A N U L X X X . ARAD. 1 6 / 2 9 Iul ie 1 9 0 6 . Nr. 29.

Biserica $i Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

A p a r e odată în săp tămână : D U M I N E C A .

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru A u s t r o - U n g a r i a :

Corespondentele să se adreseze Redacţiunei PREŢUL INSERŢIUNILOR

Pentru publicaUunile de trei ori ce conţin ţ ..BISERICA ş i ŞCOALA'Ş P o n t ™ R o m â n i a «1 s t r ă i n ă t a t e - 1 cam 150 cuvinte 6 cor.; până ia 200 cuvinte | E a r b a n i i d e p r e n i i r a e r a ţ i u n e l a cent ru Komania şi s t ră inăta te 1 g c Q r ^ m a i g u g 1 Q c o r y a TIPOGRAFIA DIECESANA în ARAD.

j e un an 14 tr. : pe jumăta te an 7 tr . j v 1

0 acţiune de interes. Din bătrâni ştim, că era obiceiul în ţara

noastră, ca părinţii să-şi schimbe copii între dânşii, temporal, mai ales .pentru a învăţă diferite limbi.

Aşa, Neamţul din Banat î ş i schimba copilul cu Maghiarul din Seghedin, — şi mai ales s'a obicinuit aceasta în tara noastră, între elementul maghiar şi cel german, căci ei au avut mai de cu vreme posibilitatea de a se gândi la pregătirea tinerei generaţii pentru viitor, cu cunoştinţe de limbi şi de oameni, trebuincioase pentru condi-ţiunile şi împrejurările în cari aveau să trăiască în urmă, ca cetăţeni.

Necesitatea lărgirei cercului de cunoştinţe ale viitorului cetăţean, neîndoios, s e resimte din ce în ce şi la noi, la Români.

Şi această problemă a fost pusă în circulaţie actualmente, de directorul gimnaziului român din Braşov, dl V. Oniţiu, în discursul său de încheerea anului şcolar expirat (Anuarul XLII). Iată, cum raţionează oratorul asupra problemei din cestiune :

»Schimbul de copii între părinţii de aceeaşi situaţie socială din diferite oraşe, de diferite limbi, poate chiar din diferite ţări şi cu timpul de ce nu şi din diferite continente!

Schimbul acesta de copii are toate avantagele căutate şi în prima linie în punctul financiar ofere o deslegare a chestiunii cum nu se poate mai avantagioasă pentru părinţii neînzestraţi cu mijloace suficiente.

Cunoaşterea directă a lumii externe îndepărtate Şi atât de greu accesibile pentru elevul sărac, devine prin sistemul schimbului de copii o posibilitate uşoară, căci nu costă mai nimic.

Dar acest schimb ar aduce incalculabile foloase de cunoştinţe nouă largi şi intuitive. — Inchipuiţi-vă că prin schimb într'un răstimp de 8 ani de zile,, folosind spre acest scop vro 4 — 6 săptămâni din vacanţele de vară şi cele 10 zile ale vacanţelor de Paşti, — am putea face, ca copiii noştri să cunoască^ tot Ardealul, atât din punct de vedere geografic,, cât şi etnografic din intuiţiune directă, făcând schimb odată cu un şcolar din Bistriţa, -— sau Murăşva-şarheiu, din Haţeg, sau Orăştie, altădată cu unul de pe la Cluj, sau Sibiiu, dela Abrud sau dela. Brad etc. etc.

Dar schimbul s'ar putea întocmi după un anumit plan; odată schimdul s'ar face în vederea însuşirii în grai a unei limbi din ţară, altădată el se va putea face din consideraţiuni igienice de schimbare de aer şi de mod de vieaţâ între un elev dela şes şi unul din munţi spre pildă, iarăş altădată schimbul s'ar putea face cu scop de a lărgi cunoştinţele elevului pe un teren anumit, pe care cu timpul ar voi a se cvalificâ în mod special.

Schimbul acesta — la elevii mai mari s'ar putea extinde şi peste hotarele ţării şi ar fi menit să deschidă căi nouă şi trainice de înfrăţire între ţări şi popoare şi a pregăti astfel sosirea epocei nouă de aur: a păcii universale, atât de multdorite şi atât de îndepărtate!

îndeosebi pentru noi Românii schimbul acesta., ar putea contribui mai mult decât orice alt mijloc la cunoaşterea noastră reciprocă şi la dorita uni­ficare a limbei noastre literare. Din petricică mică. se face lavina mare!«

Recenziune. Asupra manualului » Abcdar după metodul sune­telor viii lucrat după luliu Gabel de luliu Vuia

învăţător, 1905.

Cu cât metodicienii au studiat şi cunoscut mai profund na tu ra int imă a sufletului copilăresc, şi cu cât ei au izbutit de a cunoaş te legile desvoltării psi­hice a copilului, cu atât au ajuns de a inventa m e ­tode de învăţământ din ce în ce tot mai natura le , şi prin u rmare mai uşoare şi mai sigure spre ajungerea scopului dorit. Pecum pe toate terenele instrucţiunii , aşa şi pe terenul cetirii şi scrierii, metod cienii au căuta t să construiască proceduri t reptat tot mai mult adecvate dezvoltării sufletului copilăresc.

Şi dacă este adevăra tă zisa unui savant celebru, c ă după mul tă f rământare intelectuală, omul în sfârşit ajunge la cunoaş te rea şi apl icarea principii lor celor mai s imple, atunci cu drept cuvânt acest fapt se poate cons ta ta şi la învăţământul cetirii şi scrierii. Dela metodul greoi şi nenatura l al literizării, metodica a t recut la fonetizmul lui Stephani ( 802) şi mai apoi la scriptolegia lui Graser (1817), iar în t impul mai nou metodicieni i constatând, că copilul me trebuinţă de mişcare chiar când. învaţă, şi că act ivi tatea intelectuală

•* n ' a re să întrerupă pe cea fizică; mai depar te conzi-derând, că atenţiunea copilului prin mişcări se poten­ţează şi se fixează asupra obiectelar cu mult mai in-tenziv, decât dacă am cere dela el atitudine pasivă, s'au nizuit de a afiă chiar motodele, cari dând copilului ocoziune de a-şi excită trebuinţa sa de mişcare fizică, ajută lucrarea gândirii sale.

Tocmai acest fapt psihologic este cauza, că co ­pilul învaţă să scrie mai uşor, decât să cetească, pen t rucâ lucrarea scrierii face să i-se mişte mâna, şi pr in u rmare îi p lace mai mult, şi îi excită a ten ţ iunea în grad mai mare . Toamai de aceea metodul fonomimic, orice obiecţiuni s'ar aduce în contra lui, ' a r e acest folos netăgăduit de a in t roduce in învăţarea cetitului gesturi, mişcări , e l iberând astfel pe copil din s tarea de nemişcare con t ra ră firei lui. Tot din aceasta cauză, unul din meritele cele mai mari ale proceduri lor lui Frobel este, că exerciiează în acelaşi timp senzurile şi facultatea motrice (fac. de mişcare) a corpului . Faptu l psihologic, că a tenţ iunea copilului se poate aduce în legătură s t rânsă cu trebuinţa lui de mişcare, se val i-diteazâ în aplicaţiuni pract ice şi la metodul cel mai nou al cetitului, n u m i t : „metodid sunetelor vii'' inven­tat de învăţătorul I. Gabel, metod aplicat la compu­nerea unui Abcdar român mai întâi de dl I. Vuia.

Dându-mi-se spre cenzura re abcdaruî compus Jupă metodul sunetelor vii a dlui luliu Vuia învăţător, îmi iau voie de a expune modul său de procedare , în cele ce urmează.

1. Atât sonul, cât şi semnul acestuia (litera) în­văţă torul a re să le facă cunoscute şcolarului în s t rânsă legătură cu persoana acestuia, şi deduce ambele e le­mente ţsonuri le şi literele) din numele respect ive din figuri de ale poziţiunei corpului şcolarului . De ex. Pentru a dosvoltâ sonul „i" . învăţătorul provoacă pe cu ta re şcolar, de ex cu numele Ilie, să-şi p ronun ţe numele, ţiindu-1 să accentueze mai lung şi ta re sunetul prim din cuvântul Ilie. In torcându-se apoi căt ră clasă zice : Spuneţ i şi voi numele priet inului vostru Ilie. „Iată a ş a : Ii i l ie" . Apoi adresându-se iarăşi căt ră băia t , îi z i c e : „Pe t ine de aci încolo te vom numi mai scurt, 1, i, i ! "

„Spuneţi şi voi, iub. şcolari, cum îl vom numi pe acesta '?" Prin aceasta p rocedură sonul, , . i" reprezenta t acum prin o persoană vie, se va întipări în mod neşters în memor ia şcolarilor. Tot aşa va procedă în­văţătorul şi la t ra ta rea celorlal te vocale şi consonante . Domnul Vuia ne dă indigetarea, că dacă nu s'ar află între şcolari pen t ru cu tare nici un nume cores­punzător , învăţătorul se va ajută zicând, că cutare şcolar samănă cu un alt băiat, pe care de ex. îl chiamă Octavian (pentru sonul „o") şcl, pen t ru a imprima în memoria elevilor sunetele desvoltate, tot a tâ tea sune te iniţiale ale numelor proprii ale şcolarilor, ii vom agrâi cât mai des cu acele sunete . De ex. Unde este „I" ? Să vină „ l" afară! , . 0 " să şează f rumos! şcl

2. Trecând la împreunarea sunetelor cunoscute se aplică u r n ă t o a r e a p r o c e d u r ă : învăţătorul chiamă afară, de ex. pe băieţii „o" şi „i" ; apoi îi postează pe unul cu faţa spre celalalt şi z i c e : „Băie ţ i ! fiţi cu băgare de seamă, cât timp voi ţ inea degetul deasupra capului lui „o" , se ziceţi cu to ţ i i : o!, până nu voi luă degetul de pe capul lui „o" . Acest exerciţ iu se va face mai de multe o r i ; a emenea exerciţ iu se va face şi cu sonnl „i" . Acum urmează momentul cel mai însemnat , adecă : însăşi înpreunarea sunetelor, anume învăţătorul ia d e ­getul de pe capul lui „o" şi desenând un arc in ae r îl pune de asupra capului lui „i" ; rezultatul va fi, că după cum afirmă autorul , chiar şi cei mai slabi şcolari după vre-o câte-va exerciţii de aces tea vor p ronun ţă cu bucur ie şi s iguranţă grupul de vocale „oi" , cuvânt cu înţeles in l imbă ; aceas ta p rocedură deja cupr inde în sine esenţa cetirii. Tot în acest chip se va p rocedă şi invers (la cuvântul*, , io") . Tot asemenea se va con­t inuă la combinarea de trei sunete , de ex. la formarea cuvântnlui „no i" , luând întru ajutor pe băiatul „N" (Nicolae).

3. Ce atinge metodul scrierii propr i i Gabel—Vuia la început nu scrie l i tere propri i , ci desenează figu^ rile băieţi lor aşezaţi în anumite poziţii în forma l i te­relor, aşa dar li terele la început nu se scriu, ci se

j desenează, pentrucâ, zice că scr ierea l i terelor este I neplăcută şi plictisitoare, şi nici nu se înt ipăreşte uşor

în memorie , pe când desenarea figurilor băieţilor e dis t ră toare şi se înt ipăreşte adânc în memorie . Din aceas ta cauză exerciţi i le pen t ru scris, atât de mult so ­licitate de scriptolegie, după metodul lui Gabel—Vuia, nu sunt absolut necesare . Procedura specială ar fi pe scurt aceasta : „I" în toaree- te cu faţa spre m i n e ; pe „i" îl pune drept şi de asupra capului său îi p u n e p ă l ă r i a ; învăţătorul merge la tablă şi priveşte de nou pe „i", apoi face o linie vert icală groasă, (corpul şco­larului) ; vedeţi zice învăţătorul , aceasta este i coana lui „i" . La scr ierea combinată a literelor, intui ţ ia se va face prin doi băieţi , cari se ţin de mână şcl. In fine pentru exerc i tarea cetitului Gabel-Vuia ne dă roata literelor.

Aceasta figură este o linie cercuală mai m ă r i -şoară, pe a cărei periferie învăţătorul aşază toa te v o ­calele deja învăţate , iar la mijloc într 'un cerc mai mic scrie consonanta învăţată mai la urmă. Dese­nează spiţele roatei aşa, că fiecare literă dela periferie, să se aducă în legătură cu l i tera dela centru, apoi şcolarii vor fi puşi să cetească, combinând al ternat iv, acuşi consonanta cu o vocală, acuşi invers .

Aplicarea acestui metod se poa te face foarte uşor în ori care limbă, căci p rocedura e de tot simplă, conzistând dezvol tarea sonului, din iniţiala numelu i elevului, ear scr ierea literei, din desenarea poziţiunii , în care se aşază corpul şcolarului şi când e vorbă, de a compune un abcdar bun, metodul lui Gabel admi te

apl icarea tuturor principiilor didactice şi anume p r o ­cedarea dela mai simplu la mai complicat şi a re avantagiul acela, că şcolarul nu este ţ inut să înveţe nimic superflu, nici istorisire nici semn. ci pur numai sonul c a . a t a r e şi semnul său ciuvspunzâtor .

Abcdarul campus de învăţătorul luliu Vuia se poate conzideră ca şi o p re luc ra re deplin reunită a materialului de scris şi cetit pen t ru clasa pr imă şi a doua. după metodul sunete lor vii, prin u rmare îl r e ­comand spre aprobări i din par tea superiorităţii şcolare diecezane.

Arad, în 14 Dec. st. v. 190o Dr. P. l'ipoş

prof, prep.

O g r e ş a l ă p a s t o r a l ă . In activitatea pastorala joaca rolul cel mai

însemnat circumspecţiunea şi prudenţa, prin cari preotul contribue foarte mult la propăşirea cre­dincioşilor în cele morale. Dacă aceste conditiuni esenţiale ale păstorirei sunt desconsiderate, foarte uşor se poate întâmplă, ca preotul involuntar să dea anză la atari păcate, cari zdruncină viaţa religioasă-morală a poporului.

Este lucru ştiut, că la demoralizare si la in-diferentizmul religios conduc poporul nostru două porniri păcătoasă: beţia şi necumpătarea. Mântui­torul nostru Iisus Hristos a şi arătat aceste pă­cate, cari pun pedeci înfrânării şi cumpătării, prin sf. Evangelist Luca c. XXI v. 3 4 : »Luaţi aminte de voi înşivă să nu se îngreuneze inimile voastre cu saţiul mâncării şi cu beţia«. Poporul nostru parte din sf. Evangelii, parte din predicile rostite în sf. biserică începe a înţelege, că ce rele îi aduc aceste două patimi şi trudeşte a se scăpă de ele. Se şi reţine, dar abia un timp relativ foarte scurt, căci aproape în tot minutul i-se dă ocaziunea de a recădea iarăşi îu păcat. Recurge apoi la medicine, propovăduite de şarlatanii nego­ţului de singure mântuitoare. Dar de sine înţeles nici aceste n'au nici un efect. Vine apoi la ultima scăpare, la sf. biserică şi într'un moment de tre­zire adevărată, pune vot înaintea preotului, că un timp anumit se va reţinea dela orice fel de beutură.

Nu peste mult însă se arată iarăşi pofta tur­bată şi gânditura beuturii, şi acum se începe o luptă cumplită cu organizmul deja dedat cu acest venin al perzării. Revoluţia aceasta a organizmu-lui îl face o vreme bolnav, trudit şi nebun de lucru. Timpul cât ţine această revoluţie a orga-nizmului este criza. Dar cea mai mare parte a acestor nefericiţi nu este în stare a se reţinea în timpul acesta al crizei, aleargă desnădăjduiţi la alt preot, — căci tot la acela li-e ruşine, — şi-i spun, că au pus vot de a nu mai bea, dar nu sunt în stare a lucră, sunt bolnavi etc. să le facă slujbă şi să-i dezlege. Preotul fără a-şi mai da seamă despre greşala ce o săvârşeşte, pentru o remuneraţie neînsemnată le face slujbă şi-i lasă în ştirea Domnului.

După esperienţa mea scurtă în cele mai multe cazuri se întâmplă aşa.

Iată o greşală esenţială în activitatea pas­torală, care merită a fi luată în samă de fiecare păstor sufletesc! .

După modesta mea părere, în asemenea ca­zuri este mai conzult a l lumina pe credincios, că aceasta este numai o stare trecătoare, până îşi câştigă organizmul iarăşi ecvilibrul, şi apoi cu îndoite puteri îşi va putea câştigă pânea vieţii şi conform împrejurărilor îl va îndemnă să amâne dezlegarea pe un timp anumit, după espirarea căruia va gândi că respectivul a trecut peste această criză. De sigur prudenţa preotului mai totdeauna va mântui multe suflete de această pa­timă spurcată.

Prin aceasta cred că preotul, nu numai dato-rinţei pastorale, ci umanităţii a făcut un serviciu însemnat.

Virgil Popovici ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ paroh.

Emi l sau

Despre educat imie de

I . I . R o u s s e a u , tradus de

I o a n A r d e l e a n , Învăţător.

C a r t e a I. (Urmare).

Toate societăţi le par t iculare , dacă ţin compac t şi b ine la olaltă, se îns t ră inează dela societatea cea m a r e . Tot patr iotul adevăra t e ne îndura t faţă de s t ră ini , p e cari ii consideră ca pe nişte oameni fără nici un ros t 1 ) Aceasta s tare e neîncungiurabi lă , dar totodată şi n e ­însemnată . Lucrul principal e, să fim buni faţă de aceia, cari ne împresoară . Spartani i faţă de străini e rau mai mult dornici de a câştigă ceva dela ei, d e aceea , cari căutau numai profit, faţă de aceşt ia a u fost ne îndură to r i ; dar în cercul lor nu a dominat e g o -izmul, au ştiut aprecia meri tele al tora, şi au t ră i t în bună înţelegere. Fa ţă de acei bărbaţ i însemnaţi ai lumei , cari împun în cărţi le lor datorinţi , cari de ei s tau depar te , pe cari to todată acasă nu le îndepl inesc, t r e b u e să ne a ră tăm cu ne încredere . Un astfel de filozof iu­beşte încă şi profesorii, numai să nu fie silit a iubi pe deaproape le său.

Omul naturi i e de sine stătător, formează o a d e ­vă ra tă uni ta te , ca re stă în legătură numai cu sine sau cu aceia, cari se potr ivesc lu i ; din cont ră omul s o ­cietăţii se poate considera ca o uni ta te frântă, c a r e s tă în t r 'o astfel de propor ţ iune pendentă faţă de so -

*) De aici provine, că luptele republicelor sunt cu mult mai sângeroase, dacât ale regatelor . Deşi lupte le regilor sunt mai modera te , din cont ră Ia ei t impul d e pace e mai nesuportabi l . E mai bine a-le fi inimic,, decât supus.

cietate, ca numără toru l câ t ră numitorul său. Instituţiu-nile sociale atunci se consideră de a fi bune , dacă des -bracă complet pe om de na tura sa s t r ăbună ; dacă lipsindu-1 de independenţa sa, îl fac p e n d e n t ; dacă ,,eulil independent 1 asimilează ca o moleculă la un i ­ta tea comună aşa. că fiinţa personală a unui ce tă ţean d ispărând cu totul, există numai ca contopi t în întreg N'au fost ce tă ţean roman nici Caius, nici Luc ius ; ei e rau romani , cari au iubit patr ia exluziv numai pen t ru patr ie (iar nu pentru folosul lor propriu). Regulus se considera pe sine ca posesiunea Carsthaginenilor. Ca străin nu s'a învoit a luă par te la şedinţa r o m a n ă ; aceas ta a fâcut-o numai atunci , când i-a dispus u n Carthaginean. Tot Regulus s'a aprins de mânie , când au voit să-i mântue viaţa. Rezistenţa lui a învins şi s'a re întors victorios, ca să moară cât mai cruntă m o a r t e . P recum se vede, acesta nu prea s ămănâ cu oamenii de azi. (Va urma).

Nr. 4923/1906.

Anunţ şcolar. i i Se aduce la cunoştinţă celora ce-i priveşte,

că petiţiunile de primire în institutul teologic or­todox român din Arad, pe anul şcolar 1906/7 au să fie înaintate la adresa Consistorului gr.-or. român din Arad cel mult până în 1/14 August a. c , instruite cu:

1. Atestat de botez ; 2. Testimoniu despre ultima frecventaţiune

şcolară; 3. Atestat de moralitate dela oficiul parohial

la care aparţine, vidimat şi de protoprezviterul concernent;

4. Atestat medical că este sănătos si fără defect organic.

5. Petiţiunile să fie provăzute cu timbru de 1 coroană, încât nu vor fi adjustate cu atestat de

paupertate. Arad, la 3 /16 Iulie 1906.

C'onsistorul diecezan.

Nr. 4224/1906

Se aduce la cunoştinţă publică, că petiţiunile de primire în institutul pedagogic ortodox român din Arad pe anul şcolar 1906/7 au să fie înainta­te la adresa Venerabilului Consistor gr. or. român din Arad cel mult până în 1/14 August a. c. in­struite cu :

1. Atestat de botez ; 2. Testimoniu despre ultima frecventaţiune şco­

lară ; 3. Atestat de moralitate dela oficiul parohial,

la care aparţine, vidimat şi de protopres. concernent; 4. Atestat medical despre starea sa sanitară

şi intregitatea membrelor corporale. 5. Petiţiunile pentru primirea gratuită în alum-

neu, de pe teritorul districtului Consistorului ară-

dan să fie înaintate direct la adresa Consistorului din Arad, ear' de pe teritorul Consistorului orădan la adresa Consistorului din Oradea-mare.

6. Despre primire ori neprimire vor fi avizaţi petenţii acasă înainte de începerea anului şcolar.

I Petiţiunile să fie provăzute cu timbru de j 1 coroană, întrucât nu vor fi adjustate cu atestat j de paupertate. | Arad, la 3 /16 Iuliu 1906. ! Consist arul diecezan.

Anunţ. Internatul gr. or. rom. diecezan din Beiuş.

Cu începerea anului şcolar 1906/7 se vor primi elevii în internatul gr -ort. român diecezan din Beiuş, car i frecventează gimnaziul din loc pe lângă taxa a n u ­ală de 300 coroane , care este a se solvi în pat ru ra te egale de câte 7ó cor. anticipativ şi a n u m e : Ia 1 Sept. 15 Novembrie 1906 şi 1 Februar ie , 15 Aprilie 1907. Pen t ru aceas tă taxă elevii vor primî înt re ţ inere în­treagă şi ins t rucţ iune în studii.

Pen t ru medic, medicamente şi folosirea mobil ia­rului fiecare elev va avea să solvească îndată la în­scriere o taxă de 10 coroane .

Elevii, cari pen t ru pr ima dată recurg aici vor adnexâ la suplică şi un atestat medical , cumcă sunt deplin sănătoşi , a c c e n t u a t : liber de t rachomă.

F iecare elev va aduce cu s i n e : 1 plapomă, 2 perne , 2 schimburi de p a t ; Va duzină din rufele n e ­cesa r e ; per ie de cap, de dinţi şi de ves tmin te ; ha ine le necesare , toate aceste cupr inse în t r 'un inventar în 2 exemplare , unul pentru institut, altul pentru sine.

In caz când vr 'un elev înscris deja a r părăs i in ternatul din motive neacceptabi le , e dator a despă­gubi internatul cu câte 10 coroane pentru fiecare lună, despre ce părinţii ori tutorii îndată la înscr iere vor da o declara ţ iune.

Suplícele pent ru primire sunt a se înainta l a : Senatului Internatului gr. or. român diecezan din Beiuş cel mult până la seo A u g u s t n iar foştii elevi, cari optează a fi su-;cepuţi şi pe viitor tot până la acest termin au a se insinua rectorului .

Beiuş, la 18 Iulie 19 6. Victor Fi/dan.

rectorul internatului gr. or. rom. şi catihet.

Nr. 4113/1906.

Concurs. Pentru îndeplinirea postului de protoprez-

viter al tractului I e n o p o l e a , devenit vacant prin moartea fericitului protoprezviter Constantin Gurban, subscrisul Consistor, după ascultarea votului concernentului comitet protoprezviteral, publica concurs cu termin de 3 0 zi le , compú­tate dela prima zi, ce urmează după prima publicare în organul oficios »Biserica şi Şcoala«.

Emolumentele împreunate cu acest post, sunt: I. Din parohia centrală (Ienopolea) Borosineu a) sesiunea aparţinătoare parohiei protoprez-

biterale

b) birul şi stolele îndatinate c) întregirea dotaţiunei preoţeşti din visteria

statului conform legii. 11. Din protoprrzbiterat a) Retribuţiunea delà dieceză pentru inspec-

ţiunea şcolară şi şeduleie delà cununii, în suma, ce o stabileşte sinodul eparhial din timp în timp

b) Birul protopopesc câte 12 coroane delà fiecare preot.

c) Diurne pentru vizitarea canonică şi revi­zuirea socoţilor conform concluzelor sinodale în vigoare.

d) Spesele cancelariei protopopeşti conform concluzului sinodului eparhial Nr. 9 1 / 1 8 7 8 .

Toate dările şi sarcinile publice după sesiu­nea parohială le va suporta protoprezviterul ale­gând.

Aspiraţii la acest post se avizează ca în terminul indicat să subştearnâ subscrisului Con­sister recursele lor instruite cu documentele de cvalificaţiunea prescrisă în §-ul 53 din Statutul Organic şi prin concluzul congresual Nr. 1 1 1 / 1 8 8 8 şi anume să dovedească că au cvalificaţiunea recerută pentru parohiile de clasa I. să producă atestat, că au împlinit cel puţin 5 ani în servi­ciul bisericesc ori şcolar cu succes deplin mul-ţâmitor şi că prin zelul, capacitatea şi diliginţa lor s'au distins pe terenul bisericesc şcolar.

Din şedinţa consistorială ţinuta la 27 Iunie (10 Iulb) 1906 .

Consistorul gr. or. român din Arad.

Aviz stipendiştilor diecezani . Stipendiştii fundaţiunilor diecezane sunt poftiţi a-ş 1

prezenta ia Venerabilul Consistor diecezan testimoniile şcolare de pe anul şcolar espirat, până la 1/14 August a. c. neîntrelăsând a indică din care fundaţiune a be­neficiat. In lipsa testimoniilor, li-se vor sista stipendiile.

C R O N I C A . F u n d a ţ i u n e a R e g e l u i Carol de un mi l i on le i .

Regele Carol al României din prilegiul iubileului său de 40 ani de domnie, a dărui t un milion de lei „fun-daţ iunei Carol I" c rea tă de el la 189 . Din suma aceas ta va ti mări t palatul bibliotecii Fundaţ iuni i , ear cu o par te din bani vor fi ajutoraţi s tudenţi sărac i .

Exportul de c a r n e din R o m â n i a î n A n g l i a . Ministerul român al agriculturei a încheiat contractul cu d. Andrews, represen tan tu l unui consort de capi ­talişti din Londra , în scop de a se începe exportul cârne i din România în Anglia, pr in ajutorul vapoare lor provăzute cu apara te frigorifere. Contractul a fost semnat de ministrul agriculturei , şi acum se află la consiliul de miniştri. Pr tn contract ministrul agriculturei a r e n ­dează representantului capitalişti lor din Londra, moşii de ale statului, una din jud. Iaşi alta în jud . Buzău şi alte două în judeţe le Brăila şi Ialomiţa. Suprafaţa ce lor 6 moşii t rece de 5009 hec ta re . Arendare e făcută pe te rmen de 25 ani. Arendatori i vor înfiinţa tamaslâcur i de vite şi vor cultiva pe terenur i le ce au a renda te ,

numai p lan te furagere, cul tura cerealelor de espor t fiindu-le interzisă. Arendatori i se obligă a p rocura s t a ­tului tauri pentru îmbunătă ţ i rea rassei vitelor co rnu te mari , iar peste cel mult 5 ani să înceapă a expor ta carne în Anglia Ministerul r omân li-a mai aco rda t şi avantagiile legei industriale.

C o n c u r s e . Nr. 4455/1906.

Se publ ică concurs pent ru stipendii de 300 cor . câte vor deveni vacante până la exp i ra rea aces tu i concurs , din fundaţ iunea Ana Jorgoviciu-Ebesfalvay pen t ru anul şcolar 1906/7 cu terminul de 6/19 August 1906.

Concurenţ i i au să-şi înainteze cerer i le la ad resa Consistorului g r - o r . român din Arad, instrui te cu u r ­mătoare le documente originale ori au ten t i ce :

1. Estras de botez pro văzut cu clauzula parohulu i local că şi de prezent apar ţ ine la biser ica gr.-or . română .

2. Atestat de pauper ta te dela diregătoria pol i t ică competentă , cu date pozitive despre s tarea ma te r i a l ă a păr inţ i lor şi a concurentului . Acest a testat să fie confirmat şi prin subscr ierea preotului local.

3. Test imoniu de matur i ta te ori teologie cu succes bun. Preferinţă au concurenţ i i maturizanţ i , cari s ă dedică carierii * preoţeş t i .

4. Cerli-Gcat medical despre s tarea sani tară . 5. Dacă concurentu l a în t rerupt studiile, a tunc i

a re să dovedească prin act autent ic , că unde a p e ­t recut acel t imp şi ce pur tare a avut.

6. Peti ţ iunile lipsite de condiţ iunile înşirate or i sosite după terminul de concurs , nu se vor luă în s o ­cotinţă.

7. F iecare concurent să indice locul şi pos ta ul t imă unde să i-se tr imită rezoluţ iunea consis torului .

Arad, 14/27 Iulie 906. Consistorul gr.-or. român din Arad.

— •— Nr. 4454/1906.

Pentru conferirea eventuate lor st ipendi vacan te din fundaţ iunea Teodor Papp;, pe anul şcolar 1906/7 se publ ică cnneurs , cu terminul de 6/19 August a. c.

îndreptăţ i ţ i la aceste stipendii sunt, conform l i te­relor fundaţionale :

a) rudenii le fundatoru lu i ; b) t inerii români ortodoşi din Giula ; c) în lipsa petenţi lor înrudiţi cu fundatorul or i

născuţ i lor in Giula, u rmează îndreptă ţ i rea t ireri lor r o ­mâni ortodocşi din întreagă dieceza Aradului.

Concurenţ i i au sâ-şi înainteze cerer i le p rovăzu te cu t imbru de i cor., la adresa Consistorului gr. or . r omân din Arad, instrui te cu următoare le documen te originale ori copii au tent íca te :

1. Estras din matr icula botezaţilor, p rovăzut cu clattzula parohulu i local, că şi de prezent apar ţ ine b i -sericei gr. or. r o m â n e ;

2. Rudenia mai a re să adnexeze şi informaţ iunea familiară,

3. Atestat de pauper ta te dela diregătoria pol i t ică competentă , cu date pozitive despre s ta rea ma te r i a l ă a părinţ i lor .

4. Test imoniu de pe anul şcolar 1905/6, iar u n i ­versitarii despre toate cursur i le ascul ta te , respec t ive documentul despre progresul făcut.

5. Certificat medical despre s ta rea sani tară a p e -* tentului .

6. Dacă concurentu l a în t rerupt studiile, a re să dovedească prin act autent ic , unde a pe t recut acel t imp şi ce pur t a re a avut.

7. Concurentul va a ră t ă speciali tatea, la care şi locui, unde voeşte să u rmeze studiile, p recum şi dacă a r e alt s t ipendiu.

8. Peti ţ iunile lipsite de condiţ iunile înşirate ori ne t imbrate , ori sosite după terminul de concurs nu se vor luă în socotinţă.

9. F ieca re concuren t să indice locul şi posta ul t imă, unde să i-se tr imită rezoluţ iunea Consistorului.

Consistorul gr. or. rom. din Arad. —•

Nr. 4456/1906. Se publ ică concurs pentru stipendii de 2 4 0 cor.

— câte vor deveni vacan te până la espirarea acestui concurs , din fundaţiunea „Simeon Iosif Popooiciu Paffy", pen t ru anul şcolar 1906/7 cu termin de 6/19 August 1906.

îndreptăţ i ţ i la acest stipendiu sunt descendenţ i i din familia Popa din Buteni, respect ive fii preoţi lor gr. or. din Buteni cari vor s tudia bine la vre-o şcoală e lementa ră civilă ori gimnazială din patrie.

Concurenţi i au să producă în petitul provăzut cu t imbru de 1 cor. :

1. Estras de botez, că e român gr. or. provăzut cu clauzula parohului local că şi de prezent apar ţ ine bisericei or todoxe române .

2. Justificarea descendenţei sale din familia Popa . 3. Atestat de pauper ta te delà diregătoria politică

competentă , cu date pozitive despre s a r e a mater ia lă a păr inţ i lor şi a concurentului . Acest a testat să fie con­firmat prin subscr ierea parohului local.

4. Certificat medical despre s tarea sani tară. 5. Certificat de moral i ta te delà parohul local. 6. Testimoniu şcolar pent ru t recut şi indicarea

locului şi şcoalei unde vrea să-şi f recuenteze studiile. 7 Peti tele lipsite de condiţ iunile de mai sus ori

sosite după terminul de concurs , nu se vor lua în conziderare .

8. F iecare concurent să indice locul şi posta ul t imă unde să i-se trimită rezoluţ iunea consistorială.

Arad, 14/27 Iulie 1906. Consistorul gr. or. rom. din Arad.

— • — S« publ ică concurs pent ru stipendii d e câte 400

cor. câte vor deveni vacante până la espi rarea acestui concurs , din fundaţiunea „Elena Ghiba Birta", pen t ru anul şcolar 19C6/7, cu terminul de 6/19 August 1906.

îndreptăţ i ţ i la aceste stipendii sunt în pr ima linie rudenii le testatoarei , iar concurenţ i i neînrudiţi de rel igiunea gr.-or. română , din comitatele Arad, Bihor, Bichiş şi Cenad, numai atunci se pr imesc , când lipsesc competenţ i dintre rudenii .

Concurenţ i i au să-şi înainteze cerer i le la adresa comitetului administrat iv al fundaţiunei Elena Ghiba Birta în Arad, provâzute cu t imbru de 1 cor. şi in­struite cu u rmătoare le documente originale ori copii au tent ica te .

1. Estras din m a t n c u l a botezaţilor, provăzut cu clauzula parohului local, că şi de prezent apar ţ ine bisericei gr.-or române .

2 . Rudenii le mai au să adnexeze şi informaţiune familiară.

3. Atestat de pauper ta te delà diregătoria polit ică competenlă , cu date pozitive despre s tarea mater ia lă a păr inţ i lor şi a concurentului . Acest a testat să fie con -firmiat pr in subscr ierea parohului local.

4. Test imoniu scolastic, că a absolvat cel puţ in şcoala e lementa ră cu s u c c e s ; iar aceia , car i au ascul tat

deja cursuri gimnaziale sau academice respective u n i ­versi tare , să dovedească că au câştigat astfel de t e s ­t imoniu, încât pot t rece la cursuri le super ioare .

5. Certificat medical , despre s tarea sani tară . 6. Dacă concurentul a în t rerupt studiile, are să

dovedească prin act autent ic u n d e a fost, şi ce pu r t a r e a avut.

7. Concurentul să a ra te special i tatea la care şi locul unde are să urmeze studiile, p recum şi dacă a re alt st ipendiu.

8. F iecare stipendist este obligat, ca după termi­narea studiilor să asigure comitetul administrativ că îndată ce îşi va ajunge scopul dorit şi îi va permite s ta rea materială, va depune odată pent ru to tdeauna 50 cor., pen t ru augmentarea acestei fundaţiuni.

9. Peti ţ iunile l i p s i t e de condiţiunile de mai s u s ori sosite după terminul de concurs , n u s e vor luâ în socotinţă.

10. F i e c a r e concuren t să indice locul şi posta u l ­timă, unde să i - se tr imită rezoluţ iunea.

Arad, 0/23 Iulie 1906. Comitetul administalio al fundaţiunei

„Elena Ghiba hirtei".

In a lumneul Zsigaian din Oradea-Mare, afară de primiţi se mai pr imesc pe anul scolastic 1906/1907, alumnişt i stipendişti încă doi t ineri români gr. or. cari vor studia la gimnaziul şi şcoalele reale sau la a c a d e ­mia de drepturi din loc, cari vor căpăta gratuit în in­stitut provisiunea întreagă

Recursele adjustate c u : a) Estras de botez., b) Testimoniu ş'colaltic, c) Atestat de pauper ta te , d) Cer­tificat despre vaccinare , adresa te Senatului fundaţiunei sunt a se trimite până la 1 /14 A u g u s t a. c. la protopopul O razii-Mari Toma Păeala, în Oradea-Mare (Nagyvârad).

Totodată se avizează Onoratului public interesat , că în institutul acesta vor pu tea fi primiţi tineri gr. or. români cari vor studia la şcoalele din loc, unde vor căpătă pro vizi unea întreagă pe plată de câte 40 cor. la lună, respect ive de 400 cor. la an solvindâ ant ic ipa­tive în 4 rate anuale .

In in ternat elevii vor fi supuşi disciplinei instuiului . Oradea-Mare, 6/19 Iulie 1906. Senatul fundaţiunei Zsigaiahe din Oradea-Mare.

Toma Păcală, George Papp, protopopul Orăzii-mari, preot, actuar consistorial, ca preşedintele Senatului. ca notând Senatului.

— • — 1—3 Pent ru îndeplinirea staţiunilor învăţătoreşt i din

D ş . - F o r ă u şi Ş . P e t r e a s a se escrie concurs cu termin de 30 z i l e dela pr ima publ icare .

Emolumente le s u n t : 1. La Dş.-Forău 600 cor. bani gata, stole cantora le şi cortel cu grădina de le­gume. 2. La Ş. P e t r e a s a : după regularea salarului din 189 ! în bani, bucate trei holde de pământ şi veni te le cantorale , de tot 600 coroane , în ambele locuri şi ajutor sperativ dela stat.

Recurenţi i vor avea a-şi trimite petiţ iunile adjus ta te cu documente le r ece ru te la subscrisul protopop în Be iuş ; iar până la alegere a se prezentă la b iser ică în vre-o Duminecă saa sărbătoare .

Beiuş la 11/24 Iulie 1906. In conţelegere cu comitetul parohial Vasilie Papp

protoprezvi ter . — • — 1—3

Pentru îndeplinirea definitivă a staţ iunei învă ţă ­toreşti din comuna L a z u r i , inspectoratul Hălmagiului ,

ise escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà p r ima publicare în foaia „Biserica şi Şcoa la" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post e s t e : 1. In bani gata din casa cul tuală delà Lazuri şi filia Groşi 490 cor. 2. Delà Lazuri 4 stângeni lemne pent ru în­văţător, iar delà filia Groşi pentru învăţă tor 24 cor. 3 . Pentru conferinţe învăţătoreşt i 24 cor. 4. Scr iptu-ristica şcoalei 10 cor. 5. După ce toată dotaţia sigură face numai 524 cor., în senzul ordinului consistorial Nr. 2255/1904, s'a cerut întregirea cu ajutor delà stat la 800 cor., adecă diferenţa de 286 cor. alegândul în­văţă tor poate speră că o va primi delà stat pe ca lea organelor bisericeşti . 6. Cvartir acomodat şi grădină. Cvincvenalul se va da numai după serviciul de 5 ani împliniţi în aceas tă c o m u n a

Alegândul învăţător este îndatora t a îndeplini şi serviciile de cantora t şi a provedeă instrucţia şi în şcoala de repeti ţ ie , fără altă remunera ţ ie .

Recurenţi i sunt avizaţi, ca recurse le lor adjustate cu documente le legale de cvalificaţie şi adresa te comi­tetului paroh, din Lazuri, să le suş tearnă p â n ă la ter-minul susindicat P. T. Oficiu protoprezvi teral al Hăl-magiului (Nagyhalmâgy) şi să se prezinte în vre-o Du­minecă ori să rbă toare sub dura ta concursului în bi­serica din Lazuri spre a-şi a ră tă dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Lazuri , 29 Iunie (12 Iulie) 1906. Comitetul parohial.

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, protoprezvi ter inspector şcolar.

— • — 1—3 Pentru îndeplinirea definitivă a staţ iunei învă ţă ­

toreşti delà şcoala gr. or. rom. din comuna S e c a ş protoprezvi tera tul Hălmagiului, deveni tă în vacanţă pr in abzicerea fostului învăţător Ioan Ţucra se escrie concurs cu termin dé 3 0 z i l e delà pr ima publ ica re în organul oficios „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente.le împreuna te cu acest post s u n t : 1. Salar în bani gata 504 cor. 2. 2x/2 jughere de pămân t a ră tor preţuit în 20 cor. 3 . 32 metri de l emne din care se va încălzi şi sala de învăţământ . 4. Pent ru confe­r in ţă 20 cor. 5. Scripturist ică 10 cor. 6 Curatoratul şcoalei 16 cor. 7. Delà nmormântăr i unde va fi poftit delà mort mic 40 fil. delà mor t mare 1 cor. 8. Locu­inţă acomodată şi grădină. 9. Ajutorul delà stat spe -rat iv 228 cor. pentru care s'a şi pet i ţ ionat la înaltul Guvern.

Doritorii de a ocupă acest post sunt avizaţi, ca recursele adjustate conform §-ului 60 din Regulament şi adresa te comitetului parohial din Secaş să le suş­t ea rnă pe calea oficiului protoprezviteral al Hălmagiului (Nagy-Halmâgy), având a se prezentă în vre-o Dumi­necă ori sărbă toare în sf. biserică spre a-şi a ră t ă dester i tatea în cant şi tipic, de oarece alegândul va avea să împlinească şi agendele cantora le în şi afară de biserică fără al ta remunera ţ ie .

Dat în şedinţa comitelui parohial din Secaş la 9/22 Iulie 1906.

Maximilian Miclean, Alexandru Mariş, preot preş, corn. par. not. corn. par.

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, protoprezvi ter inspector şcolar.

- • — 1 3 Pent ru postul învă ţă toresc-cantora l din S u d r i g i u ,

escr iem concurs cu termin de alegere pe 6/19 August 1966.

Emolumente , în n u m ă r a r 456 cor. 59 fii. ; 1 0 % cubule bucate mixte — 124 cor. 50 fii. şi uzufructul pământu lu i cantoral 19 cor. ; de tot 600 cor. şi în t re ­girea de stat la 800 cor. Cuincuenalele se vor acoper i

delà stat. t»ala de învă ţământ o încălzeşte parohia . . Coontr ibuţ iunea erar ia lâ o va solvi alegândul .

Peti ţ iunile ins t ruate conform regulamentului sunt a se trimite pe ca lea părintelui adminis t ra tor p ro to­prezviteral Moise Popovici în Segyest (p. u. Rieny) comitetului parohial din Sudrigiu, — având a se p r e ­zentă la b i se r i -a din loc pentru a-şi a ră tă dester i ta tea în cant şi tipic

Din şedinţa comitetului parohial întrunit în Su­drigiu la 4/17 Iunie 1906.

Va sil ie Lnza, Vas il ie Nicorutia, notar. corn. par. preş. corn. par.

In conţelegere cu : Moise Popoviciu, adm. pprezvi tera l şi inspector şcolar.

1—3 Pentru s ta ţ iunea învă ţă torească delà şcoala gr.-

or. r omână din V o i v o z i , inspectoratul Orăzii-mari , se escrie concurs cu te rmin de alegere pe x.7/30 A u g u s t a . e .

Emolumentele s u n t : 1. în bani -ga ta 132 cor. 80 fii., 2 delà 83 numere de case una vică de buca te pre ţu ind 166 cor.. 3 . 2 holde pământ şi 186 Q ca -tastrale preţui t în 40 cor , iară restul de 261 cor/ 20 fii. eventual 461 cor. 20 iii. se va câştiga delà stat ; afară de aces tea cortel cu grădină, precum şi s tolele cantora le delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor S ta tu tu­lui Organic şi a §-lui 6 art. XVIII din 1879 — şi p r o -vâzute cu declaraţ iune, ca pe baza serviciului n e î n ­t re rupt ca învăţător , de când îşi formează p re tens iunea la c à n c v e n a l — adresate corn. parohial din Voivozi, să se tr imită subscrisului în Oradea-mare până la 15/28 August a. c , având recurenţi i în vre-o Duminecă ori să rbă toare a se prezenta în s-ta biserică din loc, spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cant şi tipic

Comitetul parohial. In conţelegere cu : Toma Pacala m. p. protoprezviter .

- a~ 1—3 Pentru staţ iunea învăţă torească delà şcoala gr.-

or. r o m â n ă din C h i r a l e u , inspectoratul Orăzi i -mari se escrie concurs cu termin de alegere pe ziua de 18 3 1 A u g u s t a. c.

Emolumente le sunt : în bani 600 cor., cortel cu grădină şi stolele cantora le delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Sta tu­tului Organic şi §-lui 6 art. de lege XVIII din 1879, provăzute cu declaraţ iune, că pe baza serviciului n e ­întrerupt ca învăţător , de când îşi formează p re t en -ziune la cvincvenal , — adresate com. parohial din Chiraleu, să se tr imită subscrisului în Oradea-mare până la 15/28 August a. c , având recurenţi i a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sfânta biserica de acolo, spre a-şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipic.

Comitetul parohial. In conţelegere cu m i n e : Toma Pacala m. p. , pprezv.

— • — 1—3 Pent ru s ta ţ iunea învăţă torească delà şcoala gr.

or. r o m â n ă din B o g e i u se escrie concurs cu termin de alegere pe 18/31 A u g u s t 1906.

Emolumente le sunt : în bani gata şi na tura le 300 cor., cortel cu grădină şi stolele cantorale delà func­ţiunile obveninde ; no tându-se că restul până la 600 eventual $00 cor. se va acoper i pr in ajutor de stat, de unde se vor ezopera şi eventualele cvincvenale.

Recursele adjustate conform prescriselor Statutului Organic şi a §-lui 6 art. de lege XVIII din 1879 — provăzute cu declara ţ iune că pe baza serviciului ne în­t rerupt de când îşi formează pre tenziune la cvincvenal

— adresa te com. paroh din Bogeiu să se tr imită sub-crisului în Oradea-mare până la 15/28 August a c. având recurenţ i i a se prezenta în sfânta biserică de acolo în vre-o Duminecă ori să rbă toare spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în cant şi tipic.

Se notează că cei ce vor avea cvalificaţiune p reo ţească vor fi preferiţi , având a fi irst i tuiţ i şi de adminis t ra tor i parohial i . Comitetul parohial.

In conţelegere cu : Toma Păcală m. p. pprezbi ter . - • - 1—3

Pentru s ta ţ iunea învă ţă torească delà şcoala gr. or. rom din S p u r c a ţ i i inspectorul Orăzh-mar i se escrie concurs cu termin de alegere pe 19 A u g u s t (1 Sept.) /906 .

Emoluminte sunt : în bant gata 600 cor. afară de aces te cortel cu grădina de legume şi stolele ean to-ra le delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjcstate conform prescriselor Sta tu­tului Organic şi a §-lui 6 din art. de lege XVIII din 1879, adresate comitetului parohial din Spurcani — şi p rovăzute cu declara ţ iune că pe baza serviciului n e ­înt rerupt ca învăţă tor de când îşi formează pretenziunea la cvincvenal - să se tr imită subscrisului în Oradea-m a r e p â n ă la 15/28 August a. c, având recurenţ i i în v re -o Duminecă ori să rbă toare a se prezenta în sfânta biser ică de acolo spre a-şi "arăta dester i ta tea în cant şi t ipic.

Se notează că cei ce vor avea cvalificaţiune preoţească , vor fi preferiţi , având a fi apl icaţ i de ad­ministratori parohiali Comitetul parohial.

în înţelegere cu : Toma Pacala m. p pprezbiter . 1—3

Se publică concurs pent ru îndepl inirea staţ iunilor învăţătoreşt i — din inspectora tu l Orăzi i-mari — şi a n u m e :

1. Varviz, cu termin de a legere 17/30 August 1906. Emolumente le sunt : 1. bani 160 cor . ; 2. buca te 70 măsur i = 139 cor ; 3 . pămân t 3 jug. = 40 cor., de tot 340 cor., cortel cu grădină şi stolele cantora le .

2. Bucuroae, cu termin de a legere 22 August (4 Sept.) 1906. Emolumente le s u n t : bani 600 cor., cortel cu grădină şi stolele cantorale .

' 3 . Cotigleţi, cu termin de alegere 22 August (4 Sept.) 1906. Emolumente le s u n t : bani 600 cor., cortel cu grădină şi venitele cantorale .

4. Chirihiş, cu termin de alegere pe 19 Aug. (1 Sept.) 1906. Emolumente le sunt : în bani şi na tura le 300 cor., cortel cu grădină şi veni te cantora le .

5. Stracos cu termin de alegere pe 23 August (5 Sept.) 1906. Emolumente le sunt.- în bani şi na tura le 300 cor., cortel cu grădină şi venitele cantora le .

6. Bucium-Topeşti, cu termin de alegere 23 Aug. (o. Sept) 1906.Emolumentele sunt în bani şi na tura le 300 cor., cortel cu grădina şi venitele cantorale .

Dările publice le vor supor ta cei aleşi Dacă aces te staţiuni se vor îndeplini cu învăţă­

tori cvalificaţi, salareie se vor întregi conform legii la 600 eventual 800 cor. prin ajutor delà stat. de unde se vor esopera şi eventuale le cvincvenale .

Doritorii de a ocupa vre-une le din aces te s ta­ţiuni sunt avizaţi ca recursele lor instruite conform legii si adresate respect ivelor comitete parohiale , să le tr imită la subscrisul în Oradea-mare p â n ă la 15/ 8 August a. c , având recurenţ i i a se prezenta în v r e -o Duminecă ori să rbă toare în sf. biser ica din comuna unde a recurs , spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cântăr i şi t ipic. Comitetele parohiale. In conţelegere cu : Toma Pacala m. p. , protoprezvi ter

- • — 1—3

Pentru îndeplinirea postului învăţă toresc de là şcoala gr. or română din C a c u c i u l - r o m â n , t ractul Peşteşului, se deschide concurs, cu termin de alegere pe ziua de 6/19 A u g u s t a. c.

Emolumentele , împreunate cu aces tpo>t sun t : 1. 300 cor. în bani gata, repart i ţ iaţ i pe popor. 2. 100 cor. anual delà Ven. Conzistor. 3 Cvartir liber şi grădină de legume 4. 4 0 ) cor. sperativul ajutor delà stat. Alesul e obligat a p rovedeâ canloratul în sfânta biserică, fără nici o al tă remunera ţ iune .

Concurenţi i sunt poftiţi, ca petiţiile lor, instrui te cu documente le prescrise de evalifieare, adresa te com. par. din Cacuciul-român, să le înainteze Prea On. Oficiu protoprezviteral în Birtin, (u. p. Rév) în ter-

. minul concursual , şi să se prezente în vre-o Duminecă ! ori sărbătoare in sf-ta biserică din Cacuciul - român, s p r e

a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic. Dat în şedinţa comitetului parohial din Cacuc iu l -

român, ţ inută la 2 15 Iulie 1906. Iosif Moldovan, Simeon Canare-za, par preş. c. par, not. com. par.

In conţelegere cu : Alexandru Munteanu protoprezvi ter inspector ş jolar .

— • — 2 — 3 Pentru îndeplinirea definitivă a postului învă ţă -

torosc din comuna C o p ă c e l protoprezviteratul P e ş ­teşului. prin aceasta se pubicâ concurs cu termin d e alegere pe 3 0 Iul ie C '2 A u g u s t ) 1906.

Emolumen te l e . 1. 360 cor. bani gata, din r e p a r -tiţ iare pe locuitori. 2. 120 cor. pământu l învăţă toresc . 3. 12 cub. bucate , pre ţu i te în 120 cor. sau r ă s c u m p ă ­ra re în bani, delà singuratici, 1 cor. 20 fii. 4. Stolele usuale, şi anume : delà o înmormântare mică şi feştanie 40 fil. delà înmormântăr i mari , liturgie, când se v a ţ ine în zi de lucru, delà maslu şi cununie câte 1 cor . h. Cvartir liber şi grădină. Toate aceste beneficii fac 600 cor. având alesul a-şi întregi salarul cu ajutorul sperat iv delà stat. Cantoratul va fi obligat a-1 provedeâ fără nici o altă remunera ţ iune . Cvincvenalele se vor acorda numai la cinci ani , după întărire, din visteria statului. Sunt preferiţi cei ce ştiu înfiinţa şi conduce cor vocal.

Recurenţi i sunt avizaţi, că petiţiile lor, instrui te cu documente le prescrise de cvabficare, adresate c o ­mite tu lui parohial din Copăcel, să le înainteze Prea On Oficiu protoprezvi teral în Birtin, (u. p. Rév) în terminul concursual , iar dânşii să S H prezente în vre-o Duminecă sau sărbă toare în sf-ta biserică din Copăcel spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Copăcel , ţ inută la 25 Iunie (8 Iulie) 1906.

George Onciu, Petru Hale, par. preş. com. par. not. com. par.

In conţelegere cu : Alexandru Munteanu protoprezvi ter inspector şcolar.

- • — . 2 3 Pent ru îndeplinirea staţiunei învăţătoreşt i din L a z

se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà pr ima publ icare în foaia „Biserica şi Scoală" .

Emolumente le sun t : 800 cor. şi a n u m e : delà pa­rohie 1. In bani gata 200 cor. 2. 10 şinice de buca te ( jumătate grâu, j umă ta t e cucuruz). 3. Folosinţa a 16 jugh. pământ . 4. pentru lemne la şcoală şi î nvă ţă ­tor precum şi pentru cura tora t 96 cor. 5. Pent ru c o n ­ferinţă 8 cor. şi 6. Cvart ir şi grădină, iar restul de salar se va acoperi din sperat ivul ajutor delà stat,, pen t ru care s'a na in ta t deja rugarea . Alesul va fi deo-bligat a ţ ine regulat şcoală de repet i ţ ie , a conduce

Urmează în Suplimentul jfr. 29. 1906 :

Supliment la „Biserica ?i Şcoala" flr. 29. s t rana în biserică, având a cântă cu şcolarii cântăr i le l i turgice şi tot el va avea a solvi dările publice, precum şi echivalentul după pământul învă tă tore c.

Recurenţi i sunt poftiţi a-şi înainta recurse le ad­jus ta te conform Regulamentului şi adresate comitetului parohial in terminul de sus P. O. Oficiu ppesc gr. or. rom. din Buttyin (Arad m.) având a *e p rezen tă în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. biserică din Laz. spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic.

Comitetul parohial. In contelegere cu : loan Georgia pprezv. insp. şcolar.

— n — ' 2 — 3 Cu termin de 3o z i l e dela prima publ icare în

foaia „Biserica şi Şcoala" , se escrie concurs pent ru îndepl inirea definitivă a s ta ţ iun ' lor învăţătoreşt i din pa ­roh i i l e : 1. (Jăcărău, 2. Canina, 3 Găooşdia, 4. Igneşti, 5. Luguzău, 6. Măneasa, 7. Musteşti, 8. Xădălbeşt*, 9. Neagra, 10. Ramna, 11. Revetiş, 12. Roşia, 13. Slatina, 14. Susani, şi 15. Voivodeni.

Ernolumentele acestor staţiuni sunt câte** 800 cor. pa r t e dela parohii , parte din visteria statului, na in ta te fiind rugări le pentru întregirea salarelor. Pelângă suma de sus, cei ale»i vor avea cvart ir şi grădină, p recum şi lemne în natură , apoi vor fi rebonificate şi spesele de conferinţe şi scripturistică, cu anumite sume fixate Cei aleşi vor avea a conduce s t rana în biserică, a ins t rua în scoale de repeti ţ ie şi a supor tă dările pu­blice după beneficiile lor. In parohia Voi vodeni, fiind ins t ruat corul bisericesc, — va fi preferit, cel c a r e v a dovedi ^es t e r i t a t ea de a conduce cor.

Reflectanţii la careva din staţiunile de sus, sunt poftiţi ca recurse le adresa te comitetului par. respect iv şi adjustate conform Regulamentului , să le subş tearnă la P. O. Oficiu ppesc gr. or. rom. din Buttyin (corn. Arad) în terminul fixat şi a se prezentă în s. biserică din parohia unde reflectează, spre a-şi a ră t ă dester i ­ta tea în cant şi t ipic.

Comitetele parohiale. In contelegere c u : loan Georgia pprezv. insp. şcolar.

— • - 2—3 Pentru îndepl inirea definitivă a postului învăţă-

toresc din C ă r p i n e t ' prin aceas ta se publică concurs cu te rmin de recurgere de 3 0 z i l e dela pr ima pu­blicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala"-

Ernolumentele împreunate cu acest post s u n t : 1. In bani 400 coroane . 2. 25 metr i de lemne, din cari se va încâlzî şi şcoala. 3. Cvartir şi grădină şi 4. în­tregirea dela stat. învăţă torul ales va avea a conduce şi s t rana fără a l tă remunera ţ iune .

Doritorii de a ocupă aceas ta s taţ iune sunt av i ­zaţi a-şi tr imite recurse le lor adjustate cu documente le prescr ise şi adresa te comitetului par . din Cărpinet , M. On. Domn Moise Popovici adminis t ra tor pprezv. în Segyest u. p. Rieny com. Bihor, având a se p rezen tă în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. biserică din Cărpinet spre a-şi arâtâi dester i ta tea în cant şi tipic.

Dat din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 2/15 Iulie 1906.

Comitetul parohial. In contelegere c u : Moise Popoviciu adm. pprezviteral

inspector şcolar. — o — 2 - 3

Pent ru îndeplinirea definitivă a s taţ iunei învăţă-toreşti din D o b r o ţ i inspectoratul Halmagiului se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e dela p r ima pu­bl icare în foaia oficioasă.

Ernolumentele s u n t : 1. Bani gata din cassa c u l -tuală 444 cor. 2. Lemne 3 stângeni, din ca r e este a se încălzi şi sala de învăţământ . 3. Spese de confer inţe 20 cor. 4. Scripturist ică 10 cor , 5. De}a înmormântăr i mari , unde va fi poftit 1 cor. 6. De l o ­cuinţă va avea alesul să se îngrijiască pe spesele sa l e proprii . 7. întregire dela stat se spererză 356 cor. p e ­tiţia s'a făcut la înaltul Guvern. 8. Cvincvenalul d u p ă

1 înplinirea celor 5 ani de serviciu în comună. Alegândul I va avea să provadă cantoratul şi a ţ ine şcoala de r e ­

petiţie fără al tă remunera ţ ie , I Doritorii de a ocupa acest post sunt avizaţi c a | recurse le lor adjustate conform §-ului 60 din „Begu-j l ament" şi adresate comitetului parohial din Dobroţ i | să le subş tearnă până la terminul sus indicat la ofic.

protopr. al Halmagiului (Nagy-Halmâgy), având a se prezintă în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. b i se ­r ică din Dobroţi-Leanţi spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic, făcându-se cunoscut poporului .

Din şedinţa comitetului par. din. Leauţ i-Dobroţ i ţ inută la 3/16 Iulie 1906.

IMCOI'IH Dâfr, Nicolae Toma. par. preş. com. par. not, com. par.

In coţelegere cu mine : Cornel Lazur p ro toprezv i te r inspector şcolar.

— • 2 3 Pentru îndepl inirea definitivă a următoare lor s ta -

| ţ iuni vacan te învăţătoreşt i se publică concurs 1. Archiş, salar în bani 48 cor. 4 jug. p ă m â n t

40 cor. 10 şinice buca te 100 cor. 6 orgii lemne 6 0 cor. 80 porţii fân 32 cor. Alegerea să va ţ inea in 3 0 Iul ie v

2. Călaeea, salarul 600 cor. în bani. Alegerea v a fi în 13 A u g u s t v. a. c.

3. Cărăşeu, dotaţ iune în bani 280 cor 4 orgii l emne 90 nor. 12 cub. bucate 120 cor. 3 jug. p ă m â n t 82 cor. Alegerea se va efeptui în 14 A u g u s t v. a. c.

4. Ciuntahaz-Hodişel-Stoineşti, în bani 220 cor . " 5 cubule bucate 250 cor. 8 stângeni lemne 90 cor . 7 jug. pasc. 20 cor. 90 porţii de fân 18 cor. Alegerea va fi în 6 A u g u s t v. a. c.

5.-.Cărând T. în bani 232 cor. dela episcopatul latin 54 cor. 5 holde pămân t 120 cor. 12 şinice bu­cate 120 cor. 8 orgii l emne 80 cor . Alegerea va fi în 3 0 Iul ie v. a. c.

6. Craiova. în bani 300 cor. 4 jug pământ 6 4 cor. 12 cubule buca te 120 cor. 8 orgii lemne 64 cor. Alegerea în 6 A u g u s t v. a. c.

7. JJutnbrăviţa de codru, în bani 500 cor. Alegerea va fi în 17 A u g u s t v. a. c.

8. Grosi-Bârzeşti, în bani 88 cor. dela e p i s c o p a ­tul latin 20 cor. 1572 cubule bucate 155 cor. 8 orgii l emne 40 cor. Alegerea în 31 Iul ie v. a. c.

9. Hăşmas-Urviş, dela Hăşmaş bani 156 cor . pentru fân 26 cor. pen t ru 15 şinice bucate 140 cor. Dela Urviş 40 cor. pen t ru 5 şinice buca te 40 cor de l a episcopatul latin 74 cor. l e m n e după t rebuinţă . A l e ­gerea va fi în 31 Iul ie v. a. c.

10. Mârăuş-Secaci, în bani 222 cor. 8 orgii l e m n e 64 cor. 16 cubule buca te 160 cor. câte 1 litră fasole 40 cor. câte 100 porţii fân şi p e 40 cor. dela e p i s ­copatul latin 60 cor. Alegerea în 7 A u g u s t v.

11. Nermis, 200 cor. Alegerea în 3 0 Iul ie v. 12. Suplac, în bani 300 cor. 6 orgii lemne 6 0

cor. 1 2 cubule bucate 120 cor. Alegerea se va efeptui în 16 A u g u s t v. a. c.

! 13. Sîisag-Tălmaciu în bani 440 cor. 20 c u b u l e ' b u c a t e 200 cor. Alegerea în 13 A u g u s t v.

14. Tagadău, în bani 100 cor. 8 jughere pământ . Alegerea în I A u g u s t v. a. c.

15. Ursad-Pocluşe-Hodişel, în bani 200 cor. 10 cubule buca te 100 cor, 6 orgii de lemne 72 cor. 8 holde pământ 96 cor. Alegerea în 14 A u g u s t v.

16. Urviş'B. in bani 500 cor. Alegerea în 16 A u g u s t v. a. c.

La aceste beneficii sunt a se socoti şi stolele can tora le usuate cu locuinţe acomoda te şi gradină de legume, iar unde salarul nu ajunge la minimul legal, ace la precum şi cvincvenali i le se vor întregi dela stat. Din lemnele primite va fi a se încălzi şi şalele de învăţământ .

Recurenţi i la cutare din aceste staţiuni au a se prezenta în cutare Duminecă ori sărbă toare la sf bi­serici pent ru a cânta , iar recurse le cu declaraţ iuni le că de când îşi formează pretenziuni la cvincvenalii , până cu 8 zile înainte de alegere din comunele pentru a căror posturi recurg au ale trimite la subscrisul în F. Gyoros, p. u. Tenjîe. Pent ru comitetele parohiale Petru Şerb protoprezviter .

— • — 2—3 Pent ru îndeplinirea postului învăţă toresc vacant

din Pârneşti prin aceas ta se escrie concurs cu termin de recurgere de 3 0 d e z i l e dela pr ima pub l i ca r j în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala 1 ' .

Emolumente le împreunate cu acest post s u n t : l. Bani gata 200 cor. 2. In natura le 5 măji de grâu şi 3 de c u c u r u z ; 48 metri de lemne şi 20 măji de fân. 5. 1 / 2 sesiune de pământ din care 3 părţ i sunt de sămă-nă tu râ şi a 4-a parte ierbărit . 4. Pent ru conferinţă 20 cor. 5. Famula ţ ia 10 cor. 6. Dela înmormântăr i unde va fi chemat dela cele mari 80 fii. dela cele mici 40 fii. dela cele cu liturgie 2 cor.

Cei ce voesc a reflectă la acest post sunt av i ­zaţi ca recursele lor adjustate cu documente le prescr ise şi adresate comitetului parohial din Pârneşt i , să le

"subştearnă P. On. Oficiu pprezviteral din M.-Radna; iar dânşii să se prezinte în vre-o Duminecă ori săr ­bă toare în sf. biserică din Pârneşti pentru a-şi a ră t a dester i ta tea in cant şi tipic.

Pârneşt i , la 25 funie 1906. Comitetul parohial. In conţelegere c u : Procopie Givulescu protoprezviter

inspector şcolar. — • — 2—3

Pentru îndeplinirea postului vacant din Lupeş t i prin aceasta se escrie concurs cu termin de recurgere de 3 0 d e z i l e dela pr ima publ icare în foaia ofi­c ioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreunate cu a,cest post s u n t : 1. tn bani gata 200 cor. 2. In schimbul naturale lor 388 cor. 3, 32 jughere de pămân t (â 1100 Q ) din care 2 părţi se pot lucră, iar una e păşune . 4. Pent ru con­ferinţă 20 cor 5. Famula ţ ie 16 cor. 6. Lemne pent ru încălzitul şcoalei se capătă în tot anul din pădurea urbar ia lă , compet in ţă după 8 voturi . 7. Gvartir în na ­tură, cu grădină de legume. 8. Dela înmormântăr i cu liturgie 2 cor. fără liturgie 80 fii., dela cele mici 40 fii.

Cei ce voiesc a reflectă la acest post sunt avi­zaţi, ca recurse le lor adjustate cu documenfele p r e ­scrise şi adresate comitetului parohial din Lupeşti , să le subş tearnă P. On. Oficiu pprezviteral în M -Radna ; iar dânşii să se prezinte în vre-o Duminecă ori săr ­bă toa r e în sf. biserică din Lupeşti pentru a-şi a ră t ă dester i ta tea în cântare şi tipic.

Lupeşti , la 20 Iunie 1906. Comitetul parohial. In conţelegere cu : Procopie Givulescu protoprezvi ter

—•— 2 - 3 'Pentru îndeplinirea parohiei de cl. III din F .

Oşorhe iu cu filia F u g h i u pprezvi teratul Orăzii-

mari se escrie concurs cu termin de alegere pe X 3 / 2 6 Augus t 1906.

Emolumentele s u n t : 1. Casa parohială cu supra -edificatele şi 2 intravi lane, unul în matră altul în filie 2 pământ a ră tor şi fânaţ dela ambele comune 16 jug. catast . 3. Compet inţă de păşunat pen t ru 15 vite. 4; Bir, câte una măsură de cucuruz dela 90 numere de case din mat ră şi filie sau câte 2 coroane . 5. Venitele stolare şi a n u m e : a) prohodul mic până la 7 ani 2 cor. b) prohodul prim cu 12 stări, evangelia lui Lazar şi un stâlp 14 coroane, c) prohodul al doilea cu 6 stări şi un stâlp 10 cor., d) prohodul al t re i lea cu 3 stări 6 cor. 6. întregirea dela stat pent ru preoţi cu cvalificaţiune subt Vili clase 451 cor. 78 fii. eară pentru cei cu VIII clase 1251 cor. 78 fii. Contr ibuţ iunea erar ialâ după pământul parohial o solveşte preotul ales. Alegândul preot a re să catehiseze la şcoala cot idiană şi de repet i ţ ie din parohie, fără privire la caracterul aceleia şi fără a aştepta vre-o r emune ra -ţ iune dela comuna biser icească ori dieceză.

Recurenţ i i sunt poftiţi ca recurse le instruite cu documente le necesa re şi adresa te com. paroh, din Oşorheiu să le aş tearnă oficiului protopopesc în Oradea mare p â n ă la 10/23 August a. c. având recurenţ i i cu observarea strictă a §-ului 18 din Regulamentul pen t ru parohii a se prezen tă în sf. biserică din comuna mat ră şi filie spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale şi oratorie . Comitetul parohial. In conţelegere c u : Toma Păcală protoprezvi ter gr. or.

— • — 3—3 Pentru îndeplinirea definitivă a postului vacan t

învăţă toresc din Darvaş prin aceasta se publică concurs cu termin de alegere pe 6/ro August 1906.

Emolumente le s u n t : 1. 32 jughnre pământ a ră tor preţui t în 576 cor. 2. 61/2 jughere păşuna t 65 cor. 3 . Rescumpara rea trestiei 24 cor. 4. Pent ru cantorat 5 cubule grâu şi 5 cubule orz 90 cor. 5. Pent ru condu­cerea protocolului şedinţei comitetului şi sinodului pa ­rohial 6 viei grâu, 15 cor. 6. Venitele ştolare 50 cor. 7. Cvartir cu două chilii, culină, cămară , grajd şi gra­dină de legume.

Dările e r a n a l e după pământ , le va suporta alesul Cvincyenalul se va pune în curgere numai după un serviciu de 5 ani la şcoala aceasta . Se 'notează că aceia cari vor fi în stare a înfiinţa şi conduce cor vocal, vor fi preferiţi şi din par tea comunei vor fi r e ­muneraţ i cu 50 de coroane anual.

Doritorii de a ocupa acest post, sunt datori a-şi înainta recurse le instruite cu documente le receru te , adresate comitetului parohial din Darvaş până la 2/15 August P rea onor. oficiu ppesc al Orăzii-mari , şi a se prezentă în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. b i ­serică din Darvaş spre a-şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipic. Comitetul parohial. In cooţelegere c u : Toma Păcală protoprezvi ter gr. or.

c — 3—3 Se escrie concurs pen t ru s ta ţ iunea învă ţă torească

dela şcoala gr. or. rom. din comuna Şuşturogiu inspectoratul Orăzii-mari cu termin de alegere pe 8/21 Augus t 1906.

Emolumente le s u n t : 1. In bani numerar i şi c lacă 108 cor. 2. dela 80 numer i de casă câte una măsu ră bucate â 2 cor. 160 cor. 3. pământ a ră tor şi fânaţ 7 jug. şi compet inţă de păşunat 48 cor. 4. 2 orgii de lemne aduse acasă 20 cot. de tot 376 cor. Restul de 224 cor. eventual 424 se va câştiga dela stat. Afară de aceste cortel cu grădină de legume şi stolele can ­torale.

Recursele adjustate conform prescriselor S t a tu ­tului organic şi a §-ului 6 art. XVIII din 1879 a d r o -

sate com. paroh, din Şuşturogiu şi provăzute cu decla-raţ iune, că pe baza serviciului neîntrerupt ca învăţător , de când îşi formează pre tenz iunea la cvincvenal , să se trimită subscrisului in Oradea-mare p â n ă la 5/18 August a c. având recurenţ i i a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare a să prezenta la biser ica din loc pentru a-şi a ră t ă dester i tatea în cant şi t ipic.

Comitetul parohial. In conţelegere c u : Toma Păcală protoprezvi ter gr. or.

— • — 3—3 Pentru staţ iunea învâţă toreaseâ dela şcoala gr.

or. rom. din S ă n t e l e c inspectoratul Orâzii-mari , să escrie concurs cu termin de alegere pe 10/23 A u g u s t a. c.

Emoluminte le s u n t : 1. In bani numără r i dela 95 numere de case â 4 cor. 360 cor. 2. Dela 95 n u m e r e de case câte o j umă ta t e măsură buca te 95 cor. 3 16 jugh. de pământ a ră tor şi fânaţ 60 cor. 4. Lemne de încălzit 50 cor. 5. Venitele cantora le 20 cor. Cortel şi intravilan şcolar 30 cor. de tot 632 cor.

Recursele adjustate conform prescriselor Sta tu tu­lui Organic şi a §-ului 6 art. XVIII din 1879 adresa te com. paroh, din Sânte lec şi provăzute cu dec lara ţ iune ca pe baza serviciului ne în t re rupt ca învăţător de când îşi formează pre tenziunea la cvincvenal , şi să t r imită până la 5/18 August a. c. subscrisului în Oradea -mare având recurenţ i i a să prezenta în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. biserică spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic. Comitetul parohial. In conţelegere cu : Toma Păcală protoprezvi ter gr. or .

— • - 3 - 3 Pent rn îndepl inirea staţ iunei învăţătoreşt i dela

şcoala popora lă gr. or. rom. din C h i ş i n e u , pprev. Chişineului, se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e dela prima publicare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : a) salariu în bani gata 630 cor. b) pent ru lemne 120 cor. c) pent ru conferinţe 30 cor. d) pentru famulaţie 20 cor. e) pentru scripturist ică 8 cor. f) 3 jug. 1310 st. LJ pământ a ră tor cu un venit anual minimal de 240 cor. g) cortel corespunzător în edificiul şcoalei, h) sto­lele îndat inate dela înmormântăr i , i) pent ru încălzitul salei de învăţământ se va îngriji parohia. Cvincvenal se asigură alesului numai după cinci ani de serviciu învăţă toresc împliniţi aici. Cel ales va fi deobligat a îndeplini serviciul cantoral în biserică, p recum şi in­s t rucţ iunea in şcoala de repeti ţ ie fără al tă r e m u n e r a -ţ iune.

Recurenţ i i au să-şi trimită recursele adjustate cu documente le de cvalificaţiune prescr ise şi adresa te co ­mitetului parohial de aici la subscrisul protoprezvi ter p â n ă la terminul susindicat, având a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. Biserică, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic. Cei cari vor dovedi, că ştiu ins t ruâ şi conduce cor vocal, vor fi preferiţi.

Chişineu, din şedinţa comitetului parohial ţ inută la : 5 Iunie 1906 st. v.

Mihai Veliciu Georgiu Masa preşedinte. notar adhoc.

In conţelegere c u : Dr. Ioan Trailescu protoprezvi ter inspector şcolar. 3—3

—•— Cu term n de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare în

foaia oficioasă, se escrie concurs pent ru îndepl inirea definitivă a staţ iunei învăţătoreşt i din H o d i ş .

Emolumente le s u n t : 1. In bani gata 600 cor. 2. locuinţă şi g răd ină ; 3. 15 m. de lemne din cari se va încălzi şi sala de î nvă ţ ămân t ; 4. pent ru conferinţă 12

cor- 5. pent ru scripturist ică 6 cor. şi 6 veni te c a n t o ­rale dela înmormântă r i mici 40 fil. cu liturgie 2 cor . iar fără liturgie 1 cor.

Alesul va fi obligat a conduce s t rana în biser ică având a cân tă cu şcolarii cântăr i le liturgice. Dările după beneficiile sale, le va suporta cel ales.

Recurenţ i i sunt poftiţi a se prezenta în vre -o -Duminncă ori să rbă tăare în sf. biserică din Hodiş, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic, iar recurse le adjustate cu documente le prescrise , adresate comitetului parohial , să le subş tearnă în terminul de sus P r e a On. oficiu ppesc gr. or. rom. din Buttyin (com. Arad)

Din şedinţa comitetului parohial , ţ inută în Hodiş la 18 Iunie (1 Iulie) 1906.

Avram Giurgiu Silviu R. Ganea. par. preş. com par. not. com. par.

In conţelegere cu : Ioan Georgia pprezv. insp. şcolar . — • — 3 — 3

Pent ru îndeplinirea staţiunei învăţătoreşt i dela şcoala din C i u t e i protoprezviteratul Chişineului , d e ­veni tă vacantă prin răposarea înv. Ioan Dema, — se escrie concurs cu termin de 30 z i l e dela p r ima p u ­bl icare în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le împreunate cu acest post s u n t : 1. In bani gata 600 cor. 2. Un vagon de lemne din ca r e se va încălzi şi sala de învăţământ . 3. Spese confe-renţ ia le 20 cor. 4. Scripturist ică 20 cor. 5. Cvart i r l iber în edificiul şcolar, cu grădina ce se ţ ine de şcoală. 6. In re scumpăra rea competinţei de fân 34 cor. 7. Dela înmormântăr i mici şi mari unde va fi poftit câ t e 1 -cor. 20 fii.

Alegândul numai după serviciu de 5 ani pres ta t în aceas ta comună 'şi poate forma drept la cvincvenal . Cel ales până la L5 Oetomvrie 1906 va beneficia numa i j umă ta t e de salar, iar dela acel dat începând salarul întreg. Cel ales va fi deobligat a îndeplini serviciul cantoral în sf. biserică, p recum şi conducerea şcoalei de repeti ţ ie fără ori ce remunera ţ i e .

Reflectanţii Ia acest post au să-şi trimită r e c u r ­sele lor adjustate cu toate documente le prescrise pr in lege şi Reg. şi adresate comitetului parohial din Cintei, oficiului protoprezviteraleîn Chişineu (Kisjenô), iar p â n ă la alegere să se prezinte în vre-o Dumineca ori s ă r ­bă toare în sf. biserică din Cintei spre a-şi a ră t a d e s ­ter i ta tea in cântare şi tipic.

Dât din şedinţa comitetului parohial din Cintei ţ inută la 30 Maiu '12 Iunie) 1906.

Ioan lancu Moise Mariş preş. com. par. not. adhoc.

In conţelegere c u : Dr. Ioan Trailescu protoprezvi ter . - n — 3—3

Pent ru îndeplinirea staţ iunei învăţătoreşt i din comuna I e r m a t a inspectoratul Ienopolei se escrie concurs cu termin de alegere pe 6/19 A u g u s t a. c. pe lângă următoare le emoluminte şi condiţ iuni : 1. Bani gata în cari se cuprind şi spesele de confer in ţă şi scripturist ică 622 Cor. 2. Locuinţă acomodată şi grădină. 3. Dela înmormântăr i simple unde va fi poftii 1 cor. iar cu liturgie 2 cor. 4. Drept de păşuna t pen t ru 3 capete , ori desdaunare în bani . Pent ru cura torà t şi încălzitul salei de învă ţământ se va îngriji comitetul parohial .

Cvincvenalul i-se va p u n e în curgere numai d u p ă 5 ani de serviciu ne în t rerupt prestat în aceas ta c o ­mună. Alesul e îndatora t a conduce s t rana fără a l tă r emunera ţ iune precum şi a ţ inea regulat prelegere c u adulţii .

Recurenţ i i sunt avizaţi a-şi înainta recurse le adjustate conform §-ului 60 din „Regulament" în te rmin de 30 de zile dela pr ima publ icare , adresa te comi te -

tului parohial din Iermata la P . On. Oficiu ppesc al Ienopolei în Siria (Vilâgos) şi pentru a-şi a ră ta des te-r i t a t ea în cant şi tipic a se prezentă în sf. biserică din Iermata în cutareva Duminecă ori sărbătoare .

Dat din şedinţa comitetului parohial rom. ort. din Iermata ţ inută la 25 Iunie (8 Iulie) 1906.

Ioan Moga Vasilie Vlădica par . preş. com. par. not. corn. parohial. In conţelegere c u : Mihail Lucuţa adm. ppesc insp.

şcolar, conf. — • — 3—3

Pent ru întregirea definitivă a postului de preo t din T o p l a , t ractul Belinţ, se escrie concurs cu ter­min de 30 z i le în organul diecezan „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1 . Uzufructul dela sesiunea parohială cons ta ta toare din 32 jughere . 2. Stolele obicinuite dela 35 familii ; 3 . întregirea dela stat, care, pen t ru preoţi cu mai puţin de VIII cl. gimn. face la an 774 coroane .

Reflectanţii la acest post sunt poftiţi a-şi trimite petiţiile instruate conform legilor în vigoare, comi te­tului parohial gr. or. rom. din Topla, pe calea ofic protoprezviteral gr. or. rom. din Belinţ (Belincz, Temes-megye), în lăuntrul terminului concursual , având tot­odată a se prezenta n acest termin şi în sf. biser ică din parohia amintită, spre a-şi a ră tă dester i ta tea în cân ta re eventual în ce lebrare şi în oratorie . Preferiţi vor fi cei cari sunt pregătiţi şi pen t ru postul de învă­ţător . Comitetul parohial. In conţelegere cu mine : Gerasim Sârb protoprezvi ter .

—n— 3—3

Pent ru s taţ iunea învâţătorească din Iliclisclnaii se escrie concurs cu termin de 30 «ie z i le dela pr ima publ icare .

Emolumente le s u n t : a) bani gata 600 cor. b) ve­nitele cantorale îndat inate, cvartir cu grădină.

Recurenţi i au să-şi tr imită peti ţ iunile înzes­t ra te cu documentele recerute , adresa te comitetului parohial din Hidişelnan la subscrisul protopop in Beiuş iar până la alegere a se prezentă la biserică în vre-o Duminecă ori sărbătoare .

Hidişelnan la 22 Iunie v. 1906.

Comitetul parohial.

In conţelegere c u : Vasilie Pop pprezv. insp. şcolar.

— • - 3 - 3

L i c i t a ţ i u n e m i n u e n d ă . Pe baza rezoluţiunii Ven. Conzistor Eparhial dto

25 Mai 1906 Nr. 2964 prin aceas ta se escrie concu r s de licitaţiune minuendă pe ziua de 2 0 I u l i e ( 2 Aug . ) 1906 la 11 ore a. m. în sala şcoalei confes. din M u s c a , pprezv. Siriei pen t ru edificarea unei scoale noauă şi cvartir pentru învăţător .

Preţul de esclamare 7630 cor. 14 fii. Planul, p re ­liminarul de spese, precum şi condiţ iunite de edificare se pot vedeà la ş"oala subscrisului învăţător şi no tar al comitetului parohial. înainte de licitaţie reflectanţii au să depună în bani gata vadiu de 5 % din preţul de esclamare .

Comuna biser icească îşi rezervă dreptul de a da lucrarea aceluia, care va avea mai multă garan tă , eventual ' aceluia în care va .avea mai multă încredere .

întreprinzătorul e deobligat a restitui comunei bi­sericeşti pentru planul şi specificarea de spese suma de 105 cor. lO fii.

Musca la 1/14 Iulie 1906.

George Popovici preşedinte.

/. A. Munteanu înv. not. com. par.

2 — 2

Pe baza concluzului Ven. Consistor diecezau de sub Nr. 3270/1906 se escrie concurs de licitaţiune minuendă pentru r epa ra rea bisericii din T o r a c u l -mic (cttul Torontal) cu termin pe 20 Iulie (2 August) a. c. pe ziua de sf. Ilie, la 10 ore a. m.

Suma proiecta tă pentru acest scop şi în u rmare preţul de esc lamare este de 1761 cor. 40 fii. Planul, prel iminarul de spese şi condiţiunile de licitaţie se pot vedea la ofic. par. din loc. Acei maeştri în t re­prinzători , cari voesc a-şi înainta recurse le au să se prezinte in persoană, dar spesele de călătorie nu se rest i tue.

Numai acei reflectanţi pot part icipă la licitaţie, cari depun în bani gata, ori in papire de valoare acceptabi le la epitropia parohială vadiu de 10 % după preţul de esclamare. Comuna bisericească îşi rezervă dreptul de a predă lucrul acelui întreprinzător , în care va avea mai mare garantă .

Toracul -mic , la 3/19 Iulie 1906.

Georgp- Lupşa-, Dămian Târlaiu, par. preş. c. par. not. com. par.

— • — 2—2

U institut de asigurare mutualâpe viaţa în Viena s'a f o n d a t în anul 1 8 3 9 , din p a r t e a unui g r u p de bărbaţ i nobi l i ,

este ceJjuaHechiu „-institut mutual de asigurare periata" I p e n t r u A u s t r o - l n j j a r i a . | •

Se bazează pe legile mutuali tăţ i i în pu te rea că rora accidentul capitalului anual t rece in favorul celui asigurat.

Premii eftine. Condiţii de asigurare favorabile. '^Ml Imprescr ip t ib i l i ta tea pol i ţelor după 3 ani. P lă t i rea în caz de duiel şi s inucidere după 5 ani .

Asigurare gratuită pent ru caz de războiu. - F ă r ă t imbru de poli ţă şi t axă de stat — Plăţ i re la moment .

Starea de asigurare 111.000,000 cor. | | | AVerea institutului 31.000,000 cor. Sumele de asigurare plătite până acum 56.000,000 cor.

Informaţ iuni î n d a t o r i t o a r e d ă :

= = = Agentura generală pentru Ungaria de sud în Timişoara-Fabric. = = = E E Lerchengasse Nr. 17. i N - r u l Telefonului : 422). (23)