiteiar trebui s satis$ac dup opinia lui !anet

    dou condi2ii $undamentale: s $ac loc $enomenelor de con4tiin2,ca o conduit particular, ca o complicare a actului care sesupraadaug ac2iunilor elementare0 s se preocupe de studiulconduitelor superioare, credin2e, re6e5ii, ra2ionamente, e5perien2e%Conduita nu se reduce la reac2iile motrice 4i secretorii ale

    organismului, ca la behaviorism ci anga7eaz 3ntreaga personalitate

    a omului a6at 3n interdependen2 cu mediul% 1a nu depinde numaide stimulare, ci 4i de reglare, eviden2iind reac2iile care e5ist 3ntreac2iunea e5tern 4i condi2iile interne prin care se re6ect e5teriorul%

    !anet propune 4i o nou metod de studiere a conduitei, oarecumdi$erit de metodele obiective de laborator 4i anume metodaclinic, privit ca un $el de studiu de caz individual dintr-o

    perspectiv dinamic deoarece 3mbin ascultarea relatrilorsubiectului cu observarea apro$undat a acestuia 3ntr-un numrmare de 4edin2e%Considerarea activit2ii ca obiect de studiu al psihologiei oblig la

    tratarea psihicului ca un mare sistem a6at 3n perpetu organizare 4isporindu-4i continuu capacitatea de autoreglare%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    29/31

    P. Janetarta c psihologia nu este altceva dec8tstudiul ac2iunilor umane, 4tiin2a conduitei sau 4imai e5act studiul omului 3n raport cu universul 4imai ales 3n raporturile sale cu ceilal2i oameni%!anet introduce 3n psihologie termenul de

    conduit, 3n2eleg8nd prin aceasta din urmtotalitatea mani$estrilor vizibile, orientate ctre

    e5terior, c8t 4i totalitatea principiilor deorganizare 4i reglare a ei% Conduita esteansamblul actelor unui individ de la cele maisimple la cele mai comple5e, orientate spre un

    scop 4i 3ncrcate de un sens% ?n concep2iapsihologului $rancez, conduita unifc 4isincronizeaz 3ntr-un tot unitar comportamentul 4ivia2a interioar subiectiv%

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    30/31

    ./0/1/ Orie"tarea u!a"ist*Considerat de unul dintre ini2iatorii ei,A.Maslow(;>A=A), ca a treia

    $or2 3n psihologie, 3nc de la 3nceput, psihologia umanist a reprezentat oreac2ie 3mpotriva celorlalte dou mari orientri e5istente 4i practicate 3nOccident (behaviorismul 4i psihanaliza), considerate incapabile de astudia 4i mai ales de a solu2iona problematica concret, real a omuluicontemporan%#socia2ia #merican de sihologie manist a $ormulat patru

    caracteristici ale celor care ader la noua orientare 4i care e5prim de$apt scopurile ei: centrarea aten2iei pe e5perien2a persoanei ca $enomenprimar 3n studiul omului 4i considerarea e5plica2iilor teoretice 4i acomportamentelor mani$este ca find secundare 3n raport cu e5perien2a

    3nssi 4i semnifca2ia ei pentru persoan0 accent pe unele calit2i umanecum ar f alegerea, creativitatea, valorizarea 4i autoactualizarea, opuseconceperii omului 3n termeni reductioni4ti0 accent 3n selectareaproblemelor 4i procedeelor de cercetare, pe 3ncrctura de semnifca2ii:preocuparea pentru valorizarea demnit2ii 4i calit2ii umane, pentrudezvoltarea poten2ialului inerent oricrei persoane0 accent pe persoancare are o pozi2ie central find vzut 3n procesul descoperirii proprieisale e5isten2e 4i 3n rela2iile sale cu alte persoane 4i cu grupurile sociale%?n studiul personalittii se propune utilizarea unor metode obiective,

    subiective 4i proiective cum ar f cunoa4terea direct, prin percep2ie,metoda 3n2elegerii confgurale, metoda $amiliarizrii cu, metoda

  • 7/25/2019 Obiectul psihologiei C2

    31/31

    Co"clu'ii#ceste abordri se a6 raporturi de

    interdependen2, ele find elective 4icomplementare% Concluzion8nd, artm cobiectul psihologiei trebuie s-l constituiestudiul activit2ii psihice a omului concret saustudiul sub aspect psihologic a omului concretcare ac2ioneaz%