T

Anul VII . Orăştie (Szászváros), 2 5 Martie n. 1906 . Nr. 11

BUNUL ECONOM R E V I S T A P E N Ţ R U ^ A C R I C U L T U R Ă , I N D U S Ţ R j ^ Ş l J O M E R C I U

O R G A N A L : „Renninn i i Economice din O r ă ş t i e " ş i „Reuniuni i române de agr icu l tură din comitatul S i b i i u l u i " A B O N A M E N T E :

Pe an 4 coroane (2 fl.) ; juœëtate an 2 cor. (1 fl.) Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an.

A P A R E :

în flecare Duminecă. I N S E R Ţ I U N I :

se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t ' Abonamentele şt insertiunile se plătesc înainte.

II. Până după veacul al zecelea vin

derea mărfurilor în alte oraşe era a tâ t de nesigură, încât abia să putea face prin anumiţi colportori, cari adecă în-cărcau marfa pe cai, măgari sau catâri, fiindcă unii proprietari mai mari de prin împrejurimea cetăţilor erau atâ t de răpitori, încât năvăleau asupra bieţilor colportori chiar în ziua mare, şi-i des-p o : a u până şi din banul cel din urmă. Din cauza aceasta apoi colportorii de regulă umblau în hainele cele mai zdren-ţoase, numai ca să poată ascunde sub

O par te însămnată de asemenea colportori au fost în evul de mijloc Jidanii. Aceştia respinşi şi alungaţi de toa te corporaţiunile, şi-au întors toată privirea asupra purtării negoţului şi a stringerii de bani, cu ajutorul cărora apoi puteau să scape în cele mai multe cazuri şi din ghiarele proprietari lor răpitori .

Fiind Jidanii astfel alungaţi de cătră toa te societăţile, cu cari veneau în atingere , la rândul lor ei încă n'au întâr-

F O I T A

ziat de a se folosi de toa te mijloacele ier ta te şi neiertate, ca să nu mai şi înşele pe aceia, cu cari aveau afaceri. In modul acesta, încă în evul de mijloc, au monopolizat ei aproape tot negoţul în manile lor, au dat bani cu carnete mari de câte 5 0 — 6 0 % . până când regele Filip August al H-lea, văzând la ce ruină au adus ei ţara, i-a alungat din Franc ia prin veacul al 12-lea.

Alungaţi de aci, Jidanii şi-au încredinţat toa tă averea rămasa acolo unor particulari ear ei au t recut în Italia, de unde au început apoi a da anumite scrisori pe averea rămasă în Francia , In modul acesta să zice, că Jidanii au fost aflătorii cambiilor (vechse-lelor), cari să mai folqsesc până astăzi în locul banilor. .*

Й І ё І е cehi' mari 'cë'rufe de Ji dani, au deş tepta t mai târziu şi între neguţători i de alte naţionalităţi interesul pentru aflarea şi înfiinţarea institutelor d e credit şi economii, unde cetăţenii mai avuţi îşi depuneau banii de prisos spre păstrare, ear cei lipsiţi puteau împrumuta pe lângă anumită ipotecă (zălog) şi pe lângă procente mai mici.

Meritul înfiinţărei institutelor de credit şi economii este a să ascrie Ve-neţianilor, cari pe la anul 1156 au deschis cel dintâiu institut de felul acesta.

e , t o t

După suprimarea revoluţiei delà 1848 în Ungaria, tinărul împărat al imperiului austro-ungar Francise Iosif, a vizitat Ardealul. I-s'au făcut ovaţiuni din partea Românilor şi, pe unde trecea, îl saluta poporul in frunte cu preoţii.

Intre acei preoţi, cari l'au salutat, a fost şi popa Cojoc dintr'un sat din sudul Ardealului. Acest preot era în vâistă de vr'o cincizeci de ani. împăratul adresa câte-o vorbă două fiecărui preot şi une-ori şi bătrânilor mai respectabili dintre ţărani. Cum s'a potrivit, cum nu, împăratul a întrebat pe preotul Cojoc, dacă are copii.

»Am, Majestate. Sunt aici.» Şi din şirurile poporului au ieşit patru

flăcăi, unul de vr'o două-zeci de ani, şi ceia-lalţi trei fiecare mai tinăr decât celălalt cu un an.

împăratul s'a uitat la flăcăi, s'a uitat lung la popa, s'a întors apoi spre generalii din suita sa. Generalii s'au apropiat, privind cu mirare. Popa era un voinic înalt, plin de viaţă, flăcăii asemeni de voinici, sdraveni şi frumoşi.

»Să trăieşti părinte, şi să-ţi trăiască flăcăii! O să facem soldaţi de frunte din ei!«

Generalii continuau să şoptiască între dânşii; împăratul să uita cu ochi plini dezim-bet la flăcăi ; erau Români, acei Români pe cari s'a răzimat imperiul habsburgic în vremuri de grele primejdii, voinicii lui Iancu cari au ţinut sreajă tronului, când resvrătitorii lui Kosuth au ameninţat cu ruină colosul imperiului.

aSă-'mi laşi, părinte, doi flăcăi, să-'i duc cu mine la Viena.<

După războaiele cruciate, popoarele venind tot mai des în at ingere unele cu altele, de asemenea şi statele fiind aşezate şi organizate pe baze mai solide, şi meseriile şi negoţul au luat un avânt tot mai mare .

Negoţul, care până aci e ia pur ta t de cătră colportori pe caravane, a început a fi pur ta t pe corăbii, pe rîurile mai mari şi pe ţărmurii mărilor, ea r delà aflarea compasului (1440), acela a început a fi pur ta t şi peste mările cele mai îndepăr ta te .

Prin aflarea aborului faţa întregei E u r o p e a început a se schimba, de oare ce popoarele nu s'au mai pu tu t ţinea despărţ i te unele de altele, apoi în întunerec şi sclavie, ci venind ele

aü început a-şî împrumuta ştiinţele, meseriile, negoţul şi agricultura, cari le-au legat apoi şi mai s t râns unele d e altele.

Astăzi ştie toată lumea civilizată, că negoţul şi meseriile sunt cele mai bogate izvoare de avuţ ie privata şi naţională. De aceea si noi t rebue se fim mai cu multă băgare de samă cătră acelea. Dar' nu în modul acela de până acum, ci cu totul altfel.

A m zis mai sus, că la noi s'au aplicat până acum la aceste două ocu-

Garda imperială a fost tot-deauna compusă în majoritate din Români mai ales Nă-săudeni şi Bănăţeni, băeţi din cele două >con-finii militare» cari dădeau două regimente de grănţeri: păzitori de plaiuri în timp de pace, purtători de steaguri şi avant-garda oştirilor imperiale în vremuri de război. In garda imperiala Românii erau în majoritate, nu numai căci împăraţii cunoşteau credinţa şi alipirea lor de tron, ci pentru-că erau toţi voinici ca brazii şi frumoşi mai mare dragul.

»Cum porunceşte Măria Ta,« răspunse preotul. >Când Ie-o veni vremea, am să dau cu drag şi pe ăştialalţi doi şi pe cei mai mărunţi, să slugească ţara şi pe împăratul*.

> Numai pe unul ţi-1 mai vrem, că prea e voinic. Unul să-ţi rămâe acasă, să-ţi sprijine bătrâneţele* zise împăratul familiar acum cu preotul încântat de el şi de băeţi lui.

>Pentru bătrâneţe avem noi alţii mai mici. De va vrea Dumnezeu, vor creşte mari

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 11

paţiuni mai cu samă »drojdiile«, cari nu-şi prea aflau alte ocupaţiuni Tinerii noştri cu car te îndată-ce absolvau câteva clase gimnaziale, nu le t rebuiau alta decât » popie « şi » dăscălie «. Acum avem prisos şi pe aceste doue cariere, cu deosebire pe cea din urmă, nu numai noi, ci chiar şi ceialalţi compatrioţi ai noştri, de o a r e c e după-cum am auzit din gura ministrului de scoale 2 0 0 0 d e candidaţ i de învăţători — n'au posturi .

Noi credem, că n'ar strica când şi la noi s'ar aplica tineri mai cu stare şi mai cu multă car te şi la meserii şi negoţ, după-cum se întâmplă aceasta şi la alte neamuri, unde chiar tineri cu matura îmbrăţişează negoţul. Unii ca aceştia apoi şi pot ajunge mai curând la o stare materială înfloritoare, ca cu un amărâ t de post slab plătit, care nu te lasă nici să mori, dar ' nici să trăeşti cum să cade.

Ioan Georgescu.

Programul de lucru al comitetului central al »Reuniunei române de agricultură din comitatul Sibiiu« pro

1906 este următorul:

1. Pen t ru cunoaşterea referinţelor economice din comune să vor ţinea întruniri agricole în comunele : Avrig, Noul-săsesc, Şugag, Şura-mică, Săsăuş şi Sibiiu suburbiul-de-jos.

2. Pentru înaintatea economiei d e vite de prăsilă împreunată cu împărţ ire de premii în bani, în comuna Săsciori.

3. Intre membrii cu locuinţa în Gurarâului să va sorta o viţea rassa »Pinzgau« curată, ce să va cumpăra din mijloacele Reuiunei .

4. Cu scop de a înlezni cumpărarea d e vite de prăsilă, comitetul acoardă micilor proprietari împrumuturi ieftine, replătibile în rate.

5. Pent ru a înainta cultura pomilor:

a) în primăvara să vor împărţi între membrii pomi pădureţ i (meri, peri, pruni, vişini, perseci etc);

b) în luna August să va ţinea în comuna Sibişel un curs de pomărit pentru învăţătorii aplicaţi la conducerea şcoalelor de pomi comunale. Participanţii la curs vor primi d iu rne ;

c) cu câte un altoi (măr patul) vor fi dăruiţi membrii cu locuinţa în Po-placa. Pomii să vor planta în grădina fie cărui membru ;

d) comitetul a procura t 8 0 0 0 altoi (meri), cari să pun în vânzare cu preţ r e d u s ;

e) în cursul toamnei să va pune în lucrare cuptorul de uscat poame sistem »Cazenille«, ce este zidit în Sălişte.

6. Cu scop de a să studia de cei competenţ i referinţele higienice ale ţăranului, în comuna Apoldul-românesc să va aranja a 2-a zi de Rusalii o e x p o ziţie de copii împreunată cu premii în bani, prima de acest fel la noi.

7. Intre membri să vor împărţi în mod gratuit seminţe de nutreţur i măiestrite şi să va mijloci pent ru obştea noastră procurarea de seminţe mai bune şi mai ieftine.

Cei împărtăşiţi în t recut cu pădureţi , seminţe etc . sunt rugaţi a face comitetului raport despre experinţele făcute şi despre rezumatele obţ inute .

8. Direcţiunea însoţirilor de credi t t săteşti sistem »Raiffeisen« sunt ruga te a face raport despre activitatea lor în 1905. To toda tă să va lucra la înfiinţarea de asemenea aşezăminte.

9. Direcţiunea Tovărăşiilor agricole vor fi de asemenea ruga te a raporta despre activitatea dezvoltată în 1905 . Comitetul va îngriji de alcătuirea de comiţii agricole.

10. Să vor împărţi galiţe de soiu, apoi coşniţe şi alte unel te pentru cultivatorii de albine.

1 1 . Să va lucra la desăvârşirea şcoalei pract ice de economie din Sălişte.

12. Adunarea generală să va ţ inea în comuna Bradu.

Pentru conformitate : Victor Tordăsianu,

secretar.

Cultura Dudului sau Agudulu i . înmulţirea dudului.

Dudul să poa te înmulţi prin sămânţă, prin butaşi ca la viţă şi prin marcotaj (botăşire).

înmulţirea prin sămânţă este cea mai sigură, şi pe care o poate face oricine, fără multă g reu ta te .

Sămânţa de dud să găseş te d e vânzare ca şi ori ce fel de sămânţă, dar ' e mai bine, când şi-o poate s t rânge omul singur, şiind delà ce neam de copac să t rage şi de ce calitate este ea.

Sămânţa cea mai bună o dau duzii albi, nici prea tineri, nici prea bă t rân i cari au frunza întreagă şi t imp de 2 ani n'au fost folosiţi la hrana viermilor, adecă nu s'a cules frunza din ei.

Pent ru recol tarea seminţei să aşteaptă până s'au copt bine dudele sau agudele. Atunci să matură locul sub copac ori, să aş terne ceva dedesubt , ţn „ u rma acestei pregăt i r i să scutură copacul încet, pent ruca să nu cadă decâ t agudele cele mai mari şi mai bine coap te . După un t imp de 2 sau 3 zile să p o a t e face altă recoltă de fructe, şi to t aşa până să adună canti tatea de sămânţă trebuincioasă.

Dudele adunate , după fiecare recoltă să f iământă în apă cu mâna şi şi într-o sită deasă până ce să duce

şi-apoi noi Românii de copii şi de coate goale nu ne plângem nici odată!»

Generalii ascultau vorbele popei cu atenţiunea omului care ar auzi pe altul povestind de o călătorie în lună. împăratul îşi strînse sprâncenele, ca izbit de o lumină puternică: par'că înţelegea acum de ce să plâng cele două naţiuni conlocuitoare ale Ardealului, Ungurii şi Saşii, că Românii să lăţesc şi în-viie, iar ei să răslăţesc şi să pierd, Numărul biruie! Românii număr vreau să aibă, şi număr au, şi câtă vreme Saşii caută avere în bani şi Ungurii în fala exterioară, Românii au coatele goale şi zic că averea sunt copíü!

împăratul a luat pe flăcăii lui Cojoc la Viena. Ca să-зі susţie familia — mai ales însă ca o recompensă, sau ca un premiu pentru » merite* — împăratul a poruncit să se dee popei Cojoc o pensiune de cinci-zeci de florini pe lună, până când » cel dm urmă copil va fi mare«

Au trecut într'acestea ani mulţi. Austria purtase războaie cu Prusia şi cu

statele nordice italiene.

spre bucuria şi mângâierea noastră. Şi apoi avem şi fete.

>Mai ai copii, parinte?« »Mai am Măria Ta! Dacă te înduri să-i

vezi, sunt aici.* împăratul n'a răspuns, a zîrr.bit numai

clipind din ochi şi a sărit din şea jos, apro-piindu-să de mulţimea poporului. Câţi-va din generali au descălecat şi ei.

Popa Cojoc şi-a adus copii. împăratul s'a dat un pas înapoi, crezându-să ori mistificat ori batjocurit.

Erau trei fete mari, frumoase şi frumos îmbrăcate, în urmă doi flăcăiandri, sup-ţiri şi îndrăzneţi la umblet, apoi patru copii mai tineri. Preoteasa venea în mijloc, şi de o parte si de alta a rochiei i-să ţineau doi copii mai mici, iar în braţe purta alţi doi Cojocei de faşe, gemeni. Ei au venit în faţa împăratului făcând un grup cu cei patru flăcăi. Erau şapte-spre zece suflete, o spuză de copii, şi toţi ai popei.

Asemănarea tipului copiilor şi buna cre

dinţă a popei au liniştit pe împăratul, care la început n'ar fi crezut în schimbul împărăţiei sale cu un toiag de cerşetor, că toţi aceşti copii sunt fraţi delà un tată şi delà o mamă.

>Was sagen Sie dazu, meine Herren?!

»'S ist ein Wunder, Majestät! ein Wunder« I răspunseră generalii*).

Bătrânii generali nemţi credeau că e o minune lucru, că tinărul popor al Românilor poate da probe de atâta fecund täte. împăratul bate pe umăr pe popa Cojoc.

»Ai avere?» »Am, câtă a dat'o Dumnezeul» »Şi ce zici, când te gândeşti că ai atâ

ţia copii?* »Ce să zicem Măria-Ta? Noi nici nu

ne batem capul cu ei când îi avem. Ne sunt grei până sunt mici. Dacă apucă să crească ne sunt de ajutor, că nu mai muncim cu braţe străine. Copil sunt averea Românului,

*) Ce ziceţi domnilor, de lucrul acesta? — E o minune, majestate, e o minune. /£льйогІ>>.

Nr. 11 B U N U L E C O N O M Pag. 3

toa tă carnea sau miezul. Apa să pre-meneş te d e mai mul te ori, p â n ă ce rămân seminţele curate . S ă m â n ţ a astfel pregăt i tă să înt inde p e ceva şi să lasă ca să se usuce la umbră . Când săm â n ţ a este uscată bine să aşează într 'o p u n g ă d e pânză, şi aşa să păstrează, până primăvara, într 'un loc uscat .

S ă m â n ţ a mai veche de un an, nu es te bună, căci multă din ea nu răsare.

Locul, pe ca re are să se semene duzii, t rebuie săpat din t oamnă cu cas-maua sau hârleţul la adânc ime de 2 pa lme bune . L a săpat e bine să se aleagă petrile, p recum şi orice fel d e rădăcini, pen t ruca locul să r ămână curat . Pr imăvara d e t impuriu, să cară şi şi să împrăşt ie p s loc ceva gunoi put r ed (mraniţă), şi când să vede că pământul e destul de zvântat , atunci i-să dă o nouă săpătură , mai în faţă, sp re a să amesteca sau îngropa gunoiul.

Locul astfel pregăt i t să potriveşte cu o greblă şi pe el să fac table sau răzoare, a căror lărgime nu t rebuie să fie mai mare de 1 m. 5 0 iar' lungimea r ă m â n e după voie.

Timpul semănatului este pe la sfârşitul lui Martie, sau mai bine pe la începutul lui Aprilie.

Când s'a ho tărâ t facerea semăna tului e bine ca sămânţa să s tea toa tă noap tea în apă, ceea ce-i înlezneşte mult încolţirea.

P e tablele pregăt i te , după cum s'a arătat , să t r ag cu colţul sapei sau cu un lemn ascuţi t şănţuleţe cam de 2 d e g e t e adânc ime şi la o depă r t a r e de o palmă bună. In aces te şănţule ţe să face sămănarea , dupăce sămânţa a fost scursa de apă şi amestecată bine cu nisip uscat, ca să nu fie da tă p rea des. S ă m â n ţ a răspândi tă în şănţuleţe, să a-coperă uşor cu pămân t pes te care pun â n d o scândură să îndeasă cu piciorul.

După semănare şi dacă e lipsă de p 'oie să udă tablele la fiecare 2 sau 3 zile. Buruienile cari cresc, t rebuiesc plivite îndată , căci mai târziu să pot zmulge cu ele şi pueţii de dud.

Când sămânţa e de cali tate bună şi s'a semăna t şi înngrijit cum s'a arătat, ea t rebuie să răsară după 3 săptămâni . Dintr 'un kilogram de sămânţă să pot obţine până la 2 0 0 0 0 0 pueţi. In cursul verei duzii să prăşesc d e 2 — 3 ori, şi dacă sunt udaţi la t imp, atunci t oamna pot ajunge până la grosimea unei pene de gâscă şi aproape de 3 palme înălţime.

Immulţirea prin sămânţă să poa te face şi din sămânţă proaspetă îndată ce s'a aduna t dudele. In acest caz se-mănarea să face prin Iulie, iar' tablele să umbresc cu rogojini de trestie sau de paie, sprijinite pe ţăruşi. Cu o bună îngrijire pueţii ajung până toamna la o pa lmă înălţime. Asemenea pueţi să răsădesc pr imăvara la un lat de mână unul de altul, aşa că dau mai mult de lucru, până să se sădească în locul hotărâ t .

In primăvara viitoare să scot pueţii şi să sădesc la 2 sau 3 palme depărta re unul de altul şi în şanţuri, cari să fac pe un loc săpat d e mai înainte la o adâncime de 2 casmale. După sădire să re tează trunchiurile din faţa pământului, iar' din lăstarii ce au să dea, nu să lasă decâ t unul, ca re este mai puternic.

Când trunchiul pueţilor a ajuns până la 7 palme înălţime, atunci să cură ţă de toa te ramurile, lăsându-i numai 3 la vârf din cari t rebuie să se formeze coroana.

Duzii ajung la această dezvoltare după 3 sau 4 ani, în care t imp t re-buesc săpaţi cel puţin de 3 ori pe vară.

In al 3-lea sau al 4-lea an să scot

împăratul îmbătrânisâ. Era pe la 1880. într'o zi cancelarul anunţă împăratului,

că un bătrân preot român vrea să aibă audienţă. I-să acordă.

Preotul, un om bine făcut, de vr'o op-zeci de ani, impunător cu statura lui, cu faţa blândă, cu părul cărunt de tot şi cu barba albă, spune împăratului că el e popa Cojoc.

împăratul, lucru înţeles, îl uitase. Preotul îi aminteşe întâlnirea de acum

trei-zeci de ani. împăratul îşi aduce aminte şi, împărat cum era, s'apropie respectuos de venerabilul bătrân şi vrea să i sărute mâna.

„Cum o mai duci părinte?" »Bine, Măria Ta, audăţi D-zeu rugăciu

nea şi te ţie Dumnezeu, ca să ne stăpâneşti cu pace şi cu dragoste!»

»Şi ce-ţi fac copiii?» >De aceia am venit, Măria Ta. Fetele

le-am măritat, mai pe aproape, mai pe departe, cum le-a fost scris şi cum a rânduit Dumnezeu. Dar' cu fetele nu faci casă; ele

sunt date, şi date rămân. De băeţi mie jale, Măria Ta. Trei mi-au murit la Cânecreţ*), şi dai acolo cu pământejii*) — trei sunt cătane aici în Beci*). Am avut trei feciori, toţi opt au s lugt Măriei Tale, cătane cu credinţă. Acum am acasă unul singur unul, al opt-spre-zecelea copil pe care Măria Ta nu l'ai văzut atunci, căci e născut în urmă — şi vrea stăpânirea să mi-1 ducă şi pe el cătană. Eu sunt bătrân şi preoteasa bătrână, şi mila Măriei Tale n'o mai avem, că mi-ai rupt-o şi n-eau spus că bani nu ne mai dau, pentru că »cel din urmă copil e acum mare*. Şi vreau să ni-I jure sub steag, şi noi nu putem muncî, că'n el ni-e toată puterea — şi am venit să cad la picioarele Măriei Tale să te rog, să ne cruţi băiatul, că opt băieţi am avut şi pe toţi opt cu dragoste i-am dat în slujba împărăţiei, dar' pe al nouălea nu putem, că suntem neputencioşi şi eu cu baba mea nu mai avem pe nimeni.»

*) Expresii poporale pentru Königrätz, Pie-montez, Viena.

duzii şi să sădesc în gropi făcute dea-lungul drumurilor, prin grădini, pe lângă garduri şi pe drumuri le lăsate pr int re samă naturile delà câmp.

Sădirea să face priăvara prin Martie, înainte de a da mâzga, în gropi făcute de cu toamna . Gropile t rebuie să fie cel puţin de 3 palme lărgime şi de 4 sau 5 adâncime.

Prin grădini duzii să pot sădi la 6 metri depăr ta re unul de altul, iar' la câmp, pr intre sămănătur i să pun şi la 2 0 metri depăr tare , ca să nu facă multă umbră . Ori unde s'ar sădi duzii, nu t rebuie uitat ca să li să scurteze cele 3 ramuri, lăsând la fiecare din ele c â t e 2 ochi, aşa ca în toamna să aibă 6 ramuri .

In pr imăvara anului al 2-lea şi p e la începutul lui Martie, cele 6 ramuri să scurtează iar' la 2 ochi, aşa că t oamna dudul are coroana din 12 ramuri sau crăci.

In cursul verei anului I. şi II., şi chiar mai târziu, duzii t rebuiesc căutaţi ca să nu capete lăstari din rădăcină, p e trunchiu, sau pr in t re ramurile lăsate pentru formarea coroanei, E mai bine ca asemenea lăstari să se rupă cu mâna când să ivesc şi sunt încă fragezi.

înmulţirea dudului prin butaşi să face rar, căci nu isbeşte la toa te soiurile. Multe ramuri nu eau rădăcini, iar' acele cari să prind produc copaci slabi şi cari nu trăiesc mult.

Ргоспгагеа favorabi lă de art ic l i economici .

Aducem la cunoştinţa economilor noştri că subscrisul comitet ga ta este a mijloci pen t ru ori-şi-cine 'i-se va adresa procurarea articlilor economici aminti ţ i

Opt soldaţi să dai ţării I împăratul, mişcat să plimba prin sală. De-odată s'opreşte.

«Părinte! opt băeţi ai avut, şi opt băeţi au fost soldaţi. Mai ai unu ; lasă-1 şi pe acela să fie soldat 1«

Şi popa Cojoc s'a întors acasă. Are să-1 dea şi pe-al nouălea! Are să-1 dea.

Doi dintre băeţii lui Cojoc, amândoi căpitani în Viena, au fost puşi în disponibilitate prin ordin împărătesc. Ei aveau să ia leafa îndoită, cu condiţiunea să îngrijească de bătrânii lor părinţi cât îi va mai ţ-nea Dumnezeu cu zile.

Era frumoasă, era vrednică de un împărat porunca ce-a dat'o împăratul, şi popa Cojoc putea să se mândrească şi să spue tuturora vorba Monarhului:

>Opt copii am avut, şi toţi opt au fost soldaţi ! Am mai avut unul, şi l'am dat şi pe acela soldat, ca să se pomenească de popa Cojoc şi de băeţii lui 1«

G. Coşbuc.

Pag- 4 B U N U L E C O N O M Nr. 11

mai jos, lângă cari însemnăm şi preţurile :

1. S ă m â n ţ ă de luţernă franceză, veritabilă, p r ima calitate 1 chlgr. 1 cor. 48 bani.

2 . S ă m â n ţ ă de trifoíu roşu, de tot fină, 1 chlgr. 1 cor 5 0 bani.

3 Sămânţă de iarbă engleză, 1 chlgr. 5 4 bani .

4. Sămân ţă de iarbă franceză 1 chlgr. 96 bani.

5. Sămânţă de iarbă italiană, 1 chlgr. 66 bani.

6. Sămân ţă de napi de nu t re ţ Mammuth roşu, uriaş, 1 chlgr. 6 6 bani .

7. Sămânţă de napi de nutreţ , (Oberndorf,) 1 chlgr. 72 bani.

8 Sămânţa de varză de Erfurt, 2 0 grami 2 0 bani.

9. Sămânţă de varză Braunschweig, uriaşă, de iarnă, 2 0 gr. 2 0 bani.

10. Sămânţă de ceapă uriaşă, Rocca 2 0 gr. 3 0 bani.

1 1 . Sămânţă de ceapă de Madeira 2 0 gr. 3 0 bani.

12. sămânţă d e ceapă rotunda, gal-bină uriaşă de Zittau, foarte trainică, 2 0 gr. 4 0 bani.

13. Pătlăgele, Prezident Garfield, 1 chlgr. grele, 2 0 gr . 1 cor. 2 0 bani.

14. Ardeiu bulgăresc, roşu sau galbin (Buldog), uriaş domol, 1 porţie 20 bani.

15. Legătur i d e altoit Raff ia, foarte practice, un chlgr. 1 cor. 4 0 bani.

16. Funii de Cocos (de legat altoii) foarte trainice, i1 n chlgr. 1 cor. 20 bani,

17. Răşină d e altoit, fluidă, o cutie à 125 gr. 5 0 bani ; à 2 5 0 gr. 1 cor.; à 3 0 gr. 2 0 bani.

18. E t ique t te de tinichea albă pent ru scrierea numirilor : 100 bucăţi 2 cor.

19. Cucuruz »Regele preriilor«, soiu nou. care izbuteşte la noi şi să coace deoda tă cu soiul îndatinat. Din 1 hectolitru = 1 0 0 litre tuteu rezultă aproape 3 ferdele — 6 0 litre grăunţe , să vinde 100 klgr. cu 2 0 cor.

Doritorii, cari vor tr imite la adresa «Comitetului reuniunii române agricole din comitatul Sibiiu« preţul, cum şi 12 bani pentru buletinul de expediţie, 4 bani de chilogram pentru pachetare şi 4 bani t axa de înmanuare poştală — vor primi articlii Jcomandaţi cu posibilă grăbijre.

S i b i i u , 16 Martie n. 1906. Comitetul central al »Reuniunei

r omâne de agricultură din comitatul Sibiiului«,

Pant. Tjucuţa, Vie. Tordăşianu, président. secretar.

Prăsirea albinelor. (Urmare şi fine).

Delà a 11 zi, nimfa începe să se prefacă puţin câte puţin, în albină. încep să se cunoască cele trei părţi ale trupului : capul, pieptul şi trunchiul ; să ivesc urmele picioarelor şi ale aripelor.

L a 2 1 — 2 2 de zile, albina e desăvârş i tă ; roade căpăcelul care o închide, şi-şi a ra tă cei doi ochi mari şi corniţele cari pipăie împrejur. , îngrijitoarele îi ajută să iasă din căsuţă, o spriginesc, o per ie şi-i dau miere. Tână ra pare a-meţită, e lipsită de putere şi să împleteş te în m e r s ; dar ' ştie delà început ce t reaba are să facă. Abia ieşită, să îndreaptă spre căsuţele capacité şi începe a ba te din aripi ca să facă căldură, su-roriorelor mai mici. Abia după 15 zile a prins putere îndestulătoare ca să poată alerga pe câmp şi să înfrunte greutăţ i le culesului mierei. A opta zi însă, când afară e mai cald, face o plimbare împrejurul stupului, împreună cu alte surori de aceeaşi vârsta. Mai întâiu zboară prin faţa urdinişului, cu capul întors spre s tup şi cu ochii cei numeroşi, privind lucrurile din pre jur ; apoi să avântă în cercuri to t mai mari şi mai depăr ta te de s tup. Acesta e cel dintâi zbor al albinei t ine re ; după el numai iese din stup, decât după şepte zile, când va porni întins la treabă. Astfel, o albină nu poa te să înceapă lucrul la câmp, decât peste* 3 5 de zile, delà oua-rea sa.

Matca sufere aceleaşi prefaceri ca şi lucrătoarea, da.r' prefacerea nimfei în matcă desăvârşită, durează numai 7 — 8 zile, aşa că ea Oj'are nevoe decât d e 1 5 — 1 6 zile, ca şă, crească deplin. Creşte rea t rântori lor , să face însă mai încet. Căsuţa e căpăci tă , la , 7 — 8 zile delà clocit, iar', dezvol ta te^ , Цг întreagă, să sfârşeşte în 2 4 de zile. Căpâcelile cari îi închid, sünt foarte umflate şi eşite în afară. :

Tabloul u rmător ara tă mai desluşit, câtă vreme trebuie unei albine, la fiecare prefacere, până să crească deplin.

Prefacerile pe cari le sufere creşterea albinelor

rt o «

13 u •3 Tr

ântor

i

Prefacerile pe cari le sufere creşterea albinelor

z i 1 e

Timpul cât cloceşte oul . . . 3 3 3 Timpul cât e hrănită larva . . 5 5 б

1 2 3 2 3 4

Prefacerea larvei în nimfă . . . 1 1 1 Timpul de prefacere a nimfei,

3 7 7

15 21 24

Mâncarea puilor e o zeamă albicioasă, acrişoară şi bună la gust. Albinele o pregătesc în stomacul lor, din miere, polen şi apă, pe cari le mistue mai mult sau mai puţin, după felul albinelor cari au să iasă din larve şi după vârsta acestora. E a este aşa de bine pregătită, în cât larvele nu lasă nici cea mai mică murdăr ie în căsuţă.

La hrana puilor de matcă, albinele pun mai puţina apă şi miere, decât la hrana lucrătoarelor şi a trântorilor, dar ' mai mult polen şi grăsime. E a e foarte bine amestecată, mistuită ap roape în întregime, de lucrătoare şi da tă din

mare belşug, aşa ca d u p ă fiecare mâncare, să rămână un prisos. T o t t impul cât larva de matcă creşte, hrana e da tă la fel. Sub înrâurirea hranei îmbelşugata şi bine pregăti te, larva de matcă, care nu să deosebeş te la început întru nimic d e cea de lucrătoare, creş te deplin şi iese din ea o matcă destoinică să de vină rodnică.

Pen t ru lucrătoare, deasemeni , h rana e bine pregăti tă , ap roape la fel cu a măteii ; dar ' delà a pa t ra zi încolo, es te schimbată. Polenul şi grăsimea sunt împuţinate, iar' mierea e sporită. Puilor d e lucrătoare, li să dă mâncare cu măsură. H r a n a trântori lor e prea puţ in pregăt i tă şi aceasta numai în cele dintâi trei zile; încolo li să dă polen cu miere şi apă, amestecate ap roape fără să mai fi fost mistuite de îngrijitoare.

Grădinărit. Săpatul grădinii.

Deodată cu sosirea primăverii să încep şi lucrările în grădină. Gunoirea şi săpatul ocupă locul întâiu.

Săpatul de cu toamnă es te cel mai priincios; bun însă e şi cel ce să face acum. înainte d e a începe săpatul t r ebue împrăştiat pres te loc g u n o i d e animal. Cu cât acesta e mai dospit şi cu cât să va pune mai mult, cu a t â t va fi mai priincios legumilor încă în decursul acestei veri. Săpatul pe seama legumilor să face a d â n c . până l a - a j uniata te de met ru şi mai bine. L a săpatul grădinii să întrebuinţează arşeul. Săpă tura să întoarce astfel, ca pământu l de deasupra să ajungă de desupt , ea r gunoiul cam acolo unde de obiceiu s t răbat rădăcinile legumelor. Pentru ca aceasta să se poată întâmpla mai cu înlesnire, eată cum să u rmează : la începutul Săpă tu r i i să face un şănţuleţ cât de adânc, a tâ t de larg. Ce să scoate din şănţuleţ, să risipă deopotr ivă pes te întreg locul săpat. Cu chipul a c e s t a ne-am făcut mod de a putea săpa cu uşură ta te şi a aşeza rând pe rând pământul săpat, mai întâiu în şănţuleţul delà început, apoi în al doilea ce rămâne în urma pământului a runcat în şănţuleţul întâiu, şi aşa neînt rerupt până am ajuns la sfârşit. De încheere săpătura să greblează, ca să se mărunţească şi oblească; apoi să împar te în s traturi mai late de un metru .

Sămănatul legumilor. Cine vrea să aibă legumi timpurii,

face straturi ca lde ; dar şi în s t ra tur i obicinuite, dar bine îngrijite, să pot prăsi legumi timpurii, dacă vom sămăna seminţe bune încă în decursul acestei luni.

Acum să poa te sămăna fără frică, morcovi, pătrânjei, salată, mazăre, ceapă, ridichi de lună, curechiu ş. a.

Nr. 11 B U N U L E C O N O M P»g 5

Sămânţe le să samănă în şiruri d e c â t e o şchioapă d e p a r t e unul d e altul, s ă as tupă cu dosul greblei, şi să înd e a s ă cu lopata.

- Fi indcă cele mai multe sămănţe d e legumi sunt de to t mărunte , e le nu "trebue a runca te prea la adâncime, pen-t rucă a r pu tea să nu răsară.

T r e b u e deci astfel potrivit, ca de abia numai să fie as tupate cu pământ . Ş t i m doar ' că m ă r u n t fiind şi grâul să a c o p e r e numai cu puţin pământ .

T o t cam aşa t r ebue u rma t şi la s ămăna rea legumilor, ale căror sămânţe sunt cu mult mat mici.

I s g Q M ţ i e € « m f i i .

Precum aflăm, comitetul central al »Reuniunei române de agricultură din comi ta tu l Sibiiu«, în şedinţa sa, ţ inută Marţi în 6 Martie n. c , la propunerea secre taru lu i Reuniunei , dl Vie. Tordă-jyianu, a luat hotărârea de a aranja în fruntaşa comuna Apoldul-românesc o expozi ţ ie de copii, pr ima de acest iei la noi.

Scopul urmări t es te de a să da medicilor români din comitat, cari au să formeze juriul expoziţiei, prilegiul potrivit de a afla prin studii comparat ive •dezvoltarea fizică a copiilor, condiţiile d e traiu ale ţăranului, alimentaţia, ocu-paţ iunea, curăţenia, locuinţele, îmbrăcămintea , s tarea sanitară ş. c. 1., cari condiţ ionează pu te rea d e viaţă a geriera-ţ iunilor viitoare.

Cu un cuvânt expoziţia va servi d r e p t mijloc pentru aflarea defectelor, car i causează marea mortal i ta te a copiilor cum şi a remediilor de luat pent r u împedecarea relelor.

Expoziţ ia să va ţ inea a 2-a zi de Rosalii şi va fi împreuna tă cu distribu i re de premii în bani, ce să vor dece rne mamelor harnice şi cari poar tă deosebi tă îngrijire pentru dezvoltarea priincioasă a copiilor lor

S f a t u r i . Alimentarea puilor de găină.

Pentru-ca puişorii de găină să crească mult mai r epede pe lângă îngrijirea ce e de dat de comun, apoi o al imentaţ ie foarte îngrijită este de neapă ra tă t rebuinţă . In timpul din u rmă s'a făcut exper imentăr i a alimenta puişorii amăsurat materiilor din cari să compune întregul organic al lor, cu mâncare a n u m e pregăt i tă . Vorba e de o alimenta ţ ie cu făină de oase, pe lângă aceia numai cu cereale ori resturi vegetale şi organice. — Dintre doi puişori de greuta te de 700 gr., unul a fost nutr i t în

.decurs de 4 luni şi cu 4 gr. făină de oase

în cant i ta te maximală (adecă la toată mâncarea s'a adaus până la 4 gr.) Când a ajuns a fi de 6 luni deosebirea între unul şi altul cu mai puţ ină îngrijire, să prezintă :

alimentat şi cu alimentat faină de oase fără făină

Greuta tea întreagă 2690 gr. 2470 gr. » fără pene 2445 » 2000 »

curăţi t 2003 » 1790 » » scheletului 236 » 190 »

Şi din date le acestea să poa te vedea ce înrîurinţa a re asupra desvoltării făina de oase ; însă un lucru să nu să pea rdă din vedere, ca făina să fie p ro venită din oasele cele mai sănătoase .

In interesul producţiunei hoarelor pe lângă o îngrijire comună de până acum, prin îngrijiri deosebi te să poa te ajunge la nobilitarea galiţelor.

* Ridiohi de lună In 2 săptă

mâni. — Să pun sămânţele înt 'un săculeţ, să udă cu apă căldicică şi să p u n e la un loc călduros, dar ' la lumină, spre fereastră. In 24 ore sămânţele încolţesc. Să pun într 'o ladă cu pământ gras şi în cel mai scurt t imp avem ridichi de lună.

Ştiri de tot felul. ! Deputaţi sinodali din cler. L a > sinodul archidiecezan péfitru noul period

de 3 ani (1906—1908)'* aleşi Joi, în 23 Februar ie v. sunt următorii : In cercul I. Sibiiu: Dr. IlMriorí P^fcariu, arhimandrit, vicariu arhiepiscopesc. In cercul II. Sălişte : Dr. Ioan Stroia, protoprezbi ter . In cercul III. S e b e ş : Sergie Median, protoprezbiter . In сегсиПѴі Alba-Iulia: Nicolau Ivan, ases. consistorial. In cercul V Deva : Ioan Papiul protoprezbiter. In cercul VI. H a ţ e g : Titu V. Gheaja, protoprezbiter . In cercul VII. Ilia: losif Morariu, protoprezbiter . In cercul VIII. Geoagiu: Vasilie Domşa, protoprezbiter . In cercul IX. Zarand : Vasilie Damian, protoprezbiter . In cercul X . Câmpeni : Romul Furdui , protoprezbiter . In cercnl XI. Turda : Iovian Murăşan, protoprezbiter. In cercul XII. Cluj: Dr. Eusebiu Roşea, protosincel, director seminerial. In cercul XIII. Solnoc : Teodor Herman, protoprezbiter . In cercul XIV. Bistriţa : Galacteon Şagău, protoprezbiter . In cercul XV. Târnava : Mateiu Voileauu, asesor conzisorial. In cercul XVI. Sighişoara : Demitr ie Moldo-van, protoprezbiter. In cercul XVII. Treiscaune: Dr. Miron E Cristea, asesor conzistorial. In cercul XVIII. Braşov: Vasilie Voina, protoprezbiter . In cercul XIX. Bran : Ioan Droc, protoprezbiter . In cercul X X . F ă g ă r a ş : Nicolae Borza, protoprezbi ter .

D e p u t a ţ i i m i r e n i ai sinodului archidiecezan, aleşi pe noul period de trei ani, sunt următori i : Cercul I. S biiu : Par tenie Cosma, directorul » Albinei « şi

Ioan de Preda , advocat , Sibiiu. Ce rcu t II. Sălişte: Dr. Nicolae Comşa, medic în Sălişte şi Dr. Ghiţă Măcelar, advocat în Mercurea. Cercul III. S e b e ş : Dr. Eugen Meţian, fisc. comit. în Braşov şi Lazar Tri teanu, asesor conzistorial în Sibiiu. Cercul IV. Alba-Iulia: Dr. Vasilie Bologa, director d e şcolă în Sibiiu şi Mihaiu Cirlea. not . public regesc în Abrud. Cercul V. Deva : Dr. Aurel Vlad, directorul »Ardelenei« din Orăşt ie şi Daniii David, senator magistratual. Cercul VI. H a ţ e g : George Oănilă, p r imar în Hunedoa ra şi Dr. George Proca, secretar conzist. în Sibiiu. Cercul VII. Ilia : Dr. Stefan Rozvány, advocat în Ilia şi Vie. Tordăşianu, funcţ. conzistorial în Sibiiu. Cercul VIII. Geoag iu : Dr. Ioan Mar-ghita, advocat în Geoagiu şi Dr. E n a Papiu, cand. d e adv. în Sibiiu. Cercul XI. Tu rda : Dr. Pet ru Şpan, prof. semin. şi Dr. Valeriu Moldovan, advocat , Tu rda . Cercul XII. Cluj : Vasilie Almăşanu, adv. în Cluj şi Demetr iu Comşa, prof. sem., Sibiiu. Cercul XIII. Solnoc : Dr. Gavril Buzura, advocat în Lăpuşul-unguresc şi Dr. Ioan Fărcaş , advoct în Dej. Cercul XIV. Bistriţa : losif Popescu, dir. de bancă, Reghin şi Dr. Nicol. Bălan, prof. sem., Sibiiu. Cercul XV. Târnava : Dr. Dumitru Stefan, adj. advocaţial la »Albina«, Sibiiu şi Dr. Dion. Roman, advocat Mediaş. Cercul XVI. Sighişoara: Virgil Oniţ, dir. gimn., Braşov şi Victor Păcală, prof., Sibiiu. Cercul XVII. Treis c a u n e : Dr. lancu Meţianu, propr ie tar , Zârneşti şi Nie. Bogdan, profesor, Braşov. Cercul XVÍÍI. Braşov : Arsenie Vlaicu, director şcolar, Braşov şi Dr. Nicol. Ve-cerdea, dirig. »Albina« Braşov. Cercul XIX. Bran: Ioan cav. de Puşcariu, membru al «Academiei Romane« şi Nie. Ga -roiu, advocat , Zârneşti. Cercul X X . F ă gă raş : Dr. Ioan Şenchea şi Dr. Oc ta -vian Vasu, advocaţi în Făgă ra ş .

N'avem informaţii despre rezultatul scrutiniului din Zarand şi din Câmpeni .

după » T R

Pag. 6 B U N U L E C O N O M Nr. II

Vorbirea împăratului Wi l he lm despre frica lui Dumnezeu. Când recurţii marinari ai Germaniei au d e p u s jurămâtul d e ostaşi în Wilhelmshaven înaintea împăratului Wilhelm la 14 Martie n., împăratul a rostit căt ră tA următorul discurs : »Dvoastra mer-

ţi înaintea unor pericole, pe cari poporul d e pe uscat nu le cunoaşte, şi d e aceea la toa te loviturile sorţii t re b u e să fiţi îndoit înarmaţi cu fidelitate, cu voie în împlinirea datorinţei şi cu încredere în Dumnezeu! Ştiu că dvoa-s t ră gândiţi în internul dvoast ră : «Suntem tineri robuşti şi ştim ce avem de fäcut«. O astfel de încredere în sine e bună, dar ' t r ebue împărechiată cu frică d e Dumnezeu şi cu religiositate adevărată, iubire de dator inţă şi voie de a-ţi împlini chemarea. Fr ica de Dumnezeu şi religiozitatea nu sunt — durere — aşa respândite, cum ar t rebui . Gândiţi-vă la istoria poporului german, învăţaţi din faptele mari ale părinţilor, d 3 r ' învăţaţi tot a tâ t de mult şi din loviturile grele ale sorţii, de cari patr ia noastră n'a fost cruţată. Au t recut 100 ani delà ana din cele mai triste zile de nefericire, ca re a lovit poporul nostru. Mă gândesc la lupta delà lena în 1806. Voi toţi ştiţi despre lupta aceasta şi de marea nefericire, care a adus-o ea asup r a întregului popor german. învăţaţi din ea a cunoaşte, că numai încrederea adevăra tă în Dumnezeu e sprijin în nefericiri şi că nefericirea vine acolo u n d e lipseşte religiozitatea adevăra tă şi u n d e nu să cunoaşte frica lui Dumnezeu. D e aceea ţineţi ta re la D u m n e zeul vostru ! Dacă Dumnezeu e cu noi, d a c ă ne îndreptăm cătră El cu adevăr a t ă iubire şi cu adevăra tă încredere, atunci putem privi mângâiaţi în faţa viitorului, ori-ce va aduce acel viitor, şi chiar dacă toată lumea s'ar împreuna cont ra noastră«.

* Un preparat excelent a farmaciilor mo

derne să găseşte în toate farmaciile din ţară. Acest preparat este Emulziunea Iui Scott, pregătită din oleiu de ştiucă cu adaugere de hypofosfiţi de var natriu. In toate acele cazuri de imobil, unde oleiul de ştiucă de comun s'a folosit, Emulziunea lui Scott are efectul mult mai priincios, pentru-că să mistue u or şi nu are gust greţos.

*

Mişcarea populaţiei în Ungaria. Oficiul de statistică publică date le privitoare h mişcarea populaţiei din regatul Ungar în anul 1905. In anul încheiat populaţia ţării s'a înmulţit dar ' cu 8 4 . 0 0 0 suflete mai mic spor ca în anul 1904, ear căsătoriile de asemeni au fost mai puţine cu 11 0 0 0 . In acelaşi t imp însă paşapoar te pentru emigrări s'au da t cu 6 0 0 0 0 mai multe decâ t în 1904. Pes te to t în 1905 s'au 1

născut în ţară 705 .040 copii ; au murit 554 ,070 . Sporul natural a fost deci

1 5 0 9 7 0 suflete, mai puţin cu 8 4 . 0 0 0 decât în anul 1904. Pasapor te s'au scos 205 ,774 (în 1904 numai 1 4 5 5 5 5 au fost); d intre aceste 131.227 pent ru America, restul pent ru alte ţări. Dintre emigranţi ap roape jumăta te (46 % ) a u

fost Unguri . După comitate , din Toron-tal au fost mai mulţi emigranţi .

* In interesul economilor Edmund

Mauthner furnizor de sămânţe în Budapesta, proectează o schimbare pentru vinderea să-mânţurilor agricole. Până aci economii cu toată încrederea s'au aprovizionat cu tot felul de sămânţe agricole delà de acei neguţători, cari sub firma »Maulhner« vând numai sămânţe de flori şi de legumi, însă nu şi sămânţe agricole de ale lui Mauthner, din care cauză de o parte pentru siguranţă şi mulţămirea cumpărătorilor, de altă parte pentru bun re-numele firmei Mauthner, să va publica în curând un conspect a acelor neguţători şi tovărăşii, unde să pot cumpăra sămânţe agricole ncescepţionabile. — In tot cazul de cumpărare e de interes să ne convingem mai cu singuranţâ, că delà cine este sămânţa.

*

Abia sunt patru săptămâni de când am comanda t delà d ta crucea duplă electro magnet ică R. B. nr. 8 6 9 6 7 , p e n tru care primeşte cea mai fierbinte mul-ţămită, pent ru că mă simt deja foarte bine. Acum te rog să trim ţi vecinului meu Iosif Laibach un apara t pentru-că şi el sufere de reumă şi eu i-am recomanda t crucea dta le , pentru că asta îl vindecă de sigur. Cu stimă : Andreiu Til-mann, măsari în Zomba. Astfel de epistole de recunoşt inţă pr imeşte dl Alber t Müller, Budapesta V. Vadász-u. 42 /G . inventatorul crucei electro magnet ice R. B. nr. 86 967 , cari dovedesc l impede marea binefacere a ei.

A V I Z . Delà 1 Aprile a. c. revista noas t ră

să va expeda numai la adressa celor, cari până atunci vor t r imite costul de abonament a ră ta t în fruntea foaiei.

Rugăm deci din nou şi cu inzi-s tenţâ pe toţi st. abonenţi , cărora s'a expeda t şi a primit numerii de până azi ai revistei noastre, să binevoiească a tr imite urgent preţul abonamentului a tâ t de mic la adressa administraţiunei » Bunul Econom « în Orăştie. Szászváros.

Administraţiunea.

Têrgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. Delà 5. Mar. până la 11. Mar. v. 1906.

Dumineca 4-a în Post, gl. 7, sf. 1.' Dum Luni Marţi M' rc. J " Vineri Sâmb

12 13

C. Teofan P. Nichifor

14 C. Benedict 15 M. Agapie 16 M. Sab. şi Рарг 17 C. Alexie 18 P. Chirii

25 (f) Bunavest-26 Emanuil 27 Rupert 28 Malchus 29 Eustasie 30 Guido 31 Arnos

Poşta administraţianii . Dlui L. P. în H. Boicza, adresativă dlui

Mihail Ambrosi przidiul comisiei de vierit în Mediaş (Medgyes) totodată cereţi informaţiunf.

Redactor resp. A D R I A N CRISTEA

După frifliri repejite sau boale grele, reconvalescentul are trebuinţă de un medicament întăritor. Untura de' peşte are mai bune însuşiri pentru a forma grăsime organică şi a întări oasele şi muşchii de cât alt medicament nutritor. Emulziunea lui Scott oferă untura de peşte în formă uşoară de mistuit şi gustoasă, aşa că şi cel mai slab pacient poate lua preparatul fără scârbă. Emulziunea lui Scot constă din c e a mai fină unsoare de peşte medicinală norvegiană, amestecată cu hipofosfiţi de var şi natron.

Pentru veritabila EMULSIUNE a lui, SCOTT garantează semnul adaus aici; >un pescar ducând pe spate o ştiucă mare. «

Se capătă în toate farmaciile.

Cu provocare la această foaie, trimi-ЯАШ ţând înainte 75 (ii. în maree postale f w r serveşte cu st-clă de model

l i a i D n BUDAI EMIL 9 — I O Jir^" » Városi gyógy-zertára«

BUDAPEST IV., Vá zi-uteza 34/50 ,

o sticlă veritabilă costă 2 K. SO fil.

Am de vînzare: 1. O maşină de tmblătit cu abur de 4 H P . pu t e r e ; fabricat »Ers te ung. Maschinenfabrik«, completă, cu a p a r a t de îmblătit trifoiu, cu preţul de 4200 oor.

2. O maşină de îmblătit cu abur de 8 HP . p u t e r e ; fabricaţie Cleyton u. Schutlerrort completa cu o îmblăt i toare de trifoiu fabricaţie » H o f f h e r r u n d S c h r a n t z « , cu preţul de 6 4 0 0 cor.

Dum Luni Marti Mere-

Joi Vin. Sâmb

12. Feldioara. Oraviţa. 13. Bichiş. Ibaşfalău. 14. Baia mare. Vinţul de sus. 16. Pojana sărată. Hejasfalva. Rusii

munţi. Săsciori.

19. Basna. Eted. Marcod. Ocna Petrisiu.

H.-Dobra.

C ă r b u n i d e f a g în o r i - ce c a n t i t a t e

s ă c a u t ă s p r e

= c u m p ă r a r e . ==

Ofe r t e s u n t a s ă

î n a i n t a la d o m n u l

C A R O L G R O S S , Orăştie (Szászváros ) .

Nr. 11 B U N U L E C O N O M Pag. 7

A t e n ţ i u n e ! V e r i t a b i l a m a r f ă d e S e p e ş , c a l i t a t e a c e a m a i î n c r e z u t d e b u n ă şi v e s t i t ă .

Pânză de in si

»

a r t i c o l e de d a m a s t s ă p o t a f la : .

la fiecus« gs&v&Ue mm тзге. Marca de scutire a fabricei înregistr. din Késmark.

Cu marca - \ y v ^ £ гГ^"*>ъ. Késmárk aceasta " f ^nrr^L s u n t P r o '

numai fabricatele din . ^ y t ^ j ^ -

văzute

1-10

! ! F A B R I C A T DIN P A T R I E ! !

3 7 c l o t a n i m o r ţ i J 5

a af la t dl J . S o h r d m Oberaula după împrăştierea renumitei pas te

„ R A T T E N T O D "

( F E L I X I M M I S C H , Delitzsch). • 5—7

S ă c a p ă t ă în p a c h e t e c u c â t e 6 0 fii. şi cor. 1*60 l a f a r m a c i a

Шееіае Vie,4 4іш Or&istie.

Cine nu vrea s'o ia în seamă păcătueşte contra sănătăţii proprii!

Caramellele Ini Kaiser cu marca de scutire „3 brazi",

Isunt încercate şi recomandate de toatei [autorităţile medicale ca mijloc contrai [tusei, răguşelei, catarrhului, fleg-|

mei şi a catarrhului cronic de grumazi.

І Д 5 1 ? atestate dovedesc că implinescl I ceea ce promit. I |Pachetul de 20 şi 40 bani să căpăta la |

farmacia J6SEF GRAFFIU5 în Orăştie.

ALTOI 4e T i ţ u 4t rte ікщстѣЫІі

precum şi capeţi (surcei) şi rădecini de viţa de vie europeană şi americană,

sä poate căpăta numii la

Prima şcoală transilvană de Yiţă de Yie din Mediaş (Medgyes)

a lui

Mihail Ambros i , proprietar de vii şi prezidiul comisiei de

vi'erit al societăţii agricole săseşti din Transilvania.

lat, «p pe care acest ve rme

nimiceşte înainte de vreme. — Deci

aceia cari au limbricul lat să pot scăpa uşor ] CORNELIU DEMETER, ШМШ de cl prin întrebuinţarea capsulelor, cari sa p o t } ' , căpăta în preţ de 7 coroane n u m a i d e l a j S z á s z v á r o s (lângă bîser. ref. nr. 66).

S e m n e l e că cine are limbricul lat sunt u rmătoare le :

O simţire rea neplăcută, zgârciuri de stomach, vomare, a rdere pe piept ca şi când s'ar ridica un nod spre gât. Ameţială, nu are apet i t de mâncare , iar' une ori foame foarte mare. Nu are chef de lucru, scuipa mult şi flegma, râgăie a acru şi simte o mişcare în corp. Cercuri vinete la ochi, coloare palida la faţă, slăbire în corp. pç- La comandă să comunicaţi şi eta+ea! " W l 4 _ 5

O T I P O G R A F I E foarte bogat asortată cu tot felul de maşini necesare, 11 regale mari şi lit re de toate caracterele, în stare bună de lucru, ornamente, mobiliar, în care e investit un capital de peste 3 0 mii cor , să vinde cu preţ foarte redus din mână liberă. Informa-ţiuni amănunţite să dau la ad

ministraţia acestei foi.

0 grădina £ în mărime de 7 0 0 Q stângini în nemijlocită apropiere de băile din Geoagiu-Fe-redeu (Feredőgyógy) să vinde din mână liberă. — Loc potrivit de casă sau vilă pentru oaspeţii cari cercetează aceste băi. — Eventual, să caută un întreprinzător, care ar fi aplicat să zidească pe acel loc o vilă cu 6 odăi după un plan şi preliminar statorit deja cu 4400 cor. Termi-nul de edificare până la 15 Iunie n. a. c. Informaţiuni la adminstraţia acestei foi.

Ш

ШШ

m m ш ш м щшш

i i i I I I

p i p 'МШЩ0¥

Circulare = ^

Bil. de visita

Invitări —

Bilanţuri

ActÜ :~

Cap. de epis\

Placate =

Ord. de dans

Adrese =

Compturi =

Note= —

Preţ Curent.

Anunţuri =

Registre

Imprimate =

Couverte =

Bilete de cun.

Etc. etc. etc.

ISI 1 1 P p

m

m

ш ш

e provăzută cu cele mai bune mijloace technice şi fiind bine asor ta tă cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne, e pusă în poziţiune de a putea executa o r i c e comande prompt , cu cea mai mare acura te ţa şi cu preţuri ieftine. To toda tă să îngrijeşte ca acelea să fie estetic lucrate, după cele mai nouă modele, j

Până de prezent să bucura de spri-ginul celor mai îndepăr ta te oraşe. Dovada aceasta despre prompt i tudinea şi acura te ţa cu care efectueşte ori-ce lucrare.

Ca prima tipografie românească în acest mare comitat, să roagă de binevoitorul sprigin al institutelor româneşt i şi al privaţilor. ^

Tot aci să tipăreşte: Comandale „BUNUL ECONOM" din afară să revistă ptru agricultură industrie şi comerciu. efectuesc repede !

ш ш м т т м ш ш ш т ш ш

Pag- 8 B U N U L E C O N O M Nr. 11.

THE MUTUAL S o c i e t a t e p e n t r u a s i g u r ă r i d e v i a ţ ă în N e w - Y o i k .

Averea institutului la 31 Decemvrie 1904 a fost

2.284.862.000 franci. Contractele delà »The Mutual« sunt neatacabile după doi ani delà datul subscrierii. După un an de valabilitate se plăteşte suma asigurată şi în cas când moartea a provenit din sinucidere sau duel. Contractele delà Mutual sunt libere de ori-ce restricţiuni atât cu privire la locuinţă şi căletorii cât şi cu privire la împlinirea datorinţei militare în cas de rësbel pe u=cat şi pe apă. Afară de aceasta acei indivizi cari sunr în armata comună ces. şi reg., la marină, precum şi reservişti delà armata teritorială (honvéd) şi glotaşii în cas de mobilizare şi rësbel sunt asiguraţi cu valoarea deplină a sumei asigurate din contract fără cea mai mică detragere şi fără de a se

plăti pentru acest favor vre-o taxă deosebită.

= A g e n t u r a p r i n c i p a l ă în U n g a r i a : —

Budapes t a , VI., A n d r á s s y - u t 20 .

Totfelul de îndrumări şi desluşiri se dau cu plă

cere şi la administraţia acestei foi. 37—52

ICă.

si înviorează Deosebită a ten ţ iune

rării, că acest apa ra t

de 2 0

P a t e n t N r . 8 6 9 6 7 . Nu e crucea lui Volta. Nu e mijloc secret

pe l â n g ă g a r a D ţ i e

e a se da împreju-vindecă boale vechi

(i9o) a e