tema_2_rolul sirf in armonizarea contabilitatii

1

Tema 2. Rolul SIRF în armonizarea contabilității

2.1 Activitatea Consiliului pentru SIRF2.2 Obiectivul raportării financiare cu scop general și caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile2.3 Elementele situațiilor financiare

2

2.1 Activitatea Consiliului pentru SIRF

3

Fundația IFRS (fondată în martie, 2001)

Elementele Fundației IFRS1. Adunarea administratorilor (trustees)2. Organismul de reglementare propriu-zis, IASB3. Un comitet de interpretare (IFRIC)4. Un consiliu consultativ (IASAC)

www.ifrs.org

Activitatea Consiliului pentru SIRF

http://www.ifrs.org/

4

Fundația IFRS este o organizație independentă, non-profit din sectorul privat care lucrează în interes public. Obiectivele sale principale sunt:• Să elaboreze un set unic de standardele internaționale de

raportare financiară (IFRS) de înaltă calitate, ușor de înțeles, executorii și acceptate la nivel global, prin intermediul comitetului său de elaborare standardelor, IASB;

• Să promoveze utilizarea și aplicarea riguroasă a acestor standarde;

• De a ține seama de nevoile de raportare financiară ale economiilor emergente și entităților mici și mijlocii (IMM-uri);

• Să promoveze și să faciliteze adoptarea IFRS-urilor, fiind standarde și interpretări emise de IASB, prin convergența standardelor de contabilitate naționale și IFRS.


5

IFRS-urile sunt elaborate printr-un proces de consultare internațională, așa-numitul "proces echitabil", ce prevede implicarea persoanelor interesate și organizațiilor din întreaga lume.

Procesul echitabil cuprinde șase etape, astfel încît administratorii au posibilitatea de a se asigura de respectarea conformității la diferite etape prin:

Stabilirea planului de lucru Planificarea proiectuluiElaborarea și publicarea proiectului pentru discuțiiElaborarea și publicarea proiectului de standardElaborarea și publicarea standarduluiAcțiuni după emiterea standardului


Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF-urile) sunt standardele şi interpretările emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB). Acestea includ:

(a) Standarde Internaţionale de Raportare Financiară(b) Standarde Internaţionale de Contabilitate;(c) Interpretări IFRIC(d) Interpretări SIC


6

Mai multe detalii privind activitatea consiliului pot fi accesate urmând lincul: http://www.ifrs.org/The-organisation/Documents/WhoWeAre_JAN-2014_ENG.PDF


7

http://www.ifrs.org/The-organisation/Documents/WhoWeAre_JAN-2014_ENG.PDF



8

Conform pct. 6.5 al Acordului de renunţare la dreptul de autor pe un teritoriu limitat încheiat cu Fundaţia IFRS, plasarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară pe pagina web a Ministerului Finanţelor permite utilizatorilor doar citirea acestora, fără dreptul de a fi modificate.

http://www.minfin.md/ro/actnorm/contabil/standartraport/





2.2 Obiectivul raportării financiare cu scop general și caracteristicile calitative

ale informaţiilor financiare utile

Cadrul conceptual internațional privind raportarea financiară

9

10


Capitolul I. Obiectivul raportării financiare cu scop generalCapitolul II. Entitatea raportoarea (urmează a fi elaborat) Capitolul III. Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile Capitolul IV. Cadrul general


11

Pornind de la ipoteza că

situațiile financiare urmează să răspundă nevoilor comune ale majorității utilizatorilor pentru luarea deciziilor, în mare parte, economice


12

Scopul cadrului general conceptual este:a) Să asiste Consiliul în elaborarea de noi IFRS-uri și revizuirea celor existente

b) Să asiste Consiliul în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor de contabilitate și a procedurilor de prezentare a situațiilor financiare prin furnizarea unei baze de reducere a numărului alternativelor de tratamente contabile permise de IFRS-uri

c) Să asiste organismele de reglementare în procesul de elaborare a standardelor naționale


13

d) Să îi asiste preparatorii situațiilor financiare în aplicarea IFRS-urilor și în abordarea temelor care nu fac încă obiectul unui IFRS

e) Să asiste auditorii în formarea unei opinii referitoare la conformitatea situațiilor financiare cu IFRS-urile

f) Să asiste utilizatorii situațiilor financiare în interpretarea informațiilor cuprinse în situațiile financiare întocmite conform IFRS

g) Să furnizeze celor interesați de activitatea IASB informații privind abordarea formulării IFRS-urilor


14

Cadrului general conceptual tratează:

Obiectivul raportării financiare Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare

utile Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe

baza cărora sunt întocmite situațiile financiare Conceptele de capital și de menținere a capitalului


15

Obiectivul raportării financiare cu scop general este acela de a oferi informaţii financiare cu privire la entitatea raportoare care să fie utile pentru investitorii existenţi şi potenţiali, împrumutătorii şi alţi creditori în deciziile pe care aceştia le iau cu privire la oferirea de resurse entităţii.


16

Entitatea raportoare (draft-ul a fost publicat în martie, 2010)

Conceptul privind entitatea raportoareConceptul controluluiParte a unei entitățiSituații financiare, alte decât cele consolidate


17

Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile

Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie RELEVANTE şi SĂ REPREZINTE EXACT ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.


18

RELEVANŢA

Informaţiile financiare relevante sunt cele

care au capacitatea de a genera o diferenţă în deciziile luate de către utilizatori.

Informaţiile pot avea capacitatea de a genera o diferenţă în luarea unei decizii chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de aceste informaţii sau dacă le cunosc deja din alte surse.


Prag de semnificaţie

Informaţiile sunt semnificative dacă omiterea sau prezentarea lor eronată ar putea influenţa deciziile pe care utilizatorii le iau pe baza informaţiilor financiare privind o anumită entitate raportoare.

Pragul de semnificaţie este un aspect al relevanţei specific unei entităţi bazat pe natura sau magnitudinea elementelor la care se referă informaţiile în contextul raportului financiar al unei entităţi individuale.

Consiliul nu poate specifica un prag cantitativ pentru semnificaţie şi nu poate predetermina ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situaţie.


19

20

REPREZENTAREA EXACTĂ

Rapoartele financiare reprezintă fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi utile, informaţiile financiare nu trebuie numai să reprezinte fenomenele relevante, ci trebuie şi să reprezinte exact fenomenele pe care îşi propune să le reprezinte. Pentru a fi o reprezentare exactă perfectă, o descriere trebuie să aibă trei caracteristici. Aceasta trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.


Completă - include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să înţeleagă fenomenul descris, inclusiv toate descrierile şi explicaţiile necesare.

Neutră - o descriere neutră este una care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea informaţiilor financiare, adică informația nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori.

Fără erori - reprezentarea exactă nu înseamnă exactitudine sub toate aspectele. Fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost selectat şi aplicat fără erori în cadrul procesului.


21

Exemplul 1. Dl Contabil întocmește situațiile financiare pentru entitatea Alfa. Pe parcursul exercițiului financiar Alfa a încheiat un acord de finanțare ce implică tranzacții complexe cu instrumente financiare derivate și obligațiuni. Dl Contabil este de părere că majoritatea utilizatorilor situațiilor financiare nu vor înțelege tranzacția respectivă deoarece implică cunoștințe detaliate în domeniu și, respectiv, nu ar trebui reflectată în situația poziției financiare.

Este aceasta o decizie corecta?


22

23

Caracteristicile calitative amplificatoare:Comparabilitatea Verificabilitatea Oportunitatea Inteligibilitatea

Caracteristicile calitative amplificatoare pot ajuta în alegerea unei modalităţi din două alternative care trebuie utilizată pentru a descrie un fenomen, dacă se consideră că ambele sunt la fel de relevante şi exact reprezentate.


24

Considerațiunile privind constrângerile de cost asupra raportării financiare utile



25

INFORMAȚII FINANCIARE UTILE

RELEVANTE EXACTE

Complete

Neutre

Fără erori

Pragul de semnificație

COMPARABILE INTELIGIBILEVERIFICABILE OPORTUNE

CONSTRÎNGERILE DE COST

2.3 Elementele situațiilor financiare

26

27

Ipoteze de bază

Continuitatea activităţii

Situaţiile financiare sunt întocmite, de regulă, pornind de la ipoteza că o entitate îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil.

Astfel, se presupune că entitatea nu are intenţia şi nici nevoia de a lichida sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie există, ar putea fi nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o bază diferită de evaluare şi, în acest caz, trebuie indicată baza utilizată.


Exemplul 1. Comp SA produce detalii necesare la fabricarea computerelor și le vinde companiilor producătoare. La finele anului curent se cunosc următoarele informații: Pe parcursul ultimilor cinci ani Comp SA a înregistrat pierderi semnificative Pe parcursul anului curent directorii Comp SA au fost înștiințați de bancă

precum că aceasta nu va mai acorda împrumuturi și nu va mai emite garanții în numele entității

Doi dintre cei trei directori au demisionat pe parcursul anului curent, deoarece salariile nu au fost plătite timp de cinci luni.

Directorul rămas a solicitat lichidarea voluntară a entității

Cum credeți, entitatea își poate continua activitatea pe baza principiului continuității activității?


28

Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupându-le în categorii cuprinzătoare conform caracteristicilor economice.

Aceste categorii largi sunt numite elementele situaţiilor financiare.

Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare din bilanţ sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii.

Elementele direct legate de evaluarea performanţei în situaţia veniturilor şi cheltuielilor sunt veniturile şi cheltuielile.


29

30

Poziţia financiară Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii. Acestea sunt definite după cum urmează: (a) Un activ este o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi din care se preconizează că vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate.

(b) O datorie este o obligaţie actuală a entităţii, rezultată din evenimente trecute, a cărei decontare se aşteaptă să determine o ieşire de resurse încorporând beneficii economice din entitate.

(c) Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.


31

Performanţă

Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei sau ca bază de referinţă pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune.

Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de evaluarea profitului.

Definiţia venitului include atât veniturile, cât şi câştigurile


32

Veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuţii ale participanţilor la capitalurile proprii. Câştiguri (gains) - alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a entităţii.Venituri: apar în cursul desfăşurării de către o entitate a activităţii sale curente - vânzări, onorarii, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.

Câştiguri: sumele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament; sumele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor imobilizate.

Câştigurile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice.


Cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieşiri sau epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de distribuirea către participanţii la capitalul propriu. Pierderi (losses) - alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a entităţii. Cheltuieli: apar în cursul desfăşurării de către o entitate a activităţii sale curente - costul vânzărilor, salariile şi amortizarea

Pierderi: sume rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care entitatea le-a contractat în valută, pierderi din incendii

Pierderile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoaşterea existenţei

acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice.


33

Recunoașterea

Un element care corespunde definiţiei unui element trebuie recunoscut în cazul în care: (a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului să intre sau să iasă în sau din entitate; Și(b) elementul are un cost sau o valoare care se poate evalua fiabil.


34

Evaluarea - procesul prin care se determină valorile monetare la care elementele situaţiilor financiare vor fi recunoscute şi înregistrate în bilanţ şi în situaţia veniturilor şi cheltuielilor. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în diverse combinaţii şi grade de utilizare:Costul istoric Costul curent Valoarea realizabilă (de decontare)Valoarea actualizată


35


36

Element Definiția existentă Definiția propusă

Activ resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi din care se preconizează că vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate

resursă economică actuală, controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute

Datorii obligaţie actuală a entităţii, rezultată din evenimente trecute, a cărei decontare se aşteaptă să determine o ieşire de resurse încorporând beneficii economice din entitate

obligaţie actuală a entităţii de a transfera o resursă economică ca rezultat al unor evenimente trecute

Resursă economică

- un drept sau altă sursă de valoare, ce este capabilă să genereze beneficii economice

37

Întrebări pentru recapitulare:

1. De ce este necesar un cadrul conceptual privind raportarea financiară?

2. Care este obiectivul raportării financiare cu scop general?

3. Definiți ipoteza continuității activității.

4. Care sunt caracteristicile calitative fundamentale ale informațiilor?

5. Numiți caracteristicile calitative amplificatoare ale informațiilor.

6. Numiți și caracterizați succint elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare.

7. Numiți și caracterizați succint elementele direct legate de evaluarea performanței.
