armonizarea si cooperare fiscala

7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala

1/23

NECESITATEA RESTRUCTURRIISISTEMULUI FISCAL N

ROMNIA

Indrumator ,Conf. Dr. Susanu Monia

Mast!rand,Suru"iu Sorin #!or"!

#a$ati%&'()%

1


2/23

CU*RINS

Cap. 1 Referine la sistemul fiscal motenit din economia socialist. ......pag 3

1.1 Restructurarea sistemului fiscal.. pag 3

1.2 Tehnici de impunere n condiiile lansrii reformei economice globale.. ..pag

Cap. 2 Continutul principal al sistemului fiscal romanesc ..pag

2.1 !rmoni"area fiscala .............pag #

2.2 !rmoni"area fiscal. Teorie si practic. pag $

2.3 !lternati%e ale armoni"rii pag 1&

2. 'olitici complementare n procesul armoni"rii ...pag 12

2.# (eci"ii de politic fiscal n sensul armoni"rii structurale a sistemului fiscal. pag 12

2.) Coordonate generale de politic fiscal. pag 13

2.$ !rmoni"area sistemului fiscal rom*nesc cu cel european +.pag 1

2., 'olitica fiscala - strategia romaniei in perioada de preaderare ..pag 1$

2. Tendina de uniformi"are a cotelor T/! ...pag 1,

2.1& !specte pri%ind T/! in Romania si armoni"area sa cu modelul comunitar ...pag 1,

Cap. 3 0mpo"itarea ..pag 2&

Cap. Conclu"ii ...pag 22

Bibliografie

Ca+. ( R!f!rin! $a sist!mu$ fisa$ mo-t!nit din !onomia soia$ist

2


3/23

n sistemul planificat-centralizat atitudinea fa de impozite a fost fluctuant. Acestea

au fost fie ignorate, fie minimalizate, fie subiect al unor dezbateri aprinse. Iniial s-a

considerat c impozitele nu pot schimba niciodat relaiile de distribuie sau le modific

nesemnificati. !lterior s-a susinut c impozitele trebuiesc utilizate pentru transformarea

modului de producie. "n consecin s-a propus ca prin progresiitatea impozitelor pe enit #i

patrimoniu, s se confi#te "ntregul capital priat #i s se elimine resursele care contribuie la

formarea proprietii priate.

$emnificatie sunt concepiile lui %arl &ar' #i (riederich )ngels. Adept al impunerii

capitalului, teoretic "n rile cu regimuri politice #i structuri economico-sociale socialiste de

tip clasic, impozitele ar fi trebuit s dispar.

1.1 Restructurarea sistemului fiscal

*ranziia de la o economie planificat-centralizat spre una bazat pe aciunea

mecanismelor pieei impunea concomitent cu redefinirea dreptului de proprietate #i crearea

pieelor factorilor de producie, demararea unui ansamblu de reforme economice. +eformafiscal trebuia aplicat simultan cu reforma preurilor, reforma sistemului de gestiune

microeconomic, reforma sectorului financiar, reforma actiitii de comer e'terior pentru a

susine tranziia.

Anul 1 nu a adus modificri structurale ale sistemului fiscal. /eciziile luate au aut

un caracter marginal "n primul an. 0rin acestea s-a pus accentul pe austarea tehnicilor de

preleare a enitului naional dea e'istente, respecti a rsmintelor din beneficii, a cotelor

de impunere a eniturilor salariale, scutirea agricultorilor particulari de plata impozitului peeniturile realizate.

+eforma importanta s-a produs in domeniul fiscal prin introducerea egii 341526

priind 7odul (iscal..1

/ireciile principale ale restructurrii sistemului fiscal rom8nesc dup 19

- +estructurarea impozitelor asupra enitului #i patrimoniului

- Introducerea impozitului pe diidende

- Impozitul pe enitul persoanelor fizice.

1.2 Tehnici de impunere n condiiile lansrii reformei economice globale

0ractica rilor cu sisteme fiscale eoluate era util pentru restructurarea sistemului

fiscal rom8nesc, dar nu suficient. $tructurile economico-sociale generau flu'uri de enituri

incomparabile sub aspectul naturii, dimensiunii #i stabilitii. $tructurile administraiei publice

erau insuficient dezoltate, lipsite de informaii #i speciali#ti.

6


4/23

0entru a nu se influena negati asupra eoluiei reformei globale, temporar trebuia

asigurat cu prioritate finalitatea financiar a impozitelor #i sacrificate finalitile

economicosociale. 7onstituia o necesitate armonizarea reformei fiscale cu reforma

cheltuielilor publice #i cu aceea a transferurilor sociale. 0entru susinerea reformei economice

#i asigurarea proteciei sociale se impuneau aciuni direcionate e'act prin intermediul

cheltuielilor publice #i mai ales a transferurilor sociale.

7aracteristicile tehnicilor de impunere au fost influenate de eoluia structurilor

economico-sociale, distribuia eniturilor, nielul utilitilor publice de finanat #i opiunile

decidentului public. 7omple'itatea acestora a generat e'istena unor interale de timp,

necesare fie pentru modificarea, fie pentru elaborarea unor noi produse fiscale destinate

"nlocuirii celor e'istenta, la care s-a adugat timpul necesar aprobrii parlamentare #i

pregtirii implementrii.

2. Continutul principal al sistemului fiscal romanesc

n ceea ce urmeaz preocuparea mea a fi orientat spre reforma impozitelor indirecte

in +om8nia. /e ce: 0entru c ele reprezint continutul principal al sistemului fiscal rom8nesc,

at8t prin modul "n care sunt reglementate dar i datorit faptului c au pondere semnificati

"n totalul eniturilor bugetului general consolidat al statului.

*ab. 1 )olutia ta'elor amale in perioada 22-211

)'cep ia nereleant o fac ta'ele amale i accizele, care dup aderarea +om8niei la

!niunea )uropean au aut tendin a de scdere ;"n 24 au sczut fat de 26 de peste 2,9ori ta'a pe aloarea adaugat, accize, ta'e amale.

+eforma principala a sistemul fiscal se caracterizeaza prin >

?


5/23

- Introducerea accizelor@

- Introducerea ta'ei pe aloarea adugat

Introducerea ;1 iulie 16< ta'ei pe aloarea adugat ;forma pe consum


6/23

0entru buna funcionare a sistemului economic, statul trebuie s-#i asume

responsabiliti importante precum>

- protearea funcionrii pieei contra abuzurilor libertii de iniiati@

- impunerea respectului fa de alorile naturale #i umane@

- cutarea #i promoarea interesului general@

- asigurarea fiabilitii sistemului de msur a alorilor.

Gtiina fiscal trebuie s conceap deci soluii fiabile pentru promoarea interesului

public sau, mai e'act spus, pentru armonizarea acestuia cu interesele indiiduale ale

oamenilor, "ntruc8t, "n fond, omul este suprema aloare.

0entru construirea unui sistem fiscal raional, #tiina fiscal trebuie s dea rspuns la

mai multe "ntrebri>

- ce este impozitul, ce raiuni stau la baza lui, ce funcii are de "ndeplinit #i care sunt

trsturile sale definitorii:

- care sunt principiile ce trebuie s guerneze politica fiscal #i cile de armonizare acerinelor acestora:

- care s fie contribuabilii #i care s fie obiectul impozitelor:

- cum trebuie a#ezate #i calculate impozitele #i cum se "ncaseaz acestea:

- c8t de mare trebuie s fie presiunea fiscal #i cum poate fi preenit #i combtut

sustragerea de la plata impozitelor:

+spunsul la astfel de "ntrebri depinde de o mulime de factori> doctrina agreat de

ctre guernani, tradiiile #i orgoliile naionale, neoia de armonizare a sistemelor fiscale subimpactul globalizrii #i integrrilor regionale etc.

/e aceea, pe l8ng elementele comune diferitelor sisteme fiscale naionale, e'ist #i

diferene sensibile de la o ar la alta. Analiza lor comparati permite gsirea soluiilor de

armonizare, un deziderat ce nu mai poate fi ignorat "n zilele noastre, reprezent8nd de mult

reme unul dintre fundamentele reformelor fiscale de pretutindeni.

2.2 Armonizarea fiscal. Teorie si practic

/ezoltarea schimburilor comerciale internaionale #i mobilitatea cresc8nd a

capitalurilor #i a persoanelor au reprezentat principalii factori care au reclamat neoia

armonizrii sistemelor fiscale ale rilor implicate.

0rimul pas a fost acela al construirii tehnicilor de eitare a dublei impuneri

internaionale prin stabilirea unor criterii raionale pentru tratamentul fiscal al eniturilor #i

aerilor din strintate. $oluia agreat a fost aceea a negocierii #i semnrii unor coneniibilaterale pentru eitarea dublei impozitri.

H


7/23

(ormarea uniunilor amale "n perioada postbelic #i pa#ii fcui "n domeniul

integrrilor regionale a ridicat problema "nlturrii barierelor ce e'istau "n calea liberei

circulaii a mrfurilor, capitalurilor #i persoanelor. nc de la apariia ei "n 134 !niunea

)uropean #i-a propus tocmai acest obiecti. +ealizarea lui presupunea, "nainte de toate,

crearea pieei comune europene iar pentru ca ea s funcioneze trebuiau "nlturate obstacolele

e'istente. Armonizarea amal nu era dificil, e'ist8nd e'periena !niunii Belgo

-u'emburgheze #i a Benelu'ului ce a succedat acesteia.

$oluia a fost aceea a renunrii la ta'ele amale pentru schimbrile reciproce #i

practicarea unui tarif amal unic pentru relaiile cu rile din afara uniunii. Armonizarea

amal nu era "ns suficient pentru "ncuraarea #i amplificarea schimburilor comerciale

dintre rile membre deoarece e'ista "nc o puternic barier fiscal, datorat funcionrii unor

sisteme diferite de impozitare "n rile uniunii, care nu erau dornice s renune la sueranitatea

lor fiscal.

)'ist8nd numeroase #i profunde eterogeniti "n anumite domenii ale aciunilor publice

demersul pragmatic #i progresi adoptat a fost fondat pe principiul subsidiaritii care nuimplic "ns centralizarea competenelor. n materie fiscal #i "n politicile de alocare aplicarea

acestui principiu presupune meninerea deciziilor naionale. Ideea era aceea c fiscalitatea nu

este un domeniu de competen comunitar. 0roblemele fiscale nu figurau printre scopurile

7omunitii stipulate "n articolul 2 al Tratatului de baz de la Roma #i nici "n articolul 6

referitor la actiitile 7omunitii.

/in (2)3de la Tratatul de la Roma#i p8n "n anul 2 la Tratatul de la Nice6, rile

membre sau opus "n permanen transferului de sueranitate "n materie fiscal. ici p8nastzi, "n ciuda tentatielor de creare a unei eurota'e, nu e'ist "nc un astfel de impozit

comunitar, de#i ideea aceasta este din nou de actualitate.

&surile fiscale "ntreprinse de ctre statele membre pot fr8na libera circulaie a

mrfurilor, sericiilor #i capitalului "n s8nul !niunii. )le pot, de asemenea, genera distorsiuni

economice incompatibile cu constituirea unui spaiu economic unificat sau cu coordonarea

politicilor economice "n zona euro.

*ratatul de baz ;tratatul de laaastricht semnat in ! februarie 1""2


8/23

armonizrile legislatie #i cel cu priire la fiscalitatea direct. ? n ansamblul su *ratatul,

bazat pe echilibrul dintre principiul subsidiaritii #i interenia comunitar confirm

meninerea sueranitii #i competenei naionale "n domeniul fiscal, dar cere autoritilor

comunitare s se preocupe de armonizarea sistemelor fiscale.

/e altfel, armonizarea fiscal se doedea indispensabil pentru asigurarea loialitii "n

competiia pe piaa comunitar, dat fiind faptul c regimul diferit de impozitare aea un

impact direct #i puternic asupra nielului preurilor #i asupra alegerii locaiei pentru

actiitile de producie #i de distribuie.

Ambiiile armonizrii fiscale puteau fi situate astfel la trei niele>

1. $rimul ni%el consta doar "n a eita dezechilibrele imediate care puteau s rezulte din

deschiderea total a frontierelor pentru schimburile de mrfuri #i pentru flu'uri financiare.

Aceasta necesita o armonizare care putea fi mai mult sau mai puin ambiioas, "n funcie de

amploarea distorsiunilor care trebuiau eitate. 0entru eliminarea riscului unei concurene

fiscale o astfel de armonizare se cerea a fi decis colecti. Introducerea #i generalizarea *=A"n rile comunitare este un e'emplu "n acest sens.

2. Cel de#al doilea ni%el, mai ambiios, ar fi presupus uniformizarea sistemelor fiscale la scar

comunitar. Aceasta putea fi un deziderat. /ar n-a fost #i nu este de actualitate nici mcar pe

termen mediu. "n fond, cheltuielile publice nu sunt uniformizate #i nici mcar pe cale de

uniformizare, iar redistribuirea rm8ne "ntr-un cadru pur naional. u s-a pus problema ca

bogaii danezi s preia "n gria lor grecii sraci #i nici ca tinerii spanioli s finaneze pensiileconsistente ale 8rstnicilor germani. /esigur c integrarea ofer #ansa "nlturrii treptate a

handicapului pentru rile mai srace, dar ea nu a "nsemna nicidecum egalizarea calitii

ieii la niel comunitar, "ntr-o perspecti preizibil.

6. & cale de mi'loc, cea preferat, const "n raionalizarea sistemelor fiscale naionale astfel

"nc8t ele s rspund e'igenelor naionale "n priina consumurilor colectie, dar cu rezultate

conergente pe plan comunitar.

0rincipiul democratic fundamental pretinde ca specificul naional s fie respectat pe

termen lung, fiind greu de obinut "ncrederea "ntr-un organism supranaional reprezentati,

deci sueran, iar alegerile naionale nu trebuie s fie dictate de cele ale statelor ecine.

nseamn c procesul armonizrii nu este un simplu e'erciiu de aliniere a practicilor

fiecrui stat la miloacele comunitare de impunere pentru a se realiza uniformizarea. n fond

armonizarea nu "nseamn uniformizare. 7hiar acolo unde s-au fcut pa#i serio#i "n priina

armonizrii nu s-au introdus, de pild, cote unice obligatorii la niel comunitar pentru *=A

?*ratatul de la &aastricht, semnat in 4 februarie 12 de ctre 7onsiliul )uropean

9


9/23

sau un niel obligatoriu pentru accizele armonizate. $oluia a fost aceea a respectrii unor

benzi cu nielul minim #i cel ma'im pentru cotele standard #i pentru cele reduse la *=A #i a

23 unui niel minim pentru accize. Atunci "ns c8nd un impozit se doede#te a fi mai bun

dec8t altul este de dorit ca toi s-1 adopte ca model.

(n pri%ina obiectului armonizrii apar cel puin dou probleme)

1. *mpozitele ce trebuie armonizate.

2.$recizarea gradului de armonizare ce trebuie adoptat.

u este dorit armonizarea prelerilor al cror impact este plasat "n principal asupra

eniturilor gospodriilor ;menaului impozitul pe eniturile persoanelor fizice, cotizaiile

sociale pltite de ctre angaai, impozitul asupra succesiunilor, impozitul pe enitul

persoanelor fizice.3

. n cazul "ntreprinderilor situaia nu este aceea#i deoarece decizia priind locaia este

puternic influenat de gria pentru minimizarea costurilor #i ma'imizarea randamentului netanticipat al inestiie. /ou categorii principale de preleri obligatorii influeneaz direct

costurile de producie> acelea care cresc costul muncii ;cotizaiile sociale pltite de angaatori

#i impozitele asupra salariilor< #i acelea care afecteaz costul consumurilor intermediare ;"n

principal accizele, dar nu neaprat #i *=A care fiind deductibil se recupereaz armonizarea nu "nseamn

uniformizare. $tudiul confirm c e'isten a unor cote diferite de *=A pentru produse, lucrri,

sericii lirate faorizeaz eaziunea fiscal, at8t prin neadaptarea tehnic a statului la

administrarea acestor tipuri de impozite c8t i prin cheltuielile importante cu func ionarii care

trebuie s le administreze.

2.+ Alternati%e ale armonizrii

Alternatie ale armonizrii sunt dou>

- armonizarea prin intermediul pieei@

- armonizarea negociat.

3egea 341526 priind 7odul (iscal al +om8niei


10/23

n priina strategiei armonizrii opiunile diferite poart #i pecetea doctrinelor ce

guerneaz politicile fiscale naionale #i cele economice "n ansamblul lor. Acestea sunt adesea

diametral opuse, oscil8nd "ntre curentul ultraliberal #i social-democraia cea mai radical cu

tente de interenionism comunitar. ntre sistemul fiscal rom8nesc i sistemul fiscal comunitar

a aprut necesitatea de armonizare.

n acordul de asociere a +om8niei la !niunea )uropean semnat la ,ru-elles la 1

februarie 1""+ se stipula c armonizarea legislaiei fiscale rom8ne#ti cu cea comunitar

constituie una dintre condiiile fundamentale pentru integrarea +om8niei "n structurile

europene iar adaptarea sistemului fiscal la cerinele mecanismului pieei unice reprezint unul

din obiectiele strategiei naionale de pregtire a aderrii.

+om8nia a depus cererea de aderare la niunea /uropean n iunie 1""0, fiind

acceptat ca stat candidat n decembrie 1""!. /eschiderea negocierilor cu +om8nia a urmat

deciziei 7onsiliului european de la Lelsini din decembrie 1.

!na dintre cerinele fundamentale ale integrrii "n !) este adaptarea legislaiei

naionale la sistemul uridic al !) - denumit acMuis comunitar - #i angaamentul ferm al riicandidate de a aplica legislaia adoptat "n urma negocierii, chiar dac aceasta implic #i o

anumit perioad de tranziie. /in raiuni metodologice acMuis-ul comunitar a fost diizat, "n

ederea negocierii, pe cele 61 de capitole ale sale. 0rocesul integrrii a urmrit #i aspectele

priind impozitarea iar capitolul 1 CImpozitareaD reprezint un areal important al integrrii,

dat fiind impactul su asupra funcionrii normale a pieei unice comunitareH

.

Acuis#ul priind impozitarea este prezentat #i structurat pe dou obiectiefundamentale corespunztoare celor dou tipuri de impozite practicate> impozitele indirecte

care se preteaz mai mult la armonizare #i impozitele directe la care #ansele de armonizare

sunt mai limitate.

Armonizarea legislaiei priind asistena reciproc "n domeniul impozitelor directe s-a

realizat prin articolul C$chimb de informaiiD din coneniile bilaterale "ncheiate de ctre

+om8nia cu toate statele membre ale !)., pentru eitarea dublei impozitri. 0rin acela#i

/ocument de poziie a +om8niei din 21, aceasta s-a angaat s elaboreze preederile legale

#i normele interne necesare "n ederea aderrii &inisterului (inanelor 0ublice la 7onenia

pentru asisten administrati reciproc "n probleme de impozitare indirect precum #i prin

implementarea protocoalelor =I)$, (I$7A $7)* #i $))/ #i elaborarea procedurilor

necesare pentru implementarea 7oneniei pentru asisten administrati reciproc "n

probleme de impozitare.

Hhttp>55europa.eu

1


11/23

2. $olitici complementare n procesul armonizrii

)liminarea frontierelor fiscale #i "ndeplinirea condiiilor cu priire la nielul

deficitului bugetar #i a datoriei publice, nu sunt suficiente. !n ansamblu de politici trebuie s

asigure, "ndeplinirea condiiilor de aderare #i a cadrului economico-social capabil s susin

eforturile de armonizare a legislaiei fiscale. 0olitica economic "mpreun cu politica

monetar trebuie s acioneze asupra eoluiei strii economico-sociale "n direcia stabilizrii

nielului preurilor, echilibrului balanei de pli, utilizrii c8t mai depline a forei de munc,

asigurrii unei legturi interne str8nse "ntre economic #i social. $copul este de a asigura o

cre#tere echilibrat durabil a economiei.

Aplicarea acestor politici nu trebuie s neglieze efectul actiitilor economice asupra

mediului. )liminarea decalaelor dintre diferitele regiuni ale rii este necesar pentru a se

asigura susinerea cre#terii durabile #i integrarea "n structurile !niunii )uropene.4

0rin politica regional trebuie s se asigure programe care s restabileasc echilibrele

interregionale la niel naional. $copul final este de a diminua decalaele e'istente "ntre

economia rom8neasc #i economiile rilor europene.

2.0 3ecizii de politic fiscal n sensul armonizrii structurale a sistemului

fiscal

&odul de dezoltare a mediului economico-social influeneaz asupra deciziilor de

politic fiscal destinate asigurrii eoluiei structurale a sistemului fiscal rom8nesc #i

integrrii acestuia "n dinamica economiei fiscale europene.

Armonizarea structural a sistemului fiscal rom8nesc cu cel european trebuie s pun

la baz, principiul neutralitii 4i principiul moderrii presiunii fiscale . 0rimul impune,

eliminarea facilitilor fiscale care distorsioneaz relaiile concureniale pe pia, #i stimuleaz

eaziunea fiscal legal. Al doilea principiu implic, diminuarea presiunii e'ercitate de

fiscalitate asupra deciziilor psihologice indiiduale "n domeniul muncii, consumului,

economisirii #i inestiiilor. /eci comprimarea intereniei $tatului "n economie. ntruc8t

politica fiscal constituie un atribut esenial al sueranitii naionale, luarea deciziilor care s

susin procesul de armonizare reine responsabililor guernamentali #i politici rom8ni.

Armonizarea constituie un proces de durat, iar acesta este dependent de ansamblul

politicilor promoate "n economie.

4/irectia 2H511257)

11


12/23

Analiza sistemic a domeniului fiscal a permis, reflectarea sub aspect financiar a

eoluiei societilor umane9, #i eforturile teoriei de a cuta soluii eficiente pentru rezolarea

problemelor care apar, "n scopul asigurrii funcionalitii sistemelor economico - sociale.

2.5 Coordonate generale de politic fiscal

!na dintre cele mai puternice dorine ale omului este de a preedea eoluia

eenimentelor iitoare. A preedea direciile politicii fiscale rom8ne#ti, implic a intui

deciziile responsabililor guernamentali #i politici, care "ns sunt dificil de anticipat. In

consecin este de preferat, stabilirea unor coordonate generale, izor8te dintr-o atitudine

pragmatic care pune accentul pe utilitatea #i eficacitatea practic a sistemului fiscal.

/e#i produce efecte asupra flu'urilor din economie, sistemul fiscal constituie un

instrument de preleare #i nu de direcionare. !tilizarea sa "n scop interenionist conduce la

modificarea raporturilor dintre preuri, poate antrena scderi de productiitate #i genereaz

redistribuiri de enit care influeneaz negati asupra deciziilor psihologice indiiduale. "n

consecin politica fiscal se confrunt cu dificila problem de a asigura ma'imizarea

randamentului unui sistem fiscal capabil s stimuleze efortul de a muncii, deciziile

psihologice de a economisi #i inesti, competitiitatea #i cre#terea economic durabil.

*endina de cre#tere a randamentului impozitelor prin impozite indirecte, prin

cre#terea cotelor la *=A #i accize a deenit periculoas. Acestea se transmit asupra

consumatorilor, restr8ng consumul #i alimenteaz inflaia. In acela#i timp pot deeni o barier

"n procesul efecti de integrare "n piaa unic european.

2.! Armonizarea sistemului fiscal rom6nesc cu cel european.

Integrarea pieei naionale "n spaiul economic #i social european constituie un proces

de durat, care necesit elaborarea unei strategii globale #i de perspecti asupra eoluiei

structurale a economiei noastre. Aderarea are aantae si riscuri@ ele trebuie identificate #i

eliminate.

$e impune, armonizarea condiiilor ofertei #i a cererii pe toate sub N segmentele care

formeaz piaa naional, cu cele e'istente pe piaa unic european, "ntruc8t aceasta a

sanciona unitile structurale din economie neiabile sau incapabile s se adapteze rapid la

noile condiii concureniale. "n schimb "n urma aderrii, agenii economici din +om8nia or

putea s acioneze pe o pia ast #i stabil, care stimuleaz competitiitatea, cre#terea

inestiiilor #i a rentabilitii.

9=ezi #i +icardo /aid - /es principes de lOeconomie politiMue de lOimpot, (lammarion, 0aris, 144&atei Ph. - (inane generale, )ditura &ondo, 7raioa 1?

12


13/23

*ab. 2 )olutia *=A, Imp5enit, Imp5profit 29-211

&aoritatea statelor membre !) au facut modificri substaniale "n ceea ce prie#te

impozitul pe enit "n 21 #i 211. !nele dintre ele au sczut nielul cotelor de ta'are ;BP,

/%, (I, P)55.mfinante.ro5static5

16


14/23

*ab. 6 Impozite directe5indirecte in anul 21. 7lasificare.

Impozitele sunt tradiional clasificate "n directe #i indirecte, primul grup permi8nd o

mai mare redistribuire, at8ta timp c8t pentru cele indirecte este imposibil introducerea

progresiitii. /e aceea preponderena ta'rii directe, mult mai izibil electoratului, tinde s

fie mai pronunat "n rile cu obiectie specifice "n ceea ce prie#te politica social.

7ontribuiile sociale, se afl, de regul, "n str8ns legtur cu asigurarile sociale ;pensii, #oma

#i sntate


15/23

diferene semnificatie "n ceea ce prie#te ta'ele pe consum. n ansamblu, impozitele

percepute pe eniturile forei de munc reprezint cea mai important surs a eniturilor,

contribuind cu aproape 3R din enituri, urmate de impozitele pe consum #i capital.

2.7 $olitica fiscala 8 strategia romaniei in perioada de preaderare

n conformitate cu preederile 0rogramului de Puernare pentru perioada 2?-24

strategia politicii fiscale a fost structurat astfel "nc8t s asigure, pe de o parte, o accelerare a

reformei "n acest domeniu, cu efecte pozitie asupra dezoltrii economiei naionale, iar pe de

alt parte realizarea procesului de armonizare a legislaiei fiscale rom8ne#ti cu cea comunitar

"n domeniu.

In principal domeniul "n care "ncercrile si reusitele de armonizare fiscal au fost cele

mai "nsemnate este acela al fiscalitii indirecte. 0roblema s-a pus cu acuitate "nc de la

"nceput, dat fiind faptul c ta'ele de consumaie influeneaz sensibil preurile suportate de

ctre consumatorul final, iar diferenele sensibile "n regimul lor de aplicare nu puteau asigura

nici neutralitatea fiscal necesar unei competiii loiale pe piaa comunitar. 0rincipala

preocupare a fost "ndreptat spre cele mai "nsemnate impozite indirecte> ta'a asupra alorii

adugate #i accizele. Aciunea iza armonizarea sistemelor fiscale naionale "ntre ele pentru a

face compatibile preederile lor dar #i pentru compatibilizarea acestora cu obiectiele

*ratatului 7).

n opinia noastr politicile fiscale ale !niunii )uropene or trebui s urmreasc >

stabilitatea eniturilor fiscale ale statelor membre, buna functionare a pietei unice europene i

preocupare "n ocuparea for ei de munc.

7redem ca !niunea )uropean ar putea s dezolte noi ac iuni pentru "ntrirea

sistemului comun al *=A mai ales prin aprofundarea i lmurirea fr echioc a urmtoarelor

aspecte principale >

- baza de impozitare a *=A @

- definirea pltitorului @

- e'onerrile @

- apropierea cotelor aplicabile. 7redem c i principiul ta'rii la origine ;teritorialitatea i locul de impozitare< trebuie

concretizate ca definire astfel "nc8t s se elimine opera iunile greoaie de tip triunghiular.

$trategia pe termen lung menine deci regimul actual a'8ndu-se pe patru obiectie principale>

simplificare, modernizare, aplicarea mai uniform a regulilor e'istente #i "ntrirea cooperrii

administratie.

2." Tendina de uniformizare a cotelor T9A

13


16/23

*recerea la ta'area "n ara de origine risca s amplifice concurena fiscal dac se

menineau cotele puternic difereniate practicate de ctre rile membre. /e aceea pasul

urmtor trebuia s fie acela al apropierii treptate a nielului acestora. n acest scop 7omisia a

propus 7onsiliului "n 194 un sistem cu dou cote de *=A "n benzi de ?-R pentru cota

redus #i 1?-2?R pentru cota standard, fiecare ar put8ndu-#i alege nielul potriit. Austrile

fiscale la frontier urmau s fie desfiinate, urm8nd a se efectua prin mecanismul casei de

clearing care prezenta "ns riscul unor mari fraude iar sistemul propus era considerat prea

infle'ibil.

n anul 2H, cota minim este respectat de ctre statele membre, inclusi de ctre

statele intrate in uniune in 2?. $tatele comunitare au fost #i continua s fie preocupate de

ealuarea impactului bugetar #i a efectelor macroeconomice ale armonizrii *=A.

2.1: Aspecte pri%ind T9A in Romania si armonizarea sa cu modelul

comunitar

*a'a pe aloarea adugat a fost introdus "n +om8nia la 1 iulie 16, "nlocuind

impozitul pe circulaia mrfurilor care s-a comportat decenii de-a r8ndul ca un impozit

uniersal asupra consumului. Introducerea ei aea s reprezinte una dintre msurile

fundamentale "ntreprinse pe linia reformrii sistemului fiscal rom8nesc.

)'periena (ranei #i "ncercrile de armonizare a *=A pe baza /irectiei a =I-a a

7onsiliului 7.).). au fost 61 benefice pentru construcia modelului rom8nesc de impozitare #i

armonizare treptat a acestuia cu cel comunitar.

08n la introducerea la 1 ianuarie 2? a 7odului (iscal, care reprezint baza legal

pentru *=A, prin msurile "ntreprinse de-a lungul anilor s-au fcut pa#i importani pe linia

armonizrii modelului nostru de ta'are cu cel comunitar, preederi noi fiind "nscrise "n noul

cod fiscal #i "n strategia priind politica fiscal pentru perioada de preaderare. n perioada

2?-2H legislaia priind ta'a pe aloarea adugat a fost supus unor modificri "n

ederea armonizrii cu preederile /irectiei a =l-a a 7onsiliului 7omunitii )conomice

)uropene conform calendarului ane'at la /ocumentul de poziie al +om8niei priind

In 21, se decide r!st!r!a

T5A de la 1R la 2?R, fara sa maoreze si

cota unica de impozitare sau contributiile

sociale. &asura e considerata cea mai

nefasta masura de politica fiscala din

ultimii ani.

In continuare, in 211, se

aplicata6ar!a in7!rsala cereale. &asura

combate eficient !7a/iun!a fisa$a$a

T5Asi e aplicata doar pentru cereale.

0rin OU# (&)8&'(( se aduc mai

multe modificari importante>

- 0reederea priindsta1i$ir!a

!6i"i1i$itatii ta6!i +! 7a$oar!a

adau"atala data incasarii aansului se

e'tinde si la aansurile incasate pentru

1H
http://infotva.manager.ro/articole/legislatie/noua-forma-a-codului-insolventei-a-ajuns-inapoi-in-parlament-9341.htmlhttp://infotva.manager.ro/articole/legislatie/noua-forma-a-codului-insolventei-a-ajuns-inapoi-in-parlament-9341.html


17/23

plata importurilor si a ta'ei pe aloarea

adaugata aferente importului - art. 16?

indice 2 alin. ;2< lit. b


18/23

societatilor comerciale cu sediul

actiitatii economice in +omania

- Srganele fiscale competente

anuleaza din oficiu inregistrarea unei

persoane in scopuri de *=A in noi situatii,

pe langa situatiile in care contribuabilul

este declarat inacti sau a intrat in

inactiitate temporara. In 212 se aplica

preederileOU# &98&'(&, iar de la 1 iulie

212, se modifica plafonul de scutire de

*=A pentru operatiunile impozabile in

+omania de la 63. la H3. euro. /e la

1 ianuarie 216, doua categorii de

contribuabili or aplica obligatoriu noul

sistem de T5A $a inasar!. 0rinOU#

(((8&'(:,incepand cu ( ianuari! &'(9,

sistemul *=A la

incasare deine O*TIONAL.

Cap. + *mpozitarea

Actualul 7od (iscal reglementeaz "n detaliu regimul *=A preciz8nd> sfera deaplicare, persoanele #i operaiunile impozabile, locul acestora, faptul generator #i

e'igibilitatea, baza de impozitare, cotele legale, operaiunile scutite, regimul deducerilor,

stabilirea ta'ei datorate, rsarea #i regularizarea rsmintelor, regimul special de scutire #i

obligaiile pltitorilor.62

;u"!tu$ -i !


19/23

)'cedentul5 deficitul reflectat graphic eideniaz faptul c numai "n anul 19 a

e'istat e'cedent bugetar, "n restul anilor din perioada 19-24, deficitul bugetar a fost

prezent la cote destul de ridicate, mai ales anul 22./in anul 2H deficitul bugetar in sume

absolute cunoaste o eolutie abrupt N ascedenta ; cu o multiplicare de aproape 3 ori , daca se

compara anul 2H si 24 cu anul 23 .

=eniturile fiscale ale bugetului de stat au aut o cre#tere ponderat p8n "n anul 19,

care este primul an din perioada 11-24 "n care s-a obserat o cre#tere semnificati a

eniturilor fiscale. n structura bugetar pentru anii 19, 1, nu e'istau distinct cuprinse

eniturile fiscale.66

7ea mai mare pondere "n total enituri bugetare a impozitelor directe s-a "nregistrat "n

anul bugetar 12, iar cea mai mare pondere a *=A "n totalul eniturilor bugetare s-a

"nregistrat "n anul 2H.

7ea mai important pondere a *=A "n totalul impozitelor indirecte este "n anul 23,

anul 2? fiind un an cu o scdere importanta fa de anul 26.. )ste sesizabil ca eolutia

ponderii impozitelor indirecte in totalul eniturilor bugetare ;si in cazul *=A < arata tendintade trecere tot mai accentuata , spre consumator a sarcinii fiscale .

7heltuielile social-culturale ca pondere "n totalul cheltuielilor bugetare au fost cele mai

mari "n anul 1 ;?6,3HR


20/23

;pentru perioada 13-24 gradul de dezoltare economic,

structura proprietii, distribuia structural a eniturilor, eoluia structural a consumului

global, transformrile structurale "n domeniul forei de munc, etc. Ace#tia constituie, o

e'presie a ansamblului politicilor economico-sociale promoate "n economie. a r8ndul lor,

calitatea gestionrii creanelor fiscale ale $tatului #i nielul educaiei fiscale a populaiei,

continu s influeneze prin intermediul fraudei fiscale asupra "ncasrilor fiscale #i presiunii

e'ercitate de acestea, at8t la niel indiidual c8t #i de grupuri socio-economice.Analiza de ansamblu a strii economiei #i a eoluiei structurale a sistemului fiscal,

conduce la o concluzie mult mai nuanat. +econersia dreptului de proprietate asupra

capitalului producti a fost relati redus.12In schimb cotele de impunere a impozitelor au

"nregistrat o tendin u#or cresctoare, ori s-au produs modificri compensatorii ale presiunii

fiscale e'ercitate de diferite categorii de impozite, reducerile reale fiind de importan redus.

a r8ndul ei, materia impozabil a "nregistrat p8n spre sf8r#itul anului 16 o tendin

de comprimare.16

!lterior aceasta deine fluctuant-cresctoare. In consecin, nu se poateignora influena e'ercitat asupra prelerilor fiscale ;de la numrtorul raportului


21/23

tolerrii indisciplinei financiare, #i chiar a stimulrii acesteia, prin am8narea plii debitelor

fiscale, s-a auns la proliferarea arieratelor fiscale, "ntruc8t penalizrile percepute erau

inferioare ratei dob8nzii, arieratele fiscale au deenit atractie #i au fost utilizate pentru

finanarea actiitilor economice. a r8ndul su frauda fiscal din economia ascuns sau

paralel a influenat asupra nielului presiunii fiscale.

u este suficient a cunoa#te partea 0IB care este preluat din economia de schimb,

pentru a finana economia public1?, #i nici care este natura eniturilor de care depinde

stabilitatea bugetar. /e ce: "ntruc8t ca urmare a impactului, repercusiunii #i incidenei

impozitelor fiecare e'ercit o anumit influen asupra subiecilor #i flu'urilor generate de

actiitile desf#urate de ace#tia "n economie. In acela#i timp fiecare impozit prezint un grad

de sensibilitate specific la fluctuaiile economiei.

Ad8ncirea analizei structurale a informaiilor statistice reflect, preponderena

finanrii necesarului de resurse bugetare, at8t la niel central c8t #i local pe seama

impozitelor directe. $istemul de distribuire a eniturilor salariale promoat "n economie, a

rupt corelaiile dintre preul forei de munc comparati cu pregtirea, importana social amuncii, eoluia preurilor bunurilor sau sericiilor economice, a cror nieluri au deenit

identice sau superioare celor de pe piaa mondial. /eci preul forei de munc rom8ne#ti

constituie e'cepia. Acesta nu a "nregistrat aceea#i tendin de armonizare "n lipsa unor politici

economice #i salariale coerente. "n consecin, politica de distribuie a eniturilor genereaz

distorsiuni economice "ntre enituri #i consum.

Actiizarea procesului inestiional, stimularea acumulrii de capital #i de asumare a

riscurilor impuneau diminuarea presiunii fiscale asupra profitului realizat #i reinestit.13

/eficitul bugetar, lipsa altor resurse fiscale compensatorii #i presiunea fiscal ridicat

e'ercitat de impozitul pe salarii, *=A #i accize nu au permis luarea unor msuri concrete.

Astfel contribuia *=A la finanarea bugetului de stat este comparabil cu a impozitului pe

salarii. 0resiunea e'ercitat de ansamblul impozitelor indirecte asupra enitului consumat

dep#e#te presiunea e'ercitat "n mod direct de impozitul pe salarii asupra eniturilor

realizate. &surile de reducere a progresiitii impozitului pe salarii #i de cre#tere a cotelor

de impunere a *=A1Hsunt>

V stimularea #i meninerea unui proces de economisire real #i durabil la nielul

persoanelor cu enituri ridicate@

V cre#terea preurilor bunurilor #i sericiilor economice@

1?Blnescu +odica, 7orduneanu 7armen, /orina Antohi, Adriana egoi - $istemul de asigurare a eniturilorla Bugetul statului prin intermediul p8rghiilor financiare "n conte'tul implementrii economiei de pia "n+om8nia , I.(.0.0.=. Bucure#ti, 1113=ezi #i 0hilippe 7olin, Pilles Peraise - (iscalite pratiMues des affaires aec 13 etudes de cas, )d. 7let, 0aris11H7orduneanu 7armen, +odica Blnescu - *a'a pe aloarea adugat "n economia concurenial, 7I/)Academia +om8n, Bucure#ti, 12

21


22/23

V apariia unor efecte de enit compensatorii la nielul persoanelor cu enituri reduse. Acest

efect compensatoriu se estimeaz c se a produce #i la nielul bugetului de stat.

0roblema economiei rom8ne#ti este lipsa capitalului financiar. Absena acestuia

genereaz stagnarea reformei. S priire global asupra economiei "n termeni de flu' reflect

faptul c, distribuirea flu'urilor de enituri genereaz distorsiuni asupra deciziilor de

stimulare a muncii, asumare a riscurilor, educaie #i ridicare a nielului de pregtire

profesional. $istemul de redistribuire a eniturilor prin fiscalitate, la care se adaug restul

prelerilor obligatorii, genereaz noi distorsiuni, "ntruc8t influeneaz asupra deciziilor

psihologice de a muncii, inesti #i consum.

0entru a deeni eficient atragerea capitalului strin, trebuie ca prezena sa "n

economie alturi de cel autohton s dein permanent, #i s nu e'iste decizii de natur a

distorsiona relaiile concureniale. $usinerea procesului de reform impune descuraarea

imobilizrii capitalului "n bunuri durabile neproductie.

$cderea presiunii fiscale impune "n acela#i timp diminuarea cheltuielilor publice acror cre#tere a deenit e'plozi. +eforma economiei publice implic analizarea eficienei

organismelor, instituiilor, ageniilor,create "n stri de criz sau sub presiune. &ulte

microentiti publice create, consum resurse, fr a oferi utiliti publice reale, sau ar trebui

s funcioneze "n condiii concureniale "n economia de schimb #i nu "n economia public.

;i1$io"rafi!

22


23/23

1. 0hilippe 7olin, Pilles Peraise - (iscalite pratiMues des affaires aec 13 etudes de cas, )d.7let, 0aris 1

2. Au secours de la *=A, &aurice aure, 13,

6. *ratatul de la ice al !niunii )uropene, 21

?. *ratatul de la &aastricht, semnat in 4 februarie 12 de ctre 7onsiliul )uropean

3. 7orduneanu 7armen, +odica Blnescu - *a'a pe aloarea adugat "n economia

concurenial, 7I/) Academia +om8n, Bucure#ti, 12

H. +icardo /aid - /es principes de lOeconomie politiMue de lOimpot, (lammarion, 0aris, 144

4. &atei Ph. - (inane generale, )ditura &ondo, 7raioa 1?

9. Blnescu +odica, 7orduneanu 7armen, /orina Antohi, Adriana egoi - $istemul deasigurare a eniturilor la Bugetul statului prin intermediul p8rghiilor financiare "n conte'tulimplementrii economiei de pia "n +om8nia , I.(.0.0.=. Bucure#ti, 11

. 7odul fiscal al +om8niei, egea 341526 cu completrile i modificrile ulterioare

1. egea 341526 priind 7odul (iscal al +om8niei

11. /irectia 2H511257)

http>55europa.eu

http>55.mfinante.ro5static5
http://europa.eu/http://europa.eu/

armonizarea si cooperare fiscala

Documents