A N U L X X X . ARAD. 28 Maiu (10 Iunie) 1906. Nr. 22.

Biserica $i Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

A p a r e odată în săp tămână : D U M I N E C A .

PREŢUL ABONAMENTULUI.

Pentru A u s t r o - U n g a r i a : Pe un an 10 cor. — pe Y2 a n 0 c o r -

Pent ru România şi s t ră inăta te : Pe un an 14 fr. : pe jumăta te an 7 îr.'

PREŢUL INSERŢIUNILOR Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei

Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin l ..BISERICA ş i ŞCOALA" cam 150 cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte 5 E a r b a n i i d e p r e n u m e r a ţ i u n e I a

8 cor . ; şi mai sus 10 cor . v. a. | TIPOGRAFIA DIECESANA în ARAD.

Nr. 2712/1906.

Circular Tuturor oficiilor protoprezviterale şi parohiale din districtul Consistorului gr. or. rom. din Arad.

începând dela reînfiinţarea mitropoliei noas­tre s'a simţit necesitatea înfiinţării unei Episcopii în Timişoara pentru credincioşii bisericii noastre din părţile bănăţene.

înfiinţarea acestei episcopii, fiind reclamată de interesul unei bune administrări, de ridica­rea stării morale şi de consolidarea vieţii reli­gioase a credincioşilor bisericii noastre, Măritul Congres naţional-bisericesc, având în vedere interesul vital al bisericii, cu concluzul său Nr. 64 din anul 1900 a decretat înfiinţarea Episco­piei Timişorii şi a însărcinat Consistorul mitro­politan cu eruarea şi stabilirea mijloacelor ne­cesare pentru faptica înfiinţare a acestei epis­copii.

Spre a satisface acestei dorinţe vechi a credincioşilor noştri din părţile bănăţene, si­nodul nostru eparhial din anul 1906 prin con­cluzul său Nr. 54, pe baza dreptului său cu­prins în §-ul 96 al Statutului-Organic, a decis escrierea unei colecte pe întreg teritorul de sub jurisdicţiunea Conzistorului nostru din Arad.

Având deci în vedere acest concluz sino­dal, însărcinăm şi îndatorăm preoţii conducători ai oficiilor parohiale, ca în scopul adunării unui fond pe seama înfiinţândei episcopii a Timişorii, la sărbătoarea cea mai potrivită din decursul anului curent, cum este în unele părţi „hramul bisericii", când adecă sfânta biserică ar fi mai bine cercetată de credincioşi, să cetească acest circular în decursul servi­ciului divin şi anume după cetirea sfintei evan­

ghelii şi după cetirea şi esplicarea binevoitoare a acestui circular, să dispună purtarea inme­diata a unui tas special pentru a adună con-tribuiri benevole dela credincioşii prezenţi, iar în decursul anului, la timpuri potrivite să facă şi separat colectă pe teritorul parohiei fie în bani, fie în bucate, cari din urmă se vor preface apoi în bani.

Suma de bani adunată cu tasul, conducă­torul oficiului parohial din comuna bisericească respectivă o va transpune imediat concernentu-lui oficiu protopresbiteral, iar acesta o va înainta imediat pe lângă conspect la cassa consisto­rială, iar sumele adunate ulterior prin parohie cu lista, împreună cu lista de contribuiré le va transpune tot concernentelor oficii protopresvi-terale, pe cari le îndatorăm, ca cel mult până la 15 Ianuarie 1907 să înainteze la cassa con-zistorială toate listele şi banii încurşi, având să soliciteze listele, ce nu vor fi întrat până la finea anului curent.

Când emitem acest circular apelăm la zelul P. O. D. protoprezbiteri şi a dlor preoţi şi prin ei la simţul de jertfă a poporului nostru credincios, cerând sprijinul binevoitor al tu­turor la crearea şi înfiinţarea acestei institu-ţiuni, care va fi chemată să întărească şi între toate împrejurările va şi întări poziţiunea biseri-cei noastre strămoşeşti.

Tocmai de aceea, dacă generaţiunea de acum îşi va da seama de ceeace moşii şi stră­moşii noştri au avut totdeauna în vedere, că adecă interesul bisericii noastre a stat şi stă în strânsă legătură cu interesul bine priceput al poporului nostru, dacă iubitul nostru cler şi po­por îşi va da seamă de faptul, că biserica ne-a conzervat aceea ce avem şi că sub scutul ei ne-am susţinut în cursul veacurilor; dacă cu toţii ne vom da seamă, că necesitatea înfiin­ţării episcopiei de sub întrebare este recunos-

cută de Măritul nostru Congres naţional-biseri-cesc ca şi reprezentanţa legală a întregei noa­stre mitropolii, suntem convinşi, că iubiţii noştri credincioşi vor înţelege scopul, iar înţelegându-1 va grăbi fiecare de după starea lui materială şi de după căldura dragostei sale a concurge cu denariul său la crearea unui fond, cu aju­torul căruia să se poată înfiinţa Episcopia de sub întrebare.

Arad , din şedinţa plenară conzistorială, ţinută în 4/17 Mai 1906.

<3oan c7. <&app m. p. Episcopul Aradului.

Vizitaţiune canonică. Prea Sfinţitul episcop loan I. Papp şi-a cer­

cetat credincioşii din Gai în ziua primă de sf. Rusalii.

Gaiul e imediat sub Arad şi biserica încă este episcopească, căci în Gai sunt pământurile episcopeşti, prin urmare lumea e obicinuită a vedea episcopi. Cu toate acestea prezenţa ofi­cioasă a Prea Sfinţiei Sale a eleclrizat întreagă parohia şi mic cu mare a grăbit întru întimpi-narea arhiereului iubit, ca să-i asculte părin-teştile poveţe atât de mult apreciate de cătră credincioşii cari au avut fericirea a asculta cu­vântările P. S. Sale, pline de căldura credinţei ş i a dragostei creştineşti.

Cântările liturgice le-a executat corul semi-narial sub conducerea profesorului Trifu Lugojan.

Prea Sfinţitul a servit asistat de protosin-celul Roman Ciorogariu, asesorul protopresbiter George Popovici, referentul Vasilie Olariu, preotul local George Bragea şi protodiaconul Dr. Iustin Suciu. In decursul serviciului a făcut pe cler. de curs. III Florian Goina de ceteţ şi, a hirotonit pe loan Boţoc întru preot.

In înălţătoarea cuvântare Prea Sfinţitul a arătat credincioşilor calea adevărului evangelic şi i-a îndemnat la îmbrăţişarea învăţăturilor. A fost nimerită mustrarea pentru negligarea învă­ţăturilor, căci în Gaiul din imediata apropiere a Aradului, unde atât de aproape e ocaziunea de a da copiii la şcoală şi nici un cărturar eşit din sânul poporului. Părintele George Bragea îndu­ioşat de cuvintele arhiereului mulţumeşte P. S. Sale pentru ostenirea întru luminarea poporului şi întărirea credinţei în Gai.

Bucuria a devenit apoi entuziastă, când Prea S. Sa a împăcat pe doi fruntaşi ai comunei, cari erau în ceartă şi certurile lor bântuiau rău afacerile parohiale, căci ele să resimţeau în în­treagă comuna. Certaţii împăcaţi acum aduc mul-

ţămitâ bunului şi înţeleptului arhiereu între fre­neticele aclamări ale poporului.

Dela Gai Prea Sfinţitul întoarce la reşedinţa Sa şi cu corul seminarial prăznuind la masa sa împreună cu învăţăceii săi mari şi mici, cu suita şi cu coriştii semincriali. Drept dovadă de iubirea Sa faţă de fiitoartea preoţime.

Dela Brad . In vechea ţară a Zárandului, care ne deş­

teaptă în suflet atâta pietate, care poartă în sânul său atâtea reminiscenţe înduioşătoare şi strălucite: e pururea acelaşi, şi acum ca altă dată, poporul nostru românesc, bun, viguros şi cuminte, cu bogate calităţi şi aptitudini hărăzitoare de nădejde pentru viitor în Zarand e acelaşi, cel din bătrâni, duhul de trezvie naţională, care exală din toate instituţiile întemeiate de inimoşii noştri înnaintaşi şi care sunt susţinute, desvoltate de harnicii lor epigoni.

Am avut fericirea, să asist la serbările ce s'au făcut cu ocaziunea aniversară a patronului gimnaziului nostru român din Brad în anul acesta, ziua de Constantin şi Elena, şi mă simt îndem­nat a face un raport despre cele văzute şi con­statate, pentru publicul nostru.

Născut în împrejurări mai fericite, prin munca, entuziasmul şi jertfa înaintaşilor noştri, a frunta­şilor vieţii româneşti de pe la anii 1 8 6 0 — 7 0 , în special zărădani, acest focutar de cultură ro­mânească este o binefacere pentru întinsa îm­prejurime română doritoare de lumină şi de cul­tură, este un izvor, de unde se revarsă şi pentru institutele noastre pregătitoare de învăţători şi preoţi, elemente trebuincioase.

Dar nu suntem mulţumiţi, cu atâta! Rolul şi misiunea şeoalei din cestiune trebue

să ajungă şi mai important şi mai mare, — şi nădejde avem, că cu ajutorai lui Dumnezeu v o m ajunge să vedem prefăcându-se micul gimnaziu într'o mare şcoală românească.

Pentru aceasta nu se cere decât sprijinul publicului românesc, şi a forurilor noastre bise­riceşti şi culturale, căci conducerea institului este în sârguincioase şi destoinice mâni.

In ce priveşte întocmirea gimnaziului din Brad, el corâspunde pe deplin tuturor cerinţelor moderne, cerute de un institut de asemenea grad. Nivelul cultural al corpului profesoral şi gradul pregătirii elevilor, de asemenea a satisfăcut şi satisface tuturor cerinţelor reclamate de atoritâ-ţile competente, — iar pe Românul care ascultă şi are prilegiul de a ascultă cu urechea inimii prestaţiunile acestei scoale, numai mângâia îl pot, numai mulţumi îl pot cele constatate.

Ga prilegiul zilei de Constantin şi Elena s'a ţinut şi în anul acesta adunarea reprezentaţiei gimnaziului. Adunarea a decurs cu deplină de­mnitate. (Observăm în treacăt că reprezentanţii din părţile hălmăgene ale vechiului Zarand, păr­taşi la fundaţiune, nu s'au prezentat în număr prea mare) şi din expunerile limpezi ale rapoar­telor şi cenzurarea acelora, s'a învederat o în­duioşătoare râvnă desinteresată, o exemplară curăţenie şi o sinceritate deschisă, în ce priveşte atât gestiunea materială cât şi preocupaţiunile morale ale conducătorilor.

Serbările ce au arangeat biădenii cu această ocaziune, le tac onoare şi sunt spre lauda con­ducătorilor şi fruntaş lor din Brad.

Za. Podgo>:

Constituţiunile apostolice. Mi-s'a dat ocaziune, nu odată, ci de repeţi te

ori, în conversaţiunile noastre despre literatura bise­ricească, ca să constat că o parte însemnată din cle­rul nostru nu şi poate da seamă de multe din ope­rele ss. Apostoli şi ale părinţilor bisericii noastre ort. române; şi nu ştiu cui să atribuesc această împrejurare: şcoalei ori lipsei gustului de cetit ce se resimte destul de bine în sânul clerului nostru. — Departe de mine să fie critica, ci să mi-se ierte per tangentem a constată u n adevăr, care de mult bântuie şi ţine pe loc sufocând ori ce rază, pe terenul literaturei noastre bisericeşti.

Cu eceastă o c a z i u n e am crezut a face fra­ţilor preoţi şi iubitorilor de literatura biseri­cească un serviciu neînsemnat, scriind ceva despre constituţiunile apostolice, în cari se afla un tezaur de doctrine religioase, dogmatice, liturgice etc.

Constituţiunile apostolice deşi apocrife, în secolii primi creştini se cetiau publice în sf. bi­serici, cu toate că părinţii din suta a 4-a s e în-doiau despre originea lor apostolică, ba chiar le luau drept obiect de dispută, îndeosebi pă­rinţi occidentali. Asemenea soarte aveau şi ca­noanele apostolice.

Sinodul Trulan dela Constantinopol 692 ho-tăreşte însă: »Sfântul sinod hotăreşte, că cele 85 canoane apostoleşti acum şi în viitor au să rămână pe loc şi neschimbate. Fiind că ni­se ordonă întrînsele a primi şi constituţiunile apostolice adunate de Clement, căror ereticii de mult încă, adăugând învăţături străine bi­sericii, au stricat şi întunecat icoana frumoasă şi curată a Dumnezeeştilor dogme, aşa ne-am aflat îndemnaţi a scoate constituţiunile apos­tolice din rândul cărţilor sfinte. Prin această sentinţă sinodale scot constituţiunile apos­tolice din biserică, cari deşi până aci bise­rica ort. le-a considerat de opera genuină a ss.

apostoli, în occident, prin decretum Gelazia-num, declarate fiind de apocrife, ajuns-au- aceste scrieri de valoare nepreţuită a fi uitate până chiar în secolul al 16-lea. In occident s'au tras la îndoială chiar şi canoanele apostolice, a nu fi de provenienţă apostolică »(Hefele, Concil. Gesch. Ld. I. p. 769.)«

Făcâadu-se în veacul al 16 şi 17-lea cer­cetări din partea savanţilor s'a aflat originea constituţiunilor apostolice puţin apostolică, ba partea cea mai însemnată de scriitori o trăgeau cu totul la îndoială; din acest timp datează ne-recunoaşterea constituţiunilor apostolice de ca­nonice. Prin aceasta însă nu se eschide de loc mulţimea locurilor ce datează de pe timpul apos­tolic, cari indirecte întăresc canonicitatea lor.

Celea de sus le-am premis ^ pentru înţele­gerea cât de puţin a constituţiunilor apostolice, pentru ca însă să avem o icoană fidelă a acestei scrieri de valoare depusa în 8 cărţi, care, ultima cuprinde şi canoanele apostolice, voi da în cele următoare conţinutul fiecărei cărţi.

Conslituţiunile apostolice obvin în secolul al 4 lea în literatura bisericească sub numirea »con-stitutiones apostolicae«.

Primele 6 cărţi constituiesc aşa zicând simburele cristalizâtor al întregei colecţiuni şi multă vreme par a 0 fost întrebuinţate ca un întreg independent, neavând mei o legătură cu celelalte 2 cărţi din urmă, cari parte sunt repe-ţiri, ba chiar cuprinzând contraziceri referitoare la cele 6 cărţi dintâi.

Cartea La, conţine în 10 capitole adtnonieri contra avariţiei, urei. răzbunărei, luxului, lenei şi contra lecturei scrierilor păgâneşti; lectura scrierilor sfinte se recomanda cu inziştenţâ. Se tratează mai departe despre însuşirile bune şi rele ale femeilor.

Cartea a Ii-a, cuprinde în sine în 63 ca­pitole însuşirile şi datorinţele persoanelor hie-rarhice, tractează cu deosebită, privire episto­lele pauline despre însuşirile, poziţia şi puterea pastorală a episcopului, totodată şi asupra păcă­toşilor; în detail despre diaconi şi cercul lor de activitate; puţin însă despre pprezbiteri. Despre cultul dzeesc şi îngrijirea lui din partea clerului se ocupă pe scurt.

Cartea a IlI-a, se estinde pe 20 capitole, cari partea cea mai mare tratează despre însu­şirile morale, datorinţele şi drepturile văduvelor, precum şi despre funcţiunile lirurgice, a căror ezercitare li-se interzice văduvelor. Cap. 1 6 — 18 se estinde asupra botezului. Cap. 1 9 — 2 0 , se ocupă cu însuşirile diaconilorşi cu hierote-nizarea episcopilor.

Cartea a IV-a, se ocupă de săraci şi în­deosebi cu orfanii, pentru creşterea cărora sub paza episcopului — să se poarte grijă. Mijloa-

cele pentru ajutorarea săracilor şi orfanilor să se ia din dăruirile bisericeşti, dela cari dăruiri anumite clase de oameni să fie cu desăvârşiră eschişi. (Cap. 1—10) . In fine se desenează ra­portul dintre părinţi şi fii, stăpâni şi servitori, autorităţi şi supuşi (cap. 1 1 — 1 3 ) ; se vorbeşte pe scurt per esentiam şi despre statul fecioresc (virgines.)

Cartea a V-a, (cap. 1—12) tratează despre statornicia în mărturisirea credinţei până şi cu vărsarea sângelui după ezumplul Domnului Hristos şi a sfinţilor săi privind cu bucurie la viitoarea înviere. Se scrie şi despre contrarul- adecă lăpâ-darea de credinţă; recomandă celor prigoniţi înţelepciune. Cap 1 3 — 2 0 cuprinde în sine inte­resante desluşiri despre sărbători şi posturi în timpurile vechi creştine.

(Va urma).

loan Nicorescu. paroh ort. rom.

Serbarea aniversarei de 100 de ani dela punerea temeliei sf. biserici din Pesac.

Aniversarea a 100 de ani dela punerea petrei fundamenta le la sfânta biserică ' din Pesac , s'a serbat Jo i la înă l ţarea Domnului cu mare pompă şi so lemni­tate , între bubuitul t reascuri lor .

Serviciul divin 1-a ofiiciat Prea On. Domn pro to­pop t rac tual păr in te le Paul Miulescu din B. Comloş cu as is tarea preoţ i lor locali Pet ru Pascu şi Victor F i -zeşanu, iar ceremonii le le-a executa t corul din Sân-Miclâuşul mare . sub conducerea învăţătorului Atanasie Lipovan, cu o precis iune artist ică.

Biserica a fost ticsită de poporeni şi oaspeţi . Irmosul 1-a cânta t t înărul cân tăre ţ George Magdin

alui Trâian cu o voce sonoră şi plăcută, instruit fiind de bă t rânul şi binemeri ta tul preot păr in te le Andrei Fizeşanu.

Cuvânta rea festivă a ţ inut-o păr in te le capelan Victor Fizeşanu şi a fost b ine pr imită din par tea c re ­dincioşilor. La finea cuvântăre i părintele Victor a făcut şi istoricul comunei bisericeşti şi a sfintei biserici, amint ind dintr 'un hrisov vechi preoţi i din vechile t im­pur i şi a n u m e : Primul preot a fost păr inte le Ilie Va­silievici, iar mai tirziu înfiinţându-se şi a doua pa ro ­hie, a venit de preot păr in te le George Popovici din Monoş tor ; după aceea popa Vasa Vasilievici a u rmat de capelan a păr intelui Ilie însă aces ta mai târziu s'a muta t la parohia din Bazoş, u rmându- i în loc păr in te le Filip Busu din B. Comloş, un român zelos, ca re a scos sârbizmul din b i se r i că ; iar la a doua parohie a fost p reo t Nicolae Vasilievici paroh şi asesor consis­tor ia l .

După moar tea păr in te lu i Filip Rusu a venit de preot păr inte le loan Mateovici fost învăţă tor şi diacon în B. Comloş, un cân tă re ţ escelent , iar după moar tea aces tu ia , la anul 1863, i-a u rma t fiul său păr inte le Terentie Miculescu, răposa t la anul 1893 în 9 Sep tem­

vr ie . In locul preotului Nicolae Vasilievici răposa t la anu l 1862, a urmat actualul preot păr inte le Andrei Fizeşanu având de capelan pe fiiul său Victor Fize­

şanu, iar după moar tea preotului Terent ie Miculescu a u rmat de preot părintele Petru Pascu născut în B. Comloş.

Locuitorii Pesacului au venit din c o m u n ă vecină Sân-Pe t ru sârbesc, de rău ta tea apelor, şi s 'au coloni­zat în Pesac Ia 16 Octomvrie 17 i8 .

Biserica ac tuală s'a început a se zidi la anul 1811 prin protopopul Nicolae Nicolici din Sân-Miclâuşul mare .

Bătrânii şi primii epitropi veniţi din Sân-Pe t ru sârbesc au fost: Mihai Miescu, Andrei Docea şi Adam Doboş ; iar purtă tor de grije la zidirea bisericiei şi până la sfinţirea ei a fost Achim Laţcu, porecli t Achim Pisaroşu, ştiind acela ceti şi scrie frumos.

Spesele pentru zidirea bisericei au fost e iecta te pe locuitorii comunei bisericeşti după proprietăţ i le lor şi anume după una sesiune pământ , 84 fl. după banii de atunci , după 1 / 9 sesiune 42 fii. şi după 1 / i de sesie 17 fii.

Pent ru splendoa ea acestei serbări , încheind acest rapor t , exprim, în numele comunei bisericeşti , P rea On. Domn părintelui protopop Paul Miulescu cea mai profundă mulţămitâ pent ru par t ic iparea sa la serviciul divin, r idicând astfel însemnăta tea zilei festive întru lauda, c instea şi p reamăr i r ea Atotputernicului Dzeu. Căci P. On. d-sa după rugăciunea de pe amvon înt re sunetele clopotelor şi bubuitul t reascur i lor a încunju-raţ de trei ori sfânta biserică ca şi la o proces iune , cetind la fiecare încunjurare câte o evanghelie şi apoi stropind cu aghiazmă sfânta biserică.

Seara, în ziua festivă, s'a aranja t un concer t din pa r t ea comitetului parohial din loc, în cur tea ospă tă -riei mari , la care a concer ta t corut Sân-Miclăuşenilor şi corul din loc.

Dintre oaspeţii inteligenţi din al te părţi n i -au onora t cu prezenţa lor P O. D. protopop Paul Miu­lescu cu doamna, păr in te le loan Popovici din S â n -Miclăuşul mare cu doamna, dl Dr. N^stor Oprean cu doamna şi s t imata familie, dl Dr. Aurel Cozma cu doamna, dl Dr. Geerge Adam cu doamna, dl Dr. Ho-drea, dl Romul Cărăbaş director la Timişana cu doa­mna, dl Liviu Magdu contabil cu doamna, dl Velizar Vasilievici cu doamna şi fica sa d-soara Darinca e tc .

Concertul a succes peste aş teptare , între aplauze frenetice, — meri tând domnii conducător i Atanasie Lipovan şi Cuzman Bogdan toată onoarea şi r e cunoş ­tinţa.

Un participant.

„Burs p rac t iG de limba maghiară" de Iuliu Tuia . (Răspuns dlui Vuia).

In număru l 17 defa 23 Aprilie (6 Mai) a. c. a l acestui ziar s 'au publicat nişte reflexiuni la cri t ica făcută din par te-mi „Cursului pract ic de limba maghiară ."

Nu am in tenţ iunea a polemiza, dar am aflat n e ­cesi tatea de a limpezi unele chestiuni pe cari dl Vuia le aduce pa r t e ca a rgumente pen t ru combate rea afir­măr i lor relat ive Ia opul din chest iune.

Să vedem dar aceste reflexiuni în ex tenz iunea lor in te rnă şi ex ternă , să le descompunem şi să le anal izăm, căci numai atunci e posibilă cunoaş te rea lor temeinică.

îmi aminteş te „si tuaţ ia" şi „ împrejurăr i le excep­ţ ionale" . Conced, dar dacă şi s tăm în faţa astorfel de impedimente , totuşi nu putem pierde dinaintea och i l o r

noştri în ori şi ce situaţie şi împrejurări adevăra tu l scop fix pentru compunerea unui „Curs prac t ic de l imbă". Eu cred, că dl Vuia a înt impinat greutăţ i la croirea acestui manual , la arangiarea- mater ialului aduna t , la anal izarea părţ i lor în special , dar nu e pe r ­mis a ne pripi cu edarea unui lucru, care încă r ece re per fec ţ ionare posibilă, ci t rebue să-1 transformăm în interiorul nostru, t rebue zi de zi revidiat , complecta t şi îndreptar, până în u rmă Fam aflat a corespunde sco­pului şi planului, ce t rebue să ţ inem în evidenţă.

Ce e drept, prima edi ţ iune a oricărui manual , fie scolastic, fie de altă categorie, e neperfectă, dar în u r m a esperimenţelor , până la altă ediţ iune, cu încetul îl complectează autorul aceluia. Căzând dar toa te în a c e a sferă, cred, că vom avea onorul a vedea şi „Cursul p rac t i c" în o nouă ediţie augmenta tă , r e spec ­tive îndrepta tă .

Analizând dar aceas ta par te , să vedem „situa-ţiunea grea a învăţătorilor dela sate.11

Dl Vuia zice, că nu cunosc greutăţi le , ce le în­tâmpină învăţători i întru p ropunerea limbei maghiare . In t r ' adevăr stau pe gânduri , că cetit 'a dl Vuia cu a ten­ţ iune observări le mele şi expunerea lor cu deamă-runtul ?

Când afirmă aceasta , sunt pe deplin convins că nu. Să descâlcim dar şi ghemul aces ta al afirmărilor

şi crezări lor deşarte . Oare nu am ară ta t în destul s tarea agravată a

lor din cauza multor împrejurăr i nefavorabi le? Nu am ară ta t lipsa de m a n u a l e ? Nu am descris în destul ha ­osul din care abea mai putem s c ă p a ? Nu am expus îndestul ^încurcătura lor şi cu acest manua l de faţă conziderând pre lucra rea greşită al a c e l u i a ?

Cetirea şi medi ta rea pu ţ ină asupra observăr i lor mele vor aduce concluziunea logică a acelor afirmări.

Să luăm acest lucru şi din alt punc t de vedere , ca să putem ajunge eventual la altă concluziune. Dacă unui călător istovit de greutatea drumului percurs , de cel întrebat îi a ra tă o cale greşită, nu va putea ajunge la scopul călătoriei de mult dorit.

Aşa stăm în fapt concre t şi cu chest iunea de faţă. Cetind mai depar te reflexiunile dlui Vuia, ca o

lumină neaş tepta tă mă lovi chest iunea li terelor şi scuza de t ipărire p rea pripită.

In cazul de faţă dar pr imesc scuza dlui Vuia. dar nu conced unde zice, „că acest manua l se dă în mâna elevilor, cari deja cunosc în româneş te literele tipărite."

Nu pot să conced dle Vuia aceasta, pent rucâ li­terele româneşt i se deosebesc de cele maghiare . In limba română nu aflăm literele compuse , c a : cs, ds, gy, ly, ny, sz şi zs, va să zică dacă le reprezen tăm numai scrise, elevii nu au idee despre concepţ ia t ipă­ri tă a acelora . Intre li terele r o m â n e şi maghiare nu se află indenti tate absolută, ci oa re -cum relativă. La Graser şi Wurs t m'am provocat din motivul, că am avut in-tenţ iunea, să ară t legile scriptolegice, compuse de aceşti mari metodicieni , cari t rebuesc conziderate atât în cazne „concre t " cât şi abstract .

La poezii din nou trdbue să insist, pen t rucă se poate , că dl reflectant nu e în clar cu unele regule necesare din stilistică şi poet ică în general , ci u r m ă ­reş te numai „scopul" de a face cunoscut elevilor textul In formă de poezie lipsită de regúlele absolut necesare .

Oare textul nu-! putem înfăţişă elevilor şi în froză, dacă nu putem să co ră spundem exact i tă ţ i lor r e ­p e r a t e ? Oare acel text t rece prin schimbări , dacă-1 «cacem cunoscut în proză ?

Nu va r ă m â n e a ace laş i? Aşadară aici conchid, cu afirmarea d-lui Vuia.

Trecând dar pes te aceste , să stăm puţin Ia topică. On. reflectant mă numeşte „îngust", fiindcă m ' a m -

provoca t la „o" zicere, pe când eu am ară ta t două ziceri greşite. Ce e drept, am fost cam „îngust", pe când pu team ară tă vr 'o sută de ziceri fel de fel e rona te . Insă Ia ace, sta pagină vom interveni de al tă dată şi cu altă ocaziune.

In ceeace priveşte accente le greşite, dl au tor se scuză cu erori de t ipar (lapsus ca lami! ) şi cu m a n u ­scrisul or iginal ; aici nici una, nici al ta împre jurare n u poa te fi conziderată , fiindcă la u r m a acestui manu l sunt a ră ta te erori le de t ipar, a şadară ceeace se află expus pe paginile răsleţe a le acestui manua l e corec t .

La cuvântul ne „acceptabi l" aşa se vede Dl au to r nu m 'a înţeles. Eu a m zis de neacceptabi lă p r e l u c r a r e mater ialului ca a tare , care încurcă toată act ivi ta tea fluentă a înaintări i cu elevii. Pent ru aceea zic la finea observări lor , că pre lucra t şi complecta t manualul va pu tea ajuta învăţător i lor noştri , a tunci va putea a r ă t ă mijloacele, întru ajungerea scopului real .

Când am făcut acea observare modestă, cu toa te că am ară ta t şi meri tele sau părţ i le avantagioase, — am luat de bază cuvin te le : „Critica e dreptul obştesc de a adever i bună ta tea marfei" (A. Rusv, „România l i terară" , 1885 „Cugetări" 201), sau u rmă toa re l e : „Cr i ­tica, fie şi amară , numai să fie dreaptă , este un e l e ­men t neapă ra t al susţ inerei şi -propăşirei, şi cu or ice jertfe şi în mijlocul a ori câtor ru ine t rebue împlânta t semnul adevărulu i . " (Critice, I 365, 394 , „Direcţia n o u ă " T, Maiorescu).

Aceste sunt chest iunile, pe cari am avut in tenţ ia de a le limpezi. Argumentăr i le făcute din par te -mi , după observăr i le făcute acum, nu le aflu r ă s tu rna te , fiindcă au bază rea lă şi logică.

Ioan Ardelean învăţător.

Programa examenelor dela institutul pedagogic-teologic g.-or. român din Arad la finea anului şcolar 1905-6 I. Examenele din despărţământul pedagogic.

Luni 29 Mai (11 Iunie) c. I. ped. examen din toa te studiile.

Marţi 30 Mai (12 Iunie) c. II. ped. examen din toa te studiile.

Mercuri 31 Mai (13 Iunie) c. III. ped. examen din toa te studiile.

1/14, 2/15 şi 3/16 Iunie examene verbale de cvalifica-ţ iune învăţă torească .

Luni 5/18 Iunie confer inţă de clasificare. Mercuri 7/20 Iunie distr ibuire diplomelor.

II. Mxamanele dela despărţământul teologic.

Luni 19 Iunie (2 Iulie) c. I-II. teol. examen din cant şi tipic

Marţi 20 Iunie (3 Iulie) c. III. teol . examen din can t şi tipic.

Mercuri 21 Iunie (4 Iulie) c. III. teol. examen din toa te studiile.

Joi 22 Iunie (5 Iulie) c. II. teol., examen din toa te studiile.

Vineri 23 Iunie (6 Iulie) c. I. teol., examen din t o a t e studiile.

26 şi 27 Iunie v. (9, 10 Iulie n.) Examene private teolo­gice.

Joi 29 Iunie (12 Iulie) Te Deum.

Cursul de vară ce se va ţ inea la seminarul d ie­cezan cu învăţători i aplicaţi până acum fără cvalifi-caţ iune, se va începe în 8/21 Iunie şi va dura p â n ă în 18/31 Iulie. î ncă odată a t ragem atenţ iunea învăţă­tori lor fără cvalifieaţiune să se folosească de ocaziu-nea pe care nu o vor mai avea de a se cvalifîca. Şi să nu uite, că fără cvalifieaţiune nu vor mai fi toleraţi în s taţ iuni învăţătoreşt i .

C R O N I C A . Serviciu divin s'a oficiat Vineri, la orele

11 , în capela din Seminarul nostru diecezan, din prilegiul aniversării zilei încoronării JVf. Sale gloriosului nostru Monarh Franc/se losij I de rege al Ungariei. A participatşi P. S. Sa D-lEpiscop.

E s e u r z i u n e ş e o l a r ă . Elevii din cursuri le noas t re pedagogice au făcut, cu ocaziunea sf. serbâtori ale Rusalii lor o escurs iune şcolară la Brad şi minele de aur de-acolo, apoi la Mâneasa, sub conducerea profe­sorilor N. Mihulin, 1. Costa şi S. Secula, însoţiţi şi de r e ­ferentul şcolar Dr. G. Ciuhandu.

A s e n t ă r i l e . Ministrul de honvezi Ludovic Iekel-falussy a adresat tu turor municipii lor un ordin în care comunică , că în anul aces ta se va ţ inea asentarea pr incipală pen t ru anu l 1905. Ministrul observă în or ­dinul său, că schimbarea ce a urmat în s i tuaţ iunea politică, face să spere, că noua dietă va vota cont in­gentul de recruţ i pent ru anul 1905, Prin urmare minis­trul de honvezi ordonă, ca municipi i le să pregătească în conţelegere cu comande le mil i tare competen te lu­crăr i le prescrise , pen t ru -ca asen ta rea pr incipală pen t ru anul 1905 să se poa tă execu tă în timpul dela 11 luuie — 14 Iulie a. c. La stabil irea terminului să se ţ ină cont de sărbăr i le confesionale. Cu privire la execu­ta rea faptică a recrutăr i i , miniştrii va dispune definitiv după votarea contingentului de recruţ i .

0 s c r i s o a r e a p a t r i a r h a t u l u i a d r e s a t ă b i s e r i -ce i g r . o r . d i n R o m â n i a . Din Constat inopol se anun ţ ă că în u r m a unui decis al sinodului, pat r iarhul va t r i ­mite mitropolitului pr imat al României o adresă drept r ă spuns la protestul sinodului r omân în ces t iunea unui episcop grec, implicat în propaganda secretă cont ra Români lor macedoneni , a d r e s a e ţ inută în termini afabili şi pat r iarhul expr imă dorinţa de a susţ inea le­gături amicabile cu biserica română .

Cea m a i v e c h e i c o a n ă r o m â n e a s c ă se crede că e aceea , care se găseşte în noul muzeu religios a l Episcopiei de Agreş, înfiinţat de curând . Icoana, zu­grăvi tă pe lemn, în format de 60 X 46 înfăţoşază în mijloc pe Maica Domnului cu Iisus mort(!) în braţe . La stânga din jos se vede zugrăvită Despina Doamnă, soţia lui Neagoe Basarab, ctitorul mănăst i re i de Ar­geş, ţ inând în b ra ţe pe fiul său Teodosie mort. Se crede, cu temei, că icoana e zugrăvită p e la 1520 — 1554, şi astfel ar fi cea mai veche icoană biser icească la noi (V. „Şcoala şi b iser ica" din Bucureşti , IX nr. 4.)

— Eată în toate părţ i le se înţelege nsemnăta tea şi folos 1 unui muzeu religios, unde să se adune spre păs t rare şi s tudiare relicviile sfinte ale trecutului . Oare la noi să nu vină timpul când să se înţeleagă lipsa unui astfel de aşezământ şi să se dispună — din ofi­ciu — adunarea la un loc a clenodiilor bisericeşti, ce biete avem ?

C o n f e r e n ţ ă p e n t r u u n i r e a b i s e r i c i l o r . „Alianţa j n icheeană a persoanelor clericale ' ' din Anglia adună

iscălituri sub o convocare , ce va ti tr imisă tuturor episcopiloi-, cari vor fi chemaţi la conferenţă din Lambet în anul 1908. Despre caracterul general al acestui do­cument se poate j udecă după începutul l u i : „Noi, mai jos subscrişii, membri ai bisericii anglicane şi ai al tor biserici, ce sunt în comunicare cu dansa, respec tuos ne adresăm vouă, în vederea apropieri i conferenţei din Lambet. Dorind a ne folosi de aceas tă ocaziune potri­vită, cu s tăruinţă şi cu umilinţă vă rugăm să deş tep­taţi chest iunea despre stabilirea unităţii creştinismului. Ştim, că încercăr i le făcute al tă dată de persoane pa r ­t iculare şi de diferite societăţi au condus la r ecunoaş ­terea rec iproca a frăţiei în Cristos şi la comunicarea rec iprocă ntre biserica episcopală în Europa şi Ame­rica şi între biserica or todoxă de răsărit . Dar noi simţim impor tanţa indiciului, făcut nu de mult în r ă s ­punsul sinodului Rusesc patr iarhului din Constantinopol, că restabi l i rea unirii este lucrare a întregului creşti-nizm sau a Bisericii, ca întreagă, iar nu a bisericilor separate , ori cât de însemnate ar fi ele. Noi ne ho tă -rîm a spune, că adevărata , reala comunicare rec iprocă va fi ajunsă numai atunci, când va r ă m â n e neschimbat tot ceea ce s'a sfinţit de biserica întreagă până la despăr ţ i rea ei în cea de Răsărit şi cea de Apus".

Vocea bisericească S. Petersbura.

I I n s t r u c ţ i u n e a în ş c o a l e l e d e m e s e r i i . Ministrul de culte şi instrucţ iune publică, contele l i b e r t Apponyi a lansat zilele t recute două ordinaţiuni importante , cari se referă ia predarea învăţământului în Ş L oalele uce ­nicilor de meserii . Pr ima ordinaţ iune se ocupă cu organizarea cursuri lor pentru învăţători i şcoalelor de meserii , iar a doaua cu inst rucţ iunea în aceste şcoli.

„In u rma importanţei sale naţ ionale şi econo­mice — zice ministrul în pr ima sa ordinaţ iune — pun mare pond pe creş terea generaţ iunei de meseriaşi şi pe dezvoltarea ei corăspunză toare t rebuinţelor reale . Pent ru a ridicat nivelul instrucţiunii în aceste şcol i , vreau să mă îngrijesc de organizaţi unea şi de planul de învă ţământ al cursuri lor învăţători lor acestor şcoli pentru ca să fie asigurată o instrucţ iune metodică c o -respuză toare şi colaborare cu succes a învăţători lor şi a meseriaşi lor distinşi". In înţelesul acestei o rd ina­ţiuni ministrul înfiinţează deja în anul acesta în ^4rad, Seghedin, laur in , Pojon şi Sibiu astfel de cursuri , pentru a căror susţ inere şi pen t ru a jutorarea a o sută învăţători a încuviinţat deja suma de 25,000 cor.

A doua ordinaţ iune are de scop dezvol tarea i n -strucţiunei pract ice .

C o n c e r t u l s o c i e t ă ţ i i „ C a r m e n " . Reproducem recenziunea rapor tor i ui muzical al „ a d e v ă r u l u i " din Bucureşti dela 9 Mai v. „Concertul de eri, dat la a t e ­neu în prezenţa reginei şi a unui public din cele mai număroase , a fost un m a r e succes pent ru aceas tă societa te , pen t ru conducătoru l ei şi pen t ru muzica naţ ională . P iesa de rezis tenţă a programului a fost o ba ladă pent ru soli, cor şi orchestră , de dl Iacob Mu-reşianu. Balada pusă în muzică este „Mănăst irea a r g e ­şului", legenda meşterului Manole, şi dl Mureşanu a t ra ta t 'o după felul oratori i lor lumeşti ale lui H a y d n :

corul face descripţia naturei şi acţ iunei , un nara tor intervine din când în când spre a da cuvânt pe r sona­giilor c a p i t a l e : Negru-Vodâ, care face alegerea locu­lui pentru zidirea mănăst i re i , Manole, sofia sa Arma şj un cioban.

Balada e în 3 părfi, din care s'a cânta t numai întâia şi a doua. Orchestra are rolul de a reda pr in mici in t roducţ iuni s tarea de suflet a momente lor r e s ­pective din baladă şi acompaniază în genere întreaga baladă. Motive de doină şi de hore s t răbat part i ţ ia din când in când, fără abuz şi bine împletite, pent ru a dâ întregului un caracter naţ ionaal . Recitat ivele, fi­reşte, sufer influenţa compozitori lor străini, cu deose­bire a lui Wagner , şi în schimb părţile sent imentale ale lui A anole şi ale J n n e i reamintesc inspiraţii le i ta­liene. Nu mai puţin însă un suflu personal , o cont i ­nuitate de stil, care dă uni tate compoziţ iunei şi un colori t românesc , fac din aceasta lucrare o compozi-ţ iune de valoare meni tă să t rezească ori când en tu -siasmul publicului nostru — şi noi sperăm, că mare le succes pe care l 'a obţinut eri, va face pe dl Kiriac s'o repete , dându-ne şi par tea a treia a u t o r u l , ca re azistâ, a fost viu ac lamat şi felicitat de Regina. Restul programului , foarte bogat, a avut deasemene • mult succes .

„ A m v o n u l " . Dorind a scoate încurcând volumul al II-lea din car tea de sus, care a fost cu căldură îm­brăţ işată din pa r t ea on. preoţ imi, iar de că t ră bărbaţ i competenţ i frumos aprecia tă , prin aceas ta fac cunoscut că din „Amvonul" tomul I, mai am numai puţine exem­plare, şi pentru ca să t reacă şi acelea scăriţez preţul căr{ii dela 3 la 2 coroane de exemplar plus por to 20 fit. trimişi la a d r e s a : Ioan Nicorescu paroh ort. rom. în Curtici, com. Arad.

Cronică bibl iografică. S ă m ă n ă t o r u l 2 1 . N. Iorga, Un erou m o d e r n :

Henric lbsen, — o admirabilă apreciare l i terară socială, a genialului scriitor norvegian. — Henric Ibsen, Epi ­gonilor (poezie) trad. de St. O Iosif şi ^tnghel, — cari în curând vor dă la lumina un volum de poezii, t raduse din operele de t inereţe ale marelui poet. — X, Cugetări . — N. Valerian, O frică. — Slt. Vulovici, Crezul ostăşesc (poezie). — G. Bogdan-Duică, Un episod din istoria Teatrului românesc (1847). - Octa-vian Florea, Pr imăvara (poezie). — V. Hasnaş, Sonet . — N. Iorga, Serbăr i le de l a Sibii (articol scris cu mult sent iment românesc) . — C. J r d e l e a n u , Fu r tuna (poezie). — N. Iorga, Cronica. Henric Ibsen (icoană).-

Viaţa Literară 21 . Să nu ne îngrădim, de II Chendi. — Răsări t (poezie) Ion Gorun. — Nenea (poezie) I. A. Basarabescu. — Nestatorniciei (poezie) C. Pavelescu. — Doamne a jută-ne (nuvelă) R. Cioflec. — Resemnare (poezie) Z. B. — Cronica artistică, V. C. — Pagini inedite : Odobescu că t ră Bariţ. — P r i b e -gire noc turnă (poezie) A. Naum. - Cronică muzicală, Georgescu-Ştefănescu. — Scr isoarea ei (poezie). G. Mironescu. — O manifestaţie (schiţă) M. Sorel . — Nostalgii medicale (poezie) M. Codreanu. — Dumnezeu ştie (din popor) FI. Cristescu. — Cântece (din popor) Şt. Tuţescu. — Informaţiuni l i terare, art ist ice ; biblio­grafie.

Drapelul nr. 57. aduce un frumos foileton : „ P ă ­durea delà Birman" , de Dr. V. Branişte. Se compară -„pornirea" păduri i , care însemnează per i rea lui Mac­be th (Schakespeare) , cu veni rea „codrului bana t ic" , Ia alegerea din Lugoj.

A l b i n a nr. 34. Cuvântarea M. S. Regelui cu p r i -legiul primirii Corpuri lor legiuitoare la 11 Mai. — Ec. Constant inescu L u c a c i : Predică la pogorârea Du­hului Sfânt. — I. Kalinderu. Cuvântare la a c a d e m i a Română la 12 Mai. — Dr. I. Simionescu, Viaţa P lan­telor. — Sofia Nădejde, Fac oare lux ţ ă r an i i ? — R. V. Tra tamentul prevent iv al manei . — C. Iordăchescu Foa ie verde micşunele (cântec pe note). — V. S. Moga, Cronica agricolă, economică , şi comercială . — Cronica săptămânei . — Lista pr imei trageri a loteriei presei . — Dela sate. — Informaţiuni. — Licitaţiuni. — Sfa­t u r i : Ca să nu se umple vitele de trifoi. — I lus t ra ţ iuni : F runze şi flori de păpăd ie , O sămânţă de fasole tăiată , A. S. Principele Carol al României , AA. LL. PP , Eli-sabeta şi Măria.

Candela XXV. 5. Dr. V. Tarnavschi , Geneza ( in ­t roducere si comentar) . — Dr. E. Vo'iutschi, Istoria şi l i teratura moralei creşt ine. — (Text rutean) . — Comu­nicări , în t rebăr i şi cazuri pas torale , Cronică.

C o n c u r s e . Prin înalta rezolu ţ iune a Ven. Consistor d iecezan

Nr. 1756/906, s'a decre ta t s is temizarea unei capelani i t empora le pe lângă veteranul pa roh Toma Micşa din A l i o ş , protoprezvi teratul Lipovei, deci pent ru î nde ­plinirea acestei capelanii temporale , se escr ie concurs cu termin de 30 z i l e dela pr ima publ icare în foaia d iecezană „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu aceas ta capelanie s u n t : ] . Una ses iune parohială din 30 jugh. catast . 2. Un intravilan de un jugher castast. 3. Birul şi s tolele usuate . Din toa te aces te venite şi legatele împreuna te cu aceas ta parohie, în t re care se înţelege şi în t regirea dotaţiei dela stat ce o pr imeşte parohul nu al tcum şi ajutorul ce i se va da capelanului , vor beneficia şi r e s ­pective se vor împărţ i între pa roh şi capelan în păr ţ i egale. Alegândul capelan va supor ta şi dări le după pa r t ea sa de beneficiu.

Se observă că alegândul capelan va avea să provadă şi eat ihizarea la ambele scoale ale noas t re din Alioş, fără alta remunera ţ iune . Dela recurenţ i se r ece re cvalificaţiune de cel puţin pent ru parohii de cl. II., recurenţ i i cu cvalificaţiune de cl. I., vor fi preferiţ i .

Recurenţ i i se avizează, ca recurse le lor adjustate cu documente le prescrise de cvalificaţiune adresa te c o ­mitetului parohial din Alioş, să le înainteze p â n ă la terminul sus indicat subscrisului pro toprezvi ter în L i -pova (Lippa), p recum şi să se prezinte, cu obse rva rea §-lui 18 din Regulamentul pen t ru parohi i în s. b i se ­r ică din Alioş, spre a-si a ră tă dester i ta tea în cele r i ­tuale şi a se face cunoscut poporului .

Alioş, 12/25 Martie 1906. Comitetul parohial

In conţelegere cu mine : Voi cu Hamsea protoprezvi ter — • — -1—3

Pent ru împlinirea vacante lor posturi de învă ţă ­tori din B a b ş a , C h e c h e ş X . H o d o ş şi J a b ă r , toa te în tractul Belinţului, se anun ţă concurs cu te rmin de 30 z i l e dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu aceste posturi s u n t : 1). Babşa: a) In bani gata 340 cor., b) pen t ru

conferenţă 20 cor., c) pentru scripturist ică 20 cor., d) 24 metri lemne, preţui te cu 144 cor., dir ca re este a se încălzi şi sala de învăţământ . , e) 3 jugăre pămân t (â 30 cor.) 90 cor., f) 30 Hct. bucate par te grâu, pa r t e cucuruz, preţui te în 275 cor., g) locuinţă c o r ă s p u n z ă -

toare , cu intravi lanul de lângă ea şi h) dela fiecare î nmormân ta r e la care e poftit 40 fiteri.

3.) Checheş: a) In bani gata 400 coroane , b) 10 m. m. grâu şi 10 cucuruz despoiat , c> locuinţă cu 2 încăper i şi bucă tă r ie şi grajd, d) 32 metri lemne, din ca re este a se încălzi şi sala de învăţământ , ej pent ru conferenţe, adunăr i generale şi scripturis t ică la olaltă 22 coroane .

3) T. Hodoş: a) In bani gata 480 cor., b) uzu­fructul dela 4 jugăre pământ (â 20 cor.) 80 cor., c) pent ru lemne, din cari a re a se încălzi şi sala de în­vă ţămân t 70 cor., dj pen t ru conferenţâ respect ive adu­nă r i generale 16 cor., e) pen t ru scripturist ică 4 cor., f) locuinţă de o chilie şi bucătăr ie , apoi grajd şi Va jugâr intravilan.^

4) Jabăr: a) In bani gata 600 cor., b) 32 metri lemne, din cari este a se încălzi şi sala de învă ţământ pre ţu i te cu 160 cor., c) pentru conferenţă, respec t ive adunăr i generale 40 cor., d) pent ru scripturist ică 20 cor., e) pen t ru pu r t a rea agendelor scripturis t ice ale sinodului şi comitetului parohial şi facerea soco-ţilor cultuale 10 cor., f) 2 jugăre p ă m â n t a ră tor şi 1 jugăr grădină întră şi estravi lanâ, preţui te toate în 120 cor., g) Dela înmormân ta re cu liturgie, unde este poftit 2 cor. şi fără liturgie 1 cor., h) locuinţă cons ta ta toare din 2 chilii, bucă tă r ie şi cămară .

Funcţ i i le can tora le toţi vor avea să le facă fără a l tă remunera ţ ie .

De asemenea toţi vor avea să poar t e dări le după pământu l ce beneficiază, din dotaţia lor.

In beneficiu vor întră abea dela începutul a n u ­lui şcolar 1906/7.

Petiţiile ins t ruate conform normelor în v i g o a r e se tr imit comitetului parohial respect iv , pe calea ofi­ciului protoprezvi tera l gr. or.-rom. al Belinţului (Belincz, Temes-megye) având reflectanţii a se declara că, cu începere de când, formează pre tenz iune la cvincvenal , şi a se prezentă într 'o Duminecă sau să rbă toare in sf. biser ica din pa roh ia unde concurează , spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cântăr i şi tipic.

Se obzervâ că, la postul din J a b ă r numai deja după 5 ani de servici prestaţ i aci, se va socoti cvin-cvenalul prim.

De asemenea că, la toate 4 posturi le , preferiţi vor fi cei cu cvalificaţie super ioară , respect ive cei car i vor pu tea dirigia coruri .

Belinţ, în 9/22 Maiu, 1906. Comitetele parohiale. In conţelegere cu mine : Gerasim Sârb protoprezvi ter

Pent ru îndeplinirea în mod definitiv a s taţ iunei învăţătoreşt i dela şcoala din B u z a ţ i pprezbi tera tui Lipovei, devenită vacantă prin penz ionarea înv. Me-lentie Popov ic i ; — se escrie concura cu termin d e 30 z i l e dela prima publ icare în foaia oficioasă „Bi­ser ica şi Şcoa la" .

Emolumente le împreuna te cu aces t post s u n t : 1. In bani gata 380 Cor., 2. In natura le 12 şinici de grâu şi 12 şinici cucuruz. , 3. Pentru lemne 120 cor., fiind dator învăţătorul a încălzi şi sala de învăţământ . , 4. Scripturist ică 5 Cor., 5., Pent ru conferenţă 12 Cor., 6 Usufructul a 4 jugere de pământ livadă. Cvartir l iber în edificiul şcolar cu grădină de legume. Sarcini lor publ ice după pământ a re a le solvi învăţă torul .

Conicvenalul îl va primi învăţătorul după 5 ani de serviciu in comuna Buzad.

Reflectanţii la acest post sunt avizaţi ca r e c u r ­sele lor, âdjuslate cu toate documente le prescrise pr in lege şi Regulament, şi adresa te Comitetului parohial din Buzad, să le subştearnâ până la t t rminul sus i n ­dicat, subscrisului proloprezbi ter - inspector şcolar în Lipova (Lippa), precum şi ca să se prezinte în vre -o Duminecă ori Să rbă toa re în sf-ta biserică din Ruzad, spre a-şi a ră ta dester i tatea în cân ta re şi tipic, şi spre a se face astfel cunoscut poporului ,

Buzad, 30 Aprilie (13 Mai) 1006. In conţelegere cu m i n e : Voicu Hamzea m. p. p ro topop

jLicitaţ iune mintie 11 d ă . Comuna biser icească gr.-ort. r o m â n ă din B u t e n i

ca susţ inătoarea şcoalei sale confesionale, în u r m a hotărâr i lor comitetului şi a sinodului său parohial , — prin aceas ta avizează pe toţi cei interesaţi , că vinde din m â n ă l iberă pe ca lea ofertului — intravilanul de-sub Nr. 1084 a cărţii funduare din Buteni Azi (649 — 650), care formează propr ie ta tea „fondului şcoalei gr.-ort r omâne din Buteni" , — la licitaţiune publică, fixată pe ziua de 28 M a i (10 I u n i e )

Drept ce doritorii de a cumpăra acest in t ravi lau situat în mijlocul comunei — sunt poftiţi a-şi îna in ta ofertele lor in scris subscrisului conducător al oficiu­lui parohial până în ziua de mai sus, când oferenţii se vor presentâ şi în pe r soană pentru depunereu va-diului de 10 % a cumpărăr i i şi pent ru efeptuirea l i ­citării. Din şedinţa comitetului parohial , ţ inută în Butent la 30 Aprilie (13 Maiu) 1906.

Iuliu Bodea m., p., Petru ferim m., p., cond. ofic. par. preş. com. notar adhoc al com. par.

H institut de asigurare mutualăpe viaţă în Viena s'a fondat în anul 1 8 3 9 , din p a r t e a unui g r u p de bărbaţ i nobi l i ,

este cel mai Vechiu „Justitut mutual de asigurare J N Viaţă" =| p e n t r u A u s t r o - U n g a r i a . | — _:^~: i^ r~

Se bazează pe legile mutuali tăţ i i în pu te rea că ro ra accidentul capitalului anual t rece în favorul celui asigurat .

Premii eftine. Condiţii de asigurare favorabile, I m p r e s c r i p t i b i l i t a t e a pol i ţelor după 3 ani . P lă t i rea în caz de duiel şi s inucidere după 5 ani .

A s i g u r a r e g r a t u i t ă pen t ru caz de râzbo iu . - F ă r ă t imbru de poli ţă şi t axă de stat — Plăţ ire la moment .

Starea de asigurare 111.000,000 cor. | | AVerea institutului 31.000,000 cor. Sonete de asigurare ptătite până acum 56.000,000 cor.

Informaţ iuni î n d a t o r i t o a r e d ă :

" Agentura generala pentru Ungaria de sud in Timişoara-Fabric. EEEEEE Lerchengasse Nr. 17. (N-rul Telefonului : 422). (18)