ARMONIZAREA CONTABILA IN PLAN EUROPEAN S I MONDIAL

Baze le Contab i l i ta t i i , FEAA-“A . I .CUZA” IAS I

MARINA NOF IT , Anu l 11 /21 /2013

1

2

CUPRINS:

1.ARMONIZARE CONTABILA SI ROLUL EI2.ARMONIZARE CONTABILA IN PLAN EUROPEAN(ROMANIA)3.ARMONIZARE CONTABILA IN PLAN INTERNATIONAL4.CONCLUZII5.BIBLIOGRAFIE

In contextu l economic s i po l i t i c ac tua l g loba l i za rea in f luenteaza dest ine le

3

nat iun i lo r .G loba l i za rea reprez in tă o in terdependentă economică în c res tere în t re tă r i le de pe g lob dator i tă vo lumulu i r id i ca t s i var ia t a l t ranzact i i l o r t ransnat iona le , f luxur i lo r in ternat iona le de cap i ta l s i răspând i r i i rap ide a tehno log ie i . As t fe l se mod i f i că modu l de ap l i care a p rac t i c i lo r s i po l i t i c i l o r economice .Pr in acest p roces se incearca t recerea de la omogen i ta tea par t i cu la ră spec i f i că un i tă t i l o r te r i to r ia le mic i l a omogen i ta tea genera lă va lab i lă pent ru toată ” lumea” contab i lă .În u l t ima per ioadă s -a as i s ta t la un proces de g loba l i za re contab i lă , ca s i componentă a g loba l i ză r i i economice .Scopu l g loba l i ză r i i contab i le es te t rans formarea s i s temulu i contab i l în t r -un mode l economic s i f inanc ia r , care să in fo rmeze cât ma i corec t s i ma i rap id u t i l i za tor i i i n fo rmat ie i contab i le .În ac tua lu l context in ternat iona l , u t i l i za tor i i au nevo ie de in fo rmat i i f inanc ia re s i ne f inanc ia re c la re , c red ib i le s i comparab i le pe care să -s i bazeze dec iz i i l e f i i nd necesară o t ransparentă a in fo rmat i i l o r economico - f inanc ia re .S i tuat i i l e f inanc ia re anua le au deven i t o impor tantă sursă de in fo rmat i i ,ana l i za tă cu deoseb i tă a tent ie de to t i par t i c ipant i i de pe p ie te le de cap i ta l . În u l t ime le decen i i , însă , documente le de rapor tare f inanc ia ră au cunoscut o ser ie de mod i f i că r i esent ia le , în fo rmă s i cont inut . Ju r i sd ic t ia s i normele care guvernează p ie te le f inanc ia re in ternat iona le i s i pun amprenta asupra carac ter i s t i c i l o r in fo rmat i i l o r contab i le . Se man i fes tă as t fe l neces i ta tea une i s t ruc tur i de rapor tare contab i lă acces ib i lă s i omogenă pent ru în t reaga lume contab i lă .P res iunea armon izăr i i contab i le v ine a tâ t de la ce i care u t i l i zează in fo rmat i i l e contab i le , câ t s i de la o rgan ismele nat iona le de normal i zare s i de reg lementare a p ro fes ie i .Armon izarea contab i lă in ternat iona lă

4

reprez in tă procesu l ins t i tu t iona l ce a re ca ob iec t convergenta normelor s i p rac t i c i lo r contab i le nat iona le , în scopu l fac i l i tă r i i comparat i i l o r s i tuat i i l o r f inanc ia re a le în t repr inder i lo r d in tă r i d i fe r i te .A l t fe l spus a rmon izarea poate f i cons iderată o reconc i l i e re a puncte lo r de vedere d i fe r i te , ne ma i f i ind necesară prezentarea in fo rmat i i l o r în mod un i fo rm c i as igurarea unu i în te les un i ta r ch ia r s i pent ru ce i care u t i l i zează s tandarde d i fe r i te .Armon izarea s tab i les te l im i te le în t re care pot var ia p rac t i c i le contab i le , t inând cont în ma i mare măsură de d i fe rente le nat iona le .Spre deoseb i re de normal i zare , care a re ca ob iec t e laborarea de norme ident ice s i ap l i carea un i fo rmă a acestora în ace las i spat iu geopo l i t i c , a rmon izarea v i zează s tab i l i rea une i ech iva lente în t re d iverse le p rac t i c i contab i le . Am putea spune că a rmon izarea es te ma i put in res t r i c t ivă , putând-o cons idera o fo rmă atenuată a normal i zăr i i .A rmon izarea contab i lă dev ine o neces i ta te pent ru invest i to r i i s i ana l i s t i i f inanc ia r i care t rebu ie să în te leagă s i tuat i i l e f inanc ia re a le f i rme lor s t ră ine a le căror ac t iun i a r dor i să le cumpere . De asemenea, f i rme le care doresc să a ibă acces la f inantare in ternat iona lă , p r in t ranzact ionarea propr i i l o r t i t lu r i de va loare pe p ie te le in ternat iona le de cap i ta l sunt adepte a le a rmon izăr i i i n te rnat iona le . Compan i i le in ternat iona le de contab i l i ta te optează , de asemenea, pent ru a rmon izarea in ternat iona lă .E laborarea , conso l idarea s i aud i ta rea s i tuat i i l o r au un avanta j s i pent ru puterea pub l i că care poate urmăr i s i cont ro la ma i usor operat i i l e compan i i lo r mu l t inat iona le .P rocesu l de a rmon izare a contab i l i tă t i i se poate dezvo l ta în cadru l une i

5

reg iun i (a rmon izare reg iona lă ) sau la n ive lu l mond ia l (a rmon izare mond ia lă ) .Termenu l de in ternat iona l i za re es te mul t ma i pot r iv i t , deoarece pr in in termed iu l IASB (Comi te tu l In ternat iona l pent ru S tandarde Contab i le ) un marenumăr de persoane , în t repr inder i s i tă r i par t i c ipă la acest p roces . În acest sens ob iec t ive le cadru lu i contab i l conceptua l a l IASB se concret i zează în :• s tab i l i rea concepte lo r s i p r inc ip i i l o r teoret i ce ce s tau la baza în tocmi r i i s ip rezentăr i i s i tuat i i l o r f inanc ia re pent ru u t i l i za tor i i ex tern i ;• o fe r i rea unu i gh id pent ru normal i za tor i , de a aduce un p lus de e f i cac i ta te s i coerentă în p rocesu l de normal i zare ;• o fer i rea unu i cadru de re fer in tă pent ru preparator i i de contur i s i pent ru aud i to r i ;• usurarea procesu lu i de în te legere a s i tuat i i l o r f inanc ia re de căt re u t i l i za tor i ;• c res terea gradu lu i de comparab i l i ta te în t imp s i spat iu .În Europa , p rocesu l a rmon izăr i i pe p lan contab i l a început după anu l 1970 s i s -a concret i za t în t re i d i rec t ive a le Comis ie i Europene: d i rec t iva a IV -a (1978) , a V I I -a (1983) s i a V I I I -a (1984) (Deaconu, 2003) .Ob iec t ivu l p r imord ia l a l D i rec t ive lo r contab i le europene constă în e fo r tur i le rea l i za te pe l in ia a rmon izăr i i s i s temelor de contab i l i ta te , în vederea rea l i ză r i i une i p ie te in terne comune. O d i rec t ivă dev ine ap l i cab i lă în t r -un s ta t a tunc i când acest s ta t in t roduce cont inutu l aceste ia în p ropr iu l s i s tem de drept contab i l , în t r -un te rmen f ixa t de aceasta însăs i .Armon izarea pr in d i rec t ive a dat rezu l ta te semni f i ca t ive , cont r ibu ind la modern izarea

6

contab i l i tă t i l o r în t repr inder i lo r europene s i l a o aprop iere a p rac t i c i lo r lo r .Începutu l seco lu lu i a l XX I - lea aduce ce l put in două mod i f i că r i de o impor tantă deoseb i tă pent ru rapor tarea f inanc ia ră in ternat iona lă .P r ima sch imbare a fos t u t i l i za rea IAS / IFRS (S tandarde le In ternat iona le de Contab i l i ta te /S tandarde le In ternat iona le de Rapor tare F inanc ia ră ) în s i tuat i i l e f inanc ia re a le soc ie tă t i lo r co ta te pe p ie te le de cap i ta l d in UE , începând cu 01 .01 .2005, mod i f i ca re impusă de Comis ia Europeană .A doua o reprez in tă semnarea acordu lu i de convergentă (2002) în t re IASB s i FASB (Cons i l iu l S tandarde lo r de Contab i l i ta te F inanc ia ră ) .Totus i , nu toate s ta te le e rau pregăt i te să ap l i ce normele in ternat iona le s i în consec in tă , în numeroase tă r i a le Un iun i i Europene după 01 .01 .2005 coab i tau două re ferent ia le contab i le : re fe rent ia lu l nat iona l s i re fe rent ia lu l in ternat iona l .Sunt voc i care sus t in că g loba l i za rea sau mond ia l i za rea în p lan contab i l es te ma i degrabă o tend in tă decât un fapt împ l in i t , i a r a rmon izarea contab i lă in ternat iona lă î s i va a t inge ob iec t ive le în cond i t i i l e în care a tâ t per fo rmante le economice cât s i ce le f inanc ia re , sunt ana l i za te corespunzător de invest i to r i i burs ie r i s i u t i l e pent ru ana l i s t i i f inanc ia r i în rea l i za rea de prev iz iun i . Demersur i le p r iv ind compat ib i l i za rea s i s temulu i contab i l românesc cu ce l mond ia l sunt determinate de conf igurat ia re la t i i l o r economice in ternat iona le a f la te în t r -un proces de g loba l i za re genera lă sub impu lsu l c i rcu la t ie i in ternat iona le a cap i ta lu lu i . Impunându-s i in tegrarea în randu l tă r i l o r europene, România a depus în u l t imu l decen iu e fo r tur i în toate domeni i le v ie t i i sa le soc ia l -economice ,pent ru

7

găs i rea unu i l imba j comun de comunicare cu acestea .În Romania , p rogramul de a rmon izare contab i lă a fos t legat de neces i ta tea a t rager i i de invest i t i i s t ră ine , ia r a l do i lea de in tegrare în Un iunea Europeană .Adevărata conso l idare a re fo rmei contab i le românest i s -a p rodus ma i tâ rz iu , odată cu a rmon izarea aceste ia cu D i rec t ive le Europene s i S tandarde le In ternat iona le de Contab i l i ta te .Asadar , putem a f i rma că a rmon izarea re ferent ia lu lu i nat iona l cu normele in ternat iona le se rea l i zează la două n ive le :(1 ) Armon izarea la n ive l european, vorb ind a ic i de în t repr inder i le mic i s i m i j loc i i , l a care a rmon izarea se fundamentează pe D i rec t ive le CEE , respect iv D i rec t iva a IV -a , a V l l -a s i a V I I I -a .Acqu is -u l comuni ta r în această mater ie a re ca ob iec t iv un i fo rmizarea reg lementăr i i contab i l i tă t i i soc ie tă t i lo r comerc ia le în s ta te le membre .Conform op in ie i lu i Van Hu l le , D i rec t iva a IV -a a UE „nu î s i p ropune ca scop o a rmon izare completă a regu l i l o r s i p rac t i c i lo r contab i le , ob iec t ive le sa le sunt ma i degrabă or ienta te spre as igurarea unu i p lus de comparab i l i ta te a in fo rmat ie i contab i le” .T ranspunerea acestor d i spoz i t i i comuni ta re a avut ca ob iec t iv as igurarea fu rn izăr i i de in fo rmat i i f inanc ia r -contab i le care să se carac ter i zeze pr in re levantă s i c red ib i l i ta te . În vederea rea l i ză r i i comparab i l i tă t i i rapoar te lo r f inanc ia re se va ap l i ca un cadru genera l de prezentare a b i lantu lu i s i a contu lu i de pro f i t s i p ie rder i .Cer in te le de prezentare prevăzute în d i rec t ivă au fos t in tegrate în leg is la t ia românească , p r in adoptarea unor p r inc ip i i s i regu l i de bază , p recum s i a unor t ra tamente a l te rnat ive , care să permi tă luarea în cons iderare a e fec te lo r in f la t ie i s i a a l to r e lemente care in f luentează rezu l ta tu l f inanc ia r s i ca re să

8

as igure o desch idere ma i la rgă a s i tuat i i l o r f inanc ia re căt re toate categor i i l e de u t i l i za tor i .D i rec t iva a saptea 83 /349/CEE pr iv ind în tocmi rea contur i lo r conso l idate a fos t p re luată în leg is la t ia românească pr in e laborarea Normelor metodo log ice pr iv ind contur i le conso l idate , norme aprobate pr in Ord inu l M in i s t ru lu i F inante lo r n r . 772/2 .06 .2000.D i rec t iva a opta 84 /253/CEE pr iv ind aud i tu l f inanc ia r a fos t in tegra l t ranspusă în leg is la t ia românească , p r in p reveder i le Ordonante i de Urgentă a Guvernu lu i n r .75 /1999 pr iv ind ac t iv i ta tea de aud i t f inanc ia r , p r in care a fos t în f i in ta tă s i Camera Aud i to r i lo r F inanc ia r i d in România .(2 ) Armon izarea la n ive l in ternat iona l , cazu l ent i tă t i l o r mar i s i foar te mar i , l a care a rmon izarea se fundamentează pe adoptarea s tandarde lo r in ternat iona le de contab i l i ta te .Of i c ia l , Romania a in t ra t în cursa S tandarde lo r In ternat iona le de Contab i l i ta te , odată cu pub l i carea Ord inu lu i M in i s t ru lu i de F inante 403/1999, respect iv 94 /2001 care încearcă s i reusesc în t r -o anumi tă măsură să c la r i f i ce o par te d in p rob lemat ica a rmon izăr i i contab i le românest i . Repere le p rogramulu i de a rmon izare contab i lă in Romania cu IAS / IFRS au fos t ma i mul t de natură cant i ta t ivă decât ca l i ta t ivă în sensu l că agent i i economic i v i za t i de această a rmon izare contab i lă t rebu iau să îndep l inească anumi te c r i te r i i p r iv ind c i f ra de a facer i , vo lumul ac t ive lo r sau număru l de sa la r ia t i . Conform cu s t ra teg ia o rgan ismulu i de reg lementare d in România , în t repr inder i le mar i t rebu iau să ap l i ce reg lementăr i le de a rmon izare contab i lă IAS / IFRS ia r în t repr inder i le mic i ,vers iunea s imp l i f i ca tă a acestor reg lementăr i . În p rac t i că , încercarea de armon izare cu două cadre contab i le nu a avut

9

succes deoarece în mul te cazur i , con formi ta tea cu anumi te IAS -ur i a fos t doar par t ia lă .As t fe l , în t imp ce europen i i au acceptat foar te g reu IAS / IFRS s i numai pent ru soc ie tă t i le co ta te la n ive lu l contur i lo r lo r conso l idate , în România s -au pre luat ca a tare aceste norme in ternat iona le , ce l put in la n ive l de reg lementare .Ap l i carea prac t i că s -a făcut cu d i f i cu l ta te , punând în d i scut ie opor tun i ta tea adoptăr i i unor norme care sunt emanat ia une i a l te cu l tu r i , menta l i tă t i , putern ic ancorate în p r inc ip i i .Re f lec tarea f ide lă a rea l i tă i i economico -f inanc ia re es te motoru l care pune în miscare în t reaga pro fes ie contab i lă . Pent ru îmbunătăt i rea moda l i tă t i l o r de prezentare a acestu i a t r ibut se ocupa as tăz i spec ia l i s t i în “s t i in ta contur i lo r” . În fa ta p rovocăr i lo r europene, contab i l i ta tea românească nu putea rămâne pas ivă , u rmând procese le de normal i zare , a rmon izare s i convergentă . Dar es te de urmat un drum s inuos până în momentu l in care Romania se va a l in ia s ta te lo r europene dezvo l ta te s i mar i lo r puter i economice a le lumi i , ca re s i -au adaptat leg is la t ia contab i lă la P r inc ip i i l e Contab i le Genera l Acceptate în S ta te le Un i te – US GAAP – s i / sau S tandarde le In ternat iona le de Rapor tare F inanc ia ră – I FRS .În ceea ce pr ives te mode lu l contab i l ca re a r corespunde Românie i , es te vorba de un mode l h ib r id (Deaconu, 2003) în sensu l că t ine seama atâ t de reg lementăr i le contab i le ac tua le , care reprez in tă o combinat ie a normelor in ternat iona le cu ce le europene, câ t s i de s i tuat ia p rac t i c i i contab i le .P rocesu l de concepere a normelor contab i le a reprezentat s i reprez in tă o d i spută i s to r i că în t re ma i mul t i ac tor i – ment ionând a ic i p ro fes ia contab i lă s i puterea pub l i că - s ta tu l .

10

Standarde le nat iona le as t fe l e laborate t rebu ie să as igure convergenta to ta lă cu IFRS s i în ace las i t imp pot rea l i za o ma i bună concordantă în t re p r inc ip i i s i regu l i s i poate sa t i s face ma i b ine rapor tur i le care t rebu ie să ex is te în t re contab i l i ta te s i f i sca l i ta te .Ex is tenta unu i cadru teoret i c a l contab i l i tă t i i bazat pe IFRS , c reat în conformi ta te cu rea l i tă t i l e economico - f inanc ia re românest i , p rezentat în mod exp l i c i t , a r as igura , după op in ia spec ia l i s t i l o r , coerenta normelor contab i le nat iona le , in ternat iona l i za rea l imba ju lu i contab i l autohton , p recum s i c res terea c red ib i l i tă t i io rgan ismelor de normal i zare contab i lă .

B ib l iogra f ie :

Bogdan V . , 2004, Armon izarea contab i lă in ternat iona lă , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ;Bunget O . C . , 2005, Contab i l i ta tea românească în t re re fo rmă s iconvergentă , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ;Casta J . F . , Co lasse B . , 2001, Jus te va leur -en jeux techn iques e t po l i t iques ,Ed . Economica s i Cab inetu l Mazars , Par i s ;Co lasse B . , 1987, NoŃiunea de normal i zare contab i lă ( în t re normal i zarea indust r ia lă s i normal i zarea soc ia lă ) , rev i s ta F ranceză de Contab i l i ta te , septembr ie ;Costa F . L . , 1996. La

11

comptab i l i té e t ses u t i l i sa teurs , Encyc lopéd ie de Gest ion Economice , Par i s , în Fe leagă N . , Îmb lânz i rea jung le i contab i l i tă t i i , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ; Deaconu A . , 2003, Impactu l convergente i contab i le asupra reg lementăr i lo r s i p rac t i c i lo r nat iona le , vo lumul confer in te i „Contab i l i ta tea mi len iu lu i I I I ” , Ed i tu raS incron , C lu j -Napoca ;Dobroteanu L . , 2005, Geneză s i v i i to r în contab i l i ta te , Ed i tu ra Economică ,Bucures t i ;Hoaran C . , 1995, L 'harmon isat ion comptab le in ternat iona le , Revue Comptab i l i té , Cont rô le Aud i t ;Ionescu C . , 2003, In fo rmarea f inanc ia ră în contextu l in ternat iona l i ză r i i contab i l i tă t i i , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ; I onascu I . , 2003, D inamica doct r ine lo r contab i l i tă t i i contemporane , Ed .Economică , Bucures t i ;Ma lc iu L . , Fe leagă N . , 2005, Re formă după re fo rmă: Contab i l i ta tea d in România în fa ta une i no i p rovocăr i , vo l . I , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ;Mat i s D . , 1999, Normarea , a rmon izarea s i dezvo l ta rea s i s temulu i contab i l d in România , în S tud ia Un ivers i tas Babes -Bo lya i , Oeconomica , n r . 2 ;M inu M. , 2002, Contab i l i ta tea ca ins t rument de putere , Ed i tu ra Economică ,Bucures t i ;Neag R . , 2000, Re forma contab i l i tă t i i românest i – în t re mode le le f rancez s i ang lo -saxon , Ed i tu ra Economică , Bucures t i ;Popescu Gh. , Popescu V . A . , Popescu C . R . , 2006, Contab i l i ta tea conformă cu D i rec t ive le Europene, Ed i tu ra Gest iunea , Bucures t i ;R i s tea M. , Dumi t ru C . G . , 2003, Contab i l i ta te apro fundată , Ed i tu ra Lucman, Bucures t i ;S t reeten P . P . , 2001, G loba l i za t ion : Threat o r Oppor tun i ty , Barnes and Nob les , USA;*** Ord inu l M in i s t ru lu i F inanŃe lor Pub l i ce nr . 3055 d in 29 .10 .2009,pub l i ca t în Mon i to ru l O f i c ia l n r . 766 d in 10 .11 .2009 pent ru aprobarea

12

Reg lementăr i lo r contab i le conforme cu d i rec t ive le europene, mod i f i ca t p r inOrd inu l M in i s te ru lu i F inante lo r Pub l i ce nr . 2 .869/2010;*** Legea contab i l i tă t i i n r . 82 /1991, repub l i ca tă în Mon i to ru l O f i c ia l ,Par tea I n r . 454 d in 18 /06 /2008, mod i f i ca tă pr in OUG nr . 37 /2011