armonizarea la st. ue in domeniul concurentei

ARMONIZAREA LEGISLAŢIEIREPUBLICII MOLDOVA LA STANDARDELE UE

ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

LEGISLAŢIA ŞI POLITICAÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

Dr. Eugene Stuart şi Dr. Abel Mateus

Chişinău, Decembrie 2009

SERIA DE INSTRUCŢIUNI PENTRU ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI SECTORIALE

CZU 339.137(478)(094.73)=135.1=111S 93

Editura: IBF International Consulting în consorţiu cu DMI, IRZ, Nomisma, INCOM şi Institute of Public Policy

Autori: Dr. Eugene Stuart şi Dr. Abel Mateus

Traducerea: Inesa Coman

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Stuart, Eugene

Legislaţia şi politica în domeniul concurenţei. Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la standardele UE în domeniul concurenţei = Compe-tition law and policy. Law approximation to EU standards in the Republic of Moldova: Suport la implementarea acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană / Eugene Stuart, Abel Mateus; transl.: Inesa Coman. � Ch.: �Sinectica-Com� SRL, 2010. � 156; 152 p.

Tit., text paral.: lb. rom., engl. � Pag. paral. � Carte-valet (�перевертыш�). � 500 ex.

ISBN 978-9975-4099-0-2

Acest raport a fost pregătit cu sprijinul Þ nanciar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în raport sunt cele ale Proiectului şi ale autorilor şi nici într-un caz nu urmează a Þ considerate drept reß ectând opina oÞ cială a EUROPEAID, a Uniu-nii Europene sau a oricărei organizaţii conexe sau constituente a acesteia.

ISBN: 978-9975-4099-0-2

3

Prefaţă Politica şi legislaţia UE în domeniul concurenţei au jucat un rol vital în asigurarea faptului că conduita unor Þ rme comerciale n-a afectat interesele altor agenţi economici şi ale consumatorilor de pe piaţa din spaţiul UE. În condiţiile unei concurenţe efective pe pieţele europene, actorii mediului de afaceri se aß ă permanent sub presiunea de a le oferi consumatorilor cel mai bun spectru de produse şi servicii la cele mai avantajoase preţuri. Acest de-ziderat este realizat datorită eforturilor pro-active comune ale autorităţilor naţionale în domeniul concurenţei şi Comisiei Eu-ropene depuse în contextul examinării, prevenirii sau urmăririi

judiciare a practicilor anticoncurenţiale nelegale. Cu alte cuvinte, politica UE în dome-niul concurenţei se referă la aplicarea unor reguli care să asigure faptul că agenţii eco-nomici activează în condiţiile unui mediu concurenţial în scopul comercializării produ-selor sale, sunt inovatori şi oferă preţuri acceptabile. Acest proces stimulează spiritul întreprinzător şi eÞ cienţa şi lărgeşte spectrul de opţiuni, fapt ce determină creşterea bunăstării consumatorilor şi le asigură preţuri mai mici, calitate superioară şi ofertă diversiÞ cată.În contextul eforturilor de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european, a fost agreată alinierea legislaţiei şi politicii Republicii Moldova în domeniul concurenţei la standardele europene în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi al Planului de Acţiune al Politicii Europene de Vecinătate. Această iniţiativă contribuie la fundamen-tarea unor relaţii comerciale bazate pe încrederea reciprocă dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ba mai mult, aduce beneÞ cii clare mediului de afaceri şi consu-matorilor din Moldova. Cu toate că implementarea unui sistem modern viabil de asigurare a concurenţei efecti-ve este un proiect de durată, s-a scurs deja ceva timp de când Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de armonizare treptată cu standardele europene. În următorii ani, sunt indicate eforturi suplimentare în vederea realizării planurilor asumate. Negocieri-le iniţiate recent în cadrul acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor oferi, în acest sens, posibilităţi suplimentare.Sunt foarte bucuros că Proiectul �Suport pentru Implementarea Acordurilor din-tre Uniunea Europeană şi Republica Moldova�, Þ nanţat de Uniunea Europeană, şi-a asumat iniţiativa de a elucida starea actuală de dezvoltare a politicii şi legislaţiei Republicii Moldova privind concurenţa. În cadrul Proiectului au mai fost identiÞ cate şi principalele provocări pe care RM le-ar putea întâmpina în procesul de armonizare a propriei legislaţii cu politica şi legislaţia UE în domeniul concurenţei. Reieşind din cele menţionate, această publicaţie constituie o sursă importantă de date pentru Re-publica Moldova în vederea planiÞ cării şi realizării unui plan de acţiune bine deÞ nit privind viitoarele îmbunătăţiri şi reforme esenţiale în domeniul politicii şi legislaţiei

4

privind mediul concurenţial. Dat Þ ind faptul că Moldova dispune de forţă dinamică suÞ cientă, planul de acţiune sus-menţionat este acela pe care Uniunea Europeană îl va susţine în continuare.

Ambasadorul Dirk Schuebel,Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova

Chişinău, ianuarie 2010

5

Introducere în setul de Instrucţiuni de Armonizare Legislativă Sectorială

Proiectul Þ nanţat de UE �Suport la Implementarea Acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană� şi-a început activitatea la Chişinău, în august 2008 şi va Þ dura până la sfârşitul anului 2010. Proiectul este implementat de un Consorţiu Internaţional, condus de compania IBF International Consulting. Obiectivul principal al Proiectului este de a asista Autorităţile Republicii Moldova la implementarea priorităţilor stabilite în Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) din 1998 şi Planul de Acţiuni pri-vind Politica Europeană de Vecinătate (PA PEV) din 2005.

Din punct de vedere operaţional, Proiectul este divizat în trei Componente, având următoarele obiective speciÞ ce:

1. Susţinerea şi monitorizarea procesului de implementare a măsurilor stabilite în acor-durile actuale precum şi în eventualele acorduri bilaterale viitoare între UE şi Repub-lica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate � în mare parte în formă de consultanţă politică de nivel înalt şi consolidare instituţională a Cabinetului de Miniştri.

2. Susţinerea procesului de armonizare legislativă în Republica Moldova în sectoarele convenite între Moldova şi UE în cadrul documentelor bilaterale încheiate, precum şi implementarea lor efectivă � în mare parte în formă de consultanţă politică şi juridică precum şi instruire pentru sectoarele care urmează a Þ armonizate, îmbunătăţirea capacităţii de armonizare legislativă a Republicii Moldova şi sprijinirea în procesul de consolidare instituţională a Centrului de Armonizare Legislativă.

3. Creşterea nivelului de promovare, vizibilitate şi eÞ cacitate a coordonării asistenţei UE de către autorităţile moldoveneşti, precum şi coordonare a iniţiativelor Þ nanţate de UE cu cele ale donatorilor, în special ale Statelor Membre ale UE � îndeo-sebi, în vederea dezvoltării capacităţii de coordonare a asistenţei şi promovarea asistenţei de tip TWINNING.

Scopul elaborării setului de Ghiduri de Armonizare Legislativă Sectorială este de a aborda problemele principale cu care se confruntă procesul de armonizare a legislaţiei în Moldova la nivel de ministere de ramură/instituţii publice, prin acordarea unei expertize concrete în vederea facilitării unei înţelegeri clare a contextului şi scopului

6

1 Legislaţia şi Politica UE în domeniul concurenţei constă din două elemente � anti-trust şi reglementarea aju-toarelor de stat. Doar primul element este abordat în acest raport şi o Instrucţiune aparte de Armonizare Legislativă Sectorială se va ocupa de sectorul ajutorului de stat.

legislaţiei sectoriale a UE şi crearea unei baze pentru o abordare sectorială strategică. Aşadar, setul Ghidurilor de Armonizare Legislativă are drept scop de a contribui, în mod substanţial, la primele două obiective dintre cele speciÞ cate mai sus, în cadrul mandatului Proiectului.

Contrar unei opinii răspândite, armonizarea legislativă reprezintă un proces complex şi de durată medie, care implică alinierea politicilor, armonizarea/transpunerea corectă a normelor relevante, actualizarea acelor norme, acolo unde este necesar, crearea şi Þ nanţarea (prin intermediul unor entităţi noi sau în alt mod) structurilor instituţionale ne-cesare şi urmărirea unei implementări şi aplicări credibile şi obiectiv veriÞ cabile. Astfel, simpla elaborarea a legislaţiei în stilul UE pentru Moldova (�transpoziţia� legilor) este un concept mult mai îngust, care nu realizează beneÞ ciile scontate pentru Republica Moldova sau implementarea angajamentelor privind armonizarea legislaţiei în oricare domeniu luat în parte.

Suntem de părerea că publicarea şi diseminarea acestui set de Instrucţiuni privind Armonizarea Legislaţiei va oferi o sursă importantă pentru toate părţile interesate în ceea ce priveşte reformele în curs de desfăşurare în Þ ecare sector. În special, Þ ecare instrucţiune stabileşte următoarele:

� A analiza şi explica situaţia curentă în Republica Moldova, în contextul angajamente-lor existente şi potenţiale, în ceea ce priveşte progresul, aspectele practice, legislaţie, instituţiile. Acest lucru va Þ valoros pentru autorităţile moldoveneşti în vederea prezentării situaţiei lor la nivel internaţional, şi de asemenea va Þ util UE în calitate de un sumar instantaneu al situaţiei reale în sectorul dat al Republicii Moldova.

� A examina provocările armonizării a Þ confruntate în sector, oferind o vedere de ansamblu a politicii UE în acest sector, prevederilor şi conceptelor principale ale legislaţiei UE, procesului tipic solicitat de armonizare, incluzând cele mai impor-tante acte a Þ transpuse şi cele mai bune practici de soluţii instituţionale precum şi evoluţiile recente şi provocările actuale în legislaţia UE şi politica în acest sector.

� A oferi o evaluare strategică şi recomandări cheie pentru dezvoltarea în continuare pe termen mediu a sectorului în Republica Moldova din punct de vedere juridic, economic şi instituţional/administrativ în perioada 2011-2015.

Această Instrucţiune de Armonizare Legislativă Sectorială examinează legislaţia şi poli-tica în domeniul concurenţei (anti-trust1), un domeniul de interes fundamental pentru o funcţionare eÞ cientă a pieţelor în Moldova, evitarea comportamentului neconcurenţial al mediului de afaceri şi avansarea în domeniul relaţiilor comerciale internaţionale. Este de asemenea important, deoarece face parte din procesul pe termen lung de integrare europeană a Moldovei.

7

Poziţia reß ectată în acest Raport se referă la situaţia din noiembrie 2009 şi ţinem să menţionăm că în perioada din data elaborării până la data publicării Þ nale, ar putea avea loc ceva schimbări în acest sector. Noi încurajăm pe oricine interesat de problema concurenţei în Republica Moldova (ministere, factori de decizie, organizaţiile internaţionale, avocaţi, comunitatea de afaceri) să se familiarizeze cu acest raport care acoperă o parte relativ mică a unui subiect mare şi important. Raportul poate Þ de asemenea accesat pe pagina noastră web www.support-md-eu.md, iar în lunile următoare, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei de asemenea va primi versiunile CD ROM, în scopul facilitării viitoa-relor actualizări.

8

Despre autori EUGENE STUART este irlandez şi avocat (jurist) experi-mentat şi consultant în domeniul politicilor publice, atât în Ir-landa cât şi la nivel internaţional. El deţine gradul de doctor în Jurisprudenţă (PHD) de la Universitatea din Belgrad, Masterat în Legislaţia Europeană de la Colegiul Universitar din Dublin, şi M.A. în domeniul Politicii şi Administrării publice de la Co-legiul Trinity din Dublin şi este absolvent al Institutului Irlan-dez de Administrare Publică. El la fel mai deţine două diplome post-universitare în domeniul Legislaţiei internaţionale privind drepturile omului de la Universitatea Turku din Finlanda.

Cu o experienţă de aproximativ 25 ani în Ministerul Economiei al Irlandei, experienţa profesională a lui Eugen Stuart acoperă o varietate deplină de sarcini care cad sub incidenţa unui Minister al Economiei inclusiv domeniile sale de reglemen-tare şi funcţiile de dezvoltare. La începutul anilor 1990, Eugen a lucrat în Comisia Europeană în câteva domenii, inclusiv Politica Concurenţială. Din 1996, el a lucrat în calitate de consultant internaţional în domeniul legislaţiei şi a politicilor în mai multe capacităţi, (cu specializare deosebită în domeniul legislaţiei şi a politicilor EU privind concurenţa) în Albania, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Ungaria, Esto-nia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Croaţia, Bulgaria, Ucraina, Kazakhstan şi Federaţia Rusă. În prezent Dumnealui este Vice Şef de Echipă al Proiectului Þ nanţat de UE �Suport la implementarea Acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană� în Moldova.

Mai mult ca atât, Eugen a participat la un şir de negocieri internaţionale importante şi organizaţii, inclusiv la nivel de Uniune Europeană şi OECD. El a contribuit la mai multe conferinţe internaţionale şi reviste cu privire la controlul ajutorului de stat şi a subvenţiilor, legea privind concurenţa, legea privind companiile, protecţia consumato-rilor şi dezvoltarea industrială.

ABEL M. MATEUS este Profesor de economie la Universitatea Nouă din Lisabona şi profesor în vizită la Colegiul universitar din Londra. Dumnealui la fel a fost şi profesor în vizită la Universita-tea din New-York dar şi primul preşedinte al Autorităţii portugheze responsabilă de concurenţă, Vice-guvernator al Băncii Centrale din Portugalia, Membru al Comitetului Monetar şi membru al Comite-tului Politică Economică al Comisiei Europene. Fost consultant în FMI şi Banca Mondială, economist superior în Banca Mondială, Domnul Mateus deţine gradul de doctor (PHD) în economie de la Universitatea din Pensilvania, SUA.

9

AAAAMILCANPC

ANRCETI

ANREAPCASMCC&DCCCECEECEFTACEJCSIDGGATTHHIICNÎMMJOMBNCFOCDEOMCPA PEVPEVPIBRCRCERECSEESND

SSNIP

SUATAIEXTPIUCPUEUIAUNCTAD

Abrevieri

Asociaţia Avocaţilor AmericaniAcord privind măsurile investiţionale legate de comerţAgenţia Naţională pentru Protecţia ConcurenţeiAgenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electroniceşi Tehnologia Informaţiei a RMAgenţia Naţională pentru Reglementare în EnergeticăAcordul de Parteneriat şi CooperareAcordul cu privire la Subsidii şi Măsurile CompensatoriiCercetare şi DezvoltareConsiliul ConcurenţeiComunitatea EuropeanăComunitatea Economică EuropeanăAcordul de Liber Schimb în Europa Centrală şi de EstCurtea Europeană de JustiţieComunitatea Statelor IndependenteDirectoratul GeneralAcordul General pentru Tarife şi ComerţIndexul HerÞ ndahl-HirschmanReţeaua Internaţională a ConcurenţeiÎntreprinderi Mici şi MediiJurnalul OÞ cialRegatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de NordNaţiunea cea mai favorizatăOrganizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăOrganizaţia Mondială a ComerţuluiPlanul de Acţiuni Politica Europeană de VecinătatePolitica Europeană de VecinătateProdusul Intern BrutRata de ConcentrareRapoartele Curţii EuropeneReţeaua Europeană a ConcurenţeiSpaţiul Economic EuropeanStrategia Naţională de DezvoltareTestul monopolistului ipotetic (creştere mică, dar semniÞ cativă şi de durată, a preţului)Statele Unite ale AmericiiProgramul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de InformaţieTribunalul de Primă InstanţăUnitatea Centrală de ProcesareUniunea EuropeanăUniunea Internaţională a AvocaţilorConferinţa ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare

10

1. INTRODUCERE ÎN INSTRUCŢIUNILE SECTORIALE PRIVINDLEGISLAŢIA ŞI POLITICA DE CONCURENŢĂ

2. CERINŢELE FAŢĂ DE ARMONIZAREA LEGISLATIVĂ ŞI POLITICĂ ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI PRECUM ŞI CONTEXTUL POLITIC PRINCIPAL

Cerinţele APC şi PA PEV Considerente cu privire la eventualele noi acorduri ale Moldoveicu UE precum şi alte acorduri Planurile şi strategiile actuale ale Republicii Moldova

PARTEA 1: SITUAŢIA ACTUALĂ3. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA LEGISLAŢIEI ŞI POLITICII REPUBLICII

MOLDOVA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI, PRECUM ŞI O EVALUARE GENERALĂ A GRADULUI DE ARMONIZARE REALIZAT PÎNĂ ÎN PREZENT

Cadrul politic şi legislativ al Republicii Moldova în domeniulconcurenţei Cadrul instituţional al legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei în Republica Moldova

PARTEA 2: PROVOCĂRILE CE INSOŢESC ARMONIZAREA4. LEGISLAŢIA ŞI POLITICA UE ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

Trecerea în revistă a legislaţiei şi politicii UE în domeniul concurenţeiTrecerea în revistă a prevederilor legislative ale UEEvoluţiile recente şi provocările continue în legislaţiaşi politica UE privind concurenţăProcesul de armonizare a legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei în ţările din afara UE

PARTEA 3: EVALUAREA GENERALĂ ŞI RECOMANDĂRI PENTRUURMĂTORII PAŞI ŞI PRIORITĂŢILE PENTRU MOLDOVA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

5. EVALUAREA GENERALĂ6. RECOMANDĂRI PENTRU URMĂTORII PAŞI ŞI PRIORITĂŢILE

PENTRU ANII 2011-20157. CONCLUZII

................................................... 17

........................................................................................................... 27

........................................................................ 27

.................................................................. 29

......................... 31

.. 35

.............................................................................................. 35

............................................................................. 46

......................... 67

......................................................................... 67

....................... 91

........................................................... 91

..................................... 93

................................................................................... 97

..................................................................................... 103.......................................................................................................... 121

Conţinutul

11

ANEXE:Anexa 1 Structura model a Legii Naţionale privind concurenţa în

conformitate cu acquis-ul comunitarAnexa 2 Prevederile substanţiale cheie ale modelului Legii Naţionale

privind concurenţa în conformitate cu acquis-ul comunitarAnexa 3 Organigrama ANPCAnexa 4 Matricea StrategicăAnexa 5 Tabel Sumar de Evaluare a TranspuneriiAnexa 6 Tabelul legislaţiei Republicii Moldova şi legislaţiei şi

jurisprudenţei UEAnexa 7 BibliograÞ e selectată

.................................................... 127

.................. 131

.............................................................................. 141

.............................................................................. 142............................................. 148

................................................................................... 151

............................................................................ 155

12

Sumar executiv

Proiectul Þ nanţat de UE �Suport la Implementarea Acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană� şi-a început activitatea la Chişinău, în august 2008 şi va funcţiona până la sfârşitul lui 2010. Proiectul este implementat de un Consorţiu internaţional condus de IBF International Consulting. Obiectivul principal al Proiectului este de a asista Autorităţile Republicii Moldova la implementarea priorităţilor stabilite în Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) din 1998 şi Planul de Acţiuni Politica Europeană de Vecinătate (PA PEV) din 2005.

Din punct de vedere operaţional, proiectul este divizat în trei Componente, având următoarele obiective speciÞ ce:

1: A susţine şi monitoriza procesul de implementare a măsurilor stabilite în acordurile actuale precum şi în eventualele acorduri bilaterale viitoare între UE şi Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (Componenta 1) � în mare parte în formă de consultanţă politică de nivel înalt şi consolidare instituţională a Cabinetului de Miniştri.

2: A susţine procesul de armonizare legislativă în Republica Moldova în sectoarele convenite între Moldova şi UE în cadrul documentelor bilaterale încheiate, precum şi implementarea lor efectivă (Componenta 2) � în mare parte în formă de consultanţă politică şi juridică precum şi instruire pentru sectoarele care urmează a Þ armonizate, îmbunătăţirea capacităţii de armonizare legislativă a Republicii Moldova şi suport în vederea consolidării instituţionale pentru Centrul de Armonizare Legislativă.

3: A spori promovarea, vizibilitatea şi eÞ cacitatea coordonării asistenţei UE de către autorităţile moldoveneşti, precum şi coordonarea iniţiativelor Þ nanţate de UE cu cele ale donatorilor, în special ale Statelor Membre ale UE (Componenta 3) �în special, în vederea dezvoltării capacităţii de coordonare a asistenţei şi promovarea asistenţei de tip TWINNING.

Proiectul şi-a asumat angajamentul de a acorda expertiză concretă ministerelor de ramură şi altor organizaţii publice responsabile, în vederea facilitării înţelegerii clare a contextului şi scopului legislaţiei sectoriale a UE şi crearea unei baze pentru o abor-dare sectorială strategică a procesului de armonizare legislativă în Moldova. Astfel,

13

Instrucţiunile privind Armonizarea Legislativă Sectorială au drept scop de a contribui, în mod substanţial, la primele două obiective speciÞ ce expuse mai sus în cadrul man-datului Proiectului.

Prezenta Instrucţiune de Armonizare Legislativă Sectorială examinează legea şi politica de concurenţa (anti-trust2), un domeniul de interes fundamental pentru o funcţionare eÞ cientă a pieţelor în Moldova, evitarea comportamentului anticoncurenţial al reprezentanţilor mediului de afaceri şi avansarea în domeniul relaţiilor comerciale internaţionale. Acest fapt este de asemenea important, deoarece face parte din procesul pe termen lung de integrare europeană a Moldovei.

După o Introducere (care examinează cerinţele APC şi PA PEV cu privire la concurenţă, având în vedere eventualele noi acorduri cu UE sau alte acorduri, planurile şi strategiile actuale în Republica Moldova precum şi expunerea raţională generală asupra acţiunii guvernului în domeniul anti-trust), Instrucţiunea de Armonizare Legislativă Sectorială în domeniul Concurenţei se împarte în trei părţi interdependente, care abordează(1) analiza situaţiei curente în Republica Moldova; (2) provocările ce vor Þ întâmpinate de autorităţile moldave în procesul de armonizare la legislaţia UE � este oferită o informaţie sintetizată prind esenţa acquis-ului comunitar sectorial şi (3) o evaluare generală alături de anumite recomandări strategice şi concluzii privind dezvoltarea ulterioară a proce-sului de armonizare în Republica Moldova în sectorul concurenţei, în lumina analizei şi naturii diversiÞ cate a subiectului şi reglementării acestuia în temeiul legislaţiei UE.

Sumarul Componentei 1

În contextul armonizării legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei în Moldova, armo-nizarea legislativă este un proces complex şi pe termen mediu, care implică alinierea politicilor, armonizarea/transpunerea corectă a normelor relevante, actualizarea acestor norme, acolo unde este necesar, crearea şi Þ nanţarea (prin intermediul organizaţiilor noi sau în alt mod) a structurilor instituţionale necesare şi aspiraţia la o implementare şi pu-nere în aplicare credibilă şi obiectiv veriÞ cabilă. Astfel, pentru Moldova o simplă elaborare a legilor în stil UE (�transpoziţia� sau �armonizarea� legilor) reprezintă un concept mult mai îngust, care nu atinge beneÞ ciile scontate pentru Republica Moldova sau implementarea angajamentelor cu privire la armonizarea legislaţiei în oricare domeniul luat în parte.

Din analiza efectuată, reiese clar că în Republica Moldova armonizarea legislaţiei şi politicii cu privire la concurenţă la normele UE şi în conformitate cu acordul UE-Moldova precum şi alte acorduri, a înregistrat un progres lent şi nu întotdeauna în direcţia corectă. Este de asemenea clar, că problemele cheie ale legislaţiei, dorinţei politice şi capacităţii instituţionale necesită un răspuns coordonat pe parcursul următorilor cinci ani, pentru a 2 Legea şi Politica Concurenţei UE constă din două elemente � anti-trust şi reglementarea ajutoarelor de stat.

Doar primul element este abordat în acest raport şi o Instrucţiune aparte privind Armonizarea Legislaţiei Secto-riale se va ocupa de sectorul ajutorului de stat.

14

obţine o armonizare credibilă şi beneÞ cii care vor deriva dintr-un sistem modern al politi-cii şi legislaţiei în domeniul concurenţei în ţară.

Este nevoie de acest efort pentru a întruni angajamentele asumate în cadrul acordurilor existente cu UE şi CEFTA şi el va continua să Þ e important în contextul noilor acorduri.


Regimul UE al legii şi politicii cu privire la concurenţă are un accent distinct asup-ra eÞ cienţei economice şi necesităţilor pieţei interne a UE. În acest sistem, Comisia Europeană are competenţe solide în cadrul parametrilor jurisdicţiei sale. În prezent, acest sistem al UE este, de asemenea, ß ancat de sisteme naţionale paralele de drept şi politică de concurenţă ale Statelor Membre care funcţionează, în mare parte, în baza unor concepte şi abordări juridice şi operaţionale compatibile.

Este absolut clar că legislaţia UE şi politica privind concurenţa în prezent nu este doar o problemă pentru Uniunea Europeană şi Statele sale Membre. Este un element cheie în orice ţară în proces de integrare în UE şi în şirul întreg de acorduri comerciale şi alte tipuri de acorduri pe parcursul ultimilor douăzeci de ani între UE şi ţările partenere. Rezultatul procesului de armonizare a legislaţiei este clar şi implică o serie de elemente cheie, cum ar Þ : legislaţie de fond pentru acordurile restrictive, carteluri, control al fu-ziunilor, abuzuri de poziţie dominantă pe piaţă şi care îşi desfăşoară activitatea în con-formitate cu legislaţia şi practicile UE, precum şi crearea unei autorităţi pentru protecţia concurenţei, independente din punct de vedere operaţional, investită cu competenţele necesare care să-i permită să investigheze practicile anticoncurenţiale, precum şi împu-terniciri în vederea stopării a astfel de practici, inclusiv dreptul de a impune sancţiuni de intimidare suÞ ciente.

Acestea sunt elementele de bază. Cerinţele suplimentare includ dezvoltarea capacităţii de aplicare şi a probelor credibile de aplicare a legii; promovarea unei culturi a concurenţei, avocatura concurenţei vizavi de impedimentele la nivel de guvern la pieţele contestabile precum şi a Þ la curent cu noile evoluţii (jurisprudenţă, practicile legislative şi de constrângere).

În consecinţă, acestea sunt testele care urmează a Þ aplicate la situaţia din Republica Moldova în ceea ce priveşte legislaţia şi politica în domeniul concurenţei ca răspuns la provocările armonizării la legislaţia şi politica de concurenţă a UE.


În baza analizei şi evaluării armonizării legislativei în Republica Moldova în domeniul legislaţiei şi politicii de concurenţă, suntem de părerea că viitoarele eforturi pentru anii care urmează ar trebui să Þ e ghidate, în special, de următoarele principii:

15

� Angajamentul politic privind economia de piaţă şi bunăstarea sporită a consumatorului.� Legislaţia modernă.� Acceptabilitatea publică.� Un proces transparent de luare a deciziilor şi aplicarea credibilă.� O ANPC bine instruită şi de proÞ l înalt.� Cooperare Internaţională.

În baza celor menţionate, elementele Strategiei pentru dezvoltarea deplină a legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei în Republica Moldova în contextul armonizării, sunt prezentate sub formă de propuneri legislative speciÞ ce şi a unei strategii de dezvoltare a concurenţei pentru un termen de cinci ani.

Elementele principale ale strategiei sunt: (I) crearea şi aplicarea unei noi legi cu privire la concurenţă, (II) crearea unui grup de lucru de înalt nivel pentru a deÞ ni şi monitoriza implementarea politicii de concurenţă, (III) incorporarea normelor privind publicitatea şi concurenţa neloială în legea privind protecţia consumatorului, (IV) formularea tuturor elementelor componente ale legii privind concurenţa şi cadrul său de aplicare, (V) con-solidarea tuturor agenţiilor de reglementare, îndeosebi a ANPC, (VI) consolidarea cont-rolului judiciar asupra legii privind concurenţa de către judecătorii în curs de formare, şi (VII) eforturi serioase pentru a construi o cultură a concurenţei în Republica Moldova.

În contextul unei Strategii adoptate pentru dezvoltarea Legislaţiei şi Politicii în domeniul Concurenţei în Moldova (în conformitate cu ce se propune în aceste instrucţiuni), dona-torii internaţionali şi bilaterali ar trebui să joace un rol important şi în creştere în următorii cinci ani pentru a atinge rezultate înalte în armonizarea legii şi politicii de concurenţă a Moldovei la standardele UE.

LEGISLAŢIA ŞI POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

17

1. INTRODUCERE ÎN INSTRUCŢIUNILE SECTORIALE PRIVIND LEGISLAŢIA ŞI POLITICA DE CONCURENŢĂ

Concurenţa şi protecţia ei

Într-o economie de piaţă, consumatorul, într-o mai mare măsură decât statul (sau chiar Þ rmele producătoare), este cel care se consideră că dictează ce bunuri şi servicii sunt furni-zate. Astfel, cererea consumatorului dirijează producerea într-o economie de piaţă. Acesta este principiul de bază al �suveranităţii consumatorului�. Cu toate acestea, chiar dacă acest principiu se aplică pe deplin în practică, o economie de piaţă în general nu va elimina toate ineÞ cienţele, deoarece eşecurile pieţei, cum ar Þ exercitarea exagerată a puterii de piaţă, cauzează denaturări care au un impact asupra eÞ cienţei pieţelor şi răspunsul optim la cere-rea consumatorului. Astfel, este nevoie de o lege şi o politică în domeniul concurenţei pent-ru a aborda comportamentele dăunătoare pe piaţă a Þ rmelor, îmbunătăţind astfel eÞ cienţa pieţei şi sporind beneÞ ciile economiei de piaţă pentru consumatori. Cu toate acestea, legislaţia în domeniul concurenţei nu este concepută ca o super-politică pentru a garanta bunăstarea Þ ecărui segment al economiei, şi nici nu încearcă să oblige sau creeze stimu-lente pentru Þ rme ca să se comporte în aşa fel, încât să promoveze bunăstarea economică. Scopul ei este, destul de simplu, de a reglementa comportamentul anticoncurenţial în pieţi.

În UE, încrederea în piaţă este ferm stabilită ca o politică economică a UE şi este �condusă în conformitate cu principiul unei economii de piaţă deschise, in care concurenţa este liberă� (Tratatul CE, Articolul 43). Mai mult ca atât, Articolul 3 alineatul (1) litera (g) al Tra-tatului CE4 prevede că UE trebuie să aibă �un sistem care garantează că concurenţa de pe piaţa internă nu este denaturată�. Sistemul aplicat de către Tratatul CE prevede trei reguli de bază privind comportamentul Þ rmelor în vederea protejării concurenţei:

� interzicerea Þ rmelor de a încheia acorduri care efectiv sau potenţial restricţionează concurenţa (de exemplu, cartelul de Þ xare de preţ);

� interzicerea Þ rmelor dominante de a dăuna procesului de concurenţă prin abuzul de poziţie dominantă pe piaţă, şi

3 Tratatul de la Amsterdam.4 Tratatul de la Amsterdam.

18

� interzicerea fuziunilor (care în mod normal creează Þ rme mai puternice) care ar putea dăuna concurenţei.

Regulile sunt, în primul rând, puse în aplicare de Comisia Europeană, în colaborare cu autorităţile naţionale pentru protecţia concurenţei ale Statelor Membre ale UE şi Instanţele Judecătoreşti Naţionale. Directoratul General pentru Concurenţă al Comisiei Europene, responsabil de sarcinile operaţionale ale politicii privind concurenţa la nivel de UE şi acţiunile UE este supravegheat de Instanţele Judecătoreşti Europene.

Tratatul CE, de asemenea, impune o serie de obligaţii Statelor Membre de a reduce barierele la comerţ, care completează politica în domeniul concurenţei, în ce priveşte operaţiunile pieţei Europene unice.

În acelaşi timp, este diÞ cil de a da o deÞ niţie a �concurenţei� care ar Þ universal acceptată sau de a stabili o declaraţie, universal acceptabilă cu privire la motivele de a avea o legislaţie în domeniul concurenţei5. Cu toate acestea, conceptul de bază este menţinerea sau îmbunătăţirea condiţiilor rivalităţii între Þ rmele de afaceri, din cadrul pieţei, tinzând să satisfacă necesităţile consumatorului.

Totuşi, legislaţia în domeniul concurenţei şi modul ei de punere în aplicare (politica în do-meniul concurenţei) reß ectă o viziune specială a scopului pentru care legea concurenţei este concepută. Din punct de vedere politic, legea concurenţei, în general, poate Þ privită ca una de promovare a bunăstării economice (prin asigurarea faptului că Þ rmele se comportă într-un mod care să minimizeze costurile şi să maximizeze beneÞ ciile pe care consumatorii le pot obţine din resurse limitate care sunt la dispoziţie (în termeni economici, căutarea unei eÞ cienţe productive, dinamice şi alocative). Dar, poate Þ demonstrat că le-gea concurenţei de asemenea contribuie la alte politici economice, cum ar Þ de exemplu, promovarea libertăţii economice, păstrarea locurilor de muncă, facilitarea restructurării, protecţia întreprinderilor mici şi medii, păstrarea mediului ambiant, reducerea sărăciei, etc. Astfel, politica în domeniul concurenţei poate contribui la multe alte politici guvernamentale (uneori denumite ca �obiectivele de interes public� al politicii în domeniul concurenţei).

Deoarece legislaţia în domeniul concurenţei este în general bazată pe teoria economică, este util, de asemenea, de remarcat faptul că unii economişti adoptă o abordare structurală şi sugerează faptul că cu cât mai puţine Þ rme există într-un anumit sector al pieţei, cu atât este mai probabil că vor exista disfuncţionalităţi ale pieţei şi, astfel, ameninţări faţă de pieţele competitive. Aşadar, un monopol poate Þ privit ca ceva ce împiedică atingerea majorităţii obiectivelor politice care ar putea ţine de legislaţia de concurenţă. În mod echivalent, o piaţă cu mulţi cumpărători şi mulţi vânzători în general poate Þ considerată ca una care funcţionează într-un mod care se pare că garantează bunăstarea consumatorilor. Pe de altă parte, există economişti (în general sunt numiţi �Şcoala de la Chicago�) care adoptă o viziune mai

5 Vezi: Giorgio Monti: EC Competition Law, Cambridge University Press, 2007.


19

puţin deterministă, punând sub semnul întrebării faptul că structura unui sector luat în parte este insuÞ cientă pentru a prezice dacă Þ rmele activează în vederea promovării obiectivelor legii privind concurenţa. Economiştii, care fac parte din şcoala de la Chi-cago, sugerează că trebuie examinate alte trăsături ale pieţii pentru a determina, dacă există vreo presiune care ar servi pentru disciplinarea altor Þ rme. De exemplu, un monopolist dintr-o piaţă în care intrarea pentru potenţialii concurenţi este uşoară, nu va ridica preţul, din frica pierderii poziţiei sale dominante de pe piaţă faţă de alţi concurenţi. Astfel, chiar şi o Þ rmă foarte mare, cum ar Þ Microsoft, nu poate pune un risc de concurenţă pentru consumator, când există concurenţi potenţiali pe piaţă, ca-pabili să o tragă la răspunde în cazul în care compania ar înceta să satisfacă intere-sele consumatorilor. Diferenţa, conform lor, constă în faptul că abordarea structurală ar sugera o aplicare mai agresiva a legii privind concurenţa în comparaţie cu abor-darea Şcolii de la Chicago, care pune o mare încredere în soluţionarea de la sine a problemei de către pieţi desinestătător.

În afară de aspectele teoretice din punct de vedere politic şi economic al legii şi poli-ticii de concurenţă, abordarea instituţională de asemenea inß uenţează deciziile luate. Cea mai comună metodă de punere în aplicare a legii concurenţei este printr-un si-stem de control administrativ, exercitat de o agenţie (de ex., Comisia Europeană în UE, autorităţile naţionale în domeniul concurenţei în Statele Membre ale UE şi statele ne-membre, Departamentul Justiţiei şi Comisia Federală a Comerţului în SUA). Structura şi împuternicirile agenţiilor pentru concurenţă ar putea Þ elaborate în vederea atingerii dife-ritor scopuri spre care tinde legislaţia de concurenţă � în cazul în care aceasta serveşte doar scopului de asigurare a bunăstării consumatorului, atunci, o agenţie independentă de inß uenţa guvernului ar Þ cea mai recomandată.

Factorii menţionaţi pot exercita presiuni diferite în perioade diferite de timp în istoria aplicării legii concurenţei. Mai mult ca atât, există interconexiuni între ele. De exemplu, acei care văd concurenţa ca ceva care serveşte unor scopuri multiple şi cei care adoptă o abordare structurală felului în care Þ rmele se comportă, tind să favorizeze o politică agresivă de concurenţă. În schimb, susţinătorii Şcolii de la Chicago preferă o intervenţie mai limitată a legii concurenţei (doar în scopul promovării eÞ cienţei alocative, indiferent de problemele sau efectele repartiţiei).

În dreptul internaţional, susţinătorii legii şi politicii armonizate privind concurenţa o văd ca un mijloc de promovare a comerţului liber adiţional la eÞ cienţa şi beneÞ ciul consu-matorului a Þ dobândite pe pieţele naţionale. Argumentul comerţului liber se referă la barierele de intrare pe piaţă a noilor Þ rme concurente. Cu alte cuvinte, dacă legea şi politica concurenţei, de exemplu în Moldova, poate asigura bariere joase pentru intrarea unor Þ rme noi, în acest caz importatorii (de exemplu, din UE) sunt facilitaţi. În mod simi-lar, o politică de concurenţă de succes a UE va permite exportatorilor moldoveni să se stabilească şi să concureze pe piaţa unică europeană.

20

Chiar şi în cadrul UE, această gândire şi ideea construirii unei Pieţi Unice (Comune) pentru bunuri şi servicii, fără discriminare, dincolo de frontierele naţionale, susţine ideea că Legea şi Politica UE în domeniul concurenţei joacă un rol foarte important în vederea realizării integrării pieţei:

��ar Þ greşit să examinăm politica de concurenţă a CE doar ca un instrument elabo-rat pentru a aduce schimbare structurală. Mai degrabă, promovarea «concurenţei» ca un proces şi un sistem economic este inerent scopului integrării pieţei [iar acest lucru] creează o formă a legii concurenţei care nu se încadrează clar nici într-una din şcolile de analiză economică, folosite în alte jurisdicţii.� 6

Această logică speciÞ că de asemenea stă la baza angajamentelor privind politica concurenţială a Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană. În acelaşi timp, ca şi în toate sistemele naţionale, provocările legate de interacţiunea factorilor politici, econo-mici şi instituţionali trebuie de asemenea luate în consideraţie la elaborarea sistemului moldovenesc de drept şi politică de concurenţă.

APC şi PA PEV � contextul angajamentelor Moldovei în domeniul legislaţiei şi politicii de concurenţă

Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), care constituie baza juridică a relaţiilor UE-Moldova, a fost semnat în noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare în iulie 1998. Acesta cuprinde un număr variat de sectoare, inclusiv dialogul politic, comerţul şi investiţiile, cooperarea economică, armonizarea legislaţiei, cultura şi ştiinţa. Părţile recunosc valorile comune pe care le împărtăşesc, şi declară angajamentul lor de a promova pacea şi se-curitatea internaţională, precum şi soluţionarea pe cale amiabilă a diferendelor şi sunt de acord că respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului, precum şi a principii-lor economiei de piaţă stau la baza politicilor lor interne şi externe şi constituie un element esenţial al parteneriatului şi Acordului. În domeniul comerţului, părţile acordă reciproc tratamentul Naţiunii celei Mai Favorizate (CNM) şi limitează posibilitatea de impunere a restricţiilor asupra importurilor şi exporturilor. APC de asemenea prevede ca, în baza vii-toarelor progrese ale reformelor orientate spre piaţă în Moldova, va Þ luată în consideraţie posibilitatea începerii procesului de negocieri asupra stabilirii unei zone de liber schimb.

Prevederea principală şi generală cu privire la Armonizarea Legislaţiei este articolul 50 care stipulează că Republica Moldova trebuie să tindă să asigure că legislaţia sa în 17 domenii diferite7 (inclusiv �reguli privind concurenţa�) va Þ gradual adusa la compatibili-tate cu legislaţia UE. Acordul de asemenea conţine prevederi speciÞ ce (articolul 48) pri-6 Leon Brittan: �European Competition Policy � Keeping the Playing Field level� (Politica Europeană

privind concurenţa � menţinerea la nivel a terenului de joacă), Brasseys, Londra, 1992.7 Armonizarea treptată de asemenea este stipulată în articolul 59 (Agricultura şi sectorul agro-industrial),

iar articolul 73 (Vama) prevede că �scopul cooperării este de a garanta conformitatea cu toate prevede-rile planiÞ cate pentru adoptare în domeniul comerţului şi comerţului echitabil şi de a atinge armonizarea sistemului vamal al Republicii Moldova cu cel al Comunităţii�.


21

vind legea şi politica de concurenţă în baza căruia, ambele părţi convin să soluţioneze, pe cât este posibil, restricţiile asupra concurenţei, cauzate de companii sau de intervenţia statului, deoarece ele pot afecta comerţul între UE şi Moldova. Acest lucru, în special, necesită ca ambele părţi să posede şi să aplice legile care abordează restricţiile privind concurenţa dintre întreprinderi în limitele jurisdicţiei lor.

APC funcţionează pentru o perioadă de zece ani şi va continua să Þ e aplicat până când nu va Þ anulat de către oricare dintre părţi sau reînnoit într-un nou acord. Atâta timp cât APC nu este anulat, Guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat dorinţa pentru un nou acord, iar Comisia Europeană şi-a exprimat acordul de a negocia un Acord extins de Liber Schimb cu Moldova în cadrul celei de a şasea şedinţe a Sub-comitetului de Coope-rare Moldova � UE pentru Comerţ şi Investiţii, desfăşurate la Bruxelles. În timp ce acest proces urmează a Þ promovat în continuare, este clar că el va presupune negocierea unui nou acord în baza Acordului de Stabilitate şi Asociere cu Ţările Balcanice, vizând o liberalizare considerabilă a comerţului şi o eventuală introducere a regimului fără de vize între UE şi Moldova.

În 2004, în timpul actualului APC UE-Moldova, a fost elaborată Politica Europeană de Vecinătate (PEV) care are drept obiective evitarea apariţiei unor noi linii de delimitare între UE extinsă şi ţările vecine, precum şi consolidarea prosperităţii, stabilităţii şi securităţii tuturor ţărilor vizate. În cadrul PEV, UE acordă ţărilor vecine o relaţie privilegiată, bazată pe un angajament reciproc faţă de valorile comune (democraţie şi drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piaţă şi dezvoltare durabilă) şi merge dincolo de relaţiile existente, oferindu-le o relaţie politică mai aprofundată şi integrare economică. În acelaşi timp, nivelul ambiţiei relaţiei depinde de gradul în care aceste valori sunt împărtăşite. PEV rămâne distinctă de procesul de extindere, deşi nu prevede, pentru UE, modul în care relaţiile dintre ţările vizate de PEV şi UE se pot dezvolta în viitor, în conformitate cu dispoziţiile Tratatului8. Pentru dezvoltarea sa, din punct de vedere practic, elementul central al Politicii Europene de Vecinătate sunt Planurile bilaterale de Acţiuni privind Politica Europeană de Vecinătate, semnate de către UE şi Þ ecare ţară parteneră. Aceste planuri stabilesc o agendă a reformelor politice şi economice, cu priorităţi pe ter-men scurt şi mediu, iar PA PEV au fost puse în aplicare în 2005. Implementarea PA PEV este promovată şi monitorizată în comun, prin intermediul Sub-comitetelor bilaterale.

PA PEV UE-Moldova a fost adoptat la 22 februarie 2005 pentru o perioadă iniţială de trei ani. Progresul Planului de Acţiuni a fost revizuit în 2004, 2006, 2008 şi 2009 în Rapoartele de Progres ale Comisiei Europene pentru Republica Moldova. Evaluarea progresului efectuat de Republica Moldova, de asemenea a fost publicată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM în noiembrie 2007 şi ianuarie 2009. În contextul armonizării 8 Politica Europeană de Vecinătate se aplică ţărilor nemijlocit învecinate cu UE pe mare sau pe uscat

� Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Siria, Tunis şi Ucraina. Deşi Rusia, de asemenea, este o ţară vecină cu UE, relaţiile sunt în schimb dezvoltate prin intermediul Parteneriatului Strategic, cuprinzând �patru domenii comune�.

22

legislaţiei, există 39 de referinţe la legislaţie în PA PEV UE-Moldova, inclusiv un număr de cerinţe privind elaborarea şi punerea în aplicare a legii şi politicii de concurenţă în Moldova şi a instituţiilor sale, în baza standardelor internaţionale şi europene. Aceste cerinţe, deşi sunt cu un caracter mai puţin obligatoriu în comparaţie cu prevederile APC, elaborează detalii speciÞ ce şi creează priorităţi speciÞ ce pentru armonizarea graduală generală a an-gajamentelor cu privire la legislaţia şi politica de concurenţă în cadrul APC9.

Prevederile PA PEV cu privire la legea şi politica de concurenţă se axează, în special, pe punerea în aplicare şi dezvoltarea angajamentelor cu privire la anti-trust din cadrul APC, prin asigurarea caracterului adecvat şi compatibilităţii legislaţiei anti-trust şi regimului de control din RM cu standardele UE.

Protecţia Concurenţei în Moldova

Legea privind Limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 1992 10

a fost prima lege în domeniul concurenţei din Republica Moldova. Această lege a fost completată de Hotărârea Guvernului No. 619 din 5 mai 1993, care instituia autorizarea fuziunilor care ar putea crea o situaţie de monopol, deÞ nind metodologia pentru a deter-mina dacă un agent economic este un monopolist pe piaţă şi stabilind procedura pen-tru examinarea cazurilor suspecte privind încălcarea legislaţiei antimonopoliste. Iniţial, Comitetul de Stat pentru Probleme ce ţin de Reforma Economică a fost responsabil de punerea în aplicare a acestei legi, iar în 1994, această responsabilitate a fost transferată Ministerului Economiei din Republica Moldova.

Legea cu privire la Protecţia Concurenţei din 2000 în prezent este legea-cadru în Moldova pentru reglementarea concurenţei. Această lege stabileşte principiile şi poli-tica de protecţie a concurenţei în Republica Moldova, reglementează principalele forme ale comportamentului anticoncurenţial � acorduri şi abuzul de poziţie dominantă �şi instituie controlul ex ante al concentrărilor şi fuziunilor între întreprinderi. De aseme-nea, această lege reglementează structura şi funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC).

Elaborată în baza legislaţiei antimonopoliste ruse din 1996 (care în prezent este revizuită semniÞ cativ), Legea cu privire la Protecţia Concurenţei din 2000 a rămas în mare parte latentă până în 2007, când Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei a fost creată. Din februarie 2007, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei funcţionează ca o autoritate independentă, al cărei director este numit de Parlament şi care raportează anual acestuia despre activitatea Agenţiei. 9 În timp ce există diferenţă de opinii între Comisia Europeană şi Republica Moldova cu privire la statutul PA

PEV, după cei trei ani de implementare, cu toate acestea, ea, totuşi, nu oferă o agendă continuă pentru reforme în Moldova. Opinia UE este că perioada de trei ani de implementare a PA PEV este o perioadă �iniţială� de implementare. Autorităţile RM, totuşi, au o părere generală că perioada de implementare a PA PEV 2005 a luat sfârşit şi prevăd un nou PA PEV legat de un eventual acord nou UE-Moldova.

10 This law remains in force in parallel with the more recent Law on the Protection of Competition of 2000.


23

Cu toate că ANPC a început să implementeze şi să pună în aplicare Legea cu privire la Protecţia Concurenţei din 2000, împuternicirile ei de constrângere sunt slabe, şi există un consens tehnic privind necesitatea unei noi legi a concurenţei şi a unor norme secun-dare suplimentare pentru a crea în Moldova un regim politic de concurenţă compatibil cu cel al UE. Cu toate acestea, în 2008, un Proiect de Lege privind modiÞ carea Legii cu privire la Protecţia Concurenţei din 2000 a fost iniţial aprobat de către Parlament dar nu a fost promulgat de către Preşedinte.

Detaliile privind legislaţia şi politica de concurenţă a Republicii Moldova sunt examinate în continuare în Capitolul 3.

Planurile şi strategiile actuale ale Republicii Moldova cu privire la concurenţă şi armonizarea acestora

Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) pentru anii 2008-2011 din decembrie 200711 până în prezent a fost cel mai important document intern de planiÞ care strategică pe termen mediu, care deÞ neşte obiectivele de dezvoltare ale Republicii Moldova până în anul 2011 şi identiÞ că măsurile şi acţiunile prioritare pentru atingerea acestor obiective. Obiectivul cheie al Strategiei este de a asigura o calitate mai bună a vieţii cetăţenilor prin consolidarea bazei pentru o creştere economică puternică, durabilă şi incluzivă.

În acest context, spiritul şi viziunea Strategiei aspiră spre alinierea Republicii Moldova la standardele europene şi, respectiv, la Þ nalizarea obiectivului de integrare europeană, iar domeniile prioritare de dezvoltare stabilite în Strategie au drept scop ajustarea po-liticilor naţionale relevante la cele Europene. În special, Strategia angajează Republica Moldova să îşi continue eforturile de traducere a acquis-ului comunitar în legislaţia naţională şi să asigure aplicarea consecventă a legislaţiei europene adoptate. Mai mult ca atât, Strategia subliniază că în timpul procesului de implementare a Strategiei, Gu-vernul va acorda o atenţie sporită problemelor identiÞ cate în Rapoartele Intermediare, elaborate de Comisia Europeană în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

În ceea ce priveşte politica în domeniul concurenţei, SND subliniază că direcţia strategică prioritară pentru Moldova este îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special, prin accele-rarea reformei regulatorii12. În special, aceasta presupune de a include dezvoltarea unei noi legi privind concurenţa, în conformitate cu normele naţionale13.

În conformitate cu Programul Guvernamental din octombrie 2009 �Integrare Euro-peană: Libertate, Democraţie, Bunăstare�, pentru anii 2009-2013, noul Guvern al Republicii Moldova se angajează să construiască un stat de drept şi în special să:11 Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) 2008-2011 a fost adoptată prin Legea cu privire la aprobarea

Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru anii 2008-2011 din 21 decembrie 2007.12 Strategia Naţională de Dezvoltare, 2008-2011, p. 66 et seq.13 După cum a fost menţionat mai sus, aceste eforturi până acum nu s-au încununat cu succes.

24

�Asigure transparenţa achiziţiilor publice, concurenţă şi combaterea practicilor anticoncurenţiale în domeniul achiziţiilor publice�.

Mai mult ca atât, ca parte a politicilor sale economice şi Þ nanciare, Programul stabileşte obiectivul de demonopolizare �a pieţei interne şi eliminare a practicilor anticoncurenţiale în tranzacţiile comerciale�. Acest lucru este, în mod evident, de relevanţă majoră pentru politica în domeniul concurenţei. Acţiunile prioritare indica-tive în acest sens includ:

� Consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în vederea sporirii eÞ cienţei şi responsabilităţii sale publice.

� Asigurarea unei concurenţe loiale pe pieţele unde există companii monopoliste sau cu poziţii dominante pe piaţă precum şi încurajarea intrării unor noi companii pe aceste pieţe.

� Reducerea prezenţei statului în sectoarele cu o concurenţă înaltă, în special, prin denaţionalizarea companiilor de stat din aceste sectoare.

În ceea ce priveşte perioada din 2011 până în 2015, care va Þ analizată separat, se înţelege că reforma fundamentală a legislaţiei cu privire la concurenţă este prevăzută pentru perioada 2010-2012, inclusiv un posibil Cod al Concurenţei, în paralel cu activităţile de consolidare a capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, susţinute de UE prin intermediul unui proiect Twinning.

Instrucţiunea privind Armonizarea Legislativă Sectorială în domeniul Legislaţiei şi Politicii de Concurenţa

Elaborarea legislaţiei şi politicii cu privire la concurenţă, în conformitate cu angajamen-tele asumate faţă de UE, este de un interes fundamental pentru o funcţionare eÞ cientă a economiei de piaţă în Republica Moldova, evitarea comportamentelor anticoncurenţiale ale reprezentanţilor mediului de afaceri şi avansarea relaţiilor comerciale internaţionale. Ea este de asemenea importantă, Þ ind parte a procesului de integrare pe termen lung a Republicii Moldova în UE. Această Instrucţiune are drept scop să sprijine acest proces.

Instrucţiunea privind Armonizarea Legislaţiei Sectoriale în domeniul Legislaţiei şi Politicii de concurenţă constă din trei Părţi interdependente, conţinând �

(1) o analiză a situaţiei actuale din Republica Moldova;

(2) problemele armonizării legislaţiei UE � oferind o informaţie sumară privind esenţa acquis-ului comunitar în acest sector, şi

(3) o evaluare generală, împreună cu recomandări strategice şi concluzii privind dezvoltarea ulterioară a procesului de armonizare în Republica Moldova în domeniul concurenţei, ţinând cont de analiză şi natura variată a subiectelor şi reglementării lui în conformitate cu legislaţia UE.


25

Cum să folosim această Instrucţiune

Procesul de armonizare credibilă a legislaţiei Republicii Moldova este într-o măsură oarecare zădărnicit din cauza lipsei unei înţelegeri clare a ceea ce trebuie să Þ e armo-nizat şi a modului în care această armonizare poate Þ cel mai bine realizată. Rata înaltă a ß uxului de cadre în instituţiile publice responsabile agravează această situaţie, rezul-tând în pierdere de informaţie şi necesitatea recurentă de consolidare instituţională.

Astfel, această publicaţie, are drept scop principal oferirea unei înţelegeri pe cât se poate de explicite a esenţei legislaţiei şi politicilor UE care necesită a Þ armonizate de către Moldova în baza angajamentelor revăzute în acest Capitol. În consecinţă, ea este o sursă de informaţii pregătite pentru toţi cei implicaţi în mod direct sau indirect în eforturile Moldovei de a armoniza legislaţia şi politica sa în domeniul concurenţei cu normele UE.

Al doilea scop al acestei publicaţii este de a face o evaluare a gradului de avansare a progresului în Republica Moldova vis-à-vis de angajamentele acesteia în domeniul legislaţiei şi politicii de concurenţă, revizuite în acest Capitol. Ţinând cont de maniera, într-un fel ad-hoc, în care multe instituţii publice din Moldova abordează armonizarea legislativă, poate Þ diÞ cil pentru aceste sau alte organizaţii Guvernamentale de a avea o imagine clară a gradului de avansare a progresului. O imagine clară a gradului de avan-sare a progresului este, în mod evident, importantă pentru planiÞ carea viitorului progres în următorii ani şi pentru prezentarea, în orice moment de timp şi în mod corespunzător, a realizărilor Moldovei auditoriului extern (în special Uniunii Europene).

Cel de al treilea scop este de a facilita noi progrese în armonizarea legislaţiei din sector prin căutarea din timp a priorităţilor realiste pentru următorii 4-5 ani. Aceasta se bazează pe analiza diferenţelor între progresele înregistrate până în prezent şi a angajamentelor ţării în domeniul armonizării în acest sector. Acest lucru ar trebui să susţină o planiÞ care mai bună a următorilor paşi şi a unei abordări mai strategice în vederea atingerii unei aproximări depline în Moldova în următorii ani.

Şi în сele din urmă, această Instrucţiune nu este intenţionată a Þ statică. Este special prevăzută pentru a servi drept document de bază care poate şi ar trebui să Þ e uşor de actualizat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei din Moldova (în mod ideal, anual) pentru a permite o îndeplinire durabilă şi continuă a celor trei scopuri speciÞ ce de a avea o Instrucţiune generală privind armonizarea legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei la standardele UE. În principiu, actualizările ar cuprinde:

� Progresul suplimentar al armonizării legislaţiei realizat în sector.

� Noi evoluţii în legislaţia şi politica UE în sector din 2010.

� Noi direcţii şi planiÞ cări strategice în Moldova cu privire la realizarea armonizării depline.

� Noi angajamente ale Moldovei în ceea ce priveşte sectorul, de exemplu, reieşind din noile acorduri internaţionale.


27

2. CERINŢELE FAŢĂ DE ARMONIZAREA LEGISLATIVĂ ŞI POLITICĂ ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI PRECUM ŞI CONTEXTUL POLITIC PRINCIPAL

O prezentare generală a angajamentelor Moldovei în vederea avansării procesului de armonizare legislativă în domeniul politicii de concurenţă a fost expusă în Capitolul 1. În acest Capitol va Þ examinat detaliat sensul angajamentelor asumate în cadrul APC UE-Moldova, PA PEV şi alte documente relevante pentru procesul de armonizare în domeniul politicii de concurenţă.

Cerinţele APC şi PA PEV

Articolul 48 al Acordului de Parteneriat şi Cooperare conţine următoarele prevederi principale cu privire la legislaţia şi politica de concurenţă14:

1. Părţile consimt să lucreze în vederea remedierii sau înlăturării, prin aplicarea legislaţiei lor de concurenţă sau într-un alt mod, restricţiile asupra concurenţei între întreprinderi... în măsura în care ele pot afecta schimburile comerciale dintre Co-munitate şi Republica Moldova.

2. În vederea atingerii obiectivelor menţionate în paragraful 1:

2.1. Părţile trebuie să asigure că dispun şi aplică o legislaţie care reglementează restricţiile asupra concurenţei între întreprinderi în cadrul jurisdicţiei lor.

2.4. În cazul monopolurilor de stat cu caracter comercial, Părţile declară disponi-bilitatea lor, începând cu al patrulea an din data intrării în vigoare a Acordului, de a se asigura că nu va exista discriminare între cetăţenii Părţilor cu privire la condiţiile în care bunurile sunt achiziţionate sau comercializate.

3. În cadrul Comitetului de Cooperare, la cererea Comunităţii sau a Republicii Moldo-va, pot avea loc consultări cu privire la restricţiile sau distorsiunile concurenţei care se referă la... şi privind aplicarea regulilor lor de concurenţă, sub rezerva limitărilor

14 Această citare exclude referinţele la reglementarea ajutoarelor şi subsidiilor de stat, care de asemenea sunt incluse în articolul 48.

28

impuse de legislaţia cu privire la divulgarea informaţiei, conÞ denţialitate şi secretul comercial. Consultaţiile pot, de asemenea, cuprinde întrebări privind interpretarea paragrafelor 1 şi 2.

4. Părţile cu experienţă în domeniul aplicării regulilor de concurenţă trebuie să conside-re posibilitatea oferirii altor Părţi, în baza cererii şi în limitele resurselor disponibile, a asistenţei tehnice, pentru elaborarea şi implementarea regulilor de concurenţă.

Într-adevăr, acest lucru înseamnă că o legislaţie corespunzătoare în domeniul concu-renţei trebuie să existe în Republica Moldova şi că aceasta este legată, în special, de restricţiile privind pieţele, care, în cazul Moldovei, ar putea duce la blocarea pieţelor Republicii Moldova pentru Þ rmele din UE. Acest ultim aspect este susţinut şi de ultima cerinţă de a asigura nediscriminarea în domeniul achiziţiilor către anul 2011. Mai mult ca atât, problemele ce ţin de concurenţă ar putea Þ discutate în cadrul sub-comitetului rele-vant APC, iar UE, în special, este hotărâtă să susţină, prin intermediul asistenţei tehnice, dezvoltarea politicii concurenţiale a Republicii Moldova.

Articolul 50 al APC reglementează, în general, angajamentul de a asigura faptul că legislaţia Republicii Moldova va deveni treptat compatibilă cu cea a UE. Între cele 17 sectoare ale legii menţionate în Articolul 50 Þ gurează şi legislaţia în domeniul concurenţei sau �regulile de concurenţă� de a folosi terminologia Articolului 50.

În timp ce caracterul gradual al procesului de armonizare a legislaţiei este destul de vag, se poate trage concluzia că eşecul Moldovei de a armoniza pe deplin legislaţia şi politica sa în domeniul concurenţei cu cea a UE după mai mult de 10 ani, constituie o încălcare cel puţin tehnică a cerinţelor APC.

Capitolul 38 al PA PEV UE-Moldova examinează elaborarea şi aplicarea sistemului de reglementare în materie anti-trust în Moldova şi ale instituţiilor sale, în baza standardelor europene. În special, PA PEV solicită Moldovei să aplice şi să-şi dezvolte angajamen-tele în materie de anti-trust prevăzute de APC, prin asigurarea unui caracter adecvat şi a unei compatibilităţii legislative în acest domeniu şi a unui regim de control de nivelul standardelor UE prin:

� Evaluarea eÞ cienţei cadrului legislativ curent (Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000), inclusiv respectarea principiilor de nediscriminare, transparenţă şi corectitudine procedurală.

� Asigurarea punerii în aplicare a Legii cu privire la concurenţă, în special prin

� Crearea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei stipulate în Legea din 2000, cu statut de instituţie independentă din punct de vedere politic,

� Asigurarea competenţelor juridice corespunzătoare pentru Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, inclusiv competenţe privind luarea de decizii, dreptul iniţierii investigaţiilor din oÞ ciu, aplicarea măsurilor de constrângere şi adoptarea de sancţiuni eÞ ciente (de exemplu, amenzi),


29

� Dotarea cu resurse umane şi Þ nanciare corespunzătoare, precum şi instrui-rea personalului din administraţia Agenţiei.

Accentul se pune aici pe crearea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, deoa-rece atunci când a fost semnat PA PEV în februarie 2005, Agenţia, care era prevăzută în Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000 nu era încă creată. După cum a fost deja menţionat, ANPC a fost creată în 2007.

Considerente cu privire la eventualele noi acorduri ale Moldovei cu UE precum şi alte acorduri

Deşi au început primele runde ale discuţiilor dintre Republica Moldova şi UE cu privire la un nou acord comercial/de asociere, încă nu este disponibilă o informaţie detaliată cu privire la speciÞ cul acestuia în ceea ce priveşte legislaţia şi politica de concurenţă.

Cu toate acestea, pare a Þ rezonabil să ne aşteptăm ca politica de concurenţă să-şi păstreze o poziţie importantă în cadrul acestui acord, acesta reprezentând Þ e o repetare a cerinţelor existente (inclusiv pe cele mai recente din acordul CEFTA 2006, revăzut mai jos) sau o versiune mai dură a cerinţelor existente, cu angajamente mai speciÞ cate privind termenii de asigurare a conformităţii cu normele juridice ale UE precum şi cu metodele şi practicile politicii sale de concurenţă.

Acordul CEFTA 2006

Unul din obiectivele acestui acord, ratiÞ cat de către Republica Moldova la data de 4 mai 200715 este de a crea condiţii de concurenţă loială care să inß uenţeze comerţul şi investiţiile străine şi, în mod treptat, să deschidă pieţele de achiziţii publice ale Părţilor16. Mai mult ca atât, există prevederi speciÞ ce cu privire la legislaţia şi politica de concurenţă, pe care le reproducem mai jos.

15 Legea nr. 120-XVI din 4 mai 2007 cu privire la �ratiÞ carea modiÞ cării şi aderarea la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA)�.

16 CEFTA 2006, articolul 1.2.e.17 CEFTA 2006, de asemeni, conţine dispoziţii privind reglementarea ajutorului de stat şi concurenţei neloiale.

CEFTA 2006 dispoziţii privind concurenţa17

Articolul 19Monopolurile de Stat şi Întreprinderile Comerciale de Stat

1. Părţile trebuie să ajusteze orice monopol de stat cu caracter comercial sau întreprinderi comerciale de stat, astfel încât să asigure ca, în conformitate cu prevederile OMC, să nu existe nici o discriminare între întreprinderile Părţilor în ceea ce priveşte condiţiile în care produsele sunt comercializate. Părţile trebuie să informeze Comitetul Comun despre măsurile pe care le adoptă în vederea implementării acestei prevederi.

30

2. Prevederile alineatelor 1 şi 3 ale prezentului articol se aplică Þ ecărui organism prin intermediul căruia autorităţile competente ale Părţilor, de jure sau de facto, direct sau indirect supraveghează, determină sau inß uenţează semniÞ cativ importurile sau exporturile între Părţi. Aceste prevederi trebuie, de asemenea, să Þ e aplicate faţă de monopolurile de stat delegate altora (concesionate).

3. Părţile trebuie să se abţină de la introducerea oricăror măsuri noi care să contravinăprincipiilor expuse în alineatele 1 şi 2 a prezentului articol sau care să limiteze sfera de aplicare a articolelor care se referă la interzicerea taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative între Părţi.

Articolul 20Regulile de Concurenţă cu privire la Întreprinderi

1. Următoarele prevederi sunt incompatibile cu buna funcţionare al acestui Acord în măsura în care ele ar putea afecta schimbul comercial între Părţi:

a. toate acordurile încheiate între întreprinderi, deciziile adoptate de asocia-ţiile de întreprinderi şi practicile concertate între întreprinderi, care au drept obiectiv sau efect prevenirea, restricţionarea sau denaturarea concurenţei pe teritoriul Părţilor, în ansamblu, sau pe o parte semniÞ cativă al acestuia;

b. abuzul de către una sau mai multe întreprinderi de poziţia lor dominantă pe teritoriul Părţilor, în ansamblu sau pe o parte semniÞ cativă al acestuia.

2. Orice practică care vine în contradicţie cu acest articol trebuie să Þ e evaluată în baza principiilor regulilor concurenţei, aplicabile în Comunitatea Europeană, în special Articolele 81, 82 şi 86 ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.

3. Până la 1 mai 2010, prevederile alineatului 1 şi 2 se aplică faţă de activităţile tuturor întreprinderilor, inclusiv întreprinderile publice şi întreprinderile, cărora Părţile, le acordă drepturi speciale sau exclusive. Întreprinderile autorizate de a presta servicii de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol Þ scal, se supun prevederilor alineatelor 1 şi 2, în măsura în care aplicarea acestor prevederi nu împiedică executarea, de jure sau de facto, a unor sarcini publice speciale atribuite lor.

4. În ceea ce priveşte produsele menţionate în Capitolul III, prevederile stipulate la alineatul 1(a) nu se aplică faţă de astfel de acorduri, decizii şi practici care fac parte integrantă din structura pieţei interne.

5. Părţile se angajează să aplice legislaţiile lor respective în domeniul concurenţei în vederea eliminării practicilor menţionate la alineatul 1.

6. Părţile se informează reciproc despre activităţile relevante de constrângere şi efectuează schimb de informaţii. Nici unei părţi nu trebuie să i se ceară să dezvăluie informaţii care în conformitate cu legislaţia sa internă au un caracter conÞ denţial. La cerere, autorităţile de protecţie a concurenţei şi/sau alte autorităţi relevante


31

Articolul 19 al CEFTA în linii mari reß ectă prevederile non-discriminatorii deja revizuite în ceea ce priveşte APC UE-Moldova.

Articolul 20, pe de altă parte, este mai exact în cererea sa faţă de Moldova de a aplica regulile de concurenţă ale UE, prin invocarea prevederilor de bază ale artico-lelor 81 şi 82 din Tratatul CE18 şi cerând ca toate cazurile relevante să Þ e evaluate în baza principiilor regulilor de concurenţă, aplicabile în UE. Asemeni articolului 86 al Tratatului CE, CEFTA solicită ca regulile de concurenţă să Þ e aplicate întreprinderilor publice şi celor cu drepturi exclusive până la 1 mai 2010. Mai mult ca atât, şi până la aceiaşi dată, orice agenţi economici care prestează servicii de interes economic general şi monopolurile publice comerciale trebuie să respecte aceste reguli, cu excepţia cazului în care acest fapt va constitui un impediment în prestarea de către acestea a serviciilor publice.

Producţia agricolă este exclusă din aceste prevederi, iar Părţile CEFTA s-au angajat să combată în mod pro-activ acordurile restrictive şi abuzurile de poziţie dominantă pe pieţi. Acest din urmă angajament va Þ monitorizat în cadrul CEFTA prin raportări regulate în cadrul CEFTA şi un schimb corespunzător de informaţii cu privire la activităţile de executare.

Astfel, CEFTA 2006 reprezintă o versiune mai avansată a angajamentelor din cadrul APC şi PA PEV cu privire la crearea unei legislaţii şi politicii de concurenţă credibile în Moldova, în conformitate cu metodele şi normele UE.

Planurile şi strategiile actuale ale Republicii Moldova

Deja a fost menţionat că Strategia Naţională de Dezvoltare a Republici Moldova pentru perioada 2008-2011 stabileşte o direcţie strategică primară pentru Moldova de îmbunătăţire a mediului de afaceri, în mod special, prin accelerarea reformei re-gulatorii şi dezvoltarea unei noi legislaţii în domeniul concurenţei, în conformitate cu normele naţionale. De asemenea s-a remarcat şi faptul, că eforturile depuse până 18 Articolele 101 şi 102 din Tratatul Consolidat privind Funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona).

ale Părţilor în cauză, intră în consultări în vederea facilitării eliminării practicilor menţionate în alineatele 1 şi 2. Părţile menţionate examinează atent aceste cereri. Această coordonare nu împiedică Părţile să ia decizii în mod autonom.

7. Dacă o Parte consideră că o anumită practică este incompatibilă cu alineatele 1-4 ale acestui articol şi dacă astfel de practică cauzează sau ameninţă să cauzeze un prejudiciu serios interesului acestei Părţi sau un prejudiciu material afacerii interne, ea poate lua măsuri corespunzătoare în condiţiile şi în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24.

32

în prezent în acest domeniu nu s-au încununat cu succes. De asemenea, este oare-cum straniu că SND, aparent formulată conform imperativelor de integrare în UE, a preferat să facă o trimitere atât de emfatică la normele naţionale în defavoarea celor ale UE sau internaţionale.

În ceea ce priveşte activitatea ANPC, de la înÞ inţarea sa în februarie 2007, trebuie de menţionat faptul că ea încă este neexperimentată şi până în prezent a fost limitată de o legislaţie de proastă calitate, o voinţă politică redusă de avansare a unor politici moderne în domeniul concurenţei în Moldova, o capacitate instituţională joasă şi de o absenţa a unei direcţii strategice clare vis-a-vis de armonizarea la legislaţia UE. Aceste probleme sunt analizate mai detaliat în capitolul care urmează, sub forma unui cadru pentru propu-neri consultative cheie, prezentate mai târziu.

Programul Guvernamental �Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bună-stare�, pentru 2009-2013 adoptat în luna octombrie 2009, prioritizează legislaţia şi politica de concurenţă. El subliniază importanţa construirii unui stat de drept şi în spe-cial asigurării transparenţei achiziţiilor publice, concurenţei şi combaterii practicilor de concurenţă în procesul de achiziţii publice. În plus, ca parte a politicilor sale economice şi Þ nanciare, Programul stabileşte obiectivul de demonopolizare a pieţei Republicii Mol-dova şi eliminare a practicilor anticoncurenţiale în tranzacţiile comerciale. În acest sens, acţiunile prioritare trebuie să includă:

� Consolidarea capacităţii instituţionale ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în vederea sporirii eÞ cienţei şi responsabilităţii sale publice.

� Asigurarea unei concurenţe loiale pe pieţele unde companiile sunt monopoliste sau au o poziţie dominantă pe piaţă precum şi încurajarea intrării noilor companii pe aceste pieţe.

� Reducerea prezenţei statului în sectoarele cu o concurenţă înaltă, în special, prin denaţionalizarea companiilor de stat din acele sectoare.

În ceea ce priveşte perioada 2011-2015, pe care această publicaţie pune un accent deosebit, este de înţeles că o reformă fundamentală a legislaţiei concurenţiale este prevăzută pentru perioada 2010-2012, inclusiv adoptarea unui posibil Cod al Concurenţei, în paralel cu activităţile de consolidare a capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, susţinute de UE prin intermediul unui proiect de tip Twinning.

Aceste momente sunt de o importanţă vitală pentru viitorul proces de armonizare a legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei a Republicii Moldova. Cu toate acestea, ele nu sunt suÞ ciente, deoarece dezvoltarea unei legislaţii şi a unei politici eÞ ciente şi credibile în acest sector necesită măsuri suplimentare şi o agendă strategică mai cuprinzătoare. Aceste aspecte sunt analizate în Capitolele 5 şi 6 ale prezentei publicaţie.


33

PARTEA 1:SITUAŢIA ACTUALĂ


35

3. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA LEGISLAŢIEI ŞI POLITICII REPUBLICII MOLDOVA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI, PRECUM ŞI O EVALUARE GENERALĂ A GRADULUI DE ARMONIZARE REALIZAT PÎNĂ ÎN PREZENT

Cadrul politic şi legislativ al Republicii Moldova în domeniulconcurenţei

Moldova este o ţară care nu are ieşire la mare, situată între România şi Ucraina, cu o populaţie de aproximativ 3.6 milioane locuitori. PIB-ul său atinge cifra de 4.2 miliarde de Euro, iar PIB pe cap de locuitor măsurat în PPC (paritatea puterii de cumpărare) se ridică la 2,243 Euro19. Ţara depinde mult de remitenţele emigranţilor săi (în jur de o treime din PIB), investiţiile străine directe (11% din PIB în 2007) şi asistenţa oÞ cială netă pentru dezvoltare (6% din PIB în 2007)20.

Structura producerii în mare parte se bazează pe sectorul serviciilor (74% din PIB), agri-cultura păstrându-şi un rol economic semniÞ cativ (12% din PIB, şi până la aproximativ 40% din locurile de muncă), producând alimente şi vin, având exporturi importante. In-dustria a scăzut. Economia este puternic dependentă de sectorul de stat, iar indicato-rii mediului de afaceri arată că Moldova este o economie foarte reglementată. Făcând parte anterior din economia sovietică, ţara este independentă din 1991 şi face parte din CSI. Moldova este, de asemenea, membră a OMC. În Moldova au fost făcute mai multe investiţii străine semniÞ cative, inclusiv în următoarele sectoare:

� Energie � investiţii ruseşti în gaz (Gazprom) şi petrol (Lukoil), Companie spaniolă de distribuire a energiei electrice (Union Fenosa).

� Telecomunicaţii � investiţii franceze în telefonie mobilă (Orange).� Ciment � investiţii franceze (Lafarge).

19 Cifrele Băncii Mondiale, Indicatorii de Dezvoltare Mondială pentru 2008.20 Cifrele Băncii Mondiale, Strategia de Asistenţă a Ţării, 2008.

36

� Vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare � ucrainene şi germane (Metro) şi� Bancar � investiţii române şi altele.

De la proclamarea independenţei sale în 1991 au fost adoptate următoarele acte: Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 199221, Legea cu privire la protecţia concurenţei din 200022.

Dezvoltarea lentă în acest domeniu de la proclamarea independenţei se explică prin situaţia economică iniţial fragilă a ţării, precum şi evenimentele ulterioare care au avut loc în economia ţării, în special, criza economică din 1998. Prin urmare, stabilirea preţurilor de către stat şi menţinerea monopolurilor de stat a persistat în perioada post sovietică în Moldova, iar procesul de elaborare a legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei, în sensul modern, a început relativ recent.

Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 1992 a fost prima lege în domeniul concurenţei a Republica Moldova. Această a intrat în vigoare la 29 ianuarie 1992. Prevederile principale ale sale sunt, după cum urmează:

� Legea, în mod expres, reglementează relaţiile dintre agenţii economici şi organele puterii şi ale administraţiei în procesul activităţii pe piaţa naţională de mărfuri (în con-tinuare: piaţa). Legea se aplică şi în cazurile în care acţiunile agenţilor economici şi ale organelor puterii şi ale administraţiei sau acordurile încheiate de ele în afara Repub-licii Moldova duc la limitarea concurenţei sau au alte consecinţe negative pe piaţă23.

� Ministerul Economiei este responsabil pentru legislaţia antimonopolistă, inclusiv elaborarea măsurilor de formare a relaţiilor de piaţă pe baza dezvoltării activităţii de antreprenor şi concurenţei precum şi prevenirea, controlul şi suspendarea activităţilor monopoliste (monopolurile de stat sunt excluse)24.

� Prin situaţie dominantă pe piaţă se subînţelege situaţia când cota unei anumi-te mărÞ a agentului economic depăşeşte pe piaţă 35 la sută şi sunt necesare înregistrări speciÞ ce �pentru a preveni dominanţa�25. Anumite acţiuni speciÞ ce în-treprinse de Þ rmele dominante sunt interzise26.

� Acordurile dintre agenţii economici care restricţionează concurenţa sunt interzise şi sunt considerate nule de drept dacă agenţii menţionaţi deţin în comun o situaţie dominantă pe piaţă27.

21 Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei nr. 906-XII din 29 ianuarie 1992, Monitorul OÞ cial Nr. 2/46 din 28 februarie 1992.

22 Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000, Nr.1103, publicată la 31 decembrie 2000 în Monitorul OÞ cial Nr. 166, promulgată la 28 decembrie 2000. Un moment interesant este că atât legea din 2000 cât şi legea din 1992 sunt în prezent în paralel în vigoare.

23 Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, din 1992, articolul 1.24 Ibid, articolele 2, 8 şi 16.25 Ibid, articolele 3 şi 8.26 Ibid, articolul 3.27 Ibid, articolul 4.


37

� Anumite acţiuni ale autorităţilor publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, care au drept scop limitarea libertăţii afacerilor sau crearea unor condiţii discrimi-natorii sunt interzise, dacă ele în mod real sau potenţial restricţionează concurenţa (inclusiv restricţiile la vânzare, contractele favorizate, barierele în calea creării noi-lor afaceri, care permit oricărei autorităţi publice să monopolizeze procesul de pro-ducere sau comercializare a bunurilor, stabilirea tarifelor, divizarea pieţei)28.

� Anumite fuziuni necesită aprobarea Ministerului Economiei iar Guvernul este în drept să impună separarea forţată a agenţilor economici implicaţi în activităţi monopoliste29.

Această lege rămâne în vigoare, în poÞ da adoptării ulterioare a Legii privind protecţia concurenţei în anul 2000.

Legea din 1992 a fost ulterior elaborată (completată) prin Hotărârea de Guvern Nr. 619 din 5 octombrie 1993 cu privire la anumite acte normative privind mecani-smele de implementare a Legii Nr.906-XII din 29 ianuarie 1992. Această Hotărâre are trei anexe principale în formă de:

1. Regulament cu privire la examinarea abordărilor pentru crearea şi veriÞ carea agenţilor economici, întreprinderilor cu capital majoritar străin, cumpărarea acţiunilor, titlurilor de valoare, şi ratele de contribuţie, astfel cum este prevăzut prin lege.

2. Regulament cu privire la registrul de stat al monopoliştilor economici care activează pe piaţa Republicii Moldova.

3. Regulament cu privire la examinarea cazurilor de încălcare a legislaţiei anti-monopol.

Primul Regulament reglementează autorizarea fuziunilor care ar putea crea situaţii de mo-nopol. El prevede obligaţia de a primi aprobarea de la Ministerul Economiei şi Comerţului în cazurile corespunzătoare. Această situaţie apare atunci când crearea unor întreprinderi are loc cu investiţii străine a căror capital este mai mare de 250 mii de dolari SUA, când cota cumpărătorului pe piaţă depăşeşte 35% sau dacă vizează achiziţia de către o întreprindere a pachetului de control în altă întreprindere care are o situaţie dominantă pe piaţă.

Al doilea Regulament prevede 6 deÞ niţii, (5 dintre care sunt regăsite din nou în Legea cu pri-vire la protecţia concurenţei, 2000). Regulamentul reglementează procedura de înregistrare a monopolurilor, metodologia pentru determinarea cazului dacă o Þ rmă este un monopolist pe piaţă, precum şi procedura pentru listarea şi radierea monopolurilor din registru.

Al treilea Regulament stabileşte procedura de bază pentru examinarea cazurilor de încălcare a legislaţiei antimonopoliste.

Există puţină informaţie publică care ar indica orice realizări semniÞ cative sau practici de constrângere în cadrul acestei versiuni timpurii a legislaţiei în domeniul concurenţei. 28 Ibid, articolele 5 şi 6.29 Ibid, articolele 9 şi 10.

38

Modernizarea legislaţiei în domeniul concurenţei în Moldova a început după intrarea în vigoare în 1998 a Acordului de Parteneriat şi Cooperare UE-Moldova.

Legea cu privire la publicitate din 1997 30

Capitolul V al acestei legi stipulează prevederi cu privire la �controlul statului şi auto-reglementare în domeniul publicităţii� şi oferă autorităţii de reglementare anti-monopolistă (în prezent ANPC) competenţe juridice de a reglementa în domeniul publicităţii. Conform acesteia, ANPC este împuternicită (articolul 28) să:

1. Examineze anunţurile publicitare în ceea ce priveşte conformitatea lor cu legislaţia în domeniul publicităţii.

2. Elaboreze instrucţiuni pentru agenţiile de publicitate cu scopul de a pune capăt încălcărilor legislaţiei în domeniul publicităţii.

3. Trimită la procuratură şi altor instituţii de executare a legislaţiei, dosarele pentru a determina iniţierea unei anchete penale cu privire la încălcarea legislaţiei de publicitate.

4. Înainteze acţiuni în instanţa de judecată, inclusiv cele care reprezintă un număr nedeÞ nit de consumatori, în legătură cu încălcarea legislaţiei în domeniul publicităţii şi privind nulitatea contractelor bazate pe publicitate ilicită.

ANPC face trimiteri la această Lege atunci când se confruntă cu anumite încălcări ale articolului 8 (Concurenţă neloială) din Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000. ANPC a adoptat o serie de astfel de decizii31.

Publicitate pentru anul boului La 18 decembrie 2008 ANPC a solicitat de la compania Alina Electronic să excludă unele îmbinări de cuvinte din campania publicitară preconizată pentru perioada decembrie 2008-ianuarie 2009. Spotul publicitar în cauză folosea personaje din desene animate � boi (este de menţionat că anul 2009, conform horoscopului chinez, este anul boului). În Moldova, cuvântul �byk� (bou) are un sens dublu şi depreciativ). Astfel, ANPC a fost de părerea că sintagmele pronunţate de personajul bou, cum ar Þ : �doar boii nu cumpără...� şi �doar boii nu vor să...� au creat impresia că consumatorii care nu au cumpărat produse de la Alina Electronics urmau să Þ e asociaţi cu boii şi, respectiv, cu sensul lui peiorativ. Spotul publicitar a fost considerat ca Þ ind în contradicţie cu legislaţia în domeniul publici-tar şi a fost aplicată o amendă. Spotul publicitar a fost ulterior retras32.

30 Legea cu privire la publicitate Nr. 1227-XIII din 27 iunie 1997.31 Conform raportului său anual pentru anul 2008, ANPC a adoptat 29 de decizii cu privire la încălcările

regulilor privind concurenţa neloială. Multe din aceste încălcări se referă la publicitate. Mai recent, ANPC a adoptat o decizie în septembrie 2009 împotriva publicităţii în sectorul bancar.

32 http://press.try.md/view.php?id=100765&iddb=Business


39

Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000

Legislaţia curentă în domeniul concurenţei include Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000, în mare parte inspirată din Legea Federaţiei Ruse cu privire la protecţia concurenţei, din 1996, care nu mai este în vigoare33. Această Lege organică a intrat în vigoare la 31 decembrie 2000, dar a intrat pe deplin în vigoare odată cu instituirea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, la începutul anului 2007, când Parlamentul şi-a aplicat prerogativele sale în temeiul legii de a numi Directorul şi Directorii Adjuncţi ai Agenţiei34. Conţinutul principal al legii din 2000 este după cum urmează:

Scopul: a asigura o activitate antreprenorială liberă şi o concurenţă loială ca facto-ri de bază a dezvoltării economice35. Domeniul de aplicare: Legea reglementează activităţile care inß uenţează concurenţa pe pieţele de bunuri, implicând agenţi economici, autorităţi ale administraţiilor centrale şi locale, precum şi cetăţeni. Domeniul său de aplica-re exclude protecţia drepturilor de proprietate intelectuale, doar dacă aceste drepturi nu sunt utilizate pentru a limita concurenţa. Legea cuprinde operaţiunile pieţelor Þ nanciare şi monopolurile Þ nanciare, în ceea ce priveşte limitarea de către acestea a concurenţei.Sfera de activitate: concurenţa, protecţia consumatorului şi concurenţa neloială.Interzicerea practicilor restrictive coordonate: articolul 7, alineatele (1) şi (4) din Legea din 2000 este în mare parte în conformitate cu articolul 81 al Tratatului CE. El incorporează regula �minimului� de 35% din cota pieţei, ceea ce nu este în conformitate cu practicile UE. De asemenea, stabileşte un sistem prin care solicită ca acordurile să Þ e conforme cu legea, către ANPC (articolul 7 (5) şi (6)) şi interzi-ce anumite tipuri de acorduri sau practici verticale, când una din părţi are situaţie dominantă pe piaţă (articolul 7 (2)-(3)). Interzicerea practicilor restrictive unilaterale: articolul 6 din Legea din 2000 interzice abuzurile de situaţie dominantă. Deşi acest articol include unele din regulile prevăzute de articolul 82 al Tratatului CE, există câteva alinea-te care, în mod vădit, vin în contradicţie cu jurisprudenţa UE. Cel mai fla-grant este interzicerea preţurilor monopoliste joase (dumping). Modificările din 2007 vin să corecteze această terminologie. Ceea ce probabil se urmăreşte

33 Politica de concurenţă a Federaţiei Ruse este în prezent reglementată de un număr de peste 50 de acte juridice, adoptate în diferiţi ani şi care include sectoarele antitrust, monopolurile naturale, achiziţiile publice şi publicitatea. Organul de reglementare, Serviciul Federal de Anti-monopol (FAS) care a sub-stituit fostul Minister pentru Politica Antimonopolistă şi Dezvoltarea Antreprenorială în 2004. Cea mai recentă bază de date legislativă în domeniul concurenţei din Federaţia Rusă este Legea federală cu pri-vire la protecţia concurenţei din 26 iulie 2006. Reformele legislative ulterioare ale legislaţiei în domeniul concurenţei în Federaţia Rusă sunt elaborate în prezent.

34 Hotărârea Parlamentului 21-XVI din 16 februarie 2007 privind măsurile de organizare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

35 Articolul 3.

40

este de a interzice preţurile de excludere de pe piaţă care pot duce la ieşirea concurenţilor, urmată de o creştere a preţurilor (recuperare)36. De asemenea, include menţinerea deficitului artificial de mărfuri pe piaţa (punctul c) şi a prac-ticilor neloiale (punctul A şi B).

Interdicţia concurenţei neloiale: articolul 8 stabileşte cele mai comune forme ale concurenţei neloiale, şi anume, informaţia falsă, inducerea în eroare, publicitatea neloială, protecţia mărcilor comerciale şi a secretului comercial.

Interdicţia intervenţiei Statului: articolul 9 interzice administraţiei publice să intervină, să denatureze sau să discrimineze în condiţiile economiei de piaţă37.

Controlul asupra fuziunii: ca parte a funcţiilor de supraveghere ale ANPC, Le-gea din 2000 acordă Agenţiei funcţia de control asupra fuziunilor (articolul 17), �în vederea prevenirii unui posibil abuz de situaţie dominantă�. Acest articol prevede că �persoanele sau autorităţile, care decid să creeze... depun la Agenţie o cerere pentru a obţine acordul...� Articolul, de asemenea, prevede că Agenţia va stabili �cerinţele cu privire la natura şi forma prezentării a astfel de informaţii...�38

Divizarea forţată a întreprinderilor: Articolul 19 acordă Agenţiei posibilitatea de a diviza în mod forţat întreprinderile care abuzează de situaţia lor dominantă.

Controlul asupra preţului: articolul 20 acordă Guvernului posibilitatea controlului asupra preţurilor, acolo unde există o concurenţă limitată pe pieţele produselor. Aceasta ar putea include acţiuni de prevenire a abuzurilor poziţiei dominante în cazuri excepţionale stabilite prin lege. (Această prevedere creează motiv de în-grijorare privind utilizarea potenţial abuzivă, în contradicţie cu noţiunea de econo-mie de piaţă).

Măsurile de Protecţie: articolul 21 acordă dreptul Guvernului de a decreta măsuri protecţioniste şi de stimulare.

Livrarea forţată de bunuri: articolul 22 acordă Statului dreptul de a impune vân-zarea de bunuri precum şi �alte măsuri�.

Autoritatea de Protecţie a Concurenţei: ANPC este instituită ca o agenţie independentă din punct de vedere funcţional, responsabilă de (I) promovarea politicii statului în domeniul concurenţei, (II) prevenirea, limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţiale a agenţilor economici sau autorităţilor administraţiilor

36 Sunt câteva ţări în UE care interzic preţurile joase (vânzarea în pierdere pentru afaceri), cu scopul de a proteja întreprinderile mici. Dar ele Þ e că nu mai sunt aplicate sau domeniul de acţiune s-a redus substanţial, deoarece ele nu îndeplinesc nici un rol în politica de concurenţă şi este îndoielnic faptul că ele au avut vre-un impact asupra protecţiei întreprinderilor mici.

37 În principiu, aceste aspecte trebuie mai bine considerate ca aspecte ale Legii Constituţionale şi a Legii Administrative.

38 Între timp, şi până la introducere oricărei legi noi, Agenţia ar trebui să aplice această prevedere pentru a deÞ ni; sistemul de notiÞ care în prealabil şi pragul � de ex., doar fuziunile care depăşesc un anumit prag trebuie să îndeplinească un �formular� detaliat, termenii pentru prezentarea acestui document împreună cu toată informaţia. Acestea ar trebui să Þ e fuziunile care să Þ e supuse examinării amănunţite de către Agenţie, ţinând cont de resursele limitate.


41

publice precum şi (III) controlul asupra aplicării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei (articolele 10 şi 11).

Sancţiuni: ANPC este autorizată să adopte decizii privind cazurile de încăl-care a Legii, să emită dispoziţii executorii pentru agenţii economici pentru în-cetarea încălcării legii, să emită dispoziţii executorii pentru autorităţile admi-nistraţiei publice privind adoptarea sau anularea încălcărilor, să adopte de-cizii cu privire la aplicarea de amenzi şi să înainteze acţiuni în instanţa de judecată (articolul 12).

Amenzi: amenzile nu sunt prevăzute, în mod special, în Legea din 2000. Ea prevede că subiectele Legii poartă răspundere, conform Codului Contra-venţiilor Administrative (articolul 23)39, iar compensarea prejudiciilor cauzate de un agent economic unui alt agent economic sunt reparate conform preve-derilor Codului Civil. Acest lucru creează confuzii în lege, deoarece Agenţia este un organ administrativ de aplicare a legii, care ar trebuie diferenţiată de aplicarea legii private, în care partea vătămată caută repararea prejudiciului în instanţa de judecată.

Dreptul de a efectua inspecţii: ANPC este investită cu dreptul de inspectare şi dreptul la asistenţă din partea poliţiei şi există o obligaţie privind unităţile economice şi autorităţile publice de a prezenta informaţia solicitată. ANPC este supusă clauzei de confidenţialitate în ceea ce priveşte orice secret co-mercial (articolele 8 şi 9 din Anexă).

Dreptul de supraveghere, apărare şi reglementare: Alte funcţii specifice ale ANPC includ prezentarea la Guvern a propunerilor şi proiectelor de legi cu privire la îmbunătăţirea Legii cu privire la protecţia concurenţei precum şi im-plementarea acesteia, determinarea existenţei situaţiei dominante pe piaţă, promovarea concurenţei şi dezvoltarea actelor legislative secundare şi co-operarea internaţională (articolul 12).

În acelaşi timp, Legea cu privire la Anti-monopol din 1992 rămâne în vigoare, în pa-ralel cu Legea privind protecţia concurenţei din 2000. În timp ce există înţelegerea că aceasta �nu se aplică tacit�, existenţa sa în paralel cu orice versiune a unei legi moderne privind concurenţa este problematică. Această lege, bazată pe conceptele CSI, a fost orientată spre o economie de stat. Un exemplu este dreptul şi obligaţia Ministerului Economiei de a reglementa şi monitoriza toate contractele şi relaţiile întreprinderilor cu o situaţie dominantă în aşa sectoare ca aprovizionarea cu electri-citate, gaz şi apă. În legătură cu aceasta, ANPC a consumat resurse substanţiale pentru determinarea Þ rmelor cu o situaţie dominantă, pentru ca Ministerul să-şi poată exercita atribuţiile.

39 Mai este încă o problemă cu această lege. Situaţia actuală este că noul Cod al Contravenţiilor Adminis-trative (Codul nr. 218, din 24 februarie 2008, în vigoare din 31 mai 2009) nu prevede amenzi a Þ aplicate de ANPC în cazul încălcării regulilor de concurenţă şi regulilor cu privire la concurenţa neloială.

42

Proiectul de lege privind modiÞ carea Legii cu privire la protecţia concurenţei din 2007

În 2007, ANPC a propus un set de amendamente la Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000, care au fost aprobate de Parlament. Ideea principală a Proiectului a fost de a adopta cele mai importante schimbări, necesare pentru o funcţionare eÞ cientă a Agenţiei (inclusiv, puterea de reglementare, luarea de decizii şi investigări, lărgirea sfe-rei de acoperire a legii, etc.). Proiectul a propus următoarele schimbări esenţiale:

� Noi reguli procedurale care abordează necesitatea pentru întreprinderile implicate în anchetă să-şi exercite drepturile lor la apărare, şi acordarea Þ rmelor dreptului explicit de a avea acces la toate documentele acumulate pe parcursul anchetei, cu excepţia informaţiei conÞ denţiale, precum şi dreptul de a Þ audiat.

� Noi concepte cu privire la pieţele relevate şi situaţia dominantă.� Reguli mai explicite a Þ respectate de ANPC în timpul desfăşurării inspecţiilor-surpriză

la agenţii economici, cu scopul de a găsi dovezi de încălcări ai legislaţiei în domeniul concurenţei, de exemplu, modiÞ cările speciÞ cau că inspecţiile-surpriză ar trebui să Þ e efectuate doar atunci când ANPC are unele indicii că dovezi relevante pot Þ găsite şi că ANPC trebuie să întocmească un proces verbal cu privire la inspecţie, descriind toate activităţile întreprinse şi listând toate documentele fotocopiate.

� Noi prevederi cu privire la acordurile restrictive.� Competenţe explicite şi suplimentare pentru ANPC pentru a impune amenzi pentru

încălcarea regulilor privind acordurile restrictive şi abuzurile de situaţie dominantă, permiţând amenzi de până la 10% din cifra totală de afaceri a Þ rmei (Þ rmelor) res-ponsabile pentru încălcarea regulilor de concurenţă.

Cu toate acestea, când aceste modiÞ cări au fost transmise Preşedintelui, acesta nu le-a promulgat. Se crede că motivul principal a fost reacţia adversă a comunităţii de afaceri la lipsa unui sistem clar de fuziune, proces echitabil, dreptul la apel şi un sistem relativ discreţionar de amenzi. La fel din câte s-a înţeles, Guvernul mai târziu a retras ModiÞ cările la Lege, justiÞ când că va pregăti o nouă lege a concurenţei.

Evaluarea Legii cu privire la protecţia concurenţei din 2000

Când este comparată cu legislaţia Uniunii Europene şi, chiar în sens mai larg, cu legislaţia ţărilor dezvoltate, Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000, care în prezent este în vigoare în Moldova, are deÞ cienţe semniÞ cative care sunt examinate în următoarele paragrafe.

În primul rând, scopul Legii cu privire la protecţia concurenţei din 2000 nu este clar. El confundă legea privind concurenţa � care este un set de norme care reglementează şi promovează concurenţa printre întreprinderi (Þ rme) � cu legea privind protecţia con-sumatorului care reglementează, printre altele, concurenţa (ne)loială. Legea cu privire


43

la protecţia consumatorului reprezintă un set de norme care reglementează modul în care Þ rmele funcţionează vis-a-vis de consumatori. În timp ce consumatorii rămân a Þ beneÞ ciarii Þ nali ai legislaţiei atât în domeniul concurenţei cât şi cea din domeniul protecţiei consumatorului, aceste două legislaţii trebuie separate pentru a nu confunda (I) restricţiile asupra concurenţei, care împiedică jocul după reguli pe piaţă şi salvgarda-rea rivalităţii între întreprinderi, tipice pentru o economie de piaţă, şi (II) comportamen-tul întreprinderilor vis-a-vis de clienţii lor, care include obligaţia unei informări corecte (publicitate, marcaj, etc.), nediscriminare şi anumite tipuri de conducere loială a afacerii (de exemplu, respectarea mărcii comerciale).

Abordarea Legii cu privire la protecţia concurenţei din 2000 are implicaţii semniÞ cative pentru analiza pieţei, amenzilor şi a modului în care activează instituţiile de reglementare. Deşi sunt câteva ţări care combină ambele funcţii, de mai sus, în aceeaşi unitate, cum ar Þ de exemplu, Comisia SUA pentru Comerţul Loial, Agenţia Irlandeză a Consumatorului şi de Concurenţă şi OÞ ciul MB pentru Comerţul Loial, ele au departamente complet se-parate pentru reglementarea problemelor şi abordărilor procedurale, iar tipul de amenzi şi sancţiuni sunt complet diferite. În Comisia Europeană, în timp ce concurenţa este responsabilitatea DG Concurenţă, care pune în aplicare articolele 81 şi 82 din Tratat, protecţia consumatorului şi comerţul echitabil este o responsabilitate politică a Departa-mentului Relaţiile cu Consumatorul al DG Sănătate şi Relaţii cu Consumatorii şi este pe larg aplicat de agenţiile Statelor Membre40.

Practicile restrictive coordonate, după cum prevede articolul 7 din Legea cu privire la protecţia consumatorului din 2000, sunt în mare măsură conforme cu articolul 81 din Tratatul CE, dar aici există diferenţe substanţiale. Proiectul de modiÞ cări la Lege din 2007 a încercat să corecteze unele din aceste diferenţe, dar fără succes41.

Accentul necuvenit pe abuzurile de situaţie dominantă ar trebuie redresat în Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000. În articolul 5, formele acţiunilor anticoncurenţiale se pare că includ doar �activitatea monopolistă�. În articolul 7, cu privire la practicile coordonate iarăşi este stipulat în câteva cazuri că regulile sunt doar aplicabile, dacă una din companii se aß ă în situaţie dominantă pe piaţă. În articolul 12 care reglementează funcţiile Agenţiei, a treia responsabilitate este de a determina dacă există situaţia de do-minare. În sfârşit, controlul asupra fuziunii este făcut doar pentru �a preveni un eventual abuz de situaţie dominantă�.

Este important de menţionat că combaterea cartelurilor hard-core42 are cel puţin aceiaşi prioritate ca şi urmărirea penală a abuzurilor de situaţie dominantă, nu doar în legea UE, dar de asemenea în legislaţia de constrângere a UE, după cum o ilustrează clar

40 Textul juridic de bază este Directiva 2005/29/EC cu privire la �practicile comerciale neloiale�.41 Articolul (7) se pare este nejustiÞ cat de restrictiv pentru agenţii economici, fără nici un sens din punct de

vedere al Legii cu privire la concurenţă.42 Engleză � (nucleu-dur).

44

amenzile mari impuse asupra cartelurilor în ultimii opt ani. Reţeaua Internaţională de Concurenţă, OCDE şi alte organizaţii internaţionale au declarat cartelurile printre cele mai serioase încălcări ale bunăstării consumătorului. În al doilea rând, controlul asupra fuziunii în legislaţia UE şi constrângerea nu au drept scop �prevenirea unui posibil abuz de situaţie dominantă�. Aceasta poate cere ca o Þ rmă să Þ e deja în situaţie dominantă înainte de fuziune, în timp ce criteriul UE pentru a lua asemenea decizii este �crearea sau consolidarea unei situaţiei dominante�. Mai mult ca atât, din cauza problemelor de constrângere cum ar Þ �dominanţa colectivă�, noul Regulament cu privire la Fuziuni in-clude un criteriu de �diminuare substanţială a dominanţei�, care a fost un criteriu aplicat în legislaţia SUA din momentul adoptării Actului Clayton43. Acesta este în mod clar un criteriu care este orientat spre structura pieţelor, după cum pretinde Capitolul V al Legii cu privire la protecţia concurenţei din 2000.

NedeÞ nirea unui regim clar pentru control asupra fuziunilor este unul din domeniile cru-ciale care necesită reformare, incluzând, printre altele:

a. Un sistem de pre-notiÞ care.b. Criterii pentru notiÞ care: praguri pentru notiÞ care (de exemplu, un agent economic

care a fuzionat şi are o cifră de afaceri de cel puţin 1.5 milioane Euro44.c. O deÞ nire clară a criteriilor de luare a deciziilor.d. SpeciÞ carea procedurii pentru analiza fuziunilor de către Autoritatea de protecţie

a concurenţei.e. Divizarea procedurii în Etapa I (30 zile) şi Etapa II (plus 2-3 luni) pentru fuziuni

complexe care necesită o analiză detaliată. Perioadele actuale, oferite Agenţiei pentru analiza fuziunilor nu sunt deloc adecvate în situaţii de fuziunii complexe �cele care sunt importante pentru aplicarea legii privind concurenţa.

f. SpeciÞ carea plăţilor pentru analiza notiÞ cărilor de fuzionare.g. SpeciÞ carea clară a ceea ce se întâmplă dacă o Þ rmă nu anunţă sau nu se

supune deciziei luate de Autoritate.h. IdentiÞ carea tipurilor de decizii luate de Autoritate: aprobare, respingere sau

aprobare, inclusiv a căilor de atac (angajamente).i. Trebuie să Þ e de asemenea decizii şi regulamente privind unele probleme de bază:

1) �Formularul�(şablon) pentru notiÞ care (a Þ publicat pe pagina web a Agenţiei);2) DeÞ nirea pieţelor relevante şi Instrucţiunilor respective;3) Regulamentul cu privire la calcularea cifrei de afaceri.

43 Actul Clayton (Pub.L. 63-212, 38 Stat. 730, în vigoare din octombrie 14, 1914, codiÞ cat cu numărul 15 U.S.C. § 12�27, 29 U.S.C. § 52�53), din 1914 a speciÞ cat comportamentul interzis, schema de aplicare anti-monopol, inclusiv scutirile şi măsuri de apel. Astfel, Actul a reformat anumite concepte ale Actului Sherman din 1890 care încă mai este în vigoare.

44 În baza examinării cifrei de afaceri a celor mai mari 50 de întreprinderi din Moldova, a 50 cea mai mare întreprindere are o cifră de afaceri de 34 milioane lei, echivalentul a 2.1 milioane Euro. Pentru a �prinde� fuziunea acestei companii, pragul trebuie să Þ e stabilit mai mic decât această sumă.


45

Este absolut contrar legislaţiei UE faptul că cele mai multe dintre acţiunile autorităţii de protecţie a concurenţei sunt orientate spre stabilirea dacă �există o situaţie dominantă pe o piaţă�. În conformitate cu jurisprudenţa reconÞ rmată existentă, nu este ilegal să deţii o situaţie dominantă. Ilegal este numai abuz de o situaţie dominantă şi respectiv, încălcarea legii. Astfel, esenţa dreptului concurenţei este �reglementarea comportamentului ex-post�.

Există un mare dezechilibru în sancţiunile prevăzute în Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000. În timp ce Legea oferă Agenţiei puterea extraordinară de a separa forţat (cesiune) întreprinderile atunci când abuzează de situaţia lor dominantă45, ea nu stabileşte amenzi speciÞ ce. Amenzile sunt un instrument esenţial pentru pedepsirea prin drept public a încălcării bunăstării consumatorilor şi descurajarea Þ rmelor vinovate de a mai comite şi alte încălcări. În statele membre ale UE amenzile pentru încălcarea restricţiilor concurenţei sunt în mod clar stabilite împreună cu criteriile de aplicare a acestora şi implică o limită maximă de 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior adoptării deciziei.

Din motivele deja menţionate, articolul 20 din Legea cu privire la protecţia concurenţei care oferă Guvernului dreptul de a controla preţurile, ar trebui să Þ e eliminat. Articolul 21, care oferă, de asemenea statului posibilitatea de a stabili �Măsuri Protecţioniste şi de Stimulare� ar trebui să Þ e abrogat, şi înlocuit cu o deÞ niţie clară a domeniului şi condiţiilor speciale ale ajutorului de stat46... Acelaşi lucru trebuie să se aplice şi faţă de articolul 22 care oferă Guvernului dreptul de a �forţa livrarea de bunuri, ..., precum şi alte măsuri�.

Regulile de procedură cu privire la Legea privind protecţia concurenţei nu sunt suÞ cient de clare. De exemplu, nu există nici o speciÞ caţie a drepturilor de acces la dosar până la luarea deciziei, a părţilor interesate, nici dreptul la apărare, nici un termen de prescripţie pentru încălcări, printre altele. Cele mai multe dintre aceste aspecte trebuiau să Þ e modi-Þ cate de proiectul de lege din 2007. Prezenta lege este evident în contradicţie cu CEDO şi legislaţia UE privind aceste principii de bază ale justiţiei47.

În cele din urmă, Legea din 1992 cu privire la anti-monopol trebuie să Þ e abrogată, deoa-rece ea nu este compatibilă cu o economie de piaţă48.

45 Aceasta este într-un fel considerată o �bombă atomică� a autorităţilor de protecţia a concurenţei şi este foarte rar aplicată. Se folosea sub forma unor înstrăinări cerute pentru viitoarele fuziuni în calitate de măsuri de soluţionare a impactului lor anticoncurenţial, şi recent în cazul ajutorului de stat acordat sectorului bancar care a crescut recent prin achiziţionare şi au fost considerate �prea mari ca să eşueze� şi limitează pierderile plătitorilor de impozite.

46 În mod ideal, ar trebui de separat prin legislaţia cu privire la Ajutorul de Stat, după cum este cazul în prezent, în baza propunerilor dezvoltate în Moldova.

47 În timp ce noi observăm că există un acces generalizat la informaţie conform legii Moldovei (Legea Republicii Moldova Nr. 982-XIV din 11 mai 2000 priind accesul la informaţie reglementează relaţiile dintre furnizorul de informaţie şi persoana Þ zică şi/sau juridică în contextul dreptului constituţional de acces la informaţie) şi un acces mai speciÞ c la informaţie în caz de contestare (apel) în conformitate cu Articolul 27 al Legii privind Concurenţa din 2000, importanţa acestei remarci în contextul unei autorităţi moderne privind concurenţa, care operează în conformitate cu normele UE rămâne valabilă.

48 În baza criteriilor de la Copenhaga pentru aderare, criteriul economic este �existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacităţii de a se isprăvi cu presiunea concurenţei şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii�.

46

Cadrul instituţional al legislaţiei şi politicii în domeniulconcurenţei în Republica Moldova

Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern49 stabileşte următoarele atribuţii prin-cipale ale Guvernului în domeniul economiei:

� Dreptul statului la proprietate precum şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea tutu-ror tipurilor de proprietate.

� Reglementarea, folosind mijloace economice şi juridice, a tuturor ramurilor de activita-te economică şi de proprietate în Republica Moldova; inclusiv responsabilitatea de a asigura libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi crearea unui cadru care să ducă la recuperarea tuturor factorilor de producţie.

După cum a fost deja menţionat, Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 1992 se aß ă sub jurisdicţia Ministerului Economiei, deşi, până în 199450, aceasta a fost implementată de către Comitetul de Stat pentru Proble-mele Reformei Economice din Moldova.

ANPC a fost instituită prin Legea cu privire la Protecţia Concurenţei din 2000 şi a fost creată câţiva ani mai târziu, în baza unei Hotărâri ai Parlamentului din februarie 200751. Conform acestei hotărâri, Directorul şi Directorii Adjuncţi au fost numiţi pentru o perioadă de 5 ani, a fost alocat un buget pentru instituţie, iar clădirea a fost oferită de către Gu-vern. Anual ANPC raportează în faţa Parlamentului despre activitatea sa.

ANPC are un Consiliul Administrativ, cu putere decizională, compus din 7 membri52 şi 41 de persoane angajate (inclusiv membrii ai Consiliului Administrativ)53. Structura organizatorică a ANPC este prezentată sub forma unei organigrame în Anexa 3 la această publicaţie.

Implementarea şi aplicarea de către ANPC

De la crearea sa în 2007, ANPC a elaborat următoarele documente de implementare:� Proiectul regulamentului intern �Cu privire la controlul la faţa locului a întreprinderilor,

atunci când investighează cazurile de încălcare a legislaţiei de protecţie a concurenţei �. 49 Legea privind Guvernul Nr.64-XII din 31 mai 1990, articolul 12.50 Această schimbare a fost făcută prin Legea nr. 101-XIII din 13 mai 1994 privind modiÞ carea Legii cu

privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 1992.51 Hotărârea Parlamentului 21-XVI din 16 februarie 2007 privind măsurile pentru organizarea Agenţiei

Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.52 În prezent ei sunt: dna Viorica Cărare, Preşedintele Consiliului Administrativ şi 6 membri ordinari: dl Ion

Echim, dl Feodor Gladii, dl Ion Maxim, dna Svetlana Movila, dl Valeriu Burlea şi dna Mirela Chiriac.53 Acesta constă din Directorul General (Dna Viorica Cărare), doi Directori adjuncţi (dl Ion Echim şi dl Feo-

dor Gladii), un Consultant (dna Mirela Chiriac), patru membri ai Departamentului Juridic (condus de dl Ion Maxim), patru membri ai Departamentului Controlul Concurenţei (condus de dna Svetlana Movila), patru membri ai Departamentului Control asupra Fuziunilor (condus temporar de Valentina Novac), trei membri ai Departamentului de Cercetare (în general se ocupă de monitorizarea pieţei şi anchetarea sectorială) precum şi zece oameni � personal administrativ şi de asistenţă.


47

� Reguli de acces la dosarele ANPC în acţiuni legate de Articolele 6, 7, 8, 9, 17, 18 şi 19 ale Legii privind protecţia concurenţei din 2000.

� Metodologia de determinare a poziţiei dominante pe piaţă � aprobată de Consiliul de Administraţie al ANPC la 17 mai 200754.

� Formularul de plângere privind la acţiunile presupuse ca Þ ind anticoncurenţiale.

� Regulamentul cu privire la investigarea încălcărilor legislaţiei concurenţei.

� Regulamentul privind controlul concentrărilor.

� Regulamentul cu privire la valoarea operaţiunilor autorizate de către ANPC.

Doar metodologia de determinare a poziţiei dominante pe piaţă a fost adoptată până la ziua de azi.

Executarea controlului fuziunilor

ANPC a încercat să colecteze informaţii despre toate concentrările în Republica Moldova de la toţi notarii. În această privinţă, Agenţia a recomandat neînregistra-rea concentrărilor relevante fără aprobarea ANPC, care solicită ca întreprinderea să plătească o taxă de 249 lei pentru Þ ecare operaţiune. Nu toţi notarii se conformează prezentei comunicări, deoarece legea impune numai Þ rmele care sunt într-o poziţie dominantă să notiÞ ce despre o concentrare şi există o confuzie privind ceea care anume concentrări necesită aprobare. Aceasta este un fel de situaţie de tipul capturii-22 (fără ieşire), deoarece Þ rmele trebuie să ştie mai întâi dacă ele sunt într-o poziţie dominantă, şi doar unele Þ rme au fost clasiÞ cate în această situaţie. Pe de altă parte, trebuie să Þ e notiÞ cate chiar şi unele tranzacţii mici de acţiuni sau cantităţile de capital care nu implică o schimbare de control se pare că în practică sunt notiÞ cate.

În prezent, nu există condiţii pentru executarea controlului concentrărilor, din cauza perioadei scurte de timp acordat Agenţiei să analizeze o fuziune şi lipsei resurselor acesteia. ANPC are la dispoziţie numai 30 de zile (plus 15, în caz de nevoie de informaţii suplimentare) pentru a lua o decizie cu privire la concentrările care sunt supuse notiÞ cării obligatorii. Un astfel de termen este în mod clar insuÞ cient şi diferă foarte mult de practica internaţională. De obicei, Autorităţile din domeniul concurenţei au la dispoziţie 30-40 de zile pentru screening-ul iniţial al concentrărilor şi pentru de-gajarea acelor concentrări, care nu au un impact semniÞ cativ asupra concurenţei. Agenţiile executive au de obicei la dispoziţie, 2-3 luni suplimentare pentru Þ nalizarea evaluării aprofundate a concentrărilor de sensibilizare a populaţiei privind proble-mele legate de concurenţă. 54 Această metodologie se bazează pe testul SSNIP (Small but SigniÞ cant Non-transitory Increase in Price

� testul monopolistului ipotetic (creştere mică, dar semniÞ cativă şi de durată, a preţului)). Obiectivele de elaborare a Metodologiei sunt (în conformitate cu punctul 1 litera 3) stabilirea poziţiei dominante pe piaţă a unui operator, în scopul creării premiselor necesare pentru dezvoltarea liberei concurenţe, prevenirea, limitarea şi reprimarea activităţii monopoliste.

48

ANPC nu oferă informaţii pe site-ul său despre comunicările cu privire la concentrările şi deciziile asupra fuziunilor, care este una dintre activităţile principale ale tuturor autorităţi-lor de concurenţă din UE. Astfel, se ştie foarte puţin despre orice decizii efective de control al fuziunilor luate de către Agenţie. Implicarea, în consecinţă, este că acest tip de activitateeste pur birocratic şi nu îndeplineşte nici-o funcţie a politicii din domeniul concurenţei.

Împuterniciri cu privire la carteluri şi practici coordonate

Până în prezent, ANPC a identiÞ cat următoarele cazuri de cartel55:

Cazul de cartel în comercializarea cu amănuntul a aparatelor de uz casnic ANPC a emis, de asemenea, o decizie împotriva unui grup de întreprinderi de comer-cializare cu amănuntul a aparatelor de uz casnic, ce utilizau marca BOMBA. Firmelerespective au fost �Balnis Grup�, �Exoil-Grup�, �Techno-Studio�, �Comerţ Park�, �Teh-nomega-Lux�, �SoÞ a Meg�. Aceste întreprinderi au fost acuzate de coordonarea stra-tegiilor de afaceri şi de stabilirea preţurilor în zona Chişinăului. ANPC a obţinut un acord scris între ei, şi a abţinut, de asemenea, probe de pe internet precum că ei au aceleaşi preţuri pentru aceleaşi produse. Aceste întreprinderi au fost amendate cu 10% din cifra de afaceri.

Cazul cartelului în sectorul sării pentru consum alimentar ANPC a depistat dovezi ale unui caz de cartel pe piaţa de furnizare a sării. Potrivit unui comunicat de presă din partea Agenţiei, la 4 martie 2009, aceasta susţine că au fost găsite dovezi de încălcare a normelor de concurenţă de către unii participanţi pe această piaţă. Presupusele încălcări implică stabilirea preţurilor în comercializarea sării alimentare, limitând accesul pe piaţă a potenţialilor participanţi şi diviziunea de piaţă între participanţii existenţi.

Cazul de cartel în eliberarea �Green Cardurilor� pentru asigurarea auto ANPC a depistat un acord de cartel pe piaţa asigurărilor internaţionale pentru auto-vehicule, în emiterea asigurărilor de tip �Green Card�. Potrivit unui comunicat de presă din partea Agenţiei la 2 martie 2009, se pretinde că ar Þ fost depistată o încălcare a dreptului concurenţei pe piaţa asigurărilor internaţionale de autovehicule, la emite-rea de asigurări �Green Card�, printr-un acord de cartel între cele patru companii de asigurări din Republica Moldova. Agenţia a iniţiat acţiuni în justiţie pentru înlăturarea încălcărilor depistate, precum şi plata unei amenzi de către Þ ecare dintre membrii cartelului de până la 10% din cifra de afaceri (estimat la 32.785.303,65 milioane lei sau 2 milioane Euro).

55 Website-ul ANPC.


49

Acordul orizontal pe piaţa zahărului Agenţia a raportat recent, pe site-ul său un caz cu privire la al doilea dintre cei mai mari producători de zahăr, ce a fost deposedat de activele sale şi apoi a fost încheiat un acord cu cel mai mare producător de zahăr. Site-ul raportează �Moartea ultimului concurent de pe piaţa zahărului�. Compania a fost folosită de foştii săi proprietari din Rusia pentru a obţine credite mari de la bănci, apoi banii au fost transferaţi peste hotare şi compania a fost lăsată în situaţie de faliment.GlodeniZahăr a fost o companie cu venituri din vânzări în valoare de 82,8 mi-lioane lei în 2007, şi 128,8 milioane lei în 2008, şi a fost pe cale de a intra în primele 50 cele mai mari întreprinderi în economia Republicii Moldova. În 2009, după o serie de tranzacţii care implică activele sale, GlodeniZahăr a fost declarată insolvabilă. Activele GlodeniZahăr au fost achiziţionate de către Gold Crown SRL în iunie 2008. Având în vedere eşecul total al Gold Crown de a utiliza activele achiziţionate şi procesele necesare pentru asigurarea prelucrării sfeclei de za-hăr, Sudzucker Moldova şi Gold Crown, în vara anului 2009, au comunicat ANPC despre o colaborare intenţionată. Consiliul ANPC a aprobat contractul (Decizia nr.55 din 10 septembrie 2009), ca o excepţie în bază temporară. În conformitate cu prevederile deciziei, relaţiile contractuale dintre Sudzucker Moldova şi Golden Crown, trebuie să respecte următoarele condiţii: (I) valabilitatea contractului este doar pentru un termen de 4 luni (septembrie-decembrie) anul curent, pentru li-mitarea posibilelor efecte negative ale acestei colaborări, (II) nu poate avea loc nici-o creştere nejustificată a preţurilor la zahăr şi la alte mărfuri prelucrate, sau desfăşurarea altor acţiuni, care ar putea duce la limitarea concurenţei şi lezarea intereselor economice şi ale persoanelor fizice; (III) sesizarea către autorităţile competente pentru examinarea legalităţii unui set de tranzacţii efectuate, după încheierea cărora GlodeniZahăr a devenit insolvabilă, şi a încetat să funcţioneze ca un concurent al Sudzucker Moldova pe piaţa de producţie şi de comerciali-zare a zahărului.ANPC subliniază faptul că, în acest moment, S.A. GlodeniZahăr este o companie fără active, doar cu datorii, care urma să iniţieze procedurile de insolvabilitate, cu riscul de a Þ eliminată de pe piaţa de producere şi comercializare a zahărului. Decizia ANPC a fost justiÞ cată în primul rând prin necesitatea menţinerii locurilor de muncă pentru peste 500 de angajaţi ai GlodeniZahăr şi pentru a menţine o parte considerabilă a logisticii sale. ANPC, de asemenea, a precizat că va exercita o monitorizare continuă a pieţei de producţie şi de comercializare a zahărului şi a solicitat autorităţilor compe-tente să rezolve situaţia.

Recent a existat un caz de acord orizontal între doi cei mai mari şi unicii producători de zahăr pe bază de sfeclă de zahăr în Moldova care a fost în mod excepţional aprobat de ANPC pe bază temporară, care ilustrează situaţia diÞ cilă pe care o poate experimenta o ţară în tranziţie.

50

DECIZIA privind S.A �Moldtelecom� � 26 iulie 2007.DECIZIA privind S.A �Orange-Moldova� � 29 august 2007.DECIZIA cu privire la sectorul de servicii a operaţiunilor de telefonie mobilă �15 noiembrie 2007.

Acest caz este în mod evident legat de problema mai vastă a statului de drept şi funcţionării poliţiei, instituţiilor judiciare şi instituţiilor regulatorii ale ţării, şi nu doar a drep-tului concurenţei. Legea concurenţei, nu funcţionează într-un vid, dar este o mică parte dintr-un organ mult mai mare de drept administrativ şi corporativ, şi executarea acesteia depinde de împuternicirea acestor organisme mai mari de drept.

Împuterniciri cu privire la abuzuri de poziţii dominante

Aşa cum ar Þ fost de aşteptat într-o ţară mică, precum este Moldova, sectoarele care au economii de reţea ar trebui să aibă o rată ridicată de concentrare. Această structură este de aşteptat în astfel de domenii precum telecomunicaţiile Þ xe, infrastructurile de electricitate, gaze şi apă, precum şi autostrăzi, sistemele de aer şi cale ferată, în cazul în care acesta este un punct de vedere economic eÞ cient doar de a construi o singură infrastructură. Cu toate acestea, orientarea politicii UE în acest domeniu este crearea unei concurenţe în serviciile oferite de aceste infrastructuri şi menţinerea accesului liber la infrastructură contra achitării unui preţ eÞ cient. O politică fundamentală pentru crearea unei concurenţe în aceste sectoare este cea a �separării�: în sectorul energetic, separarea juridică şi economică de generarea, transportarea, distribuţia şi comerciali-zarea/furnizarea către consumatorii Þ nali, în telecomunicaţii � separare între serviciile de comercializare en-gros (managementul reţelei de bază) şi servicii de vânzare cu amănuntul oferite prin intermediul reţelei. Aceste aspecte sunt, de obicei, reglementate şi supravegheate de autorităţile de reglementare din sectorul respectiv.

ANPC a publicat pe site-ul său metodologia de determinare dacă o Þ rmă anumită sau un grup de Þ rme au o poziţie dominantă. O mare parte a documentului se referă la aplicarea testului SSNIP56, dar acesta conţine principalele elemente pentru analiză.

ANPC, de asemenea, a emis următoarele decizii cu privire la determinarea de poziţii dominante:

56 SSNIP înseamnă: testul monopolistului ipotetic (creştere mică, dar semniÞ cativă şi de durată, a preţului). Testul SSNIP tinde să identiÞ ce cele mai mici pieţe relevante, unde un monopolist ipotetic sau cartelul ar putea impune o creştere proÞ tabilă semniÞ cativă de preţ. Conceptul original se presupune că a fost propus pentru prima dată în 1959 de către economistul Morris Adelman de la Institutul Tehno-logic din Massachusetts (vezi M. A. Adelman, �Aspecte economice ale opiniei Betleem�, Prezentarea succintă a legislaţiei regiunii Virginia, vol. 45 (1959), p. 686). Acesta a fost folosit iniţial într-un număr de cazuri de cartel ale Statelor Unite în anii 1970 şi, în 1982, Ghidul Fuziunii al Departamentului de Justiţie al SUA a introdus testul SSNIP ca o nouă metodă pentru deÞ nirea pieţelor şi pentru măsurarea puterii de piaţă în mod direct. În UE, acesta a fost folosit pentru prima dată în cazul Nestlé/Perrier în 1992 şi a fost adoptat în mod oÞ cial de către Comisia Europeană în �Comunicarea Comisiei privind deÞ nirea pieţei relevante�, în 1997.


51

DECIZIA privind S.A. �Moldcell� şi SA �Moldtelecom� � 27 decembrie 2007.

DECIZIA Nr.78: PIC SRL �Nord Gaz-Sîngerei� � 24 aprilie 2008.

DECIZIA privind producţia şi furnizarea de energie termică � 26 iunie 2008.

DECIZIA Nr.85-1 privind SA �Termocom� � 26 iunie 2008.

DECIZIA Nr.86 cu privire la apă, canalizare şi staţiile de epurare a apelor reziduale � 26 iunie 2008.

DECIZIA Nr.89 cu privire la furnizarea de servicii de furnizare a gazelor naturale �3 iulie 2008.

DECIZIA Nr.DC-58/88 privind SRL �Chişinău-Gaz�� 3 iulie 2008.

DECIZIA cu privire la poziţia dominantă a �MP Apă-Canal Chişinău� pe piaţa de aprovi-zionare cu apă, depozitare a deşeurilor, canalizare şi tratarea apei � 18 septembrie 2008.

DECIZIA Nr.109 privind poziţia dominantă a SA �Reţele Electrice de Distribuţie Union Fenosa� pe piaţa de furnizare a energiei electrice la tarifele reglementate şi de distribuţie a electricităţii pe teritoriul autorizat � 18 septembrie 2008.

DECIZIA Nr.3: Furnizarea serviciilor pentru producţia şi furnizarea energiei termice �29 ianuarie 2009.

DECIZIA Nr.4: Furnizarea serviciilor pentru aprovizionarea cu apă, canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate � 29 ianuarie 2009.

Următoarele Þ rme au fost identiÞ cate, ca având o poziţie dominantă pe piaţă, în confor-mitate cu aceste analize:

Telecomunicaţii: SA�Moldtelecom� � furnizarea de piaţă a serviciilor locale de telefonie Þ xă, interurbană, internaţională; SA �Orange Moldova�, �MOLDCELL� şi �Moldtelecom� � accesul pe piaţă pentru reţeaua sa de telefonie mobilă pentru ter-minarea apelurilor; ÎM �Sun Communications� pe piaţa de difuzare a programelor de televiziune prin cablu.

Transport: ÎS �Aeroportul internaţional Chişinău�- servicii aeroportuare.

Energie: Termocom, SA CET Nord, Municipiul Bălţi, ÎM �Termogaz Balti�, Munici-piul Bălţi, SA �COMGAZ-Plus� Ungheni.

Aprovizionarea cu apă: ANPC a stabilit dominaţia a 33 de întreprinderi pe piaţa dată, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă. 32 de întreprinderi au fost deter-minate dominante pe piaţa de eliminare şi tratare a deşeurilor apei uzate (listele disponibile pe site-ul Agenţiei).

Electricitate: SA �Red Union Fenosa�, SA �Red Nord�, SA �Red Nord Vest� au fost determinate dominante pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice la tarife reglementate.

Asigurările (Asigurările pe viaţă): �Grawe� SA � pe piaţa asigurărilor de viaţă.

52

57 ÎM �Sun Communications�SRL anterior realizase câteva achiziţii care nu au fost comunicate ANPC, mo-tivând că nu fost declarată că ar Þ într-o poziţie dominantă.

Cazuri de abuz de poziţie dominantă � ANPCSun Communications şi Acces TVHotărârea ANPC privind Î.M. �Sun Communications� SRL din 26 iunie 2008, ce ţine de un acord între �Sun Communications� şi �Acces TV�, Agenţia a abordat practicile de excludere de pe piaţa de televiziune prin cablu din Chişinău. Aceste două Þ rme au fost acuzate de acţiuni coordonate pentru a elimina de pe piaţă concurentul lor �SA �CTC Alfa�. Hotărârea a speciÞ cat faptul că cele două Þ rme au avut o cotă comună mai mare de 75% din piaţa de difuzare a programelor de televiziune prin cablu, oferite în raza oraşului Chişinău. În urma anchetei, s-a constatat că acestea au întreprins măsuri comune pentru eliminarea de pe piaţă a concurentului � SA �CTC Alfa�, încălcând articolul 7 alineatul (1), (f) din Legea privind protecţia concurenţei din 2000. Printre practicile identiÞ cate, a fost depistată strategia de marketing care oferea preţuri mai mici decât concurentul pentru clienţii, care au semnat un contract cu �Alfa�. Din cauza acestor încălcări, ANPC a sancţionat �Sun Communications� cu o amendă de 10% din venitul obţinut pe durata perioadei în care a durat încălcarea (de la 2 mai până la 30 septembrie 2007) şi a solicitat încetarea încălcării57. Aceeaşi amendă a fost aplicată pentru �Acces TV�. Cazul este în prezent investigat la Curtea de Apel Chişinău.

Acordul exclusiv în sectorul serviciilor de TaxiÎnţelegerea anti-concurenţială dintre Î.S. �Aeroportul Internaţional Chişinău� şi S.A. �Taxi-Service� (1407), a implicat un acord exclusiv cu compania de stat SE �Aeroportul Internaţional Chişinău�, oferind Þ rmei �Taxi Service 1407� dreptul exclusiv de prestare a serviciilor de taxi pasagerilor aeroportului. ANPC susţine că acest acord a încălcat arti-colul 7 din Legea privind protecţia concurenţei din 2000. Acordul, aferent pieţei de taxi din zona aeroportului, care implică acceptarea de servicii de taxi furnizate de către un singur operator privează pasagerii de posibilitatea de a alege serviciului corespunzător de taxi. În acest caz, ANPC nu a impus o amendă, dar a declarat că va monitoriza situaţia până când acordul va Þ reziliat.

Următoarele deciziile au fost emise în privinţa abuzurilor de poziţie dominantă:

�Sun Communications� (alături de cazul BOMBA) a avut un impact major asupra comunităţii de afaceri din cauza amenzii mari, care a fost aplicată. Decizia nu spune în mod explicit care practici de excludere au fost efectuate, de aceea este diÞ cil de comen-tat în continuare cu privire la cazul care se aß ă în recurs.

De asemenea, este stipulată viziunea că, în acordul exclusiv între aeroportul Chişinău şi �Taxi Service 1407�, nu există eÞ cienţe aparente, care ar putea Þ invocate în cadrul testului de echilibrare economică pentru justiÞ carea acordului.


53

Cazuri de concurenţă neloială � ANPCCazul AQUAPHORPrimul caz privind concurenţa neloială conÞ rmat de către instanţele judecătoreşti s-a referit la utilizarea mărcilor comerciale � utilizarea neautorizată de către concurent (Li-caon-Lux �SRL) a numelui AQUAPHOR, proprietatea �Aquaphor �(Rusia), în ambalajul său şi pe pagina sa Web. Ca urmare a examinării, ANPC a constatat că �Aquaphor� (Rusia) şi �Licaon-Lux� SRL erau concurenţi, ambele producând cartuşe restituibile pentru Þ ltre de puriÞ care a apei. La produsele sale, �Licaon-Lux� SRL utilizează propriul ambalaj şi culori complet diferite, dar în documentaţia sa, indică faptul că produsul amo-vibil de cartuş al �Licaon-Lux� SRL este compatibil cu Þ ltrele de puriÞ care a apei pro-duse de �Aquaphor� (Rusia). În conformitate cu legislaţia privind protecţia concurenţei, şi prevederile articolului 10 din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii indu-striale, ratiÞ cată de Parlamentul Republicii Moldova prin Decizia nr. 1328 din 11 martie 1993, şi ţinând cont de faptul că produsele concurente, Þ ind interschimbabile, sunt vân-dute în ambalaje, care să permită identiÞ carea producătorului, precum şi o vizibilitate suÞ cientă pentru consumatori precum că produsele sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale, ANPC a decis că nu a existat nici-o încălcare a legii.Cazurile cu privire la Alegerea restrictivă a contoarelor de gazHotărârea Nr. 78 �Nord Gaz-Sîngerei� SRL din 24 aprilie 2008, în ceea ce priveşte restricţiile de alegere a contoarelor de gaz �Samgaz�, produs de �Samgaz� SRL (Arad, România), cu singurul importator din Republica Moldova � �Laiola� SRL (Chişinău). În ianuarie 2008, un total de 587 de consumatorii casnici şi industriali s-au conectat la reţeaua de gaze naturale, 471 de contoare �Samgaz� au fost instalate, reprezentând aproximativ 80,2 la sută din contoare. O analiză a arătat că preţurile de vânzare pent-ru contoarele �Samgaz� au fost mai înalte decât preţul mediu al pieţei pentru un contor cu aceleaşi speciÞ caţii tehnice de la alte Þ rme. Decizia a apreciat că acţiunile �Nord Gaz-Sîngerei� SRL au încălcat Legea privind protecţia concurenţei din 2000, deoa-rece: 1) PIC �Nord Gaz-Sîngerei� SRL avea o poziţie dominantă pe piaţa de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale în oraşul Sîngerei la momentul încălcării; 2) Prin sta-bilirea condiţiilor pentru instalarea contoarelor �Samgaz�, a fost limitată concurenţa, s-au încălcat interesele altor Þ rme şi s-au creat bariere la intrare pentru concurenţii care vând diferite tipuri de contoare, prin urmare, încălcându-se articolul 6 (f) din

58 Conform Legii cu privire la protecţia concurenţei, a Moldovei, unele din aceste cazuri pot Þ interpretate şi ca abuzuri de poziţie dominantă, ţinând cont de faptul că practica dată este desfăşurată de o companie care se aß ă în poziţie dominantă.

Punerea în aplicare a regulilor privind concurenţa neloială58

Acestea sunt cazurile cele mai reprezentative rezolvate de către Agenţie. Ea menţionează în raportul său anual din 2008 că a emis 29 decizii privind concurenţa neloială. Unele dintre acestea sunt prezentate mai jos.

54

lege; 3) aceasta a încălcat interesele consumătorilor � persoane Þ zice, limitându-le dreptul la alegere, prin speciÞ carea instalării unui anumit tip de contor şi în mod deli-berativ, prin impunerea unor condiţii nefavorabile, precum şi a preţurilor stabilite mai mari decât preţul mediu al altor tipuri de contoare, la fel disponibile pe piaţă, ceea ce constituie o încălcare a articolului 6 litera (a) din Lege. În baza celor de mai sus, ANPC a ordonat încetarea imediată a încălcării de către �Nord Gaz-Sîngerei� SRL.Hotărârea Nr. DC-58/88 �Chişinău-Gaz� SRL din 3 iulie 2008 s-a referit la faptul im-punerii unor condiţii faţă de companiile care efectuau designul şi construiau reţelele de aprovizionare cu gaz a imobilelor, creând astfel obstacole în calea intrării pe piaţă a altor Þ rme cu diferite tipuri de aparate de măsurare pe această piaţă, la instalarea contoarelor DKZ, produse de �Premagaz� Slovacia, singurul importator din Republica Moldova al cărora Þ ind �Elisio� SRL Chişinău, În baza faptelor constatate ANPC a de-cis că acţiunile �Chişinău-Gaz� SRL au încălcat Legea privind protecţia concurenţei din 2000 şi a ordonat companiei de-şi sista comportamentul anticoncurenţial.Cazul din sectorul aprovizionării cu apă şi eliminare a deşeurilorLa 18 Septembrie 2008, ANPC a emis o decizie, conform căreia unele acţiuni ale Þ r-mei �Apă-Canal Chişinău� au reprezentat abuzuri de poziţie dominantă. ÎM �Apă-Canal Chişinău� SA a fost găsită ca având o poziţie dominantă pe piaţă pentru aprovizionarea cu apă şi eliminarea şi tratarea deşeurilor lichide în municipiul Chişinău. Încălcările iden-tiÞ cate au constat în limitarea concurenţei şi împiedicarea intereselor altor operatori şi ale persoanelor Þ zice prin solicitarea consumatorilor să-şi schimbe contoarele înainte ca această schimbare să Þ e necesară pe motive tehnice. S-a depistat că întreprinderea, de asemenea, a limitat marca comercială pentru echipamentul de măsurare a consumului de apă de către operatorii care comercializează un astfel de echipament, dreptul con-sumatorilor de alegere a mărcii şi a indus în eroare consumatorii cu privire la costul de cumpărare şi instalare a contoarelor. ANPC a prescris ÎM �Apă-Canal Chişinău� SA să înceteze aceste încălcări şi să permită consumatorilor să-şi aleagă orice tip de contor, certiÞ cat în Republica Moldova. Compania a fost obligată să comunice tuturor consuma-torilor şi întreprinderilor, prin canale mass-media despre această decizie.Publicitatea cu privire la crediteANPC a examinat ofertele plasate pe paginile web ale băncilor de creditare din Moldova, în 2008, şi a adoptat o Hotărâre nr. 121 din 10 noiembrie 2008, în care a speciÞ cat că au existat dovezi privind o încălcare a Legii privind protecţia concurenţei din 2000. În urma an-chetei, s-a constatat că informaţiile furnizate de bănci nu reß ectau valoarea totală plătibilă de către consumatorii de credit, ceea ce era în contradicţie cu articolul 8 al Legii respective şi articolul 8 al Legii privind publicitatea din 1997. ANPC a informat Banca Naţională a Moldovei, autoritatea de supraveghere a instituţiilor de creditare, despre necesitatea de respectare a legislaţiei privind protecţia concurenţei de către bănci pe piaţa de credit59.

59 Aceasta a rezultat în practici de transparenţă îmbunătăţite din partea băncilor din Moldova (în special în ce priveşte simulările on-line a costului datoriei).


55

Studiile de piaţă, consultanţa şi deÞ nirea priorităţilor în constrângere ale ANPC

Pe lângă anchetele realizate de mai sus, Agenţia a efectuat o serie de analize semniÞ ca-tive de piaţă în perioada de până în prezent, care cuprinde:

1. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul al produselor petroliere (2007).

2. Distribuţia gazelor naturale (2007).

3. Distribuţia energiei electrice (2008).

4. Produse electrocasnice (2008).

5. Servicii de securitate (2008).

6. Producţia şi comerţul de zahăr (2008).

7. Produsele agro-industriale (carne roşie) (2008).

8. Asigurările ( 2008).

9. Servicii veterinare (2008).

10. Sarea pentru consumul populaţiei, inclusiv sarea iodată (2008).

11. Produsele farmaceutice (2009).

12. Servicii casnice (2009).

13. Servicii de logistică (2008).

14. Piaţa produselor cosmetice şi de parfumerie (2008).

15. Alimentaţie publică şi divertisment (2009).

16. Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare în supermarket-urile din Chişinău (2009).

17. Vânzările produselor din grâu (cercetare efectuată în colaborare cu Consiliul Interstatal pentru politica anti-monopol a ţărilor CSI).

18. Servicii de comunicaţii electronice, în special de telefonie Þ xă (cercetare efectuată în colaborare cu Consiliul Interstatal pentru politica anti-monopol a ţărilor CSI).

Deşi nu toate investigaţiile efectuate au atins stadiul Þ nal, câteva concluzii privind situaţia concurenţială, în Þ ecare dintre aceste pieţe au fost publicate în rapoartele anuale ale Agenţiei. Vă prezentam mai jos câteva dintre aceste concluzii.

Studiul cărnii proaspete pe piaţa din Chişinău

O investigaţie a fost efectuată pe pieţele de carne proaspătă din municipiul Chişinău. Rezultatele au fost publicate (Raportul ANPC, 2008) Agenţia concluzionând că:

� Agenţii de afaceri, care lucrează în sălile de piaţă de specialitate, beneÞ ciază de un tratament privilegiat nejustiÞ cat în comparaţie cu alţi comercianţi. Acest regim de privilegii este rezultatul unor condiţii favorabile acordate de normele de comerţ

56

în pieţele din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 517 din 18 septembrie, 1996 pentru persoanele Þ zice, întreprinderile agricole şi alte societăţi agricole, care îşi comercializează personal produsele.

� Există o perturbare a pieţei şi o încălcare a principiilor comerciale de bază cum ar Þ lipsa documentelor care atestă provenienţa mărfurilor şi care ar conÞ rma trans-miterea dreptului de proprietate, a certiÞ catelor veterinare, care conţin numai numele întreprinderii care aduce mărfurile pe piaţă. Cu toate acestea, entitatea de inspecţie şi cele inspectate sunt de multe ori aceeaşi persoană, care a dus la apariţia unor activităţi comerciale ilegale.

� Există un acces foarte limitat la piaţă pentru producătorii de carne. Anchetele au demonstrat că carnea foarte puţin se comercializează direct de la producători.

� Există o lipsă de dovezi documentare, cu referinţă la carnea de la fermă până la piaţa consumatorului Þ nal.

� Deoarece nu există aparate de casă/numerar, este imposibilă veriÞ carea mecanis-melor de formare a preţurilor.

� Situaţia comerţului cu amănuntul a cărnii a dus la acţiuni de concurenţă neloială, datorită avantajelor nejustiÞ cate acordate agenţilor, care vând carnea în pieţele de specialitate, în comparaţie cu alţi agenţi economici care operează pe piaţa cărnii (magazine, etc.).

De fapt, problema cărnii şi produselor lactate au dus la apariţia îngrijorărilor serioase legate de concurenţă de către alte studii efectuate cu sprijinul UE de asistenţă tehnică. Acest lucru este luat în consideraţie mai jos.

Studiul pieţii gazelor

În Moldova activităţile de pe piaţa gazelor sunt reglementate de ANRE, care şi eliberează licenţele de activitate. Structura pieţii de aprovizionare cu gaze este una oligopolistă, cu un număr mic de operatori si un operator cu putere semniÞ cativă: SA �Moldovagaz� � care are şi îşi menţine o poziţie puternică de lider pe piaţa stabilă a gazelor naturale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. SA �Moldovagaz� este o întreprindere de stat, Þ ind 100% în proprietatea statului şi �Taraclia-Gaz�, care operează în sudul Moldovei, se aß ă 50% în pro-prietatea statului. �Moldovatransgaz� este singurul operator licenţiat pentru transportul de gaze naturale şi acesteia i s-a acordat o licenţă exclusivă pentru serviciile de transport pe întreg teritoriul Moldovei. Reţelele de distribuţie sunt deţinute şi menţinute de �Moldovagaz�. Operatorii mai mici decât �Moldovagaz� reprezintă aproximativ 90 la sută din piaţa de gaz.

În acest studiu, ANPC a concluzionat că barierele importante la intrare în piaţa dată există datorită sistemului de acordare a licenţelor ţin ceea ce ţine de criteriile capitalului necesar şi a infrastructurii de reţea. De asemenea, studiul constată că există 25 distribuitori regio-nali de gaz, cu o poziţie dominantă iar tarifele de distribuţie sunt reglementate de ANRE.


57

Studiul pieţii de telefonie Þ xă

Furnizarea şi utilizarea telefoniei Þ xe către consumatori pe întreg teritoriul Republicii Moldova continuă să crească şi este încă într-o creştere importantă, în poÞ da faptului că tehnologiile alternative de substituire a telefoniei Þ xe şi internetului cu cea mobilă şi Þ xă se dezvoltă rapid. Acest lucru este demonstrat de faptul că, în anii 2002-2004, Moldova a fost una dintre puţinele ţări din Europa de Sud-Est, unde sectorul de telefonie Þ xă a înregistrat o tendinţă ascendentă. Serviciile de bază ale telefoniei Þ xe, care cuprinde te-lefonia Þ xă locală (urbană şi rurală) şi/sau serviciile de la distanţă lungă şi internaţionale sunt reglementate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologii Informaţionale.

În 2008, existau 8 entităţi economice, care furnizau servicii de telefonie Þ xă: S.A. �Moldte-lecom�, Î.S. �Calea ferată a Moldovei�, S.A. �Riscom�, S.A. �Arax-Impex�, S.A. �Sicres�, S.R.L. �Telcom Technologies�, S.R.L. �Starnet�, S.A. �Telemedia Group�. Cu toate aces-tea, ÎS �Moldtelecom� a avut cea mai mare cota de piaţă. Toate celelalte întreprinderi au avut aceleaşi rate. În Raportul său anual din 2008, ANPC menţionează că aceste com-panii mici au fost �constrânse să accepte regulile jocului impuse de puterea economică a �Moldtelecom�-ului. ANPC, de asemeni, observă că acesta a efectuat unele practici de încălcare a legii concurenţei, împiedicând accesul pe piaţă a concurenţilor şi instituind clauze abuzive în contractele sale cu clienţii. Ca rezultat, cotele de piaţă au rămas destul de stabile. Acest lucru a fost abordat în Cazul nr. DCF-7 al ANPC din 26 iulie 2007, unde �Moldtelecom� a fost desemnată ca întreprindere cu poziţie dominantă pe piaţa de servi-cii de telefonie Þ xă locală, pe distanţă lungă şi servicii internaţionale60.

Studiul pieţei petroliere

Această piaţă este reglementată de o multitudine de norme, care stabilesc condiţiile de bază de lucru în acest domeniu. Organul principal de reglementare este ANRE, care autorizează activitatea întreprinderilor din sector prin acordarea de licenţe şi stabilirea me-todologiei �pentru determinarea preţului petrolului�. Mai mult decât atât, în conformitate cu articolul 13 din Legea cu privire la piaţa produselor petroliere61, care are drept scop asigu-rarea securităţii aprovizionării cu energie a ţării, Guvernul a stabilit condiţii speciale pentru importatorii mari de produse petroliere (spre exemplu, depozitele pentru produse petroliere aß ate în proprietate proprie sau arendate şi volumul minim al capitalului necesar).

Pe piaţa petrolieră, potrivit datelor furnizate de către ANRE la 1 iulie 2008, au existat 183 titulari de licenţe responsabili de 502 de staţii de alimentare cu benzină şi motorină şi 245 staţii de alimentare cu gaze licheÞ ate. Au existat 21 licenţe de import şi de comer-60 De asemenea, trebuie menţionat faptul că operatorii străini de telecomunicaţii din Moldova au solicitat

posibilitatea de a avea o conexiune prin Þ bră optică cu ţările străine, dar până în prezent Guvernul a menţinut poziţia de monopol al �Moldtelecom�.

61 Nr. 461-XV din 30 iulie 2001.

58

cializare cu ridicata pentru benzină, motorină şi gaze licheÞ ate. Cei mai mari importatori de benzină sunt �Lukoil-Moldova�, �Petrom-Moldova� şi �Tirex-Petrol�, care, împreună, au deţinut o cotă de piaţă de 80,5%, şi în cazul motorinei, cota lor de piaţă este de 75,5%. Compania de comerţ cu amănuntul �Lukoil Moldova� SRL este unicul furnizor de �combustibil de aeronave (cu combustibil jet) conform Hotărârii ANPC nr. DCF-73/128. Lanţul lider de staţii de alimentare cu benzină este al Petrom Moldova, cu 101 staţii de alimentare cu benzină şi motorină, reprezentând 21% din numărul total de staţii, �Lukoil Moldova� având 83 staţii şi �Tirex Petrol� � 76 staţii.

În ambele segmente de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata a produselor petroliere pe piaţă, analiza indicatorilor de concentrare (CR-4 şi HHI62) reß ectă o concentrare excesivă a pieţei, şi bariere Þ zice, economice şi de reglementare la intrarea pe piaţă constituind impedimente în calea apariţiei unor noi concurenţi pe piaţă. Un exemplu concret sunt restricţiile impuse de către Guvern la eliberarea licenţelor, care pot Þ îndeplinite doar de către cele mai mari companii de pe piaţă63.

Studiul pieţii de servicii de logistică

Pieţele de �servicii de expediere a mărfurilor şi de transport� şi �alte activităţi de expediere a mărfurilor şi transport� în Republica Moldova se aß ă încă în stadiu incipient de dezvol-tare, caracterizat drept vulnerabile şi riscante pentru cei care furnizează aceste tipuri de servicii. Potrivit datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2007 existau circa 300 de companii care activau în sectorul �serviciilor de expediere a mărfurilor şi transport� şi �alte activităţi de expediere a mărfurilor şi transport, cu un volum de vânzări de 2.388.067.870 lei (149 milioane �). Patru companii deţin aproximativ 30% din piaţă. Având în vedere numărul mare de întreprinderi, care lucrează pe această piaţă, indicato-rii de concentrare (CR-4 şi HHI coeÞ cientul) indică o concentraţie scăzută.

Studiul pieţii produselor cosmetice şi parfumurilor

În Moldova, piaţa produselor cosmetice cuprinde două pieţe distincte: (1) piaţa de vân-zare a produselor cosmetice şi parfumurilor şi (2) piaţa producătorilor autohtoni de articole de parfumerie şi cosmetică. Cele mai mari companii care participă pe piaţa pro-

62 CR este o măsurare a raportului de concentrare. Indicele HerÞ ndahl-Hirschman sau IHH, reprezintă o măsurare a mărimii întreprinderilor în raport cu industria şi un indicator al valorii de concurenţă între ele. Cu cât IHH este mai mare, cu atât mai puţină concurenţă există pe piaţă.

63 Hotărârea Guvernului nr. 1027 din 1 ianuarie 2001 prevede (punctul 4) că operatorilor le sunt eliberate licenţe pentru activităţile de import de produse petroliere în cazul în care aceştia sunt certiÞ caţi după cum urmează: a) au depozite proprii sau închiriate în ţară pentru produsele petroliere cu o capacitate de cel puţin 5 mii m3, autorizate de către organele de stat de control şi de supraveghere; b) să deţină capitaluri proprii egale cu cel puţin 750.000 dolari SUA pentru asigurarea importului continuu şi protejarea intereselor consumătorilor; c) nu are datorii faţă de bugetul consolidat de stat şi bugetul de stat al asigurărilor sociale. De asemenea, trebuie menţionat faptul că Guvernul şi-a exprimat îngrijorarea privind faptul că preţurile gazelor naturale sunt aproape întotdeauna aceleaşi, în staţiile de alimentare ale Þ rmelor diferite, care, în sine, merită o investigare din partea ANPC.


59

duselor cosmetice în Moldova deţin împreună o cotă de piaţă de 74,95%. Concurenţa pe piaţa produselor cosmetice şi parfumurilor este foarte intensă, Þ ecare companie adop-tând strategii diferite de marketing pentru atragerea mai multor clienţi şi pentru majora-rea volumului vânzărilor. Calculând indicatorii acestui segment de concentrare a pieţei (CR-4 şi Indicele HerÞ ndahl-Hirschman (IHH) factorul indicatorului de concentrare), stu-diul a constatat că pieţele produselor cosmetice şi de parfumerie au fost caracterizate de un grad moderat de concentrare, care nu afectează negativ concurenţa. Concurenţa de pe piaţă dintre producătorii interni este mai scăzută, deoarece există doar 4 companii.

Decizii ale ANPC adresate organelor Administraţiei Publice

Legea privind protecţia concurenţei din 2000 oferă ANPC prerogativa emiterii unor deci-zii faţă de Administraţia Publică. Două dintre aceste cazuri se refereau la piaţa cărnii şi lactatelor şi transportul cu autocarul.

Importurile de carne, produse din carne şi produse lactate

La 25 octombrie 2007, ANPC a lansat o investigaţie din oÞ ciu, în acţiunile speciÞ ce ale Comisiei pentru autorizarea importului de carne şi al produselor din carne, precum şi al produselor lactate (Comisia specială). ANPC a identiÞ cat o discrepanţă între prevederile din secţiunea 5 (a) din Regulamentul privind eliberarea autorizaţiilor pentru importul de carne şi produse din carne, lapte şi a produselor lactate, aprobat prin Hotărârea Guver-nului nr. 1363 la 29 noiembrie 2006 şi prevederile reglementării de stat în conformitate cu Legea cu privire la comerţul exterior nr. 1031-XIV din 8 iunie 2000.

Unul dintre principiile de bază de reglementare de stat a activităţii comerciale externe este libertatea comerţului internaţional. Astfel, articolul 10 alineatul (1) şi (2) din Lege a stabilit că, în Moldova, importurile şi exporturile vor Þ efectuate fără restricţii cantita-tive. Restricţiile cantitative la export şi import pot Þ stabilite de Guvern doar în cazuri excepţionale, în conformitate cu legea de mai sus şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În orice caz când restricţiile cantitative la import sunt introduse, acestea pot Þ puse în aplicare nu mai devreme de 30 de zile după publicarea Hotărârii Guvernului, în cazul în care nu se prevede altfel în decizie. Contrar acestei legi, alineatul 5 litera (a) din Regulamentul privind eliberarea autorizaţiilor pentru impor-tul de carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate prevede că Comisia poate emite permise speciale pentru importul acestor produse, bazate pe nevoile de pe piaţă pentru consumul intern, în modul stabilit de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Comisia stabileşte sumele la sfârşitul Þ ecărei luni pentru luna următoare; permiţând astfel stabilirea unor restricţii cantitative la import direct de către această Comisie specială. Pe această problemă, ANPC a adresat Guvernului propunerea de iniţiere a procedurilor adecvate pentru a aduce Hotărârea dată în conformitate cu Le-gea cu privire la comerţul exterior.

60

Este de remarcat, de asemenea, că, în mai multe studii realizate în cadrul proiectelor Þ nanţate de către UE64, a fost exprimată îngrijorarea cu privire la această piaţă, refe-rindu-se la o lipsă de concurenţă şi preţuri ridicate rezultante din consum. Acesta este aparent un rezultat al doi factori: (I) capacitatea foarte scăzută a producătorilor interni să îşi comercializeze produsele animaliere pentru furnizarea spre zonele urbane, din cauza dispersiei de unităţi de producţie la scară mică, o lipsă de refrigerare şi logistică de trans-portare şi a sistemului de abatoare; (II) doar un număr limitat de licenţe au fost acordate pentru importurile acestor produse. Aceste condiţii aparent prevalează pe toate pieţele: carne de vită, carne de porc, laptele şi produsele derivate.

Tabelul de mai jos a preţurilor orientative la punctul de import, de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata indica preţurile foarte mari în sectorul de prelucrare. Raportul dintre preţurile de im-port şi de vânzare cu amănuntul este de 8,3 în sectorul cărnii de vită şi 4,5 al cărnii de porc.

64 Documente acordate de către Consorţiul Agrisystems, din cadrul unui Proiect al Uniunii Europene reali-zat în Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

65 �Cazul privind încălcarea legislaţiei concurenţiale de către Întreprinderea de Stat �Gările şi Staţiile Auto�, creată de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor� de la 19 iulie 2007.

66 Stabilite prin ordinul Ministrului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor nr. 20 din 27 februarie 2007.

USD pe kilogram MDL pe kilogram (indicativ)Media în lume Import Prelucrătorii Comerţul cu

amănuntulVită 2.34 11.44 50.00 90.00Porc 2.10 21.00 40.00 95.00

Aceasta este o situaţie importantă care trebuie să Þ e abordată de urgenţă în vederea în-treprinderii măsurilor pe termen scurt pentru atenuarea impactului asupra consumatorilor din regiunile urbane, pentru care aceste produse reprezintă o parte semniÞ cativă a bu-getului lor, precum şi a măsurilor pe termen lung pentru dezvoltarea producţiei interne a acestor tipuri de produse care reprezintă, în toate ţările dezvoltate, o parte semniÞ cativă a producţiei agricole.

Practici discriminatorii în accesul la un terminal de autocare

ANPC a depistat65 faptul că ÎS Gara Centrală Auto pentru rutele internaţionale şi interur-bane de autobuze, sub supravegherea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Dru-murilor şi la solicitarea S.A. �BTA-28 Călăraşi�, a încălcat articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Legea privind protecţia concurenţei din 2000, discriminând între operatorii de tran-sport cu autobuzul oferind privilegii speciale unor Þ rme, care operează pe această piaţă. ANPC a recomandat că Ministerul ar trebui să asigure un mecanism transparent de consultare a operatorilor interesaţi să participe în Grupul de Lucru al Ministerului pentru stabilirea reţelei de rute regulate de pasageri66. Cu atât mai mult, aceasta a prescris Ministerului şi ÎS �Gările şi Staţiile Auto� să stopeze aplicarea limitărilor în continuare


61

faţă de controale de admitere a operatorilor de transport şi Ministerul a fost solicitat să abroge punctul 3 din Ordinul Ministrului nr. 143 din 1 decembrie 2006 privind �lupta îm-potriva transportului ilegal de pasageri�.

Capacitatea instituţională a ANPC

Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei în calitatea sa de autoritate independentă a fost înÞ inţată, deci, în februarie 2007. La acel moment, ANPC avea un număr total al personalului de 41 de persoane, după cum urmează:

� Un Director General.� Doi Directori Adjuncţi.� Un Consilier.� Direcţia juridică (format dintr-un şef şi trei membri ai personalului).� Direcţia Controlul Concurenţei (formată dintr-un şef şi trei membri ai personalului).� Direcţia Controlul Fuziunilor (formată dintr-un şef şi trei membri ai personalului); şi � Direcţia Cercetare (formată din trei membri ai personalului şi care se ocupă în prin-

cipal, de monitorizarea pieţei, anchete sectoriale). � Zece membri suplimentari ai personalului, care lucrează în Þ nanţe, (care îndep-

lineşte funcţii legate de managementul resurselor umane, relaţii cu publicul, depar-tamente de informare).

Pe lângă cele menţionate mai sus, constatăm că ANPC are doar aproximativ 16 profesionişti funcţionali, care lucrează în materie de concurenţă şi de protecţie a consu-matorilor, aproape o jumătate Þ ind economişti şi cealaltă jumătate Þ ind jurişti, ceea ce este în mod clar insuÞ cient.

ANPC însăşi şi-a identiÞ cat necesitatea de suplimentare a resurselor bugetare şi de personal instruit. Cu toate acestea, ANPC a avut diÞ cultăţi în recrutarea de personal cali-Þ cat şi cu experienţă, din cauza ratelor salariale oferite, care sunt sub media din sectorul public. Aceasta este una dintre constrângerile majore cu care se confruntă Agenţia.

În revizuirea capacităţii şi potenţialului ANPC, următoarele puncte generale ar trebui să Þ e luate în consideraţie:

� ANPC este responsabilă pentru protecţia concurenţei în toate sectoarele şi do-meniile de activitate (dar există, de asemenea, o entitate independentă de regle-mentare în domeniul societăţii informaţionale şi a alte sectoare, după cum s-a menţionat mai sus).

� ANPC are o serie de împuterniciri juridice adecvate pentru garantarea unei protecţii adecvate a concurenţei, cum ar Þ împuterniciri de luare a deciziilor, împuternici-ri de investigaţie din propria iniţiativă, împuternicirea de emitere a ordinelor de sancţionare şi sancţiunilor efective (spre exemplu: amenzile).

62

� În prezent, ANPC este implicată în trei activităţi distincte: investigaţii, monitorizarea pieţii şi activitate legislativă.

� ANPC poate iniţia anchete din proprie iniţiativă sau în baza unor plângeri. O serie de anchete au fost efectuate începând cu anul 2007, care au fost aduse în atenţia mass-mediei, precum şi ai comunităţii de afaceri şi acest lucru reprezintă un înce-put în ceea ce priveşte generarea unei culturi a concurenţei.

� ANPC a identiÞ cat unele pieţe care au nevoie de o monitorizare atentă şi un număr de rapoarte suplimentare de piaţă sunt în prezent în curs de pregătire.

� ANPC a fost activă în elaborarea amendamentelor la legea concurenţei, precum şi la noua lege privind ajutorul de stat.

Cu toate acestea, ANPC a identiÞ cat activităţile ulterioare, care necesită dezvoltare, în special:

� Dezvoltarea şi punerea în aplicare a controlului credibil privind fuziunile.

� Crearea unui mecanism pentru colectarea informaţiilor şi monitorizarea tuturor ajutoarelor de stat acordate în Moldova, în cazul în care proiectul de lege privind ajutorul de stat va Þ adoptat.

Deciziile ANPC sunt supuse controlului judiciar de către Curtea de Apel şi Curtea Economică de Apel. În această privinţă, Direcţia Juridică a ANPC funcţionează în con-formitate cu principiile stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 1714 din 27.12.2002 pri-vind serviciul juridic al autorităţilor guvernamentale. Din cele 109 aspecte prezentate în instanţele de judecată de către Agenţie, 72 de cazuri au fost Þ nalizate. Dintre aces-tea, 55 au fost în favoarea Agenţiei (76,3%). 99 de ordine administrative cu privire la încălcările de administraţie s-au referit la instanţele judecătoreşti, din aceste 68 de cazuri au fost Þ nalizate. O decizie de impunere a amenzilor a fost adoptată în 54 de cazuri (79,41% din cazuri încheiate), 14 cazuri au fost respinse şi 31 de cazuri rămân în curs de examinare67. Pe baza acestei experienţe, Agenţia a indicat faptul că problema majoră cu care se confruntă avocaţii acesteia este ca judecătorii să înţeleagă de ce un cartel este o încălcare a legislaţiei privind concurenţa.

Din noiembrie 2008, ANPC publica o revista numită �Concurenţa�, cu scopul de a promova o cultură a concurenţei în Moldova prin revizuirea activităţilor Agenţiei, familiarizarea citito-rilor cu cele mai recente probleme de concurenţă la nivel naţional şi internaţional, furniza-rea instrucţiunilor privind respectarea concurenţei, răspunzând la întrebările frecvente, etc. Revista are secţiuni dedicate: evoluţiilor legislative, evenimentelor majore, experienţei inter-naţionale în domeniul concurenţei, Studii şi cercetări privind concurenţa, Instrucţiuni pent-ru completarea formularelor de cerere şi alte informaţii, Răspunsuri la întrebările cititorilor.67 Curtea Economică de Apel examinează actualmente două decizii importante ale Agenţiei, ambele atacate în

recurs: (1) ANPC faţă de �Sun Communications� şi �Access TV� şi (2) ANPC faţă de �Balnis Group�, �Exoil-Group�, �Techno-Studio�, �Commerce Park�, �Tehnomega-Lux�, �SoÞ a Meg�, care realizează comerţul sub marca comercială �BOMBA�. Ambele cazuri au fost prezentate mai sus în acest Capitol.


63

68 În special, Comisia Europeană, prin intermediul Direcţiei Generale pentru Concurenţă, la Bruxelles, Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova, proiectele relevante TACIS, TAIEX (de asistenţă tehnică şi de schimb de informaţii), instrumente al Comisiei Europene, Banca Mondială, Fondul Mone-tar Internaţional, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD).

69 �PREZENTAREA GENERALĂ A IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNI MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, (februarie 2005 - noiembrie 2007)�, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, decembrie 2007.

ANPC operează, de asemenea, un site dedicat: www.anpc.md, în Republica Moldova cu unele traduceri în limba rusă şi în limba engleză. Membrii Agenţiei sunt, de aseme-nea, activi în mass-media din Moldova şi, în conformitate cu Raportul anual pentru 2008, ANPC a oferit 50 de interviuri canalelor mass-media pe parcursul anului.

În conformitate cu funcţiile sale de cooperare internaţională în temeiul Legii din 2000, ANPC colaborează în prezent cu o serie de organizaţii internaţionale68, Ambasadele/Misiuni diplomatice ale Ungariei şi Franţei în Republica Moldova, Reţeaua Internaţională de Concurenţă (ICN), Consiliul Interstatal pentru Cooperare în Politica Anti-monopolistă al CSI, Centrul Regional pentru Concurenţă al OCDE din Budapesta. ANPC, de ase-menea, are legături de cooperare bilaterale cu autorităţile de concurenţă din Ungaria, Federaţia Rusă, Bulgaria, România, Republica Cehă, Estonia, Italia, Austria, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, SUA şi Japonia. Acorduri de cooperare speciÞ ce au fost încheiate cu autorităţile din Austria, Bulgaria, România, Armenia şi Ungaria.

Progresul realizat până în prezent în ce priveşte armonizarea legislativă în domeniul politicii concurenţiale în Moldova

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova:�Progresul a fost înregistrat în domeniul concurenţei, prin crearea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (Decizia Parlamentului nr. 21-XVI din 16 februarie 2007) drept o autoritate apolitică.� 69

În rapoartele sale de progres privind Moldova în perioada 2004-2009, Comisia Europeană a subliniat mai multe aspecte importante ale legii şi politicii concurenţei în Republica Moldova vis-à-vis de angajamentele Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi a Planului de Acţiuni privind Politica Europeană de Vecinătate. Înainte de 2008, Comi-sia Europeană, în general, a informat despre poziţia legislativă din 1992 până în 2000 şi, în special, faptul că ANPC nu a fost creat în conformitate cu Legea privind protecţia concurenţei din 2000.

În raportul privind Progresul pentru 2008, Comisia Europeană a comentat că: �Au fost înregistrate progrese semniÞ cative privind politica în domeniul concurenţei, prin înÞ inţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei drept autoritate independentă (ANPC), în februarie 2007. Aceasta este împuternicită să iniţieze o anchetă din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei plângeri. O serie de anchete au

64

fost efectuate în 2007, dar pentru ca să Þ e pe deplin operaţional ANPC ar necesita mijloace bugetare suplimentare şi personal instruit �� 70

În Raportul privind Progresul pentru 2009, Comisia Europeană constată că SND acordă prioritate politicii în domeniul concurenţei. Este, de asemenea, de remarcat faptul că proiectul de lege privind concurenţa, elaborat de ANPC71, a fost adoptat de Parlament dar nu a fost ratiÞ cat de preşedinte, în iulie 2008 şi că, în noiembrie 2008, proiectul revizuit de lege nu a fost aprobat ci trimis înapoi pentru re-examinare. În opinia Comi-siei Europene, modernizarea Legii privind concurenţa din 2000 este necesară pentru a permite ANPC să funcţioneze mai bine atunci când e vorba de investigaţii şi urmărire a practicilor comerciale anticoncurenţiale, în acelaşi timp asigurând garanţiile juridice şi dreptul la apărare a întreprinderilor72.

În baza situaţiei prezentate în această publicaţie, concluzia generală constă în aceea că, în timp ce Moldova a întreprins un pas important în politica din domeniul concurenţei, prin crearea ANPC în 2007, Agenţia şi lucrul acesteia au fost îngreunate de dorinţa limitată politică, legislaţia şi resursele inadecvate şi constrângerile de capacitate. Cu toate acestea Agenţia, în primii 2 ani şi jumătate de funcţionare, a făcut o treabă bună, dar, efortul de apropiere în ceea ce priveşte legislaţia şi politica concurenţei în Repub-lica Moldova, are nevoie ca aceste aspecte să Þ e abordate comprehensiv şi cât mai curând. Acest lucru este important nu numai dintr-o perspectivă internaţională, ci şi pentru Republica Moldova, pentru comunitatea sa de afaceri şi, în cele din urmă, pentru întreaga sa populaţie.

70 Documentul de lucru al personalului Comisiei, care însoţeşte Comunicarea Comisiei către Parlamentul şi Consiliul European: �Punerea în aplicare a Politicii Europene de Vecinătate în 2007, Raport de Progres, Republica Moldova�, SEC(2008) 399 din 8 aprilie 2008, p. 11.

71 Proiectul de lege elaborat în anul 2007 de modiÞ care a legii cu privire la protecţia concurenţei a fost menţionat mai devreme în acest capitol.

72 Documentul de lucru al personalului Comisiei, care însoţeşte Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliul European: �Punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în 2008, Raport de progres pentru Republica Moldova�, SEC(2009) 514/2 din 23 aprilie 2009, p. 13.


65

PARTEA 2:PROVOCĂRILE CE ÎNSOŢESCARMONIZAREA


67

4. LEGISLAŢIA ŞI POLITICA UE ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

Trecerea în revistă a legislaţiei şi politicii UE în domeniulconcurenţei

Cel mai timpuriu dosar judiciar înregistrat în domeniul concurenţei a avut loc în Instanţele Judiciare Engleze aproximativ cu treizeci de ani înainte de accederea lui Ştefan cel Mare (Ştefan al III/cel Mare 1457-1504) la tronul Moldovei73. Legislaţia contemporană privind concurenţa îşi găseşte rădăcinile în doctrina despre �restrângeri asupra comerţului� conform dreptului comun englez. Printr-un lung proces istoric această abordare a drep-tului comun a devenit un concept de bază în SUA, Þ ind consolidată în legislaţia anti-trust supranumită Actul lui Sherman din 1890. Experienţa SUA a fost preluată ulterior de Europa în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial şi a avut o inß uenţă importantă asupra autorilor Tratatului CE din anii 1950. De atunci, atât legislaţia antitrust din SUA, cât şi legislaţia şi politica UE privind concurenţa s-au dezvoltat puternic chiar dacă într-o măsură oarecare diferită74, creând in anii recenţi necesitatea unui proces de convergenţă transatlantică pentru a încerca depăşirea rezultatelor diferite obţinute în ambele sisteme în cazurile de interes comun (de exemplu, controlul fuziunii).

Articolul 2 al Tratatului CE stabileşte că obiectivele Comunităţii sunt făurite în jurul conceptului pieţii comune, având scopul promovării dezvoltării echilibrate a activităţii economice şi, inter alia, creşterii standardelor de viaţă. Pentru atingerea acestui scop, Articolul 3 se referă, inter alia, la crearea unui sistem �ce va asigura ne-distorsionarea concurenţei pe piaţa comună�. Mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt prevăzute în Articolele 81- 8675 ale Tratatului (Titlul V, Capitolul 1 � regulile comune ale concurenţei, excluzând celelalte trei articole următoare privind reglementarea asistenţei din partea statului), atunci când modul aplicării acestor reguli comune poate Þ deÞ nit ca politică Co-munitarii in domeniul concurentei. Totodată, trebuie de menţionat că politica în domeniul concurenţei nu e determinată nici de o singură entitate şi nici nu este statică in timp sau 73 Cazul Dyers Y.B. Pasch. 2 Hen V, f.5 al 1414.74 Preponderent referitor la analiza conduitei unilaterale.75 Articolele 101-105 conform re-numerotării Tratatului de la Lisabona.

68

conţinut. Dezvoltarea politicii în acest domeniu, precum şi în toate celelalte domenii ale politicilor publice ale Comunităţii, vine de la interacţiunea dinamică a actorilor-cheie în sistemul stabilit de Tratat, Curţile Judiciare Europene jucând aici un rol major.

Legislaţia şi politica Uniunii Europene în domeniul Concurenţei conform articolelor 81- 86 a Tratatului CE se referă la detrimentul cauzat pieţii comune prin abuzurile de poziţie dominantă pe piaţă practicate de către companiile individuale sau de grupuri de compa-nii. Articolul 81 prevede că acordurile dintre întreprinderi individuale, care au drept scop sau efect prevenirea, restricţia sau distorsionarea concurenţei (precum sunt împărţirea pieţii sau înţelegeri asupra Þ xării preţurilor) şi care afectează semniÞ cativ comerţul din-tre statele membre sunt declarate ca Þ ind automat lipsite de valoare juridică. Cartelu-rile hard-core de obicei sunt considerate cele mai rele tipuri de încălcări ai legislaţiei concurenţiale si jurisprudenţa aici nu acceptă nici un fel de justiÞ cări din partea vinovaţilor. Alte forme de acorduri, şi anume contractele verticale sau întreprinderile mixte pot contri-bui la îmbunătăţirea echilibrată a producerii, distribuirii, progresului tehnic sau economic şi pot Þ scutite de către Comisie, conform articolului 81(3), de interdicţia generală privind acordurile anti-competitive.

Abuzurile de poziţia dominantă pe piaţă din partea uneia sau mai multor întreprinderi din cadrul pieţii comune sau a unei părţi substanţiale a acesteia sunt interzise de către Arti-colul 82 în măsura în care acestea afectează comerţul dintre statele membre. Abuzurile de poziţie dominantă în limita hotarelor naţionale sunt urmărite şi contracarate de către Autorităţile Naţionale de Concurenţă.

Articolul 83 permite Consiliului să adopte o noua legislaţie prin intermediul Regulamen-telor şi Directivelor care dau efect principiilor ce se conţin în Articolele 81 şi 82. Articolul 84 asigură un sistem temporar, până la apariţia instrumentelor prevăzute ale Consiliului, prin intermediul cărora statele membre pot decide să aplice prevederile Articolelor 81 şi 82. Împuternicirile directe de constrângere (aplicare/executare) ale Comisiei sunt menţionate în Articolul 86.

Articolele 81 şi 82 au fost pe larg interpretate şi aplicate ani în şir de către Comisie, Cur-tea Europeană de Justiţie, Curtea de Prima Instanţă şi judecătoriile naţionale. Adiţional, ele au fost dezvoltate prin decizii, practici şi regulamente ale Comisiei cât şi regulamente adoptate de către Consiliu76. Ca rezultat a apărut un volum impresionant de norme ba-76

De o importanţă fundamentală în acest plan sunt Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1/2003 din16 decembrie 2002 cu privire la implementarea regulilor concurenţei stipulate in Articolele 81 si 82 ale Tratatului. OJ (Jurnalul OÞ cial � nota trad.) L 1 din 4 ianuarie 2003 si Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 139/2004 din 20 ianuarie 2004 cu privire la controlul asupra concentrării dintre întreprinderi (control of concentrations between undertakings (the EC Merger Regulation � Regulamentul CE privind Fuziu-nea), OJ L 24 din 29 ianuarie 2004 împreună cu mai vechiul Regulament al Consiliului 17/62/EEC care ţin de implementarea Articolelor 85 şi 86 (acum Articolele 81 si 82) ale Tratatului CE. OJ 13 din 21 februarie 1962 şi regulamentul anterior privind fuziunea: Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 4064/89 din 21 de-cembrie 1989 cu privire la controlul asupra concentrării dintre întreprinderi, OJ L 395 din 30 decembrie 1989 amendat de Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1310/97 din 30 iunie 1997, OJ L 180 din 9 iulie 1997.


69

zat pe precedente şi regulamente secundare, de rând cu comentarii juridice academice tot atât de impresionante, ceea ce constituie un ghid comprehensiv al Comunităţii în complexitatea controlului asupra comportamentului întreprinderilor pe piaţă întru atin-gerea obiectivelor stipulate de Tratat. Acelaşi lucru poate Þ spus, deşi într-o măsură mai redusă, şi despre Articolul 86 (care se referă la întreprinderile publice). Toate aceste reguli ne permit să înţelegem particularitatea (raison d�être) de bază al pieţii comune, realizată în particular prin reglementarea activităţilor întreprinderilor ce tind sa inß uenţeze funcţionarea normală a pieţii prin divizarea acesteia.

Acquis-ul UE este fundamentat pe Articolele 81 si 82 ale Tratatului CE care reglementează acordurile şi abuzurile anti-competitive de poziţie dominată. Prevederile principale ale acestor Articole sunt următoarele �

Toate acordurile dintre întreprinderi, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi prac-ticile concertate care pot afecta comerţul dintre statele membre şi care au drept obiect sau efect prevenirea, restricţia sau distorsionarea concurenţei pe piaţa comună sunt interzise şi nule drept Þ ind incompatibile cu piaţa comună, în cazurile în care nu sunt autorizate individual sau în bloc drept excepţie de către Comisia Europeană.77

Orice abuz de către una sau mai multe întreprinderi de poziţia sa/lor dominantă pe piaţa comună sau într-o parte substanţială a acesteia va Þ interzis ca Þ ind incompa-tibil cu piaţa comună în măsura în care acesta poate afecta comerţul dintre statele membre.78

Practicile restrictive şi cartelurile � Articolul 81 al Tratatului CE

Conform Tratatului CE Comisia Europeană are jurisdicţia de aplicare a Articolului 81 şi, de mulţi ani deja, unele contractele comerciale urmau să Þ e comunicate Comisiei Europene pentru a obţine scutiri. Independent de acest proces de înştiinţare, Comisia Europeană investighează acordurile scrise şi nescrise, deciziile şi practicile concertate care ar putea încălca Articolul 81 şi în acest fel restricţiona sau distorsiona concurenţa loială în UE.

În conformitate cu accentul Tratatului asupra acestor practici, o atenţie particulară este aţintită spre cazurile ce implică Þ xarea de preţuri sau de condiţii comerciale, limitarea ac-cesului la producere, pieţi, tehnologii sau investiţii, împărţirea pieţelor sau surselor de liv-rare, aplicarea condiţiilor inegale faţă de tranzacţii şi produse similare sau condiţionările faţă de servicii. Acestea sunt principalele mijloace de coordonare comercială în pieţi care 77 Articolul 81 al Tratatului UE (Articolul 101 conform re-numerotării Tratatului de la Lisabona) � scutirea

presupune, in particular, că acordurile, deciziile sau practicile contribuie la îmbunătăţirea producerii sau distribuirii bunurilor sau la promovarea progresului tehnic sau economic, oferindu-le consumatorilor o parte echitabilă a proÞ tului obţinut, totodată evitând impunerea restricţiilor care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective şi nu rezultă in posibila eliminare a concurenţei in privinţa unei părţi substanţiale a produsului în cauză.

78 Tratatul UE, Articolul 82 � Articolul 102 conform re-numerotării Tratatului de la Lisabona.

70

reduc concurenţa efectivă şi conduc direct spre preţuri exagerat de înalte sau restricţii aplicate faţă de produse ceea ce indirect conduce la preţuri exagerat de înalte pentru consumatori.

În ultimii câţiva ani UE şi-a reformat atitudinea sa tradiţională faţă de acordurile restric-tive si practicele de cartel prin �

� Anularea cerinţei instituite în ianuarie 2003 privind notiÞ carea obligatorie şi înlocui-rea ei cu sistemul notiÞ cării voluntare. În mare parte acesta a pus pe seama între-prinderilor grija ca aceasta să se asigure că acordurile şi practicile lor nu încalcă Ar-ticolul 81 al Tratatului, timpul câştigat îi permite Comisiei Europene să-şi sporească activitatea sa de investigare activităţile sale legate de exemptare Þ ind reduse.

� Delegarea sporită a implementării Articolului 81 către autorităţile responsabile de concurenţă ale statelor membre, care acum folosesc pe larg Articolele Tratatului drept bază pentru legislaţia şi practicele lor naţionale referitoare la concurenţă.

� Consolidarea puterii de investigaţie a Comisiei Europene atunci când sunt anali-zate cazuri de cartel, prin intermediul unui departament aparte specializat în car-teluri, a unui program de clemenţă (pentru anumiţi membri ai cartelului care vin cu informaţii înaintea altora) şi o protecţie întărită a petiţionarilor în cazul în care aceştia sunt, de exemplu, angajaţi ai unei întreprinderi parte a unui cartel.

Combaterea Cartelurilor

Aceste reforme în sistemul UE au recunoscut că cartelurile sunt prioritatea cea mai mare de intervenţie la nivelul UE şi că ele continuă să existe. În al doilea rând, Comisia Europeană a recunoscut că sistemul de notiÞ care în linii mari a eşuat ca mijloc de depis-tare a cartelurilor sau a acordurilor care încalcă serios normele Tratatului. În al treilea rând, şi asta e conÞ rmat prin crearea unei reţele a autorităţilor din domeniul concurenţei din toate ţările membre, UE a recunoscut prin reforme sale că împreuna cu Comisia, ţările membre au jucat un rol important în protecţia concurenţei pe piaţa UE.

În practică cartelul reprezintă un grup de întreprinderi similare, independente care se unesc pentru a Þ xa preţurile, a limita producerea sau a împărţi pieţele sau consumatorii între ele. Pentru a coordona acţiunile lor sau pentru a stabili un acord între ele, întreprin-derile trebuie să comunice între ele. În aşa mod, în loc să concureze una cu alta, membrii cartelului adoptă un comportament deja coordonat între ele, ceea ce reduce din motivarea lor de a asigura produse şi servicii noi şi mai bune la preţuri competitive. În consecinţă, consumatorii lor sau alte întreprinderi ajung în situaţia când plătesc mai mult pentru o ca-litate mai mică. În baza ideii beneÞ ciilor pozitive ale pieţelor deschise şi competitive com-portamentul cartelurilor este ilegal conform legislaţiei UE, Comisia Europeană a aplicat amenzi progresiv majorate întreprinderilor părţi a unui cartel. Amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri totală şi pot Þ aplicate părţilor vinovate conform procedurilor prevăzute de Articolul 81 al Tratatului UE. Ele sunt plătite direct în bugetul UE.


71

Din cauza că cartelurile prin natura lor reprezintă aranjamente secrete, este în general diÞ cil de a depista existenţa lor în lipsa unor dovezi solide (deseori cunoscute în legislaţia cu privire la concurenţă ca �pistolul care face fum (fumegă)�). Din acest motiv, politicele de clemenţă recent dezvoltate încurajează participanţii cartelurilor de a rupe cu cartelul şi de a prezenta dovezi din interiorul lor, Comisiei Europene. Prima întreprindere din cadrul oricărui cartel care va veni cu informaţii va Þ scutită de la plata amenzii. Aceasta duce la destabilizarea carte-lului. În ultimii ani multe carteluri au fost depistate de către Comisia Europeana după ce un membru al cartelului a mărturisit şi a cerut îngăduire, deşi Comisia Europeană de asemenea continuă cu succes propria sa activitate de anchetare întru depistarea acestor încălcări.

Conform avizului de clemenţă79 membrul cartelului care aduce mărturii poate obţine imunitate totală faţă de amenzi sau o reducere a acestora.

Pentru a obţine o imunitate totală conform politicii de clemenţă a UE, întreprinderea care a participat într-un cartel trebuie să Þ e prima care informează Comisia despre cartelul nedepistat prin oferirea unei informaţii suÞ ciente ce ar permite Comisiei lansarea unei investigaţii în localurile întreprinderilor bănuite de implicare într-un cartel. În cazul în care Comisia este deja în posesia unor informaţii suÞ ciente pentru lansarea inspecţiei sau dacă a întreprins deja măcar o inspecţie, întreprinderea trebuie să prezinte aşa nişte dovezi, care ar permite Comisiei să demonstreze încălcările cartelului. În orice caz întreprinderea urmează să coopereze pe deplin cu Comisia pe parcursul întregii proceduri, să-i asigure acesteia din urmă toate probele pe care le are la dispoziţie şi să pună fără întârziere capăt încălcărilor. Cooperarea cu Comisia implică că existenţa şi conţinutul cererii de clemenţă nu pot Þ făcute cunoscute oricărei alte companii. Întreprinderea nu poate să beneÞ cieze de imunitate în cazul în care a instigat alte întreprinderi să participe în cartel.

Companiile care nu se caliÞ că pentru imunitate pot beneÞ cia de reduceri ale amenzilor în cazul în care oferă probe ce prezintă �valoare adăugată substanţială� la cele care deja sunt în posesia Comisiei şi au renunţat la participarea lor în cartel. Proba este considerată ca Þ ind una cu �valoare adăugată substanţială� pentru Comisie, dacă aceas-ta consolidează capacitatea Comisiei de a dovedi încălcarea. Prima companie care se conformează acestor rigori se bucură de o reducere de la 30% până la 50%, a doua de la 20% până la 30% şi companiile următoare de o reducere de până la 20%.

Din 2008 companiile depistate de Comisie ca Þ ind cele ce au participat într-un cartel îşi pot rezolva situaţiile prin intermediul regulatorului concurenţei al UE, recunoscând implicarea lor în cartel şi obţinând o amendă mai mică în schimb80. Conform acestei proceduri, odată ce participanţii la cartel văd probele în dosarul Comisiei, ei pot opta recunoaşte implicarea lor în cartel responsabilităţii ce le revine pentru aceasta. În schimbul acestei recunoaşteri 79 Avizul Comisiei cu privire la imunitatea faţă de amenzi şi reducerea amenzilor în cazul cartelurilor, OJ C

298 din 8 decembrie 2006.80 Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 622/2008 din 30 iunie 2008 de modiÞ care a Regulamentul (EC) Nr. 773/2004,

cu privire la realizarea procedurilor de recunoaştere în cazurile de cartel, OJ L 171 din 1 iulie 2008.

72

Comisia poate reduce amenda impusă părţilor cu 10%. Această procedură de aranjament a fost introdusă întru simpliÞ carea procedurilor administrative şi de anchetă şi pentru a redu-ce numărul litigiilor la Instanţele de Judecată Europene pe cazuri de cartel. Prin extensiuneacestea de asemenea au menirea de a reduce costurile şi termenii de soluţionare a cazurilor.

Cooperarea în procedura de recunoaştere e diferită de cea de prezentare voluntară a pro-belor pentru iniţierea sau evoluarea anchetei Comisiei conform procedurii de clemenţă, deşi în cazul în care sunt aplicabile atât reducerea pentru recunoaştere cât şi reducerea pentru clemenţă, acestea se aplică cumulativ.

Toate deciziile cu privire la cartel sau de altă natură ale Comisiei referitoare la încălcarea Tratatului pot Þ atacate iniţial în Curtea de Prima Instanţă după care în Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg. Astfel, deciziile pot Þ cercetate atent de aceste două instanţe de judecată, care au dreptul de a le anula total sau parţial, sau chiar să reducă sau să mărească amenzile, atunci când acest lucru este considerat relevant.

În perioada de după 2004, Comisia Europeană a acţionat împotriva a 38 carteluri în care au fost implicate prin participare 280 întreprinderi diferite, impunând amenzi în sumă de aproape �10 miliarde81. Cele mai mari amenzi din ultimii ani au fost impuse în cazurile enumerate în tabel de mai jos:

Tabel: Cele mai mari amenzi ale UE în cazuri ce ţin de carteluri82 (iulie 2009)Anul Cazul Amenzi �2008 Sticla pentru maşini 1.383.896.0002009 Gas 1.106.000.0002007 Ascensoare şi escalatoare 992.312.2002001 Vitamine 790.515.0002007 Schimbător de viteze izolat pe bază

de gaz 750.712.500

2008 ParaÞ nă de ceară 676.011.4002006 Cauciuc sintetic 519.050.0002007 Sticlă plată 486.900.0002002 Plăci formate din straturi de carton

lipite cu ipsos458.520.000

2006 Hidrogen peroxid şi perborate 388.128.000

81 Corectat având în vedere deciziile respective ale Curţii UE e.g. acele care puteau reduce amenzile iniţial impuse de Comisia Europeană.

82 Comisia Europeană/ DG Concurenţa: Statistica privind amenzile impuse in cazurile de cartel (Octombrie 2009) pe pagina web a DG Concurenţă � http://ec.europa.eu/competition


73

În baza amenzilor impuse, următorii sunt principalii infractori în investigaţiile de cartel Þ nisate de UE:

Din 51 întreprinderi amendate de la intrarea în vigoare a ultimului ghid privind amenzile din 2006, 7 au primit nivelul maximal de amendă84.

Cu excepţia cartelurilor hard-core, în aplicarea Articolului 81 Comisia Europeană a avut de afacere cu impactul asupra concurenţei a acordurilor comerciale verticale şi orizontale a diferitor tipuri dintre întreprinderi. Unele din ele pot Þ distrugătoare pentru concurenţă altele mai puţin. Bazându-se pe mai multe cazuri vechi şi decizii speciÞ ce ale Instanţelor Judiciare Europene, Comisia Europeana a elaborat un şir de scutiri în bloc, care permit realizarea diferitor acorduri comerciale verticale şi orizontale, cu condiţia că acestea co-respund anumitor criterii speciÞ ce.

Reguli privind Acordurile Verticale

Acordurile verticale, precum sunt fuziunile verticale, ca regulă nu provoacă îngrijorări majore în ceea ce ţine de politica de concurenţă, numai dacă nu sunt efectuate de Þ rme în poziţii dominante, creând riscuri de închidere pe viitor a pieţii pentru alte Þ rme. Unul din motivele principale este că ele pot elimina problema dublei marginalizări85, având efectul eÞ cacităţii. 83 Ibid.84 Ibid.85 Marginalizarea dublă se referă la exercitarea puterii pieţii la diferite nivele verticale succesive în lanţul de

furnizare. Problema care apare în rezultatul dublei marginalizări implică tendinţa sa inerentă de a spori preţurile peste costul marginal ce duce la paradoxul preţului de vânzare cu amănuntul mai înalt şi a proÞ tului combinat mai scăzut pentru lanţul de furnizarea care apare în cazul în care Þ rmele sunt integrate vertical.

Tabel: Cele mai mari amenzi după întreprinderi speciÞ ce83 (iulie 2009)Anul/Cazul cartelului Compania amendată Suma amen-

zii, �2008 (Cartelul de sticlă pentru maşini) Saint Gobain 896.000.0002009 (Cartelul Gaz) E.ON 553.000.0002009 (Cartelul Gaz) GDF Suez 553.000.0002007 (Ascensoare şi escalatoare) ThyssenKrupp 479.669.8502001 (Cartelul vitaminelor) F. Hoffmann-La Roche AG 462.000.0002007 (Cartelul schimbătoarelor de viteze

izolat pe bază de gaz)Siemens AG 396.562.500

2008 (Cartelul sticlei pentru maşini) Pilkington 370.000.0002008 (Cartelul de ceară pentru lumânări) Sasol Ltd 318.200.0002006 (Cartelul cauciucului sintetic) Eni SpA 272.250.0002002 (Cartelul Plăci formate din straturi

de carton lipite cu ipsos)Lafarge SA 249.600.000

74

Dacă la etapa iniţială a legislaţiei antitrust a UE, acordurile de distribuţie uneori erau consi-derate ca Þ ind restrictive pentru concurenţă, astăzi ele sunt privite cu alţi ochi, deoarece producătorii şi vânzătorii angro pot avea nevoie de vânzători cu amănuntul pentru a investi în facilităţi şi în marketing pentru a face produsul sau brand-ul cunoscut, solicitând un anumit grad de protecţie pentru realizarea unui venit semniÞ cativ în urma investiţiilor. Aici este foarte important de a face o distincţie dintre concurenţa intra-brand şi inter-brand86 deoarece pot Þ şi alte branduri ce concurează pe o piaţă pentru acelaşi produs.

Cea mai recentă legislaţie cu privire la acordurile verticale este Regulamentul Comisiei (EC) 2790/199987 care este suplinit de Avizul Comisiei din 2000, oferind recomandări cu privire la restricţiile verticale88. Instrucţiunile (ghidul) şi Regulamentul privind scutirea în bloc, creează împreună fundamentul unei politici mai mult economice şi mai puţin regulatorii faţă de acor-durile verticale (de ex.: acorduri de cumpărare-vânzare a bunurilor şi serviciilor între companii ce operează la diferite niveluri ale lanţului de producere sau distribuţie). Acest pachet de măsuri a intrat în vigoare la 1 iunie 2000 iar scopul său preponderent se referă la acordurile de livrare industrială, acordurile de distribuţie exclusivă şi selectivă, acordurile de franciză şi acordurile de branduri unice în sectoare cum ar Þ , de exemplu, cel al berii şi petrolului.

Noul cadru de reglementare se bazează pe o largă scutire în bloc pentru acorduri de livrare şi distribuţie referitoare la bunurile Þ nale şi intermediare precum şi la servicii89. Aceasta permite companiilor cota cărora pe piaţă este mai mică de 30% să beneÞ cieze de aşa numitul �adăpost sigur� în conformitate cu regulile concurenţei Comunităţii, cu-noscute ca principiul �de minimis�, prin care ele sunt libere să creeze aranjamente de furnizare şi distribuire relevante intereselor lor comerciale individuale şi să se adapteze la condiţiile economice schimbătoare. Totuşi, pachetul scutirii în bloc nu se aplică la următoarele două seturi de restricţii.86 Concurenţa Intra-brand înseamnă concurenţă între vânzătorii cu amănuntul sau distribuitori ai aceluiaşi

brand şi concurenţa Inter-brand se refera la concurenţa între vânzătorii cu amănuntul sau distribuitori ai diferitor branduri.

87 Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 2790/1999 din 22 decembrie 1999 cu privire la aplicarea Articolului 81 (3) al Tratatului faţă de unele categorii de acorduri verticale şi practici concentrate, OJ L 336 din 29 decembrie 1999.

88 Avizul Comisiei Europene �Ghidul cu privire la restricţiile verticale�, OJ C 291 din 13 octombrie 2000.89 Sectorul vehiculelor cu motor este reglementat separat în ceea ce ţine de acordurile verticale, şi anu-

me de Regulamentul Comisiei 1400/2002 din 31 iulie 2002 cu privire la aplicarea Articolului 81(3) a Tratatului faţă de anumite categorii de acorduri verticale şi practici concentrate din sectorul vehiculelor motorizate, OJ L 203 din 1 august 2002. Sectorul de asigurări este acoperit de Regulamentul Comi-siei (EC) Nr. 358/2003 din 27 Februarie 2003 cu privire la aplicarea Articolului 81(3) a Tratatului faţă de anumite categorii de acorduri, decizii şi practici concentrate în sectorul de asigurări, OJ L 53 din 28 februarie 2003. Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 772/2004 din 27 aprilie 2004 se aplică pentru scutirile acordate acordurilor de transfer de tehnologii � OJ L 123 din 27 aprilie 2004 � şi acesta Þ ind suplimentat de Avizul Comisiei: Ghidul cu privire la aplicarea Articolului 81 al Tratatului UE fată de acordurile de transfer de tehnologii, OJ C 101 din 27 aprilie 2004. Alte reguli speciÞ ce pentru sector referitoare la acordurile verticale, includ Avizul Comisiei Europene asupra aplicării regulilor concuren-ţei în sectorul poştal şi referitor la evaluarea unor măsuri de stat aplicate serviciilor poştale, OJ C 39 din 6 Februarie 1998, Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 487/2009 din 25 mai 2009 cu privire la aplicarea Articolului 81(3) al Tratatului faţă de anumite categorii de acorduri şi practici concentrate în sectorul transportului aerian (Versiunea codiÞ cată), OJ L 148 din 11 iunie 2009 şi un şir de alte regulamente ale Consiliului şi Comisiei în anumite sub-sectoare de transport.


75

Restricţii hard-core în acordurile verticale

Companiile nu au voie să folosească aceste restricţii în acordurile sale, în special: � producătorul nu poate sa impună distribuitorilor săi preţul cu care ăştia să-şi

revândă marfa (totodată, preţurile maximale şi recomandate sunt permisibile în mod normal);

� producătorul nu poate să restricţioneze distribuitorilor săi vânzările către oricare consumator în cazul în care este vorba de o comandă nesolicitată � �vânzări pa-sive�. (Aceasta înseamnă că Þ ecare distribuitor trebuie să Þ e liber să răspundă cererii pentru produs sau serviciu înaintată de orice consumator din interiorul UE şi distribuitorul trebuie să Þ e lăsat liber de asemenea să folosească Internetul pentru a răspunde unor astfel de cereri din partea cumpărătorilor);

� producătorul care aplică un sistem de distribuţie selectiv, de exemplu în domeniul cosmeticii, nu poate să restricţioneze vânzările, nici pe cele active nici pe cele pasive de către distribuitorii săi autorizaţi la consumatori Þ nali sau alţi distribuitori autorizaţi;

� producătorul care procură componente pentru încorporarea lor in produsul său, de exemplu un component pentru producerea aparatelor electrocasnice, nu poate să interzică furnizorului de componente să le vândă ca piese de schimb utilizatorilor Þ nali sau reparatorilor independenţi.

Aceste restricţii sunt interzise pentru a menţine concurenţa preţurilor libere dintre dis-tribuitori spre beneÞ ciul consumatorilor şi pentru a garanta dreptul consumatorilor de a procura bunuri şi servicii oriunde ei doresc s-o facă în interiorul pieţii UE. Mai mult decât atât, aceste reguli împreună cu cele din Articolele 81 şi 82 ale Tratatului pot de asemenea Þ aplicate direct de către autorităţile naţionale responsabile de concurenţă şi de Instanţele de Judecată naţionale ale statelor membre ale UE, iar încălcările duc la aplicarea amenzilor, şi posibil la solicitarea acoperirii posibilelor daune suportate de către concurenţii afectaţi.

Al doilea set de restricţii ce nu e acoperit de noul pachet de scutirea în bloc se referă la anumite restricţii care nu sunt scutite, dar care totuşi în anumite circumstanţe pot Þ com-patibile cu regulile privind concurenţa ale UE. Cele mai importante se referă la obligaţiile incomplete � care cer distribuitorilor să revândă numai brandurile unui furnizor � atunci când durata lor depăşeşte 5 ani. Astfel de acorduri nu sunt acoperite de noul pachet de Scutiri în Bloc ele având un efect puternic de înlăturare de pe piaţă. În Instrucţiune sunt descrise în ce circumstanţe investiţiile de lungă durată pot justiÞ ca o durată mai mare a obligaţiilor de ne-concurare.

Acordurile verticale care depăşesc pragul de 30% a cotei pe piaţă nu sunt acoperite de noul pachet de scutire în bloc, însa, în acelaşi timp ele nu sunt în mod automat conside-rate ilegale. Ele pot solicita o examinare individuală conform Articolului 81 al Tratatului, care stipulează condiţiile în care acordurile dintre companii pot Þ scutite de regulile UE

76

privind concurenţa. Companiile în această situaţie sunt rugate să producă o autoeva-luare a posibilelor consecinţe ale contractelor lor verticale în condiţiile legii. Instrucţiunea este destinată, în special, pentru a ajuta companiile de afacere în producerea acestor autoevaluări vis-à-vis de regulile de concurenţă ale UE, explicând:

� care sunt acordurile verticale ce în general nu distorsionează concurenţa şi de aceea nu cad sub incidenţa Articolului 81(1). Asta se referă în particular la acordu-rile dintre întreprinderile mici şi mijlocii, acorduri dintre agenţii şi acorduri în care nici furnizorul, nici cumpărătorul nu deţin un grad important de putere de piaţă;

� care acorduri verticale beneÞ ciază de acel �adăpost de siguranţă� creat de Regu-lamentul privind scutirea în bloc. Aceasta se obţine prin descrierea condiţiilor de aplicare a Regulamentului privind scutirea în bloc;

� care circumstanţe pot duce la retragerea de către Comisie sau autorităţile statelor membre a dreptului de a beneÞ cia de prevederile Regulamentului de scutire în bloc;

� numărul deÞ niţiilor de piaţă şi chestiunile de calculare a cotei pe piaţă ce pot apărea când companiile aplică pragul cotei de 30% a pieţii pentru aplicarea Regulamen-tului privind scutirea în bloc;

� politica de constrângere a Comisiei faţă de cazurile neacoperite de Regulamentul privind scutirea în bloc. Un cadru general de analiză este asigurat şi acest cadru al analizei este aplicat celor mai importante restricţii speciÞ ce verticale, precum sunt brandingurile singulare, distribuirea exclusivă şi distribuirea selectivă.

Operarea pachetului scutirii în blocuri a fost revăzută de către Comisia Europeană recent şi s-a ajuns la concluzia că în general acesta este efectiv. Dat Þ ind faptul că el va expira în luna mai 2010, dacă nu este reînnoit, Comisia actualmente realizează consultări în privinţa unui nou pachet de scutiri în bloc care va Þ aplicat de la mijlocul anului 2010. E probabil, mai ales pentru că noul pachet de măsuri va cere ca vânzătorii cu amănuntul de asemenea să aibă o cota pe piaţă mai mică de 30% şi se va referi şi la unele complicaţii noi pe piaţă în concurenţa din sectorul de vânzări prin Internet via acorduri de distribuţie90.

Regulile Acordurilor Orizontale

Cea mai recentă legislaţie privind acordurile orizontale este conţinută în Regulamentele Comisiei (EC) 2658/2000 şi (EC) 2659/2000 ce se referă la acorduri de specializare şi acorduri de cercetare şi dezvoltare (acorduri R&D)91. Aceste Regulamente sunt supli-

90 Este foarte important de a examina cazul când există câteva reţele separate de distribuţie pe aceiaşi piaţă sau pe pieţi apropiate, Þ ecare din ele având mai puţin de 30% de piaţă. Dar dacă ele au contracte similare, reţeaua combinată poate avea efect restrictiv pe piaţă şi deci poate duce la încălcarea Artico-lului 81 al Tratatului CE.

91 Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 2658/2000 din 29 noiembrie 2000 cu privire la aplicarea Articolului 81(3) al Tratatului la categoriile acordurilor specializate şi Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 2659/2000 din 29 noiembrie 2000 cu privire la aplicarea Articolului 81(3) al Tratatului faţă de categoriile acordurilor de cercetare şi dezvoltare, ambele în OJ L 304 din 5 decembrie 2000.


77

nite de Avizul Comisiei din 2001 ce oferă o instrucţiune privind acordurile de coope-rare оrizontală92. Instrucţiunile şi cele două Regulamente de scutire în blocuri au fost de asemenea destinate să creeze baza pentru concurenţă mai mult economică şi mai puţin regulatorie îndreptată spre cooperarea orizontală dintre concurenţi (de exemplu în întreprinderile mixte de cercetare ce operează la acelaşi nivel al pieţii). Acest pachet de măsuri a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2001.

Conform Regulamentelor pragul cotei de piaţă pentru scutirea tuturor părţilor la acord, împreună, de 20% pentru acorduri specializate şi 25% pentru acorduri R&D (regulile �de minimis�). Dincolo de aceste cote de piaţă, acordurile R&D sau cele specializate nu vor Þ în mod automat interzise, dar vor Þ evaluate individual. Totodată restricţiile hard-core (Þ xarea de preţuri, limitarea producerii sau împărţirea pieţelor sau consumatorilor) în general, vor rămâne interzise indiferent de cota de piaţă a participanţilor.

Instrucţiunile suplinesc Regulamentele privind scutirea în bloc. Ele sunt aplicabile acordurilor R&D şi celor de producere care nu sunt acoperite de scutirile în bloc şi în acelaşi timp şi altor tipuri de colaborare dintre concurenţi (de exemplu, achiziţii comune sau comercializări comune). Instrucţiunile descriu abordarea generală care trebuie respectată la evaluarea acordurilor orizontale de cooperare şi stabilirea cadrului comun analitic. Acestea au menirea să ajute companiile să determine desinestătător dacă acor-dul este restrictiv pentru concurenţă şi în cazul răspunsului aÞ rmativ, atunci să determine dacă acesta este caliÞ cat pentru scutire.

Pachetul de scutiri în blocuri din 2001 privind cooperarea orizontală expiră şi el în de-cembrie 2010, dacă nu va Þ reînnoit, actualmente Comisia consultându-se şi în privinţa conţinutului unui nou pachet ce va întra în vigoare în 2011. Pentru a pregăti regimul care va Þ aplicat după această dată, pentru a se asigura ca el reß ectă realităţile curente de pe piaţă dar şi asigură posibilitatea de a coopera pentru concurenţi acolo unde aceasta cooperare contribuie la bunăstarea economică fără a supune riscurilor concurenţa, Comi-sia a solicitat opinii privind experienţa aplicării în practică a pachetului din 2001. Aceste consultări se încheie în ianuarie 2010.

Abuzul de poziţie dominantă pe piaţă � Articolul 82 al Tratatul CE

Tratatul nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, dar abuzurile de o asemenea poziţie, de exemplu abuzurile în scopul excluderii de pe piaţă sau exploatării. Întreprin-derea se poate plasa pe o poziţie dominantă prin creştere organică, prin management mai bun sau mulţumită unor inovaţii tehnologice. Acestea sunt căile legale de a creşte şi de a obţine o poziţie dominantă pe piaţă. Articolul 82 reglementează abuzurile de poziţii dominante pe piaţă. Dar Þ ind faptul că comportamentul abuziv pe piaţă poate lua mai multe forme, Tratatul din nou exempliÞ că câteva din cele mai răspândite cazuri. 92 Avizul Comisiei Europene: �Ghidul cu privire la aplicarea Articolului 81 faţă de acordurile de

cooperare orizontală�, OJ C 3 din 6 ianuarie 2001.

78

Dominaţia pe piaţă nu este deÞ nită de Tratat şi în general este o chestiune care este examinată de la caz la caz. Cotele de piaţă pe �pieţele relevante� (de exemplu, pieţele de produse sau geograÞ ce sunt minuţios deÞ nite) sunt doar indicative şi nu deÞ nitive în ceea ce ţine de determinarea existenţei poziţiei dominante pe piaţă. Alţi factori, precum sunt ba-rierele la intrare şi costurile schimbătoare, de asemenea urmează să se ia în consideraţie la determinarea dominanţei de la caz la caz. Totuşi, este foarte clar că dominanţa înseamnă că o Þ rmă are capacitatea de a acţiona până la o limită apreciabilă indiferent de consuma-torii, furnizorii şi concurenţii săi. Aceasta înseamnă că Þ rma are capacitatea de a-şi spori veniturile printr-o majorare substanţială şi durabilă a preţurilor la produsele sale.

Determinarea dominanţei este posibilă numai după ce este identiÞ cată �piaţa relevantă� 93. Tratatul CE şi legislaţia secundară nu oferă un test legal pentru determinarea dominanţei. Acesta a fost creat de către Curte:

�Poziţia dominantă la care se face referinţă în Articolul [82] ţine de o poziţie de putere economică de care se bucură o întreprindere care îşi permite să prevină menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă prin acordarea întreprinde-rii capacitatea de a acţiona până la un nivel apreciabil independent de clienţii, concurenţii şi în sfârşit consumatori.� 94

Acest test de bază în Cazul United Brands (1976) a fost începutul dosarelor judiciare referitoare la abuzurile de poziţii dominante. Curtea a dezvoltat în continuare testul declarând că:

�Mai mult ca atât, deşi importanţa cotei de piaţă poate varia de la o piaţă la alta poate Þ făcută concluzia legitimă că cotele foarte mari în sine, lăsând la o parte circumstanţele excepţionale, dovadă a existenţei unei poziţii dominante. O între-prindere care are o cotă foarte mare de piaţă şi o deţine de o bucată de timp� prin virtutea acestei cote este într-o poziţie de forţă�� 95

Astfel, deţinerea pentru un timp oarecare a unei cote mari de piaţă este esenţială, odată ce dominanţa nu apare dacă cota mare de piaţă poate Þ rapid preluată de către alt concurent care întră sau se extinde pe piaţa dată. Dacă aceasta este situaţia, atunci nu putem vorbi despre o poziţie dominantă nici în primul caz. În aceste cazuri Comisia şi Curtea nu se vor uita la piaţă, dar în schimb vor examina barierele potenţiale la intrarea sau ieşirea (sau contestabilitatea) de pe piaţă.

În 1986, Curtea a decis că cota de piaţă de 50% sau mai mare a unei pieţe relevante creează prezumţia de dominanţă, impunând povara dovezii asupra întreprinderii domi-nante de a demonstra contrariul96. În acelaşi timp, aceasta nu înseamnă că cota de piaţă 93 Comisia Europeană: Avizul asupra DeÞ niţiei Pieţii Relevante pentru scopurile Legislaţiei referi-

toare la concurenţă a Comunităţii, OJ C 372 din 9 decembrie 1997.94 Cazul 27/76 United Brands v Comisia, para. 65.95 Cazul 85/76 Hoffman-La Roche v Comisia, para. 41.96 Cazul C-62/86 AKZO v. Comisia, para. 60.


79

de 50% şi mai mare este unica condiţie pentru determinarea dominanţei. După cum a fost menţionat anterior Comisia şi Curtea vor examina minuţios şi existenţa altor factori care determină prezenţa dominanţei, cum ar Þ barierele la intrare şi ieşire de pe pieţe. Mai mult ca atât, în special pe pieţele cu un număr mic de concurenţi, anumite Þ rme cu cotele de piaţă mai mici de 50% au fost considerate ca Þ ind dominante.

Odată ce Articolul 82 al Tratatului CE interzice orice abuz din partea unei sau mai multor întreprinderi cu poziţie dominantă, urmează ca aplicarea Articolului 82 să nu se reducă numai la cazurile când o întreprindere deţine o poziţie dominantă; acesta Þ ind de ase-menea aplicabil atunci când două sau mai multe întreprinderi deţin împreună o poziţie dominantă. Astfel, conform legislaţiei UE cu privire la concurenţă câteva Þ rme pot Þ con-siderate a Þ în poziţie de dominanţă colectivă. Acest lucru a fost explicat de câtre CEJ după cum urmează:

�Nimic, în principiu, nu poate preveni unirea a două sau mai multe entităţi economice pe o piaţă speciÞ că, prin astfel de conexiuni economice care, în virtutea acestui fapt le permite să deţină o poziţie dominantă vis-a-vis de alţi operatori de pe aceiaşi piaţă. Acesta poate Þ cazul, de exemplu, când două sau mai multe întreprinderi independente împreună sau, prin acorduri sau licenţe, au o prioritate tehnologică ce le conferă puterea de a se comporta până la o limită apreciabilă independent de concurenţii, clienţii şi în ultima instanţă consumatorii lor (decizia Instanţei de judecată în cazul Hoffmann-La Roche, citat mai sus, paragrafele 38 si 48).� 97

Pentru ca dominanţa colectivă să existe conform Articolului 82, două sau mai multe între-prinderi trebuie, din punct de vedere economic, să se prezinte sau să activeze împreună pe o piaţă particulară ca o entitate colectivă98. Nu e necesar ca întreprinderile în cauză să adopte o conduită identică pe piaţă în orice situaţie99. Ceea ce are importanţă este ca ele să Þ e capabile să adopte o politică comună pe piaţă şi să acţioneze într-o măsură considerabilă independent de concurenţii, clienţii şi de asemenea consumatorii lor100. În scopuri practice, pentru a stabili existenţa unor atare entităţi colective pe piaţă, este necesar de a examina factorii care duc la conectarea întreprinderilor în cauză. Astfel de factori pot rezulta din natura şi termenii acordului dintre întreprinderile în cauză sau din felul în care acesta este implementat101, cu condiţia că acordul impune întreprinderile în cauză să se prezinte şi să acţioneze împreună în calitate de entitate colectivă. Acesta poate, de exemplu, să Þ e cazul dacă întreprinderile au încheiat acorduri de cooperare care cer de la ele coordonarea conduitei sale pe piaţă. Acesta de asemenea poate Þ cazul dacă interesele de proprietate şi alte legături formale duc la situaţia când întreprin-derile în cauză îşi coordonează activităţile. 97 Cazul T-68/89 Italian Flat Glass, para. 358.98 Cazurile conexe C-395/96 P si C-396/96 P Companiei maritime belgiene de transport, para. 36.99 Cazul T-228/97 Irish Sugar, para. 66.100 Cazurile conexe C-68/94 si C-30/95, French Republic si Société commerciale des potasses et de l�azote

(SCPA) si Entreprise minière et chimique (EMC) v Commission [1998] ECR I-1375, para. 221.101 Cazul C-393/92 Almelo, paras. 41 to 43.

80

În acelaşi timp existenţa unui acord sau a altor legături formale nu sunt indispensa-bile pentru constatarea poziţiei dominante colective. Astfel de constatări pot Þ bazate pe alţi factori de conexiune şi depind de evaluări economice şi, în particular, de eva-luarea structurii pieţii în cauză102. Astfel, structura pieţii şi căile prin care întreprinderile interacţionează pe piaţă pot duce la constatarea dominanţei colective103.

Deşi întreprinderile din pieţele oligopolistice pot uneori să Þ e în stare să ridice preţurile substanţial asupra nivelului competitiv fără să recurgă la orice acorduri explicite sau practici concentrate, coordonarea este mai lesne să apară pe pieţele în care este relativ simplu de a ajunge la o înţelegere comună prin coordonare. Cu cît mai simplu şi stabil este mediul economic, cu atât mai uşor este pentru întreprinderi să ajungă la înţelegeri comune. Într-adevăr, ele pot Þ în stare să coordoneze comportamentul său pe piaţă prin observarea şi reacţionarea la conduita unul altuia. Pe unele pieţe cea mai posibilă coordonare poate să se refere la coordonarea în domeniul preţurilor pentru a le menţine peste nivelul competitiv. Pe alte pieţe coordonarea poate avea scopul limitării producerii sau cantităţii noii capacităţi aduse pe piaţă. Firmele pot de asemenea coordona prin împărţirea pieţii, de exemplu pe arii geograÞ ce sau alte caracteristici clientelare, sau prin alocarea contractelor pe pieţele de licitaţii. Abilitatea de a ajunge la o astfel de înţelegere şi de a menţine o astfel de coordonare depinde de un număr de factori, prezenţa cărora trebuie să Þ e examinată minuţios în Þ ecare caz în parte:

� Fiecare întreprindere trebuie să Þ e în stare să monitorizeze dacă alte întreprinderi se aliniază la politica comună. Nu este suÞ cient pentru Þ ecare întreprindere să Þ e conştientă că o conduită de piaţă inter-dependentă este proÞ tabilă pentru ele, pentru că Þ ecare întreprindere va Þ tentată sa-şi sporească cota sa pe piaţă prin deviere de la politica comună. De aceea trebuie să Þ e o transparenţă suÞ cientă a pieţii pentru toate întreprinderile în cauză ce le-ar permite să aß e suÞ cient de rapid şi exact despre conduita de piaţă a altora104.

� Implementarea politicii comune trebuie să Þ e durabilă în timp, ceea ce presupu-ne existenţa mecanismelor de descurajare suÞ ciente, care sunt destul de severe pentru a convinge toate întreprinderile în cauză că este în interesul lor să adere la o politică comună105.

� Trebuie să Þ e stabilit dacă constrângerile competitive nu afectează implementarea strategiei comune. Ca şi în cazul dominanţei particulare trebuie să Þ e analizat care este poziţia de piaţă şi puterea rivalilor care nu fac parte din entitatea comună, care este poziţia de piaţă şi puterea cumpărătorilor şi care este potenţialul pentru noii intraţi, în dependenţă de mărimea barierelor de intrare.

102 Cazurile comune C-395/96 P si C-396/96 P Companie maritime belgiene de transport, para. 36.103 Aceasta de asemenea este reß ectat în Ghidul Comisiei Europene asupra evaluării fuziunilor orizontale

conform Regulamentului Consiliului cu privire la controlul concentrării dintre întreprinderi, OJ C 31 din5 februarie 2004, pp. 5-18, paragrafele 39-57.

104 Cazul T-342/99, Airtours plc v Comisia [2002] ECR II-2585, paragraful 62, si Cazul T-193/02, para. 111.105 Ibid.


81

Întorcându-ne la abuzurile întreprinderilor dominante, prima îngrijorare a legislaţiei UE referitoare la concurenţă este legată de acţiunile care duc la închiderea pieţelor; precum sunt limitarea sau excluderea concurenţilor de pe piaţă, ceea ce rezultă în mai puţină concurenţă şi efecte negative (cum ar Þ preţuri mai mari) pentru consumatori. CEJ a deÞ nit termenul �abuz� după cum urmează:

�Un concept obiectiv ce se referă la comportamentul unei întreprinderi aß ate în poziţie dominantă care e de natura să inß uenţeze structura pieţii, unde, în urma prezenţei acestei întreprinderi în cauză, gradul de concurenţă este slăbit şi care, prin recurgerea la metode diferite de cele ce condiţionează concurenţa normală în produse sau servicii pe baza tranzacţiilor operatorilor comerciali, are efectul împiedicării menţinerii gradului de concurenţă deja existent pe piaţă sau creşterea acestei concurenţe.� 106

Această deÞ niţie implică că conduita în cauză trebuie în primul rând să aibă capacitatea, prin natura sa, de a exclude concurenţii de pe piaţă. Pentru a stabili această capacitate în general este suÞ cient să investighezi forma şi natura conduitei pe piaţă. În al doilea rând aceasta implica că într-un context speciÞ c de piaţă un posibil efect distorsionant de excludere de pe piaţă trebuie să Þ e identiÞ cat.

Abuzurile pot Þ bazate pe preţ şi pot să nu Þ e bazate pe preţ. Exemple de abuzuri neba-zate pe preţuri sunt impunerea contractuală, contractele cu branduri unice şi refuzurile neîntemeiate de efectua livrări. În aceste situaţii este clar ca anumite �excluderi� au loc, şi testele complexe sunt în desfăşurare continuă pentru a stabili când anume aceste excluderi por Þ considerate ca Þ ind anti-competitive.

Exemplele abuzurilor din Articolul 82 al Tratatului CE (preţuri neloiale, limitarea produce-rii, practici discriminatorii) sunt prezentate numai ca exemple şi lista dată, deci, nu este exhaustivă. Mai mult ca atât, nu este necesară existenţa unei intenţii de efectuare a unui abuz de o poziţie dominantă este suÞ cient ca să existe o restricţie actuală sau potenţială pentru concurenţă, ce se încadrează în Articolul 82.

Unele practici abuzive ce încalcă Articolul 82 sunt luate în consideraţie mai jos. În general abuzurile ne-legate de preţuri sunt de un interes mai sporit pentru Comisie şi Instanţele Judiciare în comparaţie cu cele din domeniul preţurilor107.

Acordurile Single-branding (branduri unice) vin de la condiţia ca distribuitorii să cum-pere produsele numai de la sursa dominantă şi să nu poată obţine furnizări din alte surse, care concurează cu Þ rma dominantă. În cazul Hoffmann La Roche (1976), CEJ a avut oportunitatea să examineze asemenea acorduri de exclusivitate şi a constatat că:106 Cazul 85/76 Hoffmann-La Roche.107 De obicei Comisia şi Instanţele de Judecată nu se implică activ în analiza abuzurilor legate de preţuri

deoarece este extrem de diÞ cil să determini care sunt preţurile corecte sau necuvenite. Totodată re-glementarea în aşa mod a preţurilor este contrarie principiilor economiei libere de piaţă � coloana vertebrală a UE.

82

�O întreprindere ce este în poziţie dominantă pe piaţă şi leagă cumpărătorii � chiar dacă face asta la solicitarea lor � prin obligaţia sau promisiunea din partea lor de a obţine toate sau majoritatea comenzilor lor în exclusivitate de la întreprinderea menţionată, face abuz de poziţia sa dominantă în sensul Articolului 82 al Tra-tatului, dacă obligaţia în cauză este stipulată fără caliÞ cări ulterioare, cât şi dacă este luată în consideraţie pentru oferirea unei reduceri de preţ�.108

Acorduri cu clauze impuse (Tie-in agreements) implică încheierea contractelor în urma acceptării de către alte părţi a obligaţiunilor suplimentare care, prin natura lor sau conform utilităţii lor comerciale, nu se aß ă în legătură cu natura acestor contracte109. Această formă de comportament anti-competitiv constă în esenţă în transferarea puterii de piaţă a întreprinderii dominante de pe o piaţă (produs impus) pe o altă piaţă pe care întreprinderea intră cu forţa (a produsului legat cu de-a sila). Prin impunerea acceptării (tying) produselor împreuna, se ajunge la cel puţin două efecte negative:

a) clienţii nu au opţiunea de a cumpăra produsele separat;

b) concurenţii pe piaţa produselor legate sunt forţaţi să concureze cu întreaga putere de piaţă a întreprinderii dominante, care ca efect generează eliminarea lor.

CEJ a considerat o varietate de cazuri unde impunerea a fost un mijloc de conduită anti-competitivă:

a) legarea pistoalelor pneumatice cu cartuşele pneumatice110;

b) legarea unui grup de vitamine cu un şir întreg de produse cu rabaturi trans-dependente, adică rabaturile erau valabile pentru întregul grup de produse numai dacă acestea erau cumpărate împreună111;

c) refuzul de a furniza produsul impus în cazul în care clientul nu procura produsul legat;

d) anularea garanţiei pentru produsul impus în cazul în care clientul nu cumpăra şi produsul legat.

Refuzul de a livra sau ameninţarea de către companiile dominante cu ne-livrarea poate Þ , la fel, anti-competitiv. Exemplele includ oprirea furnizărilor pentru a pedepsi cumpărătorii pentru cooperarea cu concurenţii112 şi refuzul de a furniza cumpărătorilor care nu sunt de acord cu regimul de cooperare exclusivă sau utilizarea aranjamentelor de impunere (tying). Aceste practici în principiu, nu au scopul excluderii cumpărătorului, ci mai degrabă a concurentului întreprinderii dominante. Următoarele patru condiţii în mod normal trebuie să Þ e întrunite pentru a constata deÞ nitiv abuzul prin refuz de a livra:

108 Cazul 85/76 Hoffmann-La Roche v Comisia, para. 89.109 Articolul 82(2)(d).110 Vezi Cazul T-30/89 Hilti, menţinut la apel de CEJ C-53/92 P.111 Vezi Cazul 85/76 Hoffmann-La Roche v Comisia.112 Cazul 27/76 United Brands.


83

� conduita poate Þ în mod adecvat caracterizată ca terminare a relaţiilor; � întreprinderea ce refuza este dominantă; � refuzul seamănă a avea efect negativ asupra concurenţei; si � refuzul nu este justiÞ cat obiectiv sau prin eÞ cienţă economică.

Refuzul în cazuri legate de facilităţi esenţiale � Aceste situaţii pot apărea acolo unde compania dominantă refuză cumpărătorului accesul la intrare pentru a exclude acest cumpărător de la participarea în activitatea economică (excluderea verticală). Deşi cumpărătorul exclus poate Þ doar un client, probleme tipice de concurenţă apar când o Þ rmă prejudiciată de asemenea este şi rivalul companiei dominante în activitatea economică pentru care este necesară intrarea. Acest tip de excludere poate acoperi un şir larg de prac-tici, precum sunt terminarea relaţiilor comerciale existente113, refuzul de a furniza produse, de a oferi informaţii, de a licenţia drepturile asupra proprietăţii intelectuale114 sau de a oferi accesul la facilităţile esenţiale sau reţea115. Unul din cele mai recente cazuri precăutate de Comisie şi Autorităţile Naţionale de Concurenţă sunt din sfera telecomunicaţiilor, unde Þ rma respectivă avea o poziţie dominantă (uneori monopolistă) în reţeaua de cablu sau/şi cupru pentru conectarea la internet sau a altor servicii la domiciliile clienţilor. Reclamantul sau refuza pur şi simplu accesul la reţea sau solicita preţuri sporite care erau mai mari decât cele pe care le stabilea chiar el însuşi (strivirea marjei) pentru a exclude concurenţii. Aşa practici cum este livrarea întârziată, impunerea condiţiilor inechitabile de comerţ şi solicitarea unor astfel de preţuri care fac ca activitatea cumpărătorului să nu mai Þ e viabilă din punct de vedere economic pot de asemenea sa Þ e caracterizate ca refuz de a furniza.

Supravegherea fuziunilor

Tratatul CE nu conţine prevederi explicite cu privire la controlul fuziunilor. Deşi în trecut s-au întreprins încercări de a aplica Articolele 81 şi 82 în cazurile fuziunilor, această abordare a creat probleme şi UE a decis crearea unui regim distinct de Control al Fu-ziunilor care a început conform Regulamentului cu privire la fuziuni din 1989116. Anumite schimbări în acest Regulament au fost făcute în 1997 � în special pentru a reduce pra-gurile şi a adresa chestiunea multiplelor dosare (Þ lings)117 şi actualul Regulament cu pri-113 Cazurile unite 6/73 şi 7/73, Istituto Chemioterapico S.p.A. si Commercial Solvents Corporation v Comi-

sia, [1974] ECR 223.114 Cazul �Magill Case� (cazurile unite C-241/91 P si C-242/91: Radio TeleÞ s Eireann (RTE) şi Independent

Television Publications Ltd (ITP) v Comisia (Magill) [1995] ECR 743, şi Cazul C-418/01, IMS Health GmbH & Co. OHG v NDC Health GmbH & Co. KG, [2004] ECR I-5039.

115 Vezi Decizia Comisiei B&I Line plc v Sealink Harbours Ltd si Stena Sealink Ltd [1992] 5 CMLR 255; IV/34.689 Sea Containers v Stena Sealink � Masuri interime, (Decizia Comisiei 94/19/EC din 21 decem-brie 1993, OJ 1994 L 15, 18.01.1994, pp. 8�19); Port of Rødby (Decizia Comisiei din 21 decembrie 1993, OJ 1994 L 26.02.1994, pp 52/57; IV/33.544 British Midland v Aer Lingus, (Decizia Comisiei 92/213/EEC din 26 februarie 1992, OJ 1992 L 9610/04/1992, pp. 34-45.

116 Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 4064/89 din 21 decembrie 1989 cu privire la controlul asupra concentrărilor de întreprinderi, OJ L 395 of 30 decembrie 1989.

117 Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 1310/97 cu privire la controlul asupra concentrărilor de întreprin-deri, OJ L 180 din 9 iulie 1997.

84

vire la fuziuni (din 2004) a apărut din cele mai recente reforme aplicate Regulamentului cu privire la Fuziuni118.

Fuziunile: beneÞ ciile şi riscurile acestora

Fuziunile sunt tranzacţii prin care Þ rmele integrează operaţiunile sale mai complet şi permanent � de obicei prin procurarea de către o companie a stocurilor şi fondurilor unei alte companii. Dacă persecutarea practicelor restrictive este un ex-post control al con-duitei, folosind sancţiuni menite să dea sfaturi Þ rmelor, controlul fuziunii este un control ex-ante de către Autorităţile de Concurenţă pentru a preveni crearea sau consolidarea poziţiei dominante sau crearea unei structuri de piaţă ce ar dăuna bunăstării consuma-torilor. Acest pericol este mai mare acolo unde Þ rmele implicate sunt concurenţi direcţi. Cauza este că astfel de fuzionări au tendinţa de a restrânge producerea şi spori preţurile şi practic de a elimina concurenţa. Printre neajunsurile fuziunii sunt: crearea puterii de piaţă a unei Þ rme, reducerea numărului de Þ rme într-o industrie concentrată şi riscul creşterii probabilităţii altor forme de coliziune în industrie. Fuziunile verticale pot reduce oportunităţile pentru alte Þ rme mai eÞ ciente de a genera vânzări.

Majoritatea fuziunilor nu prezintă nici o problemă de concurenţă. De fapt fuziunile pot avea beneÞ cii sociale şi economice, şi anume:

1. fuziunile pot aduce abilităţi manageriale sau tehnice superioare în fondurile de producere şi procesele administrate ineÞ cient;

2. ele pot crea economii substanţiale reducând costurile, îmbunătăţind calitatea şi sporind producerea;

3. însăşi posibilitatea fuzionării încurajează managementul existent să ridice proÞ turile şi să optimizeze eÞ cienţa;

4. fuziunile sunt parte a procesului de intrare şi ieşire din industrie, iar fuziunea proÞ turilor ajută acestui proces;

5. multe fuziuni nu prezintă pericole pentru concurenţă în special când Þ rmele sunt mici, cota pe piaţă este joasă, iar intrarea pe piaţă este uşoară.

Abordarea reglementării fuzionărilor în acest context necesită a face diferenţa între fuzionările beneÞ ce şi cele serios dăunătoare. Această identiÞ care trebuie făcută până la încheierea procesului de fuzionare, deoarece este mai diÞ cil de a desface fuziu-nea realizată, de aceea este necesar un regim de pre-notiÞ care a fuziunilor din partea Autorităţii de Concurenţă pentru a spori şi facilita analiza fuziunii.119 118 Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 139/2004 din 20 ianuarie 2004 cu privire la control asupra concent-

rărilor de întreprinderi (control of concentrations between undertakings (the EC Merger Regulation), OJ L 24 din 29 ianuarie 2004.

119 În toate ţările UE această pre-avizare este obligatorie şi Autoritatea responsabilă de Concurenţă este obligată să emită decizii asupra Þ ecărui caz. Deoarece aceasta cere destul de mult lucru, iar Autoritatea de Concurenţă trebuie să aibă grijă de micşorarea costurilor legate de efectuarea activităţii, multe din ele au cerat metode simpliÞ cate de a analiza şi aproba fuziunile care nu creează probleme de concurenţă.


85

Este destul de clar că fuziunile dintre întreprinderi mici şi medii nu prezintă probleme de concurenţă. Astfel toate jurisdicţiile au un prag pentru notiÞ carea fuziunii. Numai fuziu-nile în care entităţile ce fuzionează sunt peste un anumit prag (e.g. 50 milioane Euro în majoritatea ţărilor UE)120 trebuie să Þ e supuse avizării şi controlului. Alt motiv este că Autoritatea de Concurenţă nu are destule resurse ca să examineze toate fuziunile şi cu adevărat să se concentreze asupra a ceea ce este important şi prezintă risc cauza daune consumatorilor. Ridicarea unei noi bariere în calea businessului este împotriva principiului elementar al unei intrări libere pe o piaţă.

Controlul fuzionării sorocită o analiză a perspectivelor. Una din consecinţele controlului pre-fuzionare este că viitoarele tendinţe de piaţă şi viitoarele efecte ale fuzionării trebuie să Þ e prevăzute. Este de asemenea important de a studia structura industriei exami-nate (pentru a anticipa efectul continuării concentrării) şi asigurarea că autorităţile re-gulatorii vor emite un ghid al fuziunii pentru ca mediul de afaceri să-şi poată cunoaşte responsabilităţile sale legale de fuziunea plănuită. Controlul modern al fuziunii exclude simplicitatea anterioară care se re-ducea la examinarea cotelor pe piaţă după fuziune (�bright line structural rules�) şi solicită acum reguli mai profunde de evaluare a motivelor luând în consideraţie mulţi alţi factori şi efecte.

Sunt trei tipuri de fuziuni: 1. Fuziuni Orizontale (unde o Þ rmă procură o altă Þ rmă care produce acelaşi lucru

pe aceiaşi piaţă prin urmare eliminând concurenţa dintre aceste două Þ rme),2. Fuziuni Verticale (unde o Þ rmă achiziţionează un client sau un furnizor) şi 3. Fuziuni de Conglomerat (toate celelalte achiziţii inclusiv fuziuni pure de con-

glomerat când o Þ rmă nu are relaţii economice cu alta ca în cazul unei companii de oţel care preia controlul asupra unei companii petroliere, fuziunea extinderii geograÞ ce unde Þ rmele ce fuzionează produc acelaşi lucru, însă pentru pieţi diferite (e.g. o brutărie din Budapesta preia controlul asupra unei brutării din Chişinău) şi fuziunea extinderii produsului unde producătorul unui produs preia controlul asupra producătorului unui produs dintr-o categorie aferentă (e.g. un producător de detergent cumpără un producător de agent de înălbire).

Fiecare dintre aceste tipuri ridică problemele sale ce ţin de concurenţă.

Fuziunile orizontale creează trei probleme de bază privind concurenţa � 1. Eliminarea concurenţei dintre Þ rmele ce fuzionează în dependenţă de mărime

poate Þ foarte semniÞ cativă.2. UniÞ carea activităţilor Þ rmelor ce fuzionează poate crea putere economică

majoră ce ar permite ridicarea preţurilor prin reducerea producerii şi, aşadar, prin efectele puterii monopoliste.

120 Pragul de obicei este stabilit la nivelul care duce la 50-70 de avize pe an pentru o ţară de dimensiunile Moldovei.

86

3. Prin creşterea concentrării pe piaţă, fuziunea poate crea o coordonare oligopolică (Þ e manifestată sau fără control reciproc) mai uşoară şi mai probabilă.

Pe de altă parte, fuziunile orizontale pot de asemenea crea eÞ cienţe importante � eco-nomie de scară şi scop. Astfel, tratarea invocării eÞ cienţei este importantă în practicarea controlului fuziunilor121.

Fuziunile verticale iau două forme de bază: (a) integrare înainte, adică procurarea unei Þ rme-client şi (b) integrare înapoi � procurarea unui furnizor. Fuziunile verticale pot crea eÞ cienţe, precum sunt reducerea costurilor de tranzacţie, eliminarea marginalizării duble, îmbunătăţirea deservirii clienţilor, îmbunătăţirea controlului managerial (eliminarea incerti-tudinii sau internalizarea/coordonarea deciziilor). Totodată, o mare problemă a concurenţei este dacă fuziunea verticală duce la excluderea de pe piaţă, de exemplu prin faptul că Þ rma procurată cumpără numai de la Þ rma principală (în aşa fel excluzând alţi furnizori) sau prin faptul că limitează furnizarea la nivelul vânzării cu amănuntul din motive similare122. O altă problemă este şi întrebarea: creează oare fuziunile verticale bariere pentru intrare şi extindere pentru alte Þ rme?. Aceasta poate include presiuni asupra altor Þ rme pentru a le impune să se integreze vertical pentru a concura, amânând noile intrări din cauza creşterii premiului pentru riscul noilor investiţii. Uneori se vine cu argumentul că fuziunile verticale pot Þ efectuate simplu prin blocarea noilor intrări ceea ce poate ameninţa poziţiile deja pu-ternice de piaţă. Este important de reţinut totuşi că fuziunile verticale nu sunt unica cale de integrare verticală. O Þ rmă are şi opţiunea de a se extinde de sine stătător, dezvoltându-şi propriile surse de livrare sau de vânzare123.

Fuziunile de conglomerat implica Þ rme care operează pe diferite pieţe. Ca regulă aceasta nu are efect asupra concurenţei deoarece aici nu este vorba de o reducere a numărului de Þ rme pe orice piaţă, aici e mică probabilitatea excluderii şi nu este nici o schimbare în structura pieţii, cotele de pe piaţă sau nivelul de concentrare a pieţii. Avantajele fuziunilor de conglomerat includ faptul că ele asigură lichidităţi pentru procurarea Þ rmelor pentru intrare/ieşire în noi activităţi (aşa cum e cazul Þ ecărei fuziuni) şi ele asigură oportunităţi Þ r-melor pentru a reduce costurile şi în particular cheltuielile comune de regie, precum sunt

121 Pentru aceasta există trei metode principale: (1) de a stabili un prag înalt pentru control pentru a permite activităţi de fuzionare cu scopul atingerii eÞ cienţei şi controlul să intervină numai când sunt implicate fuzionări la scară mare; (2) operaţiuni comune de analiză structurală şi de apărare a eÞ cienţei în proces de control al fuziunii � în aşa mod ca un set de argumente să Þ e cântărit în decizia de a fuziona împotriva altui set de argumente şi (3) de a avea un proces în care argumentele ce ţin de eÞ cienţă sunt practic monitorizate după fuziune pentru a te convinge că ele au avut loc. Cea mai larg acceptată este a doua tehnologie din cele menţionate.

122 Teoria excluderii a fost puternic criticată deoarece ea stipulează că internalizările tranzacţiilor după fu-ziune exclud totalmente forţele externe de piaţă. Dacă, totodată, altă Þ rmă poate furniza sau distribui mai eÞ cient, atunci aceasta va reduce motivarea grupului de a utiliza numai tranzacţii interne după fuziune.

123 Aceasta a creat o problemă in SUA unde există tendinţa de a impune anumite limite de către legislaţia anti-trust asupra fuziunilor verticale, însă nu asupra expansiunii corporaţiilor principale. După cum a declarat Instanţa de Judecată din SUA în US v. Philadelphia National Bank (1963) �o premisa pentru un statut anti-fuzional... este că creşterea corporativă prin expansiunea internă este socialmente mai preferabilă faţă de creşterea prin achiziţie�.


87

costurile publicitare. Ultima poate, de asemenea, să rezulte în consolidarea eÞ cienţei spre beneÞ ciul consumatorului, dacă este autorizată. Principalele riscuri asociate cu fu-ziunile de conglomerat ţin de posibilitatea reducerii viitoarei concurenţe (prin eliminarea posibilităţii ca Þ rma procurată să între pe piaţa Þ rmei care a cumpărat-o), Þ rma dominantă intr-o piaţă poate utiliza puterea sa pentru a ridica poziţia sa pe altă piaţă.

După cum a fost deja menţionat, Tratatul CE nu conţine o referire explicită la controlul asup-ra fuziunii în domeniul concurenţei. Încă din 1966 Comisia Europeană a exprimat opinia că fuziunile şi achiziţionările sunt acoperite de Articolul 82 al Tratatului UE, iar concentrările au fost considerate a nu Þ acoperite de Articolul 81. În privinţa Articolului 81 opinia Comi-siei a fost că acordurile �scopul cărora este achiziţionarea totală sau parţială a drepturilor de proprietate asupra întreprinderii� nu sunt acoperite de Articolul 81. În jurul acestor poziţii ale Comisiei au avut loc controverse majore. Una din chestiunile controversate a fost în-trebarea dacă o concentrarea parţială sau o întreprindere de cooperativă mixtă rămân sub incidenţa Articolului 81 ca Þ ind acorduri de cartel. Asupra acestui subiect opinia Comisiei a fost că afacerile întreprinderilor mixte urmează să Þ e completamente independente, iar transferul fondurilor întreprinderii mixte nu poate Þ urmat de instituirea unei restricţii ai concurenţei în ariile unde companiile parentale rămâneau a Þ concurente.

În Cazul Continental Can din 1973, CEJ a susţinut opinia Comisiei conform căreia conso-lidarea poziţiei dominante existente prin concentrare a fost un abuz de poziţie dominantă. Cazul din 1987 British American Tobacco & Reynolds Industries vs. Comisia a redeschis ulterior dezbaterile despre aplicabilitatea Articolului 81 faţă de concentrări. A urmat cazul referitor la achiziţionare de către producătorul Phillip Morris a 24.9% din drepturile de vot ale concurentului său Rothmans International de la o Þ rmă numită Rembrandt. În BAT & Reynolds, CEJ a susţinut că Articolul 81 poate Þ aplicat achiziţionărilor unei cote în capita-lul propriu al unui concurent dacă achiziţionarea serveşte drept instrument de a inß uenţa conduita comercială a companiilor astfel în cât să restrângă sau distorsioneze concurenţa pe piaţa în care ei îşi conduc afacerea. În special acesta va Þ cazul atunci când o compa-nie investitor obţine legal sau de facto controlul asupra concurentului său, unde acordul creează condiţii pentru obţinerea acestui control ulterior sau unde acordul creează condiţii pentru cooperare potrivită pentru coliziune pe piaţă. Rezultatul cazului din 1987 a fost că Comisia a reclamat jurisdicţia pentru a examina fuziunea conform Articolului 81.

Totodată utilizarea Articolelor 81 si 82 pentru controlul asupra fuziunilor nu a fost o che-stiune simplă. Problemele legale ce ţin de aplicarea Articolelor 81 si 82 pentru controlul fuziunii pot Þ reduse la următoarele �

� Articolul 82 nu acoperă situaţia când dominaţia de piaţă este obţinută în rezultatul fuziunii.

� Articolul 81 este aplicabil numai în principiu atunci când părţile în concentrare rămân independente (anumite întreprinderi mixte).

� Controlul înainte de fuziune nu este acoperit de Articolele 81 si 82.

88

� Sancţiunea nulităţii a Articolului 81(2) nu poate Þ aplicată după completarea fuziunii.

� Procedura de scutire prevăzută în Articolul 81(3) nu e bine plasată pentru fuziuni din cauza tărăgănărilor la Comisie şi politica generală de oferire a scutirilor într-o perioadă limitată de timp urmează să Þ e schimbată.

Summit-ul Comunităţii Economice Europene de la Paris din anul 1972 a oferit Comisiei primul mandat pentru pregătirea Regulamentului cu privire la fuziunii, prima propunere a Comisiei pentru un regulament Þ ind prezentată Consiliului în anul 1973. Interesele po-litice (incluzând întrebări despre suveranitatea controalelor naţionale de fuziuni, urmau să tragă linia dintre fuziunile de dimensiuni europene si cele care nu au astfel de dimen-siuni, dacă trebuie sau nu fuziunile, în general, susţinute sau descurajate în regimul UE şi dacă urmează a Þ luaţi în consideraţie factorii de evaluare a non-concurenţei în siste-mul UE de control al fuziunilor) a rezultat în o largă varietate de opinii asupra acestei propuneri şi în 5 versiuni pregătite de Comisie între anii 1982-1989. La 21 decembrie 1989 Consiliul în sfârşit a adoptat Regulamentul 4064/89. Unul din principalii factori care au rezultat din apariţia Regulamentului a fost incertitudinea creată (cum vor evolua deci-ziile Comisiei?) de decizia CEJ asupra Cazului BAT & Reynolds din 1987.

Este util de a ne referi pe scurt la factorii politici ce au afectat Regulamentul şi compro-misurile obţinute care au permis Regulamentului cu privire la Fuziune să între în vigoare. Primul punct este că Germania avea un regim de control al fuziunii foarte strict care cere înştiinţare despre orice achiziţie de 25% a acţiunilor cu drept de vot. Numai crite-riul concurenţei a fost utilizat pentru a evalua aceste achiziţii. La o altă extremă, Marea Britanie opera un sistem mai ß exibil de control al fuziunilor, acordând un loc important criteriului de evaluarea non-concurenţei în cadrul sistemului de revizuire a �interesului public�. Ambele state se arătau îngrijorate de faptul că Regulamentul cu privire la fuziuni al UE ar putea depăşi aceste sisteme � Germania că va putea reduce controlul şi Ma-rea Britanie că îi vor Þ subminate consideraţiile legate de non-concurenţă. Unele ţări ca Grecia si Portugalia nu aveau vre-un control al fuziunilor � pe când Danemarca şi Belgia controlau numai băncile � şi erau fericite că UE face tot lucrul în locul lor. Undeva la mijloc erau statele membre precum Spania, Franţa şi Italia unde consideraţiile critice ţineau de domeniul interesului pentru industria domestică şi îngrijorării că fuziunea aprobată de UE poate avea impact particular într-o ţară membră sau, în baza pragului înalt, poate încu-raja preluări de control masive a industriei naţionale aß ate mai jos de aceste praguri.

Pragurile au devenit tema dezbaterilor politice cheie cu propunerea iniţială de un miliard Euro ridicat la 5 miliarde şi cu un mecanism de revizuire, care ulterior a redus pragul la 2,5 miliarde Euro în anumite circumstanţe. Pragurile limitează jurisdicţia Comisiei Euro-pene şi noţiunea de concentrare de dimensiune comunitară. Într-adevăr iniţial se preve-dea că nu mai mult de 50 cazuri pe an vor cere consideraţie din partea Comisiei124.

124 În perioada din 1990 până în octombrie 2009, Comisia Europeană a procesat 4,218 înştiinţări de fuziune (sau în mediu câte 210 pe an) şi a interzis 20 dintre ele.


89

Compromisul dintre statele membre care doreau ca Comisia să facă lucrul în locul lor şi cele care doreau să-şi menţină forţa de a interveni (Germanii şi Britanicii) a fost atins, pe de o parte, prin permiterea statelor membre sa roage Comisia să intervină în concentrări ce afectează pieţele lor naţionale chiar dacă fuziunea era la un nivel mai jos decât pra-gurile (Articolul 22.3), şi pe de altă parte prin a le permite statelor membre să intervină în privinţa �pieţelor distincte� sau în baza �interesului său legitim� conform Articolului 9 şi Articolului 21(3) respectiv. În privinţa criteriului de evaluare a concurenţei versus alte criterii, abordarea Þ nală a fost competiţia bazată, dar şi suplimentată de o lungă listă de relatări şi declaraţii ale Statelor membre (neobligatorii din punct de vedere juridic) referi-toare la consideraţii mai vaste.

Regulamentul cu privire la fuziuni din 1989 a fost modiÞ cat în 1997 în baza propunerii din partea Comisiei ca urmare a trecerii în revistă a rezultatelor primilor 6 ani de control al fuziunilor de către UE. La acel moment Comisia dorea reducerea pragului cifrei de afaceri la nivel global până la �3 miliarde şi un prag de �200 milioane pentru cifra de afaceri a UE şi praguri reduse în continuare pentru fuziuni care ar solicita avizarea în cel puţin trei state membre (�2 miliarde şi �100 milioane) pentru a promova un control unic sau de tipul �one stop shop� (�ghişeul unic�). Ei de asemenea au dorit extinderea Regulamentului cu privire la fuziuni până la �întreprinderile mixte în funcţiune deplină� pentru a adăuga întreprinderile mixte cooperative sau atare aspecte de fuziune care rămân sub acoperirea Articolului 81, simpliÞ carea procedurilor de referire conform Ar-ticolului 9 şi 22 de către sau către Statele membre, stipulări privind asumarea angaja-mentelor de eliminare a îngrijorărilor referitoare la concurenţă în Faza 1 a procedurii de control al fuziunii şi a redeÞ nirii calculării cifrei de afaceri pentru instituţiile Þ nan-ciare. Totuşi Regulamentul modiÞ cat din 1997 a menţinut pragul de �5 miliarde, însă a permis jurisdicţia UE mai jos de prag în cazurile clare de promovare a controlului unic. De fapt aceasta a creat o nouă categorie de tranzacţii de fuziune la regimul UE. Tra-tarea întreprinderilor mixte a fost intercalată în textul Þ nal şi alte schimbări promovate de Comisie au fost introduse.

Reforma din 2004 a fost inspirată de opinii că nivelul înalt de concentrare în UE a spo-rit complexitatea analizei economice a Comisiei care a constatat că o anumită ß exibi-litate în sistemul de control asupra fuziunii a devenit necesară. Aşadar principiul cheie în Regulamentul cu privire la fuziuni din 2004 a fost legat de conceptul subsidiarităţii � fuziunea urma să Þ e examinată de autorităţile judiciare cel mai bine plasate pentru a face acest lucru.

În mod semniÞ cativ, Regulamentul cu privire la fuziuni din 2004:

� a stabilit criteriul de bază pentru analiza fuziunilor (incluzând cele mai recente abordări ale precedentului juridic asupra dominării colective);

� a raţionalizat termenul limită pentru înştiinţare � permiţând înştiinţarea înainte ca părţile să încheie un acord obligatoriu;

90

� a simpliÞ cat sistemul prin care Comisia referă fuziunile autorităţilor naţionale şi vice versa;

� a făcut calendarul investigaţiilor mai ß exibil oferind părţilor şi Comisiei mai mult timp pentru cazurile complexe;

� a consolidat puterea de investigare a Comisiei, permiţându-i să colecteze informaţii de care are nevoie mai uşor şi să impună amenzi mai mari companiilor care îi obstrucţionează activitatea125.

Întreprinderile de Stat şi Monopolurile

Articolul 86 al Tratatului CE126 stipulează un şir destul de complet de prevederi referi-toare la monopolurile de stat. El stipulează că �

�În cazul întreprinderilor publice şi întreprinderilor cărora statele membre le oferă drepturi speciale sau exclusive, Statele Membre nu trebuie nici să introducă nici să menţină în forţă orice măsură contrară regulilor ce se conţin în acest Tratat, în special acelor reguli care sunt stipulate în Articolul 12 şi Articolele 81-89.

Întreprinderile încredinţate cu operaţii de prestare a serviciilor de interes economicgeneral sau având caracter de monopol producător de venit urmează să Þ e subiectul normelor ce se conţin în acest Tratat, în particular a regulilor referitoare la concurenţă, în măsura în care aplicarea acestor reguli nu obstrucţionează realizarea, după legesau de fapt, a sarcinilor particulare atribuite acestora. Dezvoltarea comerţului nu tre-buie să Þ e afectat în aşa măsură încât să vină în contradicţie cu interesele Comunităţii.

Comisia trebuie să asigure aplicarea prevederilor acestui Articol şi trebuie, unde este necesar, să folosească directivele sau deciziile relevante Statelor membre�.

Acest Articol recunoaşte in primul rând că Tratatul CE rămâne neutru, în principiu, faţă de întreprinderile publice şi private atâta timp cât concurenţa nu este restrânsă sau distorsionată. În al doilea rând, el recunoaşte că sunt cazuri legitime (implicând costuri sociale şi beneÞ cii) când serviciile de interes economic general nu pot pe deplin Þ supuse regulilor concurenţei. În al treilea rând, acesta a permis UE să dezvolte prin legislaţie de-alungul anilor politici progresive de de-reglementare în sectoarele tradiţionale ale întreprinderilor publice (precum sunt electricitatea, serviciile poştale şi telecomunicaţiile) în interesele unei concurenţe mai mari în sânul UE.

Şi în sfârşit, esenţialul legislaţiei UE şi a politicii ce a apărut în decursul anilor este că întreprinderile de stat şi orice alte instituţii de stat care acţionează comercial trebuie să se supună ca şi întreprinderile private legislaţiei cu privire la concurenţă. 125 De exemplu, noul Regulament permite Comisiei să impună amenzi până la 1% din venitul întreprinderii

care, intenţionat sau din neglijentă, furnizează informaţie incorectă, incompletă sau informaţie eronată sau deloc nu furnizează informaţii în limitele de timp cerute. Ea de asemenea poate impune amenzi acolo unde sigiliile aplicate în perioada inspectării au fost rupte.

126 Articolul 106,conform numerotării Tratatului de la Lisabona.


91

Ajutoarele de Stat în politica UE privind Concurenţa127

Tratatul CE stabileşte, de asemeni, şi un sistem de control al ajutoarelor de stat şi sub-sidiilor acordate întreprinderilor, în cadrul a legislaţiei si politicii sale privind concurenţa. Logica practică aici este că guvernele pot re-institui bariere pentru concurenţă, regle-mentate de UE vis-a-vis de întreprinderi, prin oferirea de beneÞ cii care distorsionează concurenţa şi afectează comerţul (de exemplu în formă de subsidii) întreprinderilor. Acest lucru este reglementat de Articolul 87 al Tratatului care stipulează că �

��orice ajutor oferit de către un Stat Membru sau prin intermediul resurselor sta-tale, sub orice formă posibilă, care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau produceri de anumite bunuri trebuie, în măsura în care acesta afectează comerţul între Statele Membre, să Þ e declarat incompatibil cu piaţa comună�.

Referitor la practicile anti-competitive în general, regimul UE de control asupra ajutorului de stat, de asemenea, recunoaşte cazuri de scutiri bazate pe eşecuri de piaţă şi necesi-tatea, proporţionalitatea şi limitarea relevantă a ajutorului de stat în cazurile respective.

Trecerea în revistă a prevederilor legislative ale UE

Regimul UE al legislaţiei şi politicii referitoare la concurenţă are o focusare distinctă asupra eÞ cienţei economice şi necesităţilor pieţii interne a UE. În acest sistem Comisia Europeană are puteri mari în cadrul parametrilor jurisdicţiei sale. Acest sistem al UE de asemenea este astăzi ß ancat de sisteme paralele naţionale referitoare la legislaţia şi politica din domeniul concurenţei în Statele membre care operează în mare în baza conceptelor şi abordărilor consistente legale şi operaţionale.

Această aprofundare a sistemului legislaţiei şi politicei referitoare la concurenţă în UE a fost revigorată de crearea Reţelei Europene a Concurenţei (REC). Odată ce normele europene de concurenţă sunt aplicate de către toţi membrii REC, aceasta din urmă oferă mijloace ce asigură aplicarea lor efectivă şi consistentă. Prin REC autorităţile din dome-niul concurenţei informează una pe alta asupra deciziilor propuse şi iau în consideraţie comentariile de la alte autorităţi din domeniul concurenţei. În aşa fel REC permite autorităţilor respective să adune experienţa lor şi să identiÞ ce cele mai bune practici.

Evoluţiile recente şi provocările continue în legislaţia şi politicaUE privind concurenţă

Un număr de revizuiri curente regulatorii a aspectelor normelor de concurenţă ale UE au fost menţionate mai devreme în acest capitol. Aici noi prezentăm o informaţie succintă 127 Deşi în Moldova există planuri de a oferi competenţele de reglementare în privinţa ajutorului de stat

ANPC, chestiunile ajutorului de stat nu sunt examinate mai departe aici, ci pot Þ găsite în Ghidul de armonizare a legislaţiei sectoriale privind de stat şi a subsidiilor.

92

privind provocările aplicării cu care actualmente are de afacere UE în politica sa din domeniul concurenţei.

Pe data de 13 mai 2009, Comisia Europeană a adoptat o decizie importantă depi-stând că Corporaţia Intel a încălcat Articolul 82 al Tratatului CE abuzând de poziţia sa dominantă de pe piaţa Unităţii Centrale de Procesare x86 (UCP). Decizia a fost de a impune o amendă de 1.06 miliarde euro şi de a obliga Intelul să pună capăt practicelor ilegale depistate, în cazul în care ele continuă şi să nu se mai implice în practici similare sau echivalente în viitor128.

Comisia Europeană continuă să Þ e îngrijorată de barierele de intrare a medicamentelor generice pe piaţa UE. Pe data de 8 iulie 2009 Comisia Europeană a adoptat rapor-tul său Þ nal privind investigaţia realizată asupra concurenţei în sectorul farmaceutic, în conformitate cu Articolul 17 al Regulamentului 1/2003 EC129. Ea a depistat că intrarea în piaţa medicamentelor generice este tărăgănată şi că a avut loc un declin în numărul medicamentelor noi care ajung pe piaţă în sectorul farmaceutic. Raportul sugerează că practicele companiei sunt printre cauzele acestei situaţii, totodată ne-excluzând alţi factori precum sunt neajunsurile cadrului regulatoriu. Ca urmare, Comisia intenţionează să intensiÞ ce cercetarea sa în acest sector în conformitate cu legislaţia antitrust a UE, inclusiv să realizeze monitorizarea continuă a aranjamentelor dintre originator şi compa-niile de medicamente generice. Prima cercetare antitrust în chestiunea medicamentelor generice este deja în derulare.

La o recentă Conferinţă sub genericul �Concurenţa şi Consumatorii în Secolul 21� la 21 octombrie 2009 s-a ajuns la concluzia general acceptată că în ultimii ani politica de concurenţă a Comisiei Europene a adoptat tot mai mult o atitudine de �bunăstare a consumatorului�, îndreptând resursele şi acţiunile spre pieţele şi cazurile unde de-trimentul consumatorilor părea a Þ cel mai mare. Acest eveniment a demonstrat cum lucrul de aplicare (constrângere) al Comisiei Europene şi a altor autorităţi de concurenţă afectează pozitiv consumatorii şi a pus în discuţie cum cel mai bine autorităţile din dome-niul concurenţei pot să conlucreze cu consumatorii şi reprezentanţii acestora. Elementul cheie al discuţiei s-a referit la ce va urma după lucrul Comisiei asupra Cărţii Albe cu privire la Acţiunile Păgubaşe130 prin intermediul căreia Comisia examinează condiţiile pentru părţile private pentru a aduce cazurile de pagube în faţa instanţelor de judecată naţionale ale Statelor membre pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. În majorita-tea statelor membre ale UE dosarele cu privire la pagubele produse în urma încălcării legislaţiei naţionale privind concurenţa şi a UE au fost extrem de limitate şi legislaţia din domeniul concurenţei este impusă de către agenţiile responsabile de concurenţă, 128 Decizia Comisiei din 13 mai 2009 referitoare la o procedură conform Articolului 82 al Tratatului UE -

Cazul COMP/C-3/37990 � Intel.129 Raportul din 8 iulie 2009.130 Comisia Europeană: �Cartea Albă White Paper asupra acţiunilor păgubaşe în urma încălcării nor-

melor antitrust ale UE�, COM(2008) 165 Final din 2 aprilie 2008.


93

cu condiţia revizuirii de către instanţele de judecată. Aşadar, compensarea pagube-lor de către Instanţele de Judecată naţionale la iniţiativa părţilor private sunt mai puţin obişnuite. Cu privire la acest subiect Conferinţa a exprimat susţinere unui sistem de re-dresare colectivă eÞ cientă şi a susţinut o recomandare generală cum că Comisia trebuie să propună, iar Parlamentul European şi Statele Membre urmează să adopte, cât mai urgent posibil, un sistem al redresării efective colective pentru Europa.

Într-un sumar general al realizărilor recente şi a provocărilor curente Comisarul Nellie Kroes a declarat că:

�După cinci ani de muncă asiduă� noi putem vedea semne de bunăstare a consumatorului peste tot în sistemul privind concurenţa al Comisiei. Dar complăcerea nu este o opţiune � să nu lăsăm ca amprentele să dispară. Consu-matorii sunt acei care cu cea mai mare uşurinţă pot Þ ignoraţi pe o piaţă cu mulţi actori organizaţi şi puternici. Cu adevărat, dezbaterile privind cazurile referitoare la pagube arată cât de dispuse sunt unele interese să calce în picioare con-sumatorii. Însă in timpuri economice diÞ cile consumatorii necesită concurenţă robustă mai mult decât oricând. Protecţionismul şi aplicarea lejeră va slăbi piaţa comună. Aceasta va Þ cel mai prost rezultat posibil pentru toţi cetăţenii, în par-ticular în calitatea lor de consumatori. Eu cred că este corect că noi menţinem impunerea concurenţei. Eu cred că este important că munca noastră deseori îmbunătăţeşte situaţia celor mai vulnerabili. De asemeni, cred că Comisia va continua să acţioneze în direcţia corectă.� 131

Procesul de armonizare a legislaţiei şi politicii în domeniulconcurenţei în ţările din afara UE

Este clar că legislaţia şi politica UE din domeniul concurenţei astăzi nu mai este o chestiune numai a UE si a Statelor sale Membre. A fost deja menţionat că Acordurile Europene cu ţările candidate la ultima extindere a UE erau obligate să introducă şi să aplice legislaţia şi politică din domeniul concurenţei compatibilă la nivel naţional de la mijlocul anilor 1990 în conformitate cu diversele Acorduri Europene. O abordare similară este promovată de către UE şi în raport cu Regiunea Balcanică în cadrul acor-durilor de stabilizare şi de asociere. La fel s-a procedat şi în cazul noilor acorduri co-merciale cu astfel de ţări cum sunt Rusia, Ucraina şi Moldova în cadrul Acordurilor de Parteneriat şi Cooperare.

Spre deosebire de alte domenii ale legislaţiei UE, procesul aşteptat de armonizare este clar şi implică următoarele elemente cheie132:131 Comisarul Nellie Kroes: �Bunăstarea consumatorului: mai mult decât un slogan�, cuvântarea la

Conferinţa de la Bruxells :�Concurenţa şi Consumatorii în secolul 21� din 21 Octombrie 2009.132 Aspectele instituţionale ale acestuia sunt stabilite în �Ghidul pentru Principalele Structuri Administrative

necesare pentru implementarea Achiului� al Comisiei Europene, documentul de lucru neoÞ cial, mai 2005.

94

� Legislaţie de bază care ar reglementa acordurile restrictive, cartelurile, controa-lele fuziunilor, abuzurile de poziţie dominante pe piaţă şi care ar opera conform legislaţiei şi practicilor UE.

� Crearea unei autorităţi operaţionale independente în domeniul concurenţei (Auto-ritatea trebuie investită cu împuterniciri necesare ce i-ar permite să investigheze practicile anti-concurenţă şi puterea de a ordona încetarea acestor practici, inclu-siv dreptul de a impune sancţiuni suÞ ciente pentru împiedicarea acestora).

� De la introducerea Regulamentului Consiliului Nr. 1/2003, autorităţile naţionale din domeniul concurenţei ale Statelor Membre ale UE au responsabilităţi extin-se în aplicarea normelor antitrust ale UE privind acordurile restrictive (cum sunt cartelurile) şi conduitei abuzive pe piaţă de către companiile dominante în coope-rare cu Comisia şi alţi membri ai Reţelei Europene de Concurenţă Þ ind formată din toate autorităţile naţionale de concurenţă. Mai mult decât atât, Instanţele de Judecată naţionale joacă un rol important în aplicarea directă a normelor anti-trust ale UE. Aceasta solicită familiarizarea cu normele UE privind concurenţa de către autorităţile naţionale ce se ocupă de concurenţă şi Instanţele de Judecată naţionale in contextul procesului de armonizare.

� Dezvoltarea capacităţii de constrângere (aplicare) şi o experienţă credibilă de constrângere.

� Promovarea culturii concurenţei.� Protecţia concurenţei vis-à-vis de impedimentele guvernului pentru pieţele con-

testabile.� Cooperarea internaţională.� Capacitatea de a face faţă noilor evoluţii (în practica judiciară, legislaţie şi practici

de constrângere).

Respectiv, acestea sunt testele care urmează să Þ e aplicate faţă de situaţia Moldovei referitoare la legislaţia şi politica sa în domeniul concurenţei ca răspuns la cerinţele de armonizare la normele şi politica UE.


95

PARTEA 3:EVALUAREA GENERALĂŞI RECOMANDĂRI PRIVIND URMĂTORII PAŞI ŞI PRIORITĂŢILE PENTRU MOLDOVA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI


97

5. EVALUAREA GENERALĂ

Introducere

Accentul acestui Capitol este pus pe evaluarea nivelului la care legislaţia şi politicele iden-tiÞ cate în Capitolul 4 au fost/necesită să Þ e armonizate în Moldova împreună cu comen-tariile consultative şi recomandările referitoare la avantajele/dezavantajele armonizării depline; impedimentele pentru o armonizare deplină şi schimbările instituţionale nece-sare a Þ înfăptuite ulterior.

Armonizarea la legislaţia UE în domeniul concurenţei� Este clar că legislaţia Republicii Moldova în domeniul concurenţei nu este com-

patibilă cu standardele UE şi trebuie de întreprins masuri cât de urgente posibil pentru crearea unei legislaţii moderne, credibile şi aplicabile în domeniul, care ar reß ecta cele mai bune practici şi norme regulatorii inspirate de UE.

� Legislaţia moldovenească curentă nu încurajează economia de piaţă, nu conţine principiile de bază relevante unui proces echitabil şi nu reß ectă adecvat legislaţia şi practica UE. Astfel, Moldova necesită introducerea unei legislaţii în domeniul concurenţei complet noi care ar Þ în concordanţă cu legislaţia privind concurenţa modernă şi aliniată la legislaţia şi jurisprudenţa UE. Anexele 1 şi 2 conţin propu-neri speciÞ ce pentru o nouă structura a legislaţiei şi prevederile substanţiale ale acesteia, bazate pe cele mai bune practici legislative ale statelor UE şi legislaţia şi jurisprudenţa acesteia.

� Legislaţia existentă cu privire la concurenţă în Moldova este amestecată cu norme referitoare la concurenţă neloială şi cu norme cu privire la protecţia consumato-rului, ceea ce creează probleme la implementarea sa. Constatăm că există cazuri clare din domeniul protecţiei consumatorului sau concurenţei neloiale care au fost clasiÞ cate drept abuzuri de poziţie dominantă, uneori din cauza că s-au referit la întreprinderi cu poziţii dominante. Aceasta e o neînţelegere gravă, odată ce cazu-rile din domeniul concurenţei neloiale şi protecţiei consumatorului sunt de obi-cei considerate a Þ încălcări relativ minore în jurisdicţia UE şi a Statelor Membre.Respectiv ele atrag sancţiuni mai mici şi nici într-o ţară amenzi de 10% din cifra de afaceri.

98

.

� Toate sistemele legale ale UE stipulează că o amendă nu poate Þ impusă fără o prevedere speciÞ că în legislaţie care nu numai indică suma amenzii sau marja de calculare a acesteia, dar şi criteriile pentru calcularea ei. Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000 nu are aceste speciÞ cări ce ar permite agenţilor economici să-şi evalueze propriile acţiuni. Codul Contravenţiilor Administrative de asemenea nu conţine amenzi pentru cazurile din domeniul concurenţei. Mai mult decât atât ANPC deja a adoptat câteva decizii aplicând amenzi foarte înalte (10% din cifra de afaceri) ce a ridicat mari întrebări în cercul comunităţii de afaceri.

� Odată ce legislaţia moldovenească cu privire la concurenţă nu asigură un proces echitabil şi dreptul la apărare, ea este fundamental defectă din punct de vedere al principiilor elementare de justiţie. Părţile la cazurile de concurenţă trebuie să aibă acces la toate informaţiile (şi dovezile) solicitate de care dispune Agenţia. Dreptul la replică de asemenea trebuie să Þ e clar stipulat.

� În privinţa Controlului Fuziunilor, suntem de opinia că astăzi în Moldova nu există condiţii pentru constrângerea juridică a fuziunilor. Controlul asupra fuziunilor are rost numai atunci când o analiză detailată poate Þ produsă privind fuziunea care are efectul potenţial de a spori considerabil puterea de piaţă într-o anumită piaţă provocând astfel daune consumatorilor şi competitivităţii economiei. Numai �fuziunile mari� (evident în relaţie cu economia naţională dată) au potenţialul să ridice substanţial puterea de piaţă. Totodată, ANPC trebuie să ia în consideraţie faptul că Moldova este o economie mică şi într-o economie deschisă cea mai mare concurenţă în vânzarea bunurilor vine dinafară prin importuri. De aceea, în poÞ -da faptului că deÞ niţia teritorială a pieţii relevante este de piaţă naţională, ANPC trebuie să ia în consideraţie în toate cazurile unde sunt importuri, presiunea pe care aceste importuri o exercită asupra producătorilor locali şi gradul în care ele limitează puterea acestora de piaţă. Aceasta arată cât de strâns sunt legate politica privind concurenţa şi politica comercială într-o ţară mică. Pentru bunuri necomer-cializate, cum sunt activităţi de construcţie, sectoarele din domeniul economiilor de reţea cum este energia, distribuirea apei şi canalizarea, telecomunicaţiile şi băncile ce prestează servicii în masă populaţiei, este o economie substanţială de scară şi de costuri nerambursabile. Aşadar, în aceste cazuri problemele de concurenţă apar frecvent, de aceea aceste sectoare trebuie să Þ e supuse reglementării eco-nomice a preţurilor. În cazul unei concentrări, în aceste sectoare Agenţia urmează să evalueze atent creşterea în puterea de piaţă, iar pe de altă parte eÞ cienţa creării unei economii de reţea sau a altui tip de economie strict asociată cu fuziunea.

� Cartelurile şi practicile coordonate constituie una din cele mai importante sfere în sensul limitării concurenţei. Cartelurile sunt greu de depistat acolo unde legislaţia cu privire la concurenţă este pusă demult în aplicare şi aceste au fost deja pedepsite cu amenzi foarte mari. În doi ani şi jumătate Agenţia nu a avut prea mult timp să cerceteze, să depisteze cazuri de cartel şi să ia decizii. În afară de aceasta este şi un


99

program de indulgenţă pentru a încuraja membrii cartelurilor să depună informaţii. � Abuzuri de poziţie dominantă � Din cauza felului în care este formulată Legea

din 2000 ANPC a petrecut mult timp identiÞ când care dintre întreprinderi deţine o poziţie dominantă. Acest lucru era solicitat de normele privind controlul fuziunilor şi de asemenea de Legea cu privire la anti-monopol din 1992 ce permite Ministerului Economiei să controleze acţiunile anumitor întreprinderi, în special privind con-tactele lor cu consumatorii. Nici una din aceste funcţii ale Agenţiei nu este înfăptuită de vre-o ţară din UE şi nu trebuie să Þ e parte a activităţilor autorităţilor ce sunt res-ponsabile de concurenţă create cu scopul de a opera în concordanţă cu legislaţia UE. Având în vedere resursele limitate, aceste funcţii evident au distras atenţia ANPC de la funcţiile sale de bază pe care le are o autoritate naţională din dome-niul concurenţei, precum sunt urmărirea celor mai serioase încălcări a legislaţiei concurenţiale. Metodologia elaborată pentru determinarea poziţiei dominante în Moldova este în mare parte în concordanţă cu normele UE. Totodată elementele referitoare la barierele de intrare pot Þ dezvoltate mai mult, folosind o abordare mai mult economică şi modernă, implicând teoria jocurilor care în prezent este cea mai utilizată metodă (tehnică).

� În privinţa concurenţei neloiale, legislaţia privind protecţia consumatorilor este în proces de evoluţie în Moldova133, în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului. Planurile prezente de armonizare în această privinţă includ armonizarea (probabil până în 2011) a Directivelor UE cu privire la publicitatea comparativă şi cea care induce în eroare. Pentru a evita sustragerea în continuare a atenţiei de la chestiu-nea principală referitoare la politica de concurenţă, opinia noastră este că legisla-ţia privind protecţia consumatorilor trebuie să absoarbă în totalitate legea privind publicitatea şi sarcinile Agenţiei legate de concurenţa neloială.

� Progresul legat de stabilirea şi dezvoltarea politicii moderne de concurenţă în Moldo-va a fost lent până astăzi. Acest lucru este amplu ilustrat prin întreruperea de 7 ani, din 2000 până în 2007 când a fost numită ANPC. Chiar din momentul numirii sale, munca Agenţiei a fost afectată de probleme legislative nerezolvate, resurse con-strânse, absenţa unei viziuni strategice şi o expunere limitată la instruire în domeniul metodelor şi abordărilor în politica de concurenţă a UE. Având în vedere toate aces-tea, Agenţia, în doi ani şi jumătate a lucrat mult. Totodată efortul de armonizare în privinţa legislaţiei şi politicei de concurenţă în Moldova solicită ca aceste chestiuni să Þ e abordate, iarăşi, rapid şi comprehensiv, lucru ce nu este important numai din perspectiva internaţională, ci şi pentru Moldova, comunitatea sa de business afaceri şi, în ultimă instanţă, pentru întreaga comunitate de consumatori.

� În contextul evaluărilor de mai sus, o importanţă considerabilă urmează să Þ e atribuită dezvoltării instituţionale a ANPC.

133 Principalul act legislativ este Legea privind Protecţia Consumatorilor Nr. 1+5-XV din 13 martie 2003. Din 2008 a fost adoptată o Hotărâre de Guvern privind Inspectoratul Public General de Supraveghere a Pieţii, Metrologie şi Protecţie a Consumatorului (Nr. 757 din 23 iunie 2008) împreună cu Strategia de Protecţie a Consumatorului (pentru anii 2008-2012).

100

Evaluarea necesităţii de armonizare (racordare) deplină� Angajamentele internaţionale � Armonizarea maximal posibilă la legislaţia şi po-

litica UE în domeniul concurenţei este de o importanţă fundamentală în ceea ce ţine de acordurile existente şi viitoare cu Uniunea Europeană.

� Economia de piaţă pe deplin funcţională � Fără o concurenţă efectivă în Mol-dova existenţa unei economii pe deplin funcţională este sub semnul întrebării şi provoacă dubii. Acesta este un element fundamental al criteriilor UE de la Co-penhaga pentru integrarea în UE. Dacă aceasta trezeşte dubii, credibilitatea voinţei ţării în continuarea drumului spre integrarea în UE nu poate Þ garantată.

� BeneÞ ciile Businessului şi a Consumatorilor � Cea mai deplină armonizare a legislaţiei şi politicii în domeniul concurenţei ale UE va indica că mediul de afaceri in Moldova este potrivit şi eÞ cient in termeni economici. Afacerilor trebuie să li se permită să intre, să iasă şi să conteste pieţele fără constrângeri exagerate care apar din comportamentul comercial al altor întreprinderi. Finalmente, şi cu referinţă specială la alegere, preţ şi calitate, consumatorii Moldovei (adică orice cetăţean al ţării) va beneÞ cia de progresul de succes în acest proces.

� BeneÞ ciile Comerţului � În dreptul internaţional, legislaţia şi politica din domeniul concurenţei armonizate pot Þ văzute drept mijloace pentru promovarea comerţului li-ber, adiţional la eÞ cienţă în beneÞ ciul consumatorilor, provenită din pieţele naţionale. Argumentul comerţului liber vorbeşte despre barierele pentru intrare pe piaţă a noilor Þ rme concurente. Respectiv, dacă legislaţia şi politica din domeniul concurenţei în Moldova poate asigura bariere joase pentru intrarea pe piaţă a unor Þ rme noi, atun-ci importatorii (de exemplu din UE) sunt facilitaţi. În acelaşi fel, politica succesivă reciprocă de concurenţă a UE permite exportatorilor moldoveni să stabilească şi să concureze pe piaţa unică a UE. Mai mult decât atât, armonizarea cea mai deplină la legislaţia şi politica din domeniul concurenţei ale UE întăreşte poziţia şi reputaţia Moldovei în calitate de partener comercial al UE si chiar mai mult.

Evaluarea impedimentelor pentru deplina armonizare� Voinţă politică limitată, dar semne de schimbare � Voinţa politică limitată până

la moment a împiedicat dezvoltarea efectivă a legislaţiei şi politicii de concurenţă în Moldova. Odată ce există semne clare că situaţia se îmbunătăţeşte, este con-siderat vital faptul că Guvernul Moldovei stabileşte un curs strategic clar pentru in-staurarea efectivă a regulilor de concurenţă într-o perioadă maximă de 5 ani. Este la fel important ca interesele ascunse să nu Þ e facilitate în scopul blocării acestora, sau a oricăror altora, efortul de armonizare a legislaţiei care este în mod distinct legat de procesul de integrare în UE al Moldovei.

� Experienţa limitată a ANPC � Este de o deosebită importanţă ca Guvernul să-şi înceapă implementarea agendei sale, îndreptate spre consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei pentru a spo-


101

ri eÞ cienţa ei şi responsabilitatea sa publică, a garanta concurenţa cuvenită pe pieţele unde companiile sunt monopoliste sau au poziţii dominante şi, promo-vând denaţionalizarea cotelor-părţi ai statului, în companiile din sectoarele cu o concurenţă activă.

� Cultura concurenţială limitată � În anii recenţi este de asemenea clar că a fost scăpată oportunitatea de a dezvolta şi a promova activ o cultură concurenţială în Moldova. Aceasta este important: nu în ultimul rând de aceea că rămâne în intere-sul mai multor Þ rme (inclusiv a unor investitori străini) de a se opune modernizării legislaţiei şi politicii de concurenţă în Moldova în aşa fel ca practicile şi abuzurile care nu sunt acceptate în multe alte jurisdicţii pot continua cu încredere în sine şi in-diferent de efectele lor asupra consumatorilor şi a altor participanţi ai pieţii. Aşadar este o necesitate de urgenţă pentru ANPC, cu suportul guvernului să dezvolte şi să implementeze activ un program de conştientizare a culturii concurenţei în paralel cu pregătirea reformelor legislaţiei cheie.

Evaluarea generală

Evaluarea de mai sus a armonizării legislaţiei şi politicii de concurenţă în Moldova ne permit să facem concluzii importante, care pot Þ formulate în punctele următoare:

� Armonizarea legislaţii şi politicei de concurenţă în Moldova la normele UE şi în concordanţă cu Acordurile Moldova-Uniunea Europeană şi altele a înregistrat un progres modest dar totdeauna în direcţia corectă.

� Chestiunile cheie ale legislaţiei, voinţa politică şi capacitatea instituţională solicită un răspuns conjugat în următorii cinci ani întru atingerea armonizării credibile şi a bene-Þ ciilor ce provin din sistemul modern de legislaţie şi politică de concurenţă în ţară.

În următorul Capitol sunt prezentate recomandările şi acţiunile prioritare pentru perioada 2010-1015.


103

6. RECOMANDĂRI PENTRU URMĂTORII PAŞI ŞI PRIORITĂŢILE PENTRU ANII 2011-2015

În baza analizei şi evaluării armonizării legislaţiei şi politicii Republicii Moldova în do-meniul concurenţei, opinia noastră este că eforturile ulterioare pentru anii următori trebuie să Þ e ghidate în particular de următoarele principii:

� Angajamentul politic faţă de economia de piaţă şi bunăstarea avansatăa consumatorilor.

� Legislaţia modernă.

� Acceptabilitatea publică.

� Transparenţa în luarea deciziilor şi aplicarea credibilă.

� O ANPC bine pregătită şi de proÞ l înalt.

� Cooperarea internaţională.

Bazându-ne pe acestea, elementele unei Strategii pentru dezvoltarea deplină a legislaţiei şi politicii de concurenţă în Moldova în contextual armonizării sunt expuse în acest Capitol.

MOLDOVA: STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA LEGISLAŢIEI ŞI POLITICII DE CONCURENŢĂ

În termenii elementelor principale ale Strategiei propuse, următoarele elemente urmează să Þ e subliniate:

� O nouă lege cu privire la concurenţă trebuie să Þ e elaborată către mijlocul anului 2010 şi scoasă spre dezbateri cu partenerii sociali spre sfârşitul anului 2010. Deja există un proces instituit de către Evaluarea Impactului Regulatoriu care trebuie respectat cu atenţie, implicând comunitatea de afaceri, cercurile academice şi Þ r-mele juridice, precum şi grupurile de consum. Noua lege trebuie prezentată Parla-mentului la începutul anului 2011 şi pusă în aplicare în primul semestru.

� În paralel, rândurile ANPC trebuie să Þ e completate cu mai mulţi economişti şi jurişti: să conţină cel puţin 26 de profesionişti bine instruiţi la etapa iniţială pentru implementarea deplină a legii cu privire la concurenţă, cu aproximativ 8 profesionişti

104

însărcinaţi exclusiv cu controlului fuziunilor. Aceşti profesionişti au nevoie de o in-struire intensivă şi îndrumare pe parcursul următorilor 2-3 ani.

� Legile auxiliare şi regulamentele interne ale ANPC vor trebui scrise în următorii 2-3 ani, inclusiv modelul de �Declaraţie a obiecţiilor� să Þ e trimis părţilor înainte ca Agenţia să ia decizia, formularele pentru controlul fuziunilor, manualele pentru analiza fuziunilor şi pentru procedurile care trebuie desfăşurate în cazurile inve-stigate de către Agenţie. Inspecţiile şi inspecţiile-surpriză sunt şi ele o chestiune aparte care necesită o instruire speciÞ că.

� Sarcinilor ANPC de consultanţă trebuie să li se acorde o prioritate superioară, iar de rând cu aceasta şi instruirii judecătorilor care urmează să analizeze plângeri împotriva deciziilor Agenţiei.

Astfel, elementele principale ale strategiei sunt: (I) elaborarea şi implementarea noii legi cu privire la protecţia concurenţei, (II) crearea grupului de lucru de nivel înalt pent-ru deÞ nirea şi monitorizarea implementării politicii de concurenţă, (III) încorporarea reglementărilor privind publicitatea şi concurenţa neloială în legea privind protecţia con-sumatorilor, (IV) formularea tuturor blocurilor constituante rămase ale legislaţiei cu pri-vire la protecţia concurenţei şi a cadrului ei de implementare, (V) consolidarea agenţiilor regulatorii şi în special a ANPC, (VI) revigorarea controlului judiciar asupra legislaţiei cu privire la concurenţă prin instruirea judecătorilor, şi (VII) realizarea unor eforturi serioase întru crearea unei culturi concurenţiale în Moldova.

Următoarele paragrafe continuă să detalieze Þ ecare din aceste componente cu acţiuni concrete şi graÞ cele implementarea lor, prezentate în formă tabulară în Anexa 4.

1. ELABORAREA ŞI LEGIFERAREA UNEI NOI LEGI CU RPIVIRE LA CONCURENŢĂ

Strategia Naţională de Dezvoltare conţine prevederi despre adoptarea unei noi legi cu pri-vire la concurenţă. Aceasta trebuie să Þ e ruptă complet de vechea legislaţie care încă mai incorporează un număr de noţiuni din economia de stat. Noua lege trebuie să Þ e mult mai în concordanţă cu legislaţia modernă din domeniul concurenţei şi cu scopul de armonizare legislativă la UE, scop de asemenea anunţat de Guvernul actual. Structura noii legi şi conţinutul substanţial al legii model în concordanţă cu legislaţia şi jurisprudenţa UE, folosind secţiunile transversale ale legilor naţionale şi a normelor Uniunii Europene prezentate in Anexele 1 şi 2.

În paralel noua lege trebuie explicit să abroge Legea cu privire la reglementarea mono-polurilor şi dezvoltarea concurenţei din 1992.

În contextul acestei legislaţii, intenţia înaintată de a elabora un Cod al Concurenţei a fost examinată după cum a fost sugerat ANPC şi într-o măsură oarecare a fost susţinută de Agenţie134. Este clar că un Cod de Concurenţă ar Þ un set de legi şi acte normative auxi-liare, ce vor reglementa concurenţa între Þ rme. Astfel, în afară de o lege modernă privind


105

134 În special în contextul Articolului 14 al Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii antre-prenoriale Nr. 235 din 20 iulie 2006 care necesită, printre altele reglementarea de substanţă şi procedură a regulilor privind conduita sau controlul asupra unei afaceri urmează a Þ reglementate prin lege.

concurenţa acesta va codiÞ ca toate regulamentele subsidiare, similare cu regulamentele UE privind scutirile în bloc, restricţiile verticale şi chiar instrucţiuni cum ar Þ deÞ niri ale pieţelor relevante, ale poziţiei dominante, etc.

În timp ce un Cod al Concurenţei poate Þ pe deplin consistent cu structura şi conţinutul substanţial al legii noi propuse aici, această abordare nu a fost aplicată în altă parte. În primul rând din cauza că Legea privind Concurenţa a evoluat ca parte a sistemului legislativ comun, atât în SUA (Actul Scherman în anii 1890) precum şi în UE (Tratatul de la Paris şi mai târziu Tratatul de la Roma din anii 1950 în UE � articolele 81 şi 82 (acum articolele 101 şi 102 ale Tratatului de la Lisabona). În al doilea rând, un compendiu al re-gulilor UE acum se apropie de un volum de peste o mie pagini. Aceasta înseamnă că în afară de reglementările şi notiÞ cările Comisiei Europene, partea majoritară a legii privind concurenţa este incorporată în jurisprudenţa comunitară a UE.

Mai există câteva caracteristici ale legii privind concurenţa care militează împotriva codiÞ cării. În primul rând, în majoritatea domeniilor legii privind concurenţa, se utilizează principiul de �regula motivului�, care poate Þ aplicată doar de la caz la caz. În cel de-al doi-lea rând, Þ ecare caz de restricţionare a concurenţei şi Þ ecare caz de fuziune are atâtea caracteristici distinctive, începând de la deÞ nirea pieţelor relevante şi practica particulară şi acordul supus analizei precum că aplicarea legii este mai bine abordată în cadrul unui sistem al precedentului juridic. În al treilea rând, cea mai recentă tendinţă în aşa domenii ca abuzul poziţiei dominante în aplicarea abordării bazate pe efecte din punct de vedere economic. Această abordare constă din ediÞ carea unui model speciÞ c al cazului pentru a arăta impactul practicii în pieţi şi în Þ nal asupra bunăstării consumatorului.

Aceste aspecte urmează a Þ luate în consideraţie dacă Autorităţile Moldovei decid să elaboreze o legislaţie nouă privind concurenţa în formă de Cod al Concurenţei şi ce tip de Cod urmează a Þ elaborat. Este recunoscut faptul că o lege privind concurenţa mai extensivă poate oferi unele beneÞ cii:

� Prezenţa în acelaşi text al legii unde toate aspectele ce ţin de domeniul speci-Þ c sau aspect de reglementare sunt acoperite într-o manieră care este pe deplin consistentă, totalmente integrată şi exhaustivă.

� Întreprinderile pot găsi, într-o singură sursă, legile şi regulamentele care ţin de o problemă speciÞ că, deci poate Þ o măsură de simpliÞ care regulatorie, şi

� Aceasta la fel ar putea Þ o cale de reducere a puterii agenţiilor de reglementare, odată ce acestea nu pot exercita orice putere de reglementare adiţională în afară de cele aprobate în mod speciÞ c în această legislaţie.

Pe de altă parte există nişte neajunsuri importante ale codiÞ cării, în special la etapa la care se aß ă legislaţia privind concurenţa în Moldova. Acestea includ:

106

� Timpul tărăgănat pentru a elabora un Cod al Concurenţei bun şi comprehen-siv, odată ce nu există o tradiţie a astfel de Coduri şi Moldova nu are experienţa cuvenită a codurilor în acest domeniu.

� Incluzând toate detaliile legii privind concurenţa într-un cod, există riscul unei rigidităţi semniÞ cative în legislaţia privind concurenţa deoarece codul poate limita neintenţionat împuternicirile ANPC în anumite cazuri135.

� Codul poate deveni foarte diÞ cil de schimbat sau modiÞ cat.

La general vorbind, un beneÞ ciu clar se vede în extinderea conţinutului Legii privind concurenţa într-o ţară ca Moldova fără jurisprudenţă şi fără prea mari tradiţii în domeniul implementării legislaţiei privind concurenţa. Astfel, propunerea noastră include în mod explicit câteva aspecte importante inclusiv o interzicere strictă a cartelurilor hard-core, de-Þ nirea abuzurilor de poziţie dominant, exceptarea acordurilor anticoncurenţiale conform reguli �de minimis� etc.136 Totuşi, măsura legii urmează a Þ evaluată cu atenţie în baza considerării minuţioase a (I) întârzierii potenţiale în elaborarea acesteia, (II) fundamenta-litatea sau natura accesorie a conceptelor care urmează a Þ incluse, (III) complexitatea tehnică a subiectului şi (IV) experienţa altor ţări (şi în special a UE) de implementare a anu-mitor reguli cu un accent aparte pe dezvoltarea jurisprudenţei în domeniul concurenţei.

Elaborarea unei noi Legi cu privire la concurenţă

Se propune ca elaborarea proiectului legii să Þ e încredinţată unei echipe independen-te de academicieni cu cunoştinţe şi instruire profundă în domeniul legislaţiei Uniunii Europene cu privire la concurenţă. Elaborarea urmează să Þ e supravegheată de către un grup de lucru compus din reprezentanţi ai ANPC, ai Ministerului Economiei şi ai Mini-sterului Justiţiei. Odată ce atât de mult lucru a fost deja făcut pentru această lege, pare să Þ e posibil de a elabora proiectul de lege în trei luni din momentul nominalizării persoa-nelor menţionate. Cea mai diÞ cilă parte este să faci această lege pe deplin compatibilă cu cadrul legal moldovenesc actual.

Procesul de consultare şi Evaluarea Impactului Regulatoriu

În toate ţările democratice care au introdus o nouă legislaţie în domeniul concurenţei ce reprezintă o rupere majoră de trecut, legile concurenţei au fost pe larg discutate cu parte-nerii sociali, cu o referinţă specială la comunitatea de afaceri. Respectiv propunerea ar Þ ca 135 Drept exemplu particular, Legea Serbiei privind Concurenţa, care a fost pusă în aplicare aproximativ cinci ani în

urmă, a incorporat o deÞ niţie a unei �pieţe relevante� şi solicita ca aceasta să se bazeze pe testul SNIP. Câteva cazuri recente au fost respinse de Instanţele de judecată din Serbia în baza faptului că Agenţia nu a aplicat testul SSNIP � şi deci nu a fost efectuat nici un studiu tehnic empiric care ar Þ aplicat testul SNIP. Toţi practicienii cunosc că testul SSNIP este unul destul de ipotetic care rareori este aplicat pe deplin în practică. Respectiv, acest caz ne arată că o simplă frază cu câteva cuvinte într-un articol al legii poate bloca majoritatea activităţilor cheie de constrângere (aplicare) ale Agenţii de Concurenţă.

136 Aceste aspecte au fost în mod speciÞ c integrate în Anexa la o Lege model privind concurenţa.


107

proiectul să Þ e supus unor dezbateri deschise şi publice cu ANPC, între lunile mai şi mijlocul lui iunie 2010. Pe parcursul acestei perioade trebuie să Þ e organizate ateliere de lucru şi co-lectate comentarii de la comunitatea de afaceri, savanţi şi grupuri de consumatori. După ce proiectul Þ nal va incorpora comentariile considerate valabile, grupul de elaborare urmează să trimită proiectul de lege Guvernului pentru prezentare ulterioară Parlamentului.

Procesul adoptării politice

Se propune ca noua lege cu privire la concurenţă să Þ e discutată în Guvern şi în Parlament pe parcursul semestrului doi al 2010, aşteptând decizia şi aprobarea Þ nală către sfârşitul anului 2010. Grupul de lucru urmează să explice proiectul de lege membrilor Guvernului şi Parlamentului, după cum se solicită, şi să organizeze noi ateliere dacă va Þ nevoie.

Legiferarea

Legiferarea urmează să Þ e plănuită pentru sfârşitul 2010 sau începutul 2011.

2. GRUPUL DE LUCRU DE NIVEL INALT PRIVIND DEZVOLTAREA PIEŢII ŞI POLITICII DE CONCURENŢĂ

Există riscul general că implementarea legislaţiei cu privire la concurenţă ar putea avea un impact limitat în ţări cu capacităţi instituţionale reduse cum este Moldova. Majoritatea încălcărilor majore sunt diÞ cile de a Þ pedepsite de agenţiile de concurenţă şi conÞ rmate de către instanţele de judecată, pieţele fundamentale neexistând Þ ind pur şi simplu sau având imperfecţii majore. De aceea, toate politicile economice trebuie să întrepătrundă pentru a putea Þ constituită şi dezvoltată o economie de piaţă înß oritoare şi dinamică. În majoritatea ţărilor dezvoltate, politica de concurenţă este responsabilitatea Guvernului ales, iar implemen-tarea legislaţiei privind concurenţa, aspectul cel mai restrictiv al politicii din domeniul concurenţei este responsabilitatea Autorităţii de Concurenţă. Totodată, aceasta poate realiza contribuţii majore pentru deÞ nirea politicii de concurenţă prin efectuarea studiilor de piaţă şi înaintarea de recomandări guvernului, de asemenea prin intermediul rolului sau de promotor.

Aşadar există necesitatea de a deÞ ni locul cuvenit pentru politica de concurenţă, cup-lând politica privind concurenţa cu alte politici economice, cum sunt comerţul, privati-zarea, achiziţiile publice şi informând acele politici din perspectivă comprehensivă (şi orientată spre competitivitate).

Autorităţile moldoveneşti trebuie să discute cel mai bun mod de asigurare a cadrului pentru aceasta. În Olanda şi Germania, de exemplu, există o Comisie de Concurenţă sau o Co-misie de reglementare a monopolurilor care face parte din Ministerul Economiei, pe deplin integrată într-o structură ce adoptă decizii politice, rolul cărora este exact de a formula şi monitoriza politica de concurenţă, atunci când legislaţia din domeniul concurenţei şi imple-mentarea este efectuată de către autorităţi competente independente. Australia, la rândul

108

său, este deseori adusă drept exemplu ca Þ ind un caz de succes major137, unde pe lângă Autoritatea de concurenţă şi regulatori independenţi sectoriali, o Comisie de Concurenţă la nivel politic înalt a fost creată în 1990 pentru implementarea de-reglementării, restructurării pieţii şi realizarea schimbărilor majore în cadrul de reglementare138.

Astfel, pare a avea sens promovarea ideii unui grup de lucru de nivel înalt asupra politicii privind concurenţa în Moldova. Scopul acestui grup de lucru de nivel înalt pentru dezvol-tarea pieţii şi politicii privind concurenţa este de a formula politici economice în vederea construirii pieţelor în sectoarele majore care blochează dezvoltarea, în vederea corectării imperfecţiunilor lor şi recomandării crearea infrastructurilor, eliminării restricţiilor majore regulatorii şi legislative în calea businessului.

De fapt, constatăm pe urma lucrului analitic efectuat împreună cu ANPC că restricţiile impuse de către guvern, Þ e prin reglementări, măsuri discreţionare sau alte politici gu-vernamentale, sunt văzute ca restricţii majore pentru pieţele competitive139.

Lansarea Grupului de Lucru

Prima sarcină ce trebuie să Þ e îndeplinită este deÞ nirea mandatului Grupului. Conţinutul prin-cipal al acestui mandat este sugerat mai jos. Pare a Þ important ca grupul de Lucru de Nivel Înalt să Þ e plasat la nivelul oÞ ciului prim-ministrului sau, ca alternativă, la nivelul Ministerului Economiei. O a treia posibilitate este de a o plasa în ANPC şi o opţiune de mai departe ar Þ de a o transforma într-un grup interministerial. Toate aceste opţiuni au avantajele şi deza-vantajele sale140. Oricare va Þ decizia Moldovei, este relevant ca ANPC urmează să aducă o contribuţie majoră pentru analiza pieţii şi politica privind concurenţa prin departamentul său respectiv. Nominalizarea Grupului de lucru poate Þ încheiată până în aprilie 2010.137 Conform estimărilor OCDE acesta a sporit PIB-ul în 10 ani cu 2.5%, ceea ce este o realizare majoră,

fără a cheltui practic careva resurse.138 Pentru a demonstra cum aceste politici sunt inter-dependente ne referim la cazul reglementării furnizării

căldurii în casele şi clădirile din Chişinău. Compania monopolistă are o infrastructură care este destul de veche şi se înregistrează pierderi mari în reţea. Toate aceste ineÞ cienţe sunt reß ectate în preţurile înalte plătite de consumatori. Un regulament bazat pe limitarea plafonului de preţuri, ca în Marea Britanie unde preţurile vor Þ reduse, undeva cu 10% în 5 ani, în termeni reali prin prezentarea unui plan de investiţii şi de reducere a pierderilor, va îmbunătăţi considerabil bunăstarea consumatorilor şi eÞ cienţa economiei.

139 Un exemplu oferit nouă era dezvoltarea securităţii private pentru business care este interzisă de lege, oferind întreprinderii de protecţie de stat monopolul în acest sens în Moldova. În ţările dezvoltate Þ rmele de securita-te oferă servicii băncilor, Þ rmelor mari, chiar clădirilor publice, deşi este un business care solicită reglementa-re şi control pentru a evita utilizarea lui de către grupuri private criminale şi organizaţii de tip maÞ otic.

140 Plasarea ei în oÞ ciul Prim-ministrului are avantajul aß ării la cel mai înalt nivel din executiv, si va Þ foarte puternică. Dezavantajul este că pot Þ aduse argumente că şi alte politici sunt de o prioritate majoră, iar unii politicieni pot avea obiecţii împotriva oferirii politicelor de concurenţă a unei vizibilităţi atât de înalte. Plasare ei în Mini-sterul Economiei are avantajul cela că va Þ posibilă coordonarea şi cu alte politici economice şi poate avea conducătorul său în persoana ministrului. Dezavantajul este că concurenţa va Þ numai una din mai multe politici ale Ministerului şi poate să se piardă printre diverse portofolii de politici. Oferindu-i ANPC această responsabili-tate adiţională este beneÞ că pentru că Agenţia are expertiza în aceste domenii şi deja a întreprins un număr de studii în domeniul pieţelor. Dezavantajul este că ea nu este o instituţie politică şi nu are nici o putere decizională de nivel naţional. (Korea de Sud, de exemplu, este unica ţară unde şeful Agenţiei este şi membru de cabinet. Scopul, iarăşi, a fost de a avea posibilitatea de a inß uenţa deÞ nirea politicilor economice la egal cu alte ministere).


109

ETAPA 1: Studii de piaţă privind trei sectoare prioritare şi discutarea şi implementarea măsurilor propuse

Se propune un plan în patru etape pentru Grupul de Lucru de Nivel Înalt privind Dezvol-tarea Pieţii şi Politicii privind concurenţa, odată ce nu ar Þ cuviincios de a se ocupa de toate problemele majore din ţară în acest domeniu, dar speciÞ când o intervenţie succesivă. Având în vedere evoluţiile necesare pentru ţară, aceste etape trebuie să re-dreseze două tipuri de probleme: probleme de sector în sectoarele strategice ale ţării şi problemele orizontale care sunt speciÞ ce tuturor sectoarelor.

Se recomandă ca acest proces să pornească cu 3 sectoare prioritare (I) agrobusinessul şi producerea alimentelor, intermediarii, vânzătorii angro şi în detaliu în zonele urbane principale, (II) telecomunicaţiile şi (III) sectorul Þ nanciar. Acestea sunt 3 sectoare strate-gice pentru dezvoltarea Moldovei.

Agrobusinessul şi sectorul alimentar trebuie să Þ e prioritare deoarece în jur de 40% din forţa activă de muncă este legată de agricultură, ea poate Þ o sursă de venit, economii şi surplus de forţă de muncă pentru economie, dar un şir de studii indică că productivitatea este destul de joasă şi poate Þ substanţial îmbunătăţită prin unele modernizări ale metode-lor de cultivare, acompaniate de dezvoltarea marketingului şi prelucrării acestor produse.

Telecomunicaţiile reprezintă alt un sector major în infrastructură şi acolo sunt probleme importante de concurenţă care urmează sa Þ e soluţionate, după cum a fost menţionat mai devreme în această publicaţie.

Sectorul Þ nanciar, este şi el un sector foarte important într-o tară cu o emigrare semniÞ cativă. El trebuie să îndeplinească funcţia canalizării resurselor venite de peste hotare spre plasarea lor în formă de investiţii în activităţi de producere în ţară.

Aceste studii de piaţă trebuie să identiÞ ce acţiuni concrete şi măsuri ce urmează să Þ e între-prinse de Guvern şi părţi private şi transformate în planul de dezvoltare pentru aceste sectoare.

Această primă etapă poate avea loc între mai 2010 şi ianuarie 2011, iar recomandările rezultante pot Þ implementate între februarie şi decembrie 2011.

ETAPA 2: IdentiÞ carea chestiunilor majore referitoare la comerţul extern şi concurenţă, discutarea şi implementarea măsurilor propuse

Etapa a doua corespunde studiului constrângerilor orizontale pentru dezvoltare, în sensul că ele sunt transversale pentru un număr de sectoare. Ca prioritate, un studiu a constrân-gerilor referitoare la impactul comerţului exterior asupra pieţelor interne din punctul de vedere al concurenţei, pare a Þ binevenit, odată ce comerţul exterior e cea mai importanta sursă de rivalitate introdusă pe pieţele interne în cazul ţărilor în curs de dezvoltare.

110

Studiul va incorpora contribuţiile de la toate sectoarele agricole şi de producere şi poate avea loc între ianuarie şi mai 2012. Implementarea măsurilor propuse, după o discuţie largă dintre principalele autorităţi responsabile, poate avea loc între mai şi decembrie 2012.

ETAPA 3: IdentiÞ carea restricţiilor principale transversale pentru intrarea în business, discutarea şi implementarea măsurilor propuse

Etapa a treia va Þ dedicată identiÞ cării restricţiilor majore în calea businessului şi în par-ticular intrării în piaţă, elementul primordial pentru dezvoltarea şi contestabilitatea între-prinderii în concurenţa de piaţă. Aceste restricţii ar putea Þ stabilite utilizând metodologia Băncii Mondiale şi pot Þ bazate pe investigaţii în toate sectoarele principale ale activităţii. Studiul va avea loc între mai şi decembrie 2012.

Bazat pe diagnostic, studiul trebuie să propună un set de măsuri şi acţiuni care urmează să Þ e întreprinse după o vastă discuţie pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2013.

ETAPA 4: Studiile de piaţă privind următoarele 4 sectoare prioritare şi discutarea şi implementarea măsurilor propuse

Cu experienţa acumulată până acum din studiile de piaţă şi examinarea barierelor în calea afacerilor de către Grupul de Lucru de Nivel Înalt, va putea identiÞ ca uşor alte trei sectoare principale care vor Þ de o importanţă strategică pentru dezvoltarea Mol-dovei. Această analiză ar putea Þ întreprinsă între ianuarie şi iunie 2014, iar măsurile şi acţiunile propuse după o discuţie cu comunitatea de afaceri şi din cadrul guvernului, poate avea loc între iulie 2014 şi ianuarie 2015.

3. INCORPORAREA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND PUBLICITATEA ŞI CONCURENŢA NELOIALĂ ÎN LEGEA CU PRIVIRE LA PROTECŢIA CONSUMATORILOR

Separarea legii cu privire la concurenţă de legea cu privire protecţia consumatorilor şi concurenţa neloială a fost deja propusă aici. Legea concurenţei trebuie să interzică practicile neloiale folosite în relaţia business-consumatori înainte, pe parcurs şi după tranzacţia comercială cu referinţă la un produs dat. Ea trebuie să interzică şi practicile agresive şi cele de inducere în eroare. Aceste practici conţin informaţii false, care pot(I) minţi consumatorul de rând, (II) induce în eroare în ceea ce ţine de existenţa sau natura produsului, (III) induce în eroare în ceea ce ţine de caracteristicele produsului şi disponi-bilitatea lui, (IV) induce în eroare în ceea ce ţine de beneÞ cii, riscuri, execuţie, conţinut, accesare, asistenţă de după procurare şi administrarea plângerilor ulterioare. Aceste practici se referă de exemplu, la ofertele speciale când produsul nu e în stoc, oferte limitate în timp, minţind consumatorii prin publicitate, bunuri contrafăcute şi vândute ile-gal, anunţarea vânzărilor de lichidare a stocurilor, stabilirea sau operarea schemelor de


111

piramidă unde consumatorul participă pentru oportunitatea de a primi compensaţie care derivă în primul rând din introducerea unui alt consumator în schemă.

Practica comercială trebuie caracterizată ca agresivă dacă consumatorul este adus la tranzacţie prin hărţuire, constrângere sau în orice alt mod agresiv. De exemplu, în SUA, după criza Þ nanciară un număr de State au introdus măsuri împotriva împrumu-turilor lacome.

Aceste propuneri la fel sunt consistente cu armonizarea ulterioară a legislaţiei privind consumatorii în Moldova cu privire la inducerea în eroare şi publicitate comparativă (falsă) (din câte am înţeles noi se planiÞ că pentru anul 2011).

4. ELABORAREA REGULAMENTELOR ŞI ALTOR ACTE NORMA-TIVE SUBORDONATE LEGII DIN DOMENIUL CONCURENŢEI

Cu condiţia comentariilor mai timpurii privind posibilul Cod al Concurenţei în Moldova, pentru a completa legislaţia în domeniul concurenţei, este necesară elaborarea mai multor regulamente şi notiÞ cări în ceea ce priveşte aspectele care sunt mai tehnice, reprezintă doar şabloane pentru a Þ completate de către întreprinderile, care solicită autorizarea unor fuziuni, sau care necesită o analiză şi o înţelegere profundă economică şi juridică. Elementele elaborate aici sunt de acest tip.

FORMULARUL DE FUZIUNE ŞI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND NOTIFICAREA

ANPC are deja un scurt şablon de notiÞ care privind fuziunea. Acesta ar trebui să Þ e reîn-tocmit în baza noii legi, pentru ca să Þ e mai detaliat şi să respecte cele mai bune practici ale Reţelei Internaţionale de Concurenţă.

Se recomandă ca ANPC să înceapă lucrul asupra noului şablon în octombrie 2010, o dată ce există deja o imagine clară privind ceea ce noua lege a concurenţei va speciÞ ca în ceea ce priveşte controlul fuziunilor. Proiectul Þ nal ar trebui să Þ e gata imediat după ce noua lege a concurenţei va intra în vigoare, până în ianuarie 2011.

REGULAMENTUL PRIVIND TAXELE

Aproape toate autorităţile din domeniul concurenţei percep o taxă semniÞ cativă pentru controlul fuziunilor la Þ rmele de notiÞ care. Agenţia ar trebui să elaboreze şi să publice un regulament cu privire la aceste taxe. Aceasta ar putea Þ corelată cu cifra de afaceri a Þ rmelor care fuzionează. Presupunând că pragul de 1,5 milioane EUR este adoptat, acesta ar putea începe de la 1.000 EUR pentru acest tip de fuziune şi ar putea creşte liniar, până la aproximativ 5.000 EUR pentru cele mai mari fuziuni.

Regulamentul privind taxele ar putea speciÞ ca, de asemenea, o taxă de notiÞ care a

112

autorităţilor cu privire la acorduri, în care părţile aşteaptă o declaraţie de legalitate din partea Agenţiei.

Acest regulament ar trebui să Þ e gata spre adoptare, în ianuarie 2011, imediat după ce noua lege va intra în vigoare.

METODOLOGIA DE ANALIZARE A PIEŢILOR RELEVANTE

Acesta este tipul cel mai important de instrucţiuni pentru autorităţile din domeniul concurenţei, din moment ce toate practicile de fuzionare, precum şi cele restrictive tre-buie să Þ e analizate cu referinţă la �pieţele relevante�. Instrucţiunea care urmează să Þ e elaborată, ar trebui să urmeze practica Comisiei Europene, care este, în general, urmată de către restul Autorităţilor Europene de Concurenţă.

Această instrucţiune ar trebui să Þ e gata către primul trimestru al anului 2011, deoarece majoritatea analizelor Agenţiei depind de ea.

INSTRUCŢIUNE PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI FUZIUNILORI

Acelaşi model ar putea Þ urmat de către Agenţie, adică, urmând o versiune simpliÞ cată a Instrucţiunilor Comisiei Europene, şi, de asemeni, luând în consideraţie cele mai bune practici emise de RIC. Ghidurile pentru analiza fuziunii ar trebui să abordeze trei tipuri de fuziuni: (I) fuziuni orizontale, (II) fuziuni verticale, şi (III) fuziuni conglomerate.

Aceste ghiduri ar trebui să conţină un şablon a Þ urmat în analiza fuziunilor, în conformitate cu două tipuri de proceduri: (a) o procedură simpliÞ cată a Þ realizată în cele mai multe cazuri care nu prezintă nici o problemă anti-concurenţială, (b) o analiză completă, care cuprinde, printre altele, şi o evaluare detaliată a părţilor controlului, pieţilor relevante, raporturilor de concentrare, barierelor la intrare, potenţialelor efecte de coordonare şi impactului global asupra bunăstării consumatorilor. Aceste modele/şabloane ar trebui să Þ e comentate şi încorporate ulterior în instrucţiuni, deoarece experienţa lor contribuie la perfecţionarea lor.

Instrucţiunile complete ar putea să Þ e întocmite în perioada aprilie şi septembrie 2011.

INSTRUCŢIUNE PENTRU RESTRICŢIILE ORIZONTALE ALE CONCURENŢEI

ANPC ar putea urma Instrucţiunile emise de către Comisia Europeană, cu adaptări la economia Moldovei. Un şablon pentru Declaraţia de obiecţii ar trebui să Þ e Þ nalizat către în primul trimestru al anului 2011, pentru a servi drept model pentru toate cazurile de practici restrictive. Scopul declaraţiei date este de a avea un document care este ca o decizie preliminară şi este trimis părţilor acuzate pentru exercitarea dreptului lor la apărare, înainte de luarea deciziei Þ nale de către Agenţie. Aceasta ar trebui să includă o descriere completă a întreprinderilor care au fost implicate în practica restrictivă şi sunt


113

acuzate, pieţele relevante, practica pentru care acestea sunt acuzate, o analiză detaliată a impactului acestor practici asupra pieţelor relevante şi o evaluare detaliată a efectelor negative pe care le-au provocat sau pe care le pot provoca acestea. Acest şablon ar trebui să Þ e Þ nalizat până în primul trimestru al anului 2011.

Proiectul complet al acestui ghid, care trebuie să abordeze pe larg cartelurile hard-core, ar trebui să aibă loc între octombrie 2011 şi mai 2012.

INSTRUCŢIUNE PENTRU EVALUAREA ACORDURILOR VERTICALE

Şi aici ANPC ar putea urma Instrucţiunile emise de către Comisia Europeană, cu adaptări la economia Moldovei. Restricţiile verticale sunt de obicei mult mai puţin restrictive pent-ru concurenţă decât restricţiile orizontale, datorită efectelor lor potenţiale de eÞ cienţă.

Proiectul complet al acestei Instrucţiuni ar trebui să Þ e iniţiat în perioada dintre aprilie şi octombrie 2012.

INSTRUCŢIUNE PENTRU ANALIZA ABUZURILOR DE POZIŢIE DOMINANŢĂ

Comisia Europeană nu a emis încă nici o Instrucţiune cu privire la acest subiect impor-tant. După un document de lucru al personalului şi un document emis de către un grup de economişti care lucrează pentru Comisie, s-a decis emiterea doar a un document de identiÞ care a priorităţilor în vederea aplicării legislaţiei în acest domeniu.

Agenţia ar trebui să implice specialişti, dacă doreşte să elaboreze asemenea Instrucţiuni în acest sector mai diÞ cil, utilizând jurisprudenţa şi teoria economică elaborată în Europa şi SUA.

Proiectul complet al acestor ghiduri ar putea Þ preluat în perioada dintre aprilie şi decembrie 2012.

Un alt tip de document este manualul intern. Astfel de manuale ar trebui să Þ e elaborate ca un efort colectiv al Agenţiei, care ar încorpora experienţa îndelungată a economiştilor şi avocaţilor, uneori cu sprijinul cadrelor didactice universitare cu o reputaţie ireproşabilă în ceea ce priveşte chestiunile speciÞ ce, sau consilierilor de asistenţă tehnică, şi ar tre-bui să includă jurisprudenţa curţilor judiciare europene, precum şi procesul de drept din Moldova. Următoarele articole sunt de acest tip.

MANUAL (INTERN) AL PROCEDURILOR DE FUZIUNE

Un Manual de Procedură este un dosar intern, care încorporează experienţa trăită de Agenţie în procedurile şi în probleme de fond care au făcut obiectul unor controverse între părţi sau în instanţe de judecată. Acesta ar trebui să conţină toate materialele pe care un tânăr profesionist la început de lucru asupra cazurilor ar trebui să le cunoască. Ca atare, acestea nu sunt niciodată terminate, ci se aß ă în continuă elaborare şi perfecţionare.

114

Ar Þ bine ca părţile manualului să Þ e elaborate în măsura apariţiei reß ecţiilor şi observaţiilor, iar şeful Direcţiei Controlul Fuziunilor ar trebui să Þ e responsabil pentru menţinerea documentului principal şi orientarea elaborării acestuia.

O elaborare oÞ cială a Manualului privind fuziunile ar trebui să aibă loc numai după ce va Þ acumulată o experienţă substanţială. Astfel, se propune ca elaborarea să aibă loc între ianuarie 2013 şi iunie 2014.

MANUALUL (INTERN) AL PROCEDURILOR PRIVIND PRACTICILE RESTRICTIVE

Aceleaşi observaţii de mai sus sunt valabile şi pentru elaborarea unui manual de proce-duri cu privire la practicile restrictive. Acesta ar trebui să conţină trei părţi cele mai im-portante: (I) practici restrictive orizontale, (II) practici restrictive verticale, şi (III) abuzuri de poziţie dominantă. După cum s-a menţionat mai sus, acesta ar trebui să includă, de asemenea, un şablon detaliat cu comentarii cu privire la Declaraţia de Obiecţii..

Cu toate că acest lucru ar Þ un document, care ar Þ în conformitate cu elaborarea şi perfecţionarea continuă, se propune ca elaborarea formală să aibă loc între ianuarie 2013 şi iunie 2014.

5. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALEA AGENŢIILOR DE REGLEMENTARE

În poÞ da necesităţii consolidării capacităţii instituţionale a tuturor autorităţilor de re-glementare din Moldova, doar necesităţile speciÞ ce ale Agenţiei de reglementare a concurenţei sunt adresate doar necesităţile ANPC. Autoritatea de reglementare a concurenţei din Moldova trebuie să-şi vadă resursele sale Þ nanciare şi umane majorate. Pentru a obţine o sumă constantă şi semniÞ cativă a resurselor, Guvernul trebuie să ia măsuri corespunzătoare faţă de bugetul Agenţiei, în conformitate cu o negociere axată pe un plan de performanţă, cu ANPC, pentru următorii 5 ani.

O alternativă, care urmează procedura foarte inovatoare utilizată de către Autoritatea de Concurenţă portugheză, este stabilirea prin lege a realizării unui transfer anual Agenţiei. Acest transfer reprezintă un anumit procent din veniturile colectate din contribuţiile anuale ale întreprinderilor reglementate la autorităţile de reglementare a sectorului141.

În termeni de resurse umane, ipoteza de lucru este că în următorii 5 ani este sugerat ca Agenţia să îşi extindă personalul profesionist (economiştii şi juriştii) cu încă până la 40 de persoane. Ţinând cont de experienţa autorităţilor europene de concurenţă, acest număr al personalului este considerat suÞ cient pentru a face faţă problemelor de concurenţă şi

141 În Portugalia, acest procent a fost stabilit ca Þ ind de aproximativ 7% din veniturile agenţiilor de reglementare a sectorului.


115

acţiunilor pe care Agenţia urmează să le întreprindă142. Având în vedere diÞ cultatea în recrutarea profesioniştilor cu înaltă caliÞ care, se recomandă ca aproximativ 5-6 persoane noi să Þ e recrutate în Þ ecare an. O altă problemă care trebuie să Þ e abordată de urgenţă este scară de remunerare, de gestionare a personalului şi de avansare în carieră pent-ru personalul Agenţiei. Agenţia ar trebui să Þ e una mică, eÞ cientă cu un personal înalt caliÞ cat şi motivat. Ea se va confrunta cu cei mai buni avocaţi din ţara, înalt remuneraţi, care pot Þ uşor angajaţi de către cele mai mari Þ rme. Aceştia sunt profesionişti cu care Agenţia se va ciocni în soluţionarea cazurilor sale şi în instanţele de judecată. Interesul public nu va domina în cazul în care Agenţia pierde sistematic aceste cazuri în instanţa de judecată sau nu va Þ în măsură să înceapă investigaţiile în mod eÞ cient în cazuri de violare a legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei.

O altă acţiune importantă este necesitatea continuării şi intensiÞ cării programelor de instruire pentru personalul Agenţiei, aşa cum o fac toate autorităţile de concurenţă în prezent. O parte din această instruire ar trebui să includă şi participarea, în mod regulat, la reuniuni internaţionale în materie de concurenţă.

În cele din urmă, în scopul instruirii personalului viitor al Agenţiei, comunităţii academice, juriştilor companiilor şi avocaţilor din Þ rmele de avocatură care activează în domeniul concurenţei, se propune ca una din facultăţile de frunte din domeniul economic şi juridic din Moldova să stabilească un program de masterat în legislaţia şi reglementarea privind concurenţa în economie.

DeÞ nirea unui Plan de dezvoltare a afacerii

Bază pentru extinderea şi îmbunătăţirea caliÞ cărilor Agenţiei ar trebui să Þ e un plan de 5 ani elaborat de către aceasta. Planul de afaceri ar trebui ulterior să Þ e supus negocierii cu Guvernul, şi ar trebui să Þ e alocate suÞ ciente resurse Þ nanciare pe o bază multi-anuală. Aceste resurse ar trebui să Þ e alocate în conformitate cu un set de criterii de performanţă în ceea ce priveşte acţiunile care urmează să Þ e întreprinse şi rezultatele Agenţiei.

Primul Plan ar trebui să Þ e gata pentru discuţii până la sfârşitul lunii februarie 2010, şi apoi ar trebui să Þ e supus unui control şi actualizat în Þ ecare an, în momentul în care se întocmeşte bugetul de stat.

Recrutarea de personal nou

Ţinând cont de detaliile planului de afaceri, Agenţia ar trebui să propună în Þ ecare an, în cadrul planului, recrutarea a 5-6 profesionişti (economişti şi jurişti) noi pentru a consolida capacitatea instituţională a Agenţiei.142 După cum a fost anterior menţionat, viziunea în acest caz este că funcţia de protecţie a consumătorilor

şi concurenţei libere să Þ e transferată altei instituţii şi că Agenţia să preia funcţia de reglementare a asistenţei din partea statutului.

116

Propunerea în acest caz este ca recrutarea să Þ e efectuată la prima elaborare caietului de sarcini pentru Þ ecare din specialiştii necesari. Apoi, deschiderea de locuri de muncă ar trebui să Þ e publicată într-un ziar local şi adusă la cunoştinţa principalelor universităţi. După ce candidaturile sunt primite, în termenul prevăzut în anunţ, candidaţii ar trebui să Þ e analizaţi pe baza CV-urilor lor. Cele mai importante criterii pentru testare ar trebui să Þ e pregătirea academică şi experienţa. În a doua parte, candidaţii ar trebui să Þ e supuşi unui examen scris şi unui interviu cu Consiliul de Administraţie al Agenţiei.

Candidaţii trebuie să Þ e supuşi unei perioade de probă de 6 luni şi unei instruirii intensive în interiorul Agenţiei, în primii doi ani.

Acest proces ar trebui să aibă loc periodic, în Þ ecare an, până când toate locurile de muncă vor Þ suplinite.

Ateliere de instruire privind concurenţa în economie şi legislaţia privind concurenţa

Se propune ca toţi membrii personalului profesionist al Agenţiei să participe în Þ ecare an la un atelier de lucru timp de o săptămâna la tema �Elementele fundamentale ale legislaţiei şi economiei privind concurenţa�. Acest atelier ar trebui să Þ e organizat de către un profesionist cu renume internaţional, cu acreditări înalte şi, de asemenea, cu o vasta experienţă în aceste aspecte. Acesta ar trebui să combine teoria cu studiile de caz.

Pe lângă acest atelier, Agenţia ar trebui să organizeze aproximativ 4 seminare pe an de la 1 la 2 zile, pe teme speciÞ ce de interes personalului său, din nou, cu implicarea profesioniştilor de o înaltă caliÞ care internaţională.

Ateliere de instruire cu privire la Dreptul Procesual Penal

Experienţa a demonstrat că eÞ cacitatea de tratare a cazului şi a inspecţiilor efectuate de către autorităţile din domeniul concurenţei necesită o instruire intensivă în dreptul de procedură penală şi legile penale sau de infracţiuni aplicate în contextul legislaţiei din domeniul concurenţei.

Un atelier de lucru anual cu privire la aceste probleme ar putea Þ organizat de către Agenţie pe subiecte identiÞ cate anterior.

Promovarea cursurilor universitare privind concurenţa şi reglementarea

După cum s-a explicat mai sus, un curs universitar în domeniul Economiei şi Dreptului de reglementare şi a concurenţei ar trebui să Þ e instituit în Republica Moldova. Nu se consideră că este suÞ cientă cererea de a crea aceste cursuri independente de econo-mie şi de drept, precum şi este la fel de îndoielnic cazul că există posibilităţi reale pentru


117

un curs separat de reglementare a acestui sector şi a concurenţei. Astfel, propunerea aici este ca cursul să integreze toate aceste zone într-un program de masterat de 2 ani. Dacă nu există cerere de ajuns, cursul ar putea Þ oferit doar pentru aceşti doi ani.

Această iniţiativă ar trebui să aibă sprijinul Guvernului şi al Agenţiei, dar ar trebui să Þ e administrată independent de către una din cele mai respectabile universităţi naţionale. Ur-mând exemplul celor mai multe universităţi europene, cursul ar trebui să Þ e predat în mare parte în limba engleză, care este limba internaţională care activează în acest domeniu.

Participarea la reuniuni internaţionale: Reţeaua Internaţională a Concurenţei (RIC), OCDE, UNCTAD, OMC

Participarea la reuniunile internaţionale, este foarte importantă pentru a reprezenta ţara în aceste forumuri şi pentru a face Agenţia cunoscută în întreaga lume. Aceasta este, de asemenea, o parte importantă a instruirii profesionale pentru personalul Agenţiei.

Printre cele mai importante sunt întrevederile anuale ale RIC, reuniunile OCDE la tema comerţului mondial şi a concurenţei, reuniunile UNCTAD şi OMC. Există, de aseme-nea, reuniuni desfăşurate de către asociaţiile private, cum ar Þ Asociaţia Internaţională a Avocaţilor, Asociaţia Avocaţilor Americani şi Asociaţia Economiei Concurenţiale (AEC).

6. INSTRUIREA JUDECĂTORILOR

Un element esenţial al unei strategii realiste de dezvoltare pentru legislaţia şi politica concurenţială este formarea profesională a judecătorilor în domeniul dreptului şi economiei concurenţei. O prioritate trebuie să Þ e acordată Curţii Economice, care controlează deciziile Agenţiei143. De fapt, fără o astfel de formare nu este posibilă aplicarea legii concurenţei, fără o aplicare corespunzătoare a substanţei şi a procedurilor de către instanţele de control. În toate ţările, cazurile care sunt cercetate penal de către autorităţile de concurenţă şi care conţin amenzi substanţiale şi alte sancţiuni au apelat la instanţele de judecată, precum şi în cele mai dese cazuri la cea mai înaltă instanţă de judecată. Astfel, instanţele judecătoreşti sunt o componentă esenţială a cadrului instituţional pentru aplicarea legii concurenţei.

Ateliere de instruire pentru judecători

Legea concurenţei ar trebui să Þ e introdusă în mod clar în cursurile de studiu pentru judecători. Cu toate acestea, judecătorii aß aţi deja în sistemul judiciar trebuie să Þ e supuşi instruirii periodice. Comisia Europeană a Þ nanţat deja formarea profesională a aproximativ 3.500 de judecători în Europa, şi judecătorii din Moldova ar trebui să parti-cipe la unele programe care sunt în prezent disponibile în Budapesta.

143 Cu excepţia când propunerile actuale de abolire a acesteia sunt avansate. În acest caz, provocarea aferentă instruirii judecătorilor va creşte în mod considerabil.

118

Se propune, prin urmare, ca Ministerul Justiţiei să organizeze cel puţin 1 atelier de lucru pe an (de două zile) în vederea instruirii judecătorilor în legislaţia şi economia de concurenţă, acordând prioritate judecătorilor Instanţelor de judecată Economice. Aceste ateliere ar tre-bui să Þ e efectuate de către 6 - 8 experţi internaţionali şi judecători străini cu experienţă.

7. CREAREA UNEI CULTURI CONCURENŢIALE

Scopul Þ nal al tuturor strategiilor legate de legislaţia în domeniul concurenţei constă în edi-Þ carea unei culturi în domeniul concurenţei. Procesul de rivalitate între Þ rme devine mai intens atunci când consumatorii caută să procure cel mai bun produs la cel mai mic preţ. În-treprinderile încep să concureze mai agresiv atunci când ştiu că vor Þ urmărite penal în cazul în care au creat carteluri, participă la ele sau au abuzat de poziţia lor dominantă pe piaţă. Următoarele propuneri sunt un set de iniţiative care ar putea Þ întreprinse împreună cu mass-media, în scopul de ridicare a gradului de conştientizare a problemelor de concurenţă.

Introducerea �Zilei Concurenţei� în Moldova

O serie de ţări au instituit o zi a concurenţei pe parcursul unui an. Această zi este sărbătorită de către mass-media şi susţinută de către Guvern şi Autorităţile de Concurenţă. Aceasta ar trebui să întreprindă iniţiative originale de sensibilizare a publicului.

Publicaţii

ANPC trebuie să realizeze, în mod regulat, publicaţii pentru a avansa cultura în dome-niul concurenţei. Acest lucru ar trebui să includă publicaţii pentru a explica copiilor, fe-meilor casnice şi altor grupuri ţintă despre necesitatea de comparare a preţurilor, cum să folosească aceste informaţii în legătură cu certiÞ carea şi calitatea produselor, etc.

Programe media TV pentru informarea părţilor cointeresate despre drepturile şi obligaţiile lor în conformitate cu legislaţia privind concurenţa

TV (şi/sau radio) ar putea începe un program lunar cu unele cazuri soluţionate de către ANPC, de a informa consumatorii despre modul de alegere a produselor, cum să se pro-tejeze împotriva fraudei, etc. Acest program ar putea acoperi protecţia consumatorului şi problemele legate de concurenţă şi să Þ e susţinut de către Guvern şi Agenţie.

Seminare pentru mediul de afaceri

Seminare regionale ar trebui să Þ e organizate de către Agenţie în diferite oraşe, şi ar trebui să Þ e adresate diferitor sectoare naţionale pentru majorarea gradului de conştientizare privind legislaţia din domeniul concurenţei. Aceste seminare ar trebui să conţină informaţii practice utile şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.


119

COOPERAREA ŞI ASISTENŢA INTERNAŢIONALĂ

Lucrul ANPC în ceea ce priveşte cooperarea internaţională ar trebui să Þ e continuat şi extins - în special pentru a include ţările de dimensiuni similare ca Republica Moldova în cazul în care structura comparabilă de piaţă şi de experienţe în aplicare pot Þ identiÞ cate.

În contextul unei Strategii adoptate pentru elaborarea Legii şi Politicii cu privire la protecţia Concurenţei în Republica Moldova (de-a lungul punctelor de reper propuse în prezentul document), donatorii internaţionali şi bilaterali ar trebui să joace un rol important şi în creştere, în următorii cinci ani, pentru a obţine rezultate de un grad înalt în armonizarea legislaţiei privind concurenţa şi politica din Moldova la standardele Uniunii Europene.


121

7. CONCLUZII

În contextul armonizării legislaţiei şi politicii concurenţiale a Republicii Moldova, este important să reţinem faptul că apropierea legislaţiei este un proces complex şi pe termen mediu, care implică alinierea politicilor, armonizarea/transpunerea corectă a legislaţiei relevante, actualizarea acestor acte legislative în cazurile adecvate, stabilirea şi asigura-rea resurselor (prin intermediul organizaţiilor noi sau în alt mod) structurilor instituţionale necesare şi urmăririi şi implementării credibile şi veriÞ cabile în mod obiectiv. Astfel, pur şi simplu, elaborarea actelor în stilul UE pentru Moldova (�transpunere� actelor legislative) este un concept mult mai restrâns, care nu atinge beneÞ ciile dorite pentru Republica Moldova sau punerea în aplicare a angajamentelor în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei într-un anumit sector.

Din această analiză, reiese clar că:

� Armonizarea legii şi politicii privind concurenţa în Republica Moldova la normele Uniunii Europene şi în conformitate cu acordurile UE-Moldova şi alte acorduri a progresat lent şi nu întotdeauna în direcţia cea bună.

� Aspectele cheie ale legislaţiei, voinţa politică şi capacitatea instituţională necesită un răspuns concertat în următorii cinci ani pentru a realiza apropierea credibilă şi beneÞ ciile pe care le poate oferi un sistem modern al legislaţiei şi politicii concurenţiale într-o tară.

În ceea ce priveşte perioada 2011-2015, asupra căreia această publicaţie a pus un ac-cent special, se înţelege că o reformă fundamentală a legii concurenţei este prevăzută în perioada 2010-2012, inclusiv un posibil Cod al Concurenţei, în paralel cu susţinerea de către Uniunea Europeană a consolidării capacităţilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

Regimul UE al legii şi politicii concurenţei are un accent distinct pus pe eÞ cienţa economică şi pe nevoile pieţei interne a UE. În acest sistem, Comisia Europeană are competenţe solide în cadrul parametrilor săi de jurisdicţie. Acest sistem al UE este ß ancat de sisteme naţionale paralele de legi şi politici concurenţiale ale statelor membre, care funcţionează în mare măsură pe baza unor concepte şi abordări juridice şi operaţionale consecvente.

122

Astfel reiese în mod clar că legislaţia şi politica UE privind concurenţa este acum nu doar o problemă pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre. Acesta este un element cheie în procesul de integrare a oricărei ţări în Uniunea Europeană şi în întreaga gamă de acorduri comerciale şi acorduri de alte tipuri în ultimii douăzeci de ani între UE şi ţările par-tenere. Procesul aşteptat de apropiere a legislaţiei este clar şi implică o serie de elemente-cheie, inclusiv: o legislaţie substanţială care reglementează acorduri restrictive, cartelurile, controlul fuziunilor, abuzurile de poziţie dominantă pe piaţă, este aplicată în conformitate cu legislaţia şi practicile UE, precum şi crearea unei autorităţi independente funcţionale de concurenţă învestită cu competenţele necesare care să îi permită să investigheze practi-cile anticoncurenţiale, şi să Þ e competenţa de a ordona încetarea unei astfel de practici, inclusiv de a impune sancţiuni suÞ ciente pentru descurajare pe viitor a acestora.

Acestea sunt elementele de bază. Cerinţe suplimentare se referă la dezvoltarea capacităţii de aplicare şi a unui istoric credibil de aplicare a legii; promovarea unei cul-turi ai concurenţei; consultanţa în domeniul concurenţei vis-à-vis de impedimentele Gu-vernului faţă de pieţele contestabile şi atenţia de a Þ la curent cu ultimele evoluţii (din jurisprudenţă, cele legislative şi cele practice).

În consecinţă, acestea sunt teste ce vor Þ aplicate faţă de Moldova în ceea ce priveşte legislaţia şi politica sa concurenţială, care va trebui să răspundă provocărilor de armoni-zare la legislaţia şi politica UE.

Pe baza analizei şi evaluării armonizării legislaţiei în Republica Moldova în domeniul legii şi politicii concurenţei, concluzia generală este că eforturile viitoare în următorii ani ar trebui să Þ e ghidate, în special, de următoarele principii:

� Angajamentul politic faţă de economia de piaţă şi bunăstarea sporităa consumatorilor.

� Legislaţia modernă.

� Acceptabilitatea publică.

� Transparenţa procesului deciziilor şi aplicarea credibilă a normei de drept.

� O ANPC de proÞ l înalt şi bine instruită.

� O cooperare internaţională sporită.

Necesitatea unei abordări strategice este clară. În consecinţă, elementele unei strategii pentru dezvoltarea deplină a legislaţiei şi politicii concurenţei în Moldova în contextul armonizării sunt elaborate sub forma unor propuneri legislative speciÞ ce şi a unei Strate-gii de dezvoltare a concurenţei pe o perioadă de cinci ani.

Principalele elemente ale strategiei propuse sunt: (I) crearea şi adoptarea unei legi noi privind concurenţa, (II) stabilirea unui grup de lucru de nivel înalt care să deÞ nească şi să monitorizeze punerea în aplicare a politicii de concurenţă, (III) incorporarea reglementărilor privind publicitatea şi concurenţa neloială în legea privind protecţia con-


123

sumatorilor, (IV) formularea tuturor blocurilor componente ce rămân a Þ elaborate şi ca-drului său de aplicare, (V) consolidarea agenţiilor de reglementare şi, în special a ANPC, (VI) consolidarea controlului judiciar asupra legislaţiei privind protecţia concurenţei prin instruirea acordată judecătorilor, şi (VII) depunerea de eforturi serioase pentru a construi o cultură a concurenţei în Moldova.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că, în contextul unei strategii adoptate pentru ela-borarea Legii şi Politicii Concurenţiale a Republicii Moldova (în baza punctelor de reper propuse în prezentul document), donatorii internaţionali şi bilaterali ar trebui să joace un rol important, în creştere, în următorii cinci ani pentru obţinerea unor rezultate de grad înalt în armonizarea legislaţiei şi politicii concurenţiale în Moldova la standardele Uniunii Europene.

125

ANEXE

127

ANEXA 1

STRUCTURA MODEL A LEGII NAŢIONALE PRIVINDCONCURENŢA ÎN CONFORMITATE CU ACQUIS-UL COMUNITAR

Capitolul I: REGULILE CONCURENŢEI1. Pentru cine ar trebui să se aplice legea? Toate întreprinderile, inclusiv

întreprinderile publice. Noţiunea de întreprindere.2. Practicile restrictive: Transpunerea articolului 81 din Tratatul CE în ceea ce

priveşte practicile şi acordurile concertate.3. Practicile restrictive: Transpunerea articolului 82 din Tratatul CE în ceea ce

priveşte abuzurile de poziţie dominantă.4. Controlul fuziunilor: deÞ niţia concentrării, deÞ niţia noţiunii de control (controlul

durabil), pre-notiÞ carea necesară, ce se întâmplă atunci când Þ rmele nu notiÞ că fuziunea, pragul de notiÞ care a fuziunii (spre exemplu, 50 milioane de Euro din cifra de afaceri a entităţilor fuzionate, şi cel puţin două entităţi din ţară au o cifră de afaceri de 1 milion de Euro), criteriile de aprobare sau respingere a fuziunii (crearea sau consolidarea unei poziţii dominante şi/sau de testare DSC: diminuarea substanţială a concurenţei), sub rezerva aprobării angajamentelor, speciÞ carea regimului de angajamente. SpeciÞ carea parametrilor pentru evalu-area structurii pieţei. Regimul pentru companiile cu capital mixt.

Capitolul II: CINE PUNE ÎN APLICARE LEGEA?5. Cine este responsabil de aplicarea legii concurenţei (numai autoritate naţio-

nală de concurenţă?).6. Relaţia cu autorităţile de reglementare sectoriale.

Capitolul III: PROCEDURILEA. Prevederi generale

7. Puterile de investigare ale ANC.8. Puterile de inspecţie ale ANC.9. Cerere de informaţii de la întreprinderi, asociaţii şi agenţii guvernamentale.

10. Sancţiuni pentru ne-furnizarea informaţiei şi/sau furnizarea informaţiei false.

128

11. Procedurile de supraveghere: anchete de sector sau studiile de piaţă.

12. Procedurilor de reglementare: puterea de emitere a recomandărilorGuvernului, puterea de iniţiere a procedurii sau de revocare a deciziilor administrative, care încalcă legislaţia în domeniul concurenţei.

B. Procedurile de urmărire în instanţele împuternicite referitoare la practicile interzise

13. Deschiderea anchetei.

14. Decizia de anchetă.

15. Colectarea de probe.

16. Măsuri provizorii.

17. Declaraţia obiecţiilor.

18. Finalizarea anchetei.

19. Competenţa de asumare a angajamentelor.

20. Coordonarea cu autorităţile de reglementare de sector.

C. Procedurile referitoare la concentraţii21. Prezentarea notiÞ cării.

22. Perioada şi data efectivă a notiÞ cării.

23. Publicarea.

24. Colectarea probelor.

25. Procesul de decizie: perioada pentru Etapa I şi Etapa II.

26. Modul de încheiere a Etapei I şi de începere a Etapei a II-a.

27. Modul de încheiere a Etapei II.

28. Drepturile părţilor de a Þ audiate.

29. Drepturile de acces la dosar.

30. Coordonarea cu autorităţile de reglementare de sector.

31. Nulitatea actelor juridice care contravin deciziilor ANC.

32. Investigaţiile oÞ ciale (cazurile lipsei notiÞ cării).

Capitolul IV: ÎNCĂLCĂRI ŞI AMENZI33. Încălcările procedurilor şi amenzile respective.

34. Amenzile care urmează să Þ e aplicate în practicile restrictive (suma maximă).

35. Criterii de calcul al amenzilor practicilor restrictive.

36. Alte sancţiuni (persoane Þ zice).

37. Penalităţi periodice pentru nerespectarea deciziilor.

38. Perioada de prescriere a încălcărilor concurenţei.

129

Capitolul V: PETIŢII39. Curtea de apel: jurisdicţia şi efectele recursului.40. Suspendarea (sau nu) plăţii amenzilor, în caz de recurs.41. Regimul de procedură: cine reprezintă ANC? Rolul procurorului.

Capitolul VI: TAXE42. Taxe de notiÞ care a fuzionărilor.43. Taxe pentru copii sau certiÞ carea documentelor şi a deciziilor.

Capitolul VII: PROBLEME DE TRANZIŢIE

ANEXA: Statutul Autorităţii de Concurenţă:

Capitolul I: PREVEDERI GENERALE1. Natura juridică a Autorităţii Naţionale de Concurenţă.2. Obiectul şi misiunea ANC.3. Independenţa.4. Taxe (în afară de ceea ce este în legea privind protecţia concurenţei).

Capitolul II: ORGANIZAREA5. Componenţa Consiliului: membrii unici sau multipli, numărul membrilor.6. Modul de nominalizare a acestora.7. Durata mandatului.8. Incompatibilităţi şi conß icte de interese.9. Încetarea mandatului: ei nu pot Þ eliberaţi din funcţie, cu excepţia cazurilor

pe motive de Force major.10. Remunerarea.11. Funcţiile Consiliului.12. Funcţiile Preşedintelui Consiliului şi ANC.13. Delegarea competenţelor.14. Regulamentul de funcţionare al Consiliului.15. Dreptul la semnătură.

Capitolul III: AUDITAREA AUTORITĂŢII

Capitolul IV: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PERSONALUL16. Normele generale de organizare.17. Obligaţiile personalului: obligaţia de conÞ denţialitate.

130

18. Incompatibilităţi şi conß icte de interese.19. Scara beneÞ ciilor de remunerare şi a altor beneÞ cii.

Capitolul V: MANAGEMENTUL FINANCIAR ŞI MANAGEMENTULACTIVELOR

20. Sursa de venituri.21. Activele.22. Cheltuielile.23. Independenţa administrativă şi Þ nanciară.24. Aprobarea bugetului.

Capitolul VI: SUPRAVEGHEREA MINISTERIALĂ25. SpeciÞ carea actelor, care sunt supuse supravegherii ministeriale, cum ar Þ

prezentarea şi aprobarea planului anual de activitate şi a bugetului.

131

ANEXA 2

PREVEDERILE SUBSTANŢIALE CHEIE ALE MODELULUI LEGIINAŢIONALE PRIVIND CONCURENŢA ÎN CONFORMITATE CU ACQUIS-UL COMUNITAR144

CAPITOLUL I: REGULILE CONCURENŢEI

SECŢIUNEA I: Aceasta trebuie să speciÞ ce domeniul de aplicare a legii. În conformitate cu jurisprudenţa, aceasta trebuie să Þ e aplicată pentru toate sectoarele, cu excepţia celor restricţionate de către caracterul public al exercitării puterii suverane de către Stat (vezi Articolele 81-89 din Tratatul CE). Uneori, unele ţări încearcă să excludă întreprinderile de stat, dar acest lucru nu este permis prin Tratatul CE.

Articolul 1 (Scopul legii)

Prezentul Act (Legea concurenţei) vizează promovarea concurenţei în economia de piaţă, în scopul atingerii şi alocării eÞ ciente a resurselor pe termen scurt şi lung, prin ino-vare şi progres tehnologic, şi, în special, pentru maximizarea bunăstării consumatorilor.

Articolul 2 (Domeniul teritorial)

Prezentul Act se aplică pentru toate activităţile economice efectuate în interiorul graniţelor naţionale, inclusiv pentru Þ rmele care pot avea reşedinţa în străinătate, însă realizează acte anticoncurenţiale, care au un efect asupra economiei naţionale.

Articolul 3 (Scopul personal şi conceptul de întreprindere)

Prezentul Act se aplică tuturor persoanelor Þ zice şi juridice, care desfăşoară activităţi economice, indiferent de statutul lor juridic şi de aÞ lierea de proprietate, denumit în con-tinuare ca: întreprinderi.

În sensul prezentului Act, o întreprindere este considerată a Þ orice entitate care exercită o activitate economică, care constă în furnizarea de bunuri şi servicii pe o anumită piaţă, indiferent de statutul său juridic sau de modul în care aceasta funcţionează.144 Acest set de prevederi substanţiale cheie parvin la maxim posibil din Tratatul CE, regulamentele Comi-

siei Europene, ghidurile şi avizele CE, precum şi din jurisprudenţa instanţelor europene (singura sursă de interpretare a Tratatului).Această elaborare a unui model de lege a concurenţei nu acoperă legislaţia privind protecţia consuma-torilor, legea concurenţei neloiale, legea privind asistenţa de stat sau legea achiziţiilor publice. Aceste legi sunt de obicei scrise ca alte documente legislative, şi nu trebuie confundate cu elemente speciÞ ce legii concurenţei. În cazul în care Autoritatea este împuternicită cu aceste alte responsabilităţi, atunci ar trebui să existe un document separat legislativ.

132

Un grup de întreprinderi este considerată o singură întreprindere în cazul în care, deşi sunt distincte din punct de vedere juridic, acestea alcătuiesc o unitate economică sau menţin legături de interdependenţă sau de subordonare între ele, care decurg din drep-turile sau competenţele prevăzute în Articolul 10 (1).

Întreprinderile publice şi cele cărora statul le-a acordat drepturi speciale sau exclusive sunt reglementate de prevederile prezentului Act, fără contradicţii la prevederile din următorul paragraf.

Întreprinderile, care din punct de vedere legal sunt însărcinate cu gestionarea serviciilor de interes economic general, sau care au natura monopolurilor legale, sunt supuse pre-vederilor prezentului Act, în măsura în care aplicarea acestor reguli nu constituie un impe-diment în legislaţie sau de fapt, la îndeplinirea misiunii special, care le este încredinţată.

Articolul 4 (Întreprinderi conexe şi controlate)

Două sau mai multe întreprinderi controlate de una sau de a treia sunt considerate a Þ întreprinderi conexe. În sensul prezentei Legi, întreprinderile conexe se consideră că constituie o singură unitate economică şi trebuie tratate ca o singură întreprindere.

În sensul acestei Legi, întreprinderile controlate, se consideră a Þ întreprinderile în care alte întreprinderi au direct sau indirect:

(I) mai mult de jumătate din capitalul sau proÞ tul de afaceri, sau

(II) mai mult de jumătate din drepturile de vot, sau

(III) dreptul de a numi mai mult de jumătate din membrii Consiliului de Supravegheresau de Administraţie, sau

(IV) a organelor, care reprezintă o întreprindere în conformitate cu legea, sau

(V) dreptul de a gestiona operaţiunile de afaceri ale întreprinderii.

În sensul acestei legi, întreprinderile controlate sunt considerate a Þ întreprinderile care au un interes sau o inß uenţă asupra altor întreprinderi menţionate în paragraful al cincilea.

Articolul 5 (Relaţii de angajare a forţei de muncă)

Prezentul Act nu se aplică la relaţiile dintre angajatori şi angajaţi, nici la relaţiile care sunt acoperite de contracte colective de muncă între angajatori şi sindicate.

Articolul 6 (Piaţa relevantă)

Intensitatea concurenţei trebuie să Þ e apreciată în ceea ce priveşte piaţa respectivă relevantă. Piaţa relevantă are o dimensiune materială (legată de produs) şi una teritorială (geograÞ că).

133

Piaţa relevantă produsului cuprinde toate acele bunuri şi/sau servicii, care sunt conside-rate de către consumator ca Þ ind interschimbabile sau substituibile datorită caracteristi-cilor, preţurilor şi utilizării acestora.

Piaţa geograÞ că relevantă cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi oferta de bunuri sau servicii limitate, în care condiţiile de concurenţă sunt suÞ cient de omogene şi semniÞ cativ diferite de cele existente în zonele învecinate.

SECŢIUNEA II: Interzicerea practicilor restrictive în ceea ce priveşte cartelurile şi alte practici şi acorduri concertate

Articolul 7 (Practici concertate)

Toate acordurile între întreprinderi, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile con-certate, care pot afecta comerţul şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrân-gerea sau denaturarea concurenţei în cadrul pieţei naţionale sau pe o parte substanţială a acesteia, după cum sunt exempliÞ cate prin:

(a) în mod direct sau indirect, Þ xează preţurile de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

(b) limitează sau controlează producţia, pieţele, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

(c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

(d) aplică condiţii inegale la prestaţii echivalente cu alţi parteneri comerciali, creândastfel acestora un dezavantaj concurenţial;

(e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au nici o legătură cu obiectul acestor contracte.

Orice acord sau decizie interzisă în temeiul prezentului Articolul sunt nule în mod automat.

Articolul 8 (Echilibrul economic)

Prevederile articolului precedent pot, totuşi, să Þ e declarate inaplicabile în următoarele cazuri:

- orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;

- orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;

- orice practici concertate sau categorii de practici concertate,

care contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneÞ ciul obţinut şi care:

(a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

134

(b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte substanţială a produselor în cauză.

Articolul 9 (Interzicerea cartelurilor diÞ cile)

Toate acordurile între întreprinderi, deciziile ale asociaţiilor de întreprinderi şi prac-ticile concertate, pentru care nu există dovezi directe sau indirecte a unui tip de co-municare între părţi, care au ca obiect sau ca efect să restrângă sau să denatureze concurenţa, în cadrul pieţei naţionale, prin paragrafele (a) - (c) din Articolul 7, sunt interzise şi nule de drept, fără nici o inaplicabilitate posibilă, şi anume, în conformi-tate cu Articolul 8.

Articolul 10 (Interzicerea ofertei neloiale a preţului)

Toate acordurile între întreprinderi, deciziile ale asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate, pentru care nu există dovezi directe sau indirecte ale unor tipuri de comuni-care între părţi, care au ca obiect sau ca efect să restrângă sau să denatureze concurenţa în cadrul licitaţiilor de achiziţii publice, şi anume prin rotaţie de ofertă, suprimare, ofertele complementare şi oferta de tachelaj prin sub-contractare, sau în conformitate cu para-grafele (a) - (c) din Articolul 7, sunt interzise şi nule de drept, fără nici o inaplicabilitatea posibilă, şi anume în conformitate cu Articolul 8.

Articolul 11 (Restricţii de importanţă minoră: principiul �minim�)

Acordurile de importanţă minoră se consideră că nu se încadrează în Articolul 7, atunci când cota de piaţă cumulată de produse şi servicii relevante, inclusiv produse şi ser-vicii ale întreprinderilor controlate şi care exercită un control, pe teritoriul naţional, nu depăşeşte:

(I) pragul de 10 la sută în cazul în care acordul este încheiat între întreprinderi care funcţionează la acelaşi nivel de producţie sau de tranzacţionare (�acorduri orizontale�),

(II) pragul de 15 la sută în cazul în care acordul este încheiat între întreprinderi care activează la diferite niveluri de producţie sau de comercializare (�acordurile verticale�),

(III) pragul de 10 la sută, în cazul în care acordurile mixte orizontale-verticale sau în ca-zul în care este diÞ cil să se stabilească dacă un acord este orizontală sau verticală.

Articolul 12 (Interzicerea anumitor tipuri de restricţii verticale)

Toate acordurile sau practicile concertate între întreprinderile independente la diferite etape de producţie şi de distribuţie a unui anumit produs sau serviciu va Þ interzisă, dacă acestea au ca obiect sau ca efect:

135

(a) impunerea cumpărătorului unui preţ minim de vânzare, fără un motiv eÞ cient de echilibrare, în beneÞ ciul consumatorilor;

(b) restrângerea teritoriului de vânzare, ca răspuns la comenzi nesolicitate, inclusiv publicitatea generală şi vânzarea pe internet;

(c) restricţionarea vânzărilor către orice client sau un tip de clienţi, cu excepţia cazului când există un sistem de distribuţie selectivă, dar în acest caz distribuitorul numit nu poate Þ forţat să cumpere bunuri contractate exclusiv de la furnizor;

(d) limitarea membrilor unui sistem de distribuţie selectivă să nu vândă mărcile comerciale anumitor furnizori concurenţi;

(e) limitarea producătorului de piese de schimb, care vinde aceste piese de schimb pentru cumpărătorii, care le vor include în produsele proprii, vinderea pieselor de schimb pentru utilizatorii Þ nali, reparatorilor independenţi sau furnizorilor de servicii;

(f) stabilirea unei obligaţii de ne-concurenţă, în mod direct sau indirect, cu durata de mai mult de cinci ani, sau cu o clauză tacită de reînnoire după expirarea a cinci ani, sau pe o durată nedeterminată;

(g) prevenirea cumpărătorului, în mod direct sau indirect, să producă, cumpere, vândă sau revândă bunurile sau serviciile după încetarea unui acord, cu excepţia cazului în care acest lucru este indispensabil pentru protejarea know-how-ului transferat de furnizor cumpărătorului şi know-how-ul nu a intrat în domeniul public.

SECŢIUNEA III: Interzicerea practicilor restrictive cu privire la abuzurile de poziţie dominantă

Articolul 13 (Abuzurile de poziţie dominantă)

Orice abuz din partea unei sau mai multor întreprinderi cu o poziţie dominantă deţinută pe piaţa naţională sau într-o parte substanţială a acesteia este interzisă, aşa cum este prezentat după cum, urmează:

(a) în mod direct sau indirect, impunerea de cumpărare sau stabilire neloială a preţurilor de vânzare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare;

(b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor;

(c) aplicarea unor condiţii diferite tranzacţiilor echivalente cu alţi parteneri comerciali, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

(d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au nici o legătură cu obiectul acestor contracte.

136

Articolul 14 (DeÞ niţia de poziţie dominantă)

O întreprindere sau două sau mai multe întreprinderi, care acţionează împreună sunt într-o poziţie dominantă în cazul în care acestea posedă o putere semniÞ cativă şi durabilă pe piaţă, în sensul că acestea pot creşte proÞ turile lor din preţurile în creştere de mai sus de un nivel competitiv pe o bază semniÞ cativă şi durabilă.

Se presupune că o întreprindere are o poziţie dominantă, în cazul în care următoarele condiţii sunt îndeplinite în comun:

(a) Cotă sa de piaţă de pe piaţa relevantă este mai mult de 50%;(b) Există bariere la intrare, şi anume:

a. economiile mari şi diversiÞ cate, economiile de reţea sau costuri irecuperabilecombinate cu reputaţia de marcă şi de incertitudine, sau costurile de trecere;

b. restricţiile legale sau de reglementare,

care să prevină un concurent semniÞ cativ de la intrarea pe piaţă într-o perioadă oportună de timp şi într-un mod înalt probabil.

Două sau mai multe întreprinderi ar Þ activat în comun în cazul dacă printr-un acord explicit sau tacit sau practici concertate care pot coordona practicile lor comerciale, res-pect acţiunile din alte părţi, şi exercită orice tip de represalii, în cazul în care una dintre părţi nu se conformează cu acest acord sau practică.

SECŢIUNEA IV: Controlul fuziunii

Articolul 15 (DeÞ niţia concentrării)

O concentrare de întreprinderi se consideră că a apărut atunci când:I. două sau mai multe întreprinderi independente anterior fuzionează, sauII. una sau mai multe persoane, care controlează deja cel puţin o întreprindere,

sau una sau mai multe întreprinderi achiziţionează, Þ e prin procurarea de valori mobiliare sau de active, Þ e prin contract sau prin orice alte mijloace, controlul direct sau indirect a întregii sau a unor părţi din una sau mai multe alte întreprinderi, sau

III. două sau mai multe întreprinderi creează o întreprindere mixtă care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome.

În sensul prezentului act, control trebuie să Þ e constituit prin drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, separat sau în asociere şi având în vedere luarea în considerare de faptul sau de legea implicată, conferă posibilitatea de a exercita o inß uenţă decisivă asup-ra unei întreprinderi, în special prin:

I. dreptul de proprietate asupra întregului capital sau dobânzii capitalului,

137

II. dreptul de proprietate asupra dreptului de a utiliza toate sau o parte din activeleunei întreprinderi,

III. dreptul sau contractul, care conferă o inß uenţă decisivă asupra votului saudeciziilor organelor unei întreprinderi.

Controlul este dobândit de persoane sau întreprinderi:

I. care sunt titulari de drepturi sau care au drepturi în baza contractelor şi atranzacţiilor menţionate la alineatul precedent, sau

II. deşi nu sunt titularii acestor drepturi sau nu au drepturi în baza acestor contracte,au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea.

Articolul 16 (Obligaţia de comunicare preliminară)

Concentrările între întreprinderi sunt supuse notiÞ cării prealabile atunci când, în anul Þ nanciar precedent, grupul de întreprinderi, care participă la operaţiunea de concentrare au înregistrat în ţară o cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro, fără taxe direct co-relate, cu condiţia ca cifra de afaceri a persoanelor Þ zice din ţară a cel puţin două din aceste întreprinderi depăşeşte 500 de mii de euro.

Concentraţiile reglementate de prezentul act sunt comunicate Autorităţii în termen de şapte zile lucrătoare de la încheierea acordului sau, după caz, până la data publicării de la anunţarea unei oferte publice de cumpărare, ofertei de schimb sau ofertei pentru achiziţionarea unui interes de control.

Articolul 17 (Criterii pentru decizia cu privire la concentrare)

Se aprobă concentrare de întreprinderi, care nu ar împiedica în mod semniÞ cativ concurenţa efectivă pe întreg teritoriul ţării sau pe o parte substanţială a acesteia, în special acele concentraţii care nu ar crea o nouă poziţie dominantă sau nu ar consolida poziţia dominantă existentă.

Se interzice concentrările de întreprinderi, care ar împiedica în mod semniÞ cativ concurenţa efectivă pe întreg teritoriul ţării sau pe o parte substanţială a acesteia, în special acele concentraţii care vor crea o nouă poziţie dominantă sau vor consolida poziţia dominantă existentă.

Articolul 18 (Evaluarea unei concentrări)

O concentrare va Þ evaluată în ceea ce priveşte creşterea puterii pe piaţă a întreprin-derilor care fuzionează şi impactul acesteia asupra preţurilor şi calităţii de pe piaţă, pe pieţele relevante, şi anume impactul acesteia asupra bunăstării consumatorilor, într-o perioadă de la 3 până la 4 ani, prin compararea unei situaţii cu o fuziune împotriva unei altei situaţii fără fuziune.

138

În cazul concentrărilor orizontale, fuziunea va Þ analizată pe baza efectelor sale unilate-rale şi de coordonare:

(I) efectele unilaterale vor include un studiu de creştere a puterii pe piaţă, carerezultă din poziţia Þ rmelor, care fuzionează, în materie de produse şi servicii diferenţiate sau omogene şi substituibilitatea acestora şi repoziţionarea şi barierele de intrare pe piaţă, astfel cum sunt deÞ nite în articolul 13. O atenţie deosebită trebuie acordată la cazurile în care un concurent potenţial şi agresiv este absorbit sau eliminat,

(II) efectele coordonate ar trebui considerate în raport cu capacitatea întreprinderilorcare fuzionează să îşi coordoneze acţiunile sau practicile cu întreprinderile concurente, va Þ informată cu privire la deciziile lor şi să acţioneze pentru a se răzbuna în cazul în care acordul sau practica nu este respectată sau urmată.

În cazul fuziunilor verticale, analizele se vor concentra pe capacitatea întreprinderilor care fuzionează pentru majorarea costurilor concurenţilor şi excluderea de pe piaţă a concurenţilor existenţi sau potenţiali.

În cazul fuziunilor conglomerate, analizele vor include capacitatea de a inß uenţa poziţia întreprinderilor care fuzionează, de la o piaţă la alta şi, astfel, să aibă posibilitatea de a restrânge în mod nejustiÞ cat concurenţa şi preţurile de creştere a pieţei într-un mod semniÞ cativ şi durabil.

NOTE PRIVIND MODELUL LEGII

Articolul 1: În afară de eÞ cienţa deÞ nită pe termen scurt şi lung, legea ar trebui să sublinieze, în special, scopul promovării bunăstării consumatorilor, după cum recent a subliniat Curtea Europeană de Justiţie în privinţa Microsoft şi a altor hotărâri. Există, de asemenea, teoria bună economică pentru susţinerea acestei poziţii. Legea ar tre-bui să evite referinţa la alte obiective, cum ar Þ ocuparea forţei de muncă, echitatea, libertatea întreprinderii sau de afaceri, care nu reprezintă obiectivul politicii în domeniul concurenţei şi nu au fost aprobate de către instanţele europene.

Articolul 2: Acest lucru întruchipează doctrina efectelor care sunt actualmente în in-stanţele europene de judecată şi, de asemenea, în cele mai multe jurisdicţii.

Articolul 7: Acesta este doar transpunerea Articolului 81, partea I.

Articolul 8: Aceasta este transpunerea testului comparativ încorporat în Articolul 81, părţile II şi III.

Articolul 9: Aceasta este una dintre cele mai importante dispoziţii elaborate în instanţele europene şi, de asemenea, jurisprudenţa antitrust din Statele Unite. Acesta a fost consa-crat în mai multe acorduri şi declaraţii de către OCDE la nivel mondial.

139

Articolul 10: Comentarii similare Articolului precedent se aplică în cazul dat, cu note su-plimentare pe care anumite jurisdicţii le ia în considerare că aceasta are cele mai grave încălcări, ca şi legislaţia germană care o pedepseşte ca o încălcare unică, cu cele mai grave acuzaţii penale.

Articolul 11: Acesta este �principiul de minimis� din Comunicarea privind acordurile de importanţă minoră JO C 372 din 9. 12. 1,997. Prezenta comunicare stabileşte 5, 10 şi 10%, respectiv.

Cu toate acestea, există alte scutiri încorporate în Blocul Regulamentului CE privind Scutirile cu privire la acordurile verticale (Regulamentul CE 2790/1999). Regulamentul CE stabileşte 30%, ca Þ ind pragul pentru acordurile verticale şi, în anumite cazuri, când cumpărătorul nu are o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Ghidurile pri-vind acordurile orizontale (Comunicarea Comisiei 2001/C3/02) stabilesc o cotă de piaţă de 20 şi 25% pentru acordurile speciÞ cate în alineatul următor, şi 15% pentru alt tip de acordurilor orizontale. Cu toate acestea, în mod explicit, nu scuteşte orice tip de restricţii dure de cartel, pentru cote de piaţa mai mici decât acestea.

Regulamentul Comisiei 2658/2000 scuteşte, de asemenea, anumite tipuri de acorduri orizontale, cum ar Þ acordurile specializate şi de cercetare şi dezvoltare, precum şi a anumitor societăţi cooperative.

Legea germană scuteşte cartelurile şi alte acorduri între întreprinderile mici şi mijlocii, fără a deÞ ni ceea ce sunt, în cazul în care scopul acestora este raţionalizarea producţiei.

Legea recentă din Olanda (2009) prevede două praguri de scutire: (i) nu mai mult de 5% din orice cotă de piaţă relevantă, (ii) cifră de afaceri combinată de nu mai mult de 40 de milioane de euro.

Articolul 12: Acestea sunt restricţiile verticale incluse în lista neagră în conformitate cu Regulamentul 2790/1999.

Articolul 13: Acesta este doar transpunerea Articolului 82. Unele jurisdicţii cu probleme serioase în industriile de reţea ar putea lua în considerare, inclusiv clauza din Germania pentru facilităţile esenţiale: ARC Articolul 19 (4):

�refuză să permită unei alte întreprinderi accesul la reţelele proprii sau alte facilităţi de infrastructură în schimbul unei remunerări adecvate, cu condiţia că, fără o astfel de utilizare concomitentă, cealaltă întreprindere nu poate din motive de drept sau de fapt să funcţioneze ca un concurent al întreprinderii dominante pe piaţa în amon-te sau în aval; acest lucru nu se aplică în cazul în care întreprinderea dominantă demonstrează că nu din motive operaţionale sau alte motive, o astfel de utilizare de concurenţă este imposibilă sau nu poate Þ preconizată mod rezonabil�.

Articolul 15: O concentrare, pentru legea privind concurenţa, apare numai atunci când

140

există o schimbare de control asupra întreprinderilor şi în mod durabil. Aceasta nu se referă la minorităţile/investiţiile Þ nanciare în acţiuni sau în alt tip de capital al Þ rmelor. Ceea ce ne interesează sunt schimbările în structura pieţei. Acest Articolul se bazează pe Articolul 3 din Regulamentul privind concentrările economice. Documentele de bază de a urma sunt: Regulamentul privind concentrările economice (CE) 139/2004, Ghidul privind evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul regulamentului Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2004/C31/03), Comunicarea jurisdicţională consolidată a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, (2008/C95/01); Legea UE privind concurenţa: Norme aplicabile la controlul fuziunilor, Ghidul Concurenţei.

Articolul 16: Toate sistemele UE şi, de asemenea, sistemul SUA necesită o comunicare preliminară privind fuziunea. Pragul necesar pentru comunicarea fuziunii ar trebui să Þ e stabilit numai în termeni de sumă a cifrei de afaceri, care urmează să Þ e uşor de admi-nistrat şi veriÞ cat, conform celor mai bune practici emise de ECN. Ar trebui să existe, de asemenea, un termen clar deÞ nit pentru prezentarea comunicării. Pragul variază în funcţie de dimensiunea Þ rmelor şi a economiei.

Articolul 17: Criteriile pentru deciziile privind concentraţiile se bazează pe Articolul 2 din Regulamentul privind concentrările economice.

Articolul 18: Acest Articolul prevede evaluarea concentrărilor şi rezumă principalele puncte ale metodologiei Ghidurilor UE şi SUA privind concentrările economice. Acesta nu descrie, după cum este de obicei în alte legi, elementele care urmează să Þ e luate în considerare în procesul analizei, care sunt mai mult sau mai puţin discreţionare şi ad-hoc, însă încapsulează metodologiile de astăzi acceptate pentru acest tip de analiză.

141

ANEXA 3

ORGANIGRAMA ANPC

DIRECTOR GENERAL

Direcţia Controlul Fuziunilor

Direcţia Relaţii Publice şi Informare

Direcţia Tehnologii Informaţionale

Direcţia Controlul Concurenţei

Direcţia Cercetare

Direcţia Finanţe

Director Adjunct

Director Adjunct

Direcţia Juridică

ConsIier

142

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

MAT

RIC

EA A

CŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nr.

Com

pone

nţa

Acţ

iune

aIn

stituţii

le

resp

onsa

bile

Dat

a in

iţier

iiD

ata

Þ nal

izăr

iiO

bser

vaţii

1E

LAB

OR

AR

EA Ş

I LE

GIF

ER

AR

EA

LEG

II N

OI P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

1.1

ELA

BO

RA

RE

A LE

GII

NO

IIn

stitu

irea

unui

Com

itet p

entru

ela

bora

rea

legi

i for

mat

din

repr

ezen

tanţ

i ai A

NP

C ş

i a

Min

iste

rulu

i de

Eco

nom

ie ş

i Min

iste

rulu

i de

Just

iţie,

şi e

labo

rare

a le

gii

Min

istru

l E

cono

mie

i şi

Min

iste

rul

Just

iţiei

ian.

10ap

r.10

Aces

t com

itet t

rebu

ie să Þ e

form

at d

in d

oar 3

ex

perţi

de

nive

l îna

lt di

n do

men

iul e

cono

mie

i şi l

egii

conc

urenţe

i, pr

efer

abil

expe

rţi in

depe

ndenţi

(aca

dem

i-ci

eni r

eput

abili)

şi să

rapo

rteze

căt

re 3

repr

ezen

tanţ

i ai

AN

PC, M

E şi

MJ

1.2

PR

OC

ES

UL

DE

CO

NS

ULT

AR

E

ŞI E

VALU

AR

EA

IMPA

CTU

LUI

RE

GLE

ME

NTĂ

RII

Con

sulta

rea

cu (I

) aso

ciaţ

iile

de a

face

ri,(II

) cer

curil

e ac

adem

ice,

(III)

gru

puril

e de

co

nsum

ator

i

Com

itetu

l de

Ela

bora

re a

Le

gii

mai

10

iuni

e 10

Pro

cesu

l tre

buie

să

urm

eze

inst

rucţ

iuni

le R

IA p

us în

di

scuţ

ii pe

pag

ina

web

a M

inis

tere

lor

1.3

PR

OC

ES

UL

DE

AD

OP

TAR

E P

OLI

TICĂ

Dis

cuţii

între

mem

brii

guve

rnul

ui, d

iscuţii

în

Par

lam

ent

iulie

10

noie

m.1

0

1.4

LEG

IFE

RA

RE

AP

ublic

area

oÞ c

ială

de

c.10

2G

RU

PU

L D

E L

UC

RU

DE

NIV

EL

ÎNA

LT P

RIV

IND

PO

LITI

CA

DE

DE

ZVO

LTA

RE

A P

IEŢE

I ŞI C

ON

CU

RE

NŢA

2.1

LAN

SA

RE

A G

RU

PU

LUI D

E L

UC

RU

DeÞ

nire

a te

rmen

ilor d

e re

ferinţă

OÞ c

iul P

rim

Min

istru

lui

mar

. 10

Des

emna

rea

mem

brilo

rap

r.10

2.2

FAZA

ÎNTÂ

IA: S

TUD

II D

E P

IAŢĂ

PR

IVIN

D 3

SE

CTO

AR

E P

RIO

RIT

AR

ES

tudi

u de

piaţă

priv

ind

(I) a

grib

usin

essu

lşi

pro

duse

le a

limen

tare

, int

erm

edie

rea

şi v

ânza

rea

en g

ross

şi e

n de

tail

în z

onel

e ur

bane

maj

ore

(II) t

elec

omun

icaţ

iile,

(III)

sect

orul

Þ na

ncia

r

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tm

ai 1

0ia

n.11

Ace

ste

stud

ii tre

buie

să

ducă

la măs

uri c

oncr

ete

de id

entiÞ

car

e a

cons

trâng

erilo

r pen

tru d

ezvo

ltare

a pi

eţii,

infra

stru

ctur

a ne

cesa

ră p

entru

funcţio

nare

a pi

eţii,

inte

rmed

iere

şi d

ereg

lem

enta

re, t

oate

pol

itici

le

de in

terfaţă

cu

polit

ica

de c

oncu

renţă

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

EG

rupu

l de

lucr

u de

sem

nat

feb.

11de

c.11

2.3

FAZA

A D

OU

A: I

DE

NTI

FIC

AR

EA

PRO

-BL

EMEL

OR

MAJ

OR

E PR

IVIN

D R

ELAŢI

A D

INTR

E C

OM

ERŢU

L E

XTE

RN

ŞI

CO

NC

UR

ENŢĂ

Stud

iul i

mpa

ctul

ui p

oliti

cii c

omer

cial

e as

upra

con

cure

nţei

şi c

um să

amel

ioră

m

com

petit

ivita

tea

în u

nele

sec

toar

e ch

eie

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tia

n.12

mai

12

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

E

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tm

ai 1

2oc

t.12

AN

EXA

4

M

ATR

ICEA

STR

ATEG

ICĂ

143

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

MAT

RIC

EA A

CŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nr.

Com

pone

nţa

Acţ

iune

aIn

stituţii

le

resp

onsa

bile

Dat

a in

iţier

iiD

ata

Þ nal

izăr

iiO

bser

vaţii

2.4

FAZA

A T

RE

IA: I

DE

NTI

FIC

AR

EA

RE

STR

ICŢI

ILO

R M

AJO

RE

SE

CTO

RIA

LE

PE

NTR

U IN

IŢIE

RE

A A

FAC

ER

ILO

R N

OI

Stu

dier

ea tu

turo

r res

tricţ

iilor

de

regl

emen

tare

, Þ z

ice,

Þ n

anci

are şi

alte

le c

are

ar

pute

a îm

pied

ica

sau

ridic

a co

stur

ile d

e in

trare

în to

ate

sect

oare

le

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tm

ai 1

2de

c.12

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

EG

rupu

l de

lucr

u de

sem

nat

ian.

13oc

t.13

2.5

FAZA

A P

ATR

A: S

TUD

II D

E P

IAŢĂ

P

RIV

IND

UR

MĂ

TOA

RE

LE 3

SE

CTO

AR

E

PR

IOR

ITA

RE

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tia

n.14

iuni

e 14

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLEM

ENTA

REA

MĂS

UR

ILO

R P

RO

PUSE

Gru

pul d

e lu

cru

dese

mna

tiu

lie 1

4ia

n. 1

5

3IN

CO

RP

OR

AR

EA

PR

AC

TIC

ILO

R D

E C

ON

CU

RE

NŢĂ

NE

LOIA

LĂ ÎN

LE

GE

A N

OUĂ

PR

IVIN

D P

RO

TECŢI

A C

ON

SU

MAT

OR

ILO

R

4R

EG

ULA

ME

NTE

LE Ş

I LE

GIS

LAŢI

A S

EC

UN

DA

RĂ

PR

IVIN

D C

ON

CU

RE

NŢA

4.1

FOR

MU

LAR

UL

PRIV

IND

FU

ZIU

NEA

ŞI

INST

RU

CŢI

UN

ILE

PRIV

IND

NO

TIFI

CAR

EAA

NP

Coc

t.10

ian.

11A

cest

pun

ct n

eces

it ă in

trodu

cere

a un

ui p

lafo

n pe

ntru

not

iÞ ca

rea

fuzi

unii

4.2

RE

GU

LAM

EN

TUL

PR

IVIN

D T

AX

ELE

AN

PC

dec.

10ia

n.11

Acea

sta

trebu

ie să

acop

ere

în p

rimul

rând

taxe

le p

entru

con

trolu

l fu

ziun

ii, d

e ex

. 100

0-10

000

Euro

în d

epen

denţă

de c

ifra

de a

face

ri

4.3

ME

TOD

A D

E A

NA

LIZĂ

A P

IEŢE

LOR

R

ELE

VAN

TEA

NP

Cfe

b.11

mar

.11

Acea

sta

repr

ezin

tă u

na d

in c

ele

mai

impo

rtant

e in

stru

cţiu

ni, d

eoa-

rece

est

e ut

ilizată

în to

ate

dom

eniile

4.4

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D C

ON

TRO

LUL

FUZI

UN

ILO

RA

NP

Cap

r.11

sept

.11

Poa

te u

rma

pe la

rg in

stru

cţiu

nile

Com

isie

i Eur

open

e

4.5

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D R

ES

TRÂ

NG

E-

RIL

E O

RIZ

ON

TALE

ALE

CO

NC

UR

ENŢE

IA

NP

Coc

t.11

mar

.12

Poa

te u

rma

pe la

rg in

stru

cţiu

nile

Com

isie

i Eur

open

e

4.6

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D A

CO

RD

UR

ILE

V

ER

TIC

ALE

AN

PC

apr.1

2no

iem

.12

Poa

te u

rma

pe la

rg in

stru

cţiu

nile

Com

isie

i Eur

open

e

4.7

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D A

BU

ZUL

DE

D

OM

INA

RE

AN

PC

apr.1

2de

c.12

Poa

te u

rma

pe la

rg n

otiÞ

care

a C

omis

iei E

urop

ene,

dar

va

Þ ne

voie

să

stud

ieze

la fe

l şi j

uris

prud

enţa

în U

E la

niv

elul

C

omis

iei ş

i MB

şi G

erm

ania

4.8

MA

NU

ALU

L (IN

TER

N) D

E P

RO

CE

DU

RI

PE

NTR

U F

UZI

UN

IA

NP

Cia

n.13

iuni

e 14

Ace

asta

urm

ează

să Þ e

o c

odiÞ

care

a p

roce

duril

or, să

sum

ariz

e-ze

sol

uţiil

e pr

inci

pale

pen

tru p

robl

emel

e în

tâln

ite ş

i met

odol

ogiil

e ut

iliza

te în

ana

liza

fuzi

unilo

r

144

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

MAT

RIC

EA A

CŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nr.

Com

pone

nţa

Acţ

iune

aIn

stituţii

le

resp

onsa

bile

Dat

a in

iţier

iiD

ata

Þ nal

izăr

ii O

bser

vaţii

4.9

MAN

UAL

UL

(INTE

RN

) DE

PRO

CED

UR

I C

U P

RIV

IRE

LA P

RA

CTI

CIL

E R

ES

TRIC

TIV

E

AN

PC

ian.

13iu

nie

14Ac

east

a ur

mea

ză să

codiÞ c

e ex

perie

nţa

în d

omen

iul s

oluţ

ionă

rii p

rob-

lem

elor

de

proc

edură,

să

codiÞ c

e m

odel

ul d

e de

clar

aţie

a o

biecţii

lor ş

i o

deci

zie,

pre

cum

şi a

bord

area

între

băril

or m

ajor

e pu

se d

e apăr

are

şi în

trebă

rile

apăr

ute

în c

adru

l pro

cesu

lui î

n ju

deca

tă p

e m

argi

nea

cazu

rilor

AN

PC

5C

ON

SO

LID

AR

EA

CA

PAC

ITĂŢI

I IN

STI

TUŢI

ON

ALE

A A

GE

NŢI

ILO

R R

EG

ULA

TOR

II5.

1D

EFI

NIR

EA

PLA

NU

LUI D

E D

EZV

OLT

AR

EA

NP

C ş

i Min

iste

rul

Eco

nom

iei

feb.

10de

c.15

Form

ular

ea ti

mpu

rie

5.2

RE

CR

UTA

RE

A P

ER

SO

NA

LULU

I NO

UA

NP

Cap

r.10

apr.1

5Măr

irea

trept

ată

măr

ind

număr

ul c

u 6

prof

esio

nişt

i pe

an p

ână

la to

talu

l de

44

5.3

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E P

RIV

IND

E

CO

NO

MIA

CO

NC

UR

ENŢE

IA

NP

Cm

ai 1

0de

c.15

A or

gani

za 1

sem

inar

gen

eral

inte

nsiv

pe

an d

e 1

săptăm

ână şi

4 s

emi-

nare

de

1-2

zile

pe

an p

e te

me

spec

iÞ ce

5.4

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E P

RIV

IND

LE

GE

A C

ON

CU

RE

NŢE

IA

NP

Ciu

nie

10de

c.15

A or

gani

za 1

sem

inar

gen

eral

inte

nsiv

pe

an d

e 1

săptăm

ână şi

4 s

emi-

nare

de

1-2

zile

pe

an p

e te

me

spec

iÞ ce

5.5

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E P

RIV

IND

P

RO

CE

SU

L Ş

I LE

GE

A P

EN

ALĂ

AN

PC

sept

.10

dec.

15A

orga

niza

4 s

emin

are

de 1

-2 z

ile p

e an

pe

tem

e sp

eciÞ

ce

5.6

ÎNTE

ME

IER

EA

UN

OR

CU

RS

UR

I UN

IVE

RS

ITA

RE

P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI R

EG

LEM

EN

TAR

EA

5.7

PAR

TIC

IPA

RE

A ÎN

ÎNTR

UN

IRI I

NTE

RN

AŢIO

NAL

E:

ICN

, OEC

D, U

NC

TAD

, OM

CA

NP

Cia

n.10

dec.

15C

uren

t

6IN

STR

UIR

EA

JUD

ECĂ

TOR

ILO

RAT

ELI

ER

E D

E L

UC

RU

PE

NTR

U IN

STR

UIR

EA

JUD

ECĂ

TOR

ILO

RM

inis

teru

l Jus

tiţie

ise

pt.1

0de

c.15

1 at

elie

r de

lucr

u pe

an

de 2

zile

. Ate

liere

le d

e lu

cru

urm

ează

să

înce

apă

de J

udecăt

oriil

e E

cono

mic

e7

CR

EA

RE

A U

NE

I CU

LTU

RI A

CO

NC

UR

ENŢE

I7.

1IN

STIT

UIR

EA Z

ILEI

CO

NC

UR

ENŢE

I ÎN

MO

LDO

VAG

uver

nul

ian.

10de

c.15

Zi c

eleb

rată

de

mas

s m

edia

cu

iniţi

ativ

e or

igin

ale

de ri

dica

re a

niv

elul

ui

de c

onşt

ient

izar

e a

cons

umat

orilo

r7.

2P

UB

LIC

AŢI

IA

NP

Cia

n.10

dec.

15P

ublic

aţii

pent

ru a

exp

lica

copi

ilor n

eces

itate

a de

a c

ompa

ra p

reţu

rile,

ut

iliza

info

rmaţ

ia d

espr

e ce

rtiÞ c

are şi

cal

itate

a pr

odus

elor

, etc

.7.

3M

ED

IA: P

RO

GR

AM

TV

DE

INFO

RM

AR

E A

CO

N-

SU

MAT

OR

ILO

R D

ES

RE

DR

EP

TUR

ILE

LO

RM

inis

teru

l Eco

nom

iei

ian.

10de

c.15

TV a

r put

ea în

cepe

un

prog

ram

luna

r cu

nişt

e ca

zuri

soluţio

nate

de

AN

PC

, pen

tru a

info

rma

cons

umat

orii

desp

re c

um să

alea

gă p

rodu

sele

, cu

m să

se p

rote

jeze

de

fraud

e, e

tc.

7.4

ME

DIA

: PR

OG

RA

M R

AD

IO ID

EM

Min

iste

rul E

cono

mie

iia

n.10

dec.

15C

a şi

mai

sus

7.5

SE

MIN

AR

E D

E A

FAC

ER

IA

NP

C ş

i Min

iste

rul

Eco

nom

iei

ian.

10de

c.15

Sem

inar

e în

dife

rite

oraş

e şi

adr

esat

e di

ferit

or s

ecto

are

cu s

copu

l rid

icăr

ii ni

velu

lui d

e in

form

are

desp

re le

gea

priv

ind

conc

urenţa

145

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

OR

AR

UL

ACŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nou

a Le

ge

Nr.

Acţ

iune

a

ian. 2010

feb. 2010

mar. 2010

аpr. 2010

mai 2010

iunie 2010

iulie 2010

aug. 2010

sept. 2010

oct. 2010

noiem. 2010

dec. 2010

IQ-2011

IIQ-2011

IIIQ-2011

IV-2011

IS-2012

IIS-2012

IS-2013

IIS-2013

IS-2014

IIS-2014

IS-2015

IIS-2015

1E

LAB

OR

AR

EA Ş

I LE

GIF

ER

AR

EA

LEG

II N

OI P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

1.1

ELA

BO

RA

RE

A LE

GII

NO

IX

XX

X

1.2

PR

OC

ES

UL

DE

CO

NS

ULT

AR

E

ŞI E

VALU

AR

EA

IMPA

CTU

LUI

RE

GLE

ME

NTĂ

RII

XX

1.3

PR

OC

ES

UL

DE

AD

OP

TAR

E P

OLI

TICĂ

XX

XX

X1.

4LE

GIF

ER

AR

EA

X

2G

RU

PU

L D

E L

UC

RU

DE

NIV

EL

ÎNA

LT P

RIV

IND

PO

LITI

CA

DE

DE

ZVO

LTA

RE

A P

IEŢE

I ŞI C

ON

CU

RE

NŢA

2.1

LAN

SA

RE

A G

RU

PU

LUI D

E L

UC

RU

XX

2.2

FAZA

ÎNTÂ

IA: S

TUD

II D

E P

IAŢĂ

PR

IVIN

D

3

SE

CTO

AR

E P

RIO

RIT

AR

EX

XX

XX

XX

XX

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

E

XX

XX

2.3

FAZA

A D

OU

A: ID

ENTI

FIC

AREA

PR

OBL

EME-

LOR

MA

JOR

E P

RIV

IND

RE

LAŢI

A D

INTR

E

CO

ME

RŢU

L E

XTE

RN

ŞI C

ON

CU

RE

NŢĂ

XX

XX

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

E

XX

2.4

FAZA

A T

RE

IA: I

DE

NTI

FIC

AR

EA

RES

TRICŢI

ILO

R M

AJO

RE

SEC

TOR

IALE

P

EN

TRU

INIŢ

IER

EA

AFA

CE

RIL

OR

NO

IX

X

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

E

XX

2.5

FAZA

A P

ATR

A: S

TUD

II D

E P

IAŢĂ

P

RIV

IND

UR

MĂ

TOA

RE

LE 3

SE

CTO

AR

E

PR

IOR

ITA

RE

X

DIS

CU

TAR

EA Ş

I IM

PLE

ME

NTA

RE

A MĂ

SU

RIL

OR

PR

OP

US

EX

X

146

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

OR

AR

UL

ACŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nou

a Le

ge

Nr.

Acţ

iune

a

ian. 2010

feb. 2010

mar. 2010

аpr. 2010

mai 2010

iunie 2010

iulie 2010

aug. 2010

sept. 2010

oct. 2010

noiem. 2010

dec. 2010

IQ-2011

IIQ-2011

IIIQ-2011

IV-2011

IS-2012

IIS-2012

IS-2013

IIS-2013

IS-2014

IIS-2014

IS-2015

IIS-2015

3IN

CO

RP

OR

AR

EA

PR

AC

TIC

ILO

R D

E C

ON

CU

RE

NŢĂ

NE

LOIA

LĂ ÎN

LE

GE

A N

OUĂ

PR

IVIN

D P

RO

TECŢI

A C

ON

SU

MAT

OR

ILO

R

4R

EG

ULA

ME

NTE

LE Ş

I LE

GIS

LAŢI

A S

EC

UN

DA

RĂ

PR

IVIN

D C

ON

CU

RE

NŢA

4.1

FOR

MU

LAR

UL

PR

IVIN

D F

UZI

UN

EA Ş

I IN

STR

UCŢI

UN

ILE

PR

IVIN

D N

OTI

FIC

AR

EA

XX

XX

4.2

RE

GU

LAM

EN

TUL

PR

IVIN

D T

AX

ELE

XX

4.3

ME

TOD

A D

E A

NA

LIZĂ

A P

IEŢE

LOR

R

ELE

VAN

TEX

4.4

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D C

ON

TRO

LUL

FUZI

UN

ILO

RX

X

4.5

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D R

ES

TRÂ

NG

ER

ILE

O

RIZ

ON

TALE

ALE

CO

NC

UR

ENŢE

IX

X

4.6

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D A

CO

RD

UR

ILE

V

ER

TIC

ALE

XX

4.7

INS

TRU

CŢI

UN

I PR

IVIN

D A

BU

ZUL

DE

D

OM

INA

RE

XX

4.8

MA

NU

ALU

L (IN

TER

N) D

E P

RO

CE

DU

RI

PE

NTR

U F

UZI

UN

IX

X

4.9

MA

NU

ALU

L (IN

TER

N) D

E P

RO

CE

DU

RI

CU

PR

IVIR

E L

A P

RA

CTI

CIL

E R

ES

TRIC

TIV

E

XX

5C

ON

SO

LID

AR

EA

CA

PAC

ITĂŢI

I IN

STI

TUŢI

ON

ALE

A A

GE

NŢI

ILO

R R

EG

ULA

TOR

II

5.1

DE

FIN

IRE

A P

LAN

ULU

I DE

DE

ZVO

LTA

RE

XX

XX

XX

5.2

RE

CR

UTA

RE

A P

ER

SO

NA

LULU

I NO

UX

XX

XX

X

5.3

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E

PR

IVIN

D E

CO

NO

MIA

CO

NC

UR

ENŢE

IX

XX

XX

X

5.4

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E

PR

IVIN

D L

EG

EA

CO

NC

UR

ENŢE

IX

XX

XX

X

5.5

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U D

E IN

STR

UIR

E

PR

IVIN

D P

RO

CE

SU

L Ş

I LE

GE

A P

EN

ALĂ

XX

XX

XX

147

LEG

EA P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI A

PLIC

AR

EA:

OR

AR

UL

ACŢI

UN

ILO

R P

ENTR

U D

EZVO

LTA

REA

INST

ITUŢI

ON

ALĂ

Nou

a Le

ge

Nr.

Acţ

iune

a

ian. 2010

feb. 2010

mar. 2010

аpr. 2010

mai 2010

iunie 2010

iulie 2010

aug. 2010

sept. 2010

oct. 2010

noiem. 2010

dec. 2010

IQ-2011

IIQ-2011

IIIQ-2011

IV-2011

IS-2012

IIS-2012

IS-2013

IIS-2013

IS-2014

IIS-2014

IS-2015

IIS-2015

5.6

ÎNTE

ME

IER

EA

UN

OR

CU

RS

UR

I U

NIV

ER

SIT

AR

E P

RIV

IND

CO

NC

UR

ENŢA

ŞI R

EG

LEM

EN

TAR

EA

5.7

PAR

TIC

IPA

RE

A ÎN

ÎNTR

UN

IRI I

NTE

R-

NAŢ

ION

ALE:

ICN

, OEC

D, U

NC

TAD

, OM

C

6IN

STR

UIR

EA

JUD

ECĂ

TOR

ILO

R

ATE

LIE

RE

DE

LU

CR

U P

EN

TRU

IN

STR

UIR

EA

JUD

ECĂ

TOR

ILO

RX

XX

XX

X

7C

RE

AR

EA

UN

EI C

ULT

UR

I A C

ON

CU

RE

NŢE

I

7.1

INS

TITU

IRE

A ZI

LEI C

ON

CU

RE

NŢE

I

ÎN M

OLD

OVA

X

7.2

PU

BLI

CAŢI

IX

7.3

ME

DIA

: PR

OG

RA

M T

V D

E IN

FOR

MA

RE

A C

ON

SU

MAT

OR

ILO

R D

ES

PR

E

DR

EP

TUR

ILE

LO

RX

7.4

ME

DIA

: PR

OG

RA

M R

AD

IO ID

EM

X7.

5S

EM

INA

RE

DE

AFA

CE

RI

XX

XX

XX

148

AN

GA

JAM

ENTE

LE IN

TER

NAŢI

ON

ALE

: APC

AR

TIC

OLE

LE 4

0 ŞI

50,

(PA

EV C

API

TOLU

L 38

), C

EFTA

200

6 A

RTI

CO

LELE

19 ŞI

20

Legi

slaţ

ia U

E(v

edeţ

iC

apito

lul 4

)2

Gra

dul d

e Tr

ansp

uner

e Le

gisl

ativă

în R

epub

lica

Mol

dova

Legi

/act

e no

rmat

ive

subo

r-do

nate

legi

lor/p

roie

cte

(aco

perin

d se

ctoa

re la

ca

re s

e re

feră

act

ul U

E)

Măs

uri l

egis

lativ

e ne

cesa

r a Þ

în

trep

rinse

Cal

enda

r20

10-2

015

(ved

eţi

Cap

itolu

l 6 şi

A

nexa

4)

Com

enta

rii ş

i rec

oman

dări

pent

ru u

rmăt

orii

paşi

a Þ

efe

ctuaţi

pent

ru re

aliz

area

ap

roxi

măr

ii de

plin

e

Prin

cipa

lele

pr

eved

eri

Arti

cole

le 8

1, 8

2 şi

86

ale

Trat

atul

ui

CE

/ Arti

cole

le

101,

102

şi 1

06

ale

Trat

atul

ui

Con

solid

at p

rivin

d Fu

ncţio

nare

a U

niun

ii E

urop

ene

(Tra

tatu

l de

la

Lisa

bona

).

Reg

ulam

entu

l C

onsi

liulu

i (E

C)

Nr.

1/20

03 d

in 1

6 de

cem

brie

200

2.

NU

EST

E C

OM

PATI

BIL

C

U S

TAN

DA

RD

ELE

UE

Lege

a cu

priv

ire la

pr

otecţia

con

cure

nţei

din

20

00 (ş

i Leg

ea c

u pr

ivire

la

lim

itare

a ac

tivităţii

m

onop

olis

e şi

dez

volta

rea

conc

urenţe

i din

199

2,

alăt

uri d

e Le

gea

cu p

rivire

la

mod

iÞ ca

rea

Legi

i cu

priv

ire la

lim

itare

a ac

tivităţii

m

onop

olis

e şi

dez

volta

rea

conc

urenţe

i, 19

94 �

încă

mai

est

e în

vig

oare

).

Vedeţi şi

între

aga

listă

de

acte

naţ

iona

le la

Ane

xa 6

.

(A) O

nouă

Lege

cu

priv

ire la

pro

tecţ

ia

conc

urenţe

i car

e ar

inco

rpor

a ce

l puţ

in:

1. re

glem

enta

rea

com

porta

men

telo

r în

trepr

inde

rilor

în c

azur

i de

carte

l şi

acor

duri

antic

oncu

renţ

iale

;2.

regl

emen

tare

a ab

uzur

ilor d

e po

ziţie

do

min

antă

;3.

regl

emen

tare

a fu

ziun

ilor m

ai m

ari

decî

t un

prag

naţ

iona

l rel

evan

t � în

con

-fo

rmita

te c

u pr

inci

piile

şi p

ract

ica

UE

.

(B) A

brog

area

Leg

ii cu

priv

ire la

pr

otecţia

con

cure

nţei

din

200

0,

Legi

i cu

priv

ire la

lim

itare

a ac

tivităţii

m

onop

olis

e şi

dez

volta

rea

conc

urenţe

i, di

n 19

92, m

odiÞ

cată

în 1

994.

(C) P

reve

dere

a un

or p

enal

izăr

i cor

es-

punzăt

oare

şi a

decv

ate

pent

ru c

azur

ile

de în

călc

are

a Le

gii ş

i/sau

Cod

ului

cu

priv

ire la

Con

trave

nţiil

e A

dmin

istra

tive.

Sfîrşi

tul

lui 2

010/

Înce

putu

l lu

i 201

1

Ava

ntaj

e/de

zava

ntaj

e al

e ap

roxi

măr

ii de

plin

e:

Ang

ajam

ente

le in

tern

aţio

nale

� A

rmon

izar

ea d

eplină

la le

gisl

aţia

şi p

oliti

ca U

E în

do

men

iul c

oncu

renţ

ei e

ste

de o

impo

rtanţă

fund

amen

tală

în c

eea

ce p

riveş

te a

cor-

duril

e ex

iste

nte şi

viit

oare

cu

Uni

unea

Eur

opea

nă.

O e

cono

mie

de

piaţ

a pe

dep

lin fu

ncţio

nală

� Fără

o co

ncur

enţă

efe

ctivă

în R

epub

lica

Mol

dova

, exi

stenţa

în ţa

ră a

une

i eco

nom

ii de

piaţă

pe d

eplin

funcţio

nale

est

e o

între

bare

de

schi

să ş

i înd

oiel

nică

. Ace

sta

este

un

elem

ent f

unda

men

tal a

l crit

eriilo

r UE

de la

Cop

en-

haga

pen

tru in

tegr

area

în U

E. În

caz

ul în

car

e ac

est l

ucru

răm

âne

nelă

mur

it, c

redi

bilita

tea

dorinţe

i ţăr

ii de

a co

ntin

ua p

e ca

lea

inte

grăr

ii în

Uni

unea

Eur

opea

nă n

u po

ate Þ

gara

ntată.

Ben

eÞ c

ii pe

ntru

Med

iul d

e A

face

ri şi

Con

sum

ator

i � A

rmon

izar

ea d

eplină

la

legi

slaţ

ia ş

i pol

itica

UE

în d

omen

iul c

oncu

renţ

ei g

aran

tează

că m

ediu

l de

afac

eri î

n M

oldo

va e

ste

core

ct ş

i eÞ c

ient

din

pun

ct d

e ve

dere

eco

nom

ic. Î

ntre

prin

deril

or tr

ebui

e să

li s

e pe

rmită

să

intre

, să

iasă

şi să

conc

urez

e în

pieţi

fără

con

strâ

nger

i inu

tile

care

ar

put

ea d

ecur

ge d

in c

ompo

rtam

ente

le c

omer

cial

e al

e al

tora

. În

cele

din

urmă,

şi î

n sp

ecia

l cu

refe

rire

la a

lege

re, p

reţ ş

i cal

itate

, con

sum

ator

ii di

n M

oldo

va (d

e ex

empl

u,

Þ eca

re c

etăţ

ean

din ţa

ră),

va p

utea

ben

eÞ c

ia d

e pr

ogre

sele

şi î

n ac

est p

roce

s.

Ben

eÞ c

ii C

omer

cial

e �

În d

rept

ul in

tern

aţio

nal,

legi

slaţ

ia ş

i pol

itica

con

cure

nţia

lă a

prox

i-m

ată

poat

e Þ

priv

ită c

a un

mijlo

c pe

ntru

a p

rom

ova

com

erţu

l lib

er, a

sta

pe lî

ngă

eÞ c

ienţ

a şi

be

neÞ c

iile d

e ca

re s

e bu

cură

con

sum

ator

ii pe

ase

men

ea p

ieţi

naţio

nale

. Arg

umen

tul p

rivin

d lib

erul

sch

imb

se re

feră

şi la

bar

iere

în c

alea

intră

rii p

e pi

aţă

a un

or n

oi Þ

rme

conc

uren

te.

AN

EXA

5

TAB

EL S

UM

AR

DE

EVA

LUA

RE

A TR

AN

SPU

NER

II LE

GIS

LAŢI

EI C

ON

CU

RENŢI

ALE

1

1 Ace

st s

umar

(sol

icita

t de

către

Cen

trul d

e A

rmon

izar

e Le

gisl

ativă

de p

e lîn

gă M

inis

teru

l Jus

tiţie

i) ex

pune

prin

cipa

lele

asp

ecte

che

ie a

tran

spun

erii

legi

slat

ive

(Col

oane

le 1

pînă

la 4

) în

conf

orm

itate

cu

con

statăr

ile m

enţio

nate

în G

hidu

l de

Apr

oxim

are

Legi

slat

ivă

Sec

toria

lă. D

at Þ

ind

fapt

ul c

a ac

cent

ul în

Tab

el e

ste

pus

pe a

rmon

izar

e/tra

nspu

nere

, tre

buie

să Þ e

not

at fa

ptul

ca

apro

xim

area

le

gisl

ativă

este

un

proc

es c

ompl

ex ş

i de

term

en m

ediu

, car

e im

plică

alin

iere

a po

litic

ilor,

arm

oniz

area

/tran

spun

erea

cor

ectă

a le

gisl

aţie

i rel

evan

te, a

ctua

lizar

ea a

cest

or a

cte

norm

ativ

e ac

olo

unde

ac

est l

ucru

est

e ne

cesa

r, cr

eare

a şi

Þ na

nţar

ea (p

rin in

term

ediu

l uno

r org

ane

noi s

au în

alt

mod

) a s

truct

urilo

r ins

tituţ

iona

le n

eces

are şi

urmăr

irea

unei

impl

emen

tări şi

apl

icăr

i cre

dibi

le ş

i obi

ectiv

ve

riÞ a

bile

. Ast

fel,

sim

pla

elab

orar

e a

legi

slaţ

iei î

n st

ilul U

E p

entru

Mol

dova

(�tra

nspo

ziţia

� leg

ilor)

est

e un

con

cept

mul

t mai

îngu

st, c

are

nu re

aliz

ează

ben

eÞ c

iile

scon

tate

pen

tru R

epub

lica

Mol

dova

în

impl

emen

tare

a an

gaja

men

telo

r priv

ind

arm

oniz

area

legi

slaţ

iei î

n or

icar

e do

men

iu lu

at în

par

te.

2 Reţ

ineţ

i aic

i fap

tul că

Rep

ublic

a M

oldo

va n

u es

te o

blig

ată

să tr

ansp

ună

în m

od d

irect

dis

poziţii

le le

gale

ale

legi

slaţ

iei c

omun

itare

în d

omen

iul c

oncu

renţ

ei, c

i mai

deg

rabă

să

se a

prop

ie d

e ac

este

a pe

ntru

a

real

iza

faţă

de

legi

slaţ

ia d

ată

o co

mpa

tibilit

ate

a re

gulilo

r sal

e naţio

nale

priv

ind

conc

urenţa

(arti

cole

le 4

8 şi

50

APC)

. CEF

TA 2

006

solic

ită c

a ac

est l

ucru

să

se fa

că p

rin a

plic

area

prin

cipi

ilor s

tipul

ate

în n

orm

ele

UE

în d

omen

iul c

oncu

renţ

ei (

în s

peci

al c

ele

ale

artic

olel

or 8

1, 8

2 şi

86

din

Trat

atul

CE)

, pînă

în m

ai 2

010.

În p

reze

nt, r

egul

ile U

E cu

priv

ire la

con

cure

nţa şi

nor

mel

e naţio

nale

ale

sta

telo

r m

embr

e al

e U

E op

erea

ză în

par

alel

, prin

apl

icar

ea u

nor p

rinci

pii c

ompa

tibile

, dar

cu

juris

dicţ

ii se

para

te ş

i cu

o an

umită

mar

jă d

e ß e

xibi

litat

e la

niv

el n

aţio

nal î

n ce

ea c

e pr

iveş

te s

ubst

anţa

legi

slaţ

iilor

naţio

nale

. Ace

st lu

cru

rezu

ltă d

in a

rtico

lul 8

4 (d

even

it ar

ticol

ul 1

04),

care

pre

vede

că

[dec

ît da

că a

rtico

lul 8

3 (d

even

it ar

ticol

ul 1

03) p

reve

de a

ltfel

] �au

torităţ

ile d

in s

tate

le m

embr

e tre

buie

să

se p

ronu

nţe

asup

ra a

dmis

ibilităţ

ii ac

ordu

rilor

, dec

iziilo

r şi p

ract

icilo

r con

certa

te ş

i abu

zuril

or d

e po

ziţie

dom

inan

tă p

e pi

aţa

com

ună,

în c

onfo

rmita

te c

u le

gisl

aţia

din

ţara

lor ş

i cu

disp

oziţi

ile a

rtico

lulu

i 81,

în s

peci

al

para

graf

ul 3

, şi c

u ar

ticol

ul 8

2�. P

e de

altă

par

te, î

n co

nfor

mita

te c

u pr

inci

piul

sup

rem

aţie

i dre

ptul

ui c

omun

itar,

nici

o măs

ură

luată

în te

mei

ul le

gisl

aţie

i naţ

iona

le p

rivin

d co

ncur

enţa

nu

poat

e să

adu

că

atin

gere

apl

icăr

ii un

iform

e în

între

aga

piaţă

com

ună,

a re

gulilo

r com

unita

re d

e co

ncur

enţă

sau

o li

mita

re a

efe

ctul

ui d

eplin

al o

ricăr

or măs

uri a

dopt

ate

întru

pun

erea

în a

plic

are şi

apl

icar

e a

aces

tora

.

149

AN

GA

JAM

ENTE

LE IN

TER

NAŢI

ON

ALE

: APC

AR

TIC

OLE

LE 4

0 ŞI

50,

(PA

EV C

API

TOLU

L 38

), C

EFTA

200

6 A

RTI

CO

LELE

19 ŞI

20

Legi

slaţ

ia U

E(v

edeţ

i Cap

itolu

l 4)

Gra

dul d

e Tr

ansp

uner

e Le

gisl

ativă

în R

epub

lica

Mol

dova

Legi

/act

e no

rmat

ive

sub-

ordo

nate

legi

lor/p

roie

cte

(aco

perin

d se

ctoa

re la

ca

re s

e re

feră

act

ul U

E)

Măs

uri l

egis

lativ

e ne

cesa

r a Þ

în

trep

rinse

Cal

enda

r20

10-2

015

(ved

eţi

Cap

itolu

l 6

şi A

nexa

4)

Com

enta

rii ş

i rec

oman

dări

pent

ru u

rmăt

orii

paşi

a Þ

efe

ctuaţi

pent

ru re

aliz

area

ap

roxi

măr

ii de

plin

e

Exe

mptăr

ile în

blo

curi

Gen

eral

: R

egul

amen

tul C

omis

iei (

EC

)

Nr.

2790

/199

9 di

n 22

dec

embr

ie

1999

(Exp

iră în

luna

mai

201

0).

Tran

spor

t aer

ian:

Reg

ulam

entu

l Con

siliu

lui (

EC

) N

r. 48

7/20

09 d

in 2

5 m

ai 2

009.

Vehi

cule

cu

mot

or:

Reg

ulam

entu

l Com

isie

i (E

C)

Nr.

1400

/200

2 di

n 31

iulie

200

2 (E

xpiră

în lu

na m

ai 2

010)

.

Asi

gură

ri:R

egul

amen

tul C

omis

iei (

EC

)

Nr.

358/

2003

din

27

febr

uarie

20

03 (E

xpiră

în lu

na m

artie

20

10).

Tran

sfer

de

tehn

olog

ii:R

egul

amen

tul C

omis

iei (

EC

)

Nr.

772/

2004

din

27

april

ie 2

004

(Exp

iră în

luna

apr

ilie

2014

).

Ar p

utea

Þ n

eces

ară

elab

orar

ea u

nei l

egis

la-

ţii s

ecun

dare

sub

form

a un

ei e

xem

ptăr

i în

bloc

, cu

exc

epţia

caz

ului

în

care

ace

astă

pos

ibili

ta-

te e

ste

excl

usă

de căt

re

polit

ica

conc

urenţia

lă

mol

dove

neas

că s

au

dacă

regl

emen

tare

a po

ate Þ

prevăz

ută

în

Nou

a Le

ge c

u pr

ivire

la p

rote

cţia

con

cure

nţei

.

Sfîrşi

tul l

ui

2012

În c

onse

cinţă,

în c

azul

în c

are

drep

tul c

oncu

renţ

ei ş

i pol

itica

în R

epub

lica

Mol

dova

poa

te

asig

ura

barie

re re

duse

la in

trare

a în

piaţă

a u

nor n

oi în

trepr

inde

ri, im

porta

torii

(de

exem

-pl

u, c

ei d

in U

E) v

or Þ

faci

litaţ

i. În

tr-un

mod

sim

ilar,

o re

cipr

ocă

polit

ică

conc

urenţia

lă

de s

ucce

s a

UE

va p

erm

ite e

xpor

tato

rilor

din

Mol

dova

să

se s

tabi

leas

că ş

i să

conc

u-re

ze c

u al

te în

trepr

inde

ri în

între

aga

piaţ

a un

ică

a U

E. M

ai m

ult d

ecât

atâ

t, o

apro

xim

are

conc

urenţia

lă d

eplină,

va

cons

olid

a po

ziţia

şi r

eput

aţia

Mol

dove

i ca

parte

ner c

omer

cial

cu

UE ş.

a.m

.d.

Împi

edim

ente

în c

alea

apr

oximăr

ii deÞ n

itive

Voinţă

pol

itică

lim

itată

dar

sem

ne a

le u

nor s

chim

bări

� Vo

inţa

pol

itică

lim

itată

a

împi

edic

at p

înă

în p

reze

nt d

ezvo

ltare

a eÞ

cie

ntă

a le

gisl

aţie

i şi p

oliti

cii c

oncu

renţ

ei în

R

epub

lica

Mol

dova

. În

timp

ce e

xistă

astă

zi s

emne

impo

rtant

e ca

ace

st lu

cru

se v

a îm

bună

tăţi,

est

e co

nsid

erat

ca Þ i

nd e

senţ

ială

sta

bilir

ea d

e că

tre G

uver

nul R

epub

licii

Mol

dova

a u

nui c

urs

stra

tegi

c cl

ar p

entru

inst

ituire

a eÞ

cie

ntă

a un

ei re

glem

entă

ri ai

co

ncur

enţe

i pen

tru u

n te

rmen

de

cel m

ult c

inci

ani

. De

asem

enea

, est

e im

porta

nt c

a gr

upur

ile d

e in

tere

se să

nu Þ

e fa

cilit

ate

în b

loca

rea

aces

tui f

apt,

sau

a or

icăr

ui a

lt ef

ort

de a

prox

imar

e le

gisl

ativă,

car

e ţin

e pr

oces

ul d

e in

tegr

are

a R

epub

licii

Mol

dova

în U

E.

Expe

rienţ

a lim

itată

a A

NPC

� E

ste

deos

ebit

de im

porta

nt c

a G

uver

nul să

purc

eadă

la

real

izar

ea p

reve

deril

or d

in a

gend

a sa

, car

e vi

zează

cons

olid

area

cap

acităţii

inst

itu-

ţiona

le a

Age

nţie

i Naţ

iona

le p

entru

Pro

tecţ

ia C

oncu

renţ

ei, î

n sc

opul

de

a sp

ori eÞ c

ien-

ţa ş

i res

pons

abili

tate

a sa

pub

lică,

asi

gura

rea

unei

con

cure

nţe

loia

le în

pieţe

le în

car

e ex

istă

com

pani

i mon

opol

iste

sau

car

e deţin

o p

oziţi

e do

min

antă

pe

piaţă şi

ava

nsar

ea

în p

roce

sul d

e de

znaţ

iona

lizar

e a

cote

lor s

tatu

lui î

n în

trepr

inde

rile

din

sect

oare

le c

arac

-te

rizat

e pr

intr-

un g

rad

înal

t de

conc

urenţă

.

Cul

tură

a c

oncu

renţ

ei li

mita

tă �

În u

ltim

ii an

i, es

te d

e as

emen

ea c

lar,

că a

fost

pie

rdută

o op

ortu

nita

te p

entru

a d

ezvo

lta ş

i pro

mov

a ac

tiv o

cul

tură

a c

oncu

renţ

ei în

Mol

dova

. Ac

est l

ucru

est

e im

porta

nt: n

u în

ulti

mul

rînd

, pen

tru că

răm

âne

în in

tere

sul m

ulto

r Þ rm

e(in

clus

iv a

uno

r inv

estit

orilo

r stră

ini),

de

a se

opu

ne m

oder

niză

rii d

rept

ului

şi p

oliti

cii c

on-

cure

nţei

în M

oldo

va, p

entru

ca

prac

ticile

şi a

buzu

rile

care

nu

sunt

acc

epta

bile

în m

ulte

al

te ju

risdi

cţii

să p

oată

con

tinua

nes

tingh

erite

� ş

i ind

ifere

nt d

e ef

ecte

le lo

r asu

pra

cons

u-m

ator

ilor ş

i alto

r par

ticip

anţi

pe p

iaţă

. Ast

fel,

exis

tă o

nev

oie

urge

ntă

ca A

NP

C, c

u sp

rijin

ulG

uver

nulu

i, în

par

alel

cu

pregăt

irea

prin

cipa

lelo

r ref

orm

e le

gisl

ativ

e în

sec

tor,

să d

ezvo

lte

şi să

pună

în a

plic

are

în m

od a

ctiv

un

prog

ram

de

dezv

olta

re a

cul

turii

con

cure

nţia

le.

150

AN

GA

JAM

ENTE

LE IN

TER

NAŢI

ON

ALE

: APC

AR

TIC

OLE

LE 4

0 ŞI

50,

(PA

EV C

API

TOLU

L 38

), C

EFTA

200

6 A

RTI

CO

LELE

19 ŞI

20

Legi

slaţ

ia U

E (v

edeţ

i Cap

itolu

l 4)

Gra

dul d

e Tr

ansp

uner

e Le

gisl

ativă

în R

epub

lica

Mol

dova

Legi

/act

e no

rmat

ive

subo

rdon

ate

legi

lor/p

roie

cte

(aco

perin

d se

c-to

are

la c

are

se re

feră

act

ul U

E)

Măs

uri l

egis

lativ

e ne

cesa

r a Þ

într

eprin

seC

alen

dar

2010

-201

5(v

edeţ

i C

apito

lul 6

şi

Ane

xa 4

)

Com

enta

rii ş

i rec

oman

dări

pent

ru

următ

orii

paşi

a Þ

efe

ctuaţi

pent

ru

real

izar

ea a

prox

imăr

ii de

plin

e

Fuzi

uni

Reg

ulam

entu

l Con

siliu

lui (

EC

) Nr.

139/

2004

di

n 20

ianu

arie

200

4.

Nou

a Le

ge c

u pr

ivire

la p

rote

cţia

con

cure

nţei

, in

corp

orîn

d re

glem

enta

rea

fuzi

unilo

r în

cazu

l de

păşi

rii u

nui p

rag

naţio

nal r

elev

ant,

ar tr

ebui

să

prev

adă şi

not

iÞ ca

rea,

deÞ

nin

d cl

ar c

riter

iile

a Þ

întru

nite

pen

tru c

a o

fuzi

une

să Þ

e ac

cept

ată

sau

refu

zată

, sau

acc

epta

tă c

u în

aint

area

anu

mito

r co

ndiţi

onal

ităţi

cît ş

i pro

cedu

rile

gene

rale

pen

tru

notiÞ

car

ea fu

ziun

ilor ş

i ana

liza

lor.

Sfîrşi

tul

lui 2

010/

Înce

putu

l lui

20

11

Mod

iÞ că

ri in

stituţio

nale

nec

esar

e (C

apito

lul 6

) 201

0-20

15

� Dire

cţia

stra

tegi

că p

entru

AN

PC

�st

abili

tă in

Cap

itolu

l 6.

� La

fel,

prop

uner

e pe

ntru

inst

ituire

a un

ui

Gru

p de

Niv

el În

alt p

entru

Dez

volta

rea

Pieţii

şi P

oliti

cii d

e C

oncu

renţă.

� Pre

gătir

ea ju

decă

toril

or.

Proc

edur

i/Apl

icar

e

Reg

ulam

entu

l Com

isie

i (E

C) N

r. 62

2/20

08

din

30 iu

nie

2008

.

Com

isia

: Not

a cu

priv

ire la

Det

erm

inar

ea

Pieţii

Rel

evan

te (1

997)

.

Not

a C

omis

iei c

u pr

ivire

la a

cord

urile

de

impo

rtanţă

min

oră

(199

7).

Not

a C

omis

iei c

u pr

ivire

la a

plic

area

regu

li-lo

r de

conc

urenţă

faţă

de

sect

orul

poş

tal ş

i ev

alua

rea

unor

măs

uri a

le s

tatu

lui î

ntre

prin

-se

cu

priv

ire la

ser

vici

ile p

oşta

le (1

998)

.

Not

a C

omis

iei:

�Ghi

dul c

u pr

ivire

la

Res

tricţ

iile

Verti

cale

� (20

00).

Not

a C

omis

ieie

: �G

hidu

l cu

priv

ire la

apl

ica-

rea

Arti

colu

lui 8

1 al

Tra

tatu

lui C

E faţă

de

acor

duril

e de

tran

sfer

de

tehn

olog

ie� (

2004

).

Ghi

dul C

omis

iei c

u pr

ivire

la c

alcu

lare

a am

enzi

lor (

2006

).

Not

a C

omis

iei c

u pr

ivire

la im

unita

tea

de la

am

enzi

şi r

educ

erea

am

enzi

lor î

n ca

zuri

de

carte

l (20

06).

Nou

a Le

ge c

u pr

ivire

la p

rote

cţia

con

cure

nţei

ar

treb

ui să

împu

tern

icea

scă

ANPC

de

a ad

opta

măs

uri d

e co

nstrî

nger

e (in

clus

iv n

ote,

ghi

duri

şi re

guli

proc

edur

ale)

con

form

pra

ctic

ilor i

nter

-naţio

nale

de

a as

igur

a ap

licar

ea c

orec

tă, t

ran-

spar

entă

şi e

fect

ivă

a pr

eved

erilo

r leg

isla

tive

refe

ritoa

re la

aco

rdur

i, ca

rtelu

ri, a

buzu

ri de

po

ziţie

dom

inan

tă ş

i con

trol a

l fuz

iuni

lor.

Ace

stea

ar p

utea

incl

ude

form

ular

ele

solic

itate

, re

gulil

e cu

priv

ire la

plăţi ş.

a.

Div

erse

nor

me

inte

rne,

form

ular

e, m

etod

olog

ii,

ghid

uri ş

i reg

ulam

ente

.

Man

uale

inte

rne

ale

AN

PC

.

Sfîrşi

tul

lui 2

010/

Înce

putu

l lui

20

11

2011

/201

3

2013

/201

4


151

ANEXA 6

TABELUL LEGISLAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA ŞI LEGISLAŢIEIŞI JURISPRUDENŢEI UE

LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA

Legea cu privire la Guvern Nr. 64-XII din 31 mai 1990, Articolul 12.

Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei Nr. 906-XII din 29 ianuarie 1992, Monitorul OÞ cial Nr. 2/46 din 28 februarie 1992.

Legea Nr. 101-XIII din 13 mai 1994 pentru modiÞ carea Legii cu privire la limitarea activi-tăţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 1992.

Legea cu privire la Publicitate Nr. 1227-XIII din 27 iunie 1997.

Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000, Nr.1103, publicată la 31 decembrie 2000 în Monitorul OÞ cial Nr. 166, promulgată la 28 decembrie 2000.

Legea Republicii Moldova privind accesul la informaţie reglementează relaţiile dintre furnizorul informaţiei şi persoana Þ zică/juridică în contextul dreptului constituţional de acces la informaţie Nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Hotărârea Guvernului Nr. 1027 din 1 ianuarie 2001.

Legea cu privire la piaţa produselor petroliere Nr. 461-XV din 30 iulie 2001.

Legea privind protecţia consumatorilor Nr. 105-XV din 13 martie 2003.

Hotărârea Parlamentului 21-XVI din 16 februarie 2007 cu privire la măsurile de organi-zare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

Ordonanţa Ministrului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor Nr. 20 din 27 februarie 2007.

Legea Nr. 120-XVI din 4 mai 2007 �pentru ratiÞ carea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA)�.

Codul cu privire la contravenţiile administrative (Codul Nr. 218), din 24 februarie 2008.

Hotărârea Guvernului privind Inspectoratul Public General de Supraveghere a Pieţii, Met-rologie şi Protecţie a Consumatorului (Nr. 757, din 23 iunie 2008).

LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE

Articolele 81-86 din Tratatul CE.

Articolele 101-105 din versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona).

152

Regulamentul (CE) Nr. 17/62/EEC al Consiliului care implementează Articolele 85 şi 86 (actualmente Articolele 81 şi 82) din Tratatul CE, OJ 13 din 21 februarie 1962.

Regulamentul (CE) Nr. 4064/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 cu privire la contro-lul concentrărilor între întreprinderi, OJ L 395 din 30 decembrie 1989.

Regulamentul (CE) Nr.1310/97 al Consiliului din 30 iunie 1997 cu privire la controlul concentrărilor între întreprinderi, OJ L 180 din 9 iulie 1997.

Regulamentul (CE) Nr.1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, OJ L 1 din 4 ianuarie 2003.

Regulamentul (CE) Nr.139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul (CE) privind concentrările economice), OJ L 24 din 29 ianuarie 2004.

Regulamentul (CE) Nr. 487/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea arti-colului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri şi practici concertate în sectorul transporturilor aeriene (versiune codiÞ cată), OJ L 148 din 11 iunie 2009.

Regulamentul (CE) Nr. 2790/1999 al Comisiei din 22 decembrie 1999 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concer-tate, OJ L 336 din 29 decembrie 1999.

Regulamentul (CE) Nr. 1400/2002 al Comisiei din 31 iulie 2002 privind aplicarea artico-lului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate în sectorul autovehiculelor, OJ L 203 din 1 August 2002.

Regulamentul (CE) Nr. 358/2003 al Comisiei din 27 februarie 2003 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii şi practici con-certate în sectorul asigurărilor, OJ L 53 din 28 februarie 2003.

Regulamentul (CE) Nr. 772/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind aplicarea artico-lului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri de transfer de tehnologie � OJ L 123 din 27 aprilie 2004.

Regulamentul (CE) Nr. 622/2008 al Comisiei din 30 iunie 2008 de modiÞ care a Regula-mentului (CE) Nr.773/2004 în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii de tranzacţionare în cazurile privind cartelurile, OJ L 171 din 1 iulie 2008.

Directiva 2005/29/CE a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderi-lor de pe piaţa internă faţă de consumatori, OJ L 149 din 11 iunie 2005.

Comunicarea Comisiei cu privire la DeÞ nirea Pieţei Relevante pentru scopurile Legii Comunităţii cu privire la concurenţă, OJ C 372 din 9 decembrie 1997.

Comunicarea Comisiei cu privire la acordurile de importanţă minoră, OJ C 372 din 9 decembrie 1997.


153

Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor concurenţei şi evaluarea măsurilor anumitor State aferente serviciilor poştale, OJ C 39 din 6 februarie 1998.

Comunicarea Comisiei: �Ghidul Constrângerilor Verticale�, OJ C 291 din 13 octombrie 2000.

Comunicarea Comisiei: �Ghidul cu privire la aplicare Articolului 81 al Tratatului CE faţă de acordurile de transfer al tehnologiei�, OJ C 101 din 27 aprilie 2004.

Comunicarea Comisiei cu privire la imunitatea de la penalităţi şi reducerea penalităţilor în cazurile de cartel, OJ C 298 din 8 decembrie 2006.

Alte acte Legislative

Actul Clayton (Pub.L. 63-212, 38 Stat. 730, promulgata la 14 octombrie 1914, codiÞ cată la 15 U.S.C. § 12-27, 29 U.S.C. § 52-53), în 1914.

CAZURILE UE

Cazurile comune 6/73 şi 7/73, Istituto Chemioterapico S.p.A. şi Commercial Solvents Corporation Comisia, [1974] ECR 223.

Cazul 27/76 United Brands v Comisia, [1978] ECR 207.

Cazul 85/76 Hoffman-La Roche v Comisia, [1979] ECR 957.

Cazul C-62/86 AKZO v Comisia, [1991] ECR I-3359.

Cazul T-30/89 Hilti, [1990] ECR II-163 conÞ rmată în apel de către ECJ C-53/92 [1994] ECR I-667.

Cazul C-393/92 Almelo v. NV Energiebedrijf Ijsselmij, [1994] ECR I-1477.

�Cazul Magill� (Cazurile comune C-241/91 P şi C-242/91: Radio TeleÞ s Eireann (RTE) şi Independent Television Publications Ltd (ITP) v Comisia (Magill) [1995] ECR 743.

Cazul T-68/89 Italian Flat Glass, [1998] CMLR 302.

Cazurile comune C-68/94 şi C-30/95, French Republic şi Société commerciale des po-tasses et de l�azote (SCPA) şi Entreprise minière et chimique (EMC) v Comisia [1998] ECR I-1375.

Cazul T-228/97 Irish Sugar, [1999] ECR II-2969.

Cazurile comune C-395/96 P şi C-396/96 P Compagnie Maritime Belge Transports, [2000] ECR I-1365.

Cazul T-342/99, Airtours plc v Comisia [2002] ECR II-2585.

Cazul C-418/01, IMS Health GmbH & Co. OHG v NDC Health GmbH & Co. KG, [2004] ECR I-5039.

154

Cazul T-193/02, Laurent Piau v Comisia, [2005] ECR II-209.

Cazul T-201/04 Microsoft Corporation v. Comisia, Hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă din 17 septembrie 2007.

ALTE CAZURI

MAREA BRITANIE Cazul Dyers, Y.B. Pasch. 2 Hen V, f.5 al 1414.

SUA US v. Philadelphia National Bank (1963).

Deciziile Comisiei

British Midland v Aer Lingus (Decizia Comisiei 92/213/EEC din 26 februarie 1992, OJ 1992 L 9610/04/1992, pp. 34-45).

B&I Line plc v Sealink Harbours Ltd şi Stena Sealink Ltd [1992] 5 CMLR 255; IV/34.689 Sea Containers v Stena Sealink � Interim Measures, (Decizia Comisiei 94/19/EC din 21 decembrie 1993, OJ 1994 L 15, 18.01.1994, pp. 8-19).

Port of Rødby (Decizia Comisiei din 21 decembrie 1993, OJ 1994 L 26.02.1994, pp 52/57; IV/33.544).

Decizia Comisiei din 13 mai 2009 privind o procedură în conformitate cu Articolul 82 al Tratatului CE � Cazul COMP/C-3/37990 � Intel.


155

ANEXA 7

BibliograÞ e selectată

Cărţi de referinţă

A. LEGEA PRIVIND CONCURENŢA

A.1. Compendii din Legea privind concurenţa145

Bellamy, Christopher & Child. European Community Law of Competition. Edited by Peter Roth QC and Vivian Rose, 6th edition, 2008.

Faull, Jonathan and Nikpay. The EC Law of Competition, Oxford University Press, 2nd edition, 2007.

Leon Brittan: �European Competition Policy � Keeping the Playing Field level�, Bras-seys, London, 1992.

A.2. Manuale

Korah, Valentine. An Introductory Guide to EC Competition Law and Practice, 8th edition, 2003, Hart Publishing.

Korah, Valentine. Cases and Materials on EC Competition Law, 2006, 3rd edition, 2006, Hart Publishing.

Wish, Richard. Competition Law, B.

Monti, Giorgio. EC Competition Law. Cambridge U. P., 2007.

Jones, Alison and B. Sufrin. EC Competition Law. 2nd edition, 2007, Oxford U. P.

Giorgio Monti: EC Competition Law, Cambridge University Press, 2007.

B. ECONOMIA DE CONCURENŢĂ

B.1. Manuale cu privire la Organizarea Industrială146

Tirole, Jean. The Theory of Industrial Organisation. MIT Press, 1989.

Cabral, Luis. Introduction to Industrial Organisation, MIT Press, 2000.

Pepall, Richards and Norman. Industrial Organisation. 4th edition, Blackwell Pub., 2008.

B.2. Manuale cu privire la economia de concurenţă

Motta, Massimo. Competition Economics, Cambridge University Press.

Bishop, Simon and M. Walker. The Economics of EC Competition Law, 2nd edition, Thomson.145 Aceste compendii sunt folosite de către toţi avocaţii şi alţi profesionişti din domeniul dreptului concurenţei

ca o referinţă. Acestea sunt enciclopedice şi sunt actualizate, de obicei anual.146 Economiştii care lucrează în domeniul concurenţei trebuie să Þ e bine informaţi în organizarea industrială.

156

Documente OÞ ciale ale Moldovei�RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACŢIUNI REPUBLICA MOL-DOVA � UNIUNEA EUROPEANĂ, (februarie 2005 - noiembrie 2007)�, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, decembrie 2007.

Strategia privind protecţia consumatorilor (pentru anii 2008-2012).

Documente ale UEDocumentul de Lucru al Personalului Comisiei care însoţeşte Comunicatul din partea Co-misiei adresat Parlamentului şi Consiliului European: �Implementarea Politicii Europene de Vecinătate în 2007, Raportul de Progres al Moldovei�, SEC(2008) 399 din 8 aprilie 2008.

Documentul de Lucru al Personalului Comisiei care însoţeşte Comunicatul din partea Comisiei adresat Parlamentului şi Consiliului European: �Implementarea Politicii Euro-pene de Vecinătate în 2008, Raportul de Progres al Republicii Moldova�, SEC(2009) 514/2 din 23 aprilie 2009.

Comisia Europeană/Direcţia Generală Concurenţă: Statistica cu privire la penali-tăţile impuse în cazurile de cartel (octombrie 2009) pe website-ul DG Concurenţă �http://ec.europa.eu/competition.

Raportul Final cu privire la o anchetă de concurenţă din sectorul farmaceutic, în confor-mitate cu Articolul 17 din Regulamentul 1/2003 EC, Raportul din 8 iulie 2009.

Comisia Europeană: �Cartea albă privind acţiunile în despăgubiri în cazul încălcării nor-melor antitrust ale CE�, COM(2008) 165 Final din 2 aprilie 2008.

Comisarul Nellie Kroes: �Bunăstarea consumatorului: mai mult decât un slogan�, discurs la Conferinţa de la Bruxelles: �Concurenţa şi Consumatorii în secolul 21� din 21 octombrie 2009.

Comisia Europeană �Ghidul pentru Principalele Structuri Administrative necesare pentru punerea în aplicare a achiului�, Document neoÞ cial de Lucru, mai 2005.

armonizarea la st. ue in domeniul concurentei

Documents