Aria d n a tp mar-law - C org n

ACADEMIILE DOMNESTIdin

BUCURESTI SI

Aeademille domnesti din Bueuresti slIasi, prima infiintata ln 1689 lar a douala 1707 au fost focare de cultura de mareInseinnatate pentru Ifirile romane i sud-estul european.Luerarea infatiseaza, pe baza unei in-formatii ample si In mare parte inedita,evolutia, modul de organizare si pro-gresele pc care le-au Limit timp de malLine de un secol aceste asezaminte decultura.Ele au mijlocit patrunderea iluminis-mului occidental In tarile romAneau pregiltit renasterea culturalà de lasflrlitul secolului al XVIII-lea si !nee-puLul celui urmator. Prin ele s-a dezvol-tat. limba romana i literatura, s-audicat figuri reprezentative de carturaricare au adus un mare prestigiu Varibirromane In sud-estul european.Un aspect interesant pentru secoleleXVII-XVIII 11 reprezinta studierea apar-tenentei sociale i etnice a elevilor, per-sonalul didactic cu o pregatire superioara

continutul InvatamIntului revelatorpentru epoca respectiva.Detnn de releVat este si faptul ca 1nce-phut de pe la 1760 la aceste Academii,profesorii au Inceput sa utilizeze In tra-ducen i sat prelucrari manualele celemai moderne : engleze, franceze, ger-mane si italiene, care reflectau &dimiluminista a secolului al XVIII-lea.

ri-

www.dacoromanica.ro

ftr.mtmatm!

. ,tmtebma.,mm.tftmemm.M.Mt.PIMH. .

t

'!",`

4,

P :1. M

re

www.dacoromanica.ro

ArIadna Camariano-Cioran

ACADEMIILE DOMNEVI-1

DIN BUCURE0-1 1 likl

www.dacoromanica.ro

Coperta de Theodor Bogoi

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

BIBLIOTECA ISTORICA XXVIII

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

ACADEMIILE DOMNETIDIN BUCURWI-1 SI 1A51

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIABucureW, 1971

www.dacoromanica.ro

CATRE CITITOR

Invdtdmintul Academiilor domnesti, care a ddinuit aproape un veacsi jumdtate si a fost de mare folos societdlii romdnesti, nu este cunoscutin toatd amploarea sa fi de aceea nu este apreciat la justa lui valoare.

in aceastd lucrare se studiazd, pentru prima data, toate aspecteleacestui invdjamint : organizarea, personalul didactic, metodele educativ-pedagogice, apartenenta socialq, a elevilor §i rolul Academiilor domne§tiIn prile Române§ti §i in Sud-Estul european.

Am insistat asupra studiilor fi gindirii profesorilor, ea fi asupramanualelor elaborate de ei, pentru a putea schita o imagine clard a culturiipe care Idrile noastre o datoreazd invdidmintului Academiaor, care in momen-tele sale de inflorire putea fi comparat cu eel similar din Occident. Amsubliniat faptul di mulli dintre profesori erau oameni luminali, eu gindiresociald f i politicd progresistd, fapt pentru care de altminteri au fost acuzatide ateism, persecutati de bisericd f i de boierii tdrii, care au frinat uneoridezvoltarea Academiilor sau nu au incercat sd infiinleze mai de timpuriuun invdtdmint in limba Idrii. Iatd cum explicd Dinicu Golescu, un boierluminat din sec. XIX, acest fapt : Cei de sus n-au vrut sd lumineze pecei de jos, de teamd sd nu-si, piardd situafiunile lor privilegiate". Am insis-tat si asupra circulaliei largi in fard fi in Occident a manualelorfolosite 'in Academii, fapt ce dovede?te at erau de Mutate luerdrile dupdcare studia tineretul roman.

Majoritatea textelor f colare in manuscris, pdstrate astdzi 'in Biblio-teca Academiei Române, provin din biblioteca Colegiului Sf. Saya. Alteleprovin din bibliotecile mitropolitului Iosif Naniescu, a episcopului deBuzau, Dionisie, a episcopului de Roman, Melhisedec, ale boierilor $tefanSihleanu, Grigore si $tefan Brincoveanu, Scarlat Bosetti, Const. Sturza,Gheorghe fi Matei Creplescu, Matei Milo, Gr. A. Filipescu etc. Un alt

www.dacoromanica.ro

6

grup de asemenea manuscrise grecesti au aparlinut lui Barbu Izvoranu,Dorin Grigore barbierul, Ghilit Docan, mai multe lui Cezar BoIliac si altora.8-au pdstrat fi tipdrituri grecesti purtind ex libris-uri ale unor romtlni,ca Cupdrusi Alma a/ jupinului Iancu cofetarul, ft tefan Rudeanul, G. Rim-niceanu, Nestor Craiovescu, Costache Panu etc. Din listele prenumerantiloreonstatam ca in fdrile romtine circulan sute de MTV, didactice sau de culturagenerala, serse sau traduse i,12 greaca din limbile occidentale.

Am folosit in lucrarea de fag un imens material documentar, in marewidsurci inedit fi necunoscnt istoricilor nostri. El provine din documentefi manuscrise grecesti, precum, fi din periodicele grecesti, vieneze sau germane,si ele necercetate pina acum. lifentionam, faptul ea periodicele vieneze con-stituie o mina de aur pentra cea de a doua decada a secolului al XIX-lea.

Am indreptat numeroase afirmalii eronate privind invitleimintulAcademiilor, cuprinse in istoriografia mai veche, Erbiceanu, Chassiotis,Dosios, N. Iorga, precum fi in lucrdri contemporane de mare amploare,ca : Istoria Itomâniei, Istoria literaturii románe, Istoria Pedagogiei,Istoria gindirii sociale si filozofiee in România, precum si in alte lucraride mai mica intindere.

Cu toata informalia bogata si amanunfita pe care ne-am sprijinitpentru a alcatui lucrarea de fold, ea mai comporta unele lipsuri, datoratein prima rind faptului ca unele opere din secolul al XVIII-lea, ca fi unelelucrari apttrute in strdinatate, v/14 ne-au fost accesibile. Credem, totusi, eaaceasta lucrare va rettfi sti puna, in adevdrata sa lumina acest importantcapitol din istoria invalamintului si culturii trecutului romdnesc, care esteinvittamintul Academiilor domv,esti din Bucuresti si Iasi.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Liraba greacä a pätruns In Wile române nu odatä cu venirea domni-lor fanarioti, cum afirmä unii istorici, ci cu mult inainte de inceperearegirnului fanariot, din Indemnul si sub patronajul domnilor români. Limbaoficiará a cancelariei administrative era, precum se stie, In epoca mai vechelimba slavä, iar apoi cea românä, In care ant serse actele i cärtile dom-nesti chiar sub fanarioti 2. Rare ant cazurile cind intilnim In aceastá epocI§i cite un document oficial scris In limba greacä 3. Abia In a doua decadä asecolului al XIX-lea, apar In tärile române timide Inceputuri de folosirea limbii grecesti in cancelaria domneaseä 4. Dar, din epoca cea mai veche,multe scrisori domnesti, adresate patriarhiilor ortodoxe, mänästirilorgrecesti de la Muntele Athos si din alte pärti, precum si unor persoaneparticulare, se scrim. In limba greacä. Astfel de scrisori erau scrise dediecii cancelariei domnesti, dar, de cele mai multe ori, de domnii

Ineä din secolul al XrV-lea, domnii romäni au avut legäturi directecu Muntele Athos si cu Bizantul. Nicolae Alexandru, domnul rárii Roma,-nesti, s-a adresat in 1359, de repetate ori, prin serisori, patriarhiei dinConstantinopol, rugindu-se trimitä un mitropolit care sä organizezemitropolia Ungrovlahiei. Patriarhia i-a satisfäcut dorinta, trimitind,precum se stie, pe Iachint Critopol, fost mitropolit al Vicinei 5.

inc6 din secolul al XV-lea, se foloseste limba gread, In Wile române.Epitrahilul cu chipul lui Alexandru cel Bun si al doamnei sale, Marina,

Tinem sd preeizdm cd In luerarea noastrd tratdm numai despre pdtrunderea IimbiigreeWi In Moldova §i Tara RomAneased, deoarece In Transilvania nu a existat un fenomende felul acesta, sau a fost foarte slab.

2 Nicolae GrAmadd, Cancelaria domneascd in Moldova, In Codrul Cosminului", IX (1935),p. 184. Constantin Mavrocordat dddea porunci severe personalului administrativ sd nu folo-seased decIt numai limba romAnd. Cf. N. Iorga, Studii si documente, vol. VI, p. 290.

3 S-a spus cd Nicolae Mavrogheni, domnul Tdrii RomAne§ti (1786-1790), a introduslimba greacd In eancelaria domneascd, realitatea Insd este alta. El nu a introdus limba greacdcu excluderea celei romAne, ci a cerut numai sd se faed In limba greacd un rezumat alactelor pe care le semna, Intruelt el nu Ola limba romdnd. Cf. V. A. Urechia, Istoria romdnilor,vol. III, p. 81.

4 Cf. Revista istoricd", I, (1915), p. 32.5 ¡atora literaturii romdne, vol. I Bucure§ti, 1964, p. 238.

www.dacoromanica.ro

8 ENTRODUCEIRE

poartä inscriptii grece§ti. Un epitaf din 1428 are, de asemenea, o inscriptiegreacg, 6. In prima jumätate a secolului al XVI-lea, se redacteazg, uneleopere in limba greacä, al egror continut prive§te istoria tgrilor române,cum este Viala Sfintului Nifon, scrisä intre anii 1517 §i 1521 de Gavriil,protul mänästirilor de la Muntele Athos. Pätrunderea limbii grece§ti intärile române se accentueaz1 in a doua jumätate a secolului al XVI-lea 7.Domnii §i boierii obi§nuiau sg, incline mänästirile, intemeiate 0 inzestratede ei cu mo§ii, Sf. Munte §i patriarhiilor din Rgsg,rit, Ind, din 1391, §i cutimpul inchingrile au luat proportii mari. Cglugärii greci, veniti intärile române in urma procesului de inchinare a mängstirilor, pentruadministrarea averilor mänästire§ti, aduceau in tärile române c'ärti 0manuscrise grece§ti. Ei erau difuzori ai limbii grece§ti, flcind camänästirile inchinate sg, deving, uneori focare de culturl.

De la Neagoe Basarab (1512-1521) §i ping, la Constantin Brinco-veanu (1688-1714) in Tara Româneascä, de la Petru Schiopul 8 0 ping, laConstantin Duca 9 In Moldova, limba greacg, este ineurajatä in tärileromâne.

Petru Schiopul a dispus sg, se completeze cronograful grec atribuitlui Dorotei al Monembaziei, prin adgugirea unui capitol privitor la doraniasa. Acest fapt dovede§te cg, la curtea domneascg din Moldova se gäseaudeja in a doua jumätate a secolului al XVI-lea boieri români cunoscgtoriai limbii grece§ti, dornici sä citeascg, istorii universale ".

Vasile Lupu introduce limba greacg in biserica domneascg. El hotä-rkte ca la o stranä psaltul sg, cinte grece§te §i toatg, liturghia sä se eiteaseg,alternativ in grece§te §i slavone§te 11. Tot Vasile Lupu a dat ordin sä fieprimiti cAlugäri greci in mängstirile mari, pentru ca ei sg, devinä profesoriifiilor de boieri, invätindu-i limba 0 cultura greacg,12. Insu§i Vasile Lupuera un bun cunoscätor al limbii grece§ti, ca 0 fiica sa, sotia lui Timu§Hmilnitchil care seria tarului Rusiei in limba greacI13.

Epoca lui Vasile Lupu, domn in Moldova intre anii 1634 §i 16540 a lui Matei Basarab, donm in Tara Româneascg, intre 1632 §i 1654,constituie o cotiturl in pätrunderea limbii grece§ti in tärile române,num'ärul cunoscItorilor acestei limbi crescind apreciabil in aceastg, vreme.Virfurile boierimii bg,§tina§e vor manifesta o vg,ditg, inclinare pentruinsu§irea limbii §i culturii grece§ti, aceasta desigur §i din dorinta de ada propriei culturi române§ti un continut mai larg §i mai variat" 14.

Istoria Romdniei, vol. II, p. 678.7 Ibidem.8 Petru *chiopul a domnit de trei ori In Moldova : 1574-1577, 1578-1579, 1582-1591.

Constantin Duca, a domnit de douà ori In Moldova : 1693-1695 si 1700-1703.10 Istoria Romdniei, vol. II, p. 1026.11 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucuresti, p. 94

si 157. Acest obicei 11 va desfiinta Constantin Mavrocordat.12 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 157.13 Revista istoria", XXIII (1937), p. 76.14 Ion Ionascu, Academia domneascd de la Sf. Saya din Bucurqti..., p. 39.

www.dacoromanica.ro

16 Manuscrisul grecesc, dui:a care au Invdtat, a intrat In 1714 In biblioteca Academieidomnesti din Iasi. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 33.

16 Gheorghe Duca, originar din Rumelia, a domnit de trei ori In Moldova : 1665-1666,1668-1672, 1678-1683, si odatd In Tara Romaneascd : 1673-1678.

17 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 158, si acelasi, Istoria imperiului otoman, trad. Jos.Hodosiu, Bucuresti, 1876, partea I, p. 136. Mai multe amAnunte despre cultura luiConstantin Duca Vodd In D. Russo, Studii istorke greco-rometne, vol. II, Bucuresti, 1939,p. 423-424.

18 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 259-260.Spyr. Lambros, Kcer&Xoyoç..., Cambridge, 1895, vol. I, p. 199.

20 Cf. Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe el particularementavec le patriarcat de Constantinople envisagées surtout d'après les lettres de Ligaridis, In Bal-cania", VIII (1945), p. 136, doc. XXIII.

21 Cf. Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. Iorga, Bucuresti, 1901, p. 11si 12, si D. Russo, Studii istorice greco-romelne, Bucuresti, 1939, vol. II, p. 527-528.

32 Operele..., p. 9. Cf. si N. Iorga, L'Académie" de Bucarest, In Revue historique",VI (1929), p. 1-3.

33 Op. cit., p. 2 si 3.24 Cléobule Tsourkas, Les Débuts de l'enseignement philosophigue et de la libre pens&

dans les Balkans, ed. II, Salonic, 1967, p. 35.

INTRODUCE 9

Fiji lui Miron Costin studiau in 1664 retorica in limba greaca 15Gheorghe Duca a fost un protector al culturii elenice. Fiul sau, ConstantinDuca 16, superior multora din compatriotii si in antica greac i infilozofie", a primit o serioasa cultura greaca de la profesorii sal Ioan Comnen(in calugarie Ierotei al Dristrei), ieromonahul Azarie Cigala vi Spandonis,viitorul retor al patriarhiei vi profesor la vcoala din Fanar 17

Se pare el Duca avea vi o frumoasa biblioteca cu autori grecibizantini, fiindca cerea lui Hrisant Notara sa-i restituie operele scrii-torilor bizantini Grigoras ii Laonicos Halcocondylis 18 De la ConstantinDuca s-au pästrat i numeroase scrisori in limba greaca ; unele din ele,de pildä, in codex Athous 2328 19 vi in ms. gr. 974 din Bibl. Acad.,f. 274r-274°.

Si in Tara Româneasca au fost buni cunoscatori ai limbii grecevti.Copiii postelnicului Constantin Cantacuzino au avut profesori greci. Doifii ai postehaicului au avut in 1646 ca profesor pe invatatul Paisie Liga-ridis, cu o remuneratie de 50 de reali pe luna, precum i toata intretinerea.

imbracamintea 2°. Eruditul sau fin, stolnicul Constantin Cantacuzino,a avut mai intii ca profesor pe un Dionisie, apoi pe invatatul GherasimVlahos din Creta 21 vi pe altii. La Venetia, unde Constantin Cantacuzino,s-a dus pentru studii, a avut ca mentor pe calugarul grec Gondulisca bun prieten pe hiotul Panos Pepanos. La universitatea din Padova,el a fost insotit de prietenul sau Panos i, devi se gasea in vestitul centracultural padovan, totuvi profesorul grec era nelipsit. Si acolo a avut in 1667 eaprofesor pe Arsenie Caludis 22, nepotul lui Gherasim Vlahos. Multe dincarie pe care vi le-a procurat acolo sint grecevti. De pilda, Iliada luiHomer, gramatica lui Lascaris, operele complete ale lui Lucian vi Aris-totel. Atunci procurat i logica neoaristotelicului Cezar Cremonini 23,ale carui conceptii vor domina ceva mai tirziu in invätamintul filozofiepredat in Academiile domnevti din Bucurevti i Iai, fiind difuzate demanualele elevului acestuia, Teofil Coridaleu 24.

www.dacoromanica.ro

10 INTRODUCERE

Marele sprijinitor al culturii in genere vi indeosebi al celei grecevti,Constantin Brincoveanu, care a trimis bursieri greci in Italia 28, era unbun cunoscAtor al limbii grecevti 26, fiii säi de asemenea. Ei au avut caprofesor pe cretanul Gheorghe Maiota, predicator la curtea lui Brinco-veanu27. In calitatea sa de dascgl, Maiota redacta impreund cu elevii sdi,ca exercitiu de limbä, discursuri pe care ei le rosteau in diferite impre-jurdri 28. linele din aceste cuvintdri au fost tipärite 23. Fiul cel mare allui Brincoveanu, Constantin, un prozator de frunte in limba greacd, atradus in neogreacd Viefile paralele ale lui Plutarh, publicate in Bucurevtiin 1704 30. Fiji lui Brincoveanu au avut vi un alt profesor grec, pe .Anas-tasie Bunelis din Ianina. La 28 aprilie 1712, *tef an Brincoveanu anuntape Hrisant Notara el profesorul fratilor säi, terminindu-vi ciclul cursu-rilor, va pleca la Ianina 31. Totodatä, i .Anastasie Bunelis scria, la 18 mai1712, patriarhului cg intentioneazg sd se intoarcä acasg, fiindcä mi-amIndeplinit insärcinarea cum am putut, i cit a fost dorinta prea luminatuluimeu domn, i, cum am aflat, dupd Pavte nu va continua sg studieze prealuminatul lui copil" 32.

Printre bunii elenivti au fost i cgrturarii români Nicolae Milescu(1636-1708) i Dimitrie Cantemir (1675-1723). Primul vi-a fäcut studiilela Marea vcoald a patriarhiei din Constantinopol 33. Dimitrie Cantemir aavut ca profesori pe eruditul cglugär Ieremia Cacavela vi pe Meletie,viitorul mitropolit al .A.tenei, poate i pe altii din Constantinopol.Pgrerea noasträ este a Dimitrie Cantemir nu a frecventat34, dupä, cum-au afirmat toti cercetätorii români, Marea vcoalä, din Constantinopol.Admirator al culturii grecevti, pe care o declara superioarg celei latine,cä ce au romanii tot de la elini sg fi luat vi pentru toate lor le sintklatori" 38, el a avut la Iavi, in timpul domniei sale, un anturaj de eruditigreci, educatori ai copiilor säi. A.cevtia cunovteau atit de bine limba greacä,Inch îi serian intre ei in aceastd limbd 36. Printre grecii din anturajul

25 D. Russo, op. cit., p. 318, si N. Iorga, Istoria Invàfdmintului romdnesc, p. 35.26 I. Ionascu, Cu privire la data tntemeierii Academiei domnefti de la Sftntul Saya din

Bueurqti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1271.27 N. Iorga, Istoria literaturii rometne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901, p. 49.

Anton-Nlaria Del Chiaro, Revolufiile Valahiei, Iasi, 1929, p. 27.29 Constantin Daponte, Kccrcaoyog icrroptx6g... , in Constantin Erbiceanu, Cronicarii

greci carii au scris despre ronulni In epoca fanariotli, Bucuresti, 1888, p. 174-181, si Ion BianuNerva Hodos, Bibliografia romdneascd veche, nr. 142 si 145; traducerea romAneascd publicatl

de Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxA romAnd", XV (1891-1892), p. 298-330.39 Ion Bianu i Nerva Hodos, op. cit., nr. 146 ; cf. si Const. Sathas, NcoeXX-/vm-ii% cptIoXoyEag

nocpdepviwoc, Atena, 1870, p. 109-110, unde se reproduce un scurt extras ca model de limbA.31 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 95.

Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 459.33 Istoria literaturii romdrte, Bucuresti, 1964, vol. I, p. 458.34 Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés

Roumaines, in Revue des études sud-est européennes", vol. III (1965), nr. 1-2, p. 169-170.35 Cf. Dan BAdArAu, Filozof ja lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 195.36 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir tre Rusia, in Analele Acad. Rom.", sect. lit.,

seria III, tom. II (1924), nr. 5, p. 14.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 11

lui Cantemir, care l-au urmat FO. in Rusia, era si corfiotul AtanasieContoidis 37.

Antioh, fratele lui Dimitrie Cantemir, a ales ca profesor pentrucopiii säi pe Azarie Cigala38, fostul profesor al lui Constantin Duca.

Precum vedem, in trecutul indepärtat al celor doul Principatedunärene gasim multi cunoscätori ai limbii si culturii grecesti. Ei au fäcutstudii in aceastä directie cu profesori particulari alesi cu grijá din rindu-rile intelectualitätii grecesti.

37 Chiar de la Dimitrie Cantemir stim ca Atanasie Contoidis a fost profesorul fiilor sai(Istoria imperiului otoman, trad. Jos. Hodosiu, Bucuresti, 1876, vol. I, p. 136, nota). Dincorespondenta lui Contoidis cu Hrisant Notara aflärn ca a sosit la Iasi In iunie 1710. Docu-mentul publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 69, fail indoiala este datat gresit1711 In loe de 1710, cum rezulta din continut. Deci Contoidis a venit In Moldova pe timpullui Nicolae Mavrocordat, care l-a primit foarte bine si i-a acordat o remuneratie de un zlotpe zi, precum i toate cele necesare pentru Intretinere eft ar ajunge pentru patru oameni"(op. cit., p. 69). Din scrisoarea lui Contoidis nu rezulta In ce calitate a fost angajat de N.Nlavrocordat, credem ca profesor. $i In alte serisori Contoidis lauda atentia i bunatateadomnului care este prea glorios, prea bogat, vrednic de o puternica Imparatie", dar nu seimpaca cu intrigile curtenilor : ce curaj, ce speranta, ce bucurie pot gasi eu aici fare cursele,capcanele i laturile curtilor?" (Op. cit., p. 73 si p. 83, unde are aprecien i foarte defavora-bile despre curteni).

Dui:a mazilirea lui Mavrocordat, Contoidis ramlne In Moldova i atunci este angajatde Dimitrie Cantemir ea profesor pentru copiii sai. Intr-o scrisoare din 17 ianuarie 1711,Contoidis Ii comunica patriarhului Ierusalimului cd noul domn, adica Dimitrie Cantemir,este foarte darnic, i-a dat bogate daruri si a hotdrit sa-i dea si el o remuneratie egala Cucea pe care i-o dadea N. Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 84). Contoidis aremulte cuvinte de lauda pentru Dimitrie Cantemir. Dupa ce arata ca noul domn se poartacu mila fata de popor i ca a desfiintat impozitul pe albine i vii adaugä : in Moldovaa rasarit soarele dreptatii".

Contoidis a plecat cu D. Cantemir In Rusia si a fost profesorul copiilor lui aproapezece ani, pina In toamna anului 1720, chid a fost luat aproape fortat de Petru cel Mare,.din casa lui Cantemir, pentru a-1 numi membru In Sf. Sinod din Moscova (Manuil Ghedeon,'AktvciaLog KowroeMs, In 'ExxXv:rLza.nxil 'AXOsta.", III (1882-1883), p. 751). Deducemcà a fost luat fortat de pe MO Cantemir, fiindca In 1721 copiii acestuia se adresau taruluiplingindu-se ca a fost luat In serviciul Majestatii sale si ca de patru luni ei nu mai primescniel un fel de invatatura i alt profesor priceput In limbile greaca, latina i italiana, pe carele Invatau cu Contoidis, nu gasesc. Ei se roaga sa le dea pe preotul Liberios Colettis sausa-i trimita in europene pentru a studia acolo (N. Iorga, O suferinià de cdrturar romdnmire strdini, In Revista istorica", XI (1925), p. 143, si $tefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir.p. 109-110). Liberios Colettis pe care Cantemir voia sa-1 ja ca profesor In locul lui Contoidisa fost un Invatat cunoscut la inceputui secolului al XVIII-lea i s-a facut si mai cunoscut.datorita unei polemici pe care a avut-o cu Helladius. Intre anii 1710 si 1720 11 gasim laVenetia unde publica o epigrama la Enciclopedia lui Patusa (1710) si o poezie In 'Ava-ileúXadieLccg, Venetia, 1720, p. 42 (Cf. Constantin Sathas, NeoOdaptx.h..., Atena, 1868, p. 459460). Chid s-a dus In Rusia, nu stim. La 17 februarie 1721, clnd copiii lui Cantemir 11 cerca profesor, acesta era expulzat de Petru cel Mare la manastirea Solovet ca pedeapsa pentruca fusese implicat In complotul printului Alexie. Copiii lui Cantemir cereau eliberarea lui,garantln d pentru el. (Stefan Ciobanu, op. cit., p. 14 si 109-110).

3 8 N. Iorga, Istoria trumyeunintului.. ., p. 54.

www.dacoromanica.ro

Capitolul I

CAUZELE PATRUNDERIILIMBII 1 CULTURII GRECEglIN TARILE ROMANE

Care este explicatia faptului ca limba greaca a patruns din timpurilevechi in rindurile carturarilor romani f}i. a dominat aproape doua secoleinvatamintul superior din principatele Moldovei §i T6rii Române§ti ? Cea determinat pe domnii §i. boierii români sa deving sprijinitorii §i in-curajatorii ei ?

Cauzele care au favorizat patrunderea limbii grece§ti in cele don/principate române au fost de natura religioasa, politica, economica §iculturala.

Primele manifestari de invätamint superior in -Wile române aufost in limba latina sau greco-latina. Colegiul de la Cotnari, de pildä,rticoala pur latinä, infiintat de Despot vodä Heraclid intre anii 1561 §i1563; colegiul infiintat in 1640 de Vasile Lupu, la inceput cu limba depredare latina, care s-a transformat Mg in curind in invatamInt grecesc§i §coala greco-latina din Tirgovi§te, infiintata de Paisie Ligaridis dupa1646. Aceste §coli latine sau greco-latine nu s-au mentinut din motivede ordin religios. Limba latina era un vehicul al catolicismului §i al protes-tantismului 39, deci o primej die pentru ortodoxie. Tocmai aceast'a pri-mej die a contribuit, in mod esential, la raspindirea lirnbii grece§ti inSud-Estul european : prin lectura cartilor dogmatice in aceasta limbase putea mentine lagarul ortodoxiei din Balcani.

39 Dan BadArAu, Laicismul umanitarist In cultura veche romtlneasc6, In Ia§ul literar",1 (1966), p. 31.

www.dacoromanica.ro

14 ARIADNA CAMARIANO-cioRAN

De fapt, popoarele balcanice au dus secole de-a rindul o luptä comunIimpotriva catolicismului. Autoritatea tutelar/ a Patriarhiei ecumenice,impus/ de Poartg si exercitat/ asupra popoarelor ortodoxe din Balcani,a avut ea rezultat crearea lagArului panortodox si panbalcanic, stimulindtotodat/ lupta impotriva catolicismului si a protestantismului 40 §i. men-tinind vreme indelungatä o adevärat/ constiint/ balcanicl".

Lupta panortodox/ si autoritatea spiritual*/ a patriarhului au avutun rol important in räspindirea limbii grecesti in Sud-Estul european,In Principatele Române in primul rind. Abia in secolul al XIX-lea popoa-rele balcanice se vor desprinde de constiinta balcanicä", pentru apromova o constiint/ pur nationalä".

Dup/ cgderea Constantinopolului sub st/pinirea otomanä si dispa-ritia Imperiului Bizantin, tärile române acord/ popoarelor crestine, supusecirmuirii otomane, o permanent/ protectie.

Credinta c'ä domnii si tärile române jucau rolul de protectori ailumii ortodoxe este foarte veche. Dovad/ eloevent/ slut atitea inchinkisi danii fäcute intregului Orient elenic. Ideea a persistat ping' si in secolulal XVIII-lea. Luind unele nasuri pentru imbunätItirea proastei admi-nistrAri a mängstirilor pe care patriarhia Ierusalim.ului le avea in Moldova,Mihai Racovita, domnul Moldovei, spune in introducerea hrisovului s/udin 1704 c6 in trecut grija pentru biserica SI. Mormint revenea impära-tilor bizantini, acum ea revine domnilor români 41.

Autoritatea domnilor romäni cuprindea in cercul ei si o larg/ partedin mostenirea spiritual/ a vechilor stäpinitori din sudul Dunkii. Domniise substituie influentei de aft/ datä a imp/ratilor bizantini, socotindu-seindrumätori culturali, de aceea le slut dedicate un mare numAr de c'ärti,tipgrite cu cheltuiala lor, in epoca mai veche cArti dogmatice si religioase,In epoca mai nou'ä eárti educativ-culturale. TArile române fiind protec-toare ale credintei ortodoxe, multe opere dogmatice si de polemic/ impo-triva catolicismului si calvinismului, serse de inv/tati greci, s-au tip/fitaici cu cheltuiala domnilor sau mitrpolitilor romäni, acest fapt generos

4° Lupta ortodoxiei Impotriva catolicismului si protestantismului a generat si o luptAinternA In rIndurile ortodoxiei. Biserica ortodoxA s-a ImpArtit In douA tabere : cea progresistA,influentatA de spiritul Reformei si de curentul filozofic neoaristotelic, avInd In frunte pepatriarhul Lucaris, si cea traditionalistA, care numAra In rIndurile sale cea mai mare partea inaltului cler In frunte cu Meletie Syrigos, marele retor al patriarhiei ecumenice. Pentru cul-tura romAneascA, lupta Intre cele douà tabere ale ortodoxiei este de mare importantA, Intrucltfruntasi ai acestor tabere s-au refugiat In tArile romAne si au contribuit prin pregAtirea lorintelectualA la ridicarea nivelului cultural de aici si la dezvoltarea InvAtAmIntului. Cf. V.Papacostea, Originile Invilldmintului superior tn Tara Romdneasc6, In Studii", anul XIV (1961),nr. 5, p. 1142-1143.

41 Émile Legrand, Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 51 (Bibliothéque grecquevulgaire, vol. VII).

www.dacoromanica.ro

42 Este suficient sa cldm numai citeva exemple. La Iasi s-au tipArit : in 1642 Decretursinodal al patriarhului Partenie; in 1682 Inttmpinarea contra primatului papei de patriarhulNectarie ; in 1683 Contra ereziilor de Simeon arhiepiscopul Tesalonicului ; in 1694 Manualulcontra lui loan Coriof il de patriarhul Ierusalimului Dositei ; In 1694 Discurs contra holdrtriisinodului de la Florenfa de loan Evghenicos ; in 1694 Tomul Impdcdrii de patriarhul Ieru-salimulul Dositei ; In 1698 Tomul dragostei tmpotriva papistafilor de ace/asi patriarh a/ Ieru-salimului Dositei. In secolul al XVII-lea s-au mai tipArit la Bucuresti In 1690 Manua lcontra schismei papista0lor de Maxim Peloponesianul ; In 1690 Replica la principiile calvineci tntrebdrile lui Chiril Lucaris de Meletie Syrigos i Manual tmpotriva rdtdcirii calvine depatriarhul Ierusalimului Dositei. La Snagov s-au tipArit : in 1697 Manual despre cueva nedu-meriri de loan Cariofil ; in 1699 Mdrturisirea credinfei ortodoxe.

43 D. Russo, op. cit., vol. I, p. 38.44 D. Russo, op. cit., p. 105 si 109-113, unde se dà i bibliografia aferentà.45 Istoria Romdniei, vol. III, p. 165.46 N. Iorga, Vasile Lupu ca urmdlor al tmpdrafilor de rtisàrit, In Analele Acad. Rom.",

sec. ist., seria II, vol. XXXVI (1913-1914), p. 229-230, si Hurmuzaki, Documente, vol.IV/2, p. 535.

67 Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 446 si 447.

CAUZELE PATRUNDERIS LIMBLI GRECE.5TI liN TAB= ROMANE 15.

fiind adeseori relevat in titlu sau in prefatg, 42 Cercurile constantinopo-litane grece*ti influente la Poartg, mijloceau pentru numirea domnilorromâni i apoi apelan la sprijinul i ajutorul lor. Se *tie cl Mihai Viteazul,acea mareata figura a trecutului romanesc, a obtinut domnia prin concursullui Andronic Cantacuzino i ca grecii au pus mari sperante in ajutorullui pentru eliberarea lor de sub turci. Aceasta rezulta din ecoul pe care 1-auavut faptele lui viteje*ti in rindurile poporului grec, ap, cum dovedesccintecele populare grece*ti, in care Mihai Viteazul este preaslavit, precum

*tirile documentare, care probeaza cá Dionisie, mitropolitul Larisei,organizatorul räscoalei din 1600, avusese intelegere nu numai cu suveraniiEuropei occidentale, ci i cu Mihai Viteazul, care Ii acordase *i ajutormaterial ". Mihai Viteazul, cum spune Stavrinos, intentiona dupgi unirea,t'arilor române, sá mearga ping. la Constantinopol sg, restabileasca Imperiulbizantin i serviciul divin la Sf. Sofia. Vasile Lupu a obtinut de asemenea,scaunul Moldovei cu sprijinul cercurilor grece*ti constantinopolitane 0.

intrucit domnitorul s-a aratat un mare sprijinitor al ortodoxiei, inochii tuturor ortodoc*ilor purtatorul coroanei moldovene era socotit-drept impärat al grecilor. Cind in 1645, Partenie al II-lea, patriarhul ecu-menic, a fäcut slujba de Pa*ti purtind o miträ, de aur cu pietre scumpe,.unii au crezut cg, aceasta miträ era o coroang, adusa in biserica pentrua fi sfintitä, i ca ea era destinata lui Vasile Lupu, pe care toti mitro-politii s-au invoit sa-1 cheme la imparatie 46. Aceasta era, flea indoiala,.o dorintg, a ortodoc*ilor, himerica pentru acea epoca, cind Imperiul oto-man era Inca puternic, iar miparile de eliberare national a popoarelordin Peninsula Balcanica nu erau Inca organizate pentru a-1 inlätura *i a,restabili Imperiul bizantin. In versurile sale encomiastice, dedicate luiVasile Lupu, Atanasie Patelaros spune printre altele : Numai tu e*tifala i ajutorul neamului nostru, tu e*ti lumina, numai tu e*ti mindriatu, vrednic de admirat, e*ti ca i imparatul nostru" 47. Vasile Lupu era,considerat singurul urma* in viata al imparatilor de odinioara care au

www.dacoromanica.ro

16 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

stApinit in Bizant, c lui i se cuvenea de drept si de fapt domnia In capi-tala crestinätätii räskitene, ca mostenitor al imp'äratilor Bizantului"48.

Un alt domn roman, Serban Cantacuzino (1678-1688), se consideradestinat i indrituit sä, ocupe tronul imperial bizantin. Ieremia Cacavela,viitorul profesor al lui Dimitrie Cantemir, traduclnd In 1686 din limbaitalian'ä, in limba gread,, din Indemnul lui Constantin Brincoveanupe atunci mare spätar opera istoria, : .Raggualio historico della guerratra l'armi cesaree e ottomane dal principio della ribellione degl'Ungari finol'anno corrente 1683, a dedicat-o lui Serban Cantacuzino, domnul TkiiRomânesti. In dedicatia sa, Cacavela Indemna pe Cantacuzino, «carepurta frumosul, Impärätescul nume grecesc al Cantacuzinilor», la luptä,pentru eliberarea crestinilor i seria cá, desi Serban Cantacuzino domnesteIntr-o tarä, micá, totusi el este de origine imperial, sä, urmeze deci exemplulstramosilor säi face aluzie la impgratii bizantini i sä, imite zelul lorpentru apkarea ortodoxiei, cá grecii inrobiti asteaptä, de la el eliberarea lor49.

Si. Constantin Brincoveanu se considera seful politic al elenismului,era ispitit de visuri imperiale si de aceea s-a mg-tat protectorul ortodoxieiIn genere si al grecilor in special 50

Si in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea va persista ideea cA,domnii români sint protectorii intregii lumi elenice. Manase Eliade vaspune despre Alexandru Ipsilanti cg, el nu este numai domnul Tàrii Româ-nesti i nici numai tatäl i protectorul unui ora i unei regiuni, ciprotectorul intregului neam grecesc, avInd o mketie regeascg 51.

Conditiile economice din tkile române si din Constantinopol contri-buie si ele la cultivarea limbii grecesti In Principatele dungrene. Se stiecá elementul grecesc intreprinator era factorul cel mai important in viataeconomia desfkuratà, In provinciile supuse Imperiului otoman. In tkileromâne, prezenta negustorilor greci este atestatä, ina din timpurile celemai vechi, e vorba mai ales de negustorii veniti din insulele Chios si Creta 52;pe nagsurl ce se dezvolta economia tkilor române, crestea i numkulnegustorilor greci, iar prin intermediul lor limba greacI pätrundea inpäturile orlsenesti. Cu timpul limba greacg, va deveni instrurnentulinterbalcanic de Intelegere In tranzactiile comerciale. Precum vom vedeamai jos, chiar negustorii din orasele de provincie din tkile române vorcere mai tirziu infiintarea de scoli grecesti.

Rolul intelectual, politic si economic jucat de elementul grecescdin Constantinopol In diferite directii din vastul imperiu suzeran, deter-ming pe domnii si pe boierii români indrepte atentia atre limbacultura greac5,. Cunoscindu-le, ei se vor apropia de elementul influent

Mihai Popescu, Colegiul Nafional Sf. Saya" cea mai veche ;coald romtineascd, Bucu-re§ti, 1944, P. 4.

Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela..., p. 175.5° N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. I, p. 34.51 Manase Eliade, A6yog iymarALCUFTGX6q..., Lipsca, 1781, p. 77.52 Ariadna Camariano-Cioran, Sur les relations roumano-crétoises, p. 16.

www.dacoromanica.ro

53 Dan BlidttrAu, Laicismul umanitarist..., p. 31.54 Istoria Romaniei, vol. III, p. 260.55 Const. V. Obedeanu, Grecii In Tara Romdneascd cu o privire generald asupra stdrit

culturale pind la 1717, Bucuresti, 1900, p. 974.56 Alexandru Dutu, Explordri In istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1969, p. 24. Dar

nu se poate spune cA este o trecere de la InvAtiimIntul princiar slavon la cel grecesc", deoa-rece InvAtAmtntul slavon s-a mentinut si a mers paralel cu cel grecesc, primul fiind un In-vAtAmInt elementar, al doilea superior, In cadrul cAruia au fost studiate clasicismul, filo-zofia i tiintele. Prin Inliiturarea slavonismului Intelegem InlAturarea formelor culturale Inlimba slavonA, Incetarea treptatA a circulatiei textelor slavone de tip religlos si popular,a traducerilor din limba slavA, acestea fiind Inlocuite i lnmultite cu altele de provenientAgreacg.

57 Al. CiorAnescu, Teatrul lui Metastasio In Romania, In Studii italiene", I (1934),p. 125.

2 - 0. 363

CAUZFLE PATRUNDDRII LUVIBU GRECE.STI 1N 'T'ARME ROMANE 17

grecesc din Constantinopol, cu ajutorul caruia unii vor dobindi domnia,altii vor obtine inalte dregatorii la curte. Astfel se explica faptulfill domnilor §i boierilor români vor primi, inca din epoca anterioararegimului fanariot, o aleasä cultura greaca la Marea §coala dinConstantinopol sau ca profesori particulari.

Alte cauze hotaritoare pentru difuzarea §i inflorirea limbii grece§tiIn tarile romane sint pe de o parte decaderea slavonismului, iar pe dealta rena§terea culturala greacá. In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lease petrece in tara romane o adinc'ä prefacere culturalä. Slavonismul dintárile dunarene intrase in agonie, nemaifiind alimentat de focarele decultura din sudul Dunärii, in schimb rena§terea culturala greacä favori-zeaza raspindirea limbii §i culturii grece§ti. Cultura bizantiná dechutapentru scurt timp, dupa caderea Constantinopolului, se va reimprospata

elemente noi occidentale si se va difuza in toate provinciile fostuluiImperiu bizantin, precum §i in tarile române53. Slavonismul va dispare trep-tat §i se va impune elenismul ca traditia lui milenará, mai ales ca, aceastacultura a clasicismului grecesc a fost reactualizatá in Apus §i va fi reactua-lizatä §i in Orientul grecesc. Datoritá aureolei clasicismului, limba greacl77a capatat un caracter de universalitate care i-a ingaduit o larga expan-siune in lumea ortodoxa" 54 La universitatea din Göttingen s-a discutatla un moment dat ca limba latiná sa fie inlocuita cu greaca, mai potri-vitä pentru filozofie §i §tiinte. Limba greaca, spune un istoric roman, este71frumoasä, sentimentalä, alegorica §i sublima, este o limba atit de 'ite-rara, plina de forme flexionale §i figuri de retoricá a§a ca natural a fostca cei ce o vorbeau sá capete idei §i expresiuni noi, care le vor adaptalimbii romane" 55.

Cultura medievala acorda prioritate limbilor de circulatie larga,lata de ce §i in tarile române ea päräse§te o limb5, strict legatá de tre-cutul religios limba slava ,pentru a adopta limba clasica veneratá deeruditia umanistá" 56. Nu este deci de mirare ca aceasta limba a fost f olo-sita in invatarnintul superior din t'afile române §i in sud-estul european,ea era fereastra prin care cultura romaneasca incepea sá intrevada lite-ratura universala" 57. Limba greaca era consideratä in acea epoca un

www.dacoromanica.ro

18 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

instrument al progresului intelectual, era marea limbg de culturg a Orien-tului" 58 Ea satisfäcea inclinarea oamenilor spre culturg, punindu-le laindeming intregul tezaur al clasicismului elenic §i cultura iluminismuluioccidental sub forma de traducen i in limba greacg, facute din abundentäde carturarii greci.

Pentru aceste motive, la sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputulcelui urmgtor mai toti boierii angajau profesori greci pentru copiii lor,pentru ca ace§tia sg, invete limba studiilor superioare, a tranzactiilorcomerciale in Peninsula Balcanicg §i a inaltei societgti. in vremea aceeanici nu se putea concepe o al-Ca limbg de predare in invgtdmintul superiordecit cea greacg, care a fost in Orientul stgpinit de atitea veacuri decivilizatia Bizantului, ceea ce a fost latina pentru popoarele Apusului"59.

Invgtämintul grecesc In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea eradeci singurul invkämint superior in Peninsula Balcanieg'. *collie grece§tiaveau un caracter interbalcanic. Ionnescu Gion face o justa observatie :Nu invinuim pe fanarioti pentru aceastg pärgsire in care lgsau limbaromâng. Astfel le era timpul. Oare istoria francezä acuzä, pe regii care ...redactau toate edictele §i toate scrisorile lor in latine§te5)60. Se §tieping in secolul luminilor, francezii, ca §.1 germanii, foloseau in colegiilelor limba lating. La sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputul celui urmg-tor toatg educatia in Franta consta in studierea limbii latine. Dacg lastudiul acesteia se asocia §i studiul limbil grece§ti se considera cl s-aputut atinge idealul de a dobindi o culturg clasicg. Abia dupä 1762, dataaparitiei operei rousseau-iste Émue, incepe o luptg serioasg impotrivastudiului limbilor moarte. In 1783 profesorii de retoricg, rostind discursuriIn francezg se pronuntau impotriva tiraniei limbii latine 61. Primulfrancez care a elaborat o gramaticg francezg a fost persecutat de invAtatiitimpului sgu, din cauzg cá domnea ideea preconceputg cá limba §tiintelor§i a filozofiei este cea lating. Aceea§i idee preconceputg s-a pg'strat §i inOrient pentru limba greacg. Limba greacg a dominat deci, in secolul alXVIII-lea, nu numai In tärile române, ci in intreaga Peninsulg Balca-nicg, datoritg dezvoltg'rii, boggtiei, universalitätii §i dinamismului ei 62.Necunoa§terea hmbii grece§ti era inadmisibilä pentru un om cult inacea vreme 63 in regiunea sud-est europeang, dar, mai mult ca in once altgtarg din aceastg parte a Europei, limba greacg a pgtruns §i s-a dezvoltat, maiales prin invgtAmintul grecesc din Academiile domne§ti, in t'grile române.

Nu putem trece sub tgcere §i rolul pe care Lau jucat in pgtrunderealimbii grece§ti in tgrile române incuscririle incheiate din timpurile celemai vechi intre familiile române §i cele grece§ti. De pildg, Itadu

58 N. Iorga, Istoria Inv(Ifdmintulut. , p. 62.59 N. Banescu, Academia greceascil din Bucuresti, Cluj, 1925, p. 4.6° G. I. Ionnescu Gion, Din istoria fanariofilor, Bucuresti, 1891, p. 84.61 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au Xvare siacle, Paris, 1911, p. 213-215.62 V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavalliotis, In Revista istorica romana", II

(1932), p. 72.63 Gh. Oprescu, Eliade Ilddulescu si Franfa, In Dacoromania", III, (1922-1923), p. 5.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE PATRUNDERIE LYM:BTC GRECE.5TI IN TARILE RomANE 19

Mihnea, domnul Tkii Române§ti (1601-1602 prima domnie) era &Asa-torit cu o grecoaicä 64, Petru chiopul, domnul Moldovei, avea de sotiede asemenea o grecoaicl din Rodos, Maria Amirali 85. Mama lui MihaiViteazul, Tudora, a fost de asemenea grecoaica 66 Incuscririle se inmultesc§i mai mult In secolul al XVIII-lea. Cantemire§tii, Brincovenii, Racovi-te§tii §i altii, prin educarea lor intelectual, prin legaturile de incuscriricu elementul elenic, se considerau datori §i fericiti A' atragä la curtilelor pe carturarii greci. In felul acesta, elementul grecesc s-a inmultit dince in ce mai mult.

Domnii tarilor române nu numai ca au patronat dezvoltarea limbii§i culturii grece§ti in tar& dunkene, dar ceva mai mult, ei au contribuit§i la canalizarea lor In toata Peninsula Balcanica. Prin ampkorea pecare a dat-o Academiei bucure§tene cu limba de predare greaca §i princaracterul ei de centru cultural interbalcanic, Brincoveanu aspira la untel nobil : solidaritatea §i unirea popoarelor ortodoxe supuse Imperiuluiotoman.Tarile române au cheltuit cu cea mai mare dkniciepentru dezvol-tarea §i cultivarea mintii §i innobilarea sufletului celor de aceemi credintl 67.In Academiile din Bucure§ti §i Ia§i se primeau ca bursieri copii skacidornici s'ä, se cultive 88.

0 alta cauza care a contribuit la dezvoltarea invätämintului grecescaici este regimul de semiautonomie de care se bucurau tarile romane.Academiile de aici nefiind sub directa supraveghere a Portii §i a patriar-hiei, se putea dezvolta In aceste institutii de Inalta cultura un invätamintluminat, bazat pe filozofia modernä §i pe ultimele cuceriri In domeniul§tiintelor.

lata deci pe scurt motivele de natura religioasä, politica, economica§i culturala pentru care limba greac'ä a fost incurajata in Wile romftne dintimpurile cele mai vechi.

Este evident deci ca §i MIA regimul fanariot hmba greaca s-ar fiimpus In invätämintul tarilor romane, a§a cum se raspindise §i In intreagaPeninsula Balcanica.Istoricul grec M. Ghedeon afirmä ca, chiar cu risculde a supara pe unii, spunem ca nu fanariotii au introdus limba greaca Intarile romane. Numeroase epigrame §i dedicatii de carti de la mijloculveacului al XVII-lea dovedesc di aceasta limbä s-a bucurat de apreciereaboierilor romani cu mult inainte de regimul fanariot 69 Fire§te, domniifanarioti au sustinut, cu ajutorul boierimii, räspindirea limbii grece§ti,ca o limba de cultura capabila sa satisfaca setea de cunoa§tere a societatiiromane§ti.

64 N. Iorga, Istoria statelor balcanice In Europa, Bucure§ti, 1913, p. 61.66 D. Russo, Studii istorice..., p. 69.66 Idem, op. cit., p. 47.67 Mihai Popescu, Colegial Nalional Sf. Saya" cea mai Deche goalti romdneascli, Bucu-

re§ti, 1944, p. XII.69 N. Iorga, Le romantisme dans le sud-Est de l'Europe, In Revue historique", I

(1924), p. 302.69 M. Ghedeon, MIA T-7); cpcevotpLoYnxilç xoLvcovEccç..., p. 63.

www.dacoromanica.ro

20 ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN

Tratind despre invätämintul Cu limba de predare greacä, trebuiesä precizäm cä, paralel cu acest invätänaint superior, de studiere la inceputa clasicilor antichitätii grece§ti §i a filozofiei vechi §i noi, iar apoi §i a §tiin-telor pozitive, se dezvolta pe teritoriul prior române §i invkämintul inlimba románä §i slavonä. De pildä, in ianuarie 1669 §tim cg, logorätulRadul Nästurel däruie§te un loe la Cimpulung pentru clädirea unei §coli.La 10 mai 1669, domnul Antonie vodá din Pope§ti intäre§te prin hrisov,,casa de invätäturä, adecA §coala" in ora§ul Cimpulung. La 28 martie1670 Antonie vodä, printr-un alt hrisov, nume§te pe mitropolitul Teo-dosie s'A, se afle ispravnic §i purtätoriu de grijä §colii". Totodatä domnulacordä poli jumätate din veniturile vämii Rucärului §i Dragoslave/or,pentru plata dascälilor §i hrana copiilor 70 Nu am dat dedil un exemplu.

In secolul al XVIII-lea, in epoca regimului fanariot, invätämintulIn limba nationalä nu a fost niciodatä, neglijat. Mai toate hrisoavele dom-ne§ti de reorganizare a invätämintului din Academiile domne§ti prevedeau§1 dispozitii pentru §colile in limba románä. Acest invkämint insä se desfä-§ura de obicei pe lingä unele mänästiri §i biserici, fiind destinat copiilorprovenind din päturile de jos. In aceste §coli se inväta scrisul, cititul §isocotitul, se dobindea cultura elementar& §i se pregäteau clericii §i cinta.-retii de bisericä, precum §i secretarii cancelariilor domne§ti §i adminis-trative 71.

Cf. Generalul P. V. NAsturel, Genealogia Ndsturelilor, In Revista pentru istozie,arheologie si filologie", vol. XIII (1912), p. 56-57 si 60-61, si revista Mitropolia Oltenier,anul X (1958), nr. 7-8, p. 515-516.

71 Alexandru Balad si Ion lonaqcu, Unioersitatea din Bucuroti, 1864-1964, p. 12.

www.dacoromanica.ro

Capitolul II

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI

ACADEMIA DOMNEASCA DIN BUCUREFFI

Studiul nostru consacrat istoricului invätämintului ca limba depredare gread, desfäsurat in Academiile domnesti din Bucuresti siva cuprinde toata perioada acestui invätämint, de la infiintarea Acade-miilor i pinä in 1821, cind, in urma transformärilor sociale, economicesi politice de mare insemnAtate, generate de miscärile lui TudorVladimirescu i Alexandru Ipsilanti, are loe desfiintarea invätämintuluicu limba de predare greacg i organizarea, pe baze serioase, a invätämin-tului de grad similar in limba românä.

Inainte de a trece la intemeierea Academiilor, vom semnala citevaincerdri anterioare de infiintare a unui invätämint superior. Ind,' din.1629, un cälugär cretan, Benedict, intentiona sä, infiinteze in Tara Romä-neascg o scoall pentru crestinii de aici", probabil superioarl in limba.greacä, avind in vedere pregätirea lui. Benedict a lost un cinstit i preainvätat dascäl" i, precum spune cälätorul suedez, Paul Strassburgh,studiase sapte ani la Wittenberg, era om cult, poliglot, cunostea limbilegreacä, turd, latinä i germanä. Cind c5,16torul suedez Strassburgh afost primit la curtea domneasd, in trecere pe aici, si Leon. Toma, domnulTärii Românesti, a dat un märet ospät, Benedict, care era si prediatorulcur, a tradus cuvintarea cälätorului rostitä in limba latinä, In limbilegread i turd,* 72 Nu se stie dacä scoala a luat fiintä, dar chiar dad, nua fost infiintatä, fapt important este &A existan la Bucuresti preocupäriculturale de felul acesta Ind, din 1629.

In secolul al XVII-lea au functionat In -Wile romane scoli superioare,dar sporadic si de scurtä duratä. In Tara Româneasd s-a infiintat la

72 Cf. Silviu Dragomir, Contribulii privitoare la relaiiile bisericii romeinesti cu RusiaIn veacul XVII, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, tomul XXXIV (1911-1912),p. 1072; N. Iorga, Istoria rorndnilor prin c6latori, ed. a Ha, vol. J, Bucure§ti,1928, p. 285

acela0, Istoria bisericii romdnesti, ed. a II, vol. I, Bucure§ti, 1929, p. 254.

www.dacoromanica.ro

22 ARIAIINA CAMARIANO-CIORAN

Tirgoviste in timpul lui Matei Basarab, pe la 1646, de catre Paisie Liga-ridis 3 §i Ignatie Petritis 74 prima scoalä superioara care avea un pronuntataccent de umanism grec si de cultura bizantina.

Parerea acreditata vreme Indelungata, atit In istoriografia g-reacacit si in cea romana, cä, Ligaridis a fost profesor la colegiul lui Vasile Lupudin Iasi nu este intemeiata precum a aratat Victor Papacostea. Sieste firesc acest lucru, caci prezenta lui In fruntea colegiului din Iasiar fi fost inexplicabila i paradoxall. Odata ce pentru salvarea ortodoxiei,Vasile Lupu a sprijinit rasturnarea patriarhului Partenie I, pentru motivulcá acesta, sub influenta lui Ligaridis, intretinea corespondenta secretacu Congregatia de Propaganda Fide, cum putea el, apä'ratorul Infocat alortodoxiei, sa cierne In fruntea colegiului din Iasi un agent al iezuitilor,un anatematizat de patriarhul Partenie II, ridicat la scaunul ecumenic cuajutorul sail?

Nu cunoastem motivele care 1-au determinat pe domnul Moldoveisa-1 cheme pe Ligaridis la curtea sa, dar credem cá dintr-o eroare s-aafirmat ca a fost chemat ca profesor. Documentele nu fac nici o preci-zare In acest sens ; se spune simplu ea a fost chemat de Vasile Lupu : IISignor Ligaridi domane li 16 ottobre partirà per Buldania chiamato daquel Prencipe" 75. Dar, In drum spre Moldova, Ligaridis se va opri InTara Româneasca si va fi angajat de postelnicul Constantin Cantacuzino caprofesor pentru fiii sai. Alaturi de fiii postelnicului se vor adauga i altifii de bojen i, In felul acesta, se va forma nucleul primei scoli superioare,

73 Date biografice referitoare la Paisie Ligaridis gAsim in G. CAlinescu,A/tre notiziesui missionari cattolici nei Paesi Romeni, In Diplomatarium Italicum", 11 (1930), p. 368 si369; C. Amantos, Hatatog AtycepI81s, in 'Erre.r/pEg B. DrouSiLv", XIII (1937),p. 224-229 ;Fr. Pall, Les relations..., p. 60-140 si V. Papacostea, Originile invdfdmIntuluisuperior in Tara Romaneascd, in Studii", anul XIV (1961), nr. 5, p. 1147-1148.

Ligaridis a primit de la domnul Tarn Romanesti si o alta insarcinare importantd. Vaajuta, impreunA cu colegul sAu Ignatie Petritis, pe elevul sAu Daniil Panonianul la tradu-cerea operei legislative : indreptarea legit, publicatà la Tirgoviste In 1652. In earl de altelucräri Cu continut dogmatic de polemica, de la Ligaridis au ramas i patru InvAtatari deaceeasi natura adresate lutero-calvinilor romftni din Ardeal (Cf. Andronicas Dimitracopoulos,IIpocs,qxcet xcei 3Lop0.6.3ev;, Lipsca, 1871, p. 51). Ligaridis este atras si de un gen literar foarteapreciat pe atunci, care dadea asupritilor de sub stäpfnirea otomana speranta de ebberare.El ne va Msa un Hrismologhion, o culegere de prorociri cu interpretarea lor, scris In Rusia In1656. Cf. A. Papadopulos-Kerameus, `IspocroXutuTtx4)..., vol. I, Petersburg, 1891, p. 255-256,nr. 160.

74 Stirile pe care le avem despre Ignatie Petritis, originar din Chios, stilt putine. Stimdoar cA era profesor la scoala greco-latina din Tirgoviste Infiintatà de Paisie Ligaridis. Separe cA Petritis era profesor de filologie greacA pe and Ligaridis era de filozofie. A ajutatImpreuna cu Ligaridis pe elevul sat', Daniil Panonianul, la traducerea operei legislative In-dreptarea legii. Nu stim cit a stat la Tirgoviste. In 1650 era acolo, de unde a rAspuns lao scrisoare primita de la Panos. (Cf. ms. gr. 292). G. Calinescu, Altre notizie..., p. 395 siD. Russo, Studii..., p. 137. Ignatie Petritis a lasat clteva opere literare In care imità pe prade-cesorii sai. In Anly-naLg Avriv71, publicata de Sp. Lambros in Collection de romans grecs,Paris, 1880, p. 236-237, imità unele versuri ale vistierului Stavrinos din 'Avapccricaleg To5ci5cre6ecrrderou xect civapetoTi-cou Mtxceip Ç3oce368cc; cf. D. Russo, op. cit., p. 114. De la fnvi-tatul cAlugAr au rdmas mai multe manuscrise cuprinzlnd diferite opere alatuite, traduse saucopiate de el, cf. bibliografia aferenta la D. Russo, op. cit., p. 137.

75 Fr. Pall, Les relations..., p. 134.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARDA. INVATAMINTULUI IN ACADEIVIEILE DOM:NE-WI 23

scoala greco-latina din Tirgoviste. Tendintele de inclinare a societätii dinTara Itomâneasca catre cultura clasicismului grec si roman inlesnescinfiintarea scolii greco-latine.

Ligaridis a predat logica si retorica 76 in limbile greaca si latina.Scoala conclusa de acesta avea un numar redus de elevi si un pronuntatcaracter de clasa. Dintr-un raport al profesorului, purtind data : 12 august1650, aflam ca elevii sai eran 12 tineri apartinind celor mai mari familiiboieresti din Tara Româneasca77. Durata scolii tirgovistene a fost efemerl :1646-1651 78. Acest fapt dovedeste ca a fost o scoala organizatä anumepentru tinerii fii de boieri si ca dupa ce acestia au urmat ciclurile dematerii ce se obisnuiau pe atunci, cursurile au incetat, nefiind populatede alti elevi sau nefiind personal didactic. Aceastä primä scoala de curssuperior nu a avut deci caracter de scoalä obsteasca, ci pe cel de sward,particulara

Pentru citeva decenii din a doua jumatate a veacului al XVII-leane lipseste orice informatie cu privire la existenta unui invatamint latinsau grec in Tara Româneasca.

S'árbatorirea centenarului 17niversitatii din Bucuresti a prilejuitnoi cercetäri legate de istoria invätamintului. S-a reluat, cu aceasta ocazie,studiul problemei atit de controversate a datei intemeierii Academieidin Bucuresti si a persoanei careia i se datoreaza acest act de cultura.Cea mai mare parte a cercetatorilor mai vechi se oprisera asupra voievo-dului Serban Cantacuzino (1678-1688) 79. V. Papacostea 8°, Oh. Cront 81§i I. Ioanascu 82 au sustinut insa ca Academia domneasca din Bucurestia fost intemeiata de Constantin Brincoveanu, cu ajutorul unchiului sau,stolnicul Constantin Cantacuzino, om cu -vaste cunostinte si de larg orizontcultural 83. In ceea ce priveste data infiintärii, cei trei autori au p.areridiferite : Oh. Cront o stabileste intre 1693-1695, I. Ionascu la 1694,

76 V. Papacostea, Originile Inv616mIntului.. ., p. 1158." G. Calinescu, Altre notizie..., p. 400-401.78 D. Badarau, Laicismul umanitarist..., p. 31; Alexandru Balad si Ion Ionascu, Uni-

versitatea din Bucuresti, 1864-1964, Bucuresti, p. 12 si Stefan Birsanescu, Schola greca e latinadin Tirgoviste, In : Din istoria pedagogiei romeinesti, vol. II, Bucuresti, 1966, p. 191-213.

79 0 migaloasa statistica a opiniilor cercetatorilor cu privire la fondatorul si data In-temeierii Academiei de la Sf. Saya da I. Ionascu In articolul sat' : Cu privire la data intemeieriiAcademiei domnesti de la S f. Saya din Bucuresti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1264.

88 Victor Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la fcolile din Bucuresti, In Studii",an. XIV (1961), nr. 1, p. 116-117. Acelasi, Originile Invdfamintului..., p. 1139-1164. Idem,Les origines de l'enseignernent..., p. 7-39 si Idem, La Fondation de l'Académie grecque" deBucarest. .., p. 115-145 si nr. 3-4, p. 413-436.

81 Gh. Grout, Academia domneascd. . ., p. 833-848; Idem, Inceputurile Academieidomnesti din Bucuresti, p. 15-24; idem, L' Académie de Saint-Sava de Bucarest au XVIII'siècle..., p. 437-473.

82 I. Ionascu, Cu privire la data..., p. 1252-1271.83 Neofit Patelaros, mitropolit al Cretei, vizitInd In 1679 Tara Romaneasca, a fost attt

de mult impresionat de eruditia stolnicului, !nett, rostind un encomion la adresa lui, ii lauddcultura aleasa, numindu-1 al optelea pe lingd cei 7 Intelepti ai vechei Elade. Cf. Alex. Lavriotis,Neocpírrou KtyrponoXE.rou Kpirrng 'rob' IlateXetpou 7rpòç KcavaTcorrIvov Kawromoulvòv lyx(Liziov,In 'EXkonxbq (DaoXoycxòç7.../SXXoyoç KcavaravrLvourc6Xecog, 27 (1895-1899), p. 291.

www.dacoromanica.ro

24 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

V. Papacostea la 1695 ", iar Istoria României" propune In preajma.anului 1695" 85. In cele ce urmeaeá, vom supine argumentele autorilorcitati unei analize amänuntite, aducind in discutie date noi, inedite,In mäsurg, dupä pärerea noasträ, sä acorde totusi lui Serban Cantacuzino.calitatea de intemeietor al scolii grecesti. S-a afirmat c'ä :

Nu existd actul de intemeiere emis de $erban Cantacuzino (Papa-costea, p. 126, Cront, p. 17). Dar nici de la Brincoveanu nu avem vreunact propriu-zis de intemeiere, ci numai acte ulterioare, de reorganizare.De ce cercetätorii care Bustin teza cd, Brincoveanu este fondatorul Acade-miei, nu sint tot atit de exigenti i fa g de acesta, ci se multumese s facáo simplä afirmatie, nefondatä pe actul de intemeiere ? Admitind cat Acade-mia a fost intemeiatä de Brincoveanu in 1694 sau 1695, cum explieä isto-ricii nostri faptul cg, nu avem nici un act oficial relativ la organizarea.Academiei, la programul de invätämint, la salariile profesoriloralte amAnunte din perioada 1695-1707? Noi credem &A, asa cum nu_s-au pästrat acte oficiale pentru primii ani de functionare a Academieidin epoca lui Brincoveanu, tot asa de bine putem admite c'ä nu s-au_pästrat nici pentru primii ani de functionare a acestei institutii dintimpul lui Serban Cantacuzino, sau, mai bine zis, noi nu le-am pututgäsi pinä astäzi.

in corespondenta epocii lui Cantacuzino nu se vorbeste de Aacademiadomneascet. Dar nici pentru faza incipientä a scorn grecesti de pe timpullui Brincoveanu nu se vorbeste in vreo corespondentl. Documenteleprezentate ca dovedind calitatea de fondator a lui Brincoveanu (Papa-costea, p. 126) slut toate din 1707, si se referä la reorganizarea efectuatä.In acest an.

Afirmaliile lui Kyminitis In discursurile sale encomiastice.drept c'ä Sevastos Kyminitis afirmä in discursurile sale encomiastice eä.Brincoveanu a intemeiat Academia si nu aminteste de Serban Cantacu-zino, dar acest fapt este firesc. Fiind vorba de discursuri encomiastice,inchinate lui Constantin Brincoveanu, era normal sä-1 laude pe acesta,nu pe predecesorul lui. 1VIindru de aprecierea domnului (acesta Ii oferea,eontrar obiceiului, un loe de einste la mas'ä, chiar inaintea boierilor) 88,Kyminitis, ea director al Academiei läuda pe reorganizatorul ei, In maniera,excesivä i retoricg a timpului, desigur i pentru faptul cá asemenea laud&

aprecien i se revärsau, indirect, si asupra lui insusi, conducätorul spiri-tual al Academiei mult läudate. Era firesc, deci, ca domnul In scaunnu predecesorul lui sä fie cel cgruia sä i se atribuie pe bunä dreptate,de altf el, progresele invätämintului. Avind in vedere cá once inceputanevoie roade vizibile, färä indoialä cá rezultatele scolii din Bucuresti,infiintatä pe timpul lui erban. Cantacuzino, nu s-a putut vedea in scurt

84 Gh. Cront, Inceputurile..., p. 20; I. Iona§cu, Cu privire la data tntemeierii..., p. 127()§i V. Papacostea, La Fondation.. ., p. 115.

85 Istoria Romdniei, vol. III, p. 263.86 Const. Daponte, KccrciXoyoç Icrropot6g..., In Const. Erbiceanu, Cronicarii greet,.

p. 203.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILE DOMNE$TI 25

timp. In domnia de lunga durata a lui Brincoveanu bug, dupä repetatelereorganizan i mai ales, dupa aplicarea remarcabilei programe, elabo-ratä de Hrisant Notara in 1707, rezultatele invatamin. tului s-au facutcunoscute si peste hotare si era firesc s5, se vorbeasca de acest fapt cultural,care era pus in legatura cu Brincoveanu, zelosul sprijinitor al culturii.

Cu privire la termenul de infiintare", folosit de Kyminitis, docu-mentele si cronicile vin 0, confirme faptul ca acesta era folosit in trecut

pentru reinfiintarea" sau reorganizarea" dupa o perioadade intrerupere. Constantin Brincoveanu insusi, in hrisovul de reorganizaredin 1707 a Academiei afirmä : ne-am hotärit a intemeia o scoala inaltade obste" 87. Cine mi ar tii ca o asemenea scoala exista Inca de la fineleveacului al XVII-lea, ar putea cu usurinta crede ca ea a luat fiintä abiala aceasta data. Se pot cita si numeroase alte exemple In acelasi sens.Cronica Ghiculeftilor 88, amintind despre intentia lui Nicolae Mavrocordatde a reinfiinta in 1714 Academia domneasca din Iasi (ale carel cursuriau fost intrerupte, probabil in 1711, din pricina tulburärilor razboiului)spune : avea de gind sá faca doua lucruri bune care nu erau in tara,adica tipografie i walk'. Or, cum vom vedea mai jos, scoala greceascadin Iasi functiona incä" de pe vremea lui Antioh Cantemir si N. Mavro-cordat nu a facut decit sä o reinfiinteze i sä o reorganizeze. Referindu-sela reorganizarea scolii din Iasi la 1714, Iacob Manu seria lui HrisantNotara c'ä s-a bucurat aflind de l'i,ntemeierea §colilor i ca doreste celuicare le-a organizat . . . 88 Tot Cronica Ghiculestilor precizeaza ca GrigoreGhica a intemeiat la Iasi scoala ". In Irroptcc Tijq Mazícxq, Mihai Cantacu-zino afirma ca din initiativa lui Const. Mavrocordat s-au deschis in 1735scoli grecesti 91, ca si cum aceste scoli nu ar fi existat pina atunci. Scoaladin Buzau fusese infiintat'a in 1725; desi hrisoave din 1731, 1734, 1746,1754 confirma existenta ei poate a functionat cu unele intermitente,dar totusi avea traditie indelungafä desi, in hrisovul sail din 1776,Alexandru Ipsilanti precizeaza cá intemeiaza doua scoli, una la Craiovasi alta la Buzau 92 In 1811, Veniamin Costache aminteste ca GrigoreGhica, domul Moldovei, vrind stt deschidd Academie mare ca cele dinEuropa ..." l-a adus pe Nichifor Theotochis (Bibl. rom. veche, III, p. 38).Exemple de acest gen se pot gasi si in afana granitelor. Asa, de Oda,.desi scoala din Patmos functiona Inca de pe la sfirsitul veacului al XVI-lea,remarcabila ei inflorire sub directoratul lui Macarie a facut pe Daponte

87 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394. Versiunea greacA a acestui document, publi-catA de Émile Legrand in Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 68-70, are titlul : Rri-sovul prea talfatului domn ... Constantin Basaraba voevoda, pentru fcoala noud care s-a fdcutla Bucurqti (8L& axoxezov -rò viov 6no5 grvev etç Bouxoupiartov). i acest titlu este odovadA cA reorganizarea scolii era socotitA ca infiintarea unei ;con noi.

88 Cronica Ghiculeftilor..., p. 177.89 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585.99 Cronica p. 287.91 Mihai Cantacuzino, `Iatoptoc -rt.; BXocxEocg, publicatA de fratii Tunusli, Viena, 1806,-

p. 294.92 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1272.

www.dacoromanica.ro

26 ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN

sg afirme el acesta a fost fondatorul ei (E. Legrand, Éphémérides daces,III, yo. XII, nota 4).

In consecintg, termenii a infiinta, a Intemeia §i a wza Iscoald aveauIn secolul al XVIII-lea §i sensul de reorganizare. Ni se pare deci legitimde a integra afirmatiile din discursurile encomiastice ale lui SevastosKyminitis, privind atribuirea infiinarii Academiei din Bucure§ti luiConstantin Brincoveanu, intre asemenea cazuri de confuzie de terminologie.

4. Se angajau profesori particulari pe timpul lui $erban Cantacuzino.Faptul eg se angajau profesori particulari nu poate constitui un argu-ment concludent impotriva existentei unei §coli. In acea vreme, fiiidomnilor §i ai marilor boieri nu frecventau Academiile domne§ti, dupäcum arätgm in capitolul Apartenenta social d a eleviior. Mai tirziu, domni-torul Grigore Ghica va combate angaj area profesorilor particulari, intrucit.elevii cu invgatura cea desgvir§itä n.0 se procopseau, aminind mi maimulti tot neinvgtati" 93. Dar chiar in cazul eä asemenea elevi frecventauAcademia domneascg, li se angajau §i profesori particulari in vedereastudierii mai temeinice a limbii grece§ti pentru a putea urma la Academiadomneascg cursurile superioare de filozofie. Astfel, Serban Cantacuzinoscria in 1686 lui Ion Cariofil, la Constantinopol, cerind sg-i trimia deacolo un profesor priceput 94. Interesantä este §i scrisoarea stolniculuiConstantin Cantacuzino, fratele domnului Serban (din 12 mai 1692),adresaa aceluia§i Cariofil. Din aceastä scrisoare rezultg cg fiii stolniculuiConstantin Cantacuzino fuseserg elevii lui Cariofil, cg acum un alt profesor,bun pedagog, pentru a ascuti mintea elevilor säi, in vederea receptiongrii uneiculturi superioare, le preda logica, intrucit §i o sutg de ani, scrie taal lor,dacg ar studia gramatica §i literatura tot la acela§i ciclu vor rgmine. In-trucit textul scrisorii lui Constantin Cantacuzino a fost tradus §i interpretatgre§it de istoricii no§tri, 11 reproducem textual : `01.1.okog xcd. 6 8Laciaxo:X6g -my, ó.órcaog -coúç ircp.eXa-cca xcaclq, xca auXXoycVq.,Levoq M: vec XercTúvy) Tós, votív ocú-r(7)veig c'evoyr6pctv p.c*lcav Tok Mo'caxeL T6pcc Xoymilv, irceLN) Olv xchl ixoc-còv xpewouS-11-5eXov arcouagn 're( ypcy.t/cc-cmdc, edo gtvcc xoa -còv ccirróv xúxXov OeXov xo'c[Let 95.(La fel §i profesorul lor, care aratä mula sirguintä pentru ei, gindindu-sesg le ascua mintea pentru o invä'aturg superioarä, le predg acum logica,.deoarece §i o sua de ani dacg ar studia gramatica §i literatura tot unul§i acela§i ciclu ar face). Prin urmare, nu putem spune cg profesorul lor.,,era mediocru §i foarte slab ea pedagog" §i cl l'enseignement de lagrammaire et de la logique ne convient pas à leur jeune cerveau" 96

Aceste angajgri de profesori particulari Ant aduse ca argumentcA, nu exista §coalä greceascá pe atunci. Dupg pgrerea noastrg, acest fapt

93 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16. Pentru a stAvilii activitatea profeso-rilor particulari, lipsiti de pregAtirea necesarà, domnul Ioan Teodor Callimachi, prin hrisovul-sail din 1759, va recomanda ca toti copiii sA frecventeze Academia din Iasi, scoala oficialacu personal didactic selectionat. Cf. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 43.

94 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 89r-93r.95 Ms. citat, f. 119r-119°.96 A fost interpretat gresit acest text de Victor Papacostea, La Fondation..., p. 414;

J. Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1267; Gh. Cront, Inceputurile..., p. 18.

www.dacoromanica.ro

97 N. Iorga, Istoria literaturii romdne..., p. 49. Chiar Maiota in titlul operei saleAóyo imç rò acorhpLov rcci,9og, Minnie, 1706, spune ca era profesorul beizadelelor pentrulimbile greaca i latind.

98 Bibl. Acad. pach. DCLXXXVI/59 i Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 459.Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566 si 676. Iacob Manu fusese mai Inainte

profesorul lui Nicolae si al lui loan Mavrocordat. Care atiiia ani ai aratat o aplecare inadevar pdrinteasca fata de noi", li scria Mavrocordat i Il Indemna sa foloseasca toate mij-loacele, chiar i bataia pentru ca fiul sau Scarlat, care manifesta Indaratnicie i lipsa debunavointa In a invata", sa fie calauzit cu sfaturile lui bune i sa i se formeze caracterul,fiind In fragezimea virster. (Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566). Pe preotul Se-rafim 11 angajase ca profesor In 1715, cf. op. cit., p. 676.

100 Constantin Daponte, Ephémerides daces, ed. Emile Legrad, Paris, 1880, vol. II,p. 43 notd.

101 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tec p.ssec r;jv eacontv, ed. Aftonidis, Constar.tinopol, 1870,p. 137.

102 N. Iorga, Studii f i documente, vol. XII, p. 79-80.108 A6r0; `Eptcik-, 1813, p. 61 (a doua paginatie).104 N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. II, p. 43; acelasi, Istoria tnodldmintului..., p. 137;

acelasi, La panétration des idées de l'Occident darts le Sud-Est de l'Europe aux XVIIe etXVIII° siacles, In Revue historique", I (1924), p. 107.

1°6 Ourcríjç" din 23 mai 1860, unde se public& un necrolog despre loan Gheorgheserdarul.

ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE$TI 27

nu poate fi citusi de putin un argument, Intrucit si Constantin Brinco-veanu a angajat profesori particulari pentru fiii &Ai, mai Intl pe cretanulGheorghe Maiota 97, iar in 1712 pe Anastasie Bunelis din Ianina 98, chiarIn vremea cind Academia domneasc6 din Bucuresti funciona si era temei-nic organizat6. Nicolae Mavrocordat angaj ase pentru fill si pe eruditulIacob Manu si pe preotul Serafim 99. Constantin Mavrocordat, fiul luiNicolae, angaj ase pentru fili s`ái pe Neofit din Creta, viitorul mitropolital Ungrovlahiei ®. Natanail Calonaris a fost profesorul celor patru fiiai lui Mihai Itacovitg, ; dupl mazilirea acestuia din scaunul Moldovei191,Calonaris a insotit pe elevii säi la Constantinopol. Intr-o scrisoare a luiManase Eliade din 1766, se arafg en de mult erau pretuiti i cá'utati InOrile noastre oamenii invgtati, deoarece toti boierii de aici obisnuiesc8'1 angajeze pentru casele lor profesori cu un salariu de 150-200 de lei,sau chiar mai mult, i profesorul are numai copiii boierului, unul saudoi, sà instruiasc5,. El ia si masa impreung cu boierul si are tot confor-tul" 102. Chiar intr-o epocà mai tirzie, and nivelul Academiilor domnestiera mult ridicat, putind rivaliza cu institutii similare de culturg din Apus,num'drul profesorilor greci particulari era Ind, apreciabil. In urma repe-tatelor reorganieári, Academia din Bucuresti îi atinsese, pe vremea luiloan Caragea, maxima ei inflorire ; totusi domnul nu-si trimitea copiiisà invete acolo. Acestia aveau ca profesor particular, la curte, pe insusidirectorul Academiei, Constantin Vardalahos 13. Grigore Ghica, primuldomn pgmintean dupg desfiintarea regimului fanariot, a avut si el lacurte, un profesor grec 104. Profesorii greci erau c'äutati i dup5, organizareatemeinicA a InvätAmintului românesc. loan G-heorghe serdarul a fost,In secolul al XIX-lea, profesorul copiilor din cele mai mari familii boie-resti precum si al viitorului domn, Gheorghe Bibescu, care i-a acordato pensie lunarl de 400 lei 195. Chiar In cazul In care boierii isi trimiteau

www.dacoromanica.ro

28 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

copiii in Occident pentru studii, ei eran insotiti adeseori de cite un pro-fesor grec. La Venetia, Constantin Cantacuzino a fost insotit de cAlu-gärul Gondulis, iar la Padova de Arsenie Caludis. stefan Belu, trimitindpe fiul säu, Dimitrie, sá studieze la Viena, l-a incredintat acolo intii luiNeofit Ducas §i apoi lui stefan Comitas 106.

Cele afirmate mai sus slut suficiente pentru a dovedi cá existenta,Academiei in vremea lui erban Cantacuzino nu poate fi negatä pe baza,faptului cá in aceea vreme se cAutau profesori greci particulari.

Discutiile cu privire la data intemeierii Academiei domne§ti dinBucure§ti au atras §i atentia cercetätorului grec Cleobul Tsourkas.articolul säu Autour des origines de l'Académie grecgue de Bucarest (16751821) 107, autorul combate teza Infiinárii Academiei in 1694 §i sustine ca.,§coala greacä a existat 'Meg din 1675 §i cä Brincoveanu §i fratii Greceanutraduatorii Bibliei din vremea lui erban Cantacuzino, invätasera', limbagreacä la o §coal6 cu invätämint grecesc din Tara Româneascä. Precuraam vAzut mai sus, multi boieri români cuno§teau aceastä limbA, chiarinainte de domnia lui Brincoveanu, bineinteles §i mai tirziu ; aceastanu inseamnä eä exista o §coalä greacä incl din 1675, limba greacä seinväta cu profesori particulari. Bazindu-se pe o afirmatie evazivä a luiN. Cartojan "8, Tsourkas crede cä le long séjour de l'Archevéque deNysse à Bucarest et sa collaboration a, la traduction de la Bible en langueroumaine est une preuve assez convaincante de l'existence à cette époqued'une école ou d'un collège princier, à l'instar de celui qui avait fonctionné

Tirgovi§te" 109. Dupä pärerea noasträ, prezenta lui Ghermanos Locros,mitropolit al Nyssei, in Tara Româneascä, ca §i cea a altor invätati, nuconstituie o davodä peremptorie cá ace§tia erau profesori la §coala dom-neascä. Nici afirmatia din introducerea Bibliei : puind dascäli §tiutifoarte den limba elineascä, pe prea inteleptul cel dintru dascäli ales §iarhiereu Ghermanonisis §i dupl petrecerea lui pe altii care s-au intimplat... etc."'" nu constituie o dovadä cá toti ace§tia au fost profesori la,§coala greacä. Ei fuseserä probabil profesori la curte sau la casele boie-re§ti, ca atitia altii in acea vreme §i mai tirziu §i, ca urmare a acestuifapt, purtau titlul de profesor. Mitropolitului Ghermanos i se putea acordarpe drept titlul de dascAl ; fusese profesor la §coala din Constantinopol.Nu este exclus ca §i in tara noasträ el sä se fi angajat pentru scurt timpca profesor la vreo casä boiereascä sau sä fi alcItuit o clasä cu citiva,fii de boieri, a§a cum credem cä a fäcut §i Ieremia Cacavela in Moldova,profesorul lui Dimitrie Cantemir. Dar nu credem ca Ghermanos Locros

le6 N. BAnescu, Academia greceascd. . ., p. 11-12. Dupà cum reiese din corespondentasa, dei se afta intr-un mediu cultural occidental, se ostenea si acolo sa-si insuseascA limbasi cultura greacd. El primea Inapoi scrisorile sale scrise In limba greaca corectate de caretatAl sAu, fapt care dovedeste eS i tatAl sAu avea culturà greacA. Acelasi, op. cit., p. 12.

107 In Balkan Studies", VI (1965), nr. 1, P. 265-280.1" N. Cartojan, Istoria literaturii romdne vechi, vol. III, Bucuresti, 1945, p. 216.109 Cl. Tsourkas, op. cit., p. 277.110 Citat de Cartojan, op. cit., p. 216, cf. si Ioan Bianu i Nerva Hodos. Bibliograf ia

romdneascd veche, vol. I, Bucuresti, 1903, p. 286.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZA.REA INVATAMTNTULUT IN ACADEMECLE DOMNE$T1 29

sg fi functionat ea profesor la o coal oiicial in vremea domniei luiGheorghe Duca. In once caz, in 1682 el nu mai exersa functia de profesor

nu-vi putea elvtiga existenta ; peste cinci ani, in 1687, el vi-a dat obv-tescul sfirvit 111. N. Vätämanu afirmg cg in 1686 Ghermanos era pro-fesor la Sf. Saya: Se cunoavte o scrisoare din 1686 a mitropolituluiGhermanos al Nyssei, aflat pe atunci la Bucurevti la vcoala de la SI. Sava"112.Or, din scrisoare rezultg ea' domnul Ii däduse o mgngstire pustiitäpe care a renovat-o i locuia retras acolo 113. Dacg era profesor, nu puteasä stea retras intr-o mgngstire i dacg, activa ca profesor ar fi dat in scri-soare un am'Inunt, fie vi secundar, despre activitatea sa de dascgl.

Sá presupunem, ava cum se afirmg ceea ce noi nu credem cg,infiintarea invgtgmintului grecesc din Bucurevti este legatg de venirealui Sevastos Kyminitis in targ. In acest caz trebuie s'g urmgrim peregri-ngrile acestuia. Se vtie cá, pgräsind Constantinopolul In urrna unor con-filete cu elevii coiii din Fanar, Kyminitis se intoarce la Trapezunt, oravul sgunatal, vi organizeaz '6 vcoala de acolo ; prezenta lui in acest ora v In 1682 fiindatestatg documentar 114. A. Papadopoulos-Kerameus, care a studiat temei-nic scrierile inedite ale profesorului vi a dat o bibliografie a operelorlui 115, afirmg c'g poate Kyminitis a venit la Bucurevti in 1690 118. Corobo-rarea unei serii de vtiri documentare ne indreptgtevte sá afirmdm cg, datavenirii lui Kyminitis la Bucurevti este sfirfitul anului 1689:

ultimul discurs rostit de Kyminitis la Trapezunt este din 1689 117;ultima lui scrisoare, expediatg din acest ora, este din toamna

aceluiavi an 118. Intr-o altg scrisoare, nedatatg, dar care pare sg fi fostscrisg, indatg dupg prima, Kyminitis dg numeroase amgmunte despreviata grea a locuitorilor din Trapezunt din pricina asupririi otomaneprecizeazg cg adeseori s-a gindit sg plece, dar nu a flcut-o numai din dorintade a fi de folos patriei sale 118. Totuvi ping la urnag s-a hotgrit vi la sfir-vitul anului 1689 a plecat de acolo vi a venit la Bucurevti ;

111 In citeva scrisori provenind de la Ghermanos Locros aflate In manuscrisul grec 974din Bibl. Acad., datate din 1682, reZultà ca Ghermanos traia In lipsuri i sAracie. Dar nu a traitmult In aceasta situatie caci Intre timp a fost angajat ca traducator la Biblia lui $erbanCantacuzino, iar la Inceputul anului 1687 si-a dat obstescul sfIrsit in Bucuresti. Aceastastire precisd o afldm dintr-o scrisoare a medicului Iacob Pilarinos, avInd data de 10 februarie1687, expediata din Bucuresti. Medicul afirma In scrisoare ca In sase zile Ghermanos amurit färà ca el sa-1 poata ajuta cu vreun medicament (Bibl. Acad., ms. grec 974, Y. 69r). Acestdocument infirma ipotezele lui Cl. Tsourkas ca din Bucuresti Ghermanos a trecut in Mol-dova de unde s-a lndreptat apoi In Rusia. Lit il finit ses jours, on ne sait à quelle date" (Cl.Tsourkas, op. cit., p. 277-278).

212 Nicolae Vatiimanu, &cob Pglerino, medic al curlii domnesti din Bucurepti (1684 1687;1694-1708), in Din istoria medicinii romdnesti si universale, Bucuresti, 1962, P. 123-124.

113 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 325.114 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 79r-79° si 80r cuprind scrisori datate din 1782, adresate

de elevii lui Kyminitis din Constantinopol profesorului lor la Trapezunt.225 A. Papadopoulos-Kerameus in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XIIXXVII

(introducere).116 Op. cit., p. XIII.117 A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XXIII, nr. 71.118 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 106r-109r.119 Ibidem, f. 109v-110r.

www.dacoromanica.ro

30 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Epaminondas Kyriakidis, autorul unui studiu despre invätatiidin Trapezunt, precizeazA c Sevastos Kyminitis a fost invitat la Bucu-resti in 1689 120;

se stie c in 1689 directia scolii din Trapezunt fusese preluatäde un elev al lui Kyminitis 121, dovadäc acesta nu mai era acolo ;

Constantin Erbiceanu afirmä cg, a gäsit intr-un manuscris oinsemnare autografä, a lui Kyminitis in care acesta precizeazä c5, a venitla Academia din Bucuresti in 1689 122.

Dupä, pärerea noasträ, Kyminitis, aflindu-se la Trapezunt, a fostchemat la Bucuresti, Ina' de pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino,ca sá conducä scoala greacä de aici, dar el a sosit scurt timp dupä moarteadomnului. Numai astfel se explicä acel discurs encomiastic dedicat deegtre profesorul grec lui Serban Cantacuzino ; altfel nu se poate explicatrimiterea unui asemenea discurs din Trapezunt. De asemenea, numai inlumina unor astfel de relatii se poate explica si o scrisoare din iunie 1689adresatä de Kyminitis lui Mihai Cantacuzino 123. Dupä ce face elogiulinvätäturii si al culturii, socotindu-le bunuri nepieritoare, Kyminitis nupropune infiintarea unei ícoli, ci recomandä ca invätämintul din TaraRomâneascg sä, fie de mai lung5, duratä : ypcqq.dc-aav xpovto-ckpcx 67C011ailXad fiEVT7), sau el se cere : xcd xp6vou toAAoi, xcci. xpavou I.Lorxpo5, xo:i.8cosáv% 6 alltxpeig. Mai departe, el atrage atentia lui Mihai CantacuzinocA, pe IMO, profesori i cärti, trebuie preväzute, cu därnicie, incá multecheltuieli, avind in vedere cá nici o altä cheltuialä nu este mai folo-sitoare". Kyminitis precizeazä totodatä cá intr-o altä, scrisoare, adresatälui Constantin Cantacuzino, a indicat mijloacele de realizare ale acestordeziderate.

Din aceastä scrisoare rezultä, faptul important cä, nu este vorbade infiintarea unei feoli, ei de organizarea unui invaleimint de mai lungeiduratei, dovadä, cä, exista deja o scoalä i cá Kyminitis recomanda imbu-nätätirea organizärii. Prin mai lungä duratä", credem cá Kyminitisavea in vedere introducerea mai multor cicluri de studii, cum de altfels-a i fäcut dupä venirea lui in Bueuresti. Apare totodatä evident faptulcá fratii Constantin si Mihai Cantacuzino se adresau profesorului dinTrapezunt pentru organizarea invätämintului din Bucuresti, cerere lacare Kyminitis räspunde sincer, dind sfaturi practice. Pärerea noasträ,este cä, dupä ce Cantacuzinii i Kyminitis au cäzut de acord princorespondentä cu privire la organizarea invätämintului, invätatuldascäl a venit la Bucuresti si a luat conducerea colii. Datele documentare

120 Epaminondas Kyriakidis, Btoypezepica... Atena, 1897, p. 67.121 Epaminondas Kyriakidis, op. cit., p. 83.122 Const. Erbiceanu gAsise manuscrisul In biblioteca mAnastirii Cd1darusani, cf.

V. Papacostea, La Fondation..., nr. 1-2, P. 140.123 Cf. Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 211-215; Dimitrie Sarros, Korrcaoyog

xcipow&opow...,partea I, Atena, 1931, p. 181 ; Paul Moraux, Catalogue des manuscrits grecs(Fond du Syllogos), Amara, 1964, p. 102, si Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, Cata-logue des manuscrits grecs. Le Supplément grec, tom. III, Paris, 1960, p. 456, nr. 1248,f. 170-171°.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$T1 31

amintite mai sus, coroborate, ne Indreptgtesc sg afirmgm cg Kyminitisa venit la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1689. Constantin Erbiceanu aggsit o insemnare autografg a prof esorului, care atestä prezenta lui laBucuresti in 1689, noi am gäsit alte documente care probeazg cä, In 1690,Kyminitis se afla in fruntea Academiei, In piing activitate, avind caelev pe Eustatie Lambros din Ianina (nu trebuie confundat cu LambrosFotiadis, care trgieste In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea). Apredat opera pitagoreang' : Xpocrei g7C7), opera hesiodeang : 'Epya xec.tragedia lui Sofocle : Ajax, tragediile lui Euripide : Oreste i Ecuba, precum

altele. Iatg o pretioas1 insemnare, care dovedeste cá Oreste al luiEuripide a fost predat de Kyminitis la Bucuresti In 1690: Eúpvrcíaou'Opécvrig. Taog xca Tei) eecT) záptq 're xoa agoc, ócrTi.q iEr)y-0-0v nap& TOaopcoTecTou Te xca XoyLcaTc'crou xuptou ZeßcecrTog TOU ix Tpcoreoi:Arros xca ira 7C6V00EúcsTccaf.ou Acipscpoa Tog kE 'Icoccvvívcov. 'Ev MnouxoupeaTEcp Trr)q Nyxpo6xocxf.ccq,1690 124. Aceastä insemnare este o dovadg incontestabilg c'g Academiafunctiona in acea vreme.

In srijinul rezultatelor la care am ajuns, vin i afirmatiile cunoscu-tului elenist Émile Legrand : Mais les documents grecs que nous avonsentre les mains nous permettent de fixer g, une date beaucoup plus aciennela fondation de cette école existait déjà en 1690 A, Bucarest uneécole gTecque,) 125

Stiind cg Kyminitis seria la 20 ianuarie 1695 din Bucuresti, prof.I. Ionascu considerg aceastg datg drept termen ante quem i afirmg cg,Academia domneascä a fost Infiintatg in toamna anului 1694 126. Dar dacäar fi fost astfel, desigur cS Kyminitis ar fi amintit In acea scrisoare de uneveniment atit de recent si atit de important, ar fi informat totodatg pepatriarhul ecumenic despre activitatea Academiei, despre prog-reselerealízate sau despre dificultätile intimpinate. Or, In aceastä scrisoareIiyminitis face elogiul lui Brincoveanu, Il descrie ca pe un om bun, milostiv

cu multg grijg pentru supusii sgi ; Il pune pe aceeasi treaptg cu patriarhul :,,un suflet In doug corpuri" (y.tav tPuAv ivvoir.v 36o cr6v.ccatv ivotxo5crocv)

124 Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, op. cit., nr. 1348; cf. si bibliografia luiKyminitis alcAtuità de A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVIdin prefatä, unde reproduce Insemnärile lui Eustatie Lambros dupd Paris. Suppl. gr. 1348,numindu-1 xcl'at4 Qoacs(ou" pentru cd acest ms. fusese In posesia lui Dossios. Dupà acest ms.,pe care 11 i descrie, Dossios a editat la Galati In 1884 Ecuba lui Euripide, asa cum a giisit-o.interpretatä intr-un caiet de elevul lui Kyminitis, Eustatie Lambros. Dossios a crezut In moderonat cd Eustatie Lambros este una si aceeasi persoand cu Lambros Fotiadis si atribuieacestuia interpretarea Ecubei. Aceeasi afirmatie eronatd o face si D. Economidis, AcipaspogOcaTtcía-r)q, p. 107 si 111).

Datele precise pe care le dd in Insemnärile sale Eustatie Lambros cä a fost In 1690 elevuIlui Sevastos Kyminitis i ea a fAcut studii la Bucuresti, fiind ajutat de domnul ConstantinBrincoveanu, nu lasd nici un dubiu cä acesta a trait in epoca brincoveneascd, pe and Lambros.Fotiadis s-a näscut abia In 1753.

125 Const. Daponte, Éphémérides daces ..., vol. II, p. 42, nota.126 Ion Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1270.

www.dacoromanica.ro

32 ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

Incheindu-si urarea ca prin rugAciunile patriarhului voievodul sà domneascg,fericit si sänätos ani multi pentru mindria tuturor ortodocsilor 127.

Datoritä izvoarelor documentare amintite mai sus se poate stabilicu precizie data venirii lui Kyminitis la Bucuresti : anul 1689. Dar sin-tem oare indreptätiti sg, facem leggturg intre venirea in targ, a profeso-rului grec i intemeierea scolii cu limb'ä de predare greacA, I Credemnu. Nu putem desconsidera afirmatia lui Mihai Cantacuzino : ExactoviXXYlvoc6v iv 7rpc:Yrocç gzo:Ile 6 Zepnexv (36scg Kav-rcocoulv6q, : AòTòç 6 Aúakv.rilggxcep.e repdrrov cpopecv crxaci:ov Wolvtx6v etç BXccxíccv i nici pe cea a luiDimitrie Cantemir c'ä intocmirile pioase ale lui Vasile Lupu" au fostimitate citeva decenii mai tirziu de principele Valahiei erban Canta-cuzino, care a infiintat in tara sa scoli i tipografii grecesti i românesti,ca i afirmatia lui Dionisie Fotino : Oirroç xocrò: npEáTov icsúcrrveAÀvLxvcrxoAv iv Bouxoupv3TE(+11) 128,

Victor Papacostea nu tine seama de afirmatiile lui Dimitrie Cante-mir, considerindu-le nefondate" i fanteziste". Il attribue à erbanVodä, son beaupère, des mérites qui, en réalité, reviennent ä ConstantinBrincoveanu ou à d'autres" (p. 135) si cg, Mihai Cantacuzino face aceastäafirmatie ca sá ridice prestigiul familiei sale. Papacostea gäseste nefirescfaptul cä membrii familiei Cantacuzino care semneazA actele lui Brincovea-nu, in calitate de membri ai divanului, fárá sä protesteze ca nu se precizeazIIn actele respective cg, Academia a fost infiintatä de un domn din familialor. Dar in actele pe care ei le semnau nu se fäcea nici o precizare cäAcademia domneascI nu a fost infiintatä de *erban Cantacuzino, deci nuaveau motiv sä' protesteze sau sä refuze semnarea actelor. Papacostea seIntreabä : de ce Mihai Cantacuzino care, dup'ä pherea sa, a redactat actul dereorganizare a Academiei emanat de la Constantin Mihai Racovitä in 1763nu a pus comme il efit été naturel, le nom de *erban Cantacuzino en tantque premier fondateur dei' ]cole " (p. 132). Räspunsul este foarte simplu. Dela infiintarea Academiei i ping, in 1763 au fost emise mai multe hrisoave,dar in nici unul din aceste hrisoave nu se precizeaz1 cine a fost fondatorul,nu este amintit nici numele lui *erban Cantacuzino i nici cel al lui Brin-coveanu. Cum putea Mihai Cantacuzino sá introducá in hrisov, contrar-obiceiului, numele lui erban ? Dar aceasta nici nu era firesc. Dupä' atitiaani de functionare a Academiei nu se mai punea problema sä vorbeascg,de fondatorul ei. Constantin Mavrocordat este citat in hrisovul din 1763-pentru un fapt recent, acesta fiind predecesorul lui Const. Racovitä inscaunul Tärii Românesti. Papacostea este de pärere cl' cele afirmate deMihai Cantacuzino in istoria sa stilt o compilare sau o plagiere a hriso-vului lui Constantin Mihai Racovitä din 1763, fiindcä in hrisov se spunecg, profesorii erau plätiti mai intii de la vistierie, iar apoi din veniturile

127 Bibl. Acad., ms. gr. 1223,!. 110r 112v. Scrisoarea a fost publicatà de M. Ghedeon,rcepi. 86o cipx6vrcov..., In 'ExxX7/cretzaToch 'AX/7.9.eux t, anul XXXI (1911),

p. 253-255.128 Mihai Cantacuzino, Tirl; Bkxxiccç, ed. fratilor Tunusli, Viena, 1806,

p. 81 §i 285; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucure§ti, p. 158 §iDionisie Fotino, `Icrropkt .fijç rcoacct. AccxEccç Viena, 1818, vol. II, p. 290.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE.511 33

mänastirii Glavacioc. Pentru aceasta afirmatie nu putem spune ca aplagiat hrisovul din 1763, fiindca formulari identice se gasesc atit in hri-sovul din 1753 cit si in cel al lui Stefan Racovita din 1765 129.

Papacostea admite ca Mihai Cantacuzino a folosit pentru istoriasa un bogat material documentar. De ce sä, nu admitem ca din documentelefamiliei el a luat cunostinta si de faptul ea sträbunul &Au, Serban Canta-cuzino, a infiintat o scoala greaca ? De notat ea el nu spune Academie sinici lioucrelov sau cppov-rvs-rhptov. Daca Mihai Cantacuzino ar fi facutaceastä, semnalare cu intentia de a adäuga o si mai mare aureola domnieistrabunului sau, noi credem ca ar fi fäcut-o mult mai pompos si enco-miastic, nu atit de simplu.

In sfirsit, amintim si o afirmatie contemporanä importanta. latace afirmä Del Chiaro : Serban Cantacuzino assegnò stipendi onoravoliper i maestri di lingua greca, da'quali eran i figliuoli de'nobili ammaes-trati nella grammatica, rettorica e filosofia" 13°. Ce concluzie putem tragedin aceasta pretioasa afirmatie a lui Del Chiaro ? Trebuie admis CA pe tim-pul lui Serban Cantacuzino exista o scoalä, la care profesorii greci predaugramatica, retorica si filozofia. Stirea data de Del Chiaro este foarte pre-tioasa. E greu de admis ca Serban platea dascalii particulari din caseleboieresti. Mai logic este sa acceptäm ca el plätea dascalii unei scoli culimba de predare greaca. Am putea admite, färä multa probabilitate, caDimitrie Cantemir si Mihai Cantacuzino, pentru a ridica prestigiul familiei,au atribuit lui Serban Cantacuzino intemeierea scolii grecesti, dar cumse explica ea si Del Chiaro laudä pe Cantacuzino in acelasi sens si nu peBrincoveanu, al carui secretar a fost ?

Si acum ne intrebam : de ce istoricii nostri gilt tentati, In studiilelor din ultimii ani, sä'i dea crezare afirmatiilor lui Kyminitis din discur-surile lui encomiastice, stiind ca in astfel de ocazii se fac adeseori falsi-ficari de adevä'r, si desconsiderä precizarile lui Dimitrie Cantemir, DelChiaro si Mihai Cantacuzino fäcute in istoriile lor ?

Parerea noasträ este, contrar tuturor afirmatiilor facute in ulti-mul timp de istoricii nostri, ca Serban Cantacuzino a intemeiat scoalacu limba de predare greaca, dar, ca once inceput, ea nu a avut o baza8olidd de organizare si rezultatele ei nu s-au facut imediat simtite. 111rmindpe tronul Tarii Românesti Constantin Brincoveanu, acesta a reorganizat§coala, deja existentä, i-a dat amploare, i-a asigurat bugetul, a pus infruntea ei pe marele dascäl, Sevastos Kyminitis, se discuta in 1700 0,fie adusi si profesori de la Halle 131 - si a introdus cursuri superioare defilozofie neoaristotelica, ultimul cuvint al progresului in acea epoca.

Datoritä bunei organizari si tendintei de promovare a unui invä-tamint filozofic, Academia domneasca a ajuns in scurt timp una din cele

129 V. A. Urechia, Istoria f coa lelor, IV, p. 40-41 0 p. 47-49.130 Anton-Maria Del Chiaro Fiorentino, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,

.ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 140.131 Cf. Eduard Winter, Die Pf lege der West-und Sudslavischen Sprachen in Halle im

18 Jahrhundert, vezi recenzia facuta de Dan Simonescu In Studii", IX (1956), nr. 1,p. 170-174.

3 - C. 883

www.dacoromanica.ro

34 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

mai vestite scoli ale lumii fäsäritene, incit curind au 1nceput sä ving elevide peste hotare 132

In 1707 dorind sä reorganizeze invätämlntul din Bucuresti careprobabil decäzuse dupä' disparitia lui Kyminitis 133, Bfincoveanu ape-leazä la Hrisant Notara si 11 roagä sä alcAtuiascg programa scolarä, stabi-lind materiile ce trebuia sä fie predate. Hrisant räspunde cu prompti-tudine printr-un act care are titlul : Ilepi. rv 8c8ocoxcacov riig kv Bouxou-pecrrícp axcai)g xcci ,rt gxoccrros ocirriiiv ixpeDsc 3t8dcaxecv 134, datat din august1707. Actul nu este semnat, dar nu incape nici o indoialä c5, emitätoruleste patriarhul Hrisant 136.

Indatä, dupä alcatuirea programei, la 1 septembrie 1707, dä siBrincoveanu un hrisov prin care precizeazg salariile profesorilor Acade-miei. Profesorului de filozofie, care este si directorul, ii acorda 200 delei, iar celui de al doilea profesor 100 de lei.

Pentru a sigura Academiei un venit permanent din care sä fie plä-titi profesorii, Brincoveanu a depus la banca din Venetia 30.000 de talenipentru ca dobinda de 810 talen a acestei importante sume sä fie intrebuin-tata in folosul scolii 136 Totodatä domnul dispune, printr-un alt hrisov,s'ä se dea din vama bältii Greaca 50 de lei anual, care suma sä fie folositäpentru a veni in ajutorul elevilor sträini si celor lipsiti de mijloace 137.

Din actul programä a lui Hrisant Notara afläm cä la Academiadomneascä, s-a instaurat in mod oficial studiul clasicismului grec, al filo-zofiei si al stiintelor naturii. Primul profesor, adicA directorul, preda :1) logica, 2) retorica, 3) fizica ; 4) despre cer, 5) despre nastere si pieire,6) despre suflet si 7) metafizicä. Deci din aceastä programä rezultä clara la Academia domneascä se preda un curs superior, intregul ciclu defilozofie neoaristotelicä. Putem spune cä programa din 1707 prezintä, unmare progres. Prin studiul filozofic neoaristotelic se deschidea drumulspre pozitivism si materialism, si asa cum spuneau bätrinii : acolo seinväta carte adincg".

132 Victor Papacostea, Doi bursieri . . ., p. 115-119.133 Sevastos Kyminitis a condus Academia pInä In 1702 cfnd si-a dat obstescul sfIrsit. In-

scriptia de pe lespedea pusA pe mormintul sail are data mortii : 2 septembrie 1702. Ea a fostreprodusA de mai multe ori de istoricii greci si romAni. Cf. D. Russo, Studii istorice greco-romdne, Bucuresti, 1939, p. 310, notA.

134 Bibl. Acad., DCLXXXVII/19 ; Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 392-394,si Émile Legrand, Recueil de documents grecs, p. 79-81.

134 coala era sub patronajul patriarhului Ierusalimului, fiindcA era adApostitO la manAs-tirea Sf. Saya, o mAnAstire InchinatA Sf. Mormint, si fiindca InvAtatii patriarhi Dositei si HrisantNotara se bucurau de mare prestigiu In lumea ortodox5.

136 Hrisovul este publicat de V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. IV, p. 23-25. Gra-meta patriarhului Hrisant Notara In limba greacA, Intdrind hrisovul lui BrIncoveanu, estepublicata In Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 388-392 $i de Emile Legrand, Recueil dedocuments. . ., p. 73-78.

131 Hrisovul in limba greaca este publicat In Hurmuzaki, Documente XIV/1, p. 394396, In Calinic Delicanis, rIce-rptapxty.« gyypoupot, Constantinopol, 1905, vol. III, p. 278-280,si in tmile Legrand, op. cit., p. 68-70. In limba romAnA de Const. Erbiceanu In Biserica orto-doxtt romana', XV (1891-1892), p.490-494, unde se spune cd se acordà suma de 500 de lei.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INvATAmINTuLT.31 TN ACADEIVEILE DOMNE5T1 35

Al doilea profeso. r avea un repertoriu de autori destul de incärcat ;In programa sa figural" mai toti autorii clasicismului grec : Socrate, Sofocle,Euripide 133 scrisorile lui Synesie, poeziile lui Pindar, discursurile luiDemostene, istoriile lui Xenofon, Plutarh, Tucidide, precum i omiliileSi. Grigorie din Nazianza. Programa prevedea vi poetica.

Al treilea profesor trebuia sä, predea dupg operele lui Hrysoloras,Cato, Fochilidis, Pitagora, fabulele lui Esop, parenezele lui Agapet,Epistolele lui Teofilact Simocatis. Cu incepätorii el trebuia sä, facä exer-citii de gramatia, i ortografie, in neogreacä, dupä gramatica lui Lascaris.

Dupä cum vedem programa era destul de incärcatä i totodatäremarcabilä, pentru acea vreme. Constatdm cä, la Academia domneascädin Bucurevti s-a fäcut un mare pas inainte. invätämintul teologic sco-lastic a cedat locul autorilor laici, filozofiei i vtiintelor naturii. Predareafizicii vi a tratatelor Despre cer, Despre dezvoltarea i pieirea materiei,dupä, manualele invätatului filosof neoaristotelic, Teofil Coridaleu, erapentru inceputul secolului al XVIII-lea, intr-o tarà cu regim feudal visub suzeranitatea Imperiului otoman, un progres incontestabil, invätä-mintul cuprinzind numeroase elemente pozitiviste i materialiste 139.De altfel era de avteptat ca o programä alcätuitä de eruditul Hrisant sä.fie avansatä. Acesta, devi cleric, era un om de vtiintä pozitivä cu vedenilargi. fäcut studiile In centrele occidentale de inaltä culturä vi erala curent cu ultimele progrese ale vtiintei. in Franta vi-a completat cunov-tintele de astronomie. A fost gäzduit de vestitul astronom Jean Domi-nique Cassini, chiar in observatorul regal, vi a avut ocazie sä, cerceteze cutelescopul de acolo luna, galaxia vi alte stele, precum spune in prefataCártii sale : Elaccycoyil et; 're( yecuypcapmerc xat acpcapmec, (91-92). Avindvastä culturä, adept mai inti al neoaristotelismului, Hrisant devineapoi admiratorul vtiintelor pozitive, mai ales al matematicilor i astro-nomiei. Mai toti intelectualii epocii, mai toti domnii i boierii tärilorromâne aveau corespondentä cu acest prelat cult, toti Ii cereau sfatulIn probleme de culturä 14°. A fost cum spune N. Iorga un zelos,

138 Led o dovadd cd In Academiile domnesti era un invdtdmInt avansat este faptuicd Kyminitis i Hrisogon au predat i capodoperele tragicilor greci. In scolile din regiunilegrecesti se evita predarea operelor tragicilor greci pentru motivul cd textele lor cuprindeauelemente ateiste. (Cf. Mihalopoulos, Tee FLÓLVVEVCL XL 11 veoeXXvLxil civayévvrm (1648-1820),Atena, 1930, p. 26).

138 Ne eldm si mai bine seama cit de avansatd era programa Academiei din Bucurestidaca o compardm cu programa stabilità dupd un an pentru scoala din Castoria. Iatd ces-a hotdrit la 20 martie 1708 sd se predea la scoala din Castoria : Octoihul, psaltichia, ceas-lovul i alte cArti bisericesti; din gramaticd cele sapte pdrti de vorbire i trei scriitori : Hry-soloras, Cato si Fochilidis, deci un amestec de InvdtdmInt teologic si laic elementar, pe andInvatAmIntul din Academia bucuresteand era superior si de aceea veneau aici elevi din toatdPeninsula Balcanied. Cf. Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 407.

148 0 lungd listd de scrisori de la diferiti cdtre Hrisant Notara publicd ConstantinSathas In Meacc.o.mxil 61.6Xtexl..., III, p. 520-533. Dupd ce a organizat scoala, alcdtuindprograma de invdtAmInt, Hrisant Notara intentiona In 1709 sd zideascd la Bucuresti,Sf. Saya, o ciao:lire de piatrd, care sd adäposteascd o tipografie si o bibliotecd, fdelnd i pri-mete donatii de arti. Dar Brincoveanu Ii comunicd ed In vara anului 1709 nu va puteafi realizat planul, Intruclt, din cauza epidemiei de ciumd, nu s-a putut lucra si nu s-a putut

www.dacoromanica.ro

36 ARIADSFA CAMARLANO-CIORAN

rgspinditor de laming*" 141 Dei cleric, el recomanda cg este mai folo-sitor sg se clgdeascg, i sg se organizeze §coli decit chinovii i mgngstiri,iar prisosul veniturilor mgngstire§ti sg se dea pentru organizarea §colilor,In folosul Invgtgturii 142 Dar acest om cu mintea luminatg, avea §i aspecteconservatoare. El nu ezitg sg susting In astronomia sa (1716) in opozitiecu Copernic, cá soarele se 1nvirte§te in jurul plmintului L43.

Dupä 1707, Academia domneascg din Bucure§ti a functionat cuunele intermitente, fie din cauza rgzboaielor care se purtau pe teritoriulTgrii Române§ti, fie din cauza lipsei de fonduri pentru achitarea salariilorprofesorilor 144. Mari schimbgri nu s-au produs In inv'gtgmint In primeledecenii ale secolului al XVIII-lea. Putem spicui unele §tiri interesantedin citeva documente ale epocii.

Informatii pretioase ggsim In doul scrisori ale directorului, MarcosPorfiropoulos, adresate lui Hrisant Notara. Prima, datatg din 12 martie1710, are un continut extrem de interesant, chiar revelator, cu privirela apartenenta socialg a elevilor care freeventau cursurile. Ne ocupgmde acest document mai pe larg In capitolul : Apartenenta sociald a elevilor.Din aceastg scrisoare mai aflgm cg localul colii era In reparatie, din carecauzg cgrtile dgruite de Hrisant Notara se aflau la mgnastirea SI. Gheorghe.

A doua scrisoare, datatä din 20 septembrie 1713 ne informeazg' CA,*In 1713 se preggtea o reorganizare a Academiei. Planul de reorganizarea fost trimis la Constantinopol cu loan Avramie, predicatorul curtii dom-ne0i, pentru ca Hrisant Notara, cu experienta §i priceperea sacerceteze §i sá hotgrascg ce este bine §i folositor sg se f acá 145. Peste citevaluni, la 24 aprilie 1714, acela§i Marcos Porfiropoulos serie lui HrisantNotara cg-i trimite copia hrisovului care s-a fAcut din indemnul lui, pri--vind organizarea Academiei 146 Prin urmare Stefan Cantacuzino a emisIn 1714 un hrisov reorganizind, tot cu ajutorul invgtatului patriarh alIerusalimului, Academia domneascl din Bucure§ti.

In timpul rgzboiului austro-turc, Academia 1§i incetase activitatea.La 28 ianuarie 1718, Hrisant Notara fgcea mitropolitului UngrovlahieiMitrofan, propuneri pentru redeschiderea §colilor. Nu cunoa§tem propu-nerile fgcute de patriarh, dar §tim cg, mitropolitul a rgspuns cg bucuros

termina scoala de la Sf. Saya, si pinA nu va fi terminat localul scolii, nu se va putea In-tepe construirea clAdirii destinate bibliotecii si tipografiei. Hurmuzaki, Documente, XIV/1,p. 413.

141 N. Iorga, V iala noastrd culturald si literard in secolul al XVIII-lea, p. 801.142 Cf. Const. Dimaras, vol. I, p. 112.143 Acelasi, loc. cit. Sistemul lui Copernic a fost combAtut de traditionalistul Serghie

Macreos, profesor la Academia patriarhiceascd, In critica fdcutd traducerii lui PanaghiotisCodricas a operei lui Fontenelle, Entretiens sur la pluralité des mondes.

144 Deci nu se poate spune ca ce pays este vorba de Tara Romaneascà particu-liérement depuis 1709, était plein d'écoles gréco-latines et d'académies", cf. Panagiotes Geor-gountzos, La langue et la Iiiiérature grecques intermédiaires entre le monde de l'Orient et le mondede l'Occident au service de la culture balkanique méditerranlenne et mondiale, in Actes duColloque international de civilisations balkaniques", Sinaia, 1962, p. 78.

142 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 542.14 Op. cit., p. 598.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE5TI 37

ar fi contribuit la planurile bune" ale patriarhului, dar fiind bolnav iieste imposibil sg facä asa cum IT sratuieste 147 Du-6p Insänätosirea sa.insg se pare c5, prima grijä, a rnitropolitului a fost sä, se ocupe de invätä,-mint, fiindcä, la 18 ianuarie 1719, Mitrofan anunta pe Hrisant c5, scoala.si-a redeschis portile, cg se predg gramatica si filozofia, cä,' Gheorghe dinTrapezunt este profesorul Academiei si ea sperg sä, dea roade bune. Elroagg pe patriarhul Hrisant sä, vinä, la fata locului A constate ce s-a reali-zat si isi exprimä speranta cg Academia va fi si mai bine organizatg claeäva veni patriarhul sg-i punä bazele 148 Aceasta este o dovadä c5, reorga-nizgrile erau necesare la scurte intervale.

UrmInd In scaunul Tkii Românesti, dupg Constantin Mavrocordat,Grigore Ghica, acesta reorganizeazg si aici scoala dupä, sistemul aplicatIn Moldova in 1747. In importantul sail hrisov din 17 ianuarie 1749 ggsimstiri interesante privind dezvoltarea si organizarea invätämintului InTara Româneaseg 149.

Hrisovul incepe prin a face elogiul invätäturii. Dintre toate lucru-rile care impodobesc pe om Invgtätura este mai aleasg si mai inaltg",cä, oamenii neinvätati se deosebesc de cei invätati asa cum se deosebescmortii de cei vii.

Preambulul hrisovului cu elogiile aduse invätäturii denotg eg pe lajumgtatea secolului al XVIII-lea incepe deja un curent nou, caracterizatprin tendinta de dobindire a unei culturi enciclopedice serioase. DomniiTsárii Românesti, se spune in hrisov, au intkit douä, scoale : una elineascä,'si alta slavoneascg, care amindoug sint de mare folos, nu numai locuito-rilor Tgrii Românesti, ci si tuturor celor strgini care vin pentru dragostea.Invgtäturii". Pentru toate acestea, Grigore Ghica, vrea sä, dea scolilordurabilitate, sa le asigure o functionare permanentä färg intermitente.Pentru realizarea intentiilor sale bune trebuia asigurat bugetul Academieipentru ea didaseglii" sg nu poarte grija turburgtoare" pentru salariilelor. in acest scop, a numit ispravnic si purtgtor de grijä," pe mitropo-litul Neofit sä, stringg impozitul preotilor ca sä asigure plata salariilor sicelelalte cheltuieli necesare functionärii Academiei15°. Prin hrisovul sgu,Ghica fixeazg si salariile. Dascllului celui d'intiiu al invAtAturilor celorfilozofesti din scoala cea elineascg" ii fixeazg un salariu lunar de 45 detalen i 151, profesorului al doilea de invataturile gramaticei" 20 de talen;celor doi dascali de la scoala slavoneascä,' cite 10 talen. Unul din acestidoi dasegli fgrg Indoialg este dascglul de limba româng.

147 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 129.149 Op. cit., p. 140.149 Hrisovul este publicat In Arhiva Romaneasca", I (1840-1841), P. 231, si In V. A.

Urechia, op. cit., vol. 1V, p. 34-36.149 Preotii au fost scutiti de impozitul catre stat, In schimb Una ei dadeau o

contribuieanuala pentru scoala. Acest sistem a fost introdus In Moldova de Grigore Ghica Inc&din 1728.

151 Pina la aceasta data salariile erau anuale. Acum se fixeaza lunare, probabil prinacest mijloc, fiind sumele mai mici, se asigura mai usor plata lor.

www.dacoromanica.ro

38 ARIAEONA CAMARIANO-CIORAN

0 deosebire pe care o constatäm acum fat'ä de trecut este egalizarea sa-lariz'ärii celor doi profesori de slavä si româng, o dovadä, el slavonismul deca-de si cä profesorul de românä se bucur'ä de mai multä apreciere. Suma sala-riilor se ridica la 1020 de lei, fat'l de 600 lei at fusese fixat bugetul scoliiIn Moldova, in 1728.

Constantin Racovitä reinnoieste in 1753 dispozitiile predecesorilorsäil Grigore §Si Matei Ghica, privind functionarea scolilor. Salariile räminca si pe timpul lui Grigore Ghica.

In 1761, pentru a asigura mai mult spatiu Academiei, ConstantinMavrocordat decide scoaterea egumenului si cälugärilor de la Sf. Saya,dindu-le locuintä la mänästirea Väcäresti. Totodatä dispune reparareachiliilor de la Sf. Saya, care sä fie folosite drept clase de cursuri, locuint'äpentru profesori si dormitoare pentru elevii interni 152. Abia in 1761 Aca-demia va avea un local propriu in deplinä, folosintä. Tot lui Mavrocordati se datoreste si o altä mäsurä bunä in privinta reglementärii veniturilorscolii. In 1762 el va renunta la dreptul consacrat in tarl ca domnul A,mosteneascä, averile celor decedati färä, mostenitori si va dispune ca ase-menea averi sä, fie date in folosul obstesc pentru construirea de poduri,pentru nevoile spitalelor si pentru scoalä,153. Intrucit mostenirile dece-datilor nu constituiau un venit permanent si nu asigu.rau un ajutor finan-ciar eficace si nici prin vistierie si impozitul dat de preoti nu se puteanasigura cheltuielile invätämintului si nu se pläteau la timp salariile profe-sorilor si bursele elevilor, Mavrocordat hotäreste sä, creeze un buget perma-nent, acordind fondului scolar veniturile mänästirii Glavacioc 154. Urmasullui Mavrocordat, Constantin Racovitä, va intäri prin hrisov dispozitiilelui Mavrocordat 155. In 1764 se m'äreste bugetul scolar cu o contributielunarl de 10 taleri dati de biserica Toti Sfintii" 156. In anul 1765 se vaadäuga si venitul m'änästirii Dealul pentru ca profesorii sä-si la regulatsalariul si sä poatä da inv65äturile ucenicilor, färä de a-si impärti gindullor la purtarea de grip, pentru leafä" 157.

Cu toate c6 bugetul scolii a fost asigurat, totusi se pare cä functio-narea ei avea unele deficiente si nu dAdea rezultatele asteptate. Aceastäsituatie a determinat pe domnul Alexandru Scarlat Ghica sä, numeascIo comisie formatä din mitropolitul tärii si. trei boieri : marele spätar, marelelogofät si vornicul care sä inspecteze scoala si sä, raporteze dacä profesoriiisi fac datoria. Totodatä domnul dispune ca elevii säraci sä locuiasc6 lamänästiri si sä li se dea hranä si doi talen i lunar 158.

De pe la jumätatea secolului al XVIII-lea intervin unele schimbäriIn situatia economicA, a tärii. Ele genereazä primele demente capitalist°

152 V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 44-45.1153 Op. cit., vol. I, p. 29.154 V. A. Urechia, 1st. fcoalelor, vol. I, p. 29.155 Op cit., vol. I, p. 29, si vol. IV, p. 46 47.156 Op. cit., vol. I, p. 30, si vol. IV, p. 48.157 Hrisovul este publicat In V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 49-50. Cf. §i vol. I, p. 32,152 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 34 si pitacul in vol. IV, p. 53.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI r ACADENGELE DOMNE*TI 39

In productia de märfuri, care aduc transformki in relatiile de productie.Ritmul de dezvoltare a societätii române reclama un invätämint superiorCu un continut nou corespunator nevoilor ei. Primind domnia dupäincheierea facii. din 1774, Alexandra Ipsilanti va satisface nevoile cultu-rale ale societätii prin reforma sa privind invätamintul. Fiind om cult,el acordl o mare atentie invätämintului. Ajungind la portile capitalei

asteptind sä fie alcätuit alaiul de intrare, se gräbeste sä serie la 13februarie 1775 mitropolitului, rugindu-1 sâ pregäteasc'ä un raport referitorla situatia invätämintului. El cerca s i se precizeze ce organizare aveaAcademia, citi profesori erau, citi elevi, care era continutul invätärnintului,cite clase eran i in sfirsit ce salarii aveau profesorii si la ce sumä se ridicafondul de intretinere al Academiei 159. Prima lui grijg, deci a fost sä seintereseze de situa,tia invätämintului, care cäzuse intr-o noapte intu-necoasä i färä lunä, neräminind nici profesori i nici elevi", spune LambrosFotiadis intr-un discurs 169 Dar, inainte de a proceda la reforma plänuitä,domnul s-a gindit sä dea Academiei si un local adecvat. In decembrie1775, el a constituit o epitropie As-teaser, compusä din 8 boieri caresá supravegheze construirea noului local al Academiei, fiind dar maiinainte de trebuing ca sä se zideascä scoalä". Constatäm un lucru impor-tant la alc'ätuirea acestei epitropii. De obicei astfel de epitropii eran alcä-tuite din mitropolitul tärii si din boierii mari, acum din 8 boieri, patruerau din treapta a doua i ceilalti din treapta a treia i niel unul din mareaboierime. Concluzia cara se poate trage de pe urma acestei constatkieste faptul cá in urma transformkilor sociale si economice survenite,puterea mid boierimi a crescut i aceastä päturä socialä a inceput sà,ja parte activä la rezolvarea problemelor vitale ale societätil românesti.Noul local s-a ridicat la mänästirea SI. Saya i, precum n.e spune AtanasieComnen Ipsilanti, a fost Tvcoc.v6x-na-cov oixo3614-11.toc, o clädire titanic6",foarte spatioasä, cuprinzind mai multe säli pentru clase si pentralocuinta profesorilor i elevilor interni, care erau peste 75. Clädirea eraInzestratI si Cu sufragerie, bucltärie si brutkie. Construirea localului adurat trei ani ; noile incäperi au fost terminate si au putut fi folosite In1779 161.

In ianuarie 1776 Alexandra Ipsilanti va emite si hrisovu1162 prin careva proceda la reorganizarea invätämintului. Reforma lui Ipsilanti mar-

Arh. st. Buc., diplomatice 51; cf. §i V. A. Urechia, 1st. rom. vol. I, p. 82 e Ist. Sc.,vol. I, p. 36; reprodus de N. Iorga, Istoria trivdtdmintului..., p. 103.

160 Discursul lui Lambros Fotiadis in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 323. Maiavem un document care confirmA Intreruperea cursurilor In timpul rdzboiului §i reluarea/or dupà incheierea pAcii, and Sf. Saya s-a umplut de copii mici, Cf. Bibl. Acad., ms. gr.217, f. 143°. Este o scrisoare prin care este rechemat la postul sAu un fost profesor, Con-stantin din Dristra.

161 At. Comnen Ipsilanti, Ta geTet rv Zaacrtv..., p. 561. Textul este reprodus dui:4At. Comnen Ipsilanti de N. Iorga in Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/2, p. 1232-1233.

162 Hrisovul lui Alexandru Ipsilanti a fost publicat de At. Comnen Ipsilanti, op. cit.,p. 584-590; reprodus de N. Iorga In Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1270-1278. 0 copiea textului grecesc se pAstreazA In Bibl. Acad., ms. gr. 427, p. 307-319. 0 traducere In limbaromanA dui:a textul grecesc aflat la Arh. St. Buc., Condica domneasa III, a publicat V.

www.dacoromanica.ro

40 ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

cheazd un moment insemnat in istoria invdtämintului, este cea mai impor- .

tantä reformd §i reorganizare din a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea,cind gindirea noud occidental, se difuza cu repeziciune in Orient. Reforma,din 1776, spune N. Iorga, este un act de cea mai mare importan, careface onoare conceptiei §colare in tärile noastre la aceastd datd 163.

In preambulul hrisovului ipsilantesc se face apologia invätdmin-tului : Invätdtura este singura podoabä, atit a celor vii, cit §i a celormorti, care rdmine. Ea ne invatd sà constatäm ce este adevdrat §i bun,s'ä träim §i sà lucrdm dupd ratiune, ea ne cdräuze§te in toate actiunilenoastre".

In acest hrisov gäsim afirmatii care nu s-au fäcut ping atunci, &-dire inaintatd §i iluministä. Invdtätura, se spune, ne face sä cercetämnatura, mi§cdrile, cursurile §i distantele corpurilor cere§ti §i sà cunoa§tem,&it ne st'ä in putintd, lucrurile §i fiinl1ele. Prin aceste rinduri strdbate curen-tul iluminismului §i al progresului pe care 1-au fAcut §tiintele pozitive.

E de trebuintd neapdratl, se accentueazd in hrisov, infiintarea§i imbunätdtirea §colilor §i internatelor in tarä", deci nu se ginde§te numaila imbundtdtirea organiz'ärii Academiei domne§ti ci la a tuturor §colilor,care sint menite a deschide pirae nesecate §i mintuitoare acelora carehrdnesc dragostea invdtäturii §i acelora care prin binefacerile ei dorescsa se ridice din starea lor josnicd". Cuvinte mai elocvente §i mai convin-gdtoare de stimulare la invatäturä rar s-au spus pind atunci. Dar se parecä Ipsilanti a infruntat opozitia clasei feudale retrograde, fiinda afirmdfoarte categoric : sintem dispu§i sà combatem, prin once mijloc, pe aceicare se opun celor zise de noi".

Domnul vrea sà organizeze in a§a fel Academia domneascd, sä,fie la un nivel atit de ridicat, incit acei care s-au addpat din ea, A, numai aibä setea de a cduta un alt izvor".

Ipsilanti reorganizeazd §i invdtämintul cu limba de predare sla-vond fiind trebuincios §i acesta pentru citirea hrisoavelor vechi domne§ticare s-au scris in acea limb'ä" Infiinteazd atit §coli slavone§ti cit §i româ-

A. Urechia In 1st. rom., vol. I, p. 83-89, vol. II, p. 154-161, si ist. fC., vol. IV, p. 55-60.O alta traducere dupa At. Comnen Ipsilanti publica Const. Erbiceanu In Cronicarii greet,p. XVIIXX. Comparind copiile inedite i textele tiparite ale hrisovului lui Ipsilanti, amconstatat ca sint doud variante Intrucltva deosebite. De Oda copia aflata In Bibl. Acad.,ms. grec 427, textul publicat de V. A. Urechia, 1st. rom., I, p. 83-89, si In .ISt fC., IV,p. 55-60, sInt la fel. In aceste texte se prevede ca profesorii sint 6, bursierii interni 60 etc.Celelalte texte fac parte din cealalta varianta care prevede 9 profesori si 75 de bursieri.Dupd obiceiul de atunci hrisovul lui Alex. Ipsilanti a fost Intarit si de o gramata a patriar-hului ecumenic, Sofronie, datatd din 9 martie 1776. Ea este publicata In Atanasie ComnenIpsilanti, op. cit., p. 590-591; Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1278-1280; V. A. Urechia,/st. pc., IV, p. 71-72 si idem, 1st. rom., II, p. 161-162.

163 N. Iorga, Istoria Invdtdmintului..., p. 109-110. Nu este justd observatia lui Iorgacá prin reforma lui Al. Ipsilanti s-a deschis calea catre InvatamIntul laic. Acest obiectivfusese atins In Academia din Bucuresti Inca de la Inceputul secolului al XVIII-lea, prin pro-grama alcatuita de Hrisant Notara In 1707. Si daca profesorii predau clteodata si din ope-rele parintilor bisericesti, aceasta se facea nu la un curs de religie, ci la cursul de retoricä,oniliilelor fiind potrivite pentru stimularea elocventei elevilor.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULGI N ACADEMIILE DomNE.Tri 41

nesti in toata tara. In fiecare orasel am pus dascAli atit de limba täriicit si de limba slavoneascä pentru ca sá invete baietii cunostintele ele-mentare, cá ajungind acestia in virsta sä nu fie ignoranti".

0 alt./ mäsura buna este specializarea intr-o oarecare mäsura aprofesorilor. Pe cind 'Ana atunci ei erau considerati omniscienti i predautoate materiile de invätämint, acum avem un numar de noua profesori,fiecare specializat in materia pe care o va preda. Doi vor fi de gramaticasi doi de matematica, ultimii vor preda aritmetica, geometria si astro-nomia, dar si istoria. Unul de fizicä, unul de teologie, i trei pentru limbile

francezä i italianä. Profesorul de fizicä' va preda in limba greacä,si va avea la baza prelegerilor sale pe Aristotel si pe comentatoriiPentru profesorii de matematicä se precizeaza ca in cazul ca nu vor posedabine limba greacä, ei ar putea sá predea in limba latinä, franceza, sauitaliana 164.

Cu privire la elevii bursieri ai Academiei, hrisovul cuprinde maimulte dispozitii. Acestia erau in numar de 75, selectionati din 5 clase,cite 15 din fiecare. Li se acorda locuintá, masa si uniforme de doua oripe an. Fiecare clasa avea si cite un pedagog pentru supravegherea ele-vilor. Elevii interni nu trebuiau sä fie mai mid de 7 ani si nici prea mari.Ei trebuiau sä fie fii de boieri aflati in lipsuri sau din categoria mazililor,negustorilor i meseriasilor sau si sträini saraci, dar nicidecum de aimojicilor i täranilor, care vor trebui sä aiba grijä de lucrarea parnintuluisi de pästoritul vitelor.

Primirea bursierilor nu se ram, prin favoruri i interventii, ci princoncurs, fiind primiti numai acei care meritau i aveau inclinare la inva-tatura. Acestia &Meau promisiune scrisä ca nu vor päräsi scoala pinanu vor asculta toate cursurile.

Cu privire la fill negustorilor i meseriasilor, bursieri ai Academiei,se stabileste cá daca unii dintre acestia, dupä ce au invatat gramatica,adica cursul elementar, ar don, pot fi scutiti de a mai frecventa scoalasi fiecare poate merge la meseria pe care o vor alege parintii lor, dupaaptitudinile fiecäruia. Nu erau deci scosi din scoala, cum au afirmat gre-sit unii istorici, ci räminea la latitudinea lor de a continua sau de a seretrage.

In continuare hrisovul stabileste durata i continutul invätämintului.Studiile se fäceau in cinci cicluri de cite trei ani, pentru care se prevedeauurmdtoarele materii. In primul ciclu de trei ani se invata gramatica greacäsi se incepea studierea limbii latine. In urmätorii trei ani se aprofundaulimbile greacl i latinä si se studiau operele scriitorilor greci i latini. Inurmatorii trei ani, dimineata se predau poetica, retorica i etica lui Aris-totel, iar dupa masá limbile italianä i franceza. Dupa ce elevii se prega-

164 Se vede cd In colile din Grecia mult timp ined dupd aceastd datfi nu se proce-dase la specializarea profesorilor, fiindcd in 1803 Adamantie Coray, scriind fruntasilor din)Smirna, insista cd este necesar sii fie la scoald de acolo nu un profesor, ci mai multi si adaugaCine v-a promis cá va preda el singur toate materiile este un sarlatan nerusinat, nu filo-zof". Cf. 'Ex>,oyh kincrrac7.)v 'ASog.i.a.vTEou Kopott ed. Const. Dimaras, Atena, 1952, p. 56.-

www.dacoromanica.ro

42 ARIATJNA CAMARTANO-ciORAN

teau timp de noul ani in aceastä directie, treceau la studierea stiintelor.Trei ani invätau dimineata aritmetica si geometria, iar dup& masa ele-mente de istorie si de geografie. Terminind i acest ciclu de trei ani, maiurmau Incá trei ani filozofia i astronomia. Dup5, terminarea acestorcinci cicluri erau absolventi ai Academiei i puteau imbrätisa cariera pecare o doreau.

In paragraful I al hrisovului care stabileste numärul profe-sorilor, se prevede si un profesor de teologie, iar in paragraful IV,care stabileste programa de predare a materiilor, teologia nu figureazäIn nici un ciclu de invätämint, Elude& acest curs nu era predat in cadrulAcademiei domnesti, ci la scoala cu limba de predare romänä. Se tincala mitropolie si era destinat acelora care intentionau sá imbrätiseze carieraclericalä. Acest curs insä puteau sà-1 urmeze i elevii Academiei dacädoreau. Nu exista deci un curs obligatoriu de teologie, invätämintul fiindpe deplin laicizat.

Cu privire la disciplina elevilor se recomanda, dupà noile conceptii,sä nu fie aplicate maltratäri i bät&i, ci mijloacele prevazute de pedagogiamodernä.

Ultimele dispozitii ale hrisovului se refereau la bugetul scolii carese ridica la suma de 15.250 lei ; 6000 era contributia mänästirilor neinchi-Rate, 4000 a mänästirilor inchinate si 5250 contributia preotilor.

Acesta este in linii mari con.tinutul hrisovului lui Ipsilanti princare scoala domneascä, a cunoscut o reformä radical& pe baze avansate.Noul local spatios permitea cresterea numärului elevilor i paralel a crescut

numärul profesorilor de la 2-3 citi eran de obicei, OA, atunci, la 9.Continutul invätämintului devine mai variat i capätä un. caracter stiin-tific, mai occidental, prin introducerea unor discipline noi. El reflect&orientarea noul spre un invätämint rational si tiintific, in cadrul cäruiastiintele exacte vor ocupa un loe de frunte in detrimentul disciplinelorfilozof ice si vor fi studiate in mod modern cu laborator i aparate de expe-riente. Un important fapt este introducerea studiului limbilor occiden-tale. Latina, care ocupa un loe de frunte, era studiatä aproape in egalämäsurl cu limba greaa 165, precum i limbile francezä i italianá. Studie-

165 Introducerea limbii latine a fost un pas important in dezvoltarea invdtämintului.Studierea acestei limbi, de Ia care derivé limba romdnd, era foarte necesard pentru tineriiromani i greci. Cunoasterea limbii latine usura si invgarea limbii grecesti. Aceastd teorieAdamantie Coray a sustinut-o de repetate ori. El spunea cd profesorul de latind era foartenecesar pentru co1ile grecesti, deoarece studiul limbii latine era aproape tot atit de necesarca i studiul limbii grecesti ('ExÀo) intcyroX6v..., p. 40). Pentru InvAtarea limbii grecesti,Coray considera indispensabild In prealabil invdtarea limbii latine. Nimeni, spunea el, nuse poate lAuda cd stie bine limba greacd, dacd nu cunoaqte i limba latinä, i invers,limba latind nu poate fi Invdtata färd ajutorul limbii grecesti (p. 58). lar Constantin Stamaty,care fusese numit consul francez la Bucuresti, dar pentru care Poarta nu si-a dat agrementul

deci nu a putut sé-si ia postul In primire, spunea cd nimeni nu merità numele de savantAacd nu cunoaste limba latind : Pour le moment, seria lui Codricas, je n'étudie que les bonsauteurs latins, dont j'apprends la langue ; elle est absolument nécessaire A un médecin et hquinconque veut vraiment mériter le nom de savant. Tous me demandent si je sais le latin,tous me forcent à l'apprendre ; voilh pourquoi je m'occupe tout spécialement de cette etude.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTTJLUI IN ACADEIMILE DOMNE..5TI 43

Tea limbilor moderne reflectä tendinta de modernizare a acestui invätA-mint. Hrisovul prevede c'a matematicile i celelalte discipline stiintifice_puteau fi predate si in alte limbi, dac& profesorul respectiv nu posedabine limba greacä. Si aceastä mäsurä este importantä. Dovedeste cá supre-matia limbii grecesti a Inceput sä fie Inläturatä, datorità puterniculuicurent care favoriza impunerea limbilor occidentale. Credem cä In intentialui Ipsilanti era sä adua profesori si de altä nationalitate decit cea greacä,dar nu cunoastem sä fi venit vreun occidental In timpul lui. In 1778 erauurmätorii profesori la Academia din Bucuresti : Manase, Neofit, Teodor,Pantazi i Anastasie 166. Studierea limbilor occidentale favoriza luareade contact direct cu progresele Apusului, cu citirea operelor cu caracterfilozofic i tiintific ale Europei veacului luminilor, favoriza cunoastereaunor teorii inaintate, reprezentind expresia ideologic& a unor relatiisociale noi care vor actiona asupra ritmului de dezvoltare a societätiiTomânesti 167.

Istoricii nosti au afirmat cá hrisovul lui Ipsilanti a avut si o partenegativä, interzicind fiilor de tärani sä frecventeze Academia domneaseä.Intrucit In scrisoarea din 13 februarie 1775 adresatä mitropolituluiprin care Il ruga sä-i raporteze despre situatia invätämintului, Ipsilantispune cá dorinta lui este sä se procopseascg atit feciorii de boieri cit

altii de mai jos" 168 credem ca in intentia lui era sä-i ajute pe toti, carevoiau sá facä studii, i cá acest punct negativ al hrisovului se datoresteinterventiei boierilor mari, reprezentanti ai clasei feudale care se opuneauridicárii nivelului cultural al maselor. Avem numeroase exemple gräitoarecare ne dovedesc Ca' adeseori mäsurile bune ale unor domni luminati infavoarea täränimii se izbeau de reactiunea interesatä a clasei feudale.Dar acest fapt nu este un caz izolat ce se petrece numai in tärile române.Era o tendintä care se observa mai in toate tärile cu regim feudal. Pia,si luminatul Coray cerea o gradatie la invätäturl. El spunea cä luminileculturii trebuie difuzate in toate clasele sociale, In rindurile poporului,dar in raport ca ocupatia fiedruia. Nu e ca putintä, spunea Coray,sä devinä toti savanti, dar chiar dacg, ar fi posibil, nu este intelept. Cinevrea sä räminä desbräcat i descul sá predea matematica tuturor croi-torilor i cizmarilor". Dupä conceptia lui Coray nu trebuia toti sá facästudii superioare. El sustinea insä cá toti, sau cel putin cei mai multi,trebuia sá stie sä serie i s citeascä In limba lor maternä 169. Deci, reforma

*i Emile Legrand, care comenteaza scrisorile lui Stamaty, aclguga : Il serait à souhaiter queles Grecs d'aujourd'hui imitassent l'exemple de Stamaty". C. Emile Legrand9 Lettres deConstantin Stamaty a Panagiotis Kodrikas sur la Révolution frarq-aise, Paris, 1872, p. 11.Daca pentru greci studierea limbii latine era necesara cu atit mai nault cunoasterea ei eraindispensabila pentru tinerii romani i introducerea ei in Academia din Bucuresti a fost oinasura dintre cele mai bune si utile.

166 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. I, p. 91.161 Al. Balad si Ion Ionascu, Universitatea din Bucurefli, 1864-1961, Bucuresti. 1965,

p. 14.169 V. A. Urechia, Istoria pcoaldor, vol. I, p. 36.169 'ExXoyil initnoXI9iv..., p. 61.

www.dacoromanica.ro

44 ARIADFNA CA.MARIANO-CIORAN

lui Ipsilanti care aduce o contributie de seama, la infgptuirea unui 'uva-tamint desfäsurat pe pozitii avansate si la ridicarea culturii pe o treaptämai inaltä are si un oarecare aspect retrograd. Dad, studiem fusa, hriso-vul cu atentie vedem ea, nu era chiar asa de categoric. Nu interzicea fiilorde tärani frecventarea Academiei, ci Ii excludea din rindul bursierilor..Restrictii se puneau numai pentru bursieri. Frecventarea cursurilor Aca-demiei era libera pentru toti, dar, bineinteles, nu era accesibilä decitcelor instäriti. Dar si copiii provenind din clasele privilegiate eran selec-tionati. Cei care puteau fi un exemplu negativ, care puteau corupe pecolegii lor, nu erau admisi in Academie sau erau exclusi. Odatä intratfIn scoalä, mai ales bursierii, erau obligati a o frecventeze pinä, la absol-vire, exceptie facind numai copiii de negustori si de meseriasi care, dacádoreau sa invete o meserie, se puteau retrage de la scoalä, dar numai dupäce au cäpatat cunostintele elementare. Aceastá obligativitate este unpas inainte, este un progres insemnat. Se pare insä cá hrisovul nu daro imagine fidela a continutului invätämintului. Manase Eliade, care a.fost profesor si director pe timpul lui Ipsilanti, face unele completäriinteresante. In hrisov se prevede filozofia aristotelica, Manase ne infor-meazä el se inväta nu numai filozofia clasicg, dar si tot ce s-a adaugatfilozofiei in epoca moderna. Avem deci inarturie sigurä cá in a doua juma-tate a secolului al XVIII-lea filozofia noug a mers întîi paralel cu cea vechepe care ina treptat a dislocat-o complet. In continuare, Eliade afirmá.cä s-a introdus in scoalä i filozofia experimentald i chimia, disciplinecare cerceteazg intr-adevär natura. Un alt amgnunt care nu rezulta dinhrisov este afirmatia lui Eliade ca, Ipsilanti a hotarit sä se Invete toatestiintele, chiar medicina asa incit Academia din Bucuresti sá rivalizezecu cele din Europa. i Eliade exclama,: nu mai este cazul sá rivnim vechea.Atenä, cgci in locul ei este Bucurestiul, central de cultura, si de invätg-turg 17°.

Dupg reforma din 1776, continutul invätämintului din Academia.bucuresteanä ja o mare amploare. Numärul materiilor de studiu a sporitpotrivit nevoilor societätii evoluate. Caracteristica este orientarea Aca-derniei spre studiul stiintelor pozitive. S-au imbungtätit In acelasi timp.íi metodele de predare, s-au folosit manuale i cursuri traduse sau prelu-crate dupg cele mai bune luergri occidentale. Si totusi fiii lui AlexandruIpsilanti nu se multumeau cu o astfel de culturä. Ei au fugit in 1781 inOccident färg voia tatglui lor, pentru ca sä vadä la f ata locului evolutia.culturii i a societatii, Impinsi de curiozitate giuvenilä" 171

Prin hrisovul au din 1776, Ipsilanti Infiina, sau mai bine zis reln-fiinta si reorganiza biblioteca ca sä fie pentru uzul elevilor. Si pentru a-iasigura o bulla functionare, a numit si un bibliotecar.

1" Manasse Eliade, Oratio panegyrica ad celsissimum ac serenissimum principem dominan?dominum loannem Alexandrum Hypselantam..., Lipsca, 1781, p. 80-81.

171 V. A. Urechia, Ist. rom., vol. I, p. 190-191, unde se dau multe amAnunte despre fugafiilor lui Ipsilanti In 1881 la Viena si IncercArile acestuia de a-i readuce In tara. Cf. si G. L.Ionnescu-Gion, Din istoria ranariofilor, Bucuresti, 1891, p. 98-109. Dupd mai multe demersuriidiplomatice, fiii lui Ipsilanti vor fi adusi fortat Inapoi.

www.dacoromanica.ro

172 V. A. Urechia, 1st. fe., vol. I, p. 48 si acelasi, 1st. rom., vol. I, p. 383.173 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 54. La 21 iunie 1786 doctorul

este un Constantin, op. cit., p. 62.174 Luind scaunul Tdrii Romdnesti, Nicolae Mavrogheni acordd o atentie deosebità

studiului limbii turcesti. Pentru a fi cunoscdtori ai limbii turcesti cu temeinicd pregdtire,Mavrogheni se hot:11.We sd Infiinteze la Vlah-serai din Constantinopol o scoald de limbdturcd, unde sa trimità sapte tineri ca sA Invete limba puterii suzerane, limba cea mai tre-buincioasd Intr-aceastA tara" (V. A. Urechia, 1st. sc., I, p. 63). Bursierii destinati sd frec-venteze aceste cursuri urma sd fie Intretinuti cu cheltuiala domneascd. Ei trebuiau sd fieWest dintre fiii de boieri scdpätati sau dintre cei de treapta a doua, orfani sau si cu pdrinti.Alegerea tinerilor rdminea In seama lui Iendchità VdcArescu. Ei trebuiau sd Indeplineascdconditia de a cunoaste limba greacd. Mavrogheni intentiona sd numeascd profesor de limbaturcd si la scoala domneascd din Bucuresti, Cf. V. A. Urechia, op cit., vol. I, p. 63 si 64.Cu jumdtate de veac In urmil, in 1735 Incercase si Constantin Mavrocordat sd introducdIn Academia din Bucuresti studiul limbii arabe sau turcesti, dar nu a izbutit.

173 Filaret al II-lea, episcopul Rimnicului i apoi mitropolit al Ungrovlahiei, a fost unuldintre cei mai culti clerici ai epocii, fiind mult apreciat de Invdtatii i profesorii timpului.El Intretinea corespondentd cu Oita intelectuald a epocii. Ni s-a pAstrat un manuscris cuprinzindcorespondenta sa In numAr de 205 scrisori. Cf. ms. gr. 1353 din Bibl. Acad. Acest manuscrisa fost descris amdnuntit de Epaminondas Kyriakidis, 'AXX7)Xoypacptch (Dacry6wou(1792-1793) In 'EXX. A. EtWoyog KcovaTcarrevourrascog, 27 (1895-1899), p. 317-324.

176 V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 64.177 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 66-67.

ORGANIZAREA INVATAMINTULDI IN ACADEMIILE DOMNEM 45

Se pare cg, buna organizare datk de Alex. 'psilanti nu a durat malt,egei in 1784 patriarhul Terusalimului, -vizitind tara, nu rämine multumitde starea invg,tämintului. Din indemnul lui, domnul Mihai Sutu cereboierilor sg, citeasc hrisovul lui Alexandra Ipsilanti, sá cerceteze dacädispozitiile cuprinse in el se respectä si S facg, propuneri de imbunätätire 172.

La 1 septembrie 1785 este numit la scoala de la Sf. Saya si un doctor,anume doctoral Ioan Manicati 173.

La 25 august 1786 domnul Nicolae Mavrogheni174 numeste eforal scolilor pe Filaret, episcopal Rimnicului, figurä, bine cunoscutä in cul-tura româneascl 175. Filaret ar fi dat un nou avint invätämintului, darevenimentele rgzboinice care au urmat in curind nu numai ca au impie-dicat once dezvoltare, ci dimpotrivä au dezorganizat complet invätä-mintul. Bugetul scolilor nu se putea asigura, profesorii ca i elevii s-aurisipit, scoala suspendindu-si activitatea. 176

Abia dupä pacea de la Sistov (1791) se reja activitatea scolará,o activitate destul de decAzutk Luind atunci domnia Tärii RomânestiMihai Sutu, acesta va muta curtea sa in spatiosul local al Academieidomnesti, creind multe dificultg,ti bunei functiongri a invgtämintului, scoalafiind mutatg, la mänästirea Domnita Balasa". Cu aceastä, ocazie s-aluat si o mäsurl bung,. Domnul ordong, inventarierea cgrtilor biblioteciiAcademiei domnesti, restituirea tuturor cärtilor imprumutate si mutareabibliotecii in localul mänästirii Sf. Gheorghe Vechi 177rn

O altg, mäsurg, bung, a domnului 1VIihai Sutu a fost numirea ca direc-tor la Academia din Bucuresti in 1792 a vestitului profesor LambrosFotiadis, care va da Academiei o nouä, stràlucire. In 1794 epitropii propundomnului personalul didactic al scolii domnesti. Pe lingk. cunoscutulLambru, este si un filozof pe care epitropia il recunoaste deopotrivä de

www.dacoromanica.ro

46 AR.LAD'NA CAMARIANO-CIORAN

invätat ca dascälul chir Lambru". Acest filozof atit de invkat, al cArui:nume nu-1 dau documentele, trebuie sg, fie un Constantin, pe care 11 intlinimIn 1797178. Pe lingä acestia mai este si un al treilea dascäl, Gheorghe, pentrucare eforii propun sg, i se majoreze salariul cu 100 de lei 179. Acum numärulpersonalului didactic al Academiei domnesti este mult mai redus Amploa,-rea datg, de Alexandru Ipsilanti invätämintului nu s-a mentinut multävreme. Pe timpul lui Alexandru Moruzi in loe de 9 profesori, citi stabi-lise Ipsilainti prin hrisovul säu, slut numai 3, citi erau in prima jumätatea secolului al XVIII-lea.

In 1794 invätämintul stagneazä din pricina situatiei grele princare trece tara. Epidemia de ciumä, cauzeazä inchiderea scolilor 1", larfoametea dezorganizeazä economia tärii. Toate resursele economice ale-statului sint folosite pentru combaterea epidemiei si foametei 181. La redes-chiderea Academiei, pentru a se putea face un control al cunostintelordobindite de elevi ping, atunci domnul Alexandru Moruzi infiinteazg, exa-mene publice, credem pentru prima °ail, i dispune ea ele sä, aibg, loe-In prezenta mitropolitului in fiecare an dupä Boboteazä. De asemeneadispune ca elevii silitori sä fie premiati, sä li se dea in dar cärtile necesarepentru anul urmätor, pentru ea acest fapt sá constituie un stimulentpentru elevii mai slab pregätiti i sá dea loe la intrecere in invätäturg,182.In 1797, pe lingä, cei trei profesori pe care îi intilnim in 1794, se mai adaugg.

Iosip Mesiodax i dascälul Dragnea pentru latiná, deci ei sint acum innumär de cinci 183. Numärul redus al profesorilor se poate explica prirtcriza prin care trecea bugetul invätämintului. Cg, bugetul era deficitarpentru multä vreme ne-o dovedeste dispozitia domneascg, din 1801 careprevedea ca eforii sg, pläteaseä din cutia scoalelor in primul rind salariileprofesorilor i dupä aceea sä facg, alte cheltuieli 184

Intre anii 1791 si 1803 Academia domneascg din Bucuresti a functio-nat la Domnita Balasa". Dupg, cutremurul din 1803 care a deterioratclädirea si a fäcut-o improprie pentru adäpostirea Academiei, ea a fostmutatä la metohul Mägureanu pe care 1-a pus la dispozitia colii mitro-politul Dositei Filitti. Metohul Mägureanu satisfäcea intr-o oarecare mäsuränevoile Academiei domnesti. Avea case inalte cu beciuri i deosebiteodäi la poartä i cu toate cele trebuincioase cu indestulare la toti dascähi

ucenicii sträini pentru sedere" 183.In ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea si in primul deceniu

al secolului al XIX-lea cu toate cá invätämintul a intimpinat multe difi-

178 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 72.178 V. A. Urechia, Islario romeinilor, vol. V, p. 418.188 Idem, op. cit., vol. V, p. 55.181 V. A. Urechia, 1st, rom., vol. V, p. 437-457 si Ist. sc., vol. IV, p. 106.182 Idem, 1st. rom., p. 417-418.183 lata salariile profesorilor in 1797. Lambros Fotiadis 1800 talen, cite 150 lunar

Constantin filosoful 1500, cite 123 de talen i lunar ; Gheorghe al treilea dascal 350, cite 29,20talen i lunar ; Iosip Mesiodax 500 pentru 10 luni, cite 50 de talen i lunar ; dascalul de latinaDragnea 160 pentru 8 luni, cite 20 de talen i lunar. Cf. V. A. Urechia, 1st. sc., vol. I, p. 72.

184 Acelasi, Istoria romdnilor, vol. VIII, p. 28.186 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 85.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUT TN ACADEMIELE DOMNE..5TI 47

cultäti, din cauza bugetului deficitar si din cauza lipsei unui local adecvat,totusi, fiind in fruntea Academiei domnesti profesori bine pregätiti ca.Lambros Fotiadis si Constantin Vardalahos, ea a &AIDA-tat o mare faimä,aträgind multi elevi din toate tärile balcanice. Dar asa cum s-a intimplatde repetate ori, räzboiul ruso-turc a pricinuit din non decäderea activi-tätii Academiilor. Vardalahos, directorul Academiei bucurestene, seplinge intr-o scrisoare ca dupä plecarea domnitorului Constantin Ipsi-lanti scoala a inceput sä paralizeze", nimeni nu-i purta de grijä. S-amentinut numai datoritä strädaniilor sale morale si materiale, cheltuinddin propria sa pungä 186 Venind in scaunul mitropolitan Ignatie, acestai-a dat o nou6 viatä. Noul mitropolit, fiind filorus, a reusit sä obtinäconsimtämintul acestora pentru reorganizarea Academiei bucurestene,datoritä cAreia invätämintul a dobindit o strälucire neobisnuitä. Academiadevine renumitä nu numai In lumea balcanicä, ci si in cea europeanä.Elevii veneau la Bucuresti din toate pärtile si au atins In curia. cifrade 224 187.

Pentru aceastä epocä folosim In lucrarea noasträ stiri privitoare laorganizarea i evolutia invätämIntului din Bucuresti si Iasi ramase necu-noscute istoricilor nostri. Aceste pretioase informatii, pe care pentruprima data le punem In circulatie In tara noasträ, le gäsim in volumeleextrem de rare ale revistelor vieneze MyLog 'Epp.-7);", `EXkoLxòç 17-04-ypcapoç" §i KocXXL6n1", precum i in periodic-al care apärea la Lipsca :7,Zeitung fiir die elegante Welt".

Venirea lui Ignatie in scaunul mitropolitan din Bucuresti va da unn.ou impuls invätämintului. invätatul prelat ia sub auspiciile sale swab',o numeste liceu (MxeLov) si reparä localul. Numeste mai multi profesoride stiinte, de filologie greacä si de limbi sträine. Dispune a se predeaurmAtoarele materii : matematica, fizica experimentalä, chimia, meta-fizica, logica, etica, istoria naturalä, geografia, retorica, poetica, istoria,arheologia, desenul, limbile greaca veche i modernä, latina, franceza,germana si rusa. Precum vedem continutul invätämintului a luat o mareamploare i s-a modernizat pe deplin. Se simplificA si se usureazä invät6-mintul prin folosirea limbii neogrecesti 188.

Pentru a sprijini scoala, Ignatie a initiat infiintarea unei Socie-täti filologice greco-dacice", care avea ca presedinte pe Grigore Brinco-veanu i ca membri : clerici, boieri, medici, profesori i negustori, atitdin tar6 cit si de peste hotare. Un distins membru al acestei Societäti"a fost i savantul grec din Paris, Adamantie Coray 189.

186 Scrisoarea lui Vardalahos este publicatd de Polyhronis Enepekides, Beiträge zur kul-turellen und politischen Geheimteltigkeit der Griechen in 14 ien vor dem griechischen Aufstand, InBerliner byzantinische Arbeiten", vol. XX (1960), p. 154-156.

187 MyLog `Epirijq", 1811, P. 65.188 Op. cit., 1811, p. 5-6.188 Relatdri despre infiinlarea, organizarea i activitatea culturald a Societätii greco-

dacice", ai cdrei membli erau elita intelectualitätii romane§ti i grece§ti s-au publicat In peri-odicul vienez A6yLog 'Epteijg" Printre membrii ei se vor numara mitropolitul Ungrovlahiei,Ignatie, episcopul Buzdului Constantie, arhimandritul Ilarion Deleanu, Grigore Brincoveanu,Gheorghe SlAtineanu, juristul Nestor, Constantin Rasti, medicii Constantin Darvaris, Silvestru,

www.dacoromanica.ro

48 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

Const. Vardalahos, directorul liceului, rostind un discurs Cu ocaziainceperii noului an scolar, a fäcut elogiul filozofiei secolului luminilor.A citat aproape pe toti marii filozofi, matematicieni, fizicieni, naturalisti

chimisti si a incheiat spunind c profesorii liceului bucurestean vorpreda filozofia rationalista, vor merge pe urmele marilor binefacatoriai omenirii, datorita carora natura si filozofia nu mai au secrete pentrunimeni 190.

Dupa organizarea liceului si a Societätii filologice", mitropolitulIgnatie, in dorinta de a stimula rivna pentru invatatura a profesorilor

elevilor cit si a parintilor elevilor i in genere a tuturor, a dispus sä aibaloe examene publice la care sa asiste populatia capitalei. In ziva de 7iulie 1810 s-au adunat in sala liceului inaltul cler, boierimea, oameniinvatati si multi negustori. Dupa o scurta cuvintare rostitä de profesorulde literatura, Atanasie Ioanu, urmata de cea a mitropolitului Ignatie,care a fost un indemn la invatatura adresat elevilor, a inceput examenul.Primul a examinat directorul Coast Vardalahos pe elevii sat la problemede aritmetica, algebra i geometric, la geografie i la retorica, punindu-isà analizeze pe Isocrate. Profesorul Atanasie Ioanu a examinat pe eleviicare urmau istoria naturalä i apoi pe acei care studiau sintaxa limbiigrecesti. Profesorul de limba greaca, Chiriacos Ioanu, a examinat peelevii sal Dupa terminarea examenelor, mitropolitul a impartit premiile.Profesorilor le-a dat ceasuri scumpe, iar elevilor carti cu dedicatie 191

promitindu-le ca pe cei ce se vor evidentia la invätätura Ii va trimite cupropriile sale resurse sa-si continue studiile in Occident 192

In anul 1810 activau la liceul din Bucuresti 11 profesori, iar numarulelevilor se ridica la 244 si crestea din luna in luna 193

Dupa specializarea profesorilor a venit i rindul elevilor s'a se spe-cializeze. Cei 244 de elevi nu urmau toate cursurile, ci unii urmau douä,iar altii trei. La fizica i matematica urmau 12, la geografie 18, la poeticl

epistolografie 10, la aritmetica i desen 53, la limba germana 16, lafrancezä 54, la rusa 25 etc.

Progresele facute de elevi puteau fi constatate din lucrarile lor despecialitate pe care profesorii le prezentau lunar eforilor liceului. Eleviicaro urmau fizica i geografia scriau lunar cite o dizertatie. Multi dintreacestia au elaborat i manuale prescurtate de fizicä si de geografie. Altii,dupa specialitatea lor, compuneau versuri, redactau epistolare, deveneauprofesorii incepätorilor, iar elevii care urmau desenul expu.neau tablouri 194

Filitti si Constantin Caracas; profesorii Const. Vardalahos, Atanasie Vogoridis i altii. Ana-nunte despre activitatea Societätii greco-dacice" gdsim In N. Camariano, Sur l'activité de laSociété littéraire greco-dacique" de Bucarest (1810-1812) in Revue des etudes sud-est euro-péennes", VI (1968), nr. 1.

190 Adytog `Eplri-Ig", 1811, p. 6-9.191 Op. cit., p. 45-48, cf. si *Nio; 'EAXlvoy.voiltiow*, XVIII (1924), p. 328-331.192 Polyhronis Enepekides, Beitrage zur kulturellen und politischen Geheinitätigkeit der

Griechen..., p. 154.193 Aoy. `Epl./.., p. 65, cf. si Zeitung fiir die elegante Welt", din 13 ianuarie 1824, co-

loana 85.194 A6yLog `Epp.ijg*, 1811, p. 66.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTTJLUI IN ACADENEILM DOMNE$TI 49

Pentru ca nona organizare a liceului sä aibg baze solide, s-a alcgtuit§i un statut, care s-a publicat in .A.6yLoq Tp[1.7]q" din 1811, p. 66-76.Conform acestui sta,tut, materiile de invätg,mint erau impgrtite in treicategorii : stiinte, literaturg, limbi. In categoria stiintelor intrau : mate-matica, fizica, chimia, istoria natural, geografia, metafizica, logica i etica.

Grupa a doua a literaturii cuprin.dea : retorica, poetica, istoria,mitologia i arheologia.

In grupa limbilor se invgtau : elina, latina, rusa, franceza si germana.Profesorul de stiinte preda fizica experimental g cu experiente,

matematica i filozofia, iar pentru geografie se alegea profesorul cel maip otrivit.

ProfesoruI de literaturg care preda retorica, poetica i metricaflcea, si exercitii pentru fieca,re disciplinä.

Profesorul de limba greacg interpreta pe Xenofon, Isocrate, Lysiasau pe Lucian dupg, puterile elevilor. Se foloseau gramatici serse in neo-greacä'. Pentru cursul de greacg statutul indica mad multe norme in vedereasimplificárii predärii limbii, pentru ca elevii sá culeagg foloase bunerapide. Profesorul de limba greacg, avea si profesori ajutgtori. (67c(b.3eco-xcaol.)care se ocupan de elevii incepgtori si care erau sub directa supravegherea titularului catedrei.

In continuare, statutul stabilea obligatiile profesorilor impArtiteIn sapte pun.cte i indatoririle elevilor in sase puncte.

Capitolul vacantelor prevedea patru vacante pe an, cea de vargfiind cuprinsg, intro 28 iunie si 1 septembrie.

In sfirsit, ultimul capitol al statutului fixa, data examenelor publicemodul cum trebuiau sg se desrásoare. La examene asistan mitropolitul

t'grii, episcopii i boierii. Biletele cu numele elevilor din fiecare clasg erauinchise in cutii din care se trggea cite un bilet si era examinat elevul alcgrui nume a fost tras. La sectia stiintificg era examinat numai cite un.elev pe zi, iar la limbi putean fi examinati mai multi. Sesiunea examenelortrebuia sä dureze 15 zile i fiindcg s-a ga'sit cg era obositor sá se intru-neascg 15 zile in continuare, examinarea incepea dupg sgrbgtorile Pas-telui in zilele de joi i simbgtg, sau duminicg i in felul acesta continuaping,' la vacantg.

Probabil el acest sistem prelungit de examinare nu s-a doveditpractic i eficient, cgci In anul urmätor nu a mai fost aplicat ; se pare cg,nici vacanta de var'g de doug, luni nu s-a respectat. In 1811 exameneleau fost tinute in ziva de 15 iulie.

Solemnitatea a inceput cu un scurt discurs al directorului Varda-lahos care a elogiat rivna argta,tg de mitropolitul Ignatie pentru bunulmers al liceului i pentru propäsirea cult-urii. A insistat mai mult asuprafaptului cd, acesta a imbogätit biblioteca liceului cu multe cgrti care deschi-deau o perioadg noug, pentru elevii studiosi 195. Dupg discursul luí Vardarlahos au inceput examenele.

1" Mitropolitul Ignatie a indemnat pe boten i sa cumpere bogata biblioteca a vestitululnaturalist si explorator Sonnini de Manoncourt. Calatorind in 1810 prin Moldova, el s-a Imbol-navit ì intorcindu-se la Paris a murit.

4C. 363

www.dacoromanica.ro

50 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Primul a examinat profesorul de limba greacg Chiriacos Papaioanu,trggind numele elevilor la sorti. Acesta a examinat sapte elevi din careunul era grec din Cozani, ceilalti sase fiind români.

A urmat profesorul de francezg Nicolae Saya Piccolos, care a exa-minat cinci elevi, din care unul era din Constantinopol, trei români, pen-truad cincilea insg, Gheorghe H. Gheorghiu, nu se dg in document apar-tenenta lui etnicä.

Profesorul de aritmeticl, Mihail Petru Cochinis, a dat elevilor sirezolve probleme de aritmeticä i algebrä. A examinat numai patru

elevi ; unul din Cozani, unul din Siatista, unul din Gabrovo si un Spyridontefanu, färä sg-i fie precizata provenienta.

Profesorul de limba rusg a examinat patru elevi, care au mai fostexaminati si la alte materii.

Profesorul de literaturg, Atanasie Vogoridis, a examinat trei elevila poeticg si tragedie. Elevii sgi erau unul din Constantinopol, unul dinRusciuc i unul din Tara Româneascä.

Ultimul a examinat directorul Vardalahos la stiinte. Elevii exami-nati la matematicg au fdcut demonstratii cum se poate mgsura distanta,intre doug puncte sau lgtimea Dimbovitei care curgea sub ferestreleliceului. Pe urmä a examinat la materia de fizicg predatg in acel an, intre-bind despre legile de atractie si de respingere, despre rarefiere, topire,explozie, electricitate etc. Elevii au pus in aplicare teoria electricitgtiiIn meteorologie.

Dupg terminarea examenelor s-au distribuit premiile. DirectorulC oust. Vardalahos a primit o tabacherg de aur, iar ceilalti profesori cea-suri de aur si de argint.

Premiile elevilor constau din medalii de argint in formg elipsoidaläexecutate anume pentru aceastg ocazie. Ele aveau gravat pe o laturgpe Apolo, iar pe cealaltg de jur imprejur Mxetov BouxoupEa-cEou" §i la,mijloc 'Aperilç gvexa xai rcatadaq, 1811". Medaliile eran de trei categoriisi au fost acordate dupg rgspunsurile date de elevi la examene. Marelevornic Gheorghe Slgtineanu a distribuit elevilor In dar 10 hgrti geograficeale Greciei, marele logegt Constantin Dudescu 7, iar Const. Caracas maimulte exemplare din lucrärile tatglui säu.

Solemnitatea s-a incheiat cu un discus rostit de mitropolitul Ungro-vlahiei Ignatie, argtindu-si satisfactia pentru bunele rezultate ale exa-menului 196

In august 1812, au loe schimbgri politice si administrative in Tara,Româneascl. Dupg incheierea päcii de la Bucuresti i retragerea trupelorrusesti, pleacg impreung cu rusii i mitropolitul Ignatie, care fusese propusde sinodul din Petersburg. Scaunul domnesc este ocupat de Ioan Caragea,iar cel mitropolitan de Nectarie, fost episcop de Rimnic

199 11.6yLog Tp;", 1811, p. 338-343; este publicatA o corespondentA din Bucu-resti, dind o amplA relatare a modului cum au decurs examenele.

www.dacoromanica.ro

197 A scris versuri si a tradus comediile luí Goldoni, Cf. Dan Simonescu, loan voddCaragea fi traducerile lui din Goldoni in Studd italiene", II (1935), P. 101-118.

198 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. 10A, p. 335-336.199 Idem, op. cit., p. 338-339.200 V. A. Urechia, Isl. Sc., vol. IV, p. 144-145 si acelasi, Isl. rom., vol. 10A, p. 358..201 ,,A6rog `Eptrijg", 1813, P. 17-20 (a doua paginatie).

ÒRGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNF-STI 51

loan Caragea, om cult 197, nu va neglija invätämintul. Indatg dupgsosirea sa la Bucuresti, insgrcineazä pe boierii Grigore BrincoveanuNestor Craiovescu sg cereeteze bugetul scolilor i sä elaboreze un plande reorganizare a invgtgmintului. La 13 decembrie 1812, in urma rapor-tului dat de boieri, domnul loan Caragea, reinnoieste din hrisovul lui Ale-xandru Ipsilanti numai dispozitiile privind partea financiará a scolii.Cele referitoare la partea didacticá preväzute in hrisovul lui Ipsilantidin 1776 fireste cä eran depgsite si se cereau multe modificgri. Carageanu se grábete sä le aprobe. Problema didacticg reclama un studiu atentpentru a fi coordonatä cu progresele realizate in ultimul timp. Dar fru-moasele lor intentii se izbeau de greutati financiare, cu toate cg propune-rile boierilor erau aprobate de domn 199 Din cauza evenimentelor rgz-boiului, care a durat ping in 1812, multe sume provenind de la mitropolie

mängstiri nu au fost vgrsate in cutia swill 199 tocmai aceste sumeconstituiau partea cea mai insemnatä a fondului scolar. Si mai tirziu,intre anii 1814 si 1815, bugetul scolilor este deficitar. Numai dupg cedomnul va adguga din non la fondurile coIii veniturile mgngstirii Gla-vacioc, bugetul va fi asigurat 299.

Pentru intervalul de la 1 ianuarie 1813 ping in septembrie 1814,dud are loe radicala reorganizare a invgtämintului, reglementatg prinhrisovul lui Caragea, cunoastem prea putin despre functionareabucurestene. Unele stiri le ggsim in doug pitacuri domnesti publicateIn revista vieneza Mywq (Epv..7)q", ambele avind data 27 martie 1813.Prin primul pitac, domnul aducea la cunostinta eforilor : Gr. Brincoveanusi Nestor Craiovescu, cg a hotgrit sä fie patru efori pentru ca scoala säfie mai bine organizatä i supravegheatg. Sint numiti acum i postelniculConstantin Vlahutg i secretarul domnesc Mihail Schinas.

Prin cel de al doilea pitac, domnul se adreseazä celor doi boieri,Constantin Vlahutg si Mihail Schinas, anuntindu-i cg in dorinta de aimbungtäti functionarea liceului, ii numeste si pe ei efori i Ii roaggsupravegheze ca sg fie inlgturate vechile metode, tineretul sä studiezenumai ce este rational i frumos si lampionul divinei filozofii" sg-i lumi-neze pe toti. Mai departe le atrggea atentia asupra problemelor economice

recomanda sg se sfAtniascg intre ei pentru mentinerea vechilor resurseggsirea unor noi sane de venituri pentru asigurarea bugetului liceului.

Recoman.da sg fie profesorii bine räsplätiti pentru ca, lipsiti de griji,se dedice cu toate gindurile i fortele lor bunei preggtiri a elevilor, iarelevii merituosi sä fie premiati. Cerea ca eforii sä asiste la lectiile profe-sorilor i sg controleze activitatea desfäsuratg de ei si de elevi. Recomandaorganizarea sistematicg a bibliotecii, imbogätirea ei cu opere de materna-ticg i procurarea instrumentelor necesare pentru experiente de fizic6,201.

www.dacoromanica.ro

52 ARIADNA CA.MARIANO-CIORAN

Dorind s faca cit mai repede un control al cunostintelor elevilor,.Caragea, a poruncit 0, se tina examene publice in primavara, anului 1813(27 aprilie). S-au pastrat scrisorile schimbate intre secretarul domnescMihail Schinas, profesorii i eforii precum i pitacul domnesc in privintaexamenelor 202 De asemenea s-au pästrat i discursurile rostite cu aceastaocazie de secretarul domnesc i ef or al scolilor, Mihail Schinas, si de direc-torul liceului, Constantin Vardalahos, precum si o relatare a elevuluiloan Papadopoulos, care expune pe larg cum au decurs examenele, dindsi lista elevilor examinati. Examenele s-au desfasurat in mod solemn, defata fiind beizadelele, mitropolitul ärii, eforii, marea boierime i oräse-nimea. Premiile acordate au fost ceasornice de aur pentru profesoride argint pentru elevii evidentiati. Premiul al doilea consta din obiectede imbracaminte, iar al treilea dintr-o suma de bani 203.

In dorinta de a da lice-ului baze solide si elevilor o temeinica preg'ä-tire moderna, dupa cerintele societatii evoluate, Caragea va face reorgani-zäri succesive, la scurte intervale. In septembrie 1814, el a dat un hrisovde reorganizare a Invkämintului care este strabatut de suflul vremii.In partea introductivä a hrisovului Intilnim ideile avansate i iluministe.ce dominau pe atunci intreaga Europa. Oamenii, se spune, nascocirameserii care prepara o viata, linistita, o viata comuna; ei adoptara totodatä,

tot ce este mai bun. Introdusera stiintele, care indrepteazaprepara spiritul i inainteaza pe om din cele materialicesti i pamintesti

spre cele inalte i nematerialicesti conservarea instructiunii se soco-teste ca cea India i dupa urma datorie a unui guvern bine Intemeiat. Intoate partile sefii popoarelor, cu mari cheltuieli i pensiuni, intretin gim-naziuri publico din care toti discipolii sirguitori culeg fructele invataturii.Aceasta i noi bine cunoscind i dorind din toata inima progresul la Suva-tatura al supusilor no§tri" etc. Caragea îi indreapta toatä atentia la bu-na funcionare a liceului. i aceste al doilea proiecte mai bune fiind decitcele dintii... pentru a-1 institui mai regulat" dispune prin hrisov-ul sauaplicarea noii organizari.

Iata punctele principale ale acestui hrisov. 1) Patru efori care sasupravegheze bunul mers al liceului 204 2) Bugetul scolii se incredinteazaeforilor. 3) Bugetul In suing, de 26520 lei era asigurat tot din contributiapreotilor i manastirilor. Eforii vor angaja pe profesorii de literatura,stiinte i limbi straine. Acestia din urmä, vor preda geografia, i istoria.Eforii impreuna cu profesorii vor planifica materiile ce urmau sä, fie preda-te in diferitele clase. rnul dintre efori va vizita o data sau de douä, ori pesaptaminä, scoala pentru a verifica bunul ei mers. 4) Se fixeaza o vacantä,pe an de la 15 iulie pina la 15 august. 5) Examenele se fixeaza la 1 decem-brie si la 1 aprilie.

202 Op. cit., 1813, p. 53-55 (a doua paginatie).203 Op. cit., 1813, p. 56-64 (a doua paginatie).2" Ei trebuiau sd dea domnului socotealà din 6 in 6 luni. V. A. Urechia, 1st. rom.,

-vol. 10A, p. 349.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZABA INvATAmINTuLUI IN ACADEMIELE DOM.NE.5TI

In concluzie se spune : Junimea, invatind si formindu-si crestereaintr-insele (in scoli), sä poata preda folosul ce au primit, spre a rezultadin.teinsul ceea ce ne este de once alt lucru mai dorit : invatatura" 205.

Cu toate intentiile bune ale lui Caragea de a asigura scolii o organi-zare temeinica, totusi se pare ca situatia ei nu era din cele mai bune dinlipsa de profesori. Acest fapt se constata indata dupä retragerea mitro-politului Ignatie. Acesta a stiut sä atraga in timpul scurtei sale pastoriiin Tara Romaneasca multi profesori bine pregatiti. In 1810 activauscoala din Bucuresti 11 profesori. In 1813 stim c directorul ConstantinVardalahos, din lipsa de profesori de specialitate, era nevoit sà predealimba greaca, literatura, aritmetica, fizica, geometria si geografia 206

La sfirsitul anului 1812 (29 decembrie) Grigore BrincoveanuNestor Craiovescu inaintaserä domnului o anafora in care se arata, printrealtele, cà vestita clädire ridicata de Ipsilanti, destinatä Academiei, era,locuita de particulari, iar profesorii locuiau i predau la metohul Sf. Mi-tropolii, destul de neincapätor pentru numärul elevilor care se ridica la.peste 120. De asemenea, se aräta lipsa acutä de profesori, mai ales de fi-lolog pentru greaca si un asemenea filolog niel nu avem nici nu gasim aici"..Profesorii care activau In acel moment (decembrie 1812) erau Varda-lahos, plätit cu 250 lei lunar, al doilea dascal de gread, Chiriacos, cu unsalariu de 125 lei lunar si doi ipodidascäli : Vasilie cu 60 de lei i Dimitriecu 50 de lei. Profesorii mai primeau i cite 300 lei lunar pentru cheltuie-lile de hranä.

Boierii mai precizau in anaforaoa lor cà s-a gasit Inca un profesorde greaca, un oarecare Manolache cu 100 de lei lunar, pentru latinà unMoise Nicoran, care promitea sä predea, i limba germana celor care doreaus-o studieze, iar pentru franceza un Dimitrie din Cipru, ambii fiind angajati.cu cite 100 de lei lunar. Ca medic al scolii a fost numit Panaiotis, nepotuLlui Lambros Fotiadis 207.

Domnul a aprobat anaforaoa boierilor la 1 ianuarie 1813, dar se.pare ca din motive bugetare cele prevazute in anafora nu an fost puseIn aplicare. Una din cauzele care determinä pe profesen i sa nu se angajezeaici, sau sa-si caute posturi In altä parte erau salariile mici pe care leaveau. Printre acei care vor päräsi scoala din Bucuresti este si directorulVardalahos, dar nu pentru cistig material, ci pentru a merge la vestita.scoala din Chios, nu ca director, cum era aici, ci ea profesor, sub directialui Neofit Vamvas. In locul lui va veni un alt profesor vestit, Neofit Ducas.Pentru mentinerea personalului didactic rämas i pentru angajareaaltor profesori bine pregatiti, se intocmeste in 1815 un buget crescutsimtitor fata de eel din anii precedenti. Iatä salariile profesorilor din acestan : Neofit Ducas 4000 talen, Stefan Comitas, filozoful, 4000, alt filozof4000, al doilea dascal Hristodoru, 2500, al treilea dascal, GheorgheesteGheorghe Ghenadie 2000, dascalul Vasilie 1200, dascalul gramatic 1500,,

202 V. A. Urechia, Istoria coalelor, vol. IV, p. 151-152.206 A6rog `Epu.ii%", 1813, p. 61-62 (a doua paginatie).207 Arh. St. Buc., ms. 73, p. 49-51.

www.dacoromanica.ro

54 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

dascälul francez 2400 208 de latinä care preda i dreptul 2400.Bugetul mai prevedea suma de 7200 pentru 20 de bursieri säraci, cite 30de talen lunar de fiecare i in sfirsit 2500 pentru darurile destinate elevilorcare se vor evidentia la examene 209.

loan Caragea ì eforii liceului, in frunte en G-rigore Brincovean.u,aveau frumoasa ambitie sä, ridice liceul din Bucuresti la treapta universi-tätilor occidentale 21°, de aceea hrisoavele de reorganizare se succedauaproape an de an. Numärul profesorilor erestea si tot asa i numärul ele-vilor. In 1816, eind director al Aeademiei era Neofit Ducas, numärul profe-ssorilor se ridica la 12 211, iar cel al elevilor la aproape 400 212 si din zi in zi

adunan tot mai multi, veniti din toatä regiunea balcanicä. Dar, fapt8urprinzätor pentru aceastä epocä, numärul bursierilor s-a redus la 20,mult mai mic in raport cu epocile mai vechi, chid ei erau mult mai n.ume-rosi chiar 75 pe timpul luí Alex. Ipsilanti. Citiva elevi säraci stim cá intro-tinea Neofit Ducas din propriile sale venituri. Elevii externi inmultindu-se,metohul de lingä biserica Mägureanu se dovedeste neincäpätor. Se iaumäsuri de extindere a spatiului prin adäugirea unor noi

Multe amänunte relative la organizarea si functionarea Academieidin aceastä epocä gäsim intr-o scrisoare pe care profesorul Stefan Comitaso adresa la 22 ianuarie 1816 unui prieten al säu, credem fostului säu elevDimitrie Belios, care dorea sä afle detailat despre procesul de dezvoltarea invätämintului de aici.

Din aceastä scrisoare afläm cg, indatä dupä venirea lui Neofit Ducas,s-a reparat clädirea care adäpostea Academia, din stäruinta i grija banuluiBrincoveanu. Dupä ce s-a pus la punct localul, s-a fäcut reinhumareaosemintelor lui Lambros Fotiadis. Cu aceastä ocazie a slujit episcopul.Buzaului, Con.stantie, si a fost rostit de Gheorghe Ghenadie un discurs cuamänunte biograf ice despre Fotiadis, alcItuit de Neofit Ducas, elevulneuitatului profesor. Apoi au Inceput cursurile cu mare solemnitate,fiind invitat s'a asiste si beizadeaua cu toti boierii mari, sedinta divanuluifiind In acea zi suspendatä In acest scop. Diseursurile de íncepere a cursu-

208 In 1814 Caragea numise pe Laurençon, dupd recomandatia eforilor, profesor pentrulimha francezd cu salariul lunar de 150 de taleri, cf. V. A. Urechia, 1st. rom., vol. 10A, p. 346.In 1816 profesorul de francezd va fi Munier, op. cit., p. 168.

208 Idem, op. cit., p. 366 si 1st. fC., vol. IV, p. 163. La 20 noiembrie 1815 boierii au cerut.domnului prin anaforaua lor sä sporeascd veniturile Academiei pentru cd slut mai multiprofesori i numdrul elevilor se 1nmulteste, cdci asa slut cerintele vremii. Const. Erbiceanu,Material pentru istoria invalamtutului la romfini in sec. trecut, In Bis. ort. rom.", XVI (18921893), p. 126-131.

AeryLoq 'Ep¡r71s, 1818, p. 273 si Carl Iken, Leukothea, Lipsca, 1825, vol. 1, P. 146-147.211 A6rog 'Eptviig-, 1816, p. 127-128. Revista vienezd, reproduce In bimba greacd

un articol din Osterreichischer Beobacbter" (nr. 134, p. 715) relatind solemnitatea 1nceperiianului scolar printr-un discurs tinut de Gr. BrIncoveanu a cdrui Intelepciune i zel pentrutot ce este bun si util slut cunoscute. Lui i s-a Incredintat de cdtre clrmuirea principatului ebriacoliisi el a orInduit noul local In modul cel mai european al scolilor de felul acesta, unde

ca efor al liceului, In prezenta tuturor boierilor mari, a celor mai Insemnati din tagma clert-.cald, a medicilor, negustorilor i elevilor a rostit un discurs adecvat i succint ; dupd. el a rostitun alt discurs directorul Neofit Ducas, introductiv la lectiile care au Inceput dupd aceea.

212 Const. Dimaras, '0 KopcicTiç xcd irrorh Tot), Atena, 1953, P. 34.

www.dacoromanica.ro

213 Scrisoarea lui Stefan Comitas este cuprinsd In ms. 29 [30], f. 45 47 aflat In bibl.catedrei de literaturd bizantind i neogreacd de la universitatea din Atena. Exprim si peaceastA cale caldele mele multumiri profesorilor G. Zoras si F. Bubulidis, care a avut ama-bilitatea sd-mi trimitä un microfilm a acestui manuscris, bogat In material documentar refe-ritor la Tara Romdneascd. Scrisoarea a fost pulbicatd Intre timp din acest manuscris deprofesorul Gheorghe Zoras, '0 KoRivreiç sad ò yupcicicov ro Bouxoupecrrtou, Atena, 1967,p. 12 17.

214 Efori In acest an au fost : mitropolitul Nectarie, fostul ban Constantin Filipescu,fostul mare ban Grigore BrIncoveanu, fostul mare vornic Constantin BAldceanu i marelepostelnic.

215 In privinta examenelor si a vacantei, constatdm cd aproape fiecare hrisov de orga-nizare avea dispozitii deosebite de cele prevAzute In hrisoavele anterioare.

216 v. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 167.217 FarA Indoiald cd loan Caragea aprecia cunostintele In domeniul juridic ale duce-

rului Nestor, fiindcd l-a Insdrcinat sá elaboreze, Impreund cu Atanasie Hristopoulos, LegiuireaTdrii Rometne$Ii. Dreptul se preda i Inainte de aceastA datA. In bugetul din 1815, de pildA,figureazd dascAlul latin i nomicos". Deosebirea este cd In 1816 se Infiinteazd catedrd spe-ciald. Hrisovul lui Caragea din 1816, scris In limba greacd se pAstreazd la Arh. St. Buc.; cf.V. A. Urechia, Ist. fC., vol. IV, p. 166-168 si Ist. rom., vol. 10A, p. 371-374.

ORGANIZAREA INVATAMINTULUi IN ACADEMIILE DOMNE.5TI 55

rilor au fost rostite de Gr. Brincoveanu si N. Ducas. In prima sdptdmindau fost circa 150 de elevi, dar, dupä ce s-au vddit progresele noii reorgani-zdri, au inceput sä vind tineri din toate pdrtile, mai ales din Constantinopolunde elevii erau retinuti cu multá greutate. Numärul lor s-a urcat la 250

erau sperante sd se dubleze. Bugetul Academiei se ridica la 50.000 lei ;la aceastd surnd se adäuga i venitul mänästirii Glavaeioc. Profesoriierau in numär de 8 (alte surse dau un numär de 12). I se dddeau500 de cdrute de lernne ; ea avea i patru pescan, care aprovizionau cantinacu peste, si Inca zece slujitori. S-a acordat si o sumd de 7000 lei pentru eleviiArad. i Ina, 7000 pentru instrumente si pentru cärti 213

In februarie 1816, se dd un nou hrisov pentru imbundtdtirea orga-nizánii pentru ca grandioasa filozofie", prin care se dobin-deste stiinta adevdrului, sä fie studiatd mai temeinic. Se prevede in hrisovca eforii 214 sd aibä grijá sä fie profesori de litere, de umanitati, de filozofiesi de limbi strdine" . . . cei mai buni in felul lor. Unul din efori va inspecta odatd pe sAptämind scoala. Se fixeazd doul examene pe an, unul primävara

unul la 15 septembrie, dupd care va urma vacanta pinä la 15 octombrie 215.O mäsurä importantd, prevazutä in acest hrisov, este infiintarea unei catedrede drept. Ping, la aceastd datä dreptul era predat de profesorul de latinä.Apreciind importanta cunoasterii aeestei materii in acea epocd cindconflictele intro exploatatorii si exploatatii societätii romanesti se inmul-teau, Ioan Caragea, care proiectase i alcätuirea codului cu dispozitii dedrept civil, a infiintat in cadrul Academiei si o catedrd specialä de drept 216Juristul Nestor este primul profesor de drept numit anume sä predeaaceastd disciplind 217 Dar si mai important este faptul cá in liceul cu limbade predare greacd clucerul Nestor este un profesor roman. Numirea luieste un indiciu eä in invätdmintul cu limba de predare greacd incepuserdsä pätrundd ti profesori de origind romand. Acest lucru s-ar fi produs multmai de timpuriu, dacd fiii de boieri care aveau posibilitáti sá facd studii, arfi imbrdtisat cariera didaeticd.

www.dacoromanica.ro

56 ARIAIYNA CAMARLANO-CIORAN

Cu numirea clucerului Nestor ca profesor de drept la liceulbucuresteause Meuse un bun inceput in procesul inlocuirii profesorilor sträini cu profesoride originä romana. Dar profesoratullui Nestor nu a durat prea mult. Se pareca, disciplina dreptului nu a atras pe elevi i, nefiind populat, cursul s-adesfiintat. In 1817 este numit la liceul bucurestean transilv'äneanulLadislas Erdeli. Acesta va preda limbile latin i francezaultima numaiincepatorilor si tot el va preda in limba latina i cartile imparatestipravelnice, cind ucenicii vor veni la starea de a invata nomica, iarmai virtos din feciorii de boieri cind vor voi a invata pravilele, atunci ise vor ad'auga 100 talen i 218. Ce concluzie putem trage din rindurilede mai sus C clucerul Nestor nu a reusit, cu toata eruditia sa de juristsa, atraga, elevi la disciplina dreptului, de aceea se desfiinteaza catedraspecialä, si se revine la sistemul vechi ca profesorul de latina s predeadreptul, daca' vor fi elevi doritori sá studieze pravilele, deci era un cursf acultativ.

Atit din hrisovul din 1814 cit si din cel din 1816 rezulta cápreocupareaprincipala' a lui Caragea era asigurarea bugetului pentru functionareascolii. In aceste douä hrisoave constatam si unele deosebiri, mai ales ince priveste termenele de examene si ale vacantei. In 1814, se fixeazadoua sesiuni de examene : la 1 decembrie si la 1 aprilie. In 1816 primulexamen se fixeaz'a in miercurea Patimilor iar cel de-al doilea la 15 septem-brie 219.

In privinta vacantei constatara deosebiri. In 1814 se fixeaza 15iulie 15 august, iar in 1816, 15 septembrie 15 octombrie. Ce i-a deter-minat sa fixeze vacanta in toamna, nu stim. In erice caz a fost o mantranepedagogica.

In aceste hrisoave nu se vorbeste de filozofie, de stiinte naturale,de matematici, dar nu ne indoim ca se predau aceste materii, fiindea inbugetul din 1815 figureaza, doi profesori filozofi" 229.i in partea intro-ductiva a hriso-vului din 1816 se afirma cá grandioasa i facatoarea debine filozofie poate reusi, dobindind peste once alt lucru stiinta adevarului,iar din stiintä lucrarea si din lucrarea curatenia sufletului" 221.

La sfirsitul anului 1817, se reia discutia asupra unei reorganizari aliceului. Prin repetate reorganizari se cautau mijloace i metode care sadea cele mai bune roade. La 12 decembrie 1817, domnul semneaza noulregulament al liceului care va fi pus imediat in aplicare. Acest regulamentare unele idei deosebite fatä de cele precedente si este un pas importantinainte &are progres. Se tinde si la introducerea in liceul din Bucurestia unei riguroase discipline, atit pentru profesori cIt i pentru elevi, probabil

219 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, vol. IV, p. 172.219 Examenele scolare se pare cA le-a fixat pentru prima datà In Tara Romftneascfi

Alexandru Moruzi prin actul sAu din 1 ianuarie 1795 (V. A. Urechia, 1st. fC., VOL IV, p. 106).Atunci el a hotdrit ca, odata pe an, elevii sa fie examinati spre a se vedea care slut aceiac,are au silinta spre procopseald i spre mergere lnainte, si care slut cei ce nu Invata".1803, si Coray recomanda ca elevii din scolile grecesti sa fie examinati public si premiati ceicare s-au evidentiat prin InvAtAturà lor. Cf. 'ExXoyal ETCLcrroXclv. ., p. 49.

220 V. A. Urechia, op. cit., p. 163.221 Idem, op. cit., p. 166.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN AC ADEMILLE DOMNE$TI 57

dupg modelul colegiilor occidentale. Credem cá aceste mgsuri de disciplingau fost socotite necesare in urma agresiunii indreptate irnpotriva lui NeofitDucas, care a cauzat demisia unor profesori i dezorganizarea liceului_

Noul regulament este impgrtit in cinci capitole referitoare la pro-fesori, supraveghetori, elevi, auditori i examen°.

Prima dispozitie relativa' la profesori cuprinde idei cu totul noineintilnite in alte hrisoave, anume profesorii nu vor preda lectiuni con-trarii credintei ortodoxe sau autoritatii politice constituite"222.

*coala bucuresteang avea contacte strinse cu ideile avansate aleOccidentului si de aceea statutul cuprindea asemenea dispozitii. MaitoDi profesorii erau recrutati din rindurile tinerilor greci care fgcuserästudii la universitätile din Apus223. Acesti profesori impartaseaulor ideile tib4ifice, sociale si politice pe care le asimilaserä in timpulsederii lor in Occident. Fiind cunoscgtori de limbi occidentale, ei traduceauIn neogreaca, manualele de stiinte si de filozofie cu ideile cele mai inain-tate i predau dupg ele. Dar aceste idei avansate nu eran nici pe placulinaltului cler i nici pe cel al marei boierimi. Asa se explicg el regulamentulscolar din 1817 incepea prin a restringe libertatea profesorilor in dez-voltarea cursurilor lor. Aceste restrictii impuse prin regulament se da-toresc probabil i faptului ca in aceastg epoca,' atit directorul Academieidin Bucuresti, Neofit Ducas, cit i cel din Iasi, tefan Dungas au lost.acuzati de ateism si de veden i avansate, cum vom vedea mai jos. NeofitDucas pentru cg a criticat unele obiceiuri ale clerului, iar *tefan Dungaspentru ideile indrAznete pe care le cuprindea cursul säu de fizicg.

Alta, dispozitie importantsá era ca, profesorii nu se putean retragedupg bunul lor plac. Ei trebuiau sá avizeze pe efori i numai dad, seggsea inlocuitor imediat li se permitea retragerea, daca, nu, ei trebuiausä continue un semestru ping la gasirea unui inlocuitor. Desigur, aceasta,masura, s-a luat pentru a se asigura continuitatea predgrii diferitelor dis-cipline, fiindcg profesorii la cea mai midi nemultumire, sau dacg aveauo oferta mai generoasg plecau, läsind scoala in impas.

In capitolul III al regulamentului, referitor la disciplina elevilor,.se prevedeau de asemenea multe dispozitii menite sa asigure buna funcio-nare a scolii. Mai Judi elevii trebuiau sä respecte pe profesor, persoanalui fiind consideratg sacrg". Oricare ar fi fost origina elevului fie dincler de felul lui, fie din boier sau negutgtori, sau din once altg clasä" elva respecta legile i regulamentul scolii. Din acest paragraf, . ca si dinmulte alte amanunte relatate mai sus, rezultg cá scoala nu era frecventatgnumai de fii de boieri, cum se sustine, ci in ea eran primiti elevi din once

222 Arh. st. Buc., ms. 89, f. 71v-72° ; cf. si V. A. Urechia, 1st. rom., vol. 10A, p. 383.223 In 1803 Adamantie Coray scria : Germania este acum plinA de greci care studiaz4

fiecare in specialitatea sa. i In Italia slut multi si In Franta precum si In Londra. 'ExXoya/intcrroXiLv..., p. 55. Iar Pouqueville declara : Les écoles de France possedent de jeunesGrecs dignes de porter les sciences dans leur ancienne patrie, et la Grèce m6me compte dessavants distingués que l'Europe ne dédaignerait pas" (Citat de Börje Knös, L'Hisloire de lalittérature néo-grecque, Uppsala 1962, p. 503). Dintre acestia erau selectionati profesor!! pentruAcademiile din Bucuresti si

www.dacoromanica.ro

58 ARIAVNA CAMARIANO -CIORAN

clasà, socia15,224. Elevii sträini pentru a fi primiti in scoalä, trebuiaindice in formularul pe care-1 semnau patria lor i persoana care garantapentru ei. Elevii supusi unei puteri sträine dädeau promisiune so/emna,scrisäc5 ei se vor supune reg,ulamentului scold 0 nu vor reclama pro-tectia unei autoritäti sträine. Toti elevii, indiferent de clasa lor social,trau considerati egali. Elevii care nu reuseau la trei examene si nu pro-movau clasa erau exmatriculati. Elevii care absolveau cursurile caacei care voia,u sä se retrag5, inainte de a absolvi scoala primeau certi-ficatul respectiv de studii. Tineri de peste 22 de ani nu erau primiti lacursurile inferioare de gramaticä, se puteau inscrie insä la retoricä, poe-ticä, filologie, stiinte i filozofie, ei eran admisi deci ca studenti lacursul superior.

Capitolul IV se referä la auditori. Pe ling6 elevii, care erau supusidisciplinei scolare, dädeau examene i primeau certificate de studii, maierau i auditori. Acestia puteau urma cursurile färä a fi inscrisi la scoalä.Ei nu puteau fi interni. Oricine si de once virstä putea fi auditor latoate cursurile. Aceastä dispozitie favoriza pe acei care in copilärie nusi-au putut face studii pentru diferite motive.

Capitolul V al regulamentului trata despre examene. Peiatruturarea favorurilor, reg,ulamentul prevedea ca examinatorii sä nu fieprofesorii scolii, ci persoane impartiale, alese de atre efori din rindurileboierilor inv'ätati. Acest sistem de examinare era extrem de modern si.eficace pentru lichidarea favoritismului.

Astfel de mäsuri restrictive a-tit impotriva favoritismului cit si aspiritului revolutionar se Intilnesc pentru prima datä intr-un regulament-elaborat in tärile române. Ce 1-a determinat pe Caragea s5, introducäIn regulament mai ales acel paragraf cá profesorii nu vor preda lectiunicontrarii... autoritätii politice". Credem cá la formularea acestei dis-pozitii a contribuit Inuit spiritul vremii si mai ales comploturile subver-sive ale lui Iordache Olimpiotul indreptate impotriva regimului luiCaragea 225.

Dupä, semnarea acestui regulament de atre domn, se procedeaz5,la reorganizarea liceului din Bucuresti. lin fascicula din 15 ianuarie 1818al revistei vieneze MyLog `Epp.7);" s-a publicat o corespondentä dinBucuresti, dind multe amänunte cu privire la reorganizarea radicallfácut5, la liceul bucurestean. in primul rind aflärn cä unii profesori audemisionat226 i &A a fost numit pentru stiintele pozitive binecunoscutulprofesor, Veniamin din Lesbos, care activase mai inainte la vestita scoalädin 'Cydonia. Pentru literaturl a fost numit un elev al lui Cumas i Eco-nomos. A fost invitat Economos 113.SU§i §i invätatul filolog ti istoric A. Mus-

224 In capitolul In care tratdm despre apartenenta socialà a elevilor dovedim din plinacest lucru.

225 Cf. Nestor Camariano, L'activité de Georges Olympios dans les Principautés Roumainesavant la révolulion de 1821 In Revue des &Aides sud-est européennes", t. 11(1964), nr. 3-4,p. 432-446.

226 Profesorii care demisionaserà erau Neofit Ducas, care a fost mult timp bolnav duplce a fost atacat §i bAtut, precum i stefan Gomitas, din solidaritate fata de primul.

www.dacoromanica.ro

227 Mori.pg `Epp.-71g", 1818, p. 45-46. Aceeasi revistA scria dui:a reorganizare (p. ..16)Liceul din Bucuresti nu numai cl va ocupa primul loc In comparatie cu scale din Grecia, darva putea fi comparat cu multe din Europa.

229 S-a afirmat gresit cä discursul de deschiderel-a rostit Grigore BrIncoveanu. Cf. N. Iorga,La penetration des idees de l'Occident dans le Sud-est de l'Europe aux XVII8 el XVIlle siècles,In Revue historique du Sud-est européen", I (1924), p. 117 si Alexandru Dutu, Un livre grecsur Les lumieres", occidentales traduit en roumain en 1879, in Revue Roumaine d'Histoire",tome IV (1965), nr. 5, p. 986.

229 Discursul lui Alexandru Mavrocordat s-a publicat In revistele vieneze Mytog `Epvilç"1818, p. 116-119 si CoiXoXoytxòç T.Okypxsoog", din 18 mai 1818. A fost reprodus dup5

4:DiXoXoytxòç T-rp,kypoupog de N. Iorga In articolul sAu Ameinunte din istoricr noastrd in veaculal XIX-lea, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, vol. XXXVIII (1915-1916), p. 379381 traducerea articolului, si 427-429 originalul grecesc.

ORGANIZAREA INvATAmirrTuLta ÎN AcADEMIILE DOMNE$TI 59

toxydis. Nu credem c ultimii doi au acceptat invitatia, nu gAsim docu-mente care sä ateste prezenta lor la liceul bucurestean. Prin. Veniamin.din Lesbos a fost invitat si un matematieian din inteleapta EuropA".

componenta eforiei a suferit modific'ári. In locul banuluipescu, care decedase intre timp, a fost numit vornicul Gheorghe SlAti-neanu, iar j locul banului Grigore Brincoveanu, un alt boier invAtat(nu se dA numele lui), precum i mitropolitul, episcopul BuzAului i marelepostelnic.

Mai aflAm din aceastA corespondentl cä, domnul Caragea a ridicatbugetul scolar la 70.000 lei pentru angajarea unor profesori bine pregAtiticare sA lumineze poporul, pe nobilii Tgrii RomAnesti si pe elevii carevin din Grecia la liceul din Bucuresti"227.

*coala s-a deschis In februarie 1818. CuvintAri de deschidere aurostit marele postelnic Alexandru Mavrocordat228, i directorul Veniamin.

Alexandru Mavrocordat a subliniat faptul imbucurAtor el se apre-ciazA invätAtura, se recunoaste cA ea este primul element al fericirii. CAse bucurA acei pärinti care au dat exemplu bun, trimitlnd pe copiii lorla Academiile europene, cA se bucurA acei tineri, care invingind greutätile,s-au dus acolo ea sa se adape la izvoarele filozofiei. Timpul i expe-rienta, a spus Mavrocordat, ne-au dovedit cá popoare fericite slut aceleacare au imbrätisat cultura i ai cAror sefi i fruntasi, inainte de a luaIn minA cirma conducerii, au invätat care sint datoriile reciproce aleboierilor fatI de popor si ale poporului fatA de boieri. i Mavrocordatadaugl cA bucuria lor i a tuturor iubitorilor de invätAturA va fi si maimare elnd vor afla cA se pregAteste o nouà Academie arcouaoccrrh p toy )chiar in patria lor, care va fi organizatä dupA modelul Academiilor eu-ropene229.

Cuvintarea postelnicului Alexandru Mavrocordat este revelatoareNe informeaz1 de intentiile eforiei scolare care ambitiona, prin noua reor-ganizare a invätämintului, sA transforme Academia din capitala TAriiRom5,,nesti in centrul cultural cel mai important din sud-estul european,cum a fost de altfel i pinA atunci in momente de inflorire, care sä, egalezepe cele mai vestite colegii academice din Europa occidentalA.

www.dacoromanica.ro

60 ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

Dupa Alexandru Mavrocordat, a rostit un discurs §i directorulVeniamin din Lesbos; §i acesta a facut elogiu1 invataturii, atragind aten-tia celor prezenti asupra faptului cä progres economic nu poate existadecit in Wile in care se dezvoltä §tiintele §i me§te§ugurile, acolo seclezvolta §1 agricultura §i tara respectiva este bogata §i prospera 23°.Pentrii. aceasta Veniamin recomanda sa se studieze toate §tiintele : geo-metria, algebra, trigonometria ; toate ramurile fizicii, ca : mecanica,optica, electricitatea etc., chimia, astronomia, precum §i istoria, istorianatural, geografia, desenul, muzica, poetica etc. Veniamin accentueaz'afaptul important ca in primul rind fiecare elev trebuie sá invete binelimba sa materna, iar apoi §i o limba sträing, inch prin comparatiesa-§i dea seama de frumusetile limbii sale materne. i Veniamin dinLesbos se refera in discursul sau la reorganizarea Academiei §i laridicarea ei la o treapta tiintificá cit mai inaltä. Intrucit intentiile luibune au fost intelese gre§it §i a fost prezentat ca un retrogat, opunindu-setrimiterii tinerilor români in centrele europene pentru studii231, am so-cotit ca e bine sa redäm textual recomandärile lui Veniamin. Desigureste vrednic de mirare vazind pe boerii de aici cá trimit pe copiii lorpentru invatatura in tari sträine cu mari cheltuieli, a§a incit parintiilor sint lipsiti de copii iar copiii de pärintii lor (§i Domnul §tie ce pro-grese fac) §i nu au grija sá aducä de acolo profesori, pentru ca sa pro-fite patria lor ! O mica : Chios, are atitia profesori de §tiinte ale§i,are atitea carti §tiintifice232, are atitea aparate de laborator §i o Daciesa nu aibg, nimic din toate acestea !233. Din citatul dat mai sus rezultd.clar cá Veniamin nu era conservator §i nici de cum nationalist, ci din con-tra era un profesor luminat care nu se multumea sá vans in Tara Boma.-neascl numai citiva fii de boieri cultivati. De aceea el sfätuia pe boieri,In loe sä faca cheltuieli maxi prin trimiterea copiilor lor peste hotare,sá foloseasca aceste sume pentru a aduce in tarl profesori din Europaspentru ca sá profite tot tineretul patriei. 1i indemna sa, aduca carti §ti-intifice, sá aducä aparate de laborator, sá ridice nivelul §tiintific al Aca-demiei, caci Tara Româneasca « este mai malt cleat capabila sa organizeze

232 Credem ce prin aceste afirmatii Veniamin din Lesbos Incerca sa convinga clasafeudala, care era ostild luminärii maselor, ca din contra prin invatatura se va dezvolta agri-cultura, creindu-le venituri apreciabile.

231 N. Iorga, La pénétration des idées de l'Occident..., p. 117, i Alexandru Dutu, op.cit., p. 986.

232 Stim ca biblioteca din Chios avea In 1819 un numar de 30.000 de carti (Vezi GheorgheZolotas, lo-Topbx T; Xtou, vol. 3/1, Atena, 1926, P. 619). $i numarul elevilor care frecventauacest vestit colegiu era destul de mare : 700-800, op. cit., p. 353.

233 MyLog `EpuTN", 1818, p. 206. In februarie 1818, poate dupa discursul lui Ve-niamin din Lesbos, domnul loan Caragea a ddruit colii doua masini", pentru labora-torul de fizica, adica o pompa pneumatica si o masina electrica i toate instrumentele necesareacestor masini. V. A. Urechia, 1st. Tom., vol. 10A, p. 421. tim cd Alexandru lpsilanti inzes-trase Academia cu aparate de laborator. Dar, cind Academia s-a mutat din spatiosulei local la Domnite Balase", aparatele au fost Impachetate In lazi i probabil au ramasnefolosite pina In 1804, chid Const. Ipsilanti face cercetare despre ergalii filozofice" si de ordinsa fie puse la dispozitia Academiei. V. A. Urechia, 1st. rom., vol. VIII, p. 453. Desigur acesteergalii" erau invechite, i Veniamin cerea altele moderne.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMECLE DOMNE$TI 61

.o Academie care sä rivalizeze cu oricare din Academiile europenilor ».*i in concluzie Veniamin spune : De voi depinde, prea nobili boieri,sA ridicati ru§inea inculturii, de voi depinde s'A faceti in a§a fel, incitpoporul dac sá vá recunoasd, drept binefäcgtori ai patriei voastre. Devoi depinde sa mintuiti tara voastrA de intunericnladinc al inculturii !" 234.Aceste indemnuri, desigur, nu pot fi socotite expresia unei gindiri retro-rade, ci din contr./ a uneia luminate, a unei gindiri cu tendinte§tiintifice §i conceptie socialä inaintatA. Si gindindu-se c'A poateindemnurile sale pentru progres §tiintific vor intilni opozitia clasei bole-re§ti feudale, care se temea c'A luminarea poporului va periclita interesele.sale de clas'A, el adaugA : Sint mai mult decit sigur cA, progresind cul-tura, se va dezvolta §i agricultura, incit s'A aveti de dou'A §i de trei orimai multe venituri".

Putin timp dupA inceperea cursurilor, a sosit din Constantinopol(in februarie 1818) §i profesorul Constantin Psomachis pentru predarealimbii grece§ti clasice. Cu ocazia instalärii lui, postelnicul AlexandruMavrocordat, a rostit o scurtA, cuvintare in care s-a exprimat din nouIn favoarea necesitAtii de a se da un mare avint culturii : Dad dindiferite imprejurAri, a spus Mavrocordat, nu am putut pin'A acum s'A ne-cultivAm §i s'A ajungem la treptele la care slut popoarele luminate aleEuropei, care au bogätii din bel§ug, de care §i noi nu sintem lipsiti, amajuns insA sá cunoa§tem necesitatea invAtAturii §i marele ei folos, §i cu.-noa§terea acestui adevär este de ajuns sä ne conducA la datoria noas-trA...". Mai departe Mavrocordat aratA cá datoria eforilor este sAprocure §colii cele necesare §1 s'A organizeze biblioteca, instrumentul delucru cel mai necesar §i profesorilor f$i elevilor. Totodatä anunta cl aufost invitati §i alti profesori invätati i i§i exprima speranta cá rezultateleinvAtAturii vor fi rodnice 235. A tinut §i Constantin Psomachis un discurs,arätind progresele pe care le-a fAcut §tiinta, subliniind faptul cA nu seinvatä acum numai Platon236 §i Aristotel, ci §i Descartes §i Newton237.

Se pare di In cursul anului 1819 nu s-a petrecut niel o schimbareIn organizarea Academiei bucure§tene. Cel putin in paginile periodiculuivienez A.6y1.04 `Eeti.i¡g", care tinea la curent pe cititorii s'Ai cu cele refe-ritoare la §coala bucure§teanä §i la activitatea culturalä de aici, nu gäsimnimic. Se pare ins'A cl reorganizarea fäcutA de Caragea, care a vrut s'Aridice Academia la treaptä universitarA, a fost destul de costisitoare§i neavind buget corespunzAtor asigurat nu a dAinuit. La 24 iunie 1820,

234 A6roç 'Epti51S". 1818, p. 208. La fel se exprima Incd din 1802 I luminatul Ad.Coray, IndemnInd pe bogdta§ii greci sa contribuie la dezvoltarea culturii. Daca goliciunea

spunea el, nu vd va face sd aveti simpatie sau ru§ine, sd \TA Indemne mdcar grijapentru proprii vo*tri copii. Clnd se va lumina Grecia, nu va mai fi nevoie trimiteti instrdindtate, ci acolo in bratele pdrinte§ti §i sub ochii pdrinte§ti veti vedea roadele Invdtd-turii lor i vd veti bucura de ele, Cf. Ad. Coray, MO. equeprvecraw xoci not.viiiv, de CezarBeccaria, Paris, 1802, p. XXIV (introducere).

235 A6yLog `Eppliig", 1818, p. 210-211.236 Platonicismul In comparatie cu aristotelismul a jucat un rol §ters in InvdtdmInt.

El apare rar in invdtdmint §i In literatura filozoficii neogreacd in epoca stapinirii otomane.Interesul invdtatilor greci pentru filozofia §i operele filozofului atenian a fost redus.

237 AcSycoç 'Epgq", 1818, p. 212.

www.dacoromanica.ro

62 ARIMYNA CAMARIANO-CIORAN

mitropolitul Dionisie Lupu i Grigore Ghica fac domnului o propunereddundtoare invätämintului, Ii sugereazä ideea sä nu fie plätite profesorilorsalariile pe timpul vacantei de yard', sä fie ldsapi liberi sd-vi gäseasedo altä ocupapie in acest interval. Totodatd ei propun evacuarea profe-sorilor i elevilor interni din camerele pe care le ocupau pentru a procedala executarea reparapiilor necesare. Nu vtim sigur dacd domnul vi-adat incuviinparea pentru aceastä propunere, se pare insá eä a fost deacord. Presupunerea noastrd o intdrevte i faptul cä in septembrie 1820,cind se redeschid portile colegiului, slut numiti vase noi profesori238.La 24 august 1820 sint orinduiti efori ai vcoalelor, prin pitac domnesc,marele ban Grigore Ghica, marele vornic Gheorghe Filipescu i marelelogorät Nestor239. Se plänuia vi o reorganizare, care insd nu vtim daas-a fäcut240. La 1 septembrie 1820, a avut loe cu o deosebitä, solemnitatedeschiderea noului an vcolar. Noul director, Constantin Vardalahos241,a rostit o cuvintare in care a läudat invätItura ca cea mai de prep co-moarä a omenirii. Serbarea luminärii mintii omenevti, a spus el, este maistrAlucitä vi mai sldvitd decit toate serbdrile politice. Si mai departe :Cultura ne invatä datoriile noastre cätre noi invine, cdtre aproapele...cätre pdrintii i copiii novtri. Cultura imblinzevte moravurile barbare aleoamenilor sdlbatici, dicteazd legi, porunci pentru ca oamenii sä träiascäIn pace, in linivte. Adevärata culturd micvoreazd rdutatea, mdrevte vir-tutea...".

Adresindu-se boierilor, i-a indemnat sd fie sprijinitori ai culturii,ai vtiintelor, edci gloria cea mai mare pentru ei este sd fie binefäcätoriai neamului lor i sprijinitori ai vcolii, ale cdrei temelii le-au pus strämoviilor 242. Dupd Vardalahos a vorbit fiul domnului, Nicolae Sutu, care deasemenea a fAcut elogiul vtiinpelor 243.

In corespondenta trimisd din Bucurevti i publicatä in Mytoq'Epp:7w" din 1820 (p. 697-699) 244 se anunta i infiintarea claselor de me-todd lancasteriand cu ajutorul cäreia se invdpa citirea, scrierea, socotirea,catehismul, extrase din istoria Greciei, sentinte morale, istoria naturiipe scurt i geografia 246. Introducätorul metodei lancasteriene In vcoaladin Bucurevti este hiotul Dimitrie Vilios, un fost elev al lui Vardalahos 246.O altä noutate in programul vcolar al acestui an este literatura comparatd,

238 op. rit., 1820, p. 698.239 Bibl. Acad. pa ch. VII/133.249 Mytog `Epp.ijg", 1820, p. 698.241 Const. Vardalabos vine pentru a doua oard ca director al Academiei.242 MyLog `Epliii%", 1820, p. 699-704.243 Op. cit., p. 705-708.244 Cf. si periodicul din Lipsca Zeitung ftir die elegante Welt" din 16 iulie 1821, coloana

1096. Articolul este publicat In 1821, dar din continutul lui reiese cd a fost scris in 1820.244 Cu metoda lancasteriand ne ocupdm pe larg mai jos In capitolul in care tratdm despre

organizarea InvdjamIntului In Moldova, Intrucit aceastd metodd a fost aplicatd mai Intli la1ai§i apoi la Bucure0.i.

244 Gh. Bogdan-DuicA 0 G. Popa-Lisseanu, Viala 5i opera lui Gheorghe Lazdr. Bucurqti,1924, p. 267. Dimitrie Vilios a publicat la Bucure§ti, in 1834, Dialogurile lui Lucian traduseIn neogreacd de Constantin Vardalahos. In prefatd declard cd i-a fost elev.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOIVINE$TI 63

fäcindu-se paralelism intre literatura veche si cea a popoarelor moderne.Se mai preda istoria universalä, geografia, mitologia, arheologia. Corespon-dentul face remarca CA multe din materiile studiate la colegiul bucures-tean nu se obisnuia inc.& sä, fie predate in scolile din Grecia". Aceastäafirmatie dovedeste cä Academiile din tärile române erau pe pozitii maiavansate decit cele din Grecia. Din aceastä corespondent& mai aflämla scoalà frecventau i cei doi fii mai mici ai domnului Alexandru Sutu.Este singura sursä pe care o avena, atestind prezenta fiilorde domn lascoala comung. Aceastä afirmatie este confirmatä si de AlexandruRangabe care a fost coleg de clasä, cu cei doi fu ai domnului. Tot dela Rangabe afläm cá in 1820 scoala funciona in spatioasa mänästireSärindar, unde locuiau i profesorii, c5, acolo s-a organizat si bibliotecalaboratorul cu instrumentele necesare247.

Dezvoltarea culturii din tärile noastre stirnea i interesul Europeioccidentale. Un articol relatind inceperea noului an scolar, s-a publicatCu o oarecare intirziere in ziarul din Lipsca, Zeitung fiir die eleganteWelt", din 16 iulie 1821 (coloana 1096). In acest articol se face mentiune

despre organizarea bibliotecii. Publicatia occidentalä socoteste acest fapto mare binef acere, &ad. die niitzlichen Biicher in der Wallachei sehr seltensind". Autorul acestui articol are dreptate numai in parte. In tä'xile româneeärtile folositoare nu eran chiar asa de rare, dar ele se gäseau inbibliotecile domnilor cazul vestitei biblioteci aMavro cordatilor sauIn bibliotecile unor boieri invätati, cum eran de pildä Constantin. Cantacu-zino stolnicul, Grigore Brincoveanu, fratii Golescu, familia Roznovanu

altii, deci lipseau dintr-o bibliotecl publicä, pentru ca ele sä fie la hide-mina studiosilor. De fapt a existat, incä de la inceputul secolului alXVIII-lea, o biblioted, a Academiei domnesti, infiintatä de NicolaeMavrocordat cu concursul patriarhului Ierusalimului, Hrisant Notara.Biblioteca a mai fost reorganizatä, pe timpul lui Alexandru Ipsilanti,dar se pare c5,, dup& mutarea Academiei de la Sf. Saya la mAnästirea91Domnita BAlasa" i apoi la metohul de End, biserica Kägureanu,cärtile s-au risipit.

Mai afläin din acest articol cl pe domn il asista la elaborarea marilorsale planuri culturale Spyridon Valetas, om cu multe cunostinte si me-rite 248. In numärul din 31 iulie 1821 (coloana 1182-83) al aceleiasi revis-te gäsim din nou relatäri despre scoala din Bucuresti. Das Lyceum zuBucharest macht von Tage zu Tage grössere Fortschritte, so dass es bere-its mit der Schule von Chios wetteifert. Dasselbe besitzt jetzt einen drit-ten Professor, der in Frankreich und Deutschland gute Studien gemachthat. Einer der ersten Lehrer an diesem Lyceum, Hr. Stephanos Canelos,hat im Laufe dieses Jahres, vor einer zahlreichen Zuhörerschaft einen

247 (f. Alexandru Rangabe, 'Arcownwoveúl.acroz, vol. I. Atena, 1894, P. 76 §i 77.248 Spyridon Valetas, admirator al iluminismului francez, a tradus opera lui Rousseau :

Discours sur l'origine de l'inégalile parmi les hommes pe care a publicat-o la Paris in 181&sub pseudonimul : Dimitrie Aristomenis. Avind In vedere continutul cartii, el nu a indraznitsa puna numele sau adevarat, temindu-se sa nu fie acuzat pentru vederile sale avansate §tipersecutat de cercurile bisericii.

www.dacoromanica.ro

64 ARIAL/NA CAMARIANO-CIORAN

kraftvollen Vortrag an die Zöglinge jener Anstalt gehalten" care discurselektrisierte alle Anwesenden und erhielt den ungetheiltesten Beifall. Auch

die Bojaren hatten sich insgesammt bei dieser Zusammenkunft einge-funden" 249.

Cu toate strädaniile depuse de domni pentru dezvoltarea invata-mintului, in a doua decada a secolului al XIX-lea acesta decadea din ceIn ce mai mult. Cauzele eran de natura economica, politica i nationala. Lainceputul secolului al XIX-lea, o data cu dezvoltarea oraselor, se intarestemult oräsenimea Mestesugarii i negustorii autohtoni devin factori puter-nici care duc o luptä ascutitä impotriva feudalitatii. Dezvoltarea fortelorde productie í schimbarea fizionomiei social-economice a oraselor stir-nesc lupta pentru emanciparea politica i nationala, accen.tueaza contra-dictiile din sinul societatii, promoveaza constiinta national./ i cristali-zarea conceptiei de clasa. Daca boierimea feudala mult timp nu s-a opusinvatamintului cu limba de predare greacä, ba din contra 1-a incurajat, lainceputul secolului al XIX-lea, mai ales in a doua decadä a acestui veac, inconditiile sociale si economice de atunci, elementele oräsenimii, carora seraliaza i unii boieri cu tendinte inaintate, mai ales tineri, vor milita pen-tru un invatamint in limba national:a care sa con.tribuie la luminareaturilor de jos si la promovarea constiintei nationale. Acum nu mai este peprimul plan constiinta ortodoxa, ca in secolul al XVIII-lea, care sustinealimba si cultura greaca, instrumente de aparare a ortodoxiei. Slabindconstiinta ortodoxä i intärindu-se constiinta nationala, in mod firesc vaslabi i influenta greaca si se va intari curentul de sprijinire a limbiiculturii nationale. Primele proiecte de organizare a unui colegiu cu limbade predare romanä, care sa inlocuiascä invataznintul cu limba de predaregreac'ä, dateaza din 1817. La 10 decembrie 1817, eforii colii inainteazadomnului Caragea o anafora, solicitind aprobarea pentru infiintatea uneiastfel de scoli. Acest demers este un raspuns la interesul manifestat desocietatea romana si la curentul stäruitor care cerca inlaturarea limbiigrecesti din invatamintul superior. Domnul dá aprobarea cuvenita la15 decembrie 1817 25°. Cind in 1818 invatatul ardelean, Gheorghe Lazar,cistigat de spiritul iluminist, va fi chemat de eforia munteang ca sá orga-nizeze scoala de sistem nou, el va propune ca toate materiile, inclusiv fi-lozofia istiintele pozitive, sa fie predate in limba romana, dar a obiectatca nu are manuale i cá Ii trebuie un timp oarecare pentru a le traduce inlimba romana 291.

Domnul Caragea s-a aratat sceptic in privinta preclarii filozofiei inlimba romana si a convocat o sedintä a divanului pentru a hotari. La se-

249 Intrucit acest document contemporan este greu accesibil cititorilor nostri, am socotit.cA este bine sA reproducem din el un extras mai lung.

25') A. Urechia, 1st. ve., vol. IV, p. 195-196 si Isl. rom., vol. 101, p. 413.251 N. Iorga, Istoria tnbdtdmintului, p. 166. Eforii declaran In raportul lor prezentat

itlomnului cá Lazdr dete l'AgAduialA cA la once mestesug filozoficesc este destoinic, dar maiintli, zice, ca sA le tAlmAceascA din limba latineascl pe cea romAneascA i apoi sA le para-tloseascd ucenicilor", cf. Gh. Bogdan-DuicA si G. Popa-Lisseanu, Viata fi opera lui GheorgheLazdr, Bucuresti, 1924, p. 210.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE Dom.NE..517 65

din a fost invitat i directorul Academiei domnesti, Veniamin din Lesbos,care s-a opus sugestiilor lui Lazar printr-un sententios" 8iv ytvETOCL

(nu se poate) 252. Acest raspuns al lui Veniamin nu trebuie considerat Insaea o tendinta de frinare a invataturii In limba romana, cum s-a afirmat.Doar mai sus am vazut ca el a sustinut cu altä' ocazie ca hotarire ca' fie-care elev inainte de a face studii superioare trebuie Inv* limba ma-terna. Opunerea lui predärii filozofiei In lim.ba romana are all/ semnifi-eatie. In Orient domina Inca' conceptia cä, nu once limba este instrumentpotrivit pentru redarea subtilitatilor i notiunilor abstracte ale filozofiei§i stiintelor. Cu citiva ani In urma, In raportul alcatuit In 1792-1793 deboierii moldoveni In frunte cu mitropolitul Iacob Stamati, acea luminatäfigura a trecutului romanese, se sustinea acelasi lucru. Se aräta necesita-tea Invatarii limbii grecesti, bogatä si in gura indicatit pentru studiultuturor ftiintelor, ca si la Academiile din Occident unii sustin Inlocuirealimbii latine cu limba greaca la paradosirea epistimurilor" 253

Dar raspunsnri sententioase" ca eel al lui Veniamin din Lesbos7)nu se poate" au dat multi invatati greci impotriva acelor greci carepropuneau folosirea limbii neogrecesti la predarea tuturor materiilor deInvatamint. Lupta acerbä In problema lingvistica greaca a ajuns punctulculminant in a dona decada a secolului al XIX-lea i s-a purtat mai alespe parnintul roma.n.esc. De pe urma acestei polemici lingvistice grecesti,care se dadea intre adeptii limbii grecesti clasice i limbii neogrecesti, ca.r-turarii romani au stint sa traga foloase. Imprumutind elementele pozitivedin aceste discutii, ei le-au aplicat pentru consacrarea limbii romane. He-liade-Itadulescu a studiat operele ap'aratorilor limbii neogrecesti, ea Ata-nasie Hristopoulos, loan Vilaras, Daniil Filippidis i Grigorie Constandas,a asimilat ideile lor i le-a aplicat la alcatuirea gramaticii sale 254.

Intrucit Caragea s-a opus la predarea filozofiei in limbs, româng s-aafirmat ca a manifestat tendinte de grecizare a Tärii llomanesti. Ca nuavea asemenea tendinte ne-o dovedeste faptul ca se interesa de prosperi-tatea scolilor românesti, îi indrepta atentia asupra scolii de la Sf. Gheor-

252 D. Popovici, La Littérature roumaine à l'épogue des lumières, Sibiu, 1945, p. 325.253 i mutt mai tirziu, In 1836, domnul Moldovei, Mihai Sturza, a Incercat sl InloculascA

In Academia MihAileanA limba romdra cu franceza. Interventia hotArltd a unor boieri a zAdAr-nicit intentlile domnului, totusi s-a admis ca unele cursuri, avind In vedere dificultAtile pe carele prezenta limba romAnA si lipsa de manuale In romAneste, sA fie predate In alth limbA decltcea romAnA. De pildd cursul de drept public si privat a fost predat de Maisonable In limbafrancezA, deoarece o culegere de codici a deosebitelor natii este tipdrità numai In limbafrancezA ; aceasta pinA clnd profesorul va fi format elevi, care sA-1 predea In romaneste".Cf. Andrei RAdulescu, Pravilistul Flechtenmacher, p. 217-218.

255 Cf. Nestor Camariano, Influenfa greacd asupra gramaticii lui I. Eliade liddulescu,In Revista istoricA romAnA", vol. XIV (1944), p. 487-494. i In rindurile intelectualilorromAni erau conservatori de tipul arhaizantilor greci. I. Heliade-RAdulescu si Daniil Tomescuau tradus tabelele lancasteriene In limba romAnA si printr-o Instiinfare tipArita pentru primadatA cu Mere latine i cu ortografia nouA apelau la patriotismul capilor RomAniei" pentrutipArirea lor. Prezentindu-se cu Inftiinfarea la mitropolitul Grigore, care era presedintele eforieicolare, acesta i-a apostrofat : Cine sinteti voi sl cutezati a strica limba romitneascA... Ce

sInt heresurile acestea?... Surghiun am sA vl fac pe toll...". Cf. G. Bogdan-DuicA si G.Popa-Lisseanu, Viafa i opera lui Gheorghe Lazar, Bucuresti, 1924, p. 267-269.

5 a. 868

www.dacoromanica.ro

66 ARIADINA CAMARIA110-CIORAN

ghe i asupra invätämintului din Oltenia 255. A aprobat imediat, cum amvázut mai sus, anaforaoa boierilor pentru infiintarea colii románesticare urma sá fie condusg de Gh. Lazár, adáugind io clauzá complementará,anume sá nu fie hirotonisiti preoti sau diaconi färg sä fi trecut prin scoalalui Lahär i sá aibá certificat semnat de efori. In caz cá Out persoane lip-site de mijloace sá le orinduiascä a li se da pe toatá ziva din venitul scoa-lelor ceea ce vor gási cu cale pentru hrana lor". Pentru a populariza scoa-la lui Lazar, Caragea a trimis un pitac cátre toti ispravnicii de judete,anuntind organizarea colii románesti cu scop de seminariu i inginerie",indemnindu-i sá trimitä tineri la invätäturä 256 Precum vedem, domnulfanariot nu numai cá nu s-a impotrivit infiintà'rii colii románesti cerutede boierii romani, dar si ceva mai mult, i-a acordat tot sprijinul s6u. Cutoate pacgtele sale, trebuie sä recunoastem cá in problema invátámin-tului loan Caragea a fost un reformator. Aprecia mult cultura el insusifiind ma cult.

Istoricii greci au considerat pe nedrept deschiderea colii lui Lazärca un act ostil fag de cultura greacá. Trifon Evanghelidis consider& WA-ruintele lui Báláceanu pentru infiintarea colii superioare románesti ea,o dusmAnie fatá de elenism 257. Atitudinea lui Báláceanu nu trebuie con-sideratá ca o ostilitate impotriva elenismului, ci ca un gest patriotic 15,u-dabil. Fireste sub influenta gindirii noi a iluminismului si a invátámin-telor primite chiar in Academiile domnesti constiinta nationalá a popoa-relor balcanice era mult stimulatá. In Academiile domnesti se declara,categoric de cátre profesorii greci luminati, cum au fácut Veniamin dinLesbos si altii, cá fiecare trebuie sä invete limba sa nationalä, prin ur-mare Báláceanu voia sá aplice, pe drept cuvint, ceea ce recomandau pro-fesorii greci.

coala lui Gheorghe Lazár a fost deschisl in momentul psihologiacel mai potrivit, cind conditiile sociale, economice si politice reclamau acestlucru. Asa se explicg i succesul pe care l-a avut. In scoala lui Gh. Lazárs-au strins elevii scoalei de la Sf. Gheorghe precum si multi elevi din scoa-la greceascä". Poate in scoala romaneascá, spune, V.A. Urechia 258, tineriiinvátau mai putiná carte, dar erau exaltati prin farmecul simtámintelornationale".

Gheorghe Lazär a intimpinat la inceput multe dificulati. Nu avesnici manualele necesare in limba nationalá i nici personal didactic pre-gait pentru a preda in limba románg. Lazar márturiseste cá se bucuraväzind pe Pandeli cu creta in min.& fácind pe tablä expozitii matematice.Tocäaia creta pe tablä, mina mergea iute, fäcind deosebite formule, dargura se ingina, pentru cá In momentul acela se cäsnia sá-si facä nistefraze dibuite románesti" 259 Se incurca in exprimare, fiindcá trebuia s&

256 N. Iorga, Isioria trtudidmIntului, p. 150.256 Gh. Bogdan-Duicd i G. Popa-Lisseanu, op. cit., p. 206-209.251 Trifon Evanghelidis, op. cit., II, p. 392.258 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, vol. I, p. 108.259 I. Heliade-Radulescu, Biografia lui Gheorghe Lazeir, In Gh. Bogdan-DuicA §i G. Popa-

Lisseanu, op. cif., p. 254.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE$TI 67

facg expunerea in altg limbg decit in cea in care a invgtat. Fireste onceinceput este greu. Asa s-au incurcat si grecii dud au tradus primele ma-nuale stiintifice in neogreacg, asa s-a intimplat i cu toate popoarele careau scris pentru prima datä ea* stiintifice in limba lor nationalä. Astfelde dificultgti inerente au intimpinat ji românii ping sä creeze o termino-logie noug pentru notiunile §tiinif ice.

In acea sedintg a divanului, convocatg de domnul loan Carageapentru a se lua o hotgrire dad, stiintele si filozofia pot fi predate in bimbaromâneascä, Lazär a demonstrat ca, asa cum grecii din filos" si sofos"au format cuvintul filozofie", asa si romanii din lucire" vor zice per-lucid" si din opäcit" se va putea spune i opac" etc. Si intr-adevArasa a procedat. Iatg citeve forme interesante din terminologia geome-tric& pe care a stabilit-o : unghiul isoscel = unghiul asemenea piciorat,unghiuri egale = unghiuri omologicesti, fractii = fringeri etc. Dificultgtileau fost mari, dar harnicul profesor a muncit din rgsputeri. Plin de entu-ziasm porneste la traducerea manualelor necesare. In 1822 anunta cä,voia sá tipäreasa In limba românä manuale de filozofie, matematic&

geografie, dupä care va urma i istoria universalä 260.In scoala lui Gheorghe Lazgr se resimte multg vreme spiritul Aca-

demiei domnesti. Profesorii din aceastä scoalg, ca : Erdeli, Heliade-R6-dulescu si Eufrosin Poteca precum si mare parte din elevi proveneau dela Academia domneascg 261. S-a spus cä elevii romäni pgräsind scoalaCu limba de predare greacä pentru scoala românä au rupt once contactideologic cu ea. Dar faptele dovedesc cä nu s-a produs o rupturä defini-tivg. Din mgrturisirile lui Heliade-Itädulescu stim cg chiar elevii noi aicolii lui Gh. Lazgr urmau In acelasi timp i cursurile de filozofie ale A-

cademiei domnesti. Elevii au fäcut comparatie intre sistemele filozoficepredate in cele douä, scoli i, gäsind probabil sistemele filozofice stu-diate la Academia domneascg mai aträggtoare, s-au grabit sg se inscrieacolo ea auditori in clasele reorganizate de Vardalahos. La scoala greacä,spune Heliade-Rädulescu, elev al acestei coIi, domnea spiritul secoluluial XVIII-lea. Elevii nu invgtau patriotism sovin, &Aci sub directia pro-fesorilor greci luminati si sub influenta filozofiei domnea acolo frgtia intreelevii greci ì români. Istoricul scoalelor românesti, V.A.Urechia, trageurmgtoarea concluzie : Concluzinea noastrg este cä mi Gh. Lazgrputut sä fac'ä inutili pentru romani profesori renumiti ca Lambru, Comita[corect : Comitas], Vardalach, Neofit Ducas..., ci situatiunea la care ajun-sese cultura si desteptgciunea nationalä 7262. Adicä exact ce afirmasernmai sus. In momentul and, In imprejurärile miscgrii din 1821 se va pro-moya In mod deschis constiinta nationalg, va putea fi inlocuit irivgtg-

2" Idem, op. cit., p. 28.261 Printre elevii romani care au trecut de la Academia domneasca la §coala lui Gheorghe

Lazar este i Heliade-Radulescu, dar acesta s-a manifestat mai mult ca un elev al lui Var-dalahos, Iatropoulos §i Canelos declt ca al lui Gheorghe Lazar. Cf. D. Popovici, La title-rature..., p. 335.

262 V. A. Urechia, Istoria §coalelor, vol. I, p. 109.

www.dacoromanica.ro

68 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

mintul superior cu limba de predare greaea, cu invatamintul in limbanationala.

Cele doua scoli cu limba de predare greac i romana au functionatcitiva ani paralel, dar dupa 1821 Academia domneasea cu limba de pre-dare greaca a fost condamnatä In Principate ca i once alta manifestarea poporului grec ridicat impotriva imparatiei otomane. Din ordinul Por-tii, Academiile au fost Inchise, fiind socotite centre de razvratire. Acestfapt faciliteaza si mai mult dezvoltarea i consolidarea colii lui Gheor-ghe Lazar.

Primii profesori dupa 1821 la scolile romanesti sint elevii Acade-minor domnesti ea Heliade-Radulescu, Eufrosin Poteca, si altii. Daracesti elevi ai Acaderaiei, desi au fä'cut studii In limba greaca nu au pierdutnimic din sentimentele lor nationale. Invätind greceste, ei au simtit ro-maneste 263. Dar cu desfintarea Academiei cu limba de predare greacanu a incetat i studiul limbii grecesti. i mai tirziu, chid se va organizabine scoala romaneascä de la Sf. Saya cu profesorii Eufrosin Poteca,I. Heliade-Itaduleseu i altii, limba greaca va continua sä constituie unobiect serio s de studiu. In 1831, In programa colior române slut trecuteatit limba greaca veche cIt i cea nouä 264. Perpetuarea invatämintuluilimbii grecesti se mentine si la celelalte popoare balcanice. De pildäbogätasul bulgar Vasile Aprilov, intemeind in 1833 o swag, In orasulsail natal de linga Tirnovo, a pus conditia sä se predea acolo obligatoriulimba greaca 265.

II

ACADEMIA DIN IA51

Daca inceputurile invätämintului superior in Tara Româneascase datoresc greco-latine din Tirgoviste, infiintata in 1646, In Mol-dova, aflatä in apropierea Poloniei, se face mai simtita influenta catoli-cismului si o consecintä a acestei influente sint incerc'ärile din a douajumatate a secolului al XVI-lea pentru crearea unui invätamint In limbalatina. E vorba de colegiul de la Cotnari, infiintat de Despot vodä He-raclid (1561-1563).

Durata acestui colegiu a fost efemerä, ca i domnia fondatorului.Colegiul era in Nina, organizare eind Despot voda a fost räpus. Interne-ietorul a adus aci pe profesorul german Johann Sommer si in acelasitimp invitase si pe fostul sail profesor grec, Listarhos Hermodoros(A*Procpxoq `Eppacopoq), originar din Zante. Acesta a venit pin& laDunare, dar, aflind de tragicul sfirsit al domnului Moldovei, s-a Intors

263 Idem, op. cit., vol. I, p. 107.264 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 137.263 Panagiotis Georgountzos, La langue el la littérature grecques..., p. 78.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$TI 69

din drum. Dupg moartea fondatorului, colegiul vi-a incetat activi-tatea 266.

In 1640, Vasile Lupu va infiinta colegiul de la Trei Ierarhi. Deicolegiul avea la inceput inv'ätämint in limba lating, i s-a rezervat totuvi

limbii grecevti un loe de frunte i färg indoialg in curind invätImintulgrecesc a predominat. Aceastg, ipotezg rezultg, din faptul c urmavul luiVasile Lupu, Gheorghe stefan (1653-1658), va Inlgtura, prin hrisovulsu din 1656, pe profesorii greci vi va restabili pe fovtii profesori din Kiev 267.Dupg aceea se pare cg, s-a revenit la invkämintul grecesc, dar nu se 8tienici cit a durat, nu se cunosc nici imprejurärile in care a incetat. Pingla inceputul secolului al XVIII-lea vtirile pe care le avem despre invg-tgmint sint vagi, deci nu putem face afirmatii precise. Abia dupg infiin-tarea Academiei din Iavi incepe un invgtämint sistematic in limba greacg,bazat pe documente vi hrisoave de organizare.

Autorii tratatului : Istoria pedagogiei (Bucurevti 1964, p. 104)plaseaza inceputurile Academiei din Iavi in primul sfert al veacului alXVII-lea ! Aläturi de vcoala ortodoxä in limba slavong, in primul sfertal veacului al XVII-lea se infiinteazg o vcoalg ortodoxg in limba greacgla mängstirea Sf. Saya (Iavi) cu profesori greci ca Nico-Kerameus, Teo-dor Trapezuntul". lar in altg parte a aceluiavi tratat (p. 107) se afirmgde asemenea grevit cg, spre sfirvitul secolului al XVII-lea intilnim lucfgricum slut cele ale lui Teotochis, Mesiodax i anaforaua mitropolituluiIacob II Stamati.

g tef an Birs'gnescu, care a publicat recent un studiu amgnuntit a-supra Academiei donmevti din Iavi, fixeazg infiintarea ei in 1714. Dar undocument pe care mi 1-a remarcat nici un istoric, dei a fost publicatacum o juniätate de -veac, n.e indreptgtevte sä impingem inceputurileAcademiei ievene cu invgtgmintul grecesc in 1707.

Functionarea Academiei bucurevtene i progresele invgtg'mintuluiconstatate aici, precum i emulatia ce exista intre cele doug tgri 1-au de-terminat probabil pe domnul .Antioh Cantemir sg infiinteze in capitalaMoldovei o vcoalg, cu limba de predare greacg, : vac cfcvof. 1 arcouaccari¡pLov,ava cum era vi in Tara Româneascg. Credem cg nu slut strgini de acestfapt cultural invgtatii : Dimitrie Canternir i Hrisant Notara. tireainfiintgrii vcolii grecevti la 1ai o gäsim intr-o scrisoare nedatatg a iero-monahului Atanasie, profesor la Iavi. Datarea gievitg c. 1720" fgcutgde editorul scrisorii, N. Iorga, a contribuit ca ea sä nu fie luatg dreptizvor documentar pentru epoca in care a fost scrisg. Dar din continutulacestei scrisori, unde se spune cá Hrisant Notara s-a fgcut acum pgstoral turmei sale cuvintätoare i supraveghetor al sfintelor lgcavuri de peleri-naj" 268) rezultä el scrisoarea este scrisg curind dupg ce Hrisant Notara

266 *tefan BirsAneseu, Schola latina ae la Cotnari.. Bucuresti, 1957; Istoria Romaniavol. II, p. 1032 si Dan BadArAu, Laicismul umanitarist in cultura veche romaneasca, in Iasulliteral", 1 (1966), p. 32'

282 V. A. Urechia, Isl. pc., vol. I, p. 9; Constantin C. Giurescu, Istoria romtinilor, vol.111/2, Bueuresti, 1946, p. 916, si Istoria Romelniei, vol. III, Bueuresti, 1964, p. 262-263.

268 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/2, p. 864.

www.dacoromanica.ro

70 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

s-a urcat pe tronul ierosolimitan. Si intrucit acest eveniment s-a intim-plat la 8 februarie 1707 262, sintem indreptätiti sä admitem eä Atanasieera profesor la scoala din Iasi de la inceputul anului 1707 270 MA aflu inIasi de la Boboteaza, serie Atanasie, &Aci m-a adus prea luminatul casä deschidä scoalä (Mc vet: e4VCgil Cr7COUaCCaT4LOV). Numai cä toate sintslabe si inläuntru si in afarä si mai ales nu avem cärti de studiu". Elroagg pe Hrisant OA trimitä un Hrysoloras si un Cato poate sicaiete de scoalä si vreo gramaticl 271

Din aceastä scrisoare putem trage urmätoarele concluzii : In febru-arie 1707 se puneau la Iasi bazele Academiei grecesti, dar inceputu1 eraanevoios, mai ales cä se simtea mare lipsä de manuale. Aceastä lipsä demanuale este un argument in plus el Mil indoialä scrisoarea trebuie p/a-satä in 1707 si nu in 1720, cä' ci in 1720 profesorii nu se puteau plinge delipsd de manuale, intrucit Academia, fiind reorganizatä' in 1714, a fost dotatäsi cu o bibliotecä, primele donatii de carti, care au format nucleul biblio-tecii, fiind fä'cute de Hrisant Notara. Asadar, scoala domneascä cu invä'-täMint grecesc din Iasi nu a fost infiintatä in 1714 de Nicolae Mavrocor-dat, cum afirmä Stefan Birsä'nescu, ci in 1707 de Antioh Cantemir, primulprofesor al acestei scoli, fiind un oarecare Atanasie, elev al lui HrisantNotara. Se pare el' evenimentele räzboiului ruso-tare din 1711 au fäcutca portile scolii grecesti abia deschise, sä se inchid'ä. Antioh Cantemir aInfiintat deci scoala cu invätä'mint grecesc, dar nu a avut timpul necesarsä-i dea o organizare temeinicä. Dar nici sub urmasii lui, cum vom vedeamai jos, Academia din Iasi, nu va avea continuitate si nici profesori deprestigiu, cum au fost in Bucuresti.

Venind domn in scaunul Moldovei dupä' terminarea räzboiului Ni-colae Mavrocordat (1711-1715), acesta se va gindi 0, punä baze serioasescolii infiintate de predecesorul säu, Antioh Cantemir. Pentru multä' vremesfetnicii domnilor tärilor române in probleme culturale au fost invätatiipatriarhi ai Ierusalimului Dositei si mai ales, nepotul acestuia, Hrisant.Mad sus am väzut cl Brincoveanu a apelat la Hrisant pentru a alatuiprograma de cursuri a Academiei din Bucuresti, Nicolae Mavrocordat ilva invita la Iasi pentru a reorganiza invä'tämintul iesean. In anul 1713,Hrisant se afla in Tara Româneascä ; Mavrocordat profitä de ocazie si11 invitä in Moldova pentru a se sfä'tui cu el, cäci avea de gind sä facädouä lucruri bune care nu erau in tarä, adieä tipografie si scoalä" 272 Inprivinta Academiei iesene Stefan Birsä'nescu probeazä cä' ea s-a infiintatnoi spunem s-a reinfiintat in primävara anului 1714 273 Vom fac3 o

269 Petre Nasturel, Lista patriarhilor ortodocsi, In Hrisovul", VII (1947), p. 186.279 Acest profesor al Academiei din Ia§i a ramas necunoscut §i nu este trecut In nici o

istä de profesori.271 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 864.272 Cronica Ghiculestilor..., p. 177.273 St. Birsanescu, Academia domneascd din Iasi 1714-1821, BucurWi, 1962. Multe

din afirmatiile eronate ale lui St. Blrsanescu grit repetate §i de Ekkehard Valkl In cap. DieAcademia domneascd In Iasi (1714-1821) din interesantul salt articol : Die griechische Kulturin der Moldau Lod/wend der Phanariotenzeit (1711-1821) publicat In Stidost-Forschungen",vol. XXVI (1967), p. 118-125.

www.dacoromanica.ro

274 Cronica Ghicule#ilor..., p. 179.275 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585-586.276 Cu ajutorul patriarhului Hrisant, Nicolae Mavrocordat a Infiintat la Iavi vi o tipo-

grafie, aduclnd mevteri tipografi atit pentru limba greacd clt i pentru cea slavA, tipografiecare In scurta vreme vi-a Inceput activitatea. Cf. Cronica Ghiculqtilor, loc. cit.

277 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 822.276 Profesorul Constantin Malatios fUnctiona la Academia din Iavi din 1715 cf. Hur-

muzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 676 vi 683.276 Nici acest profesor nu figureazd In listete profesorilor.280 Hurmuzaki, op. cit., vol. XIV/2, p. 814.

ORGANIZARA INVATAMI/TrULUI IN ACADEME:LE D0MNE5TI 71

precizare In acest sens. Din Cronica Ghiculestilor afläm cg, dap& Bobo-teazä, Nicolae Mavrocordat a trimis citiva boieri la Focsani ca sä, Intim-pine si sl conducä, la Iasi pe patriarh. Deci, dap& venirea lui, la Ince-putul anului 1714 s-a reorganizat InväVämin.tul grecesc, fijad numiti pro-fesori pentru greaca veche i nou6. Mavrocordat a hotärit ea salariile pro-fesorilor sä fie plätite din veniturile domnesti. A dat si un hrisov, preci-zind pedeaps1 asprI pentru acei care vor schimba organizarea data'.Se prevedea In hrisov c4poate inväta aici carte oricine va voi, fgrä, vreoplatä:" 274. Mavrocordat ca i Brincoveanu, stabileste un invätämint gra-tuit, portile scolii fiind deschise tuturor, nu numai fiilor de boieri.

La 3 aprilie 1714, Iacob Manu, directorul Academiei patriarhi-cesti, D. felicita pe Hrisant pentru felul cum a organizat scoala din Iasi275.Deci la 3 aprilie Academia era reorganizat6 si se aflaser& deja la Constan-tinopol amänunte ale organizgrii ei. Nu avem programa Academiei iesene,nu stim ce materii se predau, dar considerind c'ä Nicolae Mavrocordatera unul dintre cei mai culi domni pe care i-au avut tärile române, filo-zof, scriitor si mare colectionar de cArti si manuscrise i c'ä i HrisantNotara nu era un cleric obscurantist, putem afirma cä i pentru Aca-demia din Iasi s-a alcAtuit o program& de cursuri eel putin similar& cucea pe care Hrisant o elaborase In 1707 pentru Academia din Bucuresti276.

Bunele intentii ale lui Mavrocordat de a pune baze serioase insti-tutiei de cultur6 In capitala Moldovei au esuat. El a fost mutat curIndIn scaunul Tàrii Romanesti, iar urmasul &Au, Mihai Racovità, desi areinnoit toate hrisoavele referitoare la InvAtämint, totusi nu le-a respectat 277.Fárá IndoialA, nu putin au contribuit i evenimentele neprielnice din aceavreme, r&zboiul austro-turc din 1716, care a tulburat linistea i econo-mia tärii. Elevii s-au risipit, iar profesorii au rämas neprátiti. ProfesorulConstantin278, care din Indemnu.1 lui Hrisant Notara trecuse din TaraRom&n.eascl In Moldova, Ii relata patriarhului Intr-o scrisoare din 4 mai1717 starea deplorabirá a InvätämIntului, ad6ugind c5, In situatia de atunciera imposibil s6 se consolideze. Bazele scoalei grecesti ca si ale celor-lalte coii, seria el, mi se pare cä, slut putrede i ubrede". i fntru eit numai avea nici o sperant& sä; fie prätit de boierii tärii, el se rugade Hrisant Notara sä, ggseasc'ä o posibilitate ca profesorii el se pare c&era director2'9 sä, primeascI salariile lor pentru a se Intoarce acolode unde au venit"280.

Nu stim at a durat aceastl situatie. In once caz credem &A, duplterminarea razboiului, cursurile au fost reluate. In 1723 localul Acade-

www.dacoromanica.ro

72 ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

miei fiind mistuit de foc, scoala s-a mutat la manastirea Barnovschi281.Atunci Grigore Ghica, tot cu ajutorul patriarhului Hrisant Notara, va,lua serioase masuri in favoarea invatämintului, va reorganiza Academiape baze solide. in primul rind va initia construirea unui local propriupentru scoala, ling5, mitropolie282. Apoi va hotari ca e bine, cuviinciossi de folos a se aseza patru douä pentru studiul limbilor grecesticlasic i moderna, una pentru limba slava si una pentru limba roman283.Prin expresia patru scoli" credem cg, se intelege exsistenta a patru formede invätämint, nu patru scoli separate. Cel mult putera admite ca celedouä, forme de invätamint grecesc erau adäpostite in localul Academiei,iar invatamintul slavo-roman in alt local. Este interesant faptul ea se aeordaatentia cuvenita i limbii neogrecesti, fäcindu-se mentiune special/ inprivinta studiului ei. Nici un izvor narativ al epoch nu da precizari inprivinta celor patru forme de invatamint. Nici cronica oficialä a Ghicu-lestilor nu ne lämareste mai mult decitcelelalte. Iata ce spune autorulCronicii Ghiculestilor (p. 287). in al doilea an al domniei sale, prin mijlo-cirea patriarhului Ierusalimului Hrisant, care se afla atunci In Moldova,acest domn a intemeiat284 la Iasi scoli cu cheltuiala sa, ca sä invete gra-tuit limbile elineasca, greceasc i moldoveneasca nu numai copiii oame-nilor s'araci, care nu putean plati dascal, dar si copiii boierilor, i celormari i celor mici, inca si din tari straine veneau aici ca sá invete carte.Pentru aceste scoli domnul se cuvine sä fie mult pomenit, cad socotnu era in alte täri mai mare lips*/ de invätaturä ca in Moldova".

Precizäri privind organizares- Academiei iesene din 1728 ggsimactul de Intärire al patriarhului Hrisant Notara285, precum i Intr-unhrisov din 1747286 al lui G-rigore G-hica cu am'Anunte retrospective privindorganizares- din 1728. In actul sáu, Hrisant Notara precizeazaGrigore Ghica, luind ca exemplu pe unchiul sau Nicolae Mavrocordat,domnul Tärii Itomanesti, s-a gindit sá redreseze scolile care intre timp,fi.nd neglijate i trecute cu vederea, au disparut cu totu1287.

Din aceste documente aflam cá organizarea data de Grigore Ghica,cu ajutorul lui Hrisant Notara, este un pas important in istoria inväta-mintului din capitala Moldovei. S-a creat un invatamint superior grecesc,dar nu s-au neglijat nici cele doua forme de invätamint deja existente :cel romanesc i cel slovenesc, caci era cuviincios si de folos" sá existe

281 Alexandru Papadopol Calimach, Douà rinduri din istoria colitor In Moldova; ;coal('din mdndstirea Barnovscht din Jai, 1724-1728, in Convorbiii literare", -vol XX (1886),p. 170 171.

252 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea polard de la lapi, Ia§i, 1885, p. 98.263 Istoria Romdniei, vol. III, p. 528.284 Documentele epocii, cind e vorba de reorganizare a §colii, spun Intemeiere. Aceasta

afirmare este justificata daca admitem cà co1Ue functionau cu inteimitenle i ca domnul careJe reorganiza era mindru sl se spung a le-a infiintat.

365 Publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1001-1008, §i in Emile Legrand,Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 280-291.

386 Publicat de V. A. Urechia, Ist. pc., vol. I, p. 16-18 si A. Xenopol si C. Erbiceanu,Serbarea..., p. 185-189.

287 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1004.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATA.MINTULUI IN ACADENISILE DOMNE$TI 73

si acestea. Pentru ea invätämintul sä aibä durabilitate, a hotärit insti-tuirea unei eforii din care urmau sä facä parte mitropolitul tärii si marelevistier, avind in frunte pe insusi patriarhul Ierusalímului. Problema ceamai importantä insä pentru stabilitatea functionärii scolilor era procu-rarea mijloacelor de intretinere. Trebuia stabilit un fond, un buget pentruca plata salariilor personalului didactic sä fie asiguratä. Vasile Lupuacordase colegiului infiintat de el veniturile de la trei mosii : Rächitenii,Tälm'äsenii si Iugarii. Dania luí Vasile Lupu este intäritä in 1656 deGheorghe Stefan288. Probabil c5, urmasii lor nu au confirmat dania side aceea invätämintul a trecut de multe ori prin situatii grele. Gri-gore Ghica ja mä'suri in aceastä directie, stabileste un buget anual de600 lei. Aceastä sum'ä se va asigura din contributia inaltului cler si aboierilor, incepind cu mitropolitul, care va da 50 de lei anual si terminindcu logofetii vistieriei si cu diecii, a cgror contributie va fi de 10 lei anual._Vor da si negustorii Iasului 30 de lei. Suma de 600 lei s-a hotärit sä fiedistribuitä in felul urmätor : 200 lei sä primeaseä primul profesor degreacä, care de obicei era si director, 100 lei al doilea profesor de greacä',80 lei profesorul de limba slavon5, si 60 lei profesorul de romänä, 100 leieran destinati scolilor din Ierusalim si 60 de lei pentru ajutorarea ele-vilor säraci289. Pentru prima datä se acordä scolii si personal de serviciu :un apar si un lemnar. Totodatä se acordä si un privilegiu profesorilorgreci. Directorul va avea scutire pentru 50 de stupi, iar cel de al doileaprofesor de greacg pentru 30 de stupi.

Toate cele de mai sus au fost intärite cu hisov domnesc pentrufolosul localnicilor si al crestinilor veniti de aiurea, care ar voi sä free-venteze färä platä si daruri pentru cunostintä, invätätura si cresterezisele sco1i"299. Ultimul amänunt privitor la ajutorarea säracilor si strä-inilor pe care 11 intilnim si la organizarea datä in 1707 de Brincoveanueste important. El denot5, rolul de protector al grecismului si in genereal lumii ortodoxe, intregii turme crestine"291, pe care si-1 asumau domniiromâni fatä de Orientul ortodox. Sträinii färä indoiall veneau sä stu-dieze cursurile superioare de literaturl clasic'ä si filozofie.

Prin reorganizarea invä'tämintului public, Grigore Ghíca a vrutsä combatä tendinta aristocratic5, a boierilor care angajau profesori par-ticulari, dar cu invätätura cea desävirsitä nu se procopseau, räminindcei mai multi tot neinvätati ..., iar prostimea cu totul se afla lipsitä depodoaba invätäturii"292. Pentru aceasta deci a reorganizat scolile caresint ca fintina din care se adapä obstescul norod cu indästularea invä-täturii si a intelepciunii"29 3.

288 A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 26.289 Plata profesorilor se fdcea pe semestre. Jumdtate din salariu se platea la juml-

tatea anului, iar cealaltd la sfirsitul anului, cf. Hurmuzaki, op. cit., p. 1006.299 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1007.291 Hurmuzaki, op. cit., p. 1004.292 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16.293 Idem, loc. cit.

www.dacoromanica.ro

'74 ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

Se hotaxeste ea la Academie sä fie predata gramatica in intregimedisciplinele filozofiei toate treptat i färä amestec"294, adicä dupä sis-

temul medieval, conform druia materiile de invätämint nu se predaualternativ, ci succesiv, cind se termina ciclul unei materii se incepea stu-diul alteia295.

Metoda folositä atunci pentru asigurarea bugetului scolar nu s-adovedit eficace. Suma fixatä nu se putea stringe mai ales din cauzlinterveneau schimbäri In rindmile dregatorilor. i fiindcä nu lipseajalobile dascalilor" din cauza el nu li se pläteau salariile, Grigore Ghicava incerca un alt mijloc de asezämint scoalelor mai intem.eiat i stä-tätoriu"296. Va stabili ca preotii sa, fie scutiti de impozite cätre statdea cite un galben anual pentru fcoalg.

Urmind in scaunul Moldovei Constantin Mavrocordat (1733-1735),acesta va hotäri ca intretinerea Academiei sä, cadä in sarcinaDar nici in felul acesta problema financiará nu s-a putut rezolva in moddefinitiv. Nu totdeauna vistieria a putut indeplini aceastä sarcinä.Pe timpul lui loan Mavrocordat, and se stie cä Moldova a avut una din-tre cele mai proaste guvernäri, vistieria secatuitä de risipa nemäsuratäa domnului si a celor din anturajul säu, nu a putut pläti salariile profesori-lor si au dat o pricinä de stränautarea scoalelor"297.

Intre anii 1728, cind are loe importanta organizare a invätämintu-lui, si 1747, cind acelasi Grigore Ghica va redeschide coli1e desfiintate,se iau unele mäsuri in privinta invätämintului si de catre ceilalti domniai Moldovei. De pildä, Constantin Mavrocordat obliga, in 1734 pe mitro-politul Moldovei sä cerceteze necontenit dad, profesorii îi fac datoriafatä de elevii lor sä-i invete precum se cade procopseasca7,298.Deci se instituie inspectia scolará. Mavrocordat, ca i predecesorii sad,prevede si un ajutor care constä in hrang sau imbrildminte pentru eleviisäraci.

In urmätoarea sa domnie (1741-1743), Constantin Mavrocordata introdus i studiul limbilor latiná i arabl si a dat de stire tuturormazililor in toatä tara ca sä-si aducä copiii lor la invätätura, la scoalä,-ea sa, invete once limbá le-ar fi voia, pentru ca sä se afle oameni invätati»si In pämintul nostru al Moldovei"299. Deci in Academia domneasdvor inväta, acum pe lingä gread, limba cultä a Orientului, si latina,limba, culta,' a Occidentului i In acelasi timp in mai multe scoli i limbasträmoseascI"39°. Totodatä elevii vor inväta bimba arabl. Nu este exclus

294 Hurmuzaki, Documente, loc. cit.292 Profesorul Academiei din Ia§i, Iosip Mesiodax, se va abate de la acest obicei, el

-va preda alternatív materiile de studiu, matematíca, geografía etc.296 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 17.297 Idem, op. cit., p. 17.298 Constantin Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei f i Sucevei, Bucurqti, 1888, P. 14.299 Ion Neculce, Letopiseful rdrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucure§ti, 1955, p. 403.300 Constantin Mavrocordat era §i un mare sprijinitor al InvAtamintului cu limbo de

predare romAnA. El a hotArit ca la mitropolie, la episcopii §i la toate mAnAstírile sa fiedascAli i copii la invAtAturA fie§tecare dup5 putinta so" (Cf. Hrisovul din 1741 In Uri-carul", IV, p. 401).

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULGI IN ACADEME:LE DOININESTI 75

ca, prin araba, cronicarul A, aiba in vedere limba tuna', limba puteriima. zerane 3131.

Venind din non domn In Moldova Grigore Ghica, (1747-1748),va reinfiinta Academia, care pentru motive de ordin financiar incetasede a mai functiona Am väzut mai sus ea In timpul lui loan Mavrocordat(1743 1747) vistieria sacatuitä nu a putut pläti salariile profes6rilor§i a dat pricina de strämutare scoalelor". In hrisovul su de reinfiintarea Academiei In 1747, Grigore Ghica spune : Fiindc coalele slut ca olintind, din care se adapä obstescul norod cu indestularea invatäturei-0 a Intelepciunei, care Invätatura U. face pe tot omul a cunoaste dumne-zeirea, a pricepe legea cea pravoslavnica, a procopsi pe oameni cu Infru-musetarea vorbei si practica cuvintelor ..., de aceea n-am suferit a rämi-nea orasul acesta fära scoale de invatatura, ci am tocmit si am asezatiarasi acele patru scoale cu patru dascali precum au fost si mai inainte§i leafa dascälilor am orinduit-o iarasi de la preoti"302.

Acum salariile sInt mai mari fatä de cele din 1728. Primul profesorde greaca, care era si directorul Academiei, va primi 360 de lei, al doileaprofesor de greaca 120 de lei, cel de limba slava 130 de lei si cel de romana100 de lei. i in acest hrisov se prevede ajutor pentru hrana si imbracä-mintea elevilor saraci.

Prin hrisovul din 1747, se revine la inspectia scolara. Mitropolitulva cerceta de douä ori pe an roadele scolii, felul cum predau profesorii§i cum Invatä, elevii.

Prin hrisovul din 1747, Grigore Ghica, ia si alte masuri de extinderea invätä',mintului. Infiinteaza si la cele trei episcopii : Roman, Radäuti§i Hui cite o swan,' de limba slavonä si romana pentru a putea invatacarte si copiii din tin.uturile indepärtate, care nu puteau merge la Iasi.In aceste soon se pregateau functionarii cancelariei domnesti, functionariiadministrativi si preotii.

In 1749 se ja in Moldova Inca o mäsura foarte importanta. Nichif or,primul mitropolit grec al Moldovei, va lua o hotarire uimitor de progresista§i neasteptatä pentru acea vreme Intr-o Dará feudala aflatä, sub suzera-nitatea Imperiului otoman. Printr-o circulará va incerca sa impunäobligativitatea invätamintului si pentru copiii provenind din paturilede jos. Prin aceasta circulará se va stabili si de la ce virsta copiiivor merge la scoall si durata frecventärii ei 303

301 Este important faptul ca Mavrocordat, cult si poliglot, acorda mare importantastudierii limbilor latina si turca. Dar nu stim daca ele s-au mentinut In programa Academieidin Iasi si In anii urmatori, cad nu gasim nici o mentiune In acest sens in hrisoavele referi-toare la InvatamInt date de urmasii lui Mavrocordat sau chiar si de Mavrocordat InsusiIn urmatoarele sale domnii In Moldova. In privinta limbii turcesti, acela care li acorda deasemenea importanta este domnul Tarii Romanesti, Nicolae Mavrogheni, care se hotarastesd infiinteze la Vlah-serai din Constantinopol o scoala de limba turca la care sa trimita saptebursieri.

"a Arh. st. Buc., ms. 630, f. 8-9; cf. si V. A. Urechia, op. cit., p. 16-18; acelasi, 1st.tom., vol. I, p. 144-146 nota; Uricarul", vol. I, p. 58-64.

3°3 V. A. Urechia, Ist. ;c., vol. I, p. 20 si Constantin Erbiceanu, Mitropolia Mol-dovei. . ., p. 16-17, cf. si mai jos capitolul Apartenenfa sociald a elevitor.

www.dacoromanica.ro

76 ARIADNA CAMAR.IANO-CIORAN

Si urmavul lui Nichifor, Iacob I Putneanul, va indemna pe totilocuitorii s'a' trimitä pe copiii lor la vcoala ca invätatura este asemenea.cu florile cele mirositoare, cari cu mirosul invatäturii tämaduiesc toateranile cele trupevti, iar cel nein.vatat este asemenea copacului celui uscat,.

precum soarele incalzevte i crevte toate cele ce odraslevte p'ämintul,.ava i Invat'atura dá pricepere omului spre toata cunovtinta"304.

In 1759, loan Teodor Callimachi constituie o comisie care sa cer-ceteze starea invatamintului. Din comisie fac parte mitropolitul Iacob

vestitul pentru invatatura sa Critias, marele retor al patriarhiei dinConstantinopol. Concluziile la care s-a ajuns, dupa cercetarile facute,sint din cele mai interesante, ele ne desväluie aspecte ale societätii feudale.Fiji boierilor, in dorinta de a ocupa posturi i dregatorii,neglijau invata-tura. Comisia a raportat cá coala decäzuse, dar nu din pricina profeso-rilor, ci din alte douä cauze. Prima era ca elevii nu-vi dädean toata silintasä termine studiile. Unii, iubind mai mult cinstea curtii", paräseauvcoala pentru a ocupa functii la curte, altii, fiind straini i lipsiti de mij-loace, erau nevoiti sá intrerupa studiile. A doua cauza de decadere aAcademiei domnevti provenea din inmultirea vcolilor osebite" au carese spargea vcoala cea mare domneasca". Pentru prima data' intilnim indocumentele oficiale precizarea ca pe la mijlocul secolului al XVIII-leaexistan vcoli particulare. Dar credem cá termenul de vcoli osebite"este impropriu. Fär5, indoialä e vorba de cite un grup de tineri strinviIn jurul unui profesor particular, nu o vcoalä cu mai multe clase. Ca oprima mäsurä de indreptare a situatiei, comisia a propus sa se impunaobligativitatea duratei studiilor la cel putin ,,ase ani". Ucenicii pimanu-vi vor implini vase ani cel mai putin, din vcoala sä nu lipseascä".

A doua IrigS111A privevte pale particulare" infiintate de diferitiprofesori. Se hotaravte ea aceste vcoli 0," fie desfiintate pentru ca totielevii sa se adune la Academia domneasca. In privinta profesorilor careerau angajati la casele boierevti se decide ca ei A,' nu aiba voie sá laalti copii i sá formeze clase, vi in prealabil sä fie supuvi unui examenpentru a se controla cunovtintele i capacitatea lor de a indeplini functiade profesor. Controlul pregatirii lor 11 va face directorul Academiei dom-nevti dascalul cel mare sa bi ispiteasca vrednicia i Invatatura lor". In1759 numarul elevilor era insemnat, simtindu-se nevoie de un al treileaprofesor de greaca care avea multä osteneala pentru multimeaucenicilor" 3°5.

Din hrisovul lui loan Teodor Callimachi rezulta ca in 1759 se faceforturi i recomandari ca toti copiii sá frecventeze Academia domneasca,adica' vcoala oficiará de stat cu profesori selectionati, pentru ca roadeleinvataturii sa fie mai bune. Pentru reuvita acestui deziderat se vor des-fiinta vcolile particulare" deschise de catre oameni necalificati i neco-

304 Iacob, Mitropolitul Moldovei, Sinopsis, adecti adunare de multe tnudfaturi..., Iasi,1757, capitolul: Inv6ititura pentru ca dea fiqte care om feciorii lui la carie, p. 60-61..

305 Hrisovul lui loan Teodor Callimachi este publicat in V. A. Urechia, /st.vol. IV, p. 41-44 si Uricarul", 1 (1852), p. 64-71.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADENIIME DOMNE.5TI 77

respunzgtori rgspunderii pe care vi-o asumau, vi se vor pune restrictiipentru profesorii angajati In casele boierevti.

In anul 1762, 2 iunie, Grigore Callimachi intgrevte hrisovul prede-cesorului eau privind organizarea invItämintului. Prin noul hrisov inspec-tarea vcolilor se Incredinteazä tot mitropolitului ; el va cerceta dacgprofesorii i elevii Ii faceau datoria"306.

Dupg Grigore Callimachi va tirma in scaunul Moldovei GrigoreAlexandru Ghica, cgruia i se datorevte cea mai bung' organizare datäAcademiei din Iavi ping% atunci. Cu laudg, spune V.A. Urechia, se cuvinesg citäm rolul lui Grigore Ghica In istoria culturii nationale" 301

Sfgtuitorul domnului In privinta organizgrii Academiei ievene afost Constantin Caraianis, un invgtat epirot308. Nu credem sg fi rgmassträin de aceastg reformä vi invgtatul Nichifor Theotochis, care a fostprofesorul copiilor lui Grigore Ghica i apoi profesor la Academia dinIavi. Despre acesta, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache spuneeg s-a Intors din Occident, unde Ii Meuse studii, ca o corabie incgrcatä,4e pietri vi de giuvaiurlicuri scumpe i ca un vultur zburätor la ingltimeavtiintelor celor filozofevti vi inalte"309. Dacg acest invgtat se afla pe atuncila Iavi, este inconstestabil cg a contribuit vi el la reforma invgtämintului.

In 1765, Grigore Alexandru Ghica cere de la divanul tgrii s'ä secerceteze situatia InvätAmintului i sä, se ja mgsuri de imbungatirede asigurare a unui buget polar permanent.

La 1 iunie 1765, mitropolitul cu toti boierii mari semneaz'ä o anaforacsátre domn In care propun sg fie scutiti preotii de banii ajutorintei de iarngsau de banii mucarerului de varg, pentru ca suma respectivg sg fieadgugatg la bugetul vcolar. De asemenea subventia provenind de la ocngcare se acorda vcolii de la Sfintul Munte (de vreme ce aceastg vcoaläs-au stricat i s-au pustiit) sä, fie folositä pentru co1ile tgrii i totodatäsl dea i Mängstirile o contributie dupg putintg", cáci intentia domnilorcare au zidit i Inzestrat aceste mänästiri era ca sg fie de folos obvtesc.Divanul socotevte suficiente aceste venituri pentru plata dascglilorpentru chiverniseala ucenicilor i pentru cumpgrarea organilor vi a car-tilor trebuincioase"310. Din anaforaoa boierilor rezultä, cg ei intentionau

organizeze o vcoalg de tip nou dotatä ca instrumente de laborator

ne V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 29.Idem, Istoria romanilor, vol. I, p. 141.

308 V. Papacostea, Esguisse sur les raports entre la Roumanie et l'E'pire, in Bal-cania", I (1938), p. 235. Constantin Caraianis a fost elevul lui Evghenie Vulgaris si a luiNicolae Cercel la Academia atonità. Apoi a studiat medicina in Italia. A fost medicul luiGrigore Alex. Ghica la Constantinopol. Luind in 1764 domnia Moldovei, Ghica vine insotitde medicul i sfAtuitorul sAu. Caraianis a jucat un rol important in reorganizarea Academeidin Iasi. Din lndemnul domnului, el a scris si o gramatica a limbii grecesti. Cf. Const. Sathas,NeoeVolvocil... p. 556-558 si 'Ento-roXcd. 8Locep6pcov 'EXVivcov XoyEcov... p. 35-36 (scrisoareaeste din 1795).

309 I. Bianu, N. Hodos si Dan Simonescu, Bibliografia romdneascd veche, Bucuresti,1912-1936, vol. III, p. 37, In prefata Chyriacodromului, editia din 1811.

310 Anaforaoa este publicata in V.A. Urechia, 1st, rom., vol. 1, p. 141-143.

www.dacoromanica.ro

78 ARIADNA CAIVIARLANO-CIGRAN

cu bibliotecI Inzestratä cu cärtile necesare studiilor moderne. DomnuIaprob5, propunerile boierilor prin rezolutia sa din 6 iunie 1765311.

Importanta ref ormä a lui Grigore Alexandru Ghica se va Infäp-tui in 1766 prin hrisov domnesc, care cuprinde ideile caläuzitoare aledomnului i boierilor In privinta invätämintului si a culturii In genere.In suita hrisoavelor de reformä constatäm o evolutie progresivä. Pemäsurä ce progresul stiintelor pozitive i rationalismul secolului alXVIII-lea pätrundeau In -Wile române, programa Academiilor era supusä,unor transformäri corespunatoare.

In preambulul hrisovului din 1766 se simte adierea unui spirit nou.De vreme ce invätätura §i stiinta sävirsesc deplin pe om si-1 fae vrednicca sä aleagä binele de räu i adevärul de neadevär, pe drept din nedrept,pe dreptate din nedreptatc, '11 lumineazä ca în toatä, socotinta lui sau lucrare,sau faptä sá metahiriseascä §i sä povätuiascä cuvintul adevärului

lucrätoriu rácindu-1 tuturor lucrurilor celor meste§ugoase §i a episti-miilor i sevâxsitoriu de mari i vrednici de laudä fapte §i la cea desä-vIrsitä 11 face vrednic, puternic, läudat, vestit i fericit ."312. Desele

repetatele reorganizäri ale Academiilor se datorau i emulatiei ce existaIntre Moldova si Tara Itomâneascä.

Grigore Ghica dorea sá aseze o Academie a invätäturilor si a episti-minor pentru luminarea pravoslavnicului nostru neam". Din hrisovu/lui mai aflärn el' pe atunci se inväta i limba latiná, dascalul latineseavind un salariu de 240 de lei, iar dascAlul moldovenesc 120 de lei. Bur-sierii sträini i sgracii eran In numär de 20. Grija bibliotecii era incredin-tatä unui blibliotecar cu un salariu anual de 120 de lei.

In acest hrisov gäsim douä dispozitii noi importante. Primul dascäinu mai este numit filozoful", ci dascalul epistimurilor, cäruia i se acorda oimportantä deosebitä, munca lui fiind räsplätitä cu 1500 lei pe an, pe clndcel de al doilea dascäl primea numai 600 de lei. 0 deosebire a-tit de marela salarizare intre cei doi profesori nu am observat pîná acum. O altänoutate a acestui hrisov este componenta eforiei. Din ea fac parte mitro-politul tärii, citiva bojen i fapt important, neintIlnit pinä acum,.si patrunegustori sau mestesugari : bas Costi Avram, bas Sandul Panaite, ba§.Costea Papafil i bas Constantin Panaite. Acest bar care precede numelelor denotä cä ei erau persoane proeminente ale unei corporatii negusto-resti sau me§tesugäre§ti. Faptul cä din eforie fac parte §i elemente apar-

311 op cit., p. 143-144.312 Hrisovul a fost publicat In V. A. Urechia, 1st. fC., IV, p. 51-53, i acelasi, 1st.

rom., vol. II, p. 266-268. Acelasi hrisov In limba greacd este cuprins In manuscrisul rom.603 din Bibl. Acad., f. 360-362. Dupd acest text sau dupd un altul a publicat Const. Erbi-ceanu o traducere in limba romAnd In Bis. ort. rom." XV (1891-1892), p. 785-789, si InCronicarii greci", p. XVXVI. Dupd ce a emis hrisovul sdu de reformd a InvdtdmIntului,Grigore Ghica a cerut ca acesta sd fie Intdrit si de patriarhul ecumenic prin gramatd pa-triarhiceascd. Actul patriarhicesc este publicat In 'ExxX-flaccarnxii 'AX49-mcc", XXI (1901),p. 34-36; Calinic Delicanis, HaTptapv.xec gyypacpa, Constantinopol, 1905, vol. III, p. 465-469Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1184-1189; V. A. Urechia, 1st. pc., I, p. 56-58; copii inBibl. Acad. DCLXXXIX/32 i DXCV/254.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA 1NVATAMINTULUI ÎN ACADENIDIE DomNE..5Ti 79

tinind altei trepte sociale decit cea boiereascg dovedevte c orkenimea.incepuse sä joace un rol mai activ in societatea romAneasc'A.

In hrisovul din 1766 se mai aratä cA, pentru asigurarea unui spatiuindestulätor Academiei, s-a ridicat din temelie o nouä clAdire spatioas1lingA mitropolie.

Grigore Alexandru Ghica nu-vi indreapta atentia numai asupra.Academiei, ci acorda mare importan tA vcolilor din provincie. El a numitIn fiecare eparhie i inut cite un dascäl ca toti crevtinii t Arii acesteia,mirenii i copiii preotilor sA se procopseascA cu invAtAtura ifaptele bune".

StrAdania lui Grigore Ghica pentru dezvoltarea culturii este apre-ciatä de cronicarul contemporan. Canta la justa sa valoare. El aratA inCronica sa cA Grigore Ghica a fost om foarte intelept i invAtatiubind ca i altii sá se indestuleze cu invAtAtura, au fAcut minunate vcoliaproape de Sf. Mitropolie in Iavi, intru care s'A se invete multe feluri deinvAtAturi vi multe limbi Adus-au i dascAli foarte invAtati, fAcut-au

orinduieli dascAlilor i ucenicilor, ca vtie fiesce-care leafa i orin-duiala lor"313. Afirmatia cronicarului cä la Academia din Iavi se puteauinvAta multe feluri de invätäturi vi multe limbi" i cä eran i dascAlifoarte invätati" denotA cA intr-adevAr in epoca lui Canta nu se invAtanumai bimba greacA, ci i filozofia, i tiintele cu personal didactic bine.pregAtit.

Functionarea Academiei, dupl noua organizare, nu va fi de lungAduratA. Izbucnirea rAzboiului va inchide, ca de obicei, portile Academiei

spatiosul local va fi ocupat de biroul divanului Moldovei. In 1771 feld-marevalul Rurnian.tev cere mitropolitului Gavriil sá prezinte un memo-riu cu privire la organizarea anterioarA a .Academiei. Mitropolitul pre-zintA' memoriul cerut i solicitä redeschiderea ei. Totodat5', el propuneca salariile profesorilor greci sä fie reduse, s'A primeascA i ei salarii egale-cu ceilalti profesori cu mäsurA vi pe dreptate ca sä poatä ajunge i celor-lalti i pentru chiverniseala ucenicilor säraci"314.

In fAspunsul sAu Rumiantev aratä cl nu este de acord s'ai, se negli-jeze limba greacä, fiindcA cea mai mare parte a cArtilor erau serse inaceastä limbA care se invAta vi la alte Academii316.

La redeschiderea Academiei, in 1771, cursurile superioare de filo-zofie i tiinte nu se putean preda, pentru cá elevii care urmau acestecursuri se risipiserl din cauza evenimentelor316. Nici ping in 1775, Acade-mia nu vi-a reluat cursul normal, cici in hrisovul lui Grigore Alex. Ghica.Cu aceastA datä se precizeazA, c'A venind in Moldova, el a gAsitpArAsite i stricate" vi de aceea incearcA prin noul säu hrisov sa le aveze

sd le intAreasc6". Dupl ce la inceputul hrisovului se face, ca de obicei,.elogiul InvAtAturii, se anuntl unele hotAriri pe care le intilnim pentru.prima datä. De exemplu directorul Academiei didascAl a filosofevtilor-

313 Letopisefele..., ed. Alihail KogAlniceanu, Bucure§ti, vol. III, p. 192.314 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, I, p. 35.315 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 35-36 §i acela§i, 1st, rom., vol. II, p. 268-269..316 Acela§i, ist. fC., vol. I, p. 35 §i Ist. rom., vol. II, p. 270.

www.dacoromanica.ro

80 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

materii la Academia Moldovei" O,' fie ales de domn §i d'e mitropolit cumulta grij'a, cu ispitirea aceea care se cade", iar el la rindul sau sa aleagacelalalt personal didactic. Totodata el urma s'a se pronunte §i asupraelevilor saraci §i straini, care ar merita sa primeasca ajutor pentru studii.O dispozitie surprinzatoare pentru acel timp este faptul ca se acordapermisiunea elevilor a trage pe epitropi la domneasca judecata". Totatit de importanta este obligativitatea invatamin.tului pentru acei careincepusera' frecventarea Academiei. Elevii sint obligati sä, termine stu-diile §i sá primeasca certificat de absolvire doveditor ca au fost silitori§i onorati de profesorii Academiei cu nume de om invatat". Dar acestecertificate nu se vor da decit dupa ce elevii respectivi vor fi examinatiinaintea tuturor §i a ucenicilor ca §i inaintea celor ce vor vrea ca s'A seafle acolo in ziva cea rinduita de cercetare". Cu alte cuvinte se insti-tuie examene publice, un nou progres pentruinvatamintul românesc dinacea vreme. i absolventilor li se dan fagaduieli ispititoare. In hrisovuldin 1775 se precizeazä : fagaduim domnia mea a cinsti pe ace§ti luya-tati cu suirea §i cu boerie mai mult decit pe altii, dupl averea procop-selei lor". lata' o idee luminata a secolului al XVIII-1ea317.La fel se pronunta§i Alexandru Mavrocordat in hrisovul sal]. din 1785: ori care din uce-nici ce se vor s'aMi cu invatatura, §i prin ispitire ce se va afla ca au ca§ti-gat invä'tatura ceia, sä aiba a chtiga §i cinstea §i mila domneasca dupaprocopseala invataturii" 318.

Räzboiul din 1788-1791 va dezorganiza din nou §colile §i va ani-hila bunele dispozitii date prin citeva hrisoave succesive. Dupa termi-narea razboiului, se simte din non nevoie de reorganizare a invatamin-tului §i atunci mitropolitul Moldovei, Iacob Stamati, impreun'a cu mandelogofat Depasta, cu Scarlat Sturdza §i cu mande vistier vor face pe la1792-1795 acel luminos raport 319 care constituie punctul culminantIn desvoltarea invatarnintului in Moldova. Pe cind in Tara Româneasca§colile dupa pacea de la Si§tov sint in decadere 320, in Moldova din contradatorita faptului ca invatamintul a gasit un sustinator luminat §i puter-nic in persoana mitropolitului Iacob Stamati, acesta capata un nouavint. In primul rind se aratä in raport cá localul Academiei nu esteindestulator pentru numa'rul elevilor care 11 frecventeaza §i se ,recomandaextinderea lui 321.

In continuare se sustin principii sanatoase, se dau recomandaripedagogice utile pentru ca truda elevilor s'A dea rezultate mai bune. Se

312 Hrisovul este publicat In Uricarul", I (1852), P. 71-76.312 Uricarul", 11 (1852), p. 265.312 Raportul nu are datd, dar credem el este redactat In 1792 sau In 1793, cAci imediat

dupd terminarea rdzboiului se simtea nevoie de reorganizare a Invdtdmintului i atuncidomnul a cerut de la mitropolitul tdrii sd-i facd propuneri In acest scop.

320 Dupd venirea lui Lambros Fotiadis (1792) §i Academia din Bucure§ti va cápdtatreptat o noud strdlucire.

321 In 1776 s-a ridicat din temelie la Iasi o noud clAdire lIngd mitropolie pentru aasigura Academiei un spatiu Indestuldtor. Dacd In 1792-1793 se aratd cd localul Academia

devenit nelncdpAtor pentru numdrul elevilor, Inseamnd cd In perioada de 15 ani numdrulalevilor a crescut mult.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULIJI IN ACADEIVIIILE D0MNE5TI 81

face elogiul- invätäturii, se aratä necesitatea studierii limbii grecesti,bogat i singura indicatä pentru toate stiintele, el si la Academiile dinOccident unii sustin inlocuirea limbii latine cu limba greacä, la para-d.osirea epistimurilor". i alcätuitorii raportului adaugl : Drept aceeadar si dascälul epistimurilor se cere a fi elin". In caz eä" nu se va gäsi unprofesor grec bine pregltit, atunci dasealul filozof" poate sá predeafilozofia in altä limbä, de exemplu in limba francezà. Este criticatämetoda pedagogicä de predare a limbii grecesti, recomandin.d profesori-lor sä nu dea explicatiile lor eu intunecare din cele nestiute la cele nes-t-ate". Inteleptul prelat, despre care credem cl este principalul alc'ätuitoral raportului, vrea sä se aplice sistemul recoraandat de pedagogia modernä,sá se procedeze de la cele §tiute la cele nestiute, de la cele simple la celecomplexe, färä sä se oboseaseä mintea copiilor cu memorizäri inutile.El îi exprimä mirarea pentru faptul c'ä celelalte popoare europene in.vatäasa de usor limba greacä, cu toate c'ä le este sträin'ä", pe and moldoveniio deprin.d cu multä greutate. Pentru o rapidä insusire a limbii grecesti,se recomandä in memoriu mai putinä gramaticä si la inceput citireaun.or texte mai usoare ea Fabulele lui Esop, Dialogurile mortilor etc.Autorii raportului se ridicä impotriva traducerilor serse si a sistemuluipsihagogic, socotindu-1 nepedagogic, cáci cauza elevilor multä pierderede timp. Spiritul pedagogic ce sträbate raportul se vede si in alte reco-mandäri. Lectiile sä nu se prelungeasa pentru a n.0 obosi mintea elevilor,dar se pronuntä impotriva vacantelor, sustinind cá acestea contribuiela uitarea materiilor invätate prin pierderea contactului cu invätätura.Se recomandä ca in afarä de duminicile si de celelalte särbätori, 0, nuse dea altä vacantä, deck numai o luul, pe an, in cursul verii.

Trecind la obiectul stiintelor, se recunoaste utilitatea lor si se pro-.nuntä in favoarea lor : O Academie flea' epistimuri, este ca o casäferestre". Se acordä o deosebitä atentie geometriei, care este foarte utiläfiindc'ä rezolvä problemele de hotärnicie a mosiilor. Se acordä egalä aten-tie si sfintei filozofii". Nici limba latinä nu este neglijatä. Invätareaei este necesarä pentru intelegerea pravilelor, dar si pentru imbogätirea,pentru indreptarea i impodobirea limbii moldovenesti". Nu se vor-beste de un curs de limba francezä, dar Mr/ indoialä c'ä acesta exista,dacI se admitea ea in cazuri exceptionale, eind nu se gäsea profesor bungrec, filozofia sä fie predata in limba francezä. Nu stim dacä in termenulde epistimuri" slat cuprinse istoria, geografia i tiintele naturii.

In capitolul sapte al memoriului, se atinge problema disciplineiscolare. Din acest capitol afläm el Academia domneascA din Iasi aveape atunci 24 de bursieri interni, care primeau unii cite 5 si altii cite 10lei lunar, in afarä de locuintä si masä. Dar bursierii care nu se vor evidentiala invätäturä vor fi eliminati i vor fi primiti altii In locul lor, cäciscoala nu este hränitoare de s5,raci, ci hränitoare de invätäturg si pen-tru aceasta pe cel ce are trebuintä de invätäturä il hräneste". Bursieriierau obligati sä urmeze cursurile timp de 6 ani, dupä aceea erau socotitiabsolventi.

c. 363

www.dacoromanica.ro

82 ARIADNA CA.MARIANO-CICYRAN

Pentru imbogà'tirea bibliotecii Academiei domnesti se recomandasä se constituie un fel de depozit legal. Negustorii care aduceau cArtidin sträingtate 81 fie obligati sä dea cite un exemplar pentru bibliotecI322.

In acest lung document gäsim idei sänätoase, veden i largi, i pozitiiinaintate. Alcätuitorii raportului cunosc ideile dumnezeiescului Platon"si ale adincului Monteschiu". Spre deosebire de alti clerici conservatori

obscurantisti, care frinau dezvoltarea culturii, combätind stiintelefilozofia modernä, prelatul moldovean le recomanda cu cäldurg. El dove-deste in acelasi timp i un spirit pedagogic modern care mergea in pascu vremea. In recomandärile raportului se intrezäresc metodele peda-gogice preconizate de J.J. Rousseau, Pestalozzi 323j Komenski 32'4.

Pentru inceputul secolului al XIX-lea avem putine stiri cu privirela organizarea Academiei iesene. In genere, stirile privind invätämintuldin Moldova gilt särace, deoarece condicile divanului domnesc, care arfi putut furniza amänunte, au ars in 1827 impreunä cu curtea domneascä.

In 1803, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, a emis un hrisovprin care acorda 3 500 lei pentru 40 de bursieri araci ai Academiei dom-nesti din Iasi, suing care urma sä se acorde dupä nevoile fiecäruia. Inhrisov se prevedea cä bursierii vor putea beneficia de ajutor numai 6ani, timp socotit suficient pentru ca ei sä-si insuseasa, invätätura necesarä,cäci dad, nu le va fi de ajuns vremea aceasta pentru procopseala lor,nici tot veacul nu le va fi indestur. Hrisovul cuprinde i alte dispozitiidemne de a fi mentionate. Eforii aveau obligatia sá inspecteze lunarAcademia pentru a verifica atit activitatea profesorilor cit si strä'daniileelevilor. Profesorii care nu corespundeau misiunii lor, erau inlocuiti, lafel si elevii nesilitori, ca pe unii ce tin locul färä treabä". Elevii careterminau Academia primeau certificat de absolvire. O ultimä dispozitieprevAzutä in hrisovul lui Moruzi este acordarea de ingrijire medicallde medicamente gratuit elevilor, plätite din venitul scold 326. Din acesthrisov nu afläm nici citi profesori predau in acea perioadä la Academiaieseanä i nici ce materii se predau.

In 1802, cineva, poate mitropolitul Moldovei, ruga pe DimitrieGovdelas, care pe atunci isi trecea cu succes examenele de doctorat la,universitatea din Pesta, sa recomande pentru Academia din Iasi un pro-fesor care s'ä predea filozofia i dreptul. Govdelas rä'spunde cä acestematerii sint doll-6 discipline cu totul deosebite, c'ä nu le poate preda unsingur profesor, dar, dacä se va acorda un salariu lunar de cite 2000 delei fiecäruia, se pot gäsi profesori de specialitate 326 De sigur Ca' eforianu era dispusä sá dea salarii atit de mari, fiindcä stim c'á in 1806 salariulprofesorului de la scoala elineascA" era de 600 lei lunar. Pärerea noasträ'

322 Arh. st. Buc., ms. 630, f. 62v_65; importantul memoriu a fost publicat de TeodorCodrescu In Uricarul", III (1853), p. 12-22, si de A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea sco-lard..., p. 190-198.

322 N. Iorga, Istoria triudidmtntului..., p. 141.324 tefan Birsänescu, Academia domneascd..., p. 59.225 Hrisovul este publicat de Teodor Codrescu In Uricarul", vol. III (1853), p. 22-30.226 Cf. scrisoarea lui Govdelas publicatA In revista 'ExxXlcrictorixi) 'AXOcioc", XXIII

(1903), p. 339.

www.dacoromanica.ro

ORGA,NIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMELE DomNE.Tri 83

este ca Academia din Iasi este in aceasta epoca in decandentä in compa-ratie cu cea din Bucuresti, care, avind in fruntea ei pe invatatii LambrosFotiadis si Constantin Vardalahos, cistigase o mare faima. Pentru Acade-mia ieseana cunoastem in aceastä epocä un singur profesor de mare pres-tigiu, pe Daniil Filippidis. A fost invitat si Coray, dar a refuzat, cum refu-zase de altfel si catedra universitara de la Paris. Indeletnicirea de pro-fesor il speria.

Razboiul din 1806-1812 va tulbura bunul mers al cursurilor Aca-demiei, dar nu le va intrerupe. In 1808 va fi angajat cu contract pentrupatru ani, ping, in 1812, Dimitrie Govdelas, profesor bine pregätit, careMeuse studii si isi trecuse examenele de doctorat la universitatea dinPesta. Acesta a predat aritmetica, algebra, geometria, cosmografia, sicronologia cu istoricul cutremurelor. Era totodatä directorul Academiei,obligat sa tina examene publice trimestriale si de doug ori pe saptaminasa fad, un fel de control al progreselor realizate de elevi la invatatura.Din cauza unui conflict cu eforul Scarlat Ghica, Govdelas paräseste postulsäu de la Academie 327 In 1813 Scarlat Alex. Callimachi se va ingrijiIn primul rind de asigurarea bugetului scolar, cautind noi surse de venitpentru acoperirea cheltuielilor 328 i. pentru angajarea de noi profesori.Atunci va fi chemat la Iasi *tefan Dungas pentru filozofie, predarea cäreiase desfiintase de citva timp (npó zp6vcov TIN v eixev x?,ei.t1JeL)3291 iar citivaani mai tirziu va fi rechemat ca director Dimitrie Govdelas.

Mihai Sturza, viitorul domn al Moldovei, fiind in 1814 efor, isipusese in gind sä introduca In Moldova un invätämint potrivit cu gradulluminarii Europei si cu trebuinta" Moldovei, adica un invatamint re-clamat de schimbarea fizionomiei sociale a tarii330. Se pare 'MA, ca nu areusit. Se simtea mare lipsa de personal didactic, iar starea economicla tarii nu permitea angajarea unui num'ar mai mare de profesori alesipe specialitäti. intre 1813 si 1816 era director *tefan Dungas ajutat lainceput de elevii claselor superioare, iar dupa septembrie 1814, credem,ca a venit si profesorul de greaca Serghios Mistachis.

Acestea rezulta din corespondenta publicata in periodicul vienezA6'no; `Epi" relativ la examenele date in septembrie 1814. In cores-

pondenta se dau n.umeroase amanunte despre aceasta solemnitate. Auasistat domnitorul, beizadelele, mitropolitul, episcopii si tot clerul, boieri,medici si negustori, dar nu este amintit decit un singur nume de profesorcel al lui tefan Dungas. In ocazii asemänätoare stim ca rosteau cuvintäridirectorul si alti profesori. La examenele din 1814 au vorbit directorul,*tefan Dungas, un elev din clasele superioare, Dimitrie Parisiadis, si,ca incheiere, domnul Scarlat Callimachi si Inca un elev. Cu alte ocazii

327 N. Iorga, Documente fi cercetdri asupra istoriei financiare fi economice a Principatelorromdne, I, Bucure§ti, 1902, p. 81. Mai multe amAnunte despre activitatea lui Govdelas dmIn biografiile profesorilor Academiilor, studiu ce se va publica In mind.

329 Cf. Uricarul", IV (1847), p. 177-183 §i V. A. Urechia, Din domnia lui Scarlat Alex.Calimach In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, vol. XXIII (1900-1901), p. 226-229.

329 A6rog 'Eptrijç", 1813, p. 115 (a doua paginatie).339 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 106.

www.dacoromanica.ro

84 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

s-a precizat ca au fost examinati elevii din clasa unuia sau altuia dintreprofesori, de data aceasta se consemneazä, numai numele elevilor exami-nati §i al examinatorilor, care nu erau cadre didactice. In fruntea elevilorexaminati era Alexandru Callimachi, fiul domnului, apoi au urmat mai multimoldoveni §i greci veniti din toate tinuturile Greciei. Pe ling tefanDungas, examinatori au mai fost medicul curtii, Eustatie, om cult, pri-ceput nu numai In medicina ci §i. In filozofie §.1 in mai multe hmbi, boierulConstantin Papanu, om intelept §i cult", §i prea nobilul Iancu", fiulvornicului Grigore Ghica, care se intorsese de curind din Germania cubogate cuno§tinte. Raspunsurile elevilor au fost bune ; asistenta aplauda

lauda pe elevii care intr-un interval atit de scurt au facut progreseuimitoare 331.

Pentru aceasta epocä, gasim §tiri interesante §i In doua documentecontemporane inedite, i anume al doilea contract al lui Govdelas, incheiatla 21 martie 1816, §i un memoriu al acestuia, scris in 1819 332 Din con-tract rezultä,c, invatarea §tiintelor pozitive era precumpanitoare. Gov-delas se angaja sá predea matematicile, fizico-chimicile §i filozofia. Dinlipsa de cadre didactice, specializarea profesorilor nu a putut fi mentinuta.Totu§i, dupa 1816, pe linga Govdelas slut numiti §i. alti profesori. Eforiise angajeaza sä, inzestreze Academia nu numai cu cartile necesare, ci §icu instrumente pentru experiente de fizica. Din contractul incheiat intreGovdelas §i. eforie aflam numeroase amänunte privitoare la organizarea

functionarea Academiei. De pilda, slut precizate zilele cind nu se invataprecum i vacanta de vara (20 iulie ping la sfh.§itul lui august)333. Incaz de epidemie, se prevedea inchiderea Academiei. Se fixau examenepublice de douä, ori pe an, la 1 martie §i 1 septembrie. Elevii nedisci-plinati erau pedepsiti §i. in caz de recidivä" eliminati din §coalä, cu avizuleforiei. Politia i zapciii nu aveau dreptul sá se amestece In pedepsireaelevilor, urmind ca ei sa fie pedepsiti de domn impreuna cu eforii §i Inprezent a directorului.

Si In memoriul sau, prezentat In 1819, Govdelas da multe §tirireferitoare la modul de functionare a Academiei, dar fiind prea subiectiv,multe din informatii pierd din valoarea lor documentará. Ne referim pelarg la aceste documente in tratarea biografiilor lui Gh. Asachi §i. D. Gov-delas, care se vor publica In curind.

Pentru epoca aceasta slut foarte pretioase §tirile pe care le gasimIn periodicele grece§ti vieneze. De pilda, in periodicul KocXXL6Tcl" fasci-cola din 1 martie 1819, se aflä, o relatare publicata cu oarecare intIr-ziere, dar binevenita, privitoare la inceperea cursurilor la 1 septembrie1816. Dupa ce se face un scurt istoric al Academiei din Ia§i, se aratä, cadomnul Scarlat Alexandru Callimachi i-a dat o nouä, organizare pentru

332 ,46rog `Ept.r7K", 1814, p. 81-92.832 Bibl. Acad., pach. DCCCXXXVI/4a i 4b.333In anul 1819 la sfirsitul lui iulie s-a luat vacantà de 40 de zile, dar, din cauza

tonflictului iscat intre Govdelas i Asachi, Academia nu a functionat aproape sase luni.Abia la 6 februarie 1820, Govdelas a rostit cuvintarea de relnceperea cursurilor, Cf. KoaXt6Tre,1820, p. 69-70.

www.dacoromanica.ro

334 Kcenterrni", 1819, p. 33-34.335 A6rog `Epp.-71;", 1818, p. 196-199.

ORGANIZAREA INVATAM1NTULUI IN ACADEME:LE D0MNE5TI 85

a o ridica la treapta de adeväratä Academie. Personalul didactic a fostales cu grip,. Pentru filozofie, matematicä EA §tiintele naturii, a fost che-mat Dimitrie Govdelas, doctor in stiinte libere si filozofie" (T(.7.)v iXelkeptcov-rexvc7.)v xoct Tijg cpaoaocpEcK) cunoscut nu numai in cercurile intelectuale gre-cesti, ci si in Academiile din Göttingen, Petersburg si Berlin. Pentru lite-ratura greacg a fost numit profesorul Gheorghe Therapianos, pentrugramatia °alias Sotiropoulos si Gheorghe Ioan, moldovean, care fuseseelev al Academiei, pentru geografie (desigur geometrie) si desen GheorgheAsachi si pentru latinä Flechtenmacher. Din aceastä corespondent'a' aflämdeci cä in aceastä epocä fac parte din personalul didactic si doi români,alaturi de eruditul Gheorghe Asachi si un Gheorghe loan. Totodatà aflarnc6, a fost reinfiintatä catedra de latinä, fiind ocupatä de juristul Flech-tenmacher. Poate juristul a predat aläturi de limba latinä si dreptul, darIn corespondenta publicat6 in periodicul vienez nu se face o precizarede felul acesta. Fapt important este cä in 1816 la Academia din Iasi numai sint toti profesorii de origine greacä. Profesori romani incepuseräsä le ja locul. Mai departe se aratä cä domnul a acordat o deosebitä atentiealeatuirii eforiei, alegind oameni culti, iubitori de muze si de neam. Incontinuare se relateaz1 despre deschiderea solernnä a cursurilor la care aasistat domnul cu toti curtenii. Discursul de deschidere l-a rostit direc-torul Govdelas 334. Aceeasi revistä dä, in mai multe numere in continuaredin anii 1819 si 1820 relatäri despre felul cum au decurs examenele primuluisemestru la geografie, matematicg si la altele, dup`a ce Dimitrie Govdelasa reluat directia.

In periodicul -vienez MyLoq `Epp.-7]q" se dä o relatare despre exa-menele care au avut loe la 16 martie 1818 la Academia ieseanä. A fostexaminatä clasa lui Govdelas la algebrä si logia, si o altä clasá la mate-maticä la care preda un elev din clasa superioarä, anume C. Elefteriedin Hydra. Examenul a fost public, fiind prezenti beizadea, boierii curtiidomnesti, eforii, mitropolitul Moldovei, si altii din diferite päturi sociale.Interesant este faptul cä in aceastä corespondentä avem si lista elevilorclasei la care Govdelas preda aritmetica, algebra si logica. Sint in numärde 39. in dreptul unui numär de 10 elevi se precizeazg cä sint români(M). Cellalti slut greci din toate tinuturile Greciei, din Constantinopol,Ianina, Smirna, Peloponez, Zagora, .Agrafa si alte localitäti. Numerosialti elevi formau clasele altor profesori 35.

In a doua decadä a secolului al XIX-lea transformarea structuriisocietätii românesti, transformare care incepuse incl in a doua jumätatea secolului al XVIII-lea, adicg ridicarea noilor päturi : mica boierime siofäsenimea, precum si intensificarea curentului national reclaman tot maimult un invätämint in limba nationalä. Multi eran acei care sustineauacest curent, dar initiatorul principal a fost Gheorghe Asachi care afirmael in colegiul domnesc se preda numai limba elinä cu explicarea luiOmer si Xenofon ... Asta era cultura invätäturilor publice in Moldova

www.dacoromanica.ro

86 ARIADNA CA1VTARIANO-CaORAN

la 1813, cind m-am inturnat de la Roma" 336 Asachi nu are dreptate cindface aceste afirmatii. Stim cä inc6 din a doua jumätate a secolului alXVIII-lea Nichffor Theotochis §i Josip Mesiodax introduseser'ä in Acade-mia ie§eanä filozofia modernä §i §tiintele pozitive. Atit Theotochis cit§i Mesiodax acordau foarte mare importantä matematicilor, iar loanFurneos a predat chiar un curs de geometrie cu notiuni de inginerie. Aca-demiile domne§ti aveau insä momente de mare inflorire §i renume ca §ide decandentä, totu§i, in general, curba evolutiei räminea ascendentä 337.In 1813 insä, cind se intoarce Asachi in Moldova, färä indoialä invätä-mintul era decäzut in urma celor §ase ani de räzboi, 1806-1812. Acestfenomen devenise aproape o regulä. Dupä fiecare räzboi se luau de obiceimäsuri de reorganizare. Dar, cu toatä reorganizarea Academiei domne§ti,nevoia societätii pentru un curs superior in limba românä era a§a de impe-rioasä, incit se va face o trecere treptatä de la invätämintul grecesc lacel românesc. Se va introduce chiar in Academia domneascg in 1813 clasaspecialä de inginerie a lui Gheorghe Asachi 338. Aprobarea domnuluipentru acest curs s-a dat la 15 noiembrie 1813. A fost un curs teoreticf}i practic de geometrie cu aplicatii f Acute cu instrumente aduse de laParis §i Viena 339. La inceput, neavind manuale in limba românä, Asachia tinut cursul säu in limbo, francezä, iar in toamna anului 1814, vapreda in limbo. românä 346. Cursul lui a fost urmat de fii de boieri §i. deorkeni, printre care era §i fiul domnului 341. La 12 iulie 1818 elevii lui_Asachi vor da examenul de absolvire, care a constituit un evenimentimportant in istoria invätämintului. Manuil Vernardos 342, scotind inevidentä importanta acestui fapt, relata c'ä a fost un examen dat de eleviromâni, pregätiti de un profesor român cu c'ärti de matematicä in limbaTomânä 343. Intrucit relatarea publicatä in periodicul vienez este un docu-ment contemporan rämas necunoscut istoricilor no§tri §i intrucit revistavienezä este inaccesibilä cercetätorilor no§tri, am extras mai multe §tiriprivind examenele clasei lui Asachi.

336 V. A. Urechia, Din domnia lui Scarlat Calirnach, p. 234.337 C. C. Giurescu, Istoria romelnilor, 111/2, Bucuresti, 1946, P. 915.338 De fapt scoli cu limba de predare romana au fost mai multe In orasele si satele tarii,

dar ele erau scoli elementare cu profil teologic. In aceste scoli se pregateau preotii si func-tionarii cancelariilor domnesti si administrative (cf. V. A. Urechia, Ist. sc., vol. I, p. 105,si Stefan Birsdnescu, Academia domneascd din Iasi, 1714-1821, p. 84). Cursul inauguratde Gheorghe Asachi este un curs superior de specialitate pentru inginerii hotarnici.

339 Uricarul", vol. XVI (1891), p, 410 si 411.348 Stefan BIrsanescu, op. cit., p. 140. 0 cauzd de Intlrziere a folosirii limbii romane

la cursul superior este si lipsa de manuale didactice In limba nationald. Cind In 1817 GheorgheLazar a fost invitat sa Inceapa cursurile sale, el a obiectat cd nu are manuale si a li trebuieun timp oarecare pentru a le traduce In limba romana. In aceeasi situatie grea a fost pussi Gh. Asachi.

341 Uricarul", vol. cit., p. 411. La p. 412 este lista el evilor.342 Manuil Vernardos din Creta a Infiintat In 1812 o tipografie greaca la Iasi, Cf.

Nestor Camariano, Nouvelles Informations sur la creation et l'activite de la typographie grecquede Yassy (1812-1821), In Balkan Studies", Salonic, 7 (1966), p. 61-76.

34a MyLog `Eppilç", 1818, p. 566.

www.dacoromanica.ro

344 Reorganizind In 1766 Academia din Ia0, Grigore Alex. Ghica a ridicat din temclieo nouà i impundtoare clddire llngä mitropolie, pentru a asigura Academiei domne0i spatiuIndestulAtor.

345 Este primul examen, din cite s-au dat, la care au asistat i consuli strAini.346 Pe Alexandru Costache, nepotul mitropolitului, nu-I gasim In lista elevilor publicatA

In Uricarul" XVI (1891), P. 412 i A. Xenopol 0 C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 114.347 Mycog 'EptLirle , 1818, p. 564-568.345 Se utie cA metoda mutuald se nume§te lancasterianA fiindcA acela care a perfectionat-o

§i a popularizat-o este englezul Lancaster. In 1816, aceastA metodA era deja rAspinditA In Anglia0 In multe alte tAri din Europa 0 America, precum ui In Asia 0 Africa. In 1820, erau inFranta 1300 de §coli de metodA lancasteriand, la care frecventau 170 000 de elevi. Despre me-

ORGANIZAREA INVATAM1NTULCI TN ACADEMIILE D0MNE.5TI 87

Dupl ce face elogiul invltatulai profesor moldovean, Vernardosaratl ca acesta a scris o serie de manuale de matematieg in limba româng

precizeazäe manualele ca i acest prim examen constituie un momentimportant in cultura româng. In sala unde s-a tinut examenul erau expuseinstrumentele de rnatematic i fizicg cumpärate la Viena, precum si unportret al domnului Grigore Alexandru Ghica, executat de Asachidgruit scolii in semn de recunostintä nationalä" fat6 de acela care aridicat localul Academiei din temelie 344.

Au asistat la examen : fiul domnului, eforii colii, boieri, con-suli ai curtilor strAine 345 §i o mare multime de oameni din toate plturilesociale. Mai toti elevii s-au evidentiat, printre ei era si nepotul mitropo-litului, Alexandru Costache M6, care a räspuns cu mult curaj, fiind sigurpe cunostintele sale. Elevii au prezentat mai multe desene i proiectearhitectonice executate de ei sub indrumarea profesorului Asachi. Celemai importante dintre aceste desene au fost : planul unei clädiri in amin-tirea lui Ovidiu care a civilizat locul exilului sAu", al unui arc de triumfIn amintirea voievodului Moldovei, *tefan cel Mare, o hartg geograficAa Palestinei in limba greacI oferitä patriarhului Ierusalimului, dar maifrumos decit toate a fost planul unei cládini märete in cinstea Grecieireascinde ai clrei fii duceau inapoi mamei pe fiica ei izgonitä : filozofia.Planul punta o dedicatie in limba greacg, catre venerata insull Chios.Profesorul Asachi i elevii sái au inminat acest plan impreunä cu o scri-soare, comisului Teodor Negri, rugindu-1 trimitg insulei Chios insemn de admiratie i raare consideratie a tineretului moldovean pentruaceastä insulá, fala Greciei, i pentru tinerii ce studiau acolo" 347.

Aceste elocvente fapte de prietenie româno-greacl dezmint afir-matiile unor istorici in sensul el intre clasele lui Gheorghe Asachi si celeale profesorilor greci era o mare rivalitate. Credem cá rivalitatea se reduceanumai la conflictul Govdelas Asachi.

Tocmai in momentul clad clasa lui Gheorghe Asachi dAdea exa-menul triumfal si ne-am fi asteptat la consolidarea invätämintului roml-nesc inceput de profesorul moldovean, se petrece in capitala Moldoveiun fapt care va da o si mai mare amploare invItlmintului cu limba depredare greacä. E vorba de infiintarea la Iasi de cätre boierul N. Rosetti-Roznovanu a unei scoli cu invAtAraint lancasterian in limba greacg.

Infiintarea scolii lancasteriene sau mutuale 348 constituie un capitolimportant din istoria invg,tämintului românesc cu limba de predare greacl.

www.dacoromanica.ro

88 ARIAIJNA CAMARIANO-CIORAN

In 1816 acest sistem fiind deja foarte raspindit in Anglia §i in multaalte tari din Europa §i America, In cercurile intelectuale grece§ti §i Inpaginile periodicului vienez MyLoqAg" se discutau mult avantajeleacestei metode. Prin ea se puteau educa milioane de copii. Fiind un sis-tem de predare putin costisitor 346, se putea extinde cultura In toate clasele§i paturile sociale. Se putea folosi mai ales pentru educarea maselor pea-yute s-a numit chiar education populaire" 356 - de aceea a stirnitinteresul tuturor celor care acordau o deosebita atentiei educarii maselorlargi. Datorita acestei metode, copiii pina la virsta de 15 ani capatau cuno§-tinte elementare necesare oricarui om. Ei puteau invata prin aceastämetoda nu numai limba lor materna, ci §i limba latina precum §i o limb5,moderna §1 totodata capatau §i cuno§tinte necesare de istorie, geografie-§i etica 351. In periodicul Mytoq `Epp.'71g" din 1816 se declara : Decinu se mai pot invoca astazi motive §i cu atit mai putin pretexte, care säImpiedice cultura ob§teasca a poporului 352.

Aceasta metodä, care a stirnit interesul cercurilor intelectuale euro-pene, a atras §i atentia unui invatat boier român care a calatorit prin_Anglia §i Franta §i a constatat la fata locului progresele pe care le facea..E vorba de Nicolae Rosetti Roznovanu, om cult cu veden i largi §i papozitii inaintate 35 3, care avea §i o bogata biblioteca ce cuprindea printrealte carti §i operele ilumini§tilor secolului al XVIII-lea 354. Acesta avea,legäturi cu Adamatie Coray 355, Ioan Capodistria i lordul Guilford 357«

toda lancasteriana multe amanunte In periodicul vienez Myto; TpuTN" din 1816, p. 5-9;17-21; 33-43; 113-124; 386-390 §i vol. din 1820, p. 203. Cf. §i Ilie Popescu Teiwn,Inv616m1ntu1 lancasterian In scoala ronidneascd, In Clasici ai pedagogiei universale §1 gindireapedagogica romaneasca", Bucure§ti, 1966, p. 249-302.

342 Cu ajutorul metodei lancasteriene, un profesor putea educa un numar de 1000-1200de copii. Un alt aspect avantajos al acestei metode era faptul ca nu reclama cheltuieli pentrumanuale. 0 carte, sub forma de tabele atlrnate pe pereti, era suficienta pentru o scoald cu1000 de elevi (Mytoç `Epuilç", 1816, p. 39). 0 suma de 5 000 lei anual era suficienta pentrueducarea unui numar de 1 000 de copii (op. cit., p. 4).

360 Myto; `Epp.ilç", 1816, p. 33.351 Op cit., 1820, p. 434. AM de entuziasmata era lumea de rezultatele acestei metode,

!nett contributiile pentru rapida difuzare §i perfeetionarea ei erau Insemnate. Cf. A6ytoç`Epgç", 1818, p. 499.

352 Op. cit., 1816. p. 39.353 Se pare ca Nicolae Rosetti Roznovanu a fost §i membru al Eteriei", societate greaca

de eliberare nationala, de§i nu-1 &jut trecut In listele eteri§tilor publicate de loan Filimon.Valerios Mexas. Baronul de Bois-le-Comte relateaza Intr-un raport convorbirea pe care

a avut-o cu boierul moldovean In trecere prin tarile romAne. Les Russes, me disait-il,nous avaient tous fait enr8ler dans Phétérie" (Hurmuzaki, Documente, vol. XVII, p. 401). LaArh. St. Buc., fondul Rosetti Roznovanu, &in), un caiet care cuprinde textul juramIntuluipe care 11 depuneau persoanele initiate In Eterie" (Cf. Documentele privind istoria Rcnulniei-RdScoala din 1821, vol. IV, p. 32-46). Faptul ca In arhiva Roznovenilor s-a pastrat jufamintu2eteri§tilor Intare§te afirmatia baronului de Bois-le-Comte.

354 Cornelia Teofana Papacostea, O bibliotec6 din Moldova la tnceputul secolului al .XIX-lea.Biblioteca de la StInca. Extras din Studii i cercetari de bibliologie", vol. V, 1963.

365 In fondul Rosetti Roznovanu din Arh. st. Buc., se pastreaza corespondenta schim-bata little Corey §i Roznovanu ; cf. de pilda A. N. CCLIV/62, 63, 65, 67, 77; CCIX/15..

356 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/85.351 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/63 i CCLIV/100.

www.dacoromanica.ro

ORGANLZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE$TI

Rosetti Roznovanu concepuse planul pentru introducerea unui invätä-mint mutual in Moldova dupg propria sa märturisire, care rezultä.dintr-o scrisoare adresatä lui loan Capodistria in cercurile parizieneale fratelui acestuia, August Capodistria 358 Credem c'ä de acest fapt nueste sträin nici Adamantie Coray, din strAduintele cäruia metoda lancas-terianä fusese introdusä in 1816 in scoala din Chios 358.

Pentru realizarea planurilor sale, Roznovanu gäseste un aliat entu-ziast in persoana lui Gheorghe Cleobulos. Originar din Filipopole, Cleo-bulos a fäcut studii la universitätile occidentale, dar mai ales a vizitatsi a studiat cu deosebitä atentie co1ile pedagogice din Germania si Elvetia,aprofundind sistemul pedagogic al lui Pestalozzi 388, in miini/e cäruiametoda lancasterianä fäcea minuni.

Odatä stabilit planul pentru introducerea metodei lancasterieneIn Moldova, se procedeazä la pregatirea materialului didactic necesar.Cleobulos traduce si prelucreazä din limba francez6, in greacä tabelelelancasteriene, iar Nicolae Rosetti Roznovanu finanteazä tipärirea lor 381.

358 Arh. St. Buc., A. N. CCCLIII/82.359 Coray a studiat cu atentie metoda lancasteriand si s-a sträcluit s-o rAspIndeascd

In colile grecesti (C. Dimaras, '0 Kopaijç xod knoxi) TOD, Atena, 1953, P. 31). El reco-manda sA fie introdusd noua metodd in toate regiunile grecesti cu ajutorul cdreia sA nu rAmIndniel un grec, din once clash sau pdturd sociald ar fi el, care sd nu stie sA citeased, sd serie

sá calculeze (Gheorghe Valetas, KoporTN, Atena, 1964, p. 306). Coray era convins cd metodalane asteriand va izgoni din rindurile popoarelor incultura, care lnlesneste cel mai mult asu-prirea i exploatarea" (op. cit., p. 343 si 657). Coray s-a gindit deci sd o introducd mai IntliIn patria sa Chios, fapt care rezultd din corespondenta sa. La 13 iulie 1816, el scria priete-nului sdu Vasiliu cA trimite pentru scoala din Chios un profesor, care va zdbovi inch putinla Paris pentru a se familiariza cu metoda lancasteriand CEnt.o.roXcd, editia Nicolae Da-malas, vol. II, Atena, 1885, P. 550). Din and scrisoare afldm cd Insusi Coray l-a initiat peprofesorul respectiv in metoda lancasteriand (op. cit., p. 556). La 29 septembrie 1816, Corayanunta cd tipdrirea tabelelor pentru metoda lancasteriand nu s-a terminat Inca (op. cit., P. 569).La 21 noiembrie 1816 seria prietenului sdu Vasiliu trimite 140 de tabele lancasteriene,care costau 7 franci (op. cit., P. 583). Deci existau deja tabele lancasteriene tiparite chidCleobulos tipAreste pe ale sale. Si In Insulele Ionice, s-a deschis in 1819 o altd scoald Ian-casteriand, inainte de introducerea acestei metode la Iasi. Initiatorul acestei metode acolo.este Atanasie Politis din Corfu, care obtinuse sprijinul lordului Guilford. Si la scoala greacAdin Odesa metoda lancasteriand fusese introdush de Gheorghe Lassanis cu pulin Inainte dea se deschide scoala mutuald din Iasi. Cf. Ariadna Camariano-Cioran, '0 intcpoothq cpt.),ax6G

FEWpros Aoco.aeort)5 In 'Erccacd.)plal Tixvi)g" vol. XXI (1965), nr. 122-123, P. 135.360 ,,A6ros `Eptajs", 1820, P. 21. Despre Cleobulos cf. Gheorghe Sakkas, rce)prog

KXe66ouXog 6 (DatanourzoXt-rtK Atena, 1956.381 Tabelele, In numAr de 73, au apdrut la Paris In 1819. Dupd tipdrirea lor, Cleobulos.

prezintd un exemplar societiltii pariziene : Société pour Penseignement élémentaire" In-temeiatd la Paris In 1815, ai Ord membri erau ant Cleobulos cit i Roznovanu. Societateardspunde prin cloud scrisori. Prin prima scrisoare, datatA din 10 iunie 1819, societatea multumestelui Cleobulos si-1 roagd s-o tind la curent Cu Infiintarea i evolutia colii lancasteriene In

Moldova. In a doua scrisoare datatd din 8 iulie 1819, se fac aprecien i foarte favorabile asupramodificdrilor introduse de Cleobulos In tabelele sale care, se spune In scrisoare, le vor servi.si Ion de model. Acest lucru ne bucurd, stiind cd la Jali s-a predat dupd manuale mai me-todice decIt cele franceze i cd ele au servit de model francezilor (Aórog `Ept).*", 1820,p. 23-26). 0 scrisoare de laudd i multumire din partea SocietAtii" pariziene a primitN. Rosetti Roznovanu (op. cit., P. 23).

Tabelele aduse de la Paris nu satisfAceau toate nevoile colii. In 1820 s-au tipdrit si la.tipografia din Iasi tabele de aritmeticd i catehism (A6rog `Ept.i.ijs", 1820, P. 264).

www.dacoromanica.ro

90 ARIADNA CAMARIANO-cioRAN

In asteptarea tipririi tabelelor didactice, Cleobulos publica Inperiodicele vieneze 4:134,XoXoyuck TlXiyecapoq" §i Myt.oç eEpt.K" o scrisoaredatatä din 15 decembrie 1818 si adresata introducatorului metodei lan-casteriene in Insulele Ionice, Atanasie Politis, in care se dan foarte multeamanunte despre metoda lancasteriana. Arata in ce constä, aceasta metodäatit de räspindita in acea epoca in toatä, lumea, cum functioneazä, caresint foloasele i avantajele ei 362

Inarmat cu materialul didactic necesar, Cleobulos trece in iulie1819 prin Viena in drum spre Iai 363. In Moldova soseste in august, nuIn octombrie, cum se crede, dar din cauza epidemiei de ciumä, a trebuitsä ramina ping, In noiembrie 1819 la o mosie a lui N. Rosetti Roznovanu..Cu toata dorinta lui de a inaugura cursurile cu metoda lancasteriana,Cleobulos a zabovit aproape o jumätate de an 3". Cursurile au fost inauguratela 1 martie 1820 366, intr-o cladire amenajata cu cheltuiala lui NicolaeRosetti Roznovanu. In prima zi de incepere a cursului lancasterian s-auprezentat 30 de copii, in a doua 50, iar in a treia zi numarul lor s-a ridicatla 80. Avindu-se in. vedere entuziasmul cu care a fost primit acest inva-tamint i constatindu-se cà localul s-a dovedit neincapator pentru unnumar mai mare, se fäceau planuri de viitor apropiat sä,' se amenajezesi o a doua cladire, la care sa, predea un elev al lui Cleobulos i totodata.sä, fie transpus'a metoda i in limba româng, adicà tabelele sä, fie tradusedin greaca in româna, pentru ca aceasta metoda sä fie introdusä in toatäMoldova in colile cu invätamint in bimba national:a 366. Tabelele nu s-autradus insa in limba româna decit abia in 1825. Ele au fost publicate demitropolitul Moldovei Veniamin Costache sub titlal Tabla alilodidac-tied 367.

1VIetoda pedagogicä, aplicata prin acest sistem era inaintarea trep-tatä, de la lectii simple si usoare la lectii mai grele i stimularea ambitieisi intrecerii intre elevi. Pedepsele corporale eran excluse.

scoala lui Cleobulos au trecut si multi tineri greci care studiau laAcademia domneasca, oameni deja formati, care au vrut sa se familia-rizeze cu noua metoda pentru a o introduce, in calitate de profesori, in

grecesti. Asa se explica faptul ca la citeva luni dupa inceperea

362 S-a publicat In Ot,XoXoyi;cbg Tipiypacpog" din 1818, nr. 28, cf. N. Iorga, Am&.nunte din istoria noastrli In veacul al XIX-lea, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria a II-a,tom. XXXVIII (1915-1916), p. 388, Adyiog `Ept.c7e, 1819, p. 27-34, $ Antonios Lignos,'ApOlov Tijç xoiv5rrysog "1'4a, 1778-1832, vol. VI, Pireu, 1925, p. 316-321. Aceeasiserisoare datatd din 20 august 1820, completata. cu numeroase amanunte, este publicata laIasi in 1820 (necunoscutd i netrecutd in Bibliografia romdneascd veche) reprodus4 O. In Moro;'Epi./.71g", 1820, p. 675-687. In a doua variantd a expunerii Cleobulos insistA mai mult asuprafaptului cA originea metodei o gasim In antichitatea greacA, aratà cine a folosit-o lnaintecle Lancaster §i precizeazA cA europenii moderni au perfectionat-o §i au popularizat-o (p. 685).

363 Mytog 'Epp.ijç", 1820, p. 21.364 Op. cit., p. 26-27 §i Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/59.365 Alexandru Papadopol Calimach afirmA greOt ca coala lancasteriang a Inceput in 1819.

Cf. Doua rInduri din istoria $coalelor In Romania, In Convorbiri literare", XX (1886), p. 174.366 Ahrog `Epp.ijg", 1820, p. 264.367 loan Bianu, Nerva Hodos si Dan Simonescu, Bibliografia romaneasca ueche, vol. III,

p. 480, nr. 1259.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE D0MNE.571 91

cursurilor, acestia s-au prezentat la examen. Primul examen la scoalalancasterianä a avut loe In luna iulie 1820. S-a insistat mai mult asupraaplicArii practice a metodei. La acest prim examen au absolvit cinci elevi,toti cinci greci : Iacob Teodoridis, ieromonah din Hydra, Gheorghe Meli-sinos din Patmos, Gheorghe Vaos din Sifnos, Panaghiotis Hristoduludin Asia Mies& si Dimitrie din Peloponez. Dupä examen, profesorul Cleo-bulos a primit drept premiu douä ceasuri, iar elevii-profesori au primitde la N. Rosetti-Roznovanu cite o sumg de bani 368.

Dup& terminarea examenului, profesorul Cleobulos a rostit un dis-curs in care a scos In evident& fapta läudabilä a lui Roznovanu, intro-ducätorul acestei metode In Moldova si indirect si in Grecia, cAci absol-ventii de aici se duceau In Grecia s'ä infiinteze scoli lancasteriene. Tine-retul Greciei, a declarat Cleobulos, va pästra venia recunostintä nobi-lului boier Nicolae Rosetti Roznovanu. Cu cununa de multumire si laudävor incununa capetele voastre nobile toti de acelasi neam si credintä"369.lar periodicul vienez 116yLoç 'Epp*" (p. 21-22) scria : Astfel de faptegeneroase atrag recunostinta obsteascä a grecilor".

inarmati cu diplome si scrisori de recomandare din partea eforilorsi mitropolitului Veniamin Costache, absolventii au plecat fiecare lalocul destinat pentru a infiinta scoli lancasteriene si a indeplini misiunealor didacticä. Iacob ieromonahul a mers in insula Hydra 370, Calinic siGheorghe Vaos in Creta, Neofit In Chios, Gheorghe Melisinos in Patmos,Panaghiotis Hristodulu in Peloponez 371.

La 28 octombrie 1820 are loe un al doilea examen la scoala lancas-terianä cu acelasi fast cu care s-a desfäsurat si primul. Au fost de fatämitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, marele postelnic IacovachiRizos Nerulos, eforii, multi boieri si oameni din diferite päturi socialesi indeletniciri. Examinarea s-a fäcut dupl aceleasi criterii. Elevii-profesoriexaminati au fost mai toti greci din diferitele regiuni ale Greciei. GrigorieCa/Dims din Creta a plecat la Sfachia, capitala insulei, inarmat cu scrisoride recomandare si cu diploma tipäritä, pe care o primeau absolventii.Rigas, preot din muntele Pilion, a plecat In patria sa. Acachios dinLarisa a fost numit in patria sa. Anastasie Hristopoulos din Peloponezsi Antonie, nepotul profesorului Veniamin din Lesbos, au fost trimisila Botosanii Moldovei. Mihail Alexandrachis, cretan, a plecat in Insulele

388 Mytog 'Epa", 1820, p. 690.369 Op. cit., 1820, p. 692.37° Intr-o scrisoare a lui Vernardos din Iasi publicatd in MyLog `Epp.i¡g", 1820,

p. 688-690, se precizeazd cd Iacob ieromonahul era din Lesbos. Credem cd este o afirmatiegresità si ca acest Iacob se poate identifica cu Iacob Teodoridis din Hydra care hied din20 martie 1820 anunta pe compatriotii sdi hydrioti cd si-a atins scopul rivnit de mult sdstudieze noua metodd, care usura mult educarea copiilor, cd Oil in iunie spera sa se fami-liarizeze cu aceastA metodd, pe care intentiona sd o introducd in patria sa. In consecintdruga pe compatriotii sai sd inlesneasca indeplinirea intentiilor sale. Totodatd, pentru a-iconvinge cd se pot trage multe foloase cu putind cheltuiald, le-a trimis si proclamatia luiCleobulos. Cf. Antonios Lignos, op. cit., vol. VI, Pireu, 1925, p. 315-316 si p. 316-321, undeeste publicatd proclamatia lui Cleobulos lansatd prin periodicele vieneze.

871 MyLog TpliliK", 1820, p. 689, nota.

www.dacoromanica.ro

92 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Ionice. Mihail Casandridis din .Atena a plecat in orasul su natal. PaisiosAntonin, ierodiacon din Patmos, Manuil Calicratis din Creta, Theodordin Silimnos i Ghenadie preot asteptau sg, fie numiti.

Dupg, terminarea examenului, profesorul Gheorghe Cleobulos arostit, ca de obicei, un discurs, in care a subliniat importanta invätämin-tului lancasterian pentru tinerime. Gloria Moldovei, a spus Cleobulos,este mare si ea va intra In istoria omenirii, pentru cg, a contribuit ceadintli in mare m5sur i generos la renasterea moral ä redresarea tine-rimii grecesti ortodoxe" 372. Apoi Cleobulos a satuit pe tinerii absolventisg, pästreze regulile metodei. I-a prevenit c vor intimpina critici, cumde altfel s-a i intimplat, dar räbdarea sg., fie arma lor de apärare.

*coala lancasterianä fondatä de Roznovanu la Iasi a stirnitinteresul unor cercuri europene. In periodicul din Lipsca Zeitung fiirdie elegante Welt" s-au publicat mai multe relatäri privind activitateaacestei scoli. Se aräta intr-un articol din iulie 1821 cg, numärul elevilorera de 100 si cä crestea mereu, c'ä o serie de absolventi au plecat la Sparta.Atena, Smirna, Chios si in diferite alte localitäti din Grecia, c'ä altii -vorpleca in curind, unii dintr-acestia fiind destinati Crimeei 373. Periodiculgerman sfätuieste pe acesti dascäli sä nu intrerupg, legAturile cu scoala-muna din capitala Moldovei pentru ca in felul acesta sg, imbunätäteasclinvätämintul in orasele in care vor activa 374.

Curind dupl deschiderea lancasteriene la Iasi, aceastä metodäse introduce de cätre chiotul Dimitrie Vilios i in Bucuresti. In septembrie1820, la deschiderea noului an scolar, directorul Vardalahos anunta intro-ducerea pentru prima datä in scoala din Bucuresti a metodei lancaste-riene 375. S-a afirmat gresit cä aceastä, metodä a fost introdusä In coaladin Bucuresti tot de Gheorghe Cleobulos 376. Afirmatia aceasta nu ni separe intemeiatä pentru cg, din august 1819 ping in februarie 1821 Cleo-bulos se afla la Iai, iar metoda lancasterianä stim el a fost introdusäscoala din Bucuresti incä din septembrie 1820.

372 Op cit., 1821, p. 125-129.373 Ei trebuiau sA Infiinteze scoli lancasteriene In Crimeea pentru copiii numerosilor

colonisti greci aflati In aceastA regiune a Rusiei.374 Zeitung far die elegante 'Welt", iulie 1821, col. 1016 si col. 1024. La 30 iulie 1821

(col. 1176) acelasi periodic seria: Smirniotii au fondat o scoalA de InvAtAmInt mutual. Pro-fesorul care este In fruntea acestel institutii este unul din acei care au studiat la scoala nor-maid InfiintatA de Roznovanu si Cleobulos la Iasi. Acesti doi filantropi, se afirmA In perio-dicul german, duc mai departe munca lor folositoare cu bune rezultate. Periodicul ne informeazAde asemenea cd a fost si o nouà seziune de examene si cA alti zece profesori si-au luat cer-tificate la Iasi. Unul din acesti profesori era destinat Cretei. Diploma unui absolvent, TeodorGheorghiadis, care s-a prezentat la examen In seziunea din octombrie 1820, este reproduslIn facsimile de V. A. Urechia, la sfIrsitul vol. 12 din Isl. Tom.

375 MyLog `Epp.-77;", 1820, p. 703.376 Alexandru R. Rangabé, Précis d'une histoire de la littérature néo-hellénique, Berlin,

1877, p. 80 si 150; acelasi, 'Arcop.v-voveúlzwroc, vol. I, Atena, 1894, p. 76. Alexandru PapadopolCalimach, Doud rtnduri din istoria scoalelor In Romania, In Convorbiri literare", XX (1886),p. 175, unde autorul afirml cA Cleobulos, fijad invitat de Iacob Rizo Rangabe, trecu din Iasi+In Bucuresti la 1820 si introduse si aci metoda lancasterianA si Gh. Sakkas, op. cit.,.p. 32-35.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMTNTULDI N ACADEMLE D0NLNE.,571 93

Poate c Gheorghe Cleobulos intentiona s treacä din Moldova inTara Româneascä, fiindcg la Iasi avea nemultumiri din cauzg a nu ise plätea salariul. Intrucit bugetul invätämintului din Moldova nu puteaasigura achitarea salariului de 6 000 lei pe an, domnul Mihai Sutu s-aangajat sá pläteascg, din veniturile sale jumätate din aceastä sumä 377.Dar se pare eä nici aceastä mäsurg nu s-a dovedit eficace, &dd. la 25februarie 1821 Cleobulos seria lui Nicolae Rosetti Roznovanu, plingin-du-se el nu se respectä contractul scris pe care Il incheiase cu eforia sco-lará. Conform acestui contract salariul lui anual de 6 000 lei, care incepeadin ianuarie 1820, trebuia sá i se pläteascä semestrial la inceputul semes-trului. In plingerea sa serie: anul al doilea a inceput deci in 1821el functiona la Iai eu trebuia asadar sá primesc salariul primuluian in intregime i jumätate din salariul anului al doilea. Nu am primitinsä pinä acum decit 4 000 lei in total, rämäne &A mai primesc inc'ä 2 000lei pentru anul trecut si 3 000 lei pentru anul care a inceput". Cleobuloscerea aceste sume deoarece avea datorii de achitat 378 El fAcea multecheltuieli care, conform contractului intrau in atributiile eforieidar nici unul din efori nu a intrebat ping in clipa de fatä ce nevoi aavut scoala, cine a procurat toate cele necesare si cine se ingrijeste pentrutot ce ea are nevoie zilnic" 379. Cleobulos avea deci nemultumiri, poate cd,a avut intentia sá treacä din Moldova in Tara Româneascä, dar dacä lasfirsitul lui februarie 1821 el functiona la Iai, evenimentele din 1821miscarea lui Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu nu i-au permis85, vinä la Bucuresti. Stim eä, dupä tulburärile din 1821, el a plecat laOdesa 38/3, unde a perfectionat metoda lancasterian'ä, folositä acolo deGheorghe Lassanis inainte ca aceastä metodä sä fi fost introdusä inMoldova 381.

Dupä plecarea lui Cleobulos i dupä desfiintarea invätämintuluigrecesc, metoda lancasterianä se va introduce in cu limba de pre-dare românä din Moldova si Tara Româneascg, ea fiind socotitä in aceaepocA cea mai potrivit'ä pentru a da roade rapide. Era destul de mecanicl§i incapabilä sá cultive aptitudinile gindirii pentru filozofie i tiinte,pentru invätärnintul elementar insä, pentru familiarizarea rapid'ä a ele-vilor mai ales a color din mediul rural cu cititul, scrisul i socotitula fost consideratä ea cea mai eficace.

Introduatorii acestei metode in scolile românesti din Tara Romä-neascA sint I. Heliade-RAdulescu, Daniil Tomescu i Teodor Paladi. Acestia

377 Adycog 'Epgr;", 1820, p. 238.878 Gheorghe Cleobulos avea datorii incA din noiembrie 1820. Credem cA aceste datorii

le Meuse la Paris In timpul pregnirilor de venire in Moldova. La Arh. st. Buc. se pAstreazAmai multe documente al cAror obiect slut datoriile lui Cleobulos. Cf. de pilda A. N. CCLIV/116 ;CCLXXVII/52 ; CCLXXVII/56 ; CCLXXVII/71 si 72.

879 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/98.888 Alex Rangabe, op. cit., vol. I, Atena, 1894, p. 126.881In ianuarie 1820 Lassanis folosea deja metoda lancasterianA in clasele sale, MyLog

4Epp.iis", 1820, p. 114, cf. si Ariadna Camariano-Cioran, '0 Imcpco1/4 cpaock reWproç AtxcradevrIgIn rev. cit., Atena, anul XI, vol. XXI (1965), fase. 122-123, p. 135 si 147.

www.dacoromanica.ro

94 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

au invätat-o la Academia domneascä din Bucuresti de la initiatorul eichiotul Vilios. Heliade-RAdulescu a apreciat atit de mult contributialui Vilios la progresul invätämintului romanesc, incit in 1840, fiind eforal scolilor, intervine sä i se acorde o räsplatä publicä. Putem afirma decicä' metoda lancasterianä' predatä in limba greacä a fost de folos i socie-tätii romane.

Primele manuale romanesti pentru colile lancasteriene au fosttraduse dup5, tabelele lui Cleobulos. Pentru scolile din Moldova tabeleleau fost traduse i tipärite de mitropolitul Veniamin Costache 382 Incer-carea celor doi munteni : Heliade-Rädulescu i Daniil Tomescu de a,tipäri tabelele in limba roman.ä cu alfabetul latin i ortografia nou'ä aesuat 383 Teodor Paladi va publica in 1824 la Bucuresti o brosurä inti-tulatä : Cdtre tofi, iubitorii de lumina, compatrioti cinste Si inchindciune.El face in aceastä brosurä istoricul aparitiei i evolutiei metodei lancas-teriene, scotind in evidentä avantajele ei. Este o prelucrare a articoluluilui Cleobulos publicat in A.6yLoq 'Epp*" i o adaptare la nevoile poporuluiroman, un indemn pentru folosirea limbii române. Imbrätisati, dar, otineri ! cu tot dinadinsul limba noasträ cea vie, alegind mai bine a inväta,once fel de stiinte intrinsa decit in altä limbä". In anul scolar 1825-1826se introduce si in scoala din Bucuresti metoda lancasteriang cu tabeletiparite in bimba romang de stolnicul Clinceanu 384

Aläturi de invätärnintul elementar lancasterian, evolueaz6 in celedoul capitale ale tärilor romane dupä 1821 si co1i1e infiintate de cärturariiromani : Gheorghe Asachi i Gheorghe Lazär. In aceste scoli cu bimbade predare romanä, nucleul elevilor il formeazg tinerii care frecventaserä',pin'ä atunci invätämintul cu limba de predare greacä. Ambele scoli aveaula bazà, o nevoie practid, generatä' de conditiile sociale, anume sä deaingineri hotarnici pentru delimitä'rile moii1or, intrucit se iscau dese con-flicte intre acaparatorii feudali i intre täranii deposed*. Dar acestemodeste inceputuri se dezvoltau pe mäsurä' ce le permiteau mijloaceledidactice in limba romanä. La aceasta au contribuit fat% indoialä i eveni-mentele din 1821. Invätämintul grecesc din thile române va fi desfiintatprin firman impärätesc, fiind socotit instrument de instigare la räzvrä-tire 385 Intr-adevär cursurile dezvoltate in Academiile domnesti au sti-

382 Cl. Joan Bianu, Nerva Hodo§ §i Dan Simonescu, Bibliografia ronvineascd veche,vol. III, p. 480, nr. 1259. In acela§i timp Furnarachi va face la Paris o traducere In limbagreacd a unui manual de metodd mutuald special pentru fete, traducerea fiind destinatd su-rorilor sale Luchila §i Irina. 0 fasciculd din acest manual s-a pdstrat In ms. gr. 1013 dinBibl. Acad. Pentru familia Furnarachi, care a avut mari proprietkti In Moldova §i a fost Instrinsd prietenie cu Adamantie Coray, Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, La correspondancede Jacques Rotas l'ami et l'éditeur d'Adamatios Coray, In Revue des études sud-est européenes",tome II (1964), nr. 3-4, p. 566-567.

383 Cl. mai sus, nota 254.384 V. A. Urechia, Istoria goalelor, vol. I, p. 113. AmAnunte privitoare la functionarea

§colilor romfine§ti cu metoda lancasteriand gasim In 111e Popescu Teiu§an, invdtdmintul tan-casterian In fcoala romtneascd, In volumul Clasici ai pedagogiei universale i gtndirea peda-gogicd romdneascd, Bucure§ti, 1966.

385 Cf. M. Guhoglu, Catalogul documentelor turce0i, vol. I, Bucure§ti, 1960, p. 282,nr. 1433 §i p. 283, nr. 1439.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADENLIELE DOMNE$TI 95.

mulat constiinta nationalä a elevilor, si aceast'ä stimulare fiecare a folo-sit-o in felul säu. Grecii aplicaserä patriotismul invätat in scoa15, pentrueliberarea Greciei, tinerii români vor aplica invätämintele de patriotismdobindite in Academia domn.eascg pentru cauza lor, pentru eliberareanationalä a Tärilor Române. Anul 1821 este un an de schimbäri sociale,.politice si culturale, poate fi socotit inceputul unei ere noi pentru culturaromâneascä. Dar nu sintem de acord cu afirmatia cä invätämintul in,limba nationalä incepe cu Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazä'r. Cu ocaziacomemorärii a 150 de ani de la infiintarea scolii lui Lazä'r s-a afirmat derepetate ori de &are istoricii nostri cá acesta a fost primul profesor carea predat in limba nationalä. De ce sä trecem sub täcere atitia daseáliromâni care au predat carte româneasa In tot secolul al XVIII-lea lascolile românesti ? Cäci e fapt dovedit cä domnii fanarioti, ca de pildäNicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti,Grigore Ghica si altii au indreptat atentia lor si asupra invätämintuluinational infiintind numeroase scoli in limba tárii. Aproape a, nu a existatora § de provincie, mai ales in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea,care sä nu fi avut scoalä româneascä. Carte româneasa s-a invätat, darprecizarea care trebuie fäcutä este cä nu s-au fäcut studii superioare inlimba românä si aceasta pentru cá pinä la G-heorghe Lazgr, dei eraufoarte multi oameni culti in tärile române, totusi nu erau profesori, fiindeäei nu imbrätisau cariera didacticä. Totodatä lipseau si manuale de curssuperior in limba nationalä.

In a treia decadä a secolului al XIX-lea multi tineri români dinpäturile mai avute, Inläturind prejudecatile si imbrätisind cariera didac-ticä, vor face sä triumfe invätämintul superior in limba nationalä. Asosit momentul dud o §coalä superioarä in bimba nationalä corespundeadorintei de culturä a societä'tii, dar mai ales a orkenimii pentru ca aceastäpäturä socialä sä loveascä in boierimea conservatoare.

Dar dacä scolile superioare cu limba de predare greacä se desfiin-teaz1 pentru ca locul lor sä-1 ja scolile românesti de acelasi grad, aceastanu inseamnä cä dispare imediat si invätämintul grecesc si circulatiatibor scrise in aceastä limbä. In scolile românesti oficiale continuä studiullimbii grecesti aläturi de alte limbi strä'ine dar mai ales invätämintulgrecesc continuä in diferite scoli particulare, acestea fiind frecventatede fii de boieri. In 1830, deschizind Vaillant scoala sa francezl, multifeciori de boieri päräsesc scoli/e grecesti pentru ca sá tread,' la cea a luiVaillant 386.

386 Gh. M. h;nescu, Influenfa culturii Bucure§ti, 1900, p. 214.

www.dacoromanica.ro

Capitolul III

PERSONALUL DIDACTICDIN ACADEMIILE DOMNESTI

Inflorirea san decäderea in procesul de dezvoltare a invätämintuluicu limba de predare greacä din Acaderaiile domnesti se datoreste multorcauze. Invätämintal lua un mare avint dacä in scaunul Tärii Românestisau al Moldovei venea un despot luminat" care Ii in.drepta atentiaasupra invätämintului i Ii acorda conditiile de dezvoltare necesare, dacaboierii care alcatuian eforia scolar ä eran sprijinitori ai culturii, i maiales daca in Academiile domnesti activa personal didactic bine pregltit 1.

Acesta a jucat rolul col mai important in procesul de inflorire ainvätämtntului si a gindirii filozofice. Iatä motivul ce ne-a determinat

elaborlm biografiile profesorilor se vor publica In curind careau activat in cadrul Academiilor. Insistäm in studiul amintit asupra ori-zontului cultural al fieckui profesor : ce studii a fäcut, ce &dire social,politicl i pedagogicg, si ce preocupäri intelectuale a avut, ce manuale afolosit, ce a scris si ce a publicat, precum i sfera de räspindire a opere/oriecäruia, fapt important pentru stabilirea contin.utului invätämintului

din Academii si a foloaselor pe care le-au putut obtine elevii de la profe-sorii ion. In capitolul de fatä vom prezenta pe scurt elementele principaleprivind personalul didactic.

Multi intelectuali greci, fugind, de apäsarea stäpinirii otomane aufost nevoiti sä se expatrieze din orasele i satele lor natale i s eraigrezeIn tärile romlne ospitaliere, unde au gäsit un climat semiautonom, priel-nic dezvoltärii capacitätilor lor culturale. Numerosi intelectuali de valoareai grecismului raodern au activat intr-un fel sau altul i in tärile române,un timp mai lung sau mai scurt, dar nu toti acestia au fost i profesorila Academiile domnesti. Constantin Erbiceanu i altii au procedat super-ficial si mecanic la stabilirea personalului didactic al Academiilor si a

Trimiterile la izvoare slut putine In acest capitol, dar toate sursele documentare.cititorul le va putea gAsi In studiul nostru Pro fesorii Academiilor domnegti care se va publicaIn curind.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMITLE DOMNESTI 97

continutului irrvätämintului. Once posesor sau copist de manuscrise afost considerat profesor la Academii. Aceastä metodä, färä indoialä, nuduce la constatäri sigure. De exemplu, descriind un epistolar din secolulal XVII-lea, care a apartinut lui Filaret Sinaitul, Erbiceanu afirmä, f AA,ezitare, &A, acesta a fost profesor la Academia din Bucurevti vi cl manu-scrisul continind epistolarul, a fost o carte vcolarä predatä de el la Aca-demia de aici 2. Erbiceanu nu vi-a pus intrebarea dacä in secolul al XVII-lea era in fiintä Academia. De asemenea, se spune, intre altele, c5, IoanComnen a fost profesor de vtiinte fizico-matematice la Academia dinBucurevti in anul 1680, datä, cind aceastä Academie nu era hied, infiin--tatä. Astfel de afirmatii se fac vi despre Academia din Moldova. Se spunecA ad a fost profesor Nicolae Kerameus, mort in 1670, cind nu existaIna aceastä Academie 3. De asemenea se face o mare confuzie intre profe-sorii Academiilor vi profesorii particulari. Am cäutat sä inläturäm, inmäsura posibilitätilor, afirmatiile eronate care se perpetueaz1 pinä inzilele noastre.

Academiile domnevti, aceste institutii de culturg superioarä, auavut momenta de mare inflorire sau decadentä, ele ivi desfävurau acti-vitatea in ritm neregulat, cu faze de avint vi de stagnare, dupä, cum infruntea lor eran oameni mai mult sau mai putin eruditi, ca gindire lumi-natä vi avansatä sau retrogradä. 06 inflorirea vi faima Academiilor sedatorevte intr-o mäsurä esentialä personalului didactic, se poate constatadintr-o comparatie cit de sumarä intre cele douä Acadenaii. In primajumätate a secolului al XVIII-lea, Academia din Bucurevti a fost uncentru cultural remarcabil, aci s-a desfävurat un invätämint incontes-tabil superior celui din capitala Moldovei. Acest fapt se datorevte ple-iadei de dascäli emeriti ca : Sevastos Kyminitis, Marcos Porfiropoulosvi Gheorghe Hrisogon, profesori eruditi care au ridicat prestigiul Acade-miei. Dimpotrivä, inceputurile Academiei ievene sint modeste. Profesoriide acolo sint mai putin cunoscuti. Primii profesori sint trimivi din Bucu-revti, in urma stäruintelor patriarhului Ierusalimului Hrisant Notara.Nu vtim ca printre profesorii invätämintului grecesc sä fi fost in aceastäperioadä in Iasi vreo somitate intelectualä. In a doua jumätate a secoluluial XVIII-lea insä Academia din capitala Moldovei va concura vi va intracetentrul cultural bucurevtean. Vor preda acum la Academia din Iavi citevafiguri luminate, ca : Nichifor Theotochis, Nicolae Cercel, Iosip Mesio-dax, Ioan Furneos vi altii, care vor introduce in invätämint teoriile ilumi-niste, filosofia rationalistä vi vtiintele pozitive, ridicind nivelul Academieiievene la nivelul invätämintului similar din centrele culturale occidentale.

La sfirvitul sec. al XVIII-lea vi inceputul celui urmätor Academiabucurevteanä va deveni din nou mai renumitä decit cea din capitala Mol-dovei vi preferatä atit de profesorii cit vi de elevii veniti de peste hotare.

2 Const. Erbiceanu, Cronicarii..., p. XXVIII, si acelasi in Revista teologia.",III, p. 380.

3 Multe confuzii si afirmatii eronate face D. BAclArau, Filozofia lui Dimitrie Cantemir,Bucuresti, 1964, p. 38-39.

www.dacoromanica.ro

98 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

Neofit Ducas si Stefan Comitas au respins invitatia pentru Academia,ieseanä, dar mai tirziu vor accepta amindoi s vinä la Bucuresti. Acade-mia din Bucuresti va cunoaste noi momente de glorie in vremea lui Lam-bros Fotiadis, Neofit Ducas, Constantin Vardalahos i Veniamin din Les-bos. Si in Academia ieseang vor fi la inceputul secolului al XIX-lea citeva,figuri reprezentative ale culturii moderne ca : Daniil Filippidis, DimitrieGovdelas, Stefan Dungas si altii, dar ea nu va atinge renumele celei dinBucuresti.

Personalul didactic era selectionat cu rault'ä grijä. Pentru majori-tatea cazurilor, profesorii eran alesi dintre intelectualii care îi fäcuserlstudiile universitare in Occident sau au avut profesori veniti de acolo.Ei erau partätorii culturii si spiritului reformator, dominant in Europaluminatä. mai ales in secolul al XVIII-lea. Majoritatea profesorilor sedistingeau prin gindirea lor rationalistä, pozitivistä, &dire laicá, desa-tusatä de dogmatismul religios, desi multi dintre ei erau clerici.

In prima jum.ätate a secolului al XVIII-lea cazurile de profesoricu studii in Occident sint rare, ei au avut insä profesori care studiaseeäacolo. Sevastos Kyminitis, de pild'ä, a avut ca profesori la Academia,din Constantinopol pe vestitii Ioan Cariofil si Alexandru MavrocordatExaporitul, intorsi amindoi din renumitul centru cultual padovan.Kyminitis si-a insusit cultura profesorilor &Ai si a devenit o lumin.ä*

intelepciunii". Cind a luat conducerea Academiei bucurestene, avea,experientA didacticä, deoarece condusese mai inainte Marea scoalä dinConstantinopol i apoi pe cea de la Trapezunt. Renumele sgu era atitde mare, incit a fost invitat sá conducä i coala greacä din Moscova,dar a declinat invitatia. Kyminitis a fost un erudit, a abordat problemede filologie, filozofie, epistolografie i dogmaticl, elaborind peste 100 delucrki. A tradus In neogreacä pentru domnitorul Constantin Brincoveanucele mai importante opere parenetice, ca : Parenezele lui Agapet, ale luiTheofilact, vestitele discursuri atre Nicocles al lui Isocrate i cätre Demo-nicos, atribuit aceluiasi Isocrate, precum i discursul lui Synesie atreimpäratul .Arcadie i altele.

Neofit Cafsocalivitis nu a fost In Occident, dar a avut ca profesorpe vestitul Evghenie Vulgaris, care Meuse studii acolo si introdusesepentru prima datä in invätämintul grecesc studiul limbii latine, experien-tele pentru stiintele exacte i gindirea filosofilor Locke, Wolff si a altora.Cafsocalivitis a fost un filolog cunoscut i in Occident. Competenta sa,a uimit si pe unii filologi germani, francezi i olandezi. Cunoscutul elenistfrancez, Ansse de Villoison ne informeazg cá acest erudit profesor recurgea,adeseori, in cadrul cursurilor sale de gramaticä, predate la Academia,bucuresteang, la opticg, astronomie, logicA etc. pentru a le face maiinteresante, mai inteligibile si mai putin aride.

In a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea insl si mai alesIn primele daub', decenii ale celui urmAtor, majoritatea profesorilorangajati la Academiile domnesti, cälgtoriserl in Occident, fäcuser&studii la universitAtile de acolo, cunoscuseeä de aproape curenteleprogresiste, studiaserä la fata locului societatea popoarelor evoluate,

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMITLE DOMNESTI 99

träiserl vi in mare parte asimilaserä iluminismul secolului alXVIII-lea.

Acevti profesori, care ivi insuviserä, o temeinia, culturä, au pusintreaga lor energie vi pricepere in slujba dezvoltärii culturii In Wileromâne, la formarea unei noi conceptii vtiintifice despre lume vi viatä,la elucidarea problemelor pe care le punea evolutia studiului naturii,excluzind explicarea acestor fenomene prin elemente de providentialism,misticism vi metafizia. Ei au dus o luptä, acerb& impotriva tendintelorretrograde, promovind gindirea avansatä, materialistä.

Iatä citeva figuri reprezentative ale invätämintului cu limba depredare greaeä, care au dobindit o temeinieä pregätire la universitätileoccidentale vi au predat la Academia din Bucurevti. Pentru a doua jumä-tate a sec. al XVIII-lea putem mentiona pe Manase Eliade care s-a spe-cializat in matematici vi pe Grigorie Constandas care a studiat vtiinteleexaicte vi filozofia la Viena, Halle vi Padova. In primele doug decadeale secolului al XIX-lea mai toti profesorii Academiei bucurevtene prove-neau din centrele culturale occidentale.

Constantin Vardalahos a fäcut studii in Italia, trecind doctoratulIn vtiintele fizico-matematice vi medicing. Cind vine la Bucurevti esteun om matur, un erudit familiarizat cu operele gîndirii iluministe. A fostnumit profesor in timpul cind director al Academiei era Lambros Fotiadis.Acevti doi profesori ivi vor impleti eforturile pentru dezvoltarea invätä-mintului vi culturii in Tara Româneascg. Mai tirziu, Vardalahos se vaafirma vi mai mult ca director. In discursurile vi in operele sale denotäeruditie vi gindire avansatä. Este admirator l lui Bacon, Locke, Condillacvi Kant. Recomandä metodele de cercetare ale lui Descartes, Newton,Leibniz, Wolff vi ale altora, care au aplicat matematicile in cercetärilelor, au studiat natura, au imbinat chimia cu fizica. El era la curent cuceea ce se publica in Occident, studia operele reprezentative din domeniilefilozofiei, matematicilor, fizicii, vtiintelor naturale vi chimiei, rezultatelecercetärilor sale comunicindu-le vi elevilor, prin cursurile sale. Firevte,cu astfel de profesori eruditi, care imbinau in manualele lor iluminismulenglez, german, francez vi italian, cei ce invätau la Academia din Bucu-revti dobindeau o culturä aleasä. Vardalahos ambitiona sä, ridice nivelulcultural al Academiei bucurevtene la o atit de mare perfectiune, 'Matabsolventii de aici sä, fie arätati cu degetul vi sä se spunä, : acesta esteun elev din Bucurevti". Dorinta sa era ca tinerii Daciei sä devinä fiiai luminii" 4.

Mai putem cita profesori cu studii in Occident : Germania, Italiasau Franta. De pildä, Gheorghe Ghenadie vi-a imbogätit cunovtintelede pedagogie in special la Lipsca, tefan Oomitas a fäcut studii la Viena,Constantin Iatropoulos in Italia, stefan Canelos mai intii in Germania,la Wiirzburg vi MUnchen vi apoi la Paris, de unde a fost invitat caprofesor la Bucurevti. In timpul acesta a fost profesor la Bucurevti oaltä figurà remarcabilä : Veniamin din Lesbos. Acesta a petrecut 10 ani

4 ,46Y(.0; 'Ep01;", 1811, p. 339.

www.dacoromanica.ro

100 AR1ADNA CAMARTANO-CIORAN

In Occident (1790-1800), studiind matematicile superioare, stiintelenaturale, filozofia i astronomia. A frecventat universitatile din Pisasi Paris, iar pentru ultima disciplina a fost i in Anglia pentru a folosivestitul telescop de acolo. Perioada studiilor sale in Occident coincidecu marile transformäri tiintifice, sociale si politice. El a putut urmariindeaproape progresele stiintifice, dar si miscarile revolutionare careau transformat structura societatii franceze.

Veniamin din Lesbos este atent observator al fenomenelor naturii.El nu se multumea sä studieze numai senzatiile pe care corpurile cerestisi terestre le produceau asupra simturilor sale, el cauta s descoperecauzele acestor senzatii. Gindirea sa modern& despre lume i viata facedin el un protagonist al luminilor In regiunea balcanied, dar totodatd,o tinta a obscurantismului si a conservatorismului care va dezlantuiimpotriva lui atacuri i persecutii atit in timpul activitatii sale la Acade-mia din Kydonia, eit si in timpul celei din Bueuresti.

Nu putem trece cu vederea o and, figura de profesor, care a formatiaume rosi elevi. Este vorba, de eruditul Neofit Ducas, care ani de-a rindula educat tinerele vlastare ale societatii române, atit ca profesor parti-cular cit i ca profesor si director la Academie. Acesta nu a facut studiiIn Occident. A fost elevul lui Lambros Fotiadis si a avut o temeinicapregatire filologicá. Arhaizant i eful partidei anticoraiste, el editeaza,ea i Coray, o mare parte din operele antichitätii grecesti. Tendintelesale arhaizante nu denotä insä o gindire conservatoare i traditionalista',ci expresia innoitoare a spiritului neoclasicismului propagat si de revolutiafranceza. Ducas se indreapt'ä catre limba si literatura clasica, pentruea prin ele elevii sa se poata apropia de frumusetile literare si de perfec-tiunea morala a antichitätii. Gindirea sa socialä si politicà, foarte indraznea-tä, se oglindeste in operele sale, dar mai ales intr-o scrisoare, un adeva-rat memoriu, adresat fostului sau elev, Eufrosin Poteca. In acest memo-riu, Ducas discuta doua probleme sociale de mare importanta pentrusocietatea romând, : ra'masitele feudale a cäror persistenta in secolul alXIX-lea profesorul o socoteste neingaduita, anume inegalitatea in fatalegilor i inegalitatea In ceea ce priveste contributiile fata de stat. Batri-nul profesor demonstreazä' elevului sau cá legile trebuie sa fie o elaborareobsteasca pentru folosul obstesc. SA' fie legi drepte care sä nu apese inegalpe talerul balantei sociale, sa nu acorde boierilor si instaritilor dreptulde a lua intotdeauna, de a cere de la cei care Ant lipsiti si de hrana

ei 'ma sä, nu dea niciodatä. Ducas socotea de mare necesitateabolirea privilegiilor feudale care acordau libertate i scutire de ddrinumai bogatilor 5. Acest dascal nu inväta pe elevii sal numai carte, cile insufla si sentimente nobile i umanitariste.

Lozinca lui Ducas era ca incultura este mama saraciei", de aceeaajuta en multa atentie i grijä pe elevii saraci, purtindu-se cu ei caun adevarat pgainte.

5 N. Ducas, PErcurroXat..., vol. I, p. 116-125.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMILLE DOMNESTI 101

In a doua decadä a secolului al XIX-lea, profesorii rosteau la Acade-miile domnevti mai ales la cea din Bucurevti discursuri uimitor deavansate din punct de vedere al conceptiei sociale vi politice, care cu 10 aniIn urmä nu se puteau auzi in adunäri publice. In clasele Academiei sefäcea i educatia cetäteneaseä a elevilor pe pozitii inaintate, impotrivatendintelor inapoiate ale feudalismului.

Incepind din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea i Academiadin Iavi a avut multi profesori vest* care dobindiserà o culturä temeinia,In universitätile occidentale. Inceputul seriei de profesori eruditi i luminati11 va face Nichif or Theotochis. Acesta a fAcut studii la Bologna vi Padova.Acolo, pe lbigl cunovtinte In domeniul filozofiei i tiintelor exacte, elvi-a insuvit vi o metodg, pedagogic'ä modernä.

Theotochis imbrätivea,z6 cariera didacticä nu pentru a-vi civtigaexistenta, intrucit se trägea dintr-o familie avutà, ci din pasiunea vi dindorinta de a fi de folos semenilor sä'i vi de a canaliza cultura nouä inrindurile tinerimii. In cadrul Academiei ievene a predat, din propriile-imanuale : matematici superioare, geografie i fizic'ä. Cursurile sale eraupentru acea epocä ultimul cuvint al vtiintei moderne, fapt pentru carea fost persecutat de cercurile reactionare vi retrograde, fiind nevoitp'äräseascg postul de profesor.

Dupà, ce va trece prin centrele culturale grecevti : Salonic, Smirnamuntele Athos, Iosip Mesiodax îi va completa cunovtintele la Padova.

Ca elev al lui Vulga,ris, a invätat de la profesorul s'äu limba latinä vi astudiat filozofia veche completatä cu sistemele noi datorate lui Locke,Wolff, Leibniz vi Graavesand, precum i fizica i chimia cu experienteintroduse de Vulgaris. De asemenea a studiat astronomia dupä sistemullui Brachet, metafizica dupä Genovese, geometria dupä Tacquetmatematica dupg, sistemul lui Segner. Dupä cum vedem, Mesiodax a,studiat filozofia ivtiintele pozitive dupä ultimele sisteme i dupä gindireailuministä englezä, francezä, italianä i germanä.

Elev al lui Evghenie Vulgaris, Mesiodax va avea o &dire mai avail-satä decit cea a dascälului säu i in comparatie cu Vulgaris, care scurt timpdupä ce s-a afirmat ca g'inditor avansat va trece la conservatorismchiar la obscurantism, el va Amine un constant precursor al ilumunis-mului grecesc, se va mentine pe pozitii avansate, operele sale avind uncaracter democratic, antifeudal vi anticlerical, dei era cAlugär. Preocu-pärile sale au fost matematicile, filozofia modernä vi pedagogia. Estetipul omului luminat i indräznet vi de aceea a fost persecutat. Nu aveanumai gindire modernä, ci i indräzneala exprime gindurile. Cuocazia inceperii cursurilor sale la Academia din Iavi, a tinut un discurs,In care a dezvoltat gindirea sa avansatä cu un curaj uimitor pentruacea vreme, intr-o tarä feudalä dominatä pe atunci de traditionalism, deprejudecäti vi de superstitii. Fiind vorba de invätämint, apostrofindpe boierii Moldovei, pe arhierei vi pe instäriti cum va face mai tirziu

Veniamin din Lesbos la Bucurevti el Ii indemna sà contribuie la,intretinerea vcolilor i Ii sfätuia sä cinsteascä, sä iubeascä, sá protejezepe profesori i totodatä sá ocroteascg pe elevi. Boierii i clerul, dupa,

www.dacoromanica.ro

102 AR1ADNA CAMARTANO-CIORAN

pärerea profesorului, erau datori sä contribuie i Cu verba i cu faptaJa intemeierea i intretinerea scolilor, la ajutorarea elevilor si la apärareaprofesorilor.

Operele sale sint o märturie vie a ideilor i tendintelor sale inaintatef}i a culturii sale umaniste A fost un erudit, la curent cu progresele

moderne, manifestind atitudine entuziastä fatä de stiintele pozitive.Näscut pentru a fi dascäl, Mesiodax este primul pedagog situat

pe pozitie inaintatä din seria celor care au predat pin& atunci la Academiadin Iasi. El avea in vedere pregätirea copiilor i Ii dezvolta lectiile Inasa, fel, inch ele s evolueze paralel cu virsta i cu structura psihologicä

intelectual a elevilor säi. E drept cä nu a avut un sistem pedagogicpropriu, totusi meritul lui este mare prin faptul cä a cunoscut si a apro-fundat operele pedagogice din acea vreme í, luind din ele tot ce erautil in Bens modern pentru educarea tineretului, a devenit interpretulcelor mai importante conceptii pedagogice ale secolului luminilor : celeale lui Locke si Fénelon.

Ideile pedagogice ale profesorului, fie eä eran imprumutate, fie cgerau proprii, au dat roade bune in invätämint, fiind puse In aplicare side urmasii sai. Manase Eliade in Tara Româneascä si Procopie din Pelo-ponez In 1VIoldova, care a fost profesor si director la Academia din Iasiscurt timp dupä retragerea lui Mesiodax, au predat dupä recomandärilelui pedagogice stiintele exacte cu experiente si pe autorii clasici cu inter-pretare monolectica, abandonind sistemul medieval al interpretärii psi-hagogice. Recomandärile lui Mesiodax au fost puse in aplicare si In altescoli grecesti, de pildä de Grigorie Constandas la Ambelachia, de Con-stantin Cunas la Larisa si de altii la scoala din Smirna. Ideile pedagogiceale lui Mesiodax si le va insusi i Adamantie Coray i prin el tot perso-nalul didactic grecese 6 care a predat In tärile romäne si in alte locuri.

Mesiodax este apreciat ca unul dintre cei mai destoinici profesori-care au difuzat lumina In rindurile elevilor lor. A fost apreciat In cercu-rile greco-romäne, dar si In cele ale intelectualitätii occidentale. Profe-sorul vienez Alter, cunoscindu-1 la Viena in 1780, spunea despre el c& eraun erudit in filozofie. Era atit de cunoscut si de stimat, inch Rigas Ve-lestinlis face In harta sa o precizare uimitoare. La localitatea Cernavodaadaugä : patria lui Iosip 1VIesiodax".

Directorul Academiei iesene este socotit unul dintre pedagogii deseamä ai gindirii neo-grecesti. Ocupg un loe de cinste in istoria filozofieineo-grecesti si va trebui sä, ocupe un loe asemängtor si In istoria filozo-fiei i pedagogiei românesti, deoarece intreaga sa activitate didactic& ela desfäsurat-o in tärile române, pregItind tineri români, din rindul cg-rora s-au ridicat mai tirziu figuri proeminente ale culturii noastre nati-onale".

Adevärul este cl aceastä minte luminatä putea sä dea mai mult, dar,cauza greutätilor neintrerupte pe care i le faceau diferiti opozitio-

6 Nicolaos Vostangis, Ai nott.8ozycayucat Mica 'Ioxrivroo -ro5 Motat6Scotog, Atena, 1941,p. 149-150.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMULE DOMNE$TI 103

nisti i obscurantisti si din cauza modestiei mijloacelor sale materiale,activitatea sa a fost relativ redusa 7.

profesorilor bine pregätiti din Academia ieseana continua cuNicolae Cercel (Zerzulis). Acesta a facut mai intii studii in centrul cultu-ral epirot Ianina i apoi In Italia. A colindat timp de 7 ani universitatileoccidentale, imbogätindu-si cunostintele de filozofie modern& rationa-lista si de stiinte pozitive.

Cercel avea o pregatire temeinica, a fost un profesor erudit.Contemporanii care 1-au cunoscut, de pildä Iosip Mesiodax i altii,puneau pe aceeasi treapta cu Evghenie Vulgaris.

Preocuparile sale au fost matematicile superioare i filozofia rati-onalista, pe care le-a predat la Academia din capitala Moldovei. Cercel esteunul dintre primii profesori cu gindirea rnodern'a care. debarasat deneoaristotelism, a predat filozofia moderna dupa Wolff, Baumeister si Pierrevon Musschenbrock, ridicind prestigiul invatamintului din Wile române.

loan Furneos din Agrafa a fost profesor de matematica i filozofie,dar a fost si un bun filolog, aldtuind un vast dictionar al limbii gTecesti,In mare parte o traducere dupa Tesaurul limbii greeeVi al lui HenriEstienne. Nu stim dad, a fäcut studii in Occident, totusi era la curent culucrarile moderne. A predat metafizica dupa manualul lui Baumeister,tradus de el, si logica dupa manualul lui Heineccius, pe care de ase-menea il tradusese In greaca. Pentru cursul s'au de geometrie a tradus untratat francez.

Daniil Filippidis a facut studii la Academia din Bucuresti i apoi laParis. In Franta s-a dus sá studieze stiintele exacte, dar si pentru ca afost atras de gindirea revolutionara franceza, dorind sá cunoasca la fatalocului rezultatele revolutiei.

La Paris a urmat timp de patru ani cursurile matematicianuluiMauduit, ale astronomului Lalande, ale chimistului Fourcroy, ale fizici-anului Brisson si ale altora. Cursurile profesorilor s'ai francezi le va traduceIn limba gread, le va completa cu ultimele descoperiri de specialitate§i va preda dupa ele la Academia din Iasi.

Intors In. Moldova, el nu rupe contactul cu Apusul. Prin cartile pecare le aducea de acolo, el se tinea la curent cu ultimele teorii filozofice,cu noile cuceriri stiintifice i noile curente sociale. Comanda cärti din toatedomeniile culturii : istorie, stiinta, filozofie, literaturg'. Autorii preferatieran Voltaire, Rousseau, Condillac, Kant, Bossuet, Mably. Pentru stiintelepozitive si-a procurat operele lui Montucla, Fourcroy, Bézout,Lalande, Mauduit, botanica profesorului Desfontaines i alte manuale fran-ceze de care avea nevoie in cadrul activitätii sale didactice. Manualelesale erau ultramoderne, traduse din limbile occidentale i completate cucontributii personale.

7 AmAnunte despre Mesiodax In Ariadna Camariano-Cioran, Un directeur eciairél'Académie de lassy il y a deux sacks : lost!) Mesiodax. Balkan Studies", 7 (1966) stEmil Domocos, Despre tratatul de pedagogie scris de Iosif Mesiodacul. Revista de pedagogie",nr. 1 (1965).

www.dacoromanica.ro

104 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Importante slut i teoriile sale lingvistice precum i operele sale degeograf i istoric.

Daniil Filippidis a avut o eruditie multilateral ; a fost filolog, fi-lozof, istoric, geograf, matematician, fizician, versat in stiintele natural°.Acorda o deosebitä importantg, stiintelor exacte si studiului naturii, fiindconvins cá studierea naturii ajutä pe om sä, atingg, perfectiunea moralä.

Stefan Dungas a fAcut studii de filozofie i matematicä la universi-tätile germane : Halle, Göttingen i Iena, unde a avut ca profesor pe ves-titul filozof Schelling. Pentru epoca sa, Dungas a fost un profesor luminat.S-a sträduit sá dezvolte invätämintul stiintelor naturii si nu a ezitat säfoloseascä chiar notiuni i metode filozofice pentru a interpreta dogmelecrestine, dar reactiunea i-a frinat zelul tiintifie. Fiind un adept al noilor¡dei, Dungas a incercat sä dea prin cursurile sale un nou curent de &dire.In Fizica sa, directorul Academiei iesene a Incercat sg, impace stiintelenaturii cu teologia dogmaticä, dupä sistemul filozofului german Schel-ling. Dar teoriile sale materialiste au stirnit reactiune impotriva sa.Comisia numitä de patriarhia ecumenia sá cerceteze operele lui s-aipronuntat In defavoarea autorului. El a fost in.vitat sä-si dezavuezeafirmatiile. Profesorul nu a avut curajul sg, ducl lupta linpotriva patriar-hiei i s-a declarat invins.

Dimitrie Govdelas a studiat matematicile, fizica, filozofia i istoriauniversall la universitatea din Pesta. Dupg, ce si-a trecut examenele dedoctorat cu succes, s-a Indreptat spre Paris pentru a se familiariza sicu gindirea francezl. Acei care 1-au cunoscut declarau ea a Intrecut petoti tinerii de aceeasi virstä cu el In inteligentA si agerimea mintii. Afost un erudit Cu renume european. Era apreciat de savantii din univer-sitätile si societätile academice din Ungaria, Göttingen, Berlin si St. Pe-tersburg, era membru corespondent al societätii Societe de France pourl'instruction. élémentaire". Era la curent cu cele mai renumite si mai moder-ne lucräri de specialitate ale vremii, pe care le-a tradus sau prelucrat. Curnse obisnuia pe atunci, Govdelas pregAtit cursuri proprii. A strinsun loe teoriile matematicilor sistematizate de multi specialisti pin./ inzilele sale, dar principalele lueräri care au stat la baza cursului sIu dematematici au fost tratatele lui Euclid si Wolff, pe care le-a completatcu contributii personale i cu o serie de probleme. Manualele sale, in parteprelucräri i compilatii i In parte aporturi originale, au fost de mare fo-los elevilor s'li.

A scris opere de filozofie, matematic6, economie, moral i litera-turg,, dar rodul muncii sale de 15 ani, manuscrisele sale au fost distruseIn timpul tulburärilor din 1821. Aceste pierden i ireparabile au fost pentruGovdelas mai dureroase cleat pierderea intregii sale averi.

Printre profesorii care au activat in cadrul Academiilor domnestidin Iasi si Bucuresti au fost numerosi cälugäri, ieromonahi i ierodiaconi,dar, fapt important, majoritatea au avut o &dire luminatä i clarv'äzä-toare. Acesti profesori din tagma clerical./ se desprinseserä de teologismulrigid si practicau o gindire filozoficg, modernl, fapt pentru care mai multi aufost acuzati de ateism, ea de pildä : Nichif or Theotochis, Iosip Mesiodax,

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMIILE DOMNESTI 105

Daniil Filippidis si Stefan Dungas la Iai, Grigorie Constandas, NeofitDucas, Veniamin din Lesbos si Stefan Comitas la Bucuresti.

Majoritatea profesorilor erau poligloti, calitate foarte utilä pentrupregatirea cursurilor, ei putind folosi cele mai noi manuale didactice, scri-se in limbile europene. Nichifor Theotochis, Iosip Mesiodax i NicolaeCercel, de pilda, cunosteau limbile latina, francez i italiana, DaniilFilippidis poseda latina, franceza si germana ; Lambros Fotiadis latina siitaliana ; Chiril Lavriotis latina si franceza, Grigorie Constandas italiana sigermana ; Atanasie Vogoridis, latina, germana, franceza i engleza.

Multi dintre profesorii Academiilor au fost i profesori la curte, pre-gatind odraslele domnesti. De pildä, Sevastos Kyminitis a fost i profe-sorul fiilor lui Constantin Brincovean.u, Constantin Vardalahos a predatfilozofia fiilor lui loan Caragea, Gheorghe Ghenadie supraveghea de aproa-pe pe cei doi fii ai domnului Alexandru Sutu, pe care tatäl lor Ii trimiteala Academic pentru a-i da mai mare prestigiu, dar b. medita i GhenadieIn fiecare searä la curte. Si profesorii de la Academia ieseana erau si pre-ceptori la curte. Natanail Calonaris, pe linga faptul ca era profesor la,Academie, a fost si preceptorul copiilor domnului Mihai Racovitä ; loanFurneos a fost i profesorul fiilor domnului Moldovei, Grigore Alex. Ghica ;Daniil Filippidis a fost profesorul fiilor lui Alexandru Moruzi.

In desfasurarea procesului de invatamint se pot constata si uneleneajunsuri. In primul rind numärul redus de profesori, care deseori nureuseau sä satisfaca cerintele ivite ca urmare a marii afluente de elevi..Cadrele didactice bine pregätite eran solicitate atit de Academiile dom-nesi din tara cit si de scolile din regiunile grecesti. Sevastos Kyminitisa condus Academia din Constantinopol, scoala din Trapezunt si Academiadin Bucuresti. El fusese invitat s conduc i coala greacä din Mos-cova, dar a refuzat. De multe ori profesorii din tarile române au fost so-

conducä Marea scoala din Constantinopol. Neofit Cafsocali-vitis a fost invitat, printr-o scrisoare personala, de patriarhul ecumenic-sa treaca din Bucuresti la scoala constantinopolitana. Veniamin din Les-bos a fost solicitat in acelasi timp de mai multe scoli : din Constantinopol,Atena i Bucuresti. Gheorghe Therapianos a fost profesor la Constantinopol,a venit la Iasi si apoi a fost rechemat la Constantinopol, dar boierii s-auimpotrivit plecarii lui ; apoi a trecut la Odesa. Serghios Mistachis, pro-pus pentru Metovo, a fost profesor la Iasi, la Constantinopol si la univer-sitatea din Cazan. Stefan Dungas si-a desfäsurat activitatea didactica la-vestita swan, de la Curucesmè i in ; Constantin. Vardalahos la Bucu-resti, Chios, Od,esa, din nou la Bucuresti si din nou la Odesa. De multeori retragerea unui profesor bun rasa regrete. Este cazul lui Vardalahos,care a fost rechemat si la Bucuresti si la Odesa, fiind director in ambeleorase de cite doua ori. Nichifor Theotochis a fost de doua ori profesor la

Iosip Mesiodax, Daniil Filippidis i Dimitrie Govdelas de usemeneaau functionat de cite douä ori.

Desele schimbari eran daun'ätoare. Abia se obisnuiau elevii cu unprofesor i trebuiau sa se adapteze la metoda succesorului &Au i s'a sefamiliarizeze cu manualele acestuia, hind* exceptind prima jumatate

www.dacoromanica.ro

106 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

secolului al XVIII-lea, cind s-au folosit aceleasi gramatici i manualelecoridalene, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i in primeledoug decade ale secolului al XIX-lea, fiecare profesor îi elabora propriilesale manuale. Schimbarile profesorilor se datoresc, mai ales in a douadecadä a secolului al XIX-lea, urmatoarelor cauze :

Invatamintul din provinciile grecesti era in plina efervescenta,se infiintau tot mai multe scoli i personalul didactic era solicitat 0, ocupe-catedrele din aceste scoli. Multi profesori plecau din tarile romane pentrua fi de folos patriei i poporului grec.

In aceasta epoca se intensifica activitatea Eteriei" i multor in-telectuali greci, membri ai Eteriei", li se incredinteaza alte atributiidecit cele didactice.

Intrucit cererea de profesori era foarte mare, nu intotdeauna s-afacut alegerea cea mai fericita si de aceea unii dintre ei au fost schim-bati dupa scurt timp.

O alta cauza care determina, credem, p3 profesorii greci, in a douadecada' a secolului al XIX-lea, sa se retraga, dupa o scurtä functionare,era tendinta catre un invätamint national care se manifesta tot maiviguros In preajma marilor evenimente din 1821 si de care se izbeau,desigur, profesorii greci. Ei nu mai &eau aici in aceasta vreme climatfavorabil pentru desfasurarea activitatii lor didactice.

Pentru a asigura continuitatea in procesul de invätämint, regula-mentul intocmit pe timpul domnitorului loan Caragea prevedea clauzacá profesorii nu puteau sa se retragl dupa bunul lor plac. Ei erau obli-gati sa anunte eforia i dacä nu se gasea imediat inlocuitor trebuiacontinue activitatea cel putin Inca un semestru. In aceasta vreme se o-bisnuia i angajarea prin contract, cum e cazul lui D. Govdelas si al luiGheorghe Cleobulos.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea la Academiile domnestinu se gaseau cadre didactice specializate. De fapt nici nu se predau multespecialitati. Profesorii predau gramatica, literatura si filozofia neoaris-totelica. Introducerea stiintelor exacte si a filozofiei moderne ca obiectede studiu reclama specializarea profesorilor, ceea ce nu s-a putut men-tine in permanenta din doua motive : fie ea bugetul deficitar nu permiteaangajarea profesorilor de specialitate, fie ea nu se &eau cadre pregatitepentru toate disciplinele.

Se stie cá domuul .Alexandru Ipsilanti fixase, prin hrisovul din 1776,pentru Academia din Bucuresti un numar de 9 profesori, dar numä'rullor a scazut repede. In 1787 functionau numai cinci profesori, iar in 1794numarul lor s-a redus la trei. In. 1810, pe timpul organizärii date de mi-tropolitul Ignatie, au functionat 11 profesori. Dupa retragerea lui Ignatie,s-au retras si multi profesori i atunci specializarea nu s-a mai pututrespecta. Vardalahos va fi nevoit sá predea i obiecte de studiu care nuerau de specia/itatea sa.

Stefan Birsänescu (Academia domneascd din Iasi, p. 186) afirmacá dascälii greci nu au putut forma dintre autohtoni viitori dascäli", dar.nu incearca s'A explice acest fen.omen. Stim cá pregatirea elevilor din

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEIVIIILE DOMNESTI 107

Academiile domne§ti era atit de temeinicA, incit absolventii puteau deveniprofesori la once §coalA, chiar la Academie. Numero0 profesori din Aca-demiile domne0i stilt foOi elevi. Gheorghe Hrisogon, de exemplu, a fostelevul lui Sevastos Kyminitis. Manase Eliade a fost elevul lui Alexandrudin Tirnavo §i Teodor din Dristra. Daniil Filippidis, Grigorie Constandas

Lambros Fotiadis au fost elevii luí Neofít Cafsocalivitis. Neofit Ducas,Gheorghe Ghenadie, Cristodulos Clonaris, N. Saya Piccolos, AtanasieVogoridis §i Serghie 1Vlistachis au fost elevii lui Lambros Fotiadis i Var-dalahos. Toti ace§tia, dupA absolvirea Academiei, au fost profesori §icolegi ai fo§tilor lor profesori. Unii dintre ei, dupg, ce au desfkurat o ac-tivitate didacticA un. timp mai scurt sau mai lung la Academie, au plecatIn Occident ca sä se specializeze sau sä-§i imbogäteasCA cuno§tintele pen-tru ca apoi s'A revina. Altii ins'A, ca Gheorghe Hrisogon, Lambros Foti-adis §i Neofit Ducas, au fost numai elevi ai Academiei domne§ti din Bucu-re§ti, devenind apoi dintre cei mai renumiti profesori ai ei. i numero§ibulgari, absolventi ai Academiei bucureOene au condus apoi §colile gre-co-bulgare din Bulgaria.

Elevi ai Academiilor domne§ti, care ar fi putut deveni profesori,au fost §i multi romAni. Fiji boierilor mari erau dornici s'A dobindeascAculturA. Ei studiau i asimilau multe cuno§tinte cu profesori particulari,la Academiile domne§ti, in cazuri rare §i la universitätile occidentale,dar numai din dorinta de a fi oameni culti. Le plAcea s'A citeascA, s'A dis-cute probleme de istorie, de filozofie §i de §tiinte, dar nu imbrAti§au cari-era didacticA. Ei aplicau sentinta filozofilot Cei sAraci sA studieze§tiintele pentru a deveni bogati, iar ci bogati pentru ca invAtAtura sä lefie drept podoabA" 8. DregAtoriile §i titlurile de boierie erau mai tentanteIn atmosfera incA feudalA a vremii ; la ele rIvneau i fiii de negustori §ide me§te§ugari care dobindeau o oarecare culturl. Tinerii provenind dinpaturile de jos, dac'A n.0 obtineau dregätorii, se angajau ea secretan i incasele boiere§ti, la

episcopii'la mitropolie sau traduceau In limba romAn'ä,

de plAcere sau contra cost, o serie de opere grece§ti §i occidentale cuajutorul intermediarelor grece§ti. Datoritä lor s-a dezvoltat o vast'A ac-tiune de traducen, prin care a pAtruns in t'Arile romAne gindirea secoluluiluminilor.

In 1814, printre acei care au examinat pe elevi la examenele desfir§it de an au fost §i Constantin. Pa§canu §i Ioan Ghica, tinär cu multecuno0inte, intors de curind din Germania". Dacg ei au participat la exa-minarea elevilor, in.seamnä cá aveau pregätirea necesar'A de a exercita §ifunctia de profesor, dar nu §i dorinta de a imbrAti§a cariera didacticA.Nicolae Rosetti Roznovanu, de pildA, om cult, pe care Barbié du Bocage,In calitate de decan al facultätii de litere de la Paris, 11 indemna s'A-§igusting, doctoratul in litere9, ar fi putut in modul eel mai bun sä.exercite 'functia de profesor, dar a preferat sA aducA in Moldova prcfesorigreci de peste hotare. l pentru Seminarul de la Socola au fost adu§i

g Pvcoluxec, TEA) nceXa.taiv qnXoc76cpc4v, Venetia, 1842, p. 19.9 Arh. st. Buc., A. N. CCLX/2.

www.dacoromanica.ro

108 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

In 1820 profesori din .Ardeal 10 Dar nici elevii lui Gheorghe Asachi nuau practicat profesoratul sau ingineria, cu exceptia lui Fotache Ghetu,care a activat ca inginer de stat 11.

A trebuits'a treaca mult timp, sä se dezvolte burghezia, sä decadlfeudalitatea en ideile ei preconeepute, sä se ridice oameni culti din fin-durile micii boierimi si din ale burgheziei, care 0, militeze pentru uninv'At'Amint românesc cu personal didactic de origine romana. Heliade-Radulescu a reusit cu multa greutate &AA convingä pe Teodor Pala&spre a invinge prejudecati/e de pe atunci si, devenind si el dascal, alua sarcina metodului lancasterian"12. Daca nu ar fi fost acea mindriede clasa, farA indoiara c'ä Brincoveanu, in loe s'a trimita bursieri grecila universitatile din Occident, ea de pilda, pe Gheorghe Hypomenaspe altii, ar fi trimis romani. Mad tirziu Constantin Mavrocordat va intre-tine la Venetia pentru studii13, timp de trei ani, doisprezece feciori deboieri" intro care era si Räducanu Cantacuzino, dar nici unul din acestia,dup'A intoarcerea lor, nu va imbratisa cariera didactica. Prin hrisovulsau din 1814, loan Caragea indemna pe tineri sa imbrAtiseze cariera,didactica : Junimea, invätind i formindu-si cresterea intr-insele (inscoli) sä poata preda folosul ce au primit".

Neofit Ducas, precum märturiseste elevul sáu, Gh. Ioanid, indedicatia din dictionarul sáu greco-roman, a indemnat pe patronulinstructiei publice... Grigore Brincoveanu, a trimite tineri romani inEuropa sa studieze stiintele pentru ca sa fie profesori romani in.vatatiIn tara i sa nu fie nevoiti s'A se roage de sträini".

Ignatie, fostul mitropolit al Ungrovlahiei, chiar departe de tara.hind, nu inceta de a se interesa de problemele ei culturale. intr-o scri-soare adresata marelui logofät Baleanu, dupa inapoierea fiului acestuiaIn tara ii felicita ca atins scopul, adica fiul lui a dobindit culturaOccidentului fara sá capete i obiceiurile rele ale Europei. Ignatie Il in-deamna pe BAleanu s'A selectioneze impreunä cu alti boieri 4-5 tineriinzestrati si sa-i trimit'A in Germania pentru ca sá dobindeasca prega-tirea necesara i, intorcindu.-se in tara, sá imbratiseze cariera didactic/.,,Suma spune Ignatie pe care ati cheltuit-o pentru educatia fiuluid-voastra este suficienta pentru toti acesti tineri, pentru un timp de3-4 ani, cit le trebuie ea 0, se perfectioneze i sa se intoarca profesori.La atitea cheltuieli, pe care le faceti, daca se vor adauga si 30 de gal-beni in 3 ani, pe care sa-i dea fiecare dintre d-voastra, este ceva cutotul neinsemnat, va fi insa o mare binefacere pentru patria voastrl.Voi contribui i eu cu toata placerea i voi lua si pe tineri sub supra-

1° Nicolae Isar, Aspecte ale mipcdrii luministe din Moldova la Inceputul secolului al XIXrlect.(pinA la 1821), in Studii", tom. 22 (1969), nr. 6, p. 1131.

Istoria pedagogiei, Bucuresti, 1964, p. 186. Cf. lista elevilor lui Asachi In ConstantinI. Andreescu, Istoricul liceului national din lapi (1835-1935), In volumul : De la AcademicrMilulileand la ¡icen! national, Iasi, 1933, P. 22.

12 I. E. RAdulescu, Biografia lui Gheorghe Lazlir in G. Bogdan-Duicil si G. Popa-Lisseanu, Viala pi opera lui Gheorghe Lazdr, Bucuresti, 1924, p. 270.

13 Istoria Romtiniei, vol. III, p. 531-532.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEIVIIILE DOMNESTI 109

vegherea mea... Mä voi bucura mult dacä imi yeti scrie c boierii auonsimtit sä facä aceastä binefacere patriei lor"14. Scrisoarea fiind extrem

de interesantä, am socotit cä e bine sä reproduc un extras mai lung.Abia peste cinci ani sfaturile lui Neofit Ducas si ale mitropolitului

Ignatie se vor transpune in faptä prin trimiterea lui Eufrosin Potecaa celorlalti bursieri, care, revenind in tarä, s-au distins ca profesori. Var-dalahos afirmä intr-o scrisoare c4 peste tot In Tara Româneasa, injudete, la sate si in casele boieresti profesorii sint elevi ai Academiein,dar nu putem preciza dacä printre acestia sint i români. In erice cazIn Academiile domnesti profesori de origine românä sint cazuri izolate.La Academia din Bucuresti stim el au fost : Dragnea si Nestor Craio-VeSCU.

Pe Engá profesorii oficiali, care functionau la Academiile dom-nesti, mai erau in tärile române si o sumedenie de profesori particulari.Nu trebuie sä trecem cu vederea rolul jucat de acesti profesori particulari,care precian la curtile domnesti si la casele boieresti. Multi dintr-aces-tia eran tot asa de bine pregAtiti ca si profesorii Academiilor. Rolul pro-fesorilor particulari ar putea forma obiectul unui alt studiu.

In concluzie, putem spune ca nu se poate tägädui cg, Academiiledomnesti au fost centre de inaltä culturä, datoritä pregAtirii temeinicea profesorilor. Caray socotea cá adeväratii profesori eran nurnai aceiacare au facut studii in luminata Europä sau au urmat cursurile celor cares-au intors de acolo. Mai toti profesorii Academiilor domnesti am puteaapune cä indeplineau aceste conditii.

Arh. St. Buc., A. N. CCXCVI/35.16 Scrisoarea lui Vardalahos este publicatà de Polihronis Enepekides, Beitrage zur Kul-

turellen und politischen Geheimtiitigkeit der Griechen in Wien vor dem griechischen Aufstand,In Berliner, byzantinische Arbeiten", Band XX, Berlin, 1960, p. 154-156.

www.dacoromanica.ro

Capitolul IV

CONT1NUTUL INVATAMINTULUISI MANUALELE FOLOSITE IN ACADEMII

Continutul Invätämintului din Academiile domne§ti constituie unuldin cele mai importante capitole din istoria Invätämintului cu limbade predare greaa. Pinä acum el nu a fost temeinic studiat i nici apre-ciat la justa lui valoare. S-a afirmat, de pildä, a a fost un InvätämIntcu caracter teologic, scolastic, abstract, a, metodele de predare au fostmecanice §i statice §i a nu au dat roade ; c gindirea iluministä a pä-truns abia In 1813 in Moldova §i in 1818 In Tara Bomâneasa, odatäcu activitatea didacticä a lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Lazär.

In cele ce urmeazä credem a putea dovedi cá situatia a fost cutotul alta : cá pätrunderea iluminismului In tärile noastre este anterioara,secolului XIX, cá profesorii de la Academiile domne§ti fuseserä, cei maimulti, formati In universitätile occidentale, cá erau la curent cu gindirea,modernä §i cu noile descoperiri §tiintifice §i cá cu riscul de a fi acuzatide ateism de atre cercurile conservatoare, retrograde ei au fäcut totce le-a stat in putintä pentru a impärtä§i elevilor, cu metode moderne,cunoWntele pe care le apätaser'ä. Vom dovedi totodatä cl manualelefolosite §i materiile predate de Asachi §i Gh. Lazär erau cunoscute §ipredate la Academiile domne§ti cu aproape o jumätate de veac in urmä.

Academiile domne§ti au fost institutii de culturä superioarä, Incare se preda un invätämInt cu adevärat universitar, Intru nimic maiprejos de cel din Italia §i Germania timpului"1 Manualele dupl care sepreda erau cele contemporane din Apus ; durata studiilor apreciabilkcu 3-4 ani mai mult cleat durata studiilor liceale actuale.

Pe lingä limba §i literatura greacä clasick pe ling5, filozofia neo-aristotelia coridaleanä, care a dominat InvätämIntul In prima jumAtatea sec. XVIII, In Academiile domne§ti s-au studiat §i filozofia modern&

§tiintele pozitive.In a doua jumätate a veacului al XVIII-lea, cultul pentru anti-

chitate incepuse sä cedeze locul culturii moderne. Iosip IVIesiodax, direc-

Constantin Noica, Aristotelismul fn Principatele Romdne In secolul XVIIXVIII.Pentru valorificarea fitozoficd a lui Teofil Coridaleu, In Studii clasice", IX (1967), p. 260-261.

www.dacoromanica.ro

2 A6yLog Tp(.1.7);", 1811, p. 7-8.8 V. A. Urechia, Istoria pcoalelor, I, p. 14.

CONTINUTUL INVATAMINTULUI lit

torul Academiei iesene, declara : sg inceteze acea ideie preconceputgcg. numai ceea ce ne-a dat antichitatea greacg este bun. Europa de astgziintrece in intelepciune ping si vechea Eladg". El recomanda introducereaIn 8eoli a tot ce este nou in Europa. Aceeasi pgrere avea si ConstantinVardalahos, directorul Academiei bucurestene i admirator al principiilorlui Condillac i Destutt de Tracy : Nu trebuie s'g acordgm, spunea si el,respect orb tuturor celor scrise de filozofii vechi... antichitatea nu valo-reazg nimic ca sistem filozofic. In comparatie cu Aristotel, Newton este.superior, fiind la curent cu descoperiri ignorate in vremea lui Aristotel".Vardalahos pledeazg, fárá rezervg, In favoarea filozofiei i tiintelor mo-derne. El afirmg cg de eind Bacon, Locke, Condillac, Descartes, Newton,Leibniz, Wolff si numerosi alti oameni de stiintg pe care eruditulprofesor al Academiei bucurestene Ii citeazg in operele sale au aplicat.matematicile in cercetgrile lor, au studiat natural au imbinat chimia cttfizica, filozofia nu mai are taine de nepätruns2.

In a doua jumgtate a secolului al XVIII-lea deci, un suflu noupgtrunde in institutiile de inväramint din tgrile române. Luminile Euro-pei, ca fond, si metodele noi de predare, ca formg, incep sg prindg 'Ada-cini in Academiile domnesti.

Iluminismul a creat contradictii intre feudalism si burghezie, carecontradictii se manifestau sub diferite forme in toate tgrile, in unelemai de timpuriu si mai viu, in altele mai tardiv si mai putin pronuntat,dap/ cum factorii interni ofereau conditii favorabile sau nu receptiongrii

asimilgrii noilor idei. In a doua jumgtate a secolului al XVIII-lea aparsi in tgrile române primele semne de destrgmare a feudalismului si deaparitie a elementelor burgheze, care vor schimba treptat structura so-cietätii. 0 confirmare elocventg a acestui fenomen o constituie memorialdin 1746, semnat de cei mai de frunte boieri români, prin care ei cereauca domnul sä oblige pe fiii boierilor sg, frecventeze Academia, fiindcg7)au rdmas mai prosti la invätäturä decit alte trepte mai de jos"3.altg dovadg a dezvoltgrii elementelor burgheze este faptul cá In 1766fIn componenta eforiei scolare din Moldova intrau i patru negustori saumestesugari. Reprezentantii burgheziei vor submina, cu ajutorul culturiimoderne, regimul feudal. In tara noastrg aceastä, schimbare se va realizainsä cu mult'g incetinealg. Totusi, chiar sub regimul feudal i in vremeaaparitiei embrionare a capitalismului in tgrile române se constatä, ina doua jumgtate a secolului al XVIII-lea, o puternicg efervescentg cul-turalg, un efort stgruitor pentru modernizarea invgtämintului. Din mij-local vechii culturi neoaristotelice va iesi una nouä, cu un continut ratio-n.alist, cu o moralg nou'g. Cu drept cuvint Const. Dimaras intituleazg,In Istoria literaturii neogreeesti capitolul referitor la cultura greacl ce sedezvoltg intre anii 1770 si 1820: Nasterea unei lumi. Aceasta se poatespune i despre cultura româng care se dezvoltä cu ajutorul invgtgrkiintuluidin Academii. In acest timp Academiile din Iasi si Bucuresti vor deveni

www.dacoromanica.ro

112 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

focare de culturl iluminist6 pentru intreaga regiune blacanic6. Secolulluminilor cerea in mod imperios reforma invätämintului pentru educareatinerei generatii, care trebuia s6 cunoascä noile descoperiri ki tiint if ic e§i filozofia modern6. Si in Várile roman° a fost necesar sä se faca un mareefort in acest sens pentru a invinge prejudeatile inrädäcinate de traditie.

InvAtamintul din Academiile domne§ti a urm6rit satisfacereanevoilor societAtii, educarea atit a copiilor boierilor, eh §i a copiilor apar-tinind pAturilor sociale in dezvoltare : negustori §i me§te§ugari. Deci,cerintele societAtii romäne au creat Academiile i tot ele le-au determinat.caracterul.

In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, prin introducereaunor discipline noi, inv6t6mintu1 devine mai variat, cap6t6 un caracter mai§tiintific, mai occidental. El devine treptat un inv/tämint rational, seacordä, mare important& §tiintelor pozitive, care vor fi studiate dui:4metode moderne, cu experiente de laborator. Aceastg transformare sereflect6 §i in hrisovul lui Ipsilanti : Inv6tätura ne face s6 cercet6m na-tura, mi§c6rile §i distantele corpurilor cere§ti ki i sä, cunoa§tem, eh ne st/ inputint6, lucrurile §i fiintele". E clar cA orientarea inv6tämintului este sprestudiile §tiintelor pozitive. Chiar §i titulatura directorilor Academiilorprobeazä acest fapt. Pe cind in prima jum6tate a secolului al XVIII-leaei slut intitulati dasc6lul Intl" al inv6tIturilor celor filozofe§ti" sausimplu filozoful" in a doua jum6tate directorul era daschlul §tiintelor".

Multi dintre domnii fanarioti, fiind oameni cu o culturA deosebitlsprijinI reformele culturale propuse de mitropolitul tkii §i de boieri,introduc in programa invätämintului obiecte de studiu cu caracter ratio-nalist, §tiintele pozitive, §tiin.tele naturale modern°. 0 dovadä, pe ling/altele, c6 in a doua jumItate a secolului al XVIII-lea se acorda maimare importantA filozofiei moderne §i §tiintelor cleat studiului limbii§i gramaticii sint salariile profesorilor. Este o mare deosebire intre sala-riul profesorului de filozofie sau de §tiinte §i cel al profesorului de gra-matic6 sau literaturä.

Tatá deci cum, in a doua junatate a secolului al XVIII-lea, invä-tämintul reflect6, in procesul s6u de evolutie §i dezvoltare, gindirea filo-zofic6 §i §tiintificA innoitoare a epocii luminilor, cki o Academie far&epistimuri este ca o casA Me/ ferestre".

P6trunderea noilor idei rationaliste insemna un mare progres incomparatie cu faza neoaristotelicl a filozofiei. Nicolae Copernic (14731543), Galileo Galilei (1564-1642), Francis Bacon (1561-1626), PierreGassendi (1592-1655), René Descartes (1596-1650), John Locke (16321704), Gotfried Wil. Leibniz (1646-1716), Christian Wolff (1679-1754),Etienne Condillac (1715-1780) §i altii au pus in circulatie idei noi careau eliberat Europa de filozofia veche §i de dominatia neoaristotelismului,idei care au revolationat conceptiile anterioare despre lume.

Färä, indoial6 a multe din teoriile lor ast6zi sint locuri comune,In vremea lor insä erau descoperiri revolutionare §i de aceea eran combl-tute de bisericA §i de obscuranti§ti ca venind in contradictie cu dogmelexeligiei. A trebuit sä treacA secole pentru ca tezele ion sl fie acceptate §i

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 113

consacrate in mod oficial, 0, fie folosite metodele lor rationaliste de cunoas-tere, de controlare si de stabilire a adevlrului. Conceptia heliocentricIa lui Copernic, teoriile lui Galilei §i in general conceptia mecanicistg, nicipinä la inceputul secolului al XIX-lea nu vor fi acceptate de bisericaortodoxl ca adevAruri. Profesorii Academiilor domnesti insä, cunosteauteoriile acestor mari ginditori si le predau elevilor lor cu experiente, curiscul de a fi acuzati de ateism. Gindirea logicl ei o socoteau mai puterniadecit once traditie i experientele care dovedeau temeinicia anumitoripoteze, relative la cunoasterea naturii, foarte necesare.

Din noianul de manuale grecesti, care se tipgreau in a doua juml-tate a secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea si se predauIn Academiile domnesti, numai o role/ parte erau originale, majoritatealor fiind traducen i dupá tot ce a produs mai bun literatura didacticl occi-dental in toate domeniile : filozofie, stiinte exacte, istorie i geografie.Secolul al XVIII-lea este secolul prin excelentl a traducerilor. Ideeacäläuzitoare era difuzarea luminilor indiferent sub ce forma:traducere sau compilatie. Si odat6 ce paternitatea autorilor, sub aspectjuridic, nu era apAratg, operele care circulan erau prelucrate sau tradusede acei care platean aborda limba in care operele respective eran scrise.

Majoritatea profesorilor, care traduceau operele gindirii occiden-tale, fiind eruditi, interveneau i cu propriile lor cunostinte, flcind maimulte completki din alte lucrki mai recente i 15,muriri, unde textulse plrea obscur. Ei Ii exprimau totodatA conceptia si gindirea personal,corectau unele afirmatii, dupá pIrerea lor gresite, adgugau o serie decomentarii i prefete, in care expuneau propriile lor teorii. De exemplu,profesorul Daniil Filippidis s-a pronuntat in sensul el opinia luí Des-cartes, relativI la propagarea luminii, i se plrea mai probabill decit cea

lui Newton, cici noua chimie fAcea sä, aibl mai multe probabilitAtiafirmatiile lui Descartes.

Flea' indoiall c5, in Academiile domnesti nu s-au predat tot timpulaceleasi sísteme filozofíce. Erau perioade cind domina filozofia germanä,altele cind culmina filozofia francez6. Aceste alternäri se datorau schimbl-rilor intervenite la catedra de filozofie, fiecare profesor venind cu manua-lele sale preferate. Dacä, el a fIcut studii in Germania, era de asteptat caIn prelegerile sale sä dezvolte sistemele filozof ice invätate la universitltilegermane, tradu.cind chiar manualele profesorilor sái, pentru ca la rinduls'Au sI le pun& la indemina elevilor. Profesorii care flceau studii in Frantasau Italia preferau manualele ginditorilor din Wile respective. Dar unfapt este cert : oricare ar fi fost preferintele lor pentru sistemele filozof ice,mai toti se indreptau cltre curentele iluministe ce dominau in secolul alXVIII-lea in Apus.

Manualele folosite pentru cursurile tinute la Academiile domnestislut o Märturie elocventä, i indiscutabilä, a inaltului nivel stiintific pecare l-a atins continutul invAtämintului.

Unele din. manualele elaborate se tipgreau imediat, de multe oriins/ profesorii predau dupl manuscrisele lor pinä sá g'äseasa, mijloacede tiparire, lar elevii procedan la copierea lor. Cursurile bune erau predate

8 - C. 863

www.dacoromanica.ro

114 ARIADNA CAIVIARIANO-CIORAN

In ambele Academii. Asa se explica faptul c s-au pästrat copii ale acelu-iasi manual in Bucuresti, In Iasi i in biblioteci de peste hotare.

Am cäutat sa indicam cit mai multe manuscrise in care s-au pästratmanualele profesorilor respectivi, pentru ca &A se vada aria lor de cir-culatie foarte 1arg. Manualele profesorilor Academiilor domnesti s-aupastrat in zeci de manuscrise in Bucuresti si Iai precum i in toate biblio-tecile Orientului elenic, dar si in bibliotecile tärilor occidentale. Multedin manuscrisele pastrate ant copii autografe ale profesorilor, cu adno-ta,rile i observatiile lor, altele sint copii facute de elevii lor. Multe copiimanuscrise se indreptau de aici in diferite regiuni ale Greciei, se intimplainsa i invers. Multe manuscrise din centrele culturale grecesti, ea : Ianina,Tirnavo Tesaliei, Constantinopol etc. ajungeau in tärile romane.

Invätamintul cu limba de predare greaca din tärile romane eracondus, in majoritatea cazurilor, de profesori destoinici i dadea roadebune. In cele ce urmeaza vom arata ce discipline au fost studiate in Aca-demiile domnesti si ce manuale au fost folosite pentru fiecare

Nu am incercat sä lacera o periodizare a continutului invatamintului,firadca once periodizare ar fi fost relativa i arbitrara. Ideile vechi sintintrepatrunse i impletite cu cele noi In a doua jumatate a secolului alXVIII-lea in asa fel, incit n.0 le putem fixa o granita. Stabilirea anului1776 data reorganizarii Academiei bucurestene de catre domnul Ale-xandru Ipsilanti ca punct de plecare al unei ere noi, cum se crede,nu reflectä realitatea. Patrunderea in invat5,mint a stiintelor pozitivea gindirii noi este legata adeseori de anumiti profesori, nu de hrisoave.Dupa parerea noastra, hrisovul lui Ipsilanti, care recomanda stiintelepozitive, a legalizat un fapt deja existent. De altfel nu toate disciplinelefilozofiei noi au inlocuit simultan pe cele vechi i nici toate stiintele pozi-tive n-au fost introduse in invatämint concomitent, ci treptat, pe mäsurace se gaseau profesori pregatiti pentru predarea materiilor respective.In once caz putem afirma ca' in a doua jumatate a secolului al XVIII-leapredomina filozofia luminilor i ca' stiintele pozitive se studiau cu expe-riente. Aceste cauze ne-au determinat sá tratä'm fiecare obiect de studiuevolutiv, aratind fazele prin care a trecut pinä' in 1821, cind invätamintulIn limba greaca s-a desfiintat. Vom incepe cu bimba si literatura greaca

apoi vom trece la formele de invatamint filozofic, la stiintele pozitivesi la celelalte discipline studiate in Academiile domnesti.

LLIMBA I LITERATURA GREACA

Chiar din prima ani de infiintare a Academiilor domnesti, s-a introdusinvatamintul laic 4. Studiul gramatical al limbii clasice semble êtredue à un désir des intellectuels de s'émanciper de l'autorité exclusive des

4 Introducerea InvAtAmintului laic este un mare progres cultural si o exceptie pentrutarile romfine la inceputul secolului al XVIII-lea, deoarece el nu se impune In aceeasi perioadisi in scolile celorlalte popoare balcanice. InvAtdmIntul se dezvoltà cu un mare decalaj de la

www.dacoromanica.ro

oaIsrp-NrITTIL INvATAmiNTULUI 115

préocupations religieuses" 5. Cel teologic, mai ales teologia dogmaticg,nu a constituit niciodatg obiect de studiu. Multi istorici afirmg cä la Aca-demii a domnit invgtämintul teologie. Credem cg ei au fost induqi ineroare de paragraful I din hrisovul lui Ipsilanti, unde este prevgzutun profesor de teologie. Dar in paragraful IV din acela§i hrisov, care sta-bile§te programa cursurilor, teologia nu figureazä in nici unul din celecinci cicluri de invsátAmint. Explicatia este simplä. Cursul de teologie setinea la mitropolie, fiind destinat celor care intentionau sg, imbräti§ezecariera clericalg. Acest curs putea fi urmat §i de elevii Academiei, darera facultativ, nu obligatoriu 6.

Academiile domne§ti, ca §i institutiile culturale similare din Occi-dent, cuprindeau trei forme de invgtämint : elementar, mediu §i superior 7.In prima jumgtate a secolului al XVIII-lea erau doug sectii : literarg§i filozoficg. Se studiau limba qi literatura greacä precum §i filozofia neo-aristotelicg. Se incepea cu invgparea scrisului, cititului, socotitului §i custudiul gramatical §i apoi treptat se aborda studiul literaturii clasice §ial filozofiei. E ra absolut necesar sg se procedeze in felul acesta, intrucit,dacg elevii nu posedau limba greacä, nu puteau studia filozofia §i §tiintelepozitive, care, dupg conceptia ce domina pe atunci in Orient, trebuiapredate in limba greacg clasicg, a§a cum in Occident se folosea limbalatinä pentru studiul disciplinelor respective.

un popor la altul In sud-estul european. Datoritii Academiilor domnesti spiritul laic si iluministse difuzeaza temeinic In tarile romane. Celelalte popoare din zona balcanica vor atinge nivelulcultural dezvoltat in ¡Arlie romane In secolul al XVIII-lea treptat i mult mai tirziu.

5 C. Th. Dimaras, La Grèce au temps des Lumières, Genéve, 1969, p. 12-13.6 Profesorul Stefan Birsanescu include In istoricul Academiei domnesti din Iasi si invä-

támlntul In limba romana i slavond si in cadrul planului de studii al Academiei domnestidin Iasi, prezinta un tablou pentru perioada 1714-1812, care priveste exclusiv continutulInvatamintului in limba romana. Parerea noastra este a cele doua forme de Invatamint roman

slavon constituie obiect de cercetare Intr-un studiu care trateaza despre istoria generalaa Invatamintului roman, dar nu pot fi incluse In istoricul Invatamintului Academiilor dom-nesti, pentru ca in aceste Academii era un Invatamint exclusiv In limba greaca, care Invata-mint constituie un capitol special din istoria Invatämintului roman. De asemenea nu credemca aproape un secol de la 1714 si pina In 1812 In scolile romane se citea numai dupa Ceaslov,Psaltire, Octoih, Faptele apostolilor i Evanghelie, cum rezulta din tabelul prezentat de St. Bir-sanescu. (Academia.. ., p. 84). Banuim ca asa cum a evoluat Invatámlntul cu limba de pre-dare greaca, tot asa a progresat Intr-o oarecare masura i cel roman. De asemenea, credemca trebuie exclus din continutul invatamIntului Academiilor i cintul bisericesc, care se InvataIn scolile romanesti. Fiind vorba de istoricul Academiei, si nu de istoria Invatamintului, credemca foarte multe elemente culturale date de autor In studiul domniei sale consacrat Academieidin Iasi nu-si aveau locul acolo. In schimb lipseste din studiul profesorului Birsdnescu esen-tialul : continutul Invatamintului In limba greaca. Nu se arata cum a evoluat cursul de filo-zofie si de stiinte pozitive si de ce manuale s-au servit profesorii.

7 Cele trei forme de InvatAmint : elementar, mediu si superior nu s-au mentinut tot,timpul functionarii Academiilor. Adeseori se Intimpla ca personalul didactic fiind 'Taus, chiarJa un profesor, fireste, acest profesor nu putea lndeplini sarcinile unei triple forme de inva-tamint. In asemenea Imprejurari, el se ocupa numai de Incepdtori sau numai de cei avansati,dar aceste cazuri erau de scurta durata. De obicei numarul profesorilor era Intre trei i cinci.Cei mai multi profesori, In numar de 12, au fost la Academia bucuresteana In timpul mitre-politului Ignatie.

www.dacoromanica.ro

116 ARIADNA CAIWARIANO-CIORAN

In Academiile domne§ti s-a pastrat traditia bizantina evoluata.Se predau mai staruitor limba greaca clasica §i operele clasicismuluielenic. Datorita clasicismului, se dezvoltä, in Principate o mi§care cultu-ral a pronuntata. Putem spune c invatamintul din Academiile domne§tia fost inovator §i revolutionar, se preda, adeseori, ceea ce era interzis debiserica ortodoxa. Patriarhia ecumenica era impotriva studierii autoriloratei ai antichitatii, care indepärtau pe credincio§i de la dogmele religiei.

Studiul gramatical. Studiul gramaticii era o mama anevoioasa.Morfologia §i sintaxa limbii grece§ti fiind complicate, se cerea un sustinutefort, atit din partea elevilor care le studiau, cIt§i din partea profesorilorcare le predau.

Se acorda maxe importan ta acestui stadia (precum §i limbii clasicegrece§ti) pentru ca elevii Academiilor s poatä, citi in original capodopereleantichitatii grece§ti, sá poatä gusta frumusetile lor literare §i sá poataaprofunda sensul lor moral §i patriotic. Limba greac'ä clasica era instru-mental celei mai frumoase culturi a antichitätii, care devenea de actua-litate dupa succesele culturale ale Rena§terii §i dupä, avintul pe care neo-clasicismul '11 luase in Occident.

In cadrul cursului de limba §i literatura se predau : gramatica,metrica, prosodia §i poetica. Manualele folosite erau numeroase. Au f ostintrebuintate atit gramaticile vechi cit §i cele noi.

Directoral Academiei domne§ti din Bucure§ti, Sevastos Kyminitisa folosit, pe lingä altele, §i o parafrazare a gramaticii lui Apollonios,facutä de el pentru folosul elevilor sái 8

Cele mai raspindite gramatici predate in forma lor originalá, precum4i in mai multe prelucrari, parafrazari §i prescurtäri, slut manualele luiConstantin Lascaris i Teodor Gazis. Ele au fost editate i reeditate,ince,pind din secolul al XV-lea §i pin& in secolul al XIX-lea. De§i in acestinterval au aparut altele mai metodice, totu§i §i aceste gramatici conti-nuau sa fie cautate. Stim cá profesorii Academiei domne§ti din Bucure§ti :Gheorghe Hrisogon 10, Chiril Lavriotis §i desigur §i multi altii au predatdupa' Gramatica lui Lascaris 11.

8 Parafrazarea lui Kyminitis s-a pAstrat in mss. gr. 70, 461 §i 1224. Ms. 70 a fost inposesia viitorului elev §i profesor al Academiei domne§ti din Bucure§ti, Manase Eliade.

9 Constantin Lascaris, autorul Gramaticii, s-a ndscut la Constantinopol in 1434. A fAcutstudii In Italia Rena§terii §i a fost profesor la Milano §i apoi la Neapole §i Messina. Gramaticasa a vAzut pentru prima datA lumina tiparului la Milano in 1476. Din secolul al XV-lea pindIn al XVIII-lea s-a bucurat de zeci de editii. Numai in cursul veacului al XVIII-lea au apArut14 editii, din care douA venetiene concomitente in 1790, dovadA cA aceastA gramaticA eramult cAutatA.

19 P. Uspenski §i V. Benegev16, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui inmonasterio sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur, tom III/1 Petersburg, 1917, p. 172,ni'. 1731.

11 In Bibl. Acad, s-a pAstrat in mss. gr. 85 §i 451, ambele din secolul al XVIII-lea, Ms.451 provine de la fosta bibliotecA a colegiului Sf. Saya. Gramatica lui Lascaris era folositA§i la inceputul secolului al XIX-lea in casele boiere§ti. De pildA, in 1804 este cumpAratA pentruMihai Sturza, viitorul domn al Moldovei, Cf. Virginia Isac, Biblioteci personale In MoldovaIn secolul al XIX-lea in Revista Arhivelor", anul XII (1969), nr. 1, p. 49.

www.dacoromanica.ro

22 Autorul Gazis s-a ndscut la Salonic, in 1370. A fAcut studii In Italia si a fost profesorla Ferrara Intre anii 1441-1450. Gramatica sa a apArut In 1495, In patru cdrti. Primele editiipurtau titlul latin : Theodori introductivae grammatices libri quatuor ; mai tliziu a apArut sub.titlul grecesc.

'13 Un ms. gr., provenind din bibl. Academiei domnesti din Iasi are Insemnarea until_profesor precizlnd ca a Inceput sd predea dupd acest text In 1776. 0 altd copie din 1799In ms. gr. 1462. Un rezumat in ms. gr. 357. Un text autograf al lui Neofit Cafsocalivitis,Cu teme gramaticale, intr-un ms. care provenea de la Academia domneascA din Buc uresti.Multe precizAri dAm in biografia lui Neofit Cafsocalivitis, care se va tipAri In curind.

Adevdratul autor al gramaticii atribuite lui Lecapinos este Mihail Singhelos. Aceastdgramaticd a apdrut in 1515 si 1520 sub numele lui Lecapinos, impreund cu Gramatica lui TeodorGazis (Legrand, op. cit., III, p. 207 si 256). in 1525 apar intr-un volum pe lIngd operele luiGazis i Pseudo-Lecapinos i cea a lui Moshopoulos (Legrand. III, p. 300), iar In 1526, seadaugd i metrica lui Hefestion (op. cit., III, p. 310). in 1540, se tipdresc Impreund nu.nualelelui Gazis i Moshopoulos (op. cit., III, p.391), iar in 1546 apare din nou manualul lui Mosho-poulos, Impreund cu Gramatica lui Dimitrie Halcocondylis (op. cit., p. 439). Peste aproape doudveacuri i ceva, In 1773, Gramatica lui Moshopoulos va apArea din non la Viena singurd. Ma-nualul de sintaxd al lui Pseudo-Lecapinos, adicd al lui Mihail Singhelos, va apArea sub numeleadevdratului autor abia In 1745, Impreund cu Gramatica lui Alexandru Mavrocordat. ManualuIde sintaxA al lui Mihail Singhelos s-a pAstrat In Bibl. Acad. in patru mss : 372 si 1397 sub numelede Lecapinos, 425 si 470 sub cel al lui Mihail Singhelos. Ultimul ms. este scris de un Stefandin Moldova si provine de la colegiul Sf. Saya. Manualul lui Moshopoulos 11 gAsim in mss. gr.492 si 505. Ambele provin din bibl. colegiului Sf. Saya. Ms. 492 a apartinut lui Scarlatnflosseti,fiind folosit atit de el cit si de prietenii sdi.

15 Cf. mss. 85, 486 si 544.16DraxtioXoyta, Texvoxoyocil XOCT' iperran6xpLacv Tg ypccecrixijg Venetia,

1686.17 De pildd in 1686, 1742, 1747, 1764, 1768 (2 ed.), 1780, 1784 si altele.

OONTINUTUL INVATAMINTTILUI 117

De un succes si mai mare s-a bucurat Gramatica lui Teodor Gazis 12,precum dovedesc reeditärile i prelucrArile, fiind cea mai cautatä In decur-sul veacurilor. In Academiile domnesti a fost mult folositä in forma eioriginal, dar mai ales in mai multe prelueräri. Mult interes a sarnitcartea a patra, care trata despre sintaxg, fiind prelucratä de mai multiprofesori. Cel mai amplu comentariu a fost elaborat de profesorul Acade-miei bucurestene, Neofit Cafsocalivitis, care l-a tipärit la Bucuresti in1768 si au predat dupl acest text, atit el cit i alti profesori in ambeleAcademii domnesti, cum rezultä din manuscrisele pästrate 13.

Alte gramatici folosite in Academiile domnesti de profesori i elevi,precum probeazä manuscrisele cu insemnärile lor pästrate in Biblioteca.Academiei, sint cele care au circulat impreunä cu Gramatica lui Gazis,fiind tipärite impreunä cu aceasta, an.ume : cea atribuitä lui GheorgheLecapinos 14 : ilepi. auvTgecog T(.7.w p-r&-rcov, a lui Manuil Moshopoulos :-65g Tv óvollemov xod pliti-rcov cruv-recEco4, Prosodia acestuia i Metrica luiHefestion.

In Biblioteca Academiei s-au pästrat in citeva manuscrise i manualegramaticale elaborate de Ilarion Cigalas 15 Visarion Macris 16

Ultima gramatic5, a apärut in mai multe editii 17, dar a circulatIn man.uscris si a fost utilizatä in Academiile domnesti. Manuscrisul 544din Biblioteca Academiei, care o cuprinde, a fost färä indoialä un manualscolar. Pe IMO, Gramatica lui Macris mai gäsim copiate In acest manuscris

www.dacoromanica.ro

118 ARIADNA CAMARTAN'O-CIOCRAN

§i Gramatica lui Alexandru Mavrocordat, a lui Ilarion Cigalas si Metricalui Gherasim Vlahos 18.

O gramatia care a avut o largä circulatie In tärile române si dincare s-a pästrat un insemnat numär de copii in. Biblioteca Academiei estecea elaboratä de Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Fiind Intre anii1665 si 1671 director la Marea scoalä din Constantinopol, Mavrocordat aale/tuft gramatica sa (rpccp.lice-rmil =pi auwrecEEcog) pentru a o folosi lacursurile sale 19 S-au servit de aceastä gramaticä si elevii lui Mavro-cordat, viitorii profesori la scoala din Constantinopol : Antonios Vizantiossi Critias, iar mai tirziu a fost adusä si la Bucuresti 28 Stim cä dupä gra-matica lui Mavrocordat au predat profesorii Academiei din Bucuresti :Marcos Porfiropoulos 21, Gheorghe Hrisogon 22 si altii.

0 intrebuin.tare si mai mare a avut Gramatica lui Visarion Macris,elevul lui Mavrocordat. Scrisä intr-o limba simplä si sub formä de 'nitre-bäri si räspunsuri, aceasta a inlocuit gramaticile In limba greacl arhaizantä.

In secolul al XVIII-lea se vor inmulti gramaticile scrise In neogreacäsi cu expunere mai metodicä.

Gramatica lui Antonie Catiforos, tip.áritä In prima editie In 1734dup5, care au unnat si altele a circulat In tärile române si, desigur, afost folositä ca manual In. Academiile domnesti, fiind simplä si cuprinzä-toare. Pe lIngä morfologie si sintaxg, includea si un tratat de poeticä.Aceastä gramaticä, pe lingl altele, a servit de model lui Ienächitä Väcä-rescu la alatuirea gramaticii sale 23

De mare folos au fost elevilor gramaticile elaborate de : StefanComitas, tipäritä in 1800, Neofit Ducas, In 1804, Dimitrie Darvaris, In1806 si douä de Constantin Vardalahos : una pentru greaca veche si altapentru greaca vorbitä. Ele au fost tipärite abia In 1829, dar le-a elaboratcu mult mai inainte pentru a se servi de ele la Academia domneascl.Pentru alcätuirea gramaticilor sale, Vardalahos a folosit multe gramaticiscrise de gramaticieni germani, englezi si francezi, dar de mai mare folosi-a fost gramatica francezului Destutt de Tracy, urmind fidel partea eiteoreticä.

18 Litzica, p. 103-104. Provine de la colegiul Sf. Saya.18 Dupd ce a circulat mult In ms., Gramatica lui Mavrocordat a fost editat6 In 1745,

dupA moartea autorului, Impreund cu manualul de sintaxA al lui Mihail Singhelos.20 ms. gr. 1213 din Bibl. Acad. cuprinde extrase din gramatica lui Mavrocordat predate

la Constantinopol de Antonie Vizantios si Critias. De asemenea din Constantinopol a fostadus aici si ms. gr. 355, cel mai vechi manuscris din Ora care o cuprinde, datat din 1682.

21 P. Uspenski si V. Benegevid, Catalogus..., III/1, p. 172, nr. 1731, si p. 215, nr.1810. De fapt aceastA gramaticA i-a fost impusA lui Marcos Porfiropoulos chiar prin programaelaboratA In 1707 de Hrisant Notara, cf. Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 398. Porfiro-poulos continua s-o foloseascA si In 1715, cf. op. cit., p. 704.

22 Cf. Insemnarea aflatA pe ms. gr. 545. In Bibl. Acad. s-au pdstrat mai multe manu-scrise, cuprinzind In Intregime sau In parte aceastA gramaticA, majoritatea provenind de la.colegiul SI. Saya. Cf. de pildA mss. gr. 85, 184, 544, 576, 600, 614, 616, 647 si 1397.

23 Nestor Camariano, Modelele gramaticii lui Vdcdrescu, In Studii italiene", III (1936),p. 185-191. Probabil VAcdrescu a folosit-o ca manual didactic, clnd era elev la Academia.domneascA, si apoi ca model.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTITL INVATAMINTULU1 119

Nu s-au pästrat in Biblioteca Academiei copii din ultímele manualegramaticale, intrucit in aceastä vreme textele fiind tipärite intr-un tirajdestul de mare, ele eran accesibile profesorilor i elevilor si nu se mai fäceaucopii. De pildä in 1811 erau sub tipar 15 gramatici 24.

Literatura elasied. Cursul gramatical nu era chiar asa dearid, cum se crede. In cadrul acestui curs, profesorii eruditi recurgeauadeseori si la alte discipline. De pildä, Neofit Cafsocalivitis, pentru aexplica a patra parte din gramatica lui Teodor Gazis, punea la contributie,precum ne asigur'ä elenistul francez Villoison, optica, astronomia, logica

altele. De asemen.ea multe manuale de gramatic5, nu se limitau numaila reguli gramaticale aride ; ele cuprindeau si texte literare, de care seserveau profesorii i elevii pentru a pune in aplicare regulile morfoIogice

sintactice. De exemplu, in manualele de gramaticA gäsim sentinte scrisede diferiti poeti, mai ales Sentintele lui Cato, traduse in greacg, de MaximosPlanudis, Sentinfele lui Hrysoloras, Versurile de aur ale lui Pitagora,poema pareneticä a lui Fochilidis si multe altele.

Aceste opere au fost mult citite in evul mediu, ca i in epoca mo-dernä, nu numai in sud-estul european, dar si in tärile occidentale, precumprobeazä diferitele traduceri 25.

Literatura clasia prezenta multe avantaje pentru educarea tine-retului. Ea forma spiritul estetic al elevilor i caracterul lor. Le ofereaexemple de inaltä, tinutä moralä i patrioticä. Admiratorii stiintelorfilozofiei moderne, rämineau credinciosi adepti ai literaturii clasice. Acestaa fost cazul directorului Academiei domnesti din Bucuresti, ConstantinVardalahos. El pleda, fled, rezervä, pentru noua gindirefilozofieä, dar cu privire la literatura care mi depinde de progresultific, ci de talentul literar si de simtul i gustul frumosului, era un mareadmirator al antichitätii. Reputatia Iliadei i Eneidei, spunea el, va Aminevesnicä, 26. Vardalahos va introduce in 1820 in Academia domneascä dinBucuresti ea obiect de studiu si literatura comparatä, scotind in evidentäparalelismul intre literatura veche i cea a popoarelor moderne.

In clasele mici se citeau si se interpretau texte mai usoare ea Sen-tinkle lui Cato, in versiunea greacä a lui Planudis. Primal profesor alAcademiei iesene ruga in. 1707 pe Hrisant Notara trimitä, printrealtele i Sentintele lui Cato, fiinda se simtea acolo mare lipsä de man.uale.

24 ,,A6 Lo -y `Eplifil;", 1811, p. 294. PrecizAm a In Mara de mss. gr. cu continut grama-tical, citate mai sus, In Bibl. Acad. s-au pAstrat si o sumedenie de alte texte gramaticaleanonime, ant In manuscrisele grecesti, cit i In cele roménesti.

65 Amintim clteva traduceri In francezà. Sentinfele lui Cato au fost traduse de PierreGrosnet, 1492 si 1530; de Math. Cordier, 1536; De François Habert, 1530; de Macé, 1538;de Michel Papillon, 1546; de Estienne du Tronchet, 1584. Operele lui Pitagora i Fochilidisau fost traduse in francezé In versuri de J. A. de Baif, 1574; de P. Tamisier, 1589; denBarthé-lemy Fournier, 1577. Versurile de aur ale lui Pitagora au mai fost traduse In francezé si deCatherine des Roches, 1583. Si In zilele noastre versurile pitagoreene slut gustate. O nota tra-ducere In limba francez1 a dat Mario Meunier, 1925, si o traducere In limba romani Irineu,mitropolitul Moldovei i Sucevei, 1940.

26 Const. Vardalahos, `Pvrop tic?) Tkxv7), Viena, 1815, p. 376.

www.dacoromanica.ro

120 ARTADNA CAIVEARSANO-CIORAN

*i In Bucuresti, in 1710, stim c profesorul Gheorghe din Cipru a predatSentinkle scriitorului latin 27, iar in 1748 erau predate de Alexandru din.Larisa. In tot cursul secolului al XVIII-lea, Sentintele lui Cato au fostmanualul preferat de profesori, dovadI numarul mare de copii cu tradu-cere interliniarI, cu parafrazgri sau cu traducen i In neogreacl pIstrateIn Biblioteca Academiei 26.

Alte texte mai usoare pentru clasele mici erau Sentintele lui Hry-soloras 22, Fabulele lui Esop 3°, Versurile de aur ale lui Pitagora 31, operelelui Xenofon. : 'AvecEiccatc; i Kuporrat8doc32.

Cele douI opere ale lui Xenofon sint istorice, dar i filozofice. Cu-prind, ca i alte opere clasice, exemple moralizatoare, exemple de Inte-lepciune si de iubire de aproapele care contribuie la fericirea omului,o temI mult dezbItutg, in sec al XVIII-lea 33. Operele lui Xenofon aufost traduse si predate de directorii Academiei bucurestene : LambrosFotiadis 34 §i Constantin Vardalahos, precum si de altii. Traducerile luiVardalahos slut Insotite si de un mare numär de comentarii, care lämu-resc textul 35.

Un manual folosit mult In mai toate colile grecesti slut Caracterelelui Teofrast : '.1-14Lxo1 xo:pax-r7Ipe;, o culegere de portrete morale, careserveau de exemplu eievilor pentru formarea caracterului lor 36. In ms.gr. 78, datat din 1771, Impreunä cu Caracterele morale ale lui Teofrasteste copiat ì vestitul _Manual al lui Epictet, expresia protestului maselor

22 Bibl. Acad. pach DCLXXXVI/57.28 Cf. de pildA mss. gr. 14, 167 (cuprinde textul atit In found arhaizantd cit i In neo-

greacA) 406, 451, 472, 511, 692, 882. Majoritatea niss. provin din fosta bibliotecA acolegiului Sf. Saya.

29 Primul profesor al Academiei iesene, care, precum am vAzut mai sus a cerut peCato, era dornic sA aibd si pe Hrysoloras, i lntre anii 1800 si 1806 stim cd era predatde profesorul din Iasi Grigorie din Creta. In Bibl. Acad. s-a pdstrat In ms. gr. 76, care esteo copie dupd un text tipArit In 1801.

30 Neofit Cafsocalivitis a predat o introducere la Fabulele lui Esop, ms. gr. 242.Fabulele lui Esop au fost predate la Iasi, Intre anii 1800 si 1806, de Grigorie din Creta, larla Bucuresti de Gheorghe Ghenadie. Const. Vardahalos a predat de asemenea Fabulele luiEsop i chiar a alcdtuit un manual : Mcc.04H.Lovra Ex -rixív MaconeEcav 110.cov, fabulele fiind.traduse In neogreacd. In Bibl. Acad. s-au pdstrat In mss. gr. 511, 542, 591, 864, 1024. Uneledin aceste texte sint cu interpretare interliniard, altele stilt traducen i In neogreacd.

31 MSS. gr. 167, 184, 406, 882. De textil din ms. 167 s-a servit Sevastos Kyminitis.33 Operele xenofoneene sint cuprinse In mss. gr. 373 si 893. Cyropedia mai este cuprinsA

si In ms. gr. 208, lar Memorabilele In mss. gr. 27 si 402. Ms. 893 a fost In 1784 in posesialui Grigore Brincoveanu. Operele lui Xenofon au circulat In limba francezd Ina din 1529 Intraducerea lui Claude de Seyssel (Anabasis) si In traducerea lui Jacques de Vintemille, 1547(Cyropedia). Operele complete in traducerea lui J. B. Gail, 1795-1814, in 10 volume si un atlas.

34 Fericirea omului era una din preocupArile cele mai importante ale moralistilor seco-lului al XVIII-lea si se seria mult asupra acestui subiect. Cf. Paul Hazard, La pens& euro-péenne au XV II le siècle. De Montesquieu a Lessing, Paris, 1963, P. 23.

34 Abytoç `Epp.ç", 1811, p. 83.35 S-au tipdrit dupA moartea sa, dar ele au fost elaborate in timpul clnd era profesor.38 Caracterele lui Teofrast s-au publicat pentru prima data In neogreacA In 1783. Ada-

mantei Coray va da o noud editie In 1799, lar Dimitrie Darvaris clteva editii, incepInd din1795. Aceastd opera morald a servit de manual didactic in decursul veacurilor. In Bibl. Acad.se pdstreazA In mss. gr. 78 si 452, al doilea ms. provenind de la colegiul SI. Saya.

www.dacoromanica.ro

coNITNtrruz. INvATAm.tNTuLui 12L

exploatate §i condamnarea moralei rinduielilor sclavagiste 37. 0 alta copieIn ms. gr. 31, a fost facutä in 1796 de un elev al §colii din Moldova U.

Opera lui Hesiod : 'Epycc xoci. 4.6pxt. a fost introdusa in Academiadin Bucure§ti ca manual didactic chiar de primii profesori: Sevastos Kymi-nitis 39 §i Marcos Porfiropoulos 40. Este un poem didactic in exametri.Poetul a abordat in opera sa probleme filozofice §i sociale ale timpuluisäu cu mult curaj, prezentind formarea lumii materiale san facind o ana-lizI pätrunzatoare a structurii sociale, in mod special repine atentia sa.viata grea a Väranimii. Interesul asupra operei acestui autor s-a mentinutIn decursul veacurilor §i pina in zilele noastre, atit din punct de vedereal formei, cit §i al fondului. A atras filologi de talia lui U. Wilamowitz,E. Meyer sau Fr. Jacob ", precum §i multi traducätori

Un autor clasic mult studiat in Academiile domne§ti a fost Plutarh.Operele lui cu con.tinut filozofic, politic, istoric §i moral au fost multapreciate atit in evul mediu cit §i in epoca iluminismului, devenind lecturacea mai instructiva §i cea mai placuta pentru oamenii culti din Europa..Protagoni§tii Revolutiei franceze se laudau ca au petrecut mai multezile §i nopti citind Viefile paralele ale acestui autor, care le-au deschis noiorizonturi de gindire despre omenire §i despre normele de convietuire.Si pe timpul lui Napoleon, Plutarh se bucura de mare cinste 43. Biografiile

37 Manualul lui Epictet a fost o carte mult cAutatA In toatA Europa. A fost tipAritIn limba greacA de repetate ori §i a fost tradus In mai multe limbi. In limba romAnA avemdouà traducen i moderne. Una a fost elaboratA de Nicolae I. Iacovescu In 1901, cealaltA ¡de-C. Fedele§ In 1925. In limba francezA, IncepInd din 1544, clnd a apArut traducerea lui AntoineDu Moulin, au vAzut lumina tiparului numeroase altele. O traducere contemporanA a fostboratA de Joseph Soulhé, Paris, 1963 (Les Belles Lettres).

38 Cf. si ms. gr. 1030. A apartinut lui Dimitrie A. Sturza.39 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVI, si A. Papadopoulos-Kerameus, IepoaoXuilt.-

, IV, p. 296.48 `IepocroXup.t.v.4..., V, p. 96. Ms. autograf al lui Porfiropoulos provine de la colegiul

Sf. Sava. In Bibl. Acad. opera lui Hesiod s-a mai pAstrat In urmAtoarele mss. gr. : 15, 472.si 692. Ms. 472 provine, de asemenea, de la Sf. Saya.

41 A. Piatkovski, Concepliile filozofice ale lui Hesiod f i exegeza modernd, In Studikclasice", VII (1965), p. 335.

42 In francezd au apArut mai multe traducen Inca din secolul al XVI-lea. De pildA,opera hesiodeanA a fost tradusA de Richard Le Blanc, 1547; de Lambert d'Aneau, 1571 ; deJ.-A. Ball, 1574; de Jacques Le Gras, 1586. Amintim si citeva traducen din secolul nostru.In francezA, 1928; In italianft, 1929; In romAnA de Bezdechi, 1930 si altA editie 1957 ; In ungarft,1955. In zilele noastre a apArut studiul lui Jacques Schwartz, Pseudo-Hesiodeia. Recherchessur la composition, la difusion et la disparition ancienne d'ceuvres attribules à Hésiode, Paris, 1960.

43 Cf. Ap. Dascalakis, '0 'Aacq.i.o'cvortoç Kopcdjg xcd iXeu6epfoc T(.7)v 'EXAvon, Atena,1965, p. 220. Opera plutarheanA a fost tradusft In mai multe limbi europene. Ne mArginimsA semnaldm citeva traducen In limbile francezA si romdnA. In francezA s-a tradus In Intre-gime de mai multe ori, dar s-au fAcut si multe traducen fragmentare. Cea mai veche tra-ducere este din 1559. Apoi au urmat In 1567, 1619, 1799-1803, 1909 si multe altele. Inlimba romAnA a fost tradusA de repetate ori : de Const. Aristia, 1857; de M. JacotA, 1938 ;.de Nicolae Bogdan, 1939; de St. Bezdechi 1943; de N. S. Barbu, a cArui traducere s-ft tipAritde douà ori, In 1957 si 1960. Precum vedem Viefile paralele au fost citite si studiate In limbagreacii In sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, dar iatA cA si In zilele noastre se citesc i apar Inrepetate editii. George Cosbuc nu numai a a citit opera plutarheanA, dar a fAcut si o seriede adnotAri pe marginea ei. Cf. A. Dutu, Biblioteca lui George Cosbuc. Date privitoare la lec-tura si cultura poetului In Studii i cercetAri de Bibliologie", vol. III (1960), p. 185-186..

www.dacoromanica.ro

122 ARIALYNA CAMARTANO-CIORAN

marilor oameni ai Elladei si Romei prezentau interes pentru continutullor bogat in exemple morale. Ele au constituit izvor de inspiratie pentruromancierii i dramaturgii secolului luminilor. Coray considera ea operalui Plutarh, cu biografiile oamenilor antichitätii, era manualul scolar eelmai nimerit ce se putea pune in mina elevilor i profesorilor, i aceastaconvingere l-a determinat s dea savanta sa editie a Viefilor paralele 44.Nu ne indoim c Viefile paralele au fost predate in Academiile domnesti,dei In Biblioteca Academiei nu s-au pastrat copii. Dovada ca opera plu-tarheana a fost mult citita In tarile române este faptul el' ea este eitatade cronicarii români. i celelalte opere ale lui Plutarh au fost mult studiate.Mai ales opera sa despre Educafia copiilor a fost loarte mult apreciata insecolul al XVIII-lea, fiind una din operele clasice pe care profesorii ostudiau Cu predilectie cu elevii lor, datorita calitatilor ei literare, moralesi educative. Aceastä opera pedagogicä a fost predat'ä de mai multi pro-fesori. De exemplu de Manase Eliade intre 1765 si 1767, cum rezulta dinInsemnarile elevilor 16, de Neofit Cafsocalivitis, care a tradus-o si acomentat-o In neogreaca In 178216, de Lambros Fotiadis, care de asemeneaa tradus si comentat o mare parte din operele plutarheene 47. Alte opere.de acelasi autor predate In Academiile domnesti, sint : Ilept Toi3 dotokkr.v 48,Ilept rcoXvispayv.ocrúvlç 48, flrp paoraou-rf.cg 50, extrase din erytcLvec =pay-yaiLovra 51.

Un alt autor, care s-a bucurat de o apreciere tot atit de mare ca siPlutarh, este Lucian din Samosata.

Acest filozof epieurian a ridiculizat In operele sale, mult apreciateIn decursul veacurilor in toata Europa, defectele societatii timpuluiea : aroganta, pedauteria, laeomia pentru avutii, libertinajul i altele.Operele sale au exercitat o puterniel influentä asupra unor scriitori aievului mediu i ai epocii moderne. i In zilele noastre operele lui pot ficitite cu folos. Un volum euprinzind opere alese ale lui Lucian s-a pub-licat In 1959 In traducere româna, pe IMO, altele mai vechi.

AmAnunte despre importanta operelor plutarheene : Ilept rmi8cov iicycoyiigi BEOLTC0Cpeaxipot, despre editiile si traducerile aphrute In Occident precum si despre traducerileMute In limba romAnh, tiparite sau rhmase In manuscris cf. articolul bine documentat alMariei Marinescu-Himu, Plutarh In literatura ronuiria, In Studii clasice", XI (1969),p. 271-278. Recent a aphrut si un alt studiu: S. R. Hamilton, Plutarch, Alexander. Acommentary, Oxford, 1969.

44 Formeazh mai multe volume din vestita sa `EXX-nvLx-h Bi6Xto0.-hx1". Este o editieerudith cu prolegomene i comentarii, In care Coray li expune teoriile sale lingvistice i peda-.gogice. 0 a doua editie in 6 vol. a apdrut la Atena In 1838.

45 Cf. ms. gr. 215 din Bibl. Parlamentului din Atena, descris de Sp. Lambros in Niog'EXX-rpopiwcov", VI (1909), p. 88-90.

46 Ms. gr. 242 din Bibl. Acad. Alte mss. gr., cuprindnd aceastd opera cu traducere inter-liniarà sau in neogreach : 15, 322, 736, 806, 807, 1027.

47 A6YEK `EP14;", 1811, 1:". 83-48 Textele : Des pre ascult are i Des pre curiozitate credem ch le-a tradus In neogreach

sI le-a predat Neofit Cafsocalivitis. Sint cuprinse In acelasi ms. 242, In care se ghsete si tradu-cerea lui Despre educarea copillor i altele. Opera Des pre ascultare, In alte traducen sau para-frazdri, se gdseste si in mss. gr. 16, 56, 322 si 1027.

49 Mss. gr. 16, 242, 672, 1027.5° Ms. gr. 357 din Bibl. Acad.51 Ms. gr. 519, provine de la colegiul Sf. Saya,

www.dacoromanica.ro

OCINTINUTUL INVATAMINTULUI 123

Operele lui Lucian au fost introduse in studiu in Academiile dom-ne§ti chiar de primii profesori. Sevastos Kyminitis a parafrazat §i, desigur,a, predat Dialogurile mortilor, care au fost traduse in neogread, i comen-tate cu elevii lor §i de profesorii Marcos Porfiropoulos, Gheorghe Hrisogon,Neofit Cafsocalivitis, Chiril Lavriotis, Lambros Fotiadis, ConstantinVardalahos §i. probabil §i de altii 52 Dialogurile plutarheene au fostpredate §i in Academia din 12,0 de Grigorie din Creta.

vestitele discursuri tle lui Demostene, marele orator al antichi-tätii, nu lipseau din programa Academiilor. Le-au interpretat cu eleviilor Neofit Cafsocalivitis 53 §i Lambros Fotiadis " la Bucure§ti, ChiriacosTriantafilu la Iai55. Desigur c au fost predate §i de alti profesori,la Biblioteca Academiei s-au pastrat numeroase copii cu interpretareinterliniarä, 56.

In cadrul cursului de literatura, firqte un loe de frunte ocupa §ifiada, una din cele mai desavir§ite cregii ale genului epic din literaturauniversalä. Unele rapsodii au fost traduse §i interpretate la Academiadin Bucure§ti de Neofit Cafsocalivitis ", de Teodor din Dristra 58, deelevul ion, Manase Eliade 59 §i de altii. tim c in 1811 aceasta capodo-pera a fost analizatä,' de profesorul Atanasie Vogoridis 60. La BibliotecaAcademiei s-au pästrat numeroase copii din secolul al XVIII-lea, cutraducere interliniara, multe din ele provenind de la Sf. Saya 61.

Odele lui Pindar au fost parafrazate §i predate de Sevastos Kymi-nitis 62, de Lambros Fotiadis 63 §i desigur §i de altii.

Genul dramatic al antichitatii grece§ti este mai slab reprezentatIn lista operelor literare studiate In Academiile domne§ti. Predarea trage-diilor §i comediilor era interzisä in secolul al XVIII-lea in §colile grece0ide catre patriarhia ecumenica pentru motivul cà aveau elemente ateiste,totu§i la Academia din Buctire§ti, tragediile lui Sofocle §i Euripide, precum

comediile lui Aristofan, au constituit obiect de studiu, precum dove-

52 A. Papadopoulos-Kerameus, lepocso).14ivrodi, V., p. 96. In Bibl. Acad. textele luiLucian s-au pdstrat In mss. gr. 15, 208, 275, 300, 322, 332, 402, 406, 413, 451, 460, 462, 472,882 si 1024. Multe din aceste manuscrise au textele cu traducere interliniard, ceea ce dovedeste cdslut texte scolare. Ms. 275 provine din bibl. mitropolitului Iosif Naniescu ; ms. 402 de la cole-giul Sf. Saya, iar ms. 1024 din bibl. lui stefan Sihleanu.

53 Ms. gr. 242 de la Bibl. Acad.54 ,..A.6yLog `Epp.-7K", 1811, p. 83.55 loan Bianu, Catalogul manuscriptelor romdnefti, vol. I, Bucuresti, 1907, p. 644.56 Mss. gr. 56, 64, 208, 423, 451, 864.59 Ms. gr. 427 de la Bibl. Acad.53 Ms. gr. 242 de la Bibl. Acad. Textul este scris in 1784 de un elev al lui Teodor din

Dristra, numit Ghitd.59 Manase Eliade a predat rapsodiile lui Homer intre anii 1765 si 1767, cf. ms. 215 din

Bibl. Parlamentului din Atena descris de Spyridon Lambros In Nioç 'EXXlvoii.vkicav", VI(1909), p. 89.

6° Atanasie Vogoridis a publicat cursul sdu In revista vienezd MyLo; `Epi.eiN" din1812, In mai multe fascicole in continuare.

61 Mss. gr. 24, 167, 228, 274, 316, 406, 424, 451, 807, 882.62 A. Papadopoulos-Karameus, `IepocroXut.ivrixil ..., IV, p. 124, nr. 143, si p. 296, nr. 322.63 A6roç `Epp5jç", 1811, p.83.

www.dacoromanica.ro

124 ARLAVNA CAMARIANO-CIORAN

dese manuscrisele pgstrate cu interpretare interliniarg 64 Kyminitis a,parafrazat §i predat Ajax §i Hecuba de Sofocle 66, Marcos PorfiropoulosAjax de Sofocle §i comedia Plutos de Aristofan 66, iar Atanasie Vogoridis-a analizat cu elevii si tragedille luí Sofocle 67.

operele istoricilor : Herodot, Tucidide §i Herodian au fost stu-dia,te in Academiile domne§ti, dar nu in cadrul unui curs de istorie. Eles-au pgstrat Cu interfratare interliniarg. Acest fapt dovede§te cg fäceauparte din programa studiului limbii §i literaturii grece§ti 68 Comentariila operele lui Tucidide a fäcut profesorul Neofit Cafsocalivitis 69. LambrosFotiadis a tradus in neogreacg, operele istoricilor Tucidide §i Herodot.

le-a predat elevilor sgi 79, Grigorie din Creta a predat intre anii 1800§i 1803 pe Herodian n.

Precum vedem operele antichitgtii continug, sg, fie predate §i la.inceputul secolului al XIX-lea, dar acest fapt nu trebuie confundat cutraditionalismul, ci dimpotrivg trebuie privit dans la perspective del'innovation. Le retour á l'antique coincide avec l'esprit de révolte" 72.

Opere parenetice. Un gen literar mult studiat in Academiile dom-ne§ti este cel parenetic, introdus chiar de Sevastos Kyminitis. Precum se§tie, pareneza este un discurs sau o epistold, in care se dau precepte, se aratgmodul de comportare a omului In diferite imprejurgri ale vietii pentru ca sä,fie virtuos §i fericit. Parenezele sint un fel de c'grti de bung cuviintg, pecare le gäsim i in literatura moderng. Unele din aceste pareneze aufost alcatuite special pentru suverani. in ele se dau, algturi de preceptegenerale, intilnite in toate parenezele, §i indicatii speciale de care arenevoie un §ef de stat.

Literatura pareneticg a ap'ärut in antichitatea greacg, dar s-a bucuratde o mare inflorire in epoca de strälucire §i prosperitate a Imperiuluibizantin, cind granitele acestui Imperiu se intindeau ping, la Eufrat §icuprindeau in interiorul lor mai multe popoare cu obiceiuri §i traditiidiferite. Cirmuirea acestor popoare devenea din ce In ce mai anevoioasg,se cerea multg abilitate §i diplomatie, de aceea se acorda o deosebitgatentie cre§terii §i educatiei principilor mo§tenitori ai tronului Bizan-

64 Hecuba lui Euripide este cuprinsA In mss. gr. 316, 406, 503 si 519, iar Oreste In ms-gr. 882. Comedia lui Aristofan : Plutos s-a pdstrat In mss, gr. 208, 451, 462, 472, 511. Matela Bibl. Acad.

65 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., IV, p. 296, si Hurmuzaki, Documente, XIII,.p. XVI.

66 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., V, p. 95 si 96; manuscrisul provine de la cole-giul Sf. Sava.

67 Analiza literarA a lui Atanasie Vogoridis asupra tragediilor lui Sofocle s-a publicatIn A6r.oç TN./5K" din anul 1811, In mai multe fascicole In continuare.

68 Mss. gr. 208 si 1026 de la Bibl. Acad. cuprind o parte din opera istoricA a lui Tucidide ;primul ms. cuprinde o traducere In neogreacd, iar al doilea o interpretare interliniarA.

69 Gh. Zaviras, 'EXXo'cg, p. 485-486.A6r.og `Epi.tijg,", 1811, p. 83.

21 loan Bianu, op. cit., p. 644.22 C. Th. Dimaras, La GrAce au temps des Lumières, Genève, 1969, p. 15.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 125

-tului. Iata motivele care au generat dezvoltarea i inflorirea acestui genliterar, numit i Oglinzile domnilor.

Domnii fanarioti incurajeaza genul parenetic si pe Rugg' faptulse alcatuiesc opere noi de acest gen, se reactualizeazä si cele vechi. Dorind

pregateasa pe fili lor pentru a-i urma la domnie, domnii fanariotile puneau in mina tratatele bizantine ce indicau virtutile pe care tre-buia sa le posede suveranii si indatoririle lor fata de poporul pe care.guvernau.

Sevastos Kyminitis, a ales citeva din cele mai reprezentative opere.de acest gen si le-a tradus in neogreaca, pentru a le face mai accesibile,

le-a oferit domnitorului Constantin Brincoveanu, dar in acelasi timple-a predat i elevilor

Din operele de acest gen ale antichitatii grecesti au fost alesepredate : Discursul cdtre Nicocles al lui Isocrate, precum si Discursulcdtre Demonicos, atribuit aceluiasi Isocrate.

Ca orator, Isocrate este inferior lui Demostene, discursurile saleinsa au fost mult apreciate pentru continutul lor parenetic si moral.Acesta a cautat sa fundamenteze retorica pe baze morale, indepartindu-sede sofisti, care acordau mai mare importan tä formei, neglijind fonduletic. Stilul su prezinta o oarecare monotonie, iar gindirea sa nu esteintotdeauna justa, totusi, in epoca sa, chiar i in zilele noastre, opereleisocratice au fost i slut malt apreciate. Secole de-a rindul au fost stu-diate, traduse i imitate. Dovada ea Discursurile isocratice prezinta mareinteres este faptul c5, chiar in secolul al XIX-lea, precum i In zilelenoastre, ele continua sa fie de actualitate, apreciate i reeditate 73.

Isocrate Ii punea drept tintl sa inspire locuitorilor oraselor, cirmuito-rilor i cetatenilor sentimente morale. Recomanda indulgentä, egalitate,patriotism, iubire pentru libertate, respectarea angajamentelor mate etc.Discursurile sale erau recomandate suveranilor, fiind izvoare de pretioaseinvätäminte pentru o cirmuire rezonabill. De pilda In Discursul catreNicocles, Isocrate sfatuieste pe elevul säu sa iu.beasca i s'a ocroteascäpe supusii sal, mai ales pe cei simpli i slabi de povara impozitelorde exploatarea slujbasilor. Il indeamnä sä nu pastreze traditii vechicare nu slut in interesul obstesc. Sá aibä legi drepte i sä judece cu chib-zuiala i dreptate. SI reverse generozitatea sa asupra vaduvelor, batri-nilor ì copiilor.

73 Din bogata colectie de traducen i editii ale discursurilor isocratice In mai toatelimbile europene amintim numai clteva care au avut o mai larga circulatie. De pilda : a luiLouis Maigret, 1544; a lui J. Bache, 1544; a lui Ant. Macault, 1547; a lui De Matha, 1547;.a lui S. A. de Wassigny 1549; a lui Louis Le Roy, 1551 §i 1568; a abatelui Auger, 1781; a.lui Langue, 1803; a lui Coray, 1807; a lui Baiter §i Sauppe 1839; a lui Fredericus B/ass,1886 ; a lui Max Scheider, 1886 1888 ; a lui Georges Mathieu et Emite Br6mond; 1928 §i1960 (les Belles Lettres) ;a lui Friedrich Zucker, 1954. Discursul pseudo-isocratic catre Demonicosa fost tradus In romand de Dinicu Golescu §i intercalat In opera sa : Adunare de pilde, 1826, (cf.§i Al. Dutu, Un critique des normes de conduite Isocratiques: Dinicu Golescu, In Revue des étudessud-est Européennes", tom. V (1967), nr. 3-4, p. 476), precum o de Gh. Murnu In cule-serea sa : Din comoara de tnfelepciune antic& Bucure§ti, 1923.

www.dacoromanica.ro

126 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Discursurile lui Isocrate le-au interpretat cu elevii lor mai multiprofesori 74. Sevastos Kyminitis 75 care le-a tradus in neogreacä §i le-adedicat domnitorului Constantin Brincoveanu, Marcos Porfiropoulos 78,Neofit Cafsocalivitis 77 §i altii.

Discursul ceitre Nicocles a fost tradus de directorul Academiei ie§ene,Mesiodax, in neogreaca §i franceza 78. Fail, indoialac i acest profesorl-a predat la Ia§i. Mesiodax nu a facut numai o simpla. traducere. El aaprofundat gindirea isocraticä umanitarista §i parenetica §i multe dinideile autorului clasie le-a repetat in operele sale.

Din produsele bizantine, un loe de frunte ocupa Capitolele pare-netice ale lui Agapet. In prefata-dedicatie catre Brincoveanu, pusä infruntea tradueerii acestor capitole 78, Kyminitis arata ea' operele parene-tice pe care i le dedica' sint mai scumpe decit aurul, argintul §i pietrelepretioase, pentru eä din ele suveranii invata' care este menirea lor.sfatuie§te sá citeascä §i sá reciteasca meren parenezele §i sá cirmuiascaa§a cum Il invata ele. Foloasele pe care le pot avea suveranii, citindopera lui Agapet, sint mari, caci aceastä opera, nu se adreseaza, spuneKyminitis, unui rege neinsemnat, ci marelui imparat Iustinian 8°.

Aceastä opera parenetica a avut Inca din secolul al XVI-lea o largäcirculatie atit in Occident, eh §i in sud-estul european, prin traduceni§i reeditari in limbile latiná, franceza, slava, romana §i neogreacä. Inte-resul pentru opera lui Agapet s-a mentinut pinä in secolul al XIX-lea

74 Operele isocratice s-au pastrat In Bibl. Acad. In urmatoarele mss. gr. : 15, 185, 208274, 275, 316, 406, 423, 451, 460, 462, 503, 672, 871, 1022, 1023, 1027, 1258. Ms. 460 a fostscris pentru Constantin Sutu i prietenii sài. Ms. 1022 provine din biblioteca lui t. Sihleanu,iar ms. 274 din bibl. mitropolitului Iosif Naniescu.

75 Constantin Daponte, Kccreaoyog..., in Const. Erbiceanu, Cronicarii..., p. 204.76 A. Papadopoulos-Kerameus, `IepocroXop.mxil, V, p. 95.77 Ms. 21 din Bibl. Parlamentului din Atena, descris de Sp. Lambros In 1\16o;

voilvil[uav", I (1924), p. 361-362.78 A aparut la Venetia in 1779.79 Capitolele parenet ice ale lui Agapet s-au pastrat In Bibl. Acad. In mai multe mss.,

atIt in forma originala, clt si In traducen i In neogreaca. Cf. mss. gr. 15, 274, 316, 322, 406,511, 552, 577, 725, 1092, 1202 si 1224.

" Probabil ca opera lui Agapet, alcátuita din 72 de capitole scurte, Kyminitis a tradus-opentru insusi Brincoveanu, iar celelalte opere parenetice pentru tinerii lui fii. Genul pareneticill interesa mult pe inteleptul domn. Din Indemnul lui, Hrisant Notara a tradus In neogreacaInvdmturile atribuite lui Vasilie Macedoneanul catre fiul sail, pe care domnul Tarii Romanestile-a tiparit cu cheltuiala sa la Bucuresti In 1691. Probabil ca tot din indemnul lui Brincoveanua tradus i loan Comnen In 1697 in neogreaca Maxime de regi f i generali, precum i Maximede filozofi f i retori i le-a dedicat domnitorului Constantin BrIncoveanu (Ms. gr. 1044 de laBibl. Acad.).

81 Prima editie In limba greaca este In 1509. 0 reeditare a textului grecesc Insotit detraducere latina apare in 1518, dupa care urmeaza i alte editii. In limba franceza primatraducere se tipareste In 1563, elaborata de Jean Picot. Au urmat traducerile lui Pardoux duPrat, 1570, §i ale lui Jérilme de Bénévent, 1612. In limba slava opera lui Agapet a fost tradusade Petru Movila i tiparita la Kiev In 1628. Traducerea in limba romana a circulat In manu-scris Inca din secolul al XVII. Este interesant de stabilit daca In cele clteva manuscrise Incare s-a pastrat textul roman este o singura traducere sau mai multe, independente una dealta, si daca traducatorul sau traducatorii au folosit numai originalul lui Agapet sau i ver-siunea lui Kyminitis. Era bine daca Alex. Dutu lamurea aceasta problema in articolul :

www.dacoromanica.ro

CONTINUTT.TL INVATAMMTULUI 127

Operele parenetice elaborate pentru educarea tinerilor mo§tenitoride tronuri erau tot a§a de folositoare §i oricArui tinä'r, oricärui om,pentru formarea caracterului säu moral §i pentru deprinderea bunelormoravuri. Pentru acest motiv, operele ca continut parenetic au fostmult studiate in Academiile domne§ti.

De o deosebitä apreciere s-a bucurat Diseursul eettre imparatulArcadio despre domnie al lui Synesie, care stirne§te interes §i in zilelenoastre 82. Acest discurs a fost predat de profesorii din Bueure§ti : Sevas-tos Kyminitis 82, Teodor din Tirnavo ", Neofit Cafsocalivitis 85 §i Lam-bros Fotiadis 86 Era una dintre operele literare §i parenetice in acela§itimp pe care profesorii o interpretau cu predilectie, datoritä calitätilorei morale 87. De altfel, atit Diseursurile lui Isocrate §i Synesie, cit §iCapitolele lui Agapet au fost introduse obligatoriu in programa Academieibucure§tene elaboratä in 1707 88.

Sevastos Kyminitis a tradus in neogreacä §i opera pareneticä alui Theofilact arhiepiscopul Bulgariei Ilcccadoc 6accramil 'rrpòç thv Hopcpupo-y6vvryrov Kcava-rocv-rivov pe care credem cä a studiat-o cu elevii säi 89.

Si Capitolele parenetice catre Leon, atribuite lui Vasilie Macedo-neanul, au fost parafrazate §i predate de profesorii Aeademiei domne§tidin Bucure§ti Teodor din Dristra " §i Chiril Lavriotis 91.

Credem cá nu gre§im dad, vom introduce in ciclul parenetic §iciteva opere pästrate in manuscris in Biblioteca Academiei. E vorba deo culegere de opere educativ-parenetice pentru care se precizeazäslut destinate domnitorilor: `137yroptwil TO5 fryetx6vog 92, 11*Lxil Toti i)yet.t.tivo 93,

Acrytx41 To5 ilys1.46vog 94, Oucroch 'ros 17yei.i.61voç 95, AL8ctaxcaeZov -rob' i)yep.6voq xcaeúyevi.Lv avap6v. Mépog 8eírcepov. Obtovop.LA -ro5 ilyeti.6vo; 96 riatTLXil

Le Miroir des princes" dans la culture roumaine (Revue des études sud-est européennes",tom. VI (1968), nr. 3). 0 traducere In neogreaca, elaborata de Serafim Pisidios, s-a tiparit laVenetia In 1782. 0 alta editie in 1816, Impreuna cu Viaja f i fabulele lui Esop i Hristoilia luiAntonie Vizantios. Precum vedem si In secolul al XIX-lea aceastd opera parenetica era cantata.

88 O traducere In limba franceza cu note, comentarii i introducere, elaboran de CristianLacombrade, a aparut la Paris In 1951 (Les Belles lettres).

88 ms. gr. 557 din Bibl. Acad. cuprinde mai multe traducen i facute de Kyminitispredate elevilor sdi.

84 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 351-352.85 Mss. gr. 242 si 1023 din Bibl. Acad.

A6yLoç `Epti.-7]g", 1811, p. 83.Discursul lui Synesie care Arcadie s-a mai pastrat In mss. gr. 233, 274, 423, 424,

460, 517, 557, 726, 1027 si 1288 din Bibl. Acad.Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 393.

89 Ms. gr. 557 din Bib]. Acad.99 A. Papadopoulos-Kerameus, lepocroXu[wrocil..., I, p. 568 non.91 Operele lui Agapet i Vasilie Macedoneanul au fost traduse i In limba rornana o

au circulat In mai multe copii manuscrise.92 Mss. gr. 457, 513 §i 529 din Bibl. Acad.93 Mss. gr. 441 si 529 din Bibl. Acad.94 MSS. gr. 441 si 513 din Bibl. Acad.

Mss. gr. 441 si 529 din Bibl. Acad.96 Mss. gr. 441 si 529, din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

-128 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

irrep.6VO4 97. Bänuim cá aceste opere au fost studiate in Academiile dom-nesti pentru cá toate manuscrisele care le cuprind provin din bibliotecaColegiului Sf. Saya. Trei volume manuscrise cuprinzind aceste texte eransi in biblioteca lui Constantin Mavrocordat. In aceste manuscrise se faceprecizarea c'ä ALSocaxoadov Tc.7.)v Ilyst).6vcov xcci 4i)yevc-iiv avapc7.)v ca i celelalteopere aratate mai sus, precum si o geografie slut o traducere fäcuta deAndreas din Atena

Hristoitii. In secolul al XVIII-lea slut incluse in continutulinvätamintului ì Hristoitiile sau c'ärtile de bunä cuviinta, manuale peda-gogice care au drept scop educarea morala a copiilor i familiarizarealor cu bunele maniere. Hristoitia lui Antonie Vizantios, avind la bazarenumita opera a lui Erasm din Rotterdam: De civilitate morum pueri-lium 99, care a avut un deosebit succes in Occident in evul mediu, a fostunul dintre cele mai räspindite manuale in grecesti precum si inAcademiile domnesti 100.

Hristoitia lui Vizantios s-a tipärit pentru prima data in 1780 In Enci-clopedia lui Patusa loi, dar pina la tipärire a circulat mult In manuscrisIn tarile romane si in intreaga Peninsula Balcanicl, cum dovedeste numa-rul mare de manuscrise aflate in diferite biblioteci, precum i prelu-crarile facute dupa textul inedit al lui Antonie Vizantios 1".

97 Mss. gr. 441 ;i 513 din Bibl. Acad.99 Cf. ;i N. Iorga, Pilda bunilor domni din trecut raid de ;cod/a romdneascd, In Analele

Academiei Romane", sect. ist., seria II, tom XXXVII (1914), P. 89. (Se publica catalogulbibliotecii lui Constantin Mavrocordat). Aceste texte figureaza i intr-un alt catalog al biblio-tecii Mavrocordatilor, cf. ms. rom. 603, f. 292v din Bibl. Acad.

99 Textul erasmic cu multe sfaturi morale ;i pedagogice, cu multe amplificarifacute in decursui veacurilor, a fost tradus din latind In neogreaca de un anonim. Apoi

textul anonimului a fost transpus de profesorul din Constantinopol, Vizantios, din neogreacaIn greaca arhainzanta, pentru ca mai tirziu alti prelucratori ;it traducatorisa inlature yes-mintul frumos i stralucitor al graiului vechi i s-o lmbrace In haina saracacioasa a limbii-vorbite.

1® In Bibl. Acad. Hristoilia s-a pastrat In clteva mss. cu interpretare interliniara, cf.mss. gr. 44 (este o copie facuta in 1764 In Bucure;ti), 76, 274, (copie din 1738), 402, (provinede la colegiul Sf. Saya), 672 (copie din 1774).

101 Atit de mult a placut Enciclopedia i ant de cautata era, Inca Intre anii 1780 01882 a fost retiparita de 19 ori.

192o prelucrare versificata In neogreaca a facut Chezarie Daponte, publicata In 1770,Inainte de tiparirea textului lui Vizantios, pe care l-a folosit in manuscris. A alta versificarea Meat Daniil Kerameus din Patmos pentru elevii sai, ramasa inedita. Si dui:a desfiintareainvatamintului grecesc In Wile romane, Hristoilia continua sa fie apreciata. Naum.ceanu a pregatit in 1829 o editie greco-romand, traduclnd textul lui Vizantios atilt In neogreaca,.cit 0 in romana. Hristoitia lui a ramas inedita Cu toate stradaniile sale de a o da la luminatiparului. Textul lui autograf se pastreaza in ms. rom. 1487 din Bibl. Acad. 0 Rita prelu-crare versificata In limba romana a facut Anton Pann In 1834, dar se pare ca a mai fost0 o alta traducere mai veche, intruelt in 1823 Hristoitia se preda la ;coala romaneasca dinRoman de dascalul Teodor Verescu (V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, I, 110). Multe ama-nunte despre originalul lui Erasm din Rotterdam, despre larga circulatie a textului lui Vizan-tios i despre prelucrarile In limbile greaca, romana i slava da D. Russo, Sludii ;i critico,Bucure;ti, 1910, p. 27-52.

www.dacoromanica.ro

CONTMTUTUL INvATAMtNTULU1 129

Enciclopedii. In secolul al XVIII-lea, in cadrul cursului de limba§i literatura se folosea foarte mult Enciclopedia in patru volume a luiPatusa, care cuprindea tot ce era necesar elevilor pentru dobindireaunei culturi enciclopedice. Alcatuirea acestei enciclopedii : 'EyxuxXoncactoc(paoXoyLx1), aparuta la Venetia in repetate editii 103, a fost o idee dintrecele mai fericite, intrucit in cele patru volume erau cuprinse mai toateoperele antichitätii care se studiau in scolile grecesti, ca : Dialoguri scrisede Lucian si de altii, operele plutarheene, lfemorabilele de Xenofon,Criton sau despre adevä'rata glorie de Platon, diferite scrisori, printre caresi unele din scrisorile atribuite lui Falaris si unele din ale lui Synesie,atit de mult studiate, Discursurile lui Isocrate catre Nicocles i Evagora,discursul plataic si cel catre Demonicos atribuit lui Isocrate, Discur-surile lui Lucian : Lauda patriei, Ucigasul tiranului, Discursurile olin-tiace i filipice ale lui Demostene, Discursul lui Synesie catre Arcadiedespre domnie, Omiliile lui Ioan Hrisostom, Vasilie cel mare, Atanasieeel mare, Grigorie din Nazianza, si multe altele. Precum vedem, mai toateoperele autorilor clasici studiate in Academiile domnesti, fiind inacce-sibile elevilor din cauza editiilor rare si scumpe erau copiate din aceastaEnciclopedie. In secolul al XVIII-lea ea a fost cartea cea mai räspinditasi cea mai accesibila elevilor. O multime de caiete scolare, care s-au p'äs-trat in Biblioteca Academiei, salt copii dupa' Enciclopedia lui Patusa 1°4.

Sistemul Enciclopediilor, dovedit a fi bun si util, a continuatIn secolul al XIX-lea. Fapt important, mai toate noile Enciclopedii vorfi elaborate de profesorii Academiilor domnesti. Intre 1812 si 1814, vaaparea la Viena Enciclopedia lui stefan Comitas in 12 volume : 'EptuxXo-7TC4L3EECCÉXXIMX(.7)NO t.I.CCII1J.ÓCTC1310 gx TEL») cipía-ccov auyypcaphov xed, nortyriLv 1"Enciclopedia lui Comitas era un manual coraplet pentru cursul de limbasi literatura; cuprindea elenaente de gramatica practica i teoretica, deretoricl, poetica i texte selectionate din operele autorilor clasici. S-atipärit cu ajutorul acordat de boierii români, mai ales de fratii Golescu.Enciclopedia lui Comitas nu numai ca a fost de mare folos elevilor Aca-demiilor domnesti, dar ceva mai mult, elevul lui Comitas, Dinicu Golescu,

va folosi, pe lined alte opere, pentru a alcatui si a da tineretului romanacea Adunare de pilde bisericesti i filozofesti, tiparita la Buda in 1826.Precizä'm cá sistemul Enciclopediilor era practicat i in Occident. Eranelaborate exact in felul in care le alcatuiau i profesorii Academillor.Un exemplu este Enciclopedia in patra volume anuntata in 1818 de'Theoclitos Farmachidis, opera filologului german Fr. Jacob.

103 De pilda in 1710, 1741, 1744, 1758, 1778, 1780, 1795, 1802, 1804, 1817, 1819 sialtele. Cf. Legrand, op. cit., I, p. 82, 282-283, 317-318; vol. II, p. 269, 326-327 si DimitrieGhinis i Valerios Mexas, Ta-trAxil r3t6Xtcypcuploc, vol. I, numerele : 117, 251, 332, 632,

753, 964, 1151, 1848, 3116.104 Cf. ms. gr. 322, In care slut copiate nu mai putin de 21 de serien i Ins. 511, In

care sint extrase peste 30 de opere din cele patru volume ale Enciclopediei lui Patusa.106 0 a doua editie va aparea la Atena 1ntre anii 1839 si 1840, dei de mult era epui-

zatA si se simtea nevoie de ea. In 1820, autorul anuntase o nouà editie, dar evenimentele nui-au permis realizarea planurilor sale.

c. 363

www.dacoromanica.ro

130 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Theoclitos Farmachidis a intervenit la materialul prezentat de scrii-torul german cu unele completari. A adaugat trei planve cu figuri deanimale, necesare pentru o mai bung, intelegere a istoriei naturale,doug, härti pentru geografia Teche i noug, "6.

Profesorul Comitas a elaborat vi o altg, culegere de proportii maride materiale didactice, publicata in 15 -volume : Ilataccywr.xec p.ab-Iw.ccrocAceste manuale le-a ale/tuft vi le-a folosit in timpul cind era profesorla Bucurevti, dar din cauza evenimentelor au apgrut intre anii 1827 vi1828. Aceste 15 -volume cuprindeau elementele necesare pentru dobin-direa unei culturi enciclopedice de invatämint elementar vi liceal.

Comitas a introdus in culegerea sa vi opera italianului FrancescoSoave, ZToLze Lar)ç npayilccretoc wept cIpziLv Toi5 civ,&pd.nrou, pe care o tradu.-sese in neogreaca un alt profesor al Academiei domnevti din Bucurevti,Gheorghe Ghenadie.

O Enciclopedie de proportii mai mici, in trei -volume, a elaboratprofesorul Const. Vardalahos. Aceastg, Enciclopedie, cuprindea date

elementare de cronologie, istorie, geografie, vtiinte naturale, fizic5,, mate-matica, sfaturi morale vi educative, cu exemple pozitive pentru a fi urmate

exemple negative pentru a fi evitate.Materialul didactic este prezentat intr-o forma uoar i atractiva,

In forma mult obivnuita de intrebäri i räspunsuri, alternind cu unelemici povestiri morale. Acest manual 1-a elaborat in timpul activitätiisale profesorale in Bucurevti ; pe lingl faptul cg, era manualul didactical elevilor Academiei, il foloseau vi multi parinti pentru educarea copiilorlor. A circulat mult in manuscris ping, a vazut lumina tiparului, il copiauprofesorii precum i elevii, dupg, propria marturie a autoruluim.

O alta Enciclopedie care a avut la baza cele mai bune manual&vcolare germane vi noua ideologie pedagogicg, este : ZToLxeLeoalg 'EyxuxXo-ncacía, alatuitg, de profesorul Academiei domnevti, Gheorghe Ghenadie,impreung, cu prietenul sau Gheorghe Lassanis. Gheorghe Ghenadie,bun profesor vi pedagog, vi-a dat silinta sa punä la indemina elevilorsM manuale uvoare, dar cuprinzatoare. Ghenadie i Lassanis au tradus.din manualele germane, alcatuite dupa ultimele sisteme vtiintificepedagogice, ceca ce au considerat potrivit pentru elevii lor vi au alcatuit.o Enciclopedie elementard1". In cele vase volume sint cuprinse cunov-tinte generale pentru studierea limbii grecevti, notiuni de aritmeticg,de vtiinte naturale etc. Al VI-lea volum cuprinde exercitii pentru_dezvoltarea facultätilor psihice i instructiuni pentru profesori relativela folosirea Enciclopediei respective. Aceste 6 volume, care formeaza-primul ciclu, au fost pentru acea vreme manuale foarte utile elevi-lor. AlCatuite dupg, metodele pedagogice moderne, elevul inainteazä.treptat de la cele cunoscute la cele necunoscute. Materialul didactic era

108 Cl. Adytoç 'Epg;", 1818, p. 502-503.107 Vol. al II-lea este cuprins In ms. gr. 1172 din Bibl. Acad. Manuscrisul a fost clAruit

chiar de autor lui N. Docan la Bra§ov, In 1824, unde se retrAsese Vardahalos In 1821.108 A apArut Intre anii 1819 §i 1821 In 6 volume.

www.dacoromanica.ro

CONTINuTUL INVATAmINTULUI 132

esalonat in functie de particularitätile de virstä ale elevilor, incit sä seasigure dezvoltarea capacitätilor intelectuale ale acestora.

Dupä aceste manuale, care cuprindeau ultimul cuvint al litera-turii didactice germane, a predat Ghenadie la Academia dom.neasc&din Bucuresti, i desigur ele au fost folosite si la cea din Iasi, fiindc5, ace-leasi manuale erau intrebuintate In ambele Academii.

Si fostul profesor al Academiei din Iasi, Daniil Filippidis plänuiseIn 1820 elaborarea unei Enciclopedii in 12 volume, care urma s cuprindlelemente pentru dobindirea unor cunostinte generale din toate domeniile.Aceastä enciclopedie era destinatä copiilor care invätau 5-6 ani. Eveni-mentele din 1821 au zädärnicit insä planurile sale.

Se dovedeste deci c5, Enciclopediile au constituit inc5, din 1710 untip de manual didactic foarte rä.spindit in secolul al XVIII-lea i ince-putul celui urmätor, folosit mult i in Academiile domnesti i totusi,in studiile consacrate Academiilor, acest manual a fost pe deplin ignorat_Credem el e cazul sä ocupe locul ce i se cuvine.

Metrica i poetica. Aceste discipline ale literaturii, caretrateazä,' despre regulile privitoare la structura ritmicA a versurilor, des-pre versificatia din punct de vedere al raportului dintre silabele unui vers,considerate dupä accent i dupä lungime, i analizeaz5, creatiile poetice,.au fost mult studiate In secolul al XVIII-lea.

In ce priveste metrica, in mai toate gramaticile erau cuprinse capi-tole referitoare la acest obiect de studiu, in secolul al XVII-lea insä a fostelaborat de &are cärturarul grec Gherasim Vlahos, care a fäcut studiila Venetia, si un tratat special de metric5, : 'EyxeLpí8 LOV liETpLx.71q. Acesttratat a fost mult intrebuintat in Academiile domnesti, precum o dove-desc manuscrisele pästrate in Biblioteca Academiei109. Un alt tratat demetricd, a intocmit Anastasie Gordiosl". Mentionäm i Metrica luiZenobie Pop111, care este rodul cursurilor urmate la Academia bucures-teanä, predate de vestitul director Lambros Fotiadis. In 1811, cursulde metricä era predat de Atanasie Vogoridism.

Poetica a constituit obiect de studiu in tot cursul existentei Acade-miilor. Ms. gr. 75 din Biblioteca Academiei, care a apartinut lui Kyminitis,cuprinde, printre altele, si un tratat de poetic5,. Färä indoialä c5, directorulAcademiei a predat dupä acest text: Stim cá Gheorghe Therapianos,profesor la Academia din Iasi, preda, in 1817, metodic" poeticaelevii care urmau cursul lui fAceau remarcabile progresel". In cadrul

109 Cf. mss. gr. 85, 184, 189, 544 si 647. Metrica lui Gherasim Vlahos ca i RetoricaLogica sa nu au vdzut lumina tiparului. Cf. Andronicos Dimitracopoulos, 11poa.9-71xca xca8Lopadiacig et;lv Neoc)Joivt.xilv cpaoXoyEav Kowcrrav-rivou Zec,9a, Lipsca, 1871, p. 56-58.La Bibl. Acad. slut si alte mss., cuprinzlnd tratate anonime de metricA i prosodie.

Mss. gr. 450 si 451 din Bibl. Acad.hi Tiparità la Viena in 1803.112 ,,A6yLog `EpAç", 1811, p. 64.118 A6roç 'EpAç", 1817, p. 412.

www.dacoromanica.ro

132 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

cursurilor de poeticl, tinute la Academiile domne§ti, a fost intrebuintattratatul de poeticä al lui Coridaleu. In Biblioteca Academiei avem

douä manuscrise care il cuprind114.Epistolografia. Epistolografia se numärä' printre obiec-

tele de studiu predate in Academiile domne§ti, continuind sä fie studi-ata f}i mai tirziu in §colile române. Acest gen literar era menit sä dezvoltetalentul elevilor pentru compuneri de scrisori, sä-i familiarizeze cu titu-laturile demnitarilor clerici sau mireni, cu stilul diplomatic protocolar,n.ecesar celor care rivneau la un post in cancelariile domne§ti, mitropoli-tane sau episcopale, cu stilul tranzactiilor comerciale, indispensabile celorcare se dedicau comertului, in sfir§it epistolografia era necesarä oricäruiom care dorea sa cunoascg formulele elegante §i respectuoase sau famili-are, folosite in corespondentä.

Intrucit se acorda mare atentie acestui obiect de studiu, s-au alcä' -tuit mai multe manuale, care ofereau modele de scrisori de diferite feluri,sau se studiau culegeri de scrisori pästrate din epoca antichitätii. Depildä, se studiau scrisorile atribuite lui Falaris, care s-au pästrat in Biblio-teca Academiei In citeva manuscrise cu traducere interliniar6115. De ase-menea se analizau scrisorile lui Synesie, pästrate In numeroase manus-crise, de catre profesorii Academiei bucure§tene : Marcos Porfiropoulos,Alexandru din Tirnavoln, Chiril Lavriotis, Lambros Fotiadis §i Paisie.Profesorul Neof it Cafsocalivitis le-a comentat, desigur In cadrul cursuluisäu, iar profesorul Grigorie Constandas le-a editat la Viena in 1792 impre-unä cu comentariile profesorului säum.

Un alt epistolar de mare avergurä a fost manualul lui TeofilCoridaleu : ilepi. invr-roXtx6v Túrccov. De§i a apärut in patru editii 118,

114 ms. gr. 517 si 519.115 Mss. gi. 316, 334, 508, toate din secolul al XVIII-lea, provenind de la fosta biblio-

teca a colegiului Si. Saya.116 Alexandru din Tirnavo a predat dupa un ms. care cuprindea multe scrisori din ale

lui Synesie, dar si scrisori provenind de la Aiexandru Mavrocordat, cf. 'Exxklialcccrnxi)3AX0etax", I (1881), fase. din 27 mai, p. 3.

117 Editia ingrijita de Constandas a avut o larga circulatie in tarile romane. Indatalupa tiphrire, 150 de exemplare au fost expediate la Bucuresti. Scrisorile lui Synesie aparusera

si in alte editii mai vechi. In 1605 au al:41.ot la Paris cu interpretare in limba latina i cu sa-vantele comentarii ale lui Francois Portus. Sub titlul : 'EnLcrroXcfcpLov Tob' aocpw'recrou Zuveatou...,a aparut la Venetia in 1782, editat de Antim Veras din Cipru.

Unele mss. din Bibl. Acad., cuprinzind scrisorile lui Synesie, provin din Bibl. colegiuluiSf. Saya. Ms. 16, avind 58 de scrisori, a apartinut lui Constantin Dimitrie Sturza, iar ms. 423a fost copiat in 1786. Cf. si mss. gr. 265, 300, 406, 451, 535, 726, 1199, 1360, 1376, 1380, 1397.Mss. 423, 1199, 1360 si 1397 cuprind o colectie de scriscai synesiene traduse in neogreacacomentate de profesorul Daniil Kerameus din Patmos. Ms. 535 cuprinde i scrisorile lui Pro-copie cu traducere interliniara. Un ms. scris la Bucuresti in 1805, cuprinzind intre alte temescolare i Scrisorile synesiene, a trecut, cum se intimpla adeseori, in Moldova si s-a pastratIn Biblioteca mitropoliei din Iasi (Const. Erbiceanu, in Revista teologica", III, p. 76). ocopie dupa textul tiparit in 1782 s-a pastrat in ms. gr. 1026 din Bibl. Acad. care pe linga textulscrisoi ilor are si o introdUcere ce lipseste din tiparitura. Unele scrisori sint copiate i inms. 1027 din Bibl. Acad. Comentariile lui Cafsocalivitis si in mss. gr. 1199 si 1376.

115 Londra, 1625, Moshopole 1744, Halle 1768 §i Venetia 1786. Toate editiile cuprin-deau si Retorica coridaleana.

www.dacoromanica.ro

coNTINtrrur INvATAmINTurUI 133

totusi se copia si se recopia, textele tip'ärite nefiind suficiente ca säsatisfacg, cererile mari din partea profesorilor si elevilor, precum si dinpartea multor cArturari greci i români119.

Gheorghe Hrisogon a folosit in 1716 Epistolarul lui Coridaleu120,de asemen.ea si Gheorghe loam]. din Ambelachiam. Teodor din Dristraa scris unele comentarii la acest Epistolar ; credem cg, le-a fäcut impre-un'g, cu elevii 8022. Epistolarul lui Coridaleu era in circulatie chiar i ina doua decadä a secolului al XIX-lea ; a fost folosit de profesorul

tefan Comitas123.In secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea au mai

circulat citeva Epistolare tipArite. De pildä : 'Enta-roXc'yLov, frroInLcs-roXLAgzapctx-rilp..., Venetia, 1757; Niov imaTo7dcpLov Lipsca, 1764. Acestetexte vor fi adeseori reeditate fapt care dovedeste cit de mult eraucäutate astfel de csárti in secolul al XVIII-lea.

In Biblioteca Academiei Române s-au mai pg,strat : copii din Epis-tolarul lui Gherasim Vlahos124, din cel al lui Dimitrie Darvaris125 i foartemulte texte anonime126.

Aceste Epistolare cuprindeau un mare numär de modele de scrisoripentru diferite ocazii. De cele mai multe ori scrisorile erau fictive, darggsim in manualele de acest gen si scrisori provenind de la cunoscuticärturari, ca de pildä de la Alexandru Ma-vrocordat, de la oameni politicisau conducAtori de state.

Cursul de epistolografie a dginuit ping% la desfiintarea Academiilor.In 1811 stim el la Academia domneascA din Bucuresti acest curs erapredat de profesorul Atanasie Vogoridis.

Retoriea. Retorica a fost studiatä in Academiile domnestiincá de la infiintarea lor. Artei de a convinge prin argumente bogateputernice i s-a acordat mare importantä, fiind necesarä formärii oameni-lor destinati vietii politice sau clericale. In antichitatea greco-romang,retorica a cunoscut o mare inflorire. Discursurile lui Demostene din lite-tura greacg, si ale lui Quintilianus si Cicero din literatura lating, fiindadevärate capodopere ale acestui gen. i In evul mediu, precum si in epoca

116In Bibl. Acad. Epistolarul coridalean s-a pastrat In mai multe mss. gr. ; 44 (din 1761),82, 207, 451 (din 1740), 587, 711, 1188, 1213, 1305 si 1407. Ms. gr. 1213 cuprinde temcle deepistologiafie predate la Constantinopol de profesorul Critias. Un ms. s-a pastrat In bibl.mitropoliei din Iasi (Revista Teologica", III, p. 76).

120 P. Uspenski si V. Bendevid, Catalogus. p. 172 si 215, nr, 1731 si 1810.121 Cf. ms. gr. 587 din Bibl. Acad., case cuprinde, pe ling Epistolarul lui Coridaleu,

si o serie de alte scrisori, provenind de la unb carturari din diferite epoci.122 cr ms. gr. 1376 din Bibl. Acad. si A. Papadopoulos-Kerameus, `IepoaoXutil.v.x.h...,

I, p. 568, nota.123 A6rog `Epp.ilg", 1816, p. 270.124 Ms. gr. 184.121 Ms. gr. 880. Epistolarul lui Darvaris s-a tiparit la Viena In 1808. Ms. gr. 880 este

o copie facuta la Botosani In 1813, probabil provine de la un elev al scolii grecesti de acolo.226 Mss. gr. 12 (pe coperta legaturii are stema Moldovei), 67,73 (din 1769), 123 (provine

din biblioteca episcopului de Buzau, Dionisie), 288, 325, 332, 413, 432, 530 (a apartinut luiGheorghe Cretulescu), 603, 606, 812, si 1022 (cuprinde extrase din Enciclopedia lui Patusa).

www.dacoromanica.ro

134 ARIADNA CAMARI.ANP-CIORAN

mai nouä, retorica a fost cultivatä atit in Imperiul bizantin cit si in tärileoccidentale, fiind una din disciplinele necesare oamenilor culti pentrudobindirea unei exprimäri corecte i frumoase, atit in vorbire cit i inscris, pentru manifestarea lor in viata politicä i didacticä, pentru pro-nuntarea de discursuri encomiastice i mAgulitoare in fata celor puternici,a cäror protectie o rivneau. Retorica era necesarä predicatorilor pentrusustinerea dogmelor credintei, marilor patrioti pentru infläcgrarea celorcare se luptau pentru infäptuirea unui ideal, de pildä eliberarea natio-nalá sau socialä, pentru convingerea oamenilor sá accepte i sä urmezeadevärurile etice 127, sau invers prin sofisme elocvente sä abatà pe oameni dela propriile lor interese, in sfirsit retorica deprindea pe elevi cu folosireaunui stil ales cu figuri plastice frumoase i cu argumente convingátoare,Ii pregätea pentru activitatea pe care urmau s-o desfásoare in societate.

Manualele de retoric5, folosite in Academiile domnesti au fost n.ume-roase. In Biblioteca Academiei s-au pästrat o sumedenie de caiete scolare,copii ale unor opere publicate san inedite, provenind de la autori binecunoscuti. S-au pästrat i copii ale unor opere anonime, in intregime saunumai extrase, sau simple exercitii retorice alcätuite de elevi128.

Cel mai räspindit manual de retoricl a fost cel al lui Teofil Coridaleu129.Mai toate manuscrisele in care este copiatä Retorica lui, datind din seco-lul al XVIII-lea, aflate astäzi in Biblioteca Academieilm, provin de lafosta bibliotecä a colegiului Sf.Sava, dovadä c5, ele erau in posesia pro-fesorilor i elevilor Academiei domnesti.

Acest manual are la bazá capitolele de retorica aristotelicä, elabo-rate de filozoful antichitätii pentru elevul säu, .Alexandru cel Mare.

Sevastos Kyminitis a folosit la cursul säu de retoricä tratatul luiMeletie, profesorul lui Dimitrie Cantemir i viitorul mitropolit al Atenei.

127 Daca oamenii ar fi fost fàrá patimi, spunea Coray, daca ar fi fost tn stare sa-sistapineasca In once Imprejurare patimile, retorica ar fi fost inutila. Dar, Intrucit oameniinu accepta si nu Urmeaza adevarurile etice, retorica trebuie sa-i convinga. Ea este utilamai multor discipline, ca : poezie, dialog, discurs, fabula, coi espondenta, istorie, adicA oriundeautorul este nevoit sa convinga. (Cf. Ap. Dascalachis, '0 'AaccueivTcog Kopcc-71g xeci, -1) iXcusaepEctTEA) 'EXVivcov, Atena, 1965, p. 215). Importanta pe care o acorda Coray retoricii ne-o dove-deste i faptul ca el a inaugurat vestita sa Pc6),to9-hx1 cu editarea DiscursurilorIui Isocrate.

128 De pilda ms. gr. 244 din 1787 cuprinde dona tratate de retorica anonime. Alte tra-tate anonime copiate In Intregime, numai fragmentar sau simple exercitii retorice gasim Inniss. gr. 17, 73, 400, 441, 453, 1225, 1259. Ms. gr. 164, f. 29-42, cuprinde douà exercitiiretorice cu subiect inchipuit luat din istoria relatiilor lui Petru cel Mare cut Mazeppa. Acestedoua texte au fost editate de Sp. Lannbros In Nkog 'Eanvoti.v4.cov", VI (1909), p. 186-206dupa ms. 569 din manastirea atonita Sf. Pantelimon. Si In mss. gr. 242, f. 133-220 si 511,X. 213-235, gasim exercitii cu subiect Inchipuit.

129 Prima editie a manualului lui Coridaleu llept (»Tropo* Tkxv-tIg a aparut In 1625Impreuna cu E pistolarul lui si tot asa, ambele opere, vor apana Impreuna si In editiile pos-terioare din 1744, 1768, 1786 si In altele.

139 Cf. mss. gr. 247, 312, 397, 439, 441, 453, 458, 473 (din 1764), 506 (din 1763), 510(din 1708), 1375 (din 1751) si 1454.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL NVATAMTNTULUI 135

A copiat acest text intitulat : llept Tor) nc7.); set 142,0Eccv cruyyplepeo §i s-aservit de el la cursul sän 131.

Kyminitis a folosit i tratatele de retoricA elaborate de GherasimVlahos, Alexandru Mavrocordat precum i tratatul lui Aristotel parafra-zat de el132. Directorul Academiei bucurestene a comentat san a tradusIn cadrul cursului de retoriel i unele din omeliile lui Grigorie dinNazianza.

Multe manuale de Retoricd folosite in Academiile domnesti s-aupästrat in numeroase copii in. Biblioteca Academiei. De pildä amintimRetorica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul : Iúvoti,cç -rkxv-04 propo*...Acest manual, fiind elaborat sub forma de intrebäri i rä'spunsuri, erausor i practic 133. Douä manuale de retoricsä au fost traduse din limbalatinä : AeuxeLliovoi3acc pyropoch tälmäcitä de Anastasios PapavasilopoulosIn 1702, a circulat atit in Bucuresti cit i in Iasi134, si o altä retoricä tra-dusä tot din latinä de ierodiaconul Macariel35. Manuscrisul grec 1014 dinBiblioteca Academiei cuprinde extrase din operele retorice ale lui Afto-nios, Aristotel i Hermogen 136.

O altä Retoriccl, care a circulat in tärile române inainte de a fi tipä-ritä, este aceea a lui Vichentie Damodos137.

Si Neofit Ducas a scris o Retoricd, pe care a folosit-o in manuscris.S-a publicat mai tirziu impreunä cu Logica, Metafizica §i Etica sub titlul :TeTpocxrk, . TOL prropLx4), Xop.x1), p.vracpusocil xoci. Egina, 1834.

131 MS. gr. 75 din Bibl. Acad. La f. 50 gdsim o 1nsemnare in care se precizeazd cdtextul retoricii a fost tradus In 1691 de Gheorghe Sugduris din limba italiang. Deoarecenu cunoastem din alte izvoare ca profesorul din Ianina sd fi tradus un astfel de text, credemcd este o confuzie a copisttilui. Acelasi text 11 gdsim si in mss. gr. din Bibl. Acad. 506,596 si 1375 purtInd pe titlu numele autorului Meletie, precum i in ms. gr. 1490, unde re-torica a fost atribuitd initial lui Gh. Sugduris, apoi a fost sters numele lui i corectat dealtd mind : a lui Meletie al Atenei".

132 S-au pdstrat Insemndrile lui Kyminitis asupra tratatelor de Retorted, cf. Paul Moraux,Catalogue des manuserits grecs (Fonds du Syllogos), Ankara, 1964, P. 102, nr. 62.

133 Mss. gr. 81, 458, 613. Ultimul ms. a fost scris in 1764, iar in 1768 era in posesiaierodiaconului Filaret din Silistra. Dona din cele trei mss. provin din Bibl. colegiului Sf. Saya.

134 Mss. gr. 65 si 283 (primul fiind scris In 1758, iar cel de al doilea in 1770). Un alttits. din bibl. mitropoliei din Iasi a fost descris de Const. Erbiceanu in Revista teologicd",III, p. 78-79. Acest text este o copie din 1771. Papavasilopoulos fAcut studiile in Italia.Fiind profesor la scoala din Ianina si Tirnavo Tesaliei, a tradus Retorica pentru uzul ele-vilor sdi (Cf. Const. Sathas, NeocXxlvt.x1)..., p. 441-442, si Panaiotis Aravantinos, BtoypocposilcruXXoyh Xoyitav ti ToupxoxpccrEag, Ianina, 1960; p. 163.

135 Mss. gr. din Bibl. Acad. 17, 506 si 596 (tiltimele cloud slnt din secolul al XVIII-leaprovin de la colegial Sf. Saya) si 1375.

136 N. Camariano, op. cit., p. 152.237 Ms. gr. din Bibl. Acad. 46 (provine din bibl. episcopului Melhisedec), 547 (provine

de la colegiul Sf. Saya) si 687, care a fost legat in Bucuresti In 1754, dovadd cd textul luiDamodos a circulat alCi inainte de a vedea lumina tiparului, prima editie a Retoricii salefiind din 1759. Autorul Vichentie Damodos a fAcut studii de retoricA i drept la Padovaintorcindu-se in comuna sa natald din Cefalonia, a infiintat acolo o scoald si a predat nouafilosofie ui retorica. Printre elevii sdi se numdra i Evghenie Vulgaris. Damodos sfirsitviata In 1752, Retorica fiind tipdritd dupd moartea sa. (Cf. Ilias Titelis, KecpcxXXvicxxecceiKtiwroc, Atena, 1904, p. 109-118).

www.dacoromanica.ro

136 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Cu venirea in fruntea Academiei din Bucuresti a lui Const. Vardala-hos, cursul de retorica a capatat un aspect mai modern. La inceput,Vardalahos a folosit manualul lui Hermogen, pe care, pentru a cruta timpulelevilor sad, 1-a tiparit in 1810, sub o formä, mult prescurtatä. In acelasitimp directorul a elaborat si un manual nou de retorica care, dupapropria sa afirmatie, a circulat in manuscris In intregime sau in prescur-tari138. Scurt timp dupa, aceea a elaborat un al treilea manual : 13-sTro-

()mil Tkxv7), manualul su principal. Acesta are la baza gindirea noua,cad. a sosit timpul cind cuvintul trebuie cultivat cu luminile filozofieinu cu regulile sofistilor" 139.

Vardalahos acorda acestui obiect de studiu o deosebita impor-tanta ; el punea retorica aproape pe aceeasi treaptä, cu filozofia: Filozo-fia precede, retorica urmeaza, sint incomplete daca nu se imbina una cualta" (p.291). Retorica a fost cultivata mult in antichitatea greco-latina,dar Vardalahos o socoteste pe cea moderna superioarä, celei vechi, fiindcaretorica modernä a inläturat sofismele celei vechi. Asa se explica faptul

retorica lui Vardalahos se bazeaza pe operele lui D'Alembert,Montesquieu, Voltaire, Marmontel, Pope si in special este mult influ-entatä de opera englezului Blair, Lectures on rhetoric and belles lettres. Prinopera lui Blair, Vardalahos cunoaste si introduce in Retorica sa i teoriilelui Adam Smith, Bacon si ale altora. El popularizeaz i teoriile luiCondillac si Marmontel. Dar Vardalahos nu imitä si nu imprumuta numaiceea ce a fost iluminist, ci i creeaza cu vasta sa eruditie, Retorica sa avindmulte parti originale conform teoriilor moderne.

_Retorica lui Vardalahos a fost cel mai bun manual din cite au apa-rut pinä atunci si a avut o largä, circulatie In tarile române. Din 107 exem-plare trecute in lista subscriitorilor, 94 Ant pentru Bucuresti i Craiovala care se adauga, si 10 exemplare a:mite de autor Academiilor dinBucuresti si Ia,i. Datorita Retoricii lui Vardalahos, elevii Academiilordomn.esti au luat contact cu gindirea celor mai de seamä lingvisti i cuconceptiile lor despre limba nationará sau limba naturala", limba vor-bita de popor.

Cursul de retorieä nu se preda numai teoretic, ci i practic. Se stu-diau ca modele discursurile lui Isocrate, Demostene, Cicero, Synesie

atitea altele de felul acesta. Literatura patristicä oferea de asemeneaexemple pentru cursul de retorica. Se analizau omiliile lui loan Damaschin,Grigorie Teologul, loan Gura, de Aur si ale altora. Elevii eran obligatide profesorii lor, in vederea dezvoltarii talentului lor oratoric, sà alca-tuiasca discursuri pe care le rosteau la anumite ocazii.

Desi predata In cadrul cursului de literatura, retorica era in strinsalegatur'ä cu filozofia, caci cine stie sá gindeasca logic poate sá &easelforme retorice convinOtoare. A§a se explica faptul cá inflorirea retoriciia coincis cu inflorirea filozofiei.

139 Const. Vardalahos, Piroproch p. 33 din prefatà.139 Acela§i, /oc. cit.

www.dacoromanica.ro

coNTINDTUL INvATAMINTULUI 137

Din cele expuse mai sus, se poate alcätui o imagine a operelor stu-diate in Academiile domnesti in cadrul cursului de limb i literaturä,cu precizarea unor profesori care le-au predat. Materialul nostru infor-mativ despre Academia din Jai in aceastä privintä este mai redus, putemafirma insä, färä ezitare, c'ä aceleasi opere au fost studiate in ambeleAcademii, stiind c manualele treceau de la o Academie la alta.

Concluzia pe care o putem trage din cele arätate mai sus este el,fael Indoialá, cursul de limbä i literaturä se afla la un inalt nivel cultural.Au fost studiate vestitele capodopere ale antichitatii greco-romane, acäror reputatie i valoare a fost i famine neintrecutä pinä si in zilelenoastre. Frumusetea lor räminind nealteratä, nu s-a simtit nevoiefie inlocuite eu alte opere, mai ales c'ä in a doua jumätate a secolului alXVIII-lea, dezvoltindu-se in Occident neoclasicismul, capodoperele anti-chitätii grecesti au devenit de actualitate si au apärut multe editii comen-tate. Profesorii puteau intrebuinta la inceputul secolului al XIX-leaeditiile comentate de cei mai buni elenisti occidentali sau editiile pregä-tite de Adamantie Coray i Neofit Ducas.

FILOZOFIA

Cursul de filozofie cuprindea intregul ciclu cu toate disciplinelesale : logica, fizica, cosmografia, psihologia, metafizica i moral&

In tot decursul primei jumatäti a secolului al XVIII-lea, baza invata-mintului filozofic superior din Academiile domnesti l-a constituit filozofianeoaristotelicä in diferite prelucrari, dar mai ales in forma celor fäcutede Teofil Coridaleu, un profesor remarcabil, adevarat filozof in sensulmodern al cuvintului. Il fut le promoteur du développement intellectuelet le propagateur des nouvelles théories philosophiques dans toutes lesécoles des pays grees,)14o precum i in Academiile domnesti.

Filozofiei i s-a acordat o deosebitä atentie de la inceputul secoluluial XVII-lea in Occident, respectiv in secolul al XVIII-lea in Orient, fiindeäprin filozofie se ajunge la adevarul absolut, prin filozofie s-au difuzatideile progresiste ale Reformei precum i ideile iluministe ale secoluluial XVIII-lea, ideile rationaliste i materialiste care au izgonit dogmatismulteologic i idealismul vechii filozofii. Un filozof al antichitätii grecesti aspus cá filozofia vineaz1 adevarul" 141, iar Teodor Cavalliotis, in prefataFizicii sale, a afirmat : dacä unii au räul obicei sa; tot spunä ca, asta-idupä filozofie si asta dupä credintä, sä respingem distinctia ca pe cevanelogic i ridicol. Doar filozofia priveste spre adevarul unic..)) 142.

14° Börje Kniis, l'Ilistoire de la littérature néo-grecque, Uppsala, 1962,.p. 445.141 Cf. Gh. Valetas, Kopaijg, 1964, vol. I/1, p. 284.142 Cf. Victor Papacostea, Teodor Cavallioti. Trei manuscrise inedite, in Revista istoric&

romAna", 11 (1932), p. 59.

www.dacoromanica.ro

138 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Filozofia neoaristotelica era considerata in secolul al XVII-lea inOccident un mare progres, ultima expresie a gindirii avansate. Neoaris-totelismul, materialismul neoaristotelic", a fost o etapa importantä inevolutia gindirii europene, a reprezentat un net progres fata de trecut.El a descatusat spiritele din gindirea scolastica si a deschis calea formariispiritului modern, a rationalismului si a gindirii libere. Neoaristotelismul,.sub forma coridaleana, coincide in Orient cu luptele religioase intre cato-licism, Reformä i ortodoxie care au contribuit la dezvoltarea culturiisi au determinat clerul ortodox, pentru a combate catolicismul si Reformasá incurajeze invätämintul filozofic neoaristotelic introdus In Orientulortodox de Teofil Coridaleu, care constituiau pentru acea vreme factorulcreator al unei ere noi 143 A.0 début du XVII' siècle Phumanisme reli-gieux de PEglise de Constantinople appelle Pinnovation jusqu'a l'heureou les dangers créés par cet appel même, le refrènentm". S-a consideratcä, patrunderea Ref ormei in Orient a reprezentat un pericol pentru orto-doxie, dar astäzi putem afirma 6,, f arä indoiala, Reforma, acea miraresocial-politica cu caracter anticatolic i antifeuda1145, a gen.erat primelegindiri rationaliste.

La inceputul secolului al XVII-lea, cind Coridaleu î.i facea studiilela Padova, ginditorul Cezar Cremonini era reprezentantul cel mai importantal neoaristotelismului. Filozofia veche, denaturata de scolasticismdevenita instrument al teologiei, capata o alta semnificatie in prefacerileneoaristotelicilor padoveni. Coridaleu, ca elev al lui Cremonini, va per-petua prin manualele sale, conceptia profesorului sau.

Astazi, istoriografia marxista 11 considera pe Aristotel ea pe cel maimare ginditor al antichitatii, un titan al gindirii", care a aratat cá ade-väratele substante" slut lucrurile materiale concrete percepute prinimturi. Elementul important al conceptiei filozofice aristotelice 11 consti-tuie recunoasterea primordialitätii naturii fata de cunoastere. Conceptiaaristotelica despre natura este materialista. Notiunile fundamentale aleteoriei sale privind existenta sint materia si forma. De-a lungul veacurilorinsa fondul materialist al conceptiei aristotelice a fost alterat de scolasti-cismul dogmatic al bisericii, dar neoaristotelismul l-a refacut. Reprezentan-th neoaristotelismului vor impune conceptiile aristotelice i vor puneIn circuit problema realitatilor percepute prin simturi 146 Ei vor preconizastudiul naturii. Numai asa vor putea fi explicate fenomenele universului.lata de ce neoaristotelismul este considerat faza incipientä a materialis-mului. Dar neoaristotelismul nu a iesit din faza teoretica, nu a recurs laexperiente, la realizari pozitive. Neoaristotelicii au avut intuitia cauzelorde creare a cosmosului si a legilor naturii, dar ei nu le-au cercetat in modexperimental, cum a facut Galileo Galilei, si nu le-au formulat. Filozofia

143 Cléobule Tsourkas, Les Débuts..., ed. II, p. 12.144 C. Th. Dimaras, La Gréce..., p. 18.144 Aucitne doctrine politique n'était capable au XVIe siècle de susciter autant d'agi-

tation, autant d'actions politiques que n'en ont suscitées les réformateurs". Cf. Jean Touchard,Ristoire des idées politiques, Paris, 1963, p. 268.

146 Cléobule Tsourkas, Les Débuts..., ed. a II-a, p. 193.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTuL INVATAmINT-ULUr 139

naturalist/ a neoaristotelimului a fost numai o teorie, nu o stiinta apli-cata. Totusi, intrucit in teoria neoaristotelismului materia ocupg un loe im-portant si simturile cap= preponderenta in teoria cunoasterii, neoaris-totelicii, din care facea parte si Coridaleu, slut considerati ca reprezentantiai unei perioade de tranzitie intre evul mediu si timpurile moderne,primii care au incercat sg, explice sistemul complex al fenomenelor naturii,facind abstractie de dogmele religiei 147 De la dogmatismul teologic, dela scolasticismul religios s-a trecut la primele elemente de gindire liberä,laicg i aceasta a fost un mare succes. Promovarea culturii laice, umanisteIn scolile orgsenesti a insemnat incetarea monopolului bisericii in pregä-tirea intelectuala a tineretului 148.

Teofil Coridaleu va deveni deci un discipol al neoaristotelismuluioccidental, un propagator al acestei filozofii in Orient. E drept cá niciCoridaleu nu merge mai departe de limitele teoriilor, totusi fondul gindiriisale este pozitiv pentru acea vreme.

Aristotel a sintetizat in voluminoasa sa opera, care cuprinde toateramurile filozofiei si stiintei 149, totalitatea cunostintelor filozofice

dobindite de greci ping in zilele sale. Coridaleu a comentat si ainterpretat cele mai multe din tratatele filozofiei aristotelice.

În introducerile (7pooív.toc.) §i in comentariile sale relative la operelearistotelice, Coridaleu discuta doctrina problemelor tratate. In felul cumCoridaleu comenteaza tratatele filozofice aristotelice se resimte influentatratatelor occidentale pecare cornentatorul le-a cunoscut in timpul studiilorsale la Padova, plasindu-se pe pozitie materialistä si mai avansata 150

in tratatul &Au de fizica, dar mai ales in partea a doua a acestuitratat, intitulata : llept yevkaecag xoct cpaopók, Coridaleu nu urmeaza serviltextul aristotelic, ci Ii manifesta in mod liber personalitatea, exprimindmai ciar conceptiile sale materialiste cu privire la explicarea lumii fizice.El declara cá lumea fizicg este determinata de cauze materiale care trebuiestabilite prin studierea naturii cu experiente, adica Coridaleu propuneceea ce vor face ceva mai tirziu Gassendi si Descartes.

Coridaleu combate parerea acelor filozofi care sustineau ca corpu-rile ceresti slut imateriale, exprimindu-si teoria cá lumea supralunargare atit forma cit i materie i cá corpurile ceresti se mica circular siperpetuu i ca miscarea se bazeaza pe un principiu fizic, material, mecani-cist. El nu concepe cá miscarea s-ar putea produce färl contact material,nu admite ca miscarea universului este. determinata de o substanta imate-riala, o cauza eficienta, care ar fi Dumnezeu, fiinta suprema, caei in acestcaz s-ar admite in mod implicit amestecul divinitátii in creatia lumii.conducerea ei prin atotputernicia i omniscienta fiintei supreme. Coridaleurespinge teoria dogmaticg, a creatiei lumii din nimio de catre o putere

147 Acelasi, op. cit., ed. a II-a, p. 195.148 Istoria gIndirii sociale ci filozofice tn Ronafinia. Bucuresti, 1964, p. 37.149 Aristotelismul a coplesit cultura veacuri lntregi, fiindca din complexele tratate aris-

totelice nu lipseste decit chimia spre a avea tot ce a posedat, in materie de stiinte i disci..pline filosofice, umanitatea pina mai ieri". Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 255.

15° Cléobule Tsourkes, Les Débuts, ed. a II-a, p. 110.

www.dacoromanica.ro

140 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

suprema si admite principiul cauzalitätii. El a sesizat legatura universal:1dintre fenomenele lumii, miscarea i transformarea lor continua, rolulprimordial al caldurii si al luminii solare in dezvoltarea lumii terestre,nu a putut da insä acestor fenomene o explicatie tiintificá, datorita nive-lului scäzut de cercetare stiintifica si de cunoastere din vremea sa.

cu privire la suflet, problema mult discutata i controversata,In opozitie cu dogma teologica, care considera sufletul etern, Coridaleunu ezita s'A se pronunte ca' sufletul este inseparabil de corp i in esentaeste viata noastr'A, este senzajia i gindirea i c'ä sediul i centrul sufletuluieste inima. Cu mult inainte de aparitia remarcabilei opere : An essay con-cerning the human 'understanding a iluministului englez, John Locke, acarui axioma a fost cá il n'y a rien dans l'entendement qui n'ait étéauparavant dans la sensation" 151, Coridaleu a afirmat c'ä nimio nu poateexista in intelect, adica in suflet, färä sa fi fost perceput de simturi. Teoriacunoasterii si a rationamentului slut bazate pe cunoasterea naturii, peelemente materialiste, deci cursul neoaristotelic predat la Academiiledomnesti a avut aspecte progresiste pentru acea epoca.

Coridaleu, reprezentantul gindirii i culturii occidentale, are curajuls'A infrunte spiritul medieval ce avea la baza conceptiei sale, privind lumea,dogmele religiei 152. El este exponentul umanismului grecesc 153, repre-zentantul curentului neoaristotelic cu orientare materialistä in spirit pado-van" 154. O dovad'A ca filozofia neoaristotelica era pentru acea vremeavansata este faptul cá atit el cit i elevii sai au fost acuzati de ateism.

Cit timp era patriarh progresistul Chiril Lucaris, Coridaleu a fosttolerat, dar dupa uciderea acestuia, Meletie Sirigos 1-a acuzat, intr-unfaimos discurs, de calvinism i ateism. De atunci cariera didactic'A a luiCoridaleu la Constantinopol a fost incheiata 155.

Dupa slabirea curentului Reformei i dupa uciderea lui Chiril Luca-ris, i discipolii lui Coridaleu au fost aspru acuzati de erezie 156 Dar incomparatie cu mäsurile luate in Apus impotriva filozofiei neoaristotelicesi a adeptilor ei, in Orient ele au fost mult mai temperate. Biserica orto-doxa, spre deosebire de cea catolic'A, nu a combatut de la inceput cu f ana-tism neoaristotelismul. Ea a lasat predarea cursurilor lui Coridaleu cu totliberalismul lor. Intrucit cei mai multi ginditori greci la inceputul secoluluial XVIII-lea erau clerici i facusera studii cu ajutorul si sub auspiciilebisericii, ei erau precauti, Ii exprimau gindurile pe ocolite, in

aparenerauclrept credinciosi ai bisericii. Asa se explica faptul cá i operele cele mailiberale aveau un oarecare accent teologic 157. Dar difuzarea tot mai larga

151 Roland Desné, Les Matérialistes français de 1750 à 1800, Paris, 1965, P. 178.152 Cl. Tsourkas, op. cit., ed. a II-a, p. 207.153 Dan BAdardu, Filozofia lui D. Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 37-38.154 Istoria gindirii sociale vi filozofice In Romania, Bucuresti, 1964, p. 39.155 Despre amAnunte privitoare la acest atac Impotriva lui Coridaleu, care nu este cleat

un conflict lntre teologie o filozofie, cf. Oeuvres philosophiques de Théophile Corydalée, vol. I,introduction ei la Logique, Bucurevti, 1970, p. XXI.

156 Cf. ms. gr. 974 din Bibl. Acad., L 293r152 E. A. Papanutos, Neoe)avaxil cplacxmcpEcc, ed. a II-a, Atena, 1959, vol. I, P. 10.

www.dacoromanica.ro

ooNTINI.rruL 11WATADAINTuLITI 141

a neoaristotelismului contribuie la agravarea conflictelor intre bisericaadeptii coridalismului, mai ales cind ideile neoaristotelice vor fi urmate

de gindirea iluminista a secolului al XVIII-lea, atunci masurile de perse-cutie impotriva liber-cugetatorilor se vor accentua i in Orient. In Acade-miile domnesti insa, departe de privirile patriarhiei ecumenice, cursul defilozofie se va dezvolta, ca unele exceptii, aproape nestingherit.

Coridaleu a comentat si a interpretat intregul sistem filozofic aris-totelic : Logica, Fizica, Metafizica, Despre suflet, Crefterea i pieireaaltele. Manualele filozofice coridalene au fost cercetate i analizate pelarg i cu multa competen ta de Cléobule Tsourkas in erudita si temeinica8a lucrare : Les Débuts de l'enseignement philosophigue et de la libre penséedans les Balkans. La vie et l'oeuvre de Théophile Corydalée (1570-1646).Bucuresti, 1948, si editia a II-a Salonic, 1967, si de Gheorghe Cront inarticolul : L'Académie de Saint-Sava de Bucarest au XVIII' siècle. Lecontenu de l'enseignement, in Revue des études sud-est européennes"tom. IV (1966), nr. 3-4, p. 446-455. Acum se pregateste in tara noastrao editie comentata a tuturor operelor coridalene, pe care o va elabora uncolectiv alcätuit de specialisti in filozofie i filologie. Prin urmare nu ecazul sà zäbovim mult asupra lor.

Prin teoriile filozofice neoaristotelice pe care le-a introdus In inva-tamint, Coridaleu a fixat principiile invatamintului filozofic pentru intregOrientui, deci i pentru tarile române. Atit de raspindita a fost In timpulacela filozofia coridaleana In intreaga Peninsula Balcanica, Inch Logicasa a fost tradusä i in limba turd, de profesorul Nicolae Critias, care dreptrecompensa a primit, din ordinal imparatesc, o pensie viagerl 158. Ani de-arindul cartile lui Coridaleu au constituit hrana spirituala filozofica 159.Operele lui au fost considerate in aceea vreme un mare progres fata demanualele bizantine care le precedasera. Asa se explicä larga circulatiede care s-au bucurat. Manuscrisele continind operele coridalene se gäsescIn numar considerabil in mai toate bibliotecile Orientului, precum i incite va biblioteci din Occident, dar cea mai larga circulatie au avut-oIn Oldie române. Ele erau copiate in unele cazuri stereotip, fara nici o modi-ficare san ameliorare a textului, in altele ca multe insemnari marginalefacute de profesorii care le predau sau de elevii care le studiau. Chiar si celetiparite se copian i circulan din mina in mina si din tara in tara. Nici unautor nu a fost atit de raspindit in sud-estul european in secolul al XVII-lea§i al XVIII-lea ca Teofil Coridaleu, niciunul nu s-a bucurat de o atit demare apreciere1-59a.

Filozofia lui Coridaleu suscita un interes deosebit pentru noi, fiindca eaface parte, poate, mai mult din cultura româng, decit din cea grea,ca Ea a fostpredata mai serios si mai sistematic in Academiile domnesti decit in scoliledin regiunile grecesti aflate sub controlul stapinirii otomane si a patriarhiei.

158 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tac p.z.recrv Atom, In Hurmuzaki, Documente, vol.XIII, p. 192.

159 E. A. Papanutos, Neos),Xlvixii epaocsocpla p., 11.159a Afirmatia noastrA este pe deplin confirmatA de André Wartelle, Invantaire

des manuscrits grecs d'Aristote et de ses commentateurs, Paris, 1963.

www.dacoromanica.ro

142 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Cursul filozofic neoaristotelic a fost introdus in Academiile domnestiindata dupa infiintarea lor 1" Stim cá Sevastos Kyminitis a predat du$manualele lui Coridaleu la Academia din Bucuresti.

In ce priveste Academia din Iasi, profesorul Stefan Birs'änescu,autorul eruditului studiu consacrat recent acestei Academii, plaseazainceputurile cursului de filozofie in jurul datei de 1755 161 Nu putem fide acord eu aceasta afirmatie. Chiar dacä nu avem probe concrete de pre-darea filozofiei in Academia din Iasi, totusi, judecind logic si avind invedere emulatia ce a existat intotdeauna intre cele dou'a,' Academii, nuputem concepe ca nu a existat la Academia din Iasi pina in 1755 un cursfilozofic, dupg modelul celui din Bucuresti.

Credem cá Nicolae Mavrocordat i Hrisant Notara, doua figuriproeminente ale culturii epocii, reorganizind in 1714 Academia din Iasi,au introdus si acolo, daca nu exista deja, programa de cursuri stabilitä.In 1707 pentru Academia bucaresteana. Presupunerea noastra ca filozofiacoridaleana se preda Inca de la inceputul secolului al XVIII-lea si la Iasio intareste i faptul ca in Biblioteca Centrala Mihail Eminescu" de launiversitatea din Iasi, se gasesc mai multe manuscrise, cuprinzind trata-tele coridalene, printre care este si cel mai vechi text coridalean din tarileromane, scris la Corfu in 1669 162 Probabil cá acest text a fost adus devreun profesor. Dar chiar daca, cursul de filozofie nu a fost introdus inAcademia din Iasi de la infiintarea ei, cum credem, totusi nu-1 putemamina pina in 1755. Avem un document din care rezultä categoric cainvätämintul filozofic exista deja in 1728 si se recomanda perfectionarealui. Este vorba de actul patriarhului Hrisant Notara referitor la reorga-nizarea Academiei iesene de catre Grigore Ghica 163. De altfel, cum vomvedea mai jos, pe la 1755 se introduce in Academia ieseanä filozofia mo-derna, nu neoaristotelicä.

O alta afirmatie a profesorului Birsa'nescu, cu care nu sintem deacord, este aceea cá intre anii 1714-1764 la Academia din Iasi a fost offinstructie orientata teologic i cu materii de studiu formate din carti deteologie si cult, plus literatura greco-bizanting, preponderent religioasa" 1".Mai sus am arätat cá invätä'mintul teologic a fost aproape inexistent inAcademiile domnesti, unde a dominat de la inceput un invätamint cucaracter laic. Primul profesor al Academiei iesene cerca manuale didacticecu continut laic, dupa care sa predea : Sentinple lui Cato si Hrysoloras,nu carti teologice. Doar omiliile patristice se studiau in cazuri rare, incadrul cursului de retoricl.

160 Dar si lnainte de Infiintarea Academiilor textele neoaristotelice erau copiate i stu-diate in ambele Principate cu profesori particulari. Existà copii din aceste texte facute In1685 atit In lai cit si In Bucure§ti. Cf. A. Papadopoulos-Kerameus, lepocroXt1.Lirtx17..., vol. IV,.p. 154, nr. 183.

161 tefan BIrsanescu, Academia. . ., p. 48, 96 si 188.162 Valeriu Streinu, Sur quelques manuscrits grecs corgdaléens, In Revue des études sud.

est européennes", tomul V (1967), nr. 1-2, p. 274-278.163 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1004.164 tefan BIrsAnescu, op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL 1NVATAMTNTULIII 143

Filozofia, aristotelicä i neoaristotelicg au dominat secole intregi185.Nimeni nu indräznea sä se indoiasc6 de afirmatiile filozofului grec sausä le contrazicl. i totusi s-au ivit cu timpul oameni cu gindire pozitiväcare au inceput s cerceteze mai atent sistemele filozof ice si natura lucru-rilor. Secolul al XVII-lea este secolul descoperirilor stiintifice166, iartoatä gindirea latent& a acestui secol va apärea in mod pronuntatIn secolul al XVIII-lea: Ce qui végétait dans l'ombre s'est développé augrand jour ; ce qui était la spéculation de quelques rares esprits a gagnéla foule ; ce qui était timide est devenu provocant" 167.

Filozofia i gindirea iluministä, au triumfat pe la 1760, and se publica,Enciclopedia francezä, la somme philosophique du XVIII' siècle" des-tinatä sä inlocuiaseä la somme théologique" 168 Les lumières émanaientles augustes lois de la raison ; elles acompagnaient, elles suivaient la Phi-losophie qui s'avangait à pas de géant" 162.

Centrul creator al gindirii liberale in secolul al XVIII-lea este maiales Franta, bogatä in produse iluministe, prin care a dobindit o strälucire.neintrecutä. Una din tintele iluminismului era fericirea omului. Aparti-nind unor päturi sociale diferite, filozofii secolului al XVIII-lea Ii imaginaufericirea omului in chipuri diferite i s-a scris mult in acest sens 17°. Darpentru atingerea acestei tinte trebuiau inläturate despotismul, abuzurileclaselor privilegiate, pregätirea unei societäti noi, egalarea materialä insocietate, ceea ce nu era preväzut in tezele unor filozofi anteriori. De pildä,Voltaire declara : L'ouvrier doit être réduit au nécessaire pour travailler :telle est la nature de l'homme. Il faut que ce grand nombre d'hommes soitpauvre-, mais il ne faut pas qu'il soit misérable 171, In secolul al XVIII-leaerau i filozofi asa zii utopisti" care fäceau elogiul societätii egalitare,venind in contradictie cu Voltaire, Montesquieu si cu altii pentrufaptul cá ei nu cereau abolirea proprietätii. Les philosophes accusentla religion d'être la cause de la tyrannie, cette cause est ailleurs, elle estdans le tien et le mien" 172 Prin urmare ideea pivot a gindirii iluminis-

165 Aristotel exercita influenta sa chiar i In secolul luminilor : dolt ses prin-cipes directeurs A Leibniz, Montesquieu les siens à Malebranche, tous doivent à Aristote et geDescartes". Cf. Roland Mousnier et Ernest Labrotisse, Le XVIII° siecle. Révolution intellectuelle,technique el politique, Paris, 1955, p. 14 (vol. V din colectia : Histoire générale des civilisations).

166 Jean Touchard, Histoire des &ides politiques, Paris, 1963, p. 320.167 Paul Hazard, La pens& européenne au XV III° siècle. De Montesquieu à Lessing.

Paris, 1963, p. 7, cf. 1i Daniel Mornet, La Pens& francaise au XV Ill° siècle, Paris, 1947, p. 28.166 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Vp. cit., p. 75.169 Paul Hazard, op. cit., p. 39.179 De pildA : Réflexions sur le Bonheur ; Épitre sur le Bonheur ; Sur la vie heureuse ; Sys-

nine du vrai Bonheur ; Essai sur le Bonheur ; Della felicitlt; L'arte di essere felici; Discorso sullafelicitó; Die Gliikseligkeit; Versuch fiber die Kunst stets fröhlich zu sein; Ober die menschlicheGliickselihkeit; Of Happiness. Iat6 clteva titluri din operele occidentale care au tratat pro-blema fericirii. Cf. Paul Hazard, La pens& européenne, p. 23.

171. de Charles Rihs, Les Utopistes contre les Lumières, In Transactions of the secondinternational congress on the Enlightenment, III, p. 1328, (vol. LVII di Studies on Veltairethe eighteenth century), editate de Theodore Besterman, Geneva, 1967.

172 Op. cit., p. 1346.

www.dacoromanica.ro

144 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

mului a fost transformarea caracterului omului, luminarea spiritelorrestaurarea fericirii.

Aspectul cel mai strälucit il dobindeste iluminismul francez.Franta s-au produs schimbdri mai profunde decit in alte täri."3. Acolose dezvoltä o variatä i bogatä literaturä filozoficä, politicä i ideologicw.74,care îi exercitä influenta asupra intregii Europe. Cauzele care au favori-zat hegemonia Frantei in secolul luminilor in domeniile cultural, filozofic

stiintific se datoreazä fortei de atractie pe care a exercitat-o prepon-derenta sa culturalä i puterea sa politicä i diplomatic6175.

Asadar ginditorii occidentali ai secolului al XVII-lea au clätinatpostamentul filozofiei neoaristotelice si au netezit calea celei iluministe.La fel se va proceda cu neoaristotelismul si in Orient ca si in Academiiledornnesti. Neoaristotelismul sau coridalismul nu mai era la unison custiinta vremii. Desi a adus mari servicii culturii din regiunea balcanicä,totusi in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, el frina dezvoltarea

filozofice i aprofundarea noii evolutii a conceptiei stiintificeeuropene iluministe despre lume i viatä. Pentru dascälii luminati aiAcademiilor domnesti coridalismul devine In a doua jumätate a secoluluial XVIII-lea sinonim cu filozofia scolasticä. Profesorii cu gindire avan-satä exclud acum neoaristotelismul, pe care-1 gäsesc depäsit, i il combat.Iosip Mesiodax, directorul Academiei domen.sti din Iasi (1765) se miraO. mai existau in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea profesori carerecomandau elevilor lor man.ualele lui Coridaleu. Ei nu vor sá recunoascl,declara Mesiodax, c'ä Aristotel greseste i cá acel care are dreptate esteNewton, marele Newton. Mesiodax laudä pe Aristotel, apreciazä operelelui de moralä, retoricA i poeticä, dar in privinta materiei Mesiodax areunele rezerve fat'ä de gindirea aristotelicä pe care o combate cu teoriilelui Descartes, Leibniz si Wolff.

Asadar, filozofia coridaleanä, precursoarea filozofiei iluminismului,s-a impus In tärile románe in prima jumätate a secolului al XVIII-lea,In a doua jumätate insä a acestui veac va domina filozofia modernä176.Invätämintul filozofic va merge cu pasi repezi tot inainte, va evoluaspre rationalism, pozitivism si naturalism pentru ca ping la urnag, s'ä caneteforma filozofiei noi a iluminismului.

175 Harold J. Laski, Le libéralisme européen du Mogen Age It nos Puts, Paris, 1950,p. 163.

174 Acelasi, op. cit., p. 214.175 Louis Réau, L'Europe française au siécle des lumières, Paris, 1951, p. 296.176 Nu putem prelungi neoaristotelismul pina In 1795, cind se publica Geografia uni-

versal?' a lui Buffier, tradusa de Amfilohie, i nici nu-i putem atribui acestei geografii rolul.de a fi alterat sistemul filozofic aristotelic" (Alexandru Dutu, Les lumiéres en Moldavie etle context sud-est européen, In Revue Roumaine d'Histoire", VI (1967), nr. 2, p. 279). Siafirmatia lui Constantin Noica cá neoaristotelismul se stinge In tarile romane pe la 1800-nu corespunde realitatii (Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 265). Cum vom vedea maijos, manualele de filozofie predate In Academiile domnesti, Incepind de pe la 1760, au alterat;profund si au subminat postamentul neoaristotelismului In tarile noastre.

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL INVATAMINTULUI 145

Logica. Ani de-a rindul, In toate scolile din sud-estul european,Invätärdintul filozofic Incepea cu logica, socotitä metoda inductivä, modulde a pätrunde In domeniul filozofiei, fiind privitä ca un instrument .alfilozofiei teoretice, datoritä cäreia tin.erii invätau cum sä afle adevärul.Dar In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, Iosip Mesiodax, direc-torul Academiei iesene, nu va mai Incepe ciclul cursului säu de filozofiecu logica, ci cu matematicile, socotindu-le disciplina care ascute minteaelevilor.

Manualul cel mai dezvoltat si col mai räspindit de logicg neoaris-totelicä, studiat consecvent in tot cursul primei jumätäti a secolului alXVIII-lea, este Logica lui Coridaleu : Mg g:TCOCCSCCV TilV X0y0d1V TO5 'A. pL--r-roTaouq. `Trrotiv.hilecro: zoct ..tyrili.t.oc-coc, Venetia, 1729. Au urmat si alteedipii, dar textul Logicii coridalene a fost predat la Aeademiile domnestisi a circulat aici In manuscris inainte de a fi fost tip'ärit. In BibliotecaAcademiei s-au pästrat douä asemenea manuscrise : nr. 442 si 510 prove-nind din fosta bibliote,c1' a colegiului SI. Saya. Primul text este din 1725iar al doilea din 1708; acesta a apartinut lui Gheorghe Hrisogonl", pro-fesorul Academiei.

Pe IMO' prelucrarea coridaleanä a Logicii aristotelice, folositä eelmai mult In Academiile domnesti, au circulat In tärile române si altele,ceea ce aratä multitudinea de manuale folosite In invätämintul superiordin tärile noastre. De pildä Ant prelucrärile si prescurtärile din epocabizantinä efectuate de Nichif or Blemidis178 si de Gheorghe Pachymeris 17o,care s-au pästrat In citeva manuscrise provenind din biblioteca colegiuluisf. savapo. Alte tratate de logicA neoaristotelicä, predate la Academiiledomnesti, ant cele ale lui Gherasim Vlahosin si Gheorghe Sugdurism.Logica lui Sugduris s-a tip'ärit la sfirsitul secolului al XVIII-lea, dar acirculat aproape un veac in manuscris.

Intors in 1683 din Italia, unde Meuse studii, Sugduris a activat eaprofesor la scoala din Ianina, continulnd tendintele progresiste ale Main-

177 111 Bibl. Acad. Logica lui Coridaleu s-a mai pastrat in urmatoarele mss. gr. : 47 (aapartinut profesorului Manase Eliade) 419, 429, 484, 562, 1 214 si 1 490. Logica lui CoridaleususcitA si astAzi interesul specialistilor. Valeriu Streinu a analizat opera coridaleana sub toateaspectele ei Intr-un studiu recent intitulat : Doctrina despre logicd la Teoril Corydaleu, pu-blicat in volumul : Problems de logic& vol. I, Bucuresti, 1968, P. 201-231, iar Comitetul inter-national de studii sud-est europene, Comitetul national roman va edita operele complete alelui Coridaleu, din care a aparut recent vol. I: Théophile Corydalée, Introduction ez la Logigue,Bucuresti, 1970. Se editeaza textal grecesc ca traducere In limba franceza facutA de Const.Noica, precedata de un studiu asupra lui Coridaleu semnat de Cleobulos Tzourkas.

178 Logica lai Blemidis circula Inca din 1556: s-a tipArit In 1605.178 Pachymeris a prelucrat nu numai Logica, ci toate tratatele axistotelice de filozofie

§i de stlinte.180 Logica lui Blemidis s-a pAstrat In mss. gr. din Bibl. Acad. 10, 17 (copie din 1769),

483 si 574. Cea a lai Pachymeris este cuprinsa In mss. gr. 539 §i 551. Ultimul ms. cuprinde,pe linga Logica, gi toste operele aristotelice pre/ucrate de scriitorul bizantin.

181 Logica lui Gherasim Vlahos s-a pastrat In ms. gr. 469 din Bibl. Acad., care provinede la colegiul Sf. Sava. A apartinut lai Gheorghe din Trapezunt ; credem ca a predat dupaacest text.

182 Maccycoyi) Xoymil, ii-rot. Irpoatotxlat,ç el; &maw) Av Xor.xilv v..69.oaov TO 'Apt,crro--rixouG, Viena, 1792.

o e. 363

www.dacoromanica.ro

146 AldADNA CAMARIANO-CXORAN

ta§ilor sAi. Fiind un adept al filozofiei moderne, el va preda fizica §i filozofia,In chip modern §i sistematic. Prelegerile sale au stirnit un val de proteste.Mitropolitul Ianinei a cerut excomunicarea lui. Demersurile reactiunii1-au silit s'A renunte la cursurile sale, InsA sAminta semAnatA pe ogorul§tiintei nu va Indrzia &A dea roade183.

Printre manualele elaborate de Sugduris §i predate elevilor siera §i logica. Si cum operele didactice treceau foarte repede din regiunilegrece§ti In tArile române §i invers, desigur ea tratatul lui Sugduris nu a,fAcut exceptie. 0 copie a apartinut lui Manase Eliade, care probabil &Aa studiat sau a predat dupg acest text. in Biblioteca Academiei s-aupAstrat mai multe copii, cea mai veche fiind fAcutA la Ianina In 1729184.

Profesorul Stefan Comitas a predat In 1816 la Academia din Bucu-re§ti Logica lui Sugduris188. De§i Sugduris a fost un ginditor luminatpentru vremea sa, totu§i gAsim cA predarea dupA acest manual era unregres In a doua decadl a secolului al XIX-lea, cind existau manuale maimoderne, ca de pildA Logica lui Vulgaris §i traducerile din Heineccius§i Baumeister, care dup'A cum vom vedea mai jos, cuprindeau sistemelemoderne ale filozofiei rationaliste din secolul luminilor. Iatà, de ce nu amIncercat s'A facem o periodizare. DacA Inainte de 1766 s-a predat Logicalui Vulgaris, peste o jumAtate de veac, in 1816, se ginde§te un profesorsA revinA la Logica lui Sugduris.

In Biblioteca Academiei s-a pAstrat In dou'A manuscrise textul uneiLogici, alcAtuitA de dascAlul de §tiinte, domnul Metodie din Ianina"188.Credem cA, acest dascAl de §tiinte" este Metodie Antracitis, elev al luiSugduris, student in Italia §i apoi profesor la §coala din Ianina pin'A in1723, cind reactiunea conservatoare 1-a acuzat de ateism, fiindcA a tradus§i a predat elevilor säi operele lui Descartes §i Malebranche187. Prin dis-cutiile asupra operelor celor doi ginditori francezi, Antracitis introducea,indirect pe elevii ati In problemele materialismului. Cursurile salefiind socotite sursA de ateism, el a fost reclamat la Sfintul Sinod dinConstantinopol. Forurile superioare ale bisericii, pentru a friina rivna,acelora care se avintau In interpretAri filozofice IndrAznete, au dat ordinca opera, filozoficA a lui Metodie Antracitis s'A fie ars'A oriun.de s-ar gAsi.

183 Fanis Mihalopoulos, Tr/ rtávveva xt 11 vcoeX)apt.xi) civocykyvlarb Atena, 1930,p. 35-36. Elevul lui Sugduris, Metodie Antracitis, va avea aceeai soartä. Cum vorn vedeamai jos, Si. Sinod va condamna operele lui sd fie date pradd fläcAlilor.

184 Cf. mss. gr. 17, 180, 191, 207, 246, 473, 489, 497, 520, 563, 1226, 1433 §i 1490.Ms. 1226 a avut mai multi posesori. Se pare cd mai !nth a apartinut lui loan Nicolau din Arva-nitohori ; In partea de jos a f. 4 are un ex-libris al lui Lambros Fotiadis Anagnostu, iarJa f. 4 §i 124° apare semnAtura lui Cezar Bolliac. Stefan Birsdnescti, (op. cit., p. 93) aminte§tede o Logicd a unui Sugduri" pdstratd In bibl. fostei Academii ie§ene. Credem cd este vorbade Logica lui Sugduris. Un ms., avInd In frunte Logica lui Sugduris, modele de epistolo-grafie, diferite materiale de retoricä §i altele, scris In Bucurqti, In 1751, a apartinut lui Elef-terie Hagi Dimitrie din Arghirocastron, apoi a trecut In Moldova. (Descris de Const. ErbiceanuIn Revista teologicA", III, p. 56-57). Iatd Inca o dovadd cd acelea§i manuale erau Intre-buintate In ambele Academii.

185 A6-soç Eptiiiç", 1816, p. 270.186 Mss. gr. 302 §i 432.187 Gheorghe Zaviras, Nice 'EXX&S, p. 419.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 147

Credem ca Logica unui Metodie, care s-a pästrat in fosta biblioteca acolegiului Sf. Saya, este opera acestui luminat dascal, scapatä de rug, §ica, chiar daca nu a fost predata la Academiile domne§ti pentru motivulca era o carte condamnatä, totu§i a fost, fara indoialä, studiatä neo-ficial de catre profesorii §i. elevii Academiilor.

Prin mijlocirea acestui manual, alaturi de altele, conceptiile filo-zofilor francezi Descartes §i Malebranche p'ätrund in tarile române, maiales gindirea lui Descartes din fundamentala lui opera: Discours de laméthode" constituie unul din cele mai insemnate evenimente culturaledin secolul al XVII-lea. Opera lui Descartes, reprezentant de seama alinceputurilor §tiin.tei moderne, a avut o influenta considerabila asupra,contemporanilor sai188. Unii oameni de §tiinta considera ca autoritateafilozofiei lui Descartes a släbit in cursul secolului al XVIII-lea, conceptiilelui Locke §i Newton in special mecanicismul newtonian luindu-ilocul. .Altii insä, continu'a sa considere pe Descartes ca pe marele maitreä penser du XVIII' siècle" §i afirma ca filozofia eartezian'á a rezistat vremeindelungata : Lorsque les Eléments de la philosophie de Newton parurent(1745), le cartésianisme dominait encore, mkne dans l'Académie desSciences de Paris"199. Pour le XVIIP sikle, Descartes est avant toutune protestation de la raison con.tre les prétentions de la théologie et dela métaphysique, un gigantesque effort pour se frayer un passage del'ordre de la révélation A un ordre profane, en substituant A, cette philo-sophie barbare" des siècles d'ignorance", la philosophie des lumières"190.Gindirea lui Descartes se perpetueaza jucind rolul de curent ideologicpregatitor al luminismului191, influenta lui resimtindu-se inca mult timpasupra urma§ilor Aim.

0 alta opera care va determina o schimbare radicalä in procesulde evoluare §i modernizare a acestei discipline este Logica lui EvghenieVulgaris : Aoymil éx rcoaca6v xaci v6cov auvepocvLatIcra Lipsca, 1766193.

Precum se precizeaza §i in titlu, Logica lui Vulgaris, cuprinde sis -temele filozofice vechi impletite cu cele noi. Este scrisa sub influentacurentului filozofic modern §i are la baza' mai ales sistemul filozofic al luiChristian Wolff. In Logica sa (p. 45) se exprima elogios despre progreselenoii gindiri : Dupa ce au ie§it la iveala Gassendi, Descartes, Galilei,Newton, Leibniz, Wolff §i ceilalti, prin care filozofia a luat un avint

188 Despre puternica influentd a lui Descartes, atit in Franta cit si in afara Frantei, cf.Robert Barroux, La France et son rdle dans l'histoire de la civilisation, Paris, 1951, p. 222-226.

188 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XV III° sacle. Révolution intellectuelle,technique et politique (1715-1815), Paris, 1955, p. 7-10, (este vol. V din colectia : Histoiregénérale des civilisations). Cf. §i Alfred Desautels, Les Mémoires de Trévoux et le mouvement desidées au XVIII' siécle, 1701-1734, Roma, 1956, p. 3, precum si Paul Hazard, La pensée euro-péenne au XVIII° sacle. De Montesquieu lc Lessing, Paris, 1963, p. 293-294.

19° Charles Rihs, Les Utopistes.. ., p. 324.191 Istoria Romdniei, vol. III, p. 295.192 I. Petrovici, Privire asupra operei f i personalitalii lui Descartes, In Analele Aca-

demiei RomAne", sect. lit., seria III, tom. VII, nr. 4.193 Logica este dedicatA domnului Grigore Alexandru Ghica.

www.dacoromanica.ro

148 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

necunoscut pinä acum si inainteazä din progres in progres, imbogälindomenirea cu multe cunostinte, descoperiri si inventii nebänuite pinä,'astäzi", Vulgaris socotea c6 intoarcerea la filozofia aristotelicl era unanacronism 1".

In vederea alcätuirii Logicii sale, Vulgaris a tradus in greacä maimulte tratate de logicg sifilozofie, de pildä Logica lui Jean Baptiste Duhamelsi pe cea a lui Ednie Purchot, manualul de filozofie al olandezului Graa-vesand, Introductio ad Philosophian §i opera englezului John Locke,An Essay concerning the human Understanding195. In aceste opere, darmai ales in cea a lui Locke, eran exprimate ideile avansate ale timpului198.Operele lui aveau pentru acea vreme un caracter progresist, se cristalizaIn ele ideologia burghez1197. Eseul lockean este considerat ca un monumentde sintez6 al gindirii politice europene si ca punct de plecare pentru nume-roase idei din secolul al XVIII-lea. Influenta filozofului englez s-a exer-citat asupra intregii activitäti spirituale198. Locke a avut si detractori,pentru c'l gindirea sa, fiind un amestec de sensualism si empirism, nu asatisräcut nici pe idealisti, nici pe materialisti, totusi ea a asigurat o noultendintä in orientärile filozof ice cele mai diverse199. Nu se poate contestaimportanta influentei pe care el a exercitat-o in tot veacul luminilor2w.Pe aceste tratate de logicä si pe aceastä &dire avansatä se bazeazILogica lui Vulgaris predatä in Academiile domnesti. El recunostea cafilozofia neoaristotelieä a fost o stea luminoasä pe firmamentul gindirii,dar socotea un anacronism sä se intoarcg cineva in secolul al XVIII-leala acea filozofie, and gindirea filozoficl a evoluat atit de mult. Adeväru-rile descoperite cu ajutorul experientelor erau pentru Vulgaris adeväruride netIgkluit.

Logica sa s-a tipärit in 1766, dar a fost elaboratä mult mai inainte,a fost predatä elevilor säi si a circulat in manuscris. Tinind seama defaptul c'ä operele filozofice, care au stat la baza Logicii, Vulgaris le tra-dusese intre anii 1740_1750201, putem admite cä Logica sa, predatä intii

194 Cf. D. Russo, 0 scrisoare a lui Evghenie Vulgaris, tradusei In limba ronultnei. Extrasdin Revista istoricd romAna", I (1931), P. 24.

195 Alkis Anghélou, Comment la pens& néo-hellénique a fait la connaissance de l'Essaide John Locke, In L'Hellénisme Contemporain", anul IX (1955), nr. 4, p. 233, 234-235si 240.

296 Glndirea lui Locke era atit de IndrlzneatA, ¡nett universitgile occidentale au in-terzis studentilor studierea operei lockeene.

197 Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke In pedagogia ronulneascd, p. 81 si 82.198 Paul Hazard, La pens& européenne. . ., p. 49 si 293.199 Dan BAddrdu, La composante logique de la théorie leibnizienne de l' identité indiscer-

nable, In Analele UniversitAtii Bucuresti", seria : Acta logica", anul VIIVIII (1964-1965),nr. 7-8, p. 61.

299 Conceptiile filozofice lockeene au fost analizate In mod anadnuntit de Raymond PolinIn voluminosul sail studiu : La politique morale de John Locke, Paris, 1960. Importanta gIndiriiacestui filozof reiese si din studiile ce i se consacrà si In zilele noastre, ca de pilda : R.Aaron, John Locke, Oxford, 1955; S. Yolton, John Locke and the way of ideas, Londra,1956; D. Vianu, J. Locke, Dal rationalismo all'illuminisimo, Torino, 1960. J. Locke, Eseu asupraintelectului omenesc, Bucuresti, 1961 si J. Locke, Texte pedagogice alese, Bucuresti, 1962.

201 Alkis Anghélou, op. cit., p. 237.

www.dacoromanica.ro

202 Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavallioti, Trei manuscrise inedite, in Revista'storied romAnä", I (1931), P. 339-400.

203 Citat de Börje L'histoire..., p. 511.204 p. 51, cf. si p. 77 ms. gr. 312 si Revista teologicd", III, p. 357.205 Cf. 'Ercapcívtoç Ammyrptcialç 6 Ext.ca.toç, in Niog 'EX)orouviltuAv", XIII (1916),

p. 427.206 loan Sakkelion i Alcibiadis Sakkelion, Kcercaoyoç..., p. 207, nr. 1140.207 Aor.xclv 5t.cap6pcov .r(.73v Tccacet. xcet vecotkpcov aocptg brurrikuov 6,8pcTiv

.Deloa xat int,SLaTaxasZaa us0.6Fy &piaTyl xat dixavaki)X4) (?) X6ycp ply E6yev.BooXycipmg -rob' xXcLvo6, Tget. è 6Daaw, cvScza-hcpaucv. Ms. este descris de Const. ErbiceanuIn Revista teologica", III, p. 45-46.

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 149

la scoala din Ianina i apoi la Academia atonal (1753) a fost elaboratäIn acest interval.

Logica lui Vulgaris nu este deci originalä, n.0 reprezintä un sistemfilozofic propriu, ci o expunere critic5, a gindirii apusene din secolul lumi-nilor, totusi ea a fost foarte mult apreciatä, in acea vreme, fiind cel mairäspindit manual scolar al disciplinei respective in a doua jumAtate asecolului al XVIII-lea. Cursurile lui Vulgaris erau urmate cu entuziasm,manuscrisele operelor sale au circulat in tot Orientul. Cine va voicerceteze originile culturii moderne in sud-estul Europei i sä urmäreaselIn secolul al XVIII-lea circulatia ideilor noi cu deosebire la popoarelesupuse Imperiului otoman va trebui sä, consacre un capitol personali-tätii i operei lui Vulgaris),202. Printre admiratorii lui Vulgaris a fostCoray. Je lui paie d'autant plus volontiers ma part du tribut que lanation lui doit, spunea Coray, que je me rappellerai toujours avec plaisirl'émulation qu'excita dans mon âme, jeune encore, la publication de saLogique à laquelle je suis redevable du peu de lumière que je possède"203.

Am insistat asupra gîndirii lui Vulgaris i asupra importantei Logiciisale, deoarece este primul manual prin care a fost introdusg in Academiiledomnesti filozofia modern/. Nu putem stabili cu precizie momentul pätrun-derii acestui manual in continutul invätämintului din tärile noastre,dar putem fixa o datä, ante-quem. tiind ca Logica lui Vulgaris era cuno-scutä la Iasi, precum vom vedea mai jos, inainte de 1766, credem cäIn Bucuresti a fost predatä inainte de aceastä datä. O insemnare de pemanuscrisul 227 din Biblioteca Academiei ne face cunoscut cA, in 1768Evghenie Sumeliotu1264, probabil un elev al Academiei bucurestene, aveaIn posesia sa Logica lui Vulgaris. In 1782 se servea de acest manual pro-fesorul Teodor din Dristra'°6. Logica lui Vulgaris va fi comentatä si deLambros Fotiadis, iar elevul acestuia, G-rigore Brincoveanu, va face oprescurtare a acestui manual, la care va atasa i comentariile profesoruluisäu Lambros206.

pentru Academia din Iasi avem probe &A Logica lui Vulgaris a fostpredatä, i temeinic studiatä inainte de 1766. In capitala Moldovei s-aupästrat douä, manuscrise care prezintä un interes deosebit. Intr-unuleste cuprinsä Logica lui Vulgaris, o Metafizicli, o Filozofie monad, Fizicaci Geografia lui Theotochis. Intrucit titlul Logicii nu este o reproducerea textului tipärit in 1766 2°7, sintem tentati sá credem cä este o copie

www.dacoromanica.ro

150 ARIADNA CAMARIANOCIORAN

flcutA inainte ea Logica lui Vulgaris s'A vadA lumina tiparului. CredemcA al doilea manuscris a apartinut unui profesor care a predat logicacare nu a fost intru totul de acord cu Vulgaris, dci el combate in acestmanuscris unele afirrnatii care, dupA pgrerea sa, erau gresitem.

O altA dovadA, c`a manualul renumitului profesor grec era cunoscutIn tArile romAne i folosit de profesorii Academiei iesene inainte de 1775este faptul el la aceastA datA Iosip Mesiodax este acuzat cl nu folosestela cursul sáu Logica lui Vulgarism.

Iosip Mesiodax se opunea folosirii Logicii lui Vulgaris pentruo gAsea deja depAsitä din punct de vedere al fondului i im.proprie in cepriveste forma. Vulgaris apartinea acelei categorii de eruditi care consi-derau limba neogread in.compatibilA, cu teoriile incapabilä

exprime subtilitAtile gindirii filozofice si de aceea in Logica sa, precum.si in celelalte serien i filozofice, el a folosit limba greacA arhaizantA. Nuputem s'A nu recunoastem cl dad ar fi fost scris'A In neogreacA si pe lute-lesul tuturor, aceastA logicA ar fi dat roade mai bogatem.

In tinerete Vulgaris a fost considerat progresist i persecutat decercurile retrograde, dar cu timpul, evoluind stiinta i gindirea filozoficA,el a rAmas la vechile conceptii, totusi, pentru vremea cind a fost predatA,Logica sa era un. real progres. Prin studierea Logicii sale la Academiileclomnesti, au pAtruns in tArile române incA de la jum'Atatea secolului alXVIII-lea conceptiile filozofice lockeene si cale ale altor ginditori occi-

in lárile romAne a circulat k;i manu.alul de logid, al unui diseipol:al lui Vulgaris, Teodor Anastasie Cavaliotis. Manuscrisul grecesc 210 dinBiblioteca Academiei211, care cuprinde Logica lui Cavaliotis, provenind dela colegiul Sf. Saya, este o copie din 1755. Cavaliotis, este dominatde spiritualismul crestin si influentat totodatA si de filozofia modernA,mai ales de teoriile lui Descartes, Gassendi, Malebranche i Leibniz, pecare le invAtase de la profesorul sAu Vulgaris. Cavaliotis cautA in teoriilelor un mijloc de impAcare intro filozofie i religie. Ca si profesorul sAuVulgaris, Cavaliotis se pronuntA hotArit impotriva neoaristotelismului212.Avind in vedere cá manuscrisul 210 provine de la fosta biblioted, a cole-_giului Sf. Saya, putem admite cA acest text a fost studiat aici.

208 Ecpciktccra. eIg Tip) X0yLAV TO5 Eúyevtou Botayecpccog, cf. op. cit., p. 75. Volu-minosul ms. gr. 1402 din Bibl. Acad. cuprinde Interpretdri la Logica lui Evghenie Vulgarly:

7scepoca6acc.og Tijg xoymijg Toi5 Eliyevtou gfrylatg...202 Un oarecare Anastasie scrIa la 5 ianuarie 1798 lui Ilie Nicolae Rosetti, anuntIndu-1

cA din cArtile pe care i cerut, dei le-a càutat si la negustori i la calugAri si la profesori,nu a fost chip a le gaseascA, cleat numai Logica lui Evghenie pe care i-o trimite, cf.ms.gr. 1408, f. 52r si 53v.

210 Const. Cumas, admiratorul lui Vulgaris, care afirma ca asa cum Descartes si Leibniz-au izgonit din Wile lor tilozofia scolasticA, tot asa i Vulgaris a Indepdrtat-o din scolilegrecesti, a dat o prelucrare In neogreaca a Logicii acestuia si a publicat-o In 1818 In al doileavolum din Eúvventot cptxocsoptag. O prescurtare a Logicit lui Vulgaris, rAmasti In ms., a fAcut

N. Logadis. Cf. 'E0vocbs, `Htzepox6r.ov Maptvou Bpevoi5 din 1868, p. 622.211 Litzica, p. 49-50.212 Victor Papacostea, op. cit., p. 73-74.

www.dacoromanica.ro

CONTINuTUL INVATA.MINTULUI 151

Ceva mai tirziu va ajunge in trile române i Logica lui Baumeister,tradusa din latina in greaca de Nicolae Varcosi. Acesta a facut studiila Ianina, a fost profesor la §coala din Cozani i apoi, mergind la Con-stantinopol, a exercitat functia de profesor particular, iar in 1777 a venitIn Moldova ca secretar domnesc al lui Constantin 1VIoruzi i ca profesoral fiilor acestuia. in capitala Moldovei credem ca a circulat si a fost stu-diata Logica sa pe care o tradusese in 1756, cum ne asigurä elevulGheorghe Zaviras 213 Traducerea s-a dat la tipar abia in 1795, dupamoartea traducatorului, si a fost dedicata domnului Tarii. Romanesti,Alexandru Moruzi 214.

Studierea Logicii lui Baumeister in tärile române a insemnat unimportant pas spre progres. Baumeister a fost discipolul lui Wolff, dirijatspre iluminismul german. Chiar in titlul tratatului se precizeaza ca estealcatuit dupa metoda lui Wolff, or, Wolff este acela care a sistematizatsi a popularizat gindirea lui Leibniz, reprezentantul de seama al ilumi-nismului german216. Predarea Logicii unui iluminist german la Academiiledomnesti inseamna pentru acea vreme o remarcabila schimbare interve-nitä in procesul de modernizare a invätamtntului, inseamna patrundereaIn tarile romäne a Aufklarung-ului german reprezentat de Leibniz-Wolff-Baumeister. Leibniz a fost o figura complexa, un spirit universal : fizician,psiholog, logician, metafizician, istoric, jurist, diplomat, moralist. Gin-direa sa a fost un amestec de misticism, rationalism si umanism216. Afost influentat de Locke, dar nu admite intrutotul gindirea lockeana ;combate anumite aspecto, dar este de acord cu altele exprimate de filo-zoful englez, situindu-se pe pozitiile ideologiei politice si sociale avansateale burgheziei germane de la jumatatea secolului al XVII-lea217. Leibnizs-a ambitionat sá dislocheze prin teoriile sale filozofice pe ale gindito-rului francez Descartes218. ITrmasii : Wolff si Baumeister vor popu-lariza i vor perfectiona gindirea leibnizeana.

0 alta Logicci occidentalä care pätrun.de In invatamintul Academiilordomnesti este : Elementa ph,ilosophiae rationalis et moralis a germanuluiJohann Gottlieb Heineccius, profesor de filozofie la universitatea dinHalle si apoi si de drept. Manualul acestuia 1-a tradus in 1781 din latinesteIn greceste profesorul Academiei iesene, loan Furneos219, ï s-a servit de

218 Gheorghe Zaviras, Nkcc `EXX&S ., p. 489.214 A. Papadopoulos-Vretos, NcoeXXvnx-h...-, vol. II, p. 99-100.215 Logica lui Baumeister a fost tradusa si In limba romana la sfirsitul secolului al

XVIII-lea de Samuil Micu, dar nu credem cá traducerea lui, facuta in 1781 si tiparita In1799, a circulat In Principatele dunarene. Oricum, In nici un caz aceasta traducere romananu putea fi folosita in Academiile domnesti cu limba de predare greaca.

216 Jean Touchard, Histoire des idees politiques, Paris, 1963, p. 369-371.217 Dan Badarlu, La composante logique de la théorie leibnizienne..., p. 63 si 88.214 Alfred Desautels, Les memoires de Trévoux et le mouvement des idees au XV III° sack,

1701 1734, Roma, 1956, p. 35-40, unde stnt expuse mijloacele folosite de Leibniz.acest scop.

219 Gheorghe Zaviras, op. cit., p. 348.

www.dacoromanica.ro

152 ARIADNA CAMARIANO-CloRAN

aceasta traducere la cursul sau. Traducerea a circulat in manuscris, fiindcopiata de elevii sai22°.

Aceasta Logica o va traduce in 1808 din limba lating in greacaboierul roman, Grigore Brincoveanu. Nu aver(' dovezi c5 textul acesteitraducen i a fost folosit in Academiile domnesti, avind in vedere insa cäa fost un text tipärit i accesibil profesorilor i elevilor, credem a a fostintrodus in Academiile domnesti ca manual didactic221.

Daniil Filippidis, profesorul Academiei din Iasi, va introduce ininvatamint Logica lui Condillac, tradusa de el si tiparita in 1801. Manu-alul nu este o simplä traducere. Traduatorul a intervenit In textul filo-zofului francez, facind numeroase completäri i adaugin.d o serie de noteexplicative sau informative, pentru a-1 pune In concordantä cu ultimelenoutati ale gindirii occidentale. Pe ling5, o serie de note, Filippiclis a ada-ugat la sfirsit si un supliment, cu privire la mecanismul cuvintului, si oexpunere asupra activitatii scolilor, din care se invedereaza ideile peda-gogice ce calauzeau pe eruditul profesor.

Cursul de logia, predat de Filippidis, dupä textul lui Condillac,a fost mult apreciat. Aträgea i copii nevirstnici precum i negustori"2222traducerea fiind in limba neogreaca si pe intelesul tuturor.

Logica lui Condillac tradus5, de Filippidis a fost mult folosita inAcademille domnesti nu numai de traduator, ci i de profesorii de filo-zofie care au urmat dup5, el. De pildä Veniamin din Lesbos a predat dupd.aceasta Logictf, nu a tradus-o cum s-a afirmat gresit223. Vardalahos

Iatropoulos aveau preferinVe pentru teoriile filozofului francez, care,am putea spune, a predominat in primele douä decade ale secoluluial XIX-lea In invatämin.tul filozofic din Academiile domnesti.

Introducerea Logicii lui Condillac in Academiile domnesti inseamnadominarea filozofiei rationaliste franceze. Etienne Bonnot Condillaa(1715-1780) a creat logica modernä asa cum Newton a pus bazele fiziciimoderne experimentale. Teoriile sale despre functiile mintii omenestinu le-a sistematizat ins& intr-o singura lucrare, care sä cuprinda intregulsäu sistem filozofic, ci le-a risipit in mai multe, totusi Condillac raminefondatorul logicii moderne, pe care o vor perfectiona discipolii

Gindirea abatelui Condillac a exercitat o influenta deosebita asu-pra tineretului tarilor romane in primele decenii ale secolului al XIX-lea224.

220 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea.. ., p. 363 si Revista teologica",p. 21-22. Constantin Erbiceanu, care a cercetat si a descris ms., face aprecien i favorabileasupra traducatorului : Observant ca cetind operele lui Forneiu nu te pot" abtine de a nu-iadmira calitatile ce intimpeni : de stil, de limbd, de preciziune in expunere i eleganta In ale-gerea cuvintelor asa ca nu te mai saturi, vorbind mai pe romaneste, de a le citi".

221 De intermediarul grecesc al lui Brincoveanu se va servi Eufrosin Poteca pentrua da mai tirziu o traducere In limba romang, dupa care va preda la scoala de la SI. Sayadupd 1825 si pina in 1829 dupa manuscrisul sau, cind Logica sa se va tipari la Buda. Eu-frosin Poteca a IntImpinat multe dificultati In efectuarea traducerii din cauza ca limba romanaera lipsita pe atunci de terminologia adecvata, totusi el a 'Tilsit sa duca traducerea sa labun sfirsit i sa puna in mina elevilor sai un manual de Logicd in limba romana.

222 MyLoç 'Epp*, 1811, p. 88.223 Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke.. ., p. 89.224 Al. Balaci si Ion Ionascu, Universitalea din Bucurepti, 1864-1964, Bucuresti, p. 14..

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL 1NvATAmINTuLui 153

A fost filozoful preferat care pasiona pe elevi si pe auditori. L. Erdeli,profesor la Academia domneasc'A, va pAstra un cult pentru filozofia luiCondillac i, predind-o apoi la scoala lui Gheorghe Lazdr, va intra inconflict cu acesta, infocat kantianist226. Pasiunea pentru Condillac adeterminat pe multi elevi ai co1ii lui Lazar s'A urmeze paralel, ca audi-tori, i cursurile de filozofie din Academia domneascA.

Apreciind valoarea logicii lui Condillac, cArturarii romAni nu s-aumultumit s-o studieze numai in limba greacä, ei au tradus-o i in limba.romAnA. Ni s-au pAstrat textele unor traducen. Una este fAcut'ä de unanonim226 ; a doua se datoreste lui Vasile Virnav227, care a dat societätiiromAne mai multe traducen i in romAnA de opere occidentale, fAcute cuajutorul intermediarelor grecesti. Tot sub influenta textului grecesea lucrat i I.Heliade-RAdulescu, dind o nou'A traducere228.

tärile romAne a fost studiatä i Logica discipolului lui Condillac,Fran.cesco Soave, cuprins'A in Instituzioni di logica, metafizica ed etica. Estevorba de un tratat care s-a bucurat de o mare räspindire in Italia si adevenit in curind clasic, fiind introdus in toate universitätile. Acest tra-tat a fost tradus in greacä de profesorul Academiei domnesti din BucurestirGrigorie Constandas, si a fost intrebuintat ca manual didactic in maitoate eolile grecesti. Tratatul a fost bath folosit In manuscris, iar dup&1804 si textul tipärit a apArut in 4 volume. Logica lui Soave a fost o operAiluministä, autorul concretizind i sistematizind gindirea filozoficA a secolu-lui luminilor. In Academiile domnesti acest tratat a fost mult folosit 229.

In sfirsit, amintim cA i Neofit Ducas a scris o logicA si a predat dupApropriul sAu text inedit care s-a tipArit mult mai tirziu, in 1834, in volu-mul : ivrecxxv5q, iiTOG pyrOpLXII, XoyLxib tizracpuatwil xoct

Fizica. In prima jum'Atate a secolului al XVIII-lea, fizica erasocotitA ca o disciplinä a filozofiei, dar in a doua jumätate a acestui veac,.ea va deveni o stiintA pozitivA de sine stätAtoare, i se va acorda cea maimare importantä, va deveni simbolul gindirii avansate ; eliberatA deprejudecAti, prin fizicA se vor studia fenomenele naturii dupg, legi proprii,.fundamentate pe gindirea rationalistä.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in. Academiile domnestis-a studiat Fizica neoaristotelicA, in a doua jumätate insI profesorii lumi-nati, care facuserA studii la universitA'tile din Occident, vor introduce fizicamodernä, experimentará.

Dezvoltarea fizicii moderne se datoreazA lui Copernic (1473 1543).care a fundamentat sistemul heliocentric, rästurnind teoria geocentric&

225 D. Popovici, La litterature roumaine..., p. 330-331.226 Alss. rom. 3021 si 3738 din Bibl. Acad. Este interesant de stabilit daca aceasta

traducere este facuta dupa textul francez sau dupa traducerea lui Filippidis. in felul acestas-ar putea data.

227 MS. rom. 425. Vasile Virnav traduce textul tiparit al lui Filippidis intocmai, ciintroducerea I cu toate adausurile.

228 D. Popovici, Ideologia literard a lui I. Heliade-Rddulescu, Bucuresti, 1935, p. 14,.nota 3.

229 A6ro; `EppSN, 1811, p. 8.

www.dacoromanica.ro

154 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

a lui Ptolemeu. Dar heliocentrismul lui se izbea de teoriile retrograde,propagate mai ales de biserica catolicä, i mult timp nu a fost luat inseamä, opera lui Despre miscdrile de revolufie ale corpurilor ceresti fiindpusä de inchizitie la index intre anii 1616 §i 1822. Dar Copernica avutmulti adepti printre oamenii de Etiintg. Teoria lui va fi preluatä §i con-tinuatä de Galileo Galilei §i Giordano Bruno. La inceputul secoluluial XVII-lea, fiind folositä luneta i mai tirziu §i telescopul, instrumentefundamentale de observatie, disciplina fizicii va cunoalte noi succese.Abia acum incepe studierea mai atentä a naturii cu tendinta de a nuIntemeia §tiinta pe traditie, ci pe observatie §i mai ales pe experientä 230

Fizica va evolua necontenit. Progresele cele mai stfälucite, celemai uimitoare le-a flcut fizica in secolul al XVII-lea, senzationale incomparatie cu cele din secolul al XVIII-lea231. Dar nici In secolul alXVIII-lea nu stagneazg, este §tiinta care evolueazä cel mai rapid. EastudiazA natura, structura materiei, proprietätile generale §i legile ei deevoluare §i lanseazä noi adeväruri. Natura ascundea multe taine care.acum, datoritä experientelor, se inläturg treptat.

Fizica modernä a revolutionat §tiinta, a clarificat misterele naturii§i a inläturat superstitiile i prejudecätile. Printre tipäriturile secoluluial XVIII-lea, care se inmulteau din an in an, gäsim un numär din ce ince mai mare de tratate de fizicä.

In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, fizica modern& se vastudia in Academiile domne§ti chiar cu experiente. Reactiunea era insänemultumitä ; aceastä §tiintä stabilea adeväruri care contraveneaudogmei teologice. Se incepe persecutarea profesorilor luminati ca :Nichifor Theotochis, Iosip Mesiodax, Daniil Filippidis, Veniamin dinLesbos, Stefan Dungas §i altii. Dar curentul nou era prea puternic, preaimpetuos pentru a putea fi stävilit de reactiune. In cele ce urmeaz& vomvedea cum a evoluat cursul de fizicg in Academiile domne§ti.

In prima jumätate a secolului al XVIII-lea, in ambele Academiis-a predat Fizica neoaristotelicg sub diferite prelucräri, dar mai alescea coridaleanä.

Comentariile lui Coridaleu la cele 8 cärti ale Fizicii lui Aristotel,care constituie prima parte, §i la Nasterea i pieirea, care este partea adoua a tratatului, s-au tipärit la Venetia in 1779 §i 1780, 133 de ani dupämoartea comentatorului 232. Prima parte este intitulatä : Etcroaoq cpumxílqcbcpodcam; XCCT' 'AptaTOTÉktp lar a doua ca §i opera aristotelicä : IlepE--rev6accaq xcd, cpfi.opEcq. Inainte de a trece la interpretarea textului aristo-telic, Coridaleu face o expunere general& asupra filozofiei 233. Ap seexplicä faptul el mai toate manuscrisele care cuprind Fizica coridaleanä

230 Max vo n Lane, Istoria Fizicii, Bucuresti, 1965, p. 9-11.231 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII° siècle..., p. 32.232 Teofil Coridaleu s-a stins din viatO la Atena In 1646, cf. Cléobule Tsourkas, op. cit.,

.ed. a II-a, p. 114.233 Pentru analiza amlnuntità a Fizicii cordidalene i pentru conceptiile materialiste

ale comentatorului, cf. Tsourkas, op. cit., p. 237-289.

www.dacoromanica.ro

CONTINITTUL INVATAMINTULUI 155

-poartä titlul Eig cpaorrocpbxv npoaLoCxyng. Fizica neoaristotelicg, care a fostpredatä ani de-a rindul in Academiile domnesti, este precursoarea fiziciisecolului al XVII-lea care a revolutionat stiirita. Mai multe manuscrise,cuprinzind Fizica coridaleanä, au fost in posesia unor profesori, ca :Teodor din Trapezunt 234, Alexandru din Tirnavo 236, Manase Eliade 236 siTeodor din Dristra 237. Credem cl acesti profesori, ea i altii, s-au servitde aceste texte la prelegerile lor.

Partea a doua a Fizicii intitulatä Cresterea si pieirea fusese atribu-itä lui Alexandru Mavrocordat, dar Cleobulos Tsourkas a dovedit

acest manual provine de la Teofil Coridaleu238.Manuscrisele pästrate in Biblioteca Academiei, care in mare parte

provin de la colegiul Sf.Sava, sint copii din 1704, 1713, 1754 etc. märtu-Tie c'ä in prima jumätate a secolului al XVIII-lea acest text a fost multstudiat238. Sevastos Kyminitis a predat acest curs in 1697 si 1700240.Teodor din Dristra a folosit operele coridalene, dar s-a servit intre anii1782-1783 si de Fizica lui Blemidis241, de asemenea o prelucrare a opereiaristotelice. Gheorghe Hrisogon s-a servit de prelucrarea neoaristotelicäiesitä din pana lui Gherasim Vlahos, profesorul lui Constantin Cantacuzinostolnicul242. Marcos Porfiropoulos va folosi i alte manual° de fizia decitcele coridalene. Se va servi i acesta de Fizica neoaristotelia a luiBlemidis, dar va traduce in neogreacä iEúvo(PLq -r6v cpuaLxWv a scriitoruluibizantin Simeon Magister Sith 243. Pe ling'ä alte copii aflate in diferitebiblioteci, traducerea lui Porfiropoulos s-a pästrat i In patru manu-scrise in Biblioteca Academiei 244. Din numärul copiilor 'cástrate in taräsi peste hotare, rezultä cá Fizica lui Sith, in traducerea lui Porfiropoulos,a fost mult folositä ca manual didactic.

234 Suppl. graec. LXXII din Biblioteca imperialA din Viena, cf. N. Iorga, Manuscripledin biblioteci str6ine, in Analele Academiei RomAne", sect. ist., seria II, tomul XX (1899),p. 212-219. Ultimul posesor al ms. a fost Stefan Brincoveanu.

235 MS. gr. 707 din Bibl. Acad. Este o copie fAcutA la Bucuresti in 1750. ARA copiefAcutA de asemenea la Bucuresti de un elev care a urmat cursul profesorului Alexandru dinTirnavo este din 1752, cf. Linos Benakis, '0 6EXXo-rc x68t4 Toi5 cppovncrriwtou Tpour*i-o-Tog 16"..., Ici 40 'EpavEarhg, anul V (1967), p. 87.

235 ITioq 'EXXvoi.wiw.cov", XIII (1916), p. 250.237 Op. cit., p. 427.238 Cléobule Tsourkas, op. cit., ed. a II-a, p. 161 si 173.239 In Bibl. Acad s-au pAstrat numeroase mss. confinind prelucrAri si comentarii la

Fizica aii3totelicA, cele mai multe fiind prelucrarea coridaleand, de pildA : 49, 171, 180, 216,376, 405, 420, 426, 430, 440, 459, 474, 491, 515, 539, 674, 705, 707, 854, 856, 868, 894, 1016,1272, 1383, 1384, 1415. Fizica coridaleanA s-a pAstrat intr-un mare numAr de mss. i in altebiblioteci, unele din acestea fiind serse in tarule romAne. Cf. Linos Benakis, op. cit , p.94, nota.

210 Linos Benakis, op. cit., p. 90, cf. si ms. gr. 405 din Bibl. Acad.241 Niog 'EXX-trool.whi.t.o.w", XIII (1916), p. 427. Fizica lui Blemidis, scrisà in 1232 a

circulat mult in manuscris; s-a tipArit in 1605. In Bibl. Acad. s-a pAstrat in mss. gr. 10, 17,447 si 483.

242 Mss. gr. 448, 469 si 534 din Bibl. Acad. Ms. 448 este primul volum, iar ms. 534cel de al doilea. Toate manuscrisele provin de la colegiul Sf. Saya.

248 A. Papadopoulos-Kerameus, `IepoaoXuti.vrt.xi)..., p. 289, nr. 315.244 Mss. gr. 205, 399, 493 si 557. Toate manuscrisele provin de la colegiul Sf. Saya.

www.dacoromanica.ro

156 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Patrunderea fizicii moderne in Academiile domnesti esto legatIde activitatea didactic& a lui Nichif or Teotochis. Manualul acestuia :Elemente de fizicd, folosit mai intii in manuscris, a fost tiparit la LipscaIn 1766-1767 in dou'A volume : E-roLzeT.cc cpuest6jç ix veGrripcov auvepcm-akv-ra. Este, dupa cum se precizeaza si in titlu, o sintetizare a sistemelorsecolului luminilor, culese din diferite tratate. Posedind limbile fran-cezA, latina' si italiana, Theotochis a intrebuintat tratate serse In a cestelimbi si a elaborat un manual modern, dupa cerintele vremii. Manualulsail este o prelucrare, dar fapt important, prin el a vehiculat in fin-durile elevilor säi cunostintele generale ale fizicii moderne. incepind dinaceasta epoca, fizica inceteaza si in tarile romane de a mai fi consi-derata o discipling filozofica, cum fuFese in prima jumatate a secoluluial XVIII-lea. Acum studiul Fizicii inträ in cadrul stiintelor pozitive,devenind una dintre cele mai importante stiinte exacte. Theotochistrateaza in Fizica sa despre corpuri si proprietatile lor, despre gravi-tatie, despre spatiu si timp, despre miscare, atomi, optica, foc, atmos-fera, magnetism, electricitate etc. lath' deci ca elevii Academiilor domnestiinvatau inca de pe la jumatatea secolului al XVIII-lea notiuni impor-tante din domeniul fizicii moderne. Desi cleric, fiind totusi un eruditcu veden i avansate si cliberat de prejudecatile ingustului traditionalism,Teotochis a adoptat in Fizica sa conceptia modernä a heliocentrismului,pe care conceptie biserica ortodoxa, mult timp Inca dupa aceea, a refuzats-o accepte drept un adevär incontestabil.

Introducerea acestui manual in procesul de studiu al fizicii dinAcademiile domnesti constituie o cotitura in istoria invatamintului dintarile române. De acum inainte, manualele coridalene legate de stiintelepozitive ca : fizica si tratatul despre cer sint aproape dizlocate din pro-p amele de cursuri ale Academiilor domnesti, zic aproape, fiindca si dupà,aceastä epoca se mai gasea cite un profesor e drept ca aceste cazuriSint foarte rare care s'A recurga la manualele neoaristotelice. lata sialt exemplu, care ne-a determinat sä nu stabilim date arbitrare de perio-dizare. Totusi, data cea mai potrivita care ar indica inceperea unui inva-tämint modern, ar fi anul 1765, caci in jurul acestei date incepe predareaLogicii lui Evghenie Vulgaris si a cursurilor de matematica modern'A sifizica introduse de Theotochis. Ca s'A ne dam seama cit de avansate eraucursurile din Academiile domnesti, este suficient sa amintim ca in Occi-dent, in Franta de pildä, se gaseau 'Ana si in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea numerosi conservatori care se ridicau impotriva studiuluifizicii si al stiintelor naturale, deoarece aceste obiecte de studiu släbeaurespectul pentru adevarurile religiei" 245.

Cu venirea lui Theotochis la directia Academiei iesene incepe decio nou'A etapa a invatamintului. Manualele sale salt considerate ca celemai caracteristice opere ale spiritului modern. Ele slut prevazute si cuo serie de planse cu desene frumos executate, prezentind ultimele teoriiale epocii, relative la structura discontinua a materiei, la compunerea

245 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au XV II le siècle..., p. 41, 52 §i 71.

www.dacoromanica.ro

coNTINuTuL INvATAmtisrruLul 157

fortelor, la hidrostatica lichidelor, la fenomenele optic i acustic etc.In planse slut desenate si instrumente complicate de laborator. Nu stimdacá Theotochis a predat la Academia din Iasi cursul säu de fizia cuexperiente. Ne indoim el a avut aparatele necesare pentru un curs defizicä experimentalä, fiindc6 succesorul säu, Iosip Mesiodax, insistapentru procurarea unor aparate, fie si cele mai elementare.

Un manual de Fizicei a preggtit pentru cursul säu i Iosip Mesiodax,care s-a straduit sä-1 tipäreascg, dar din cauza greutätilor materiale,manualul a ramas inedit. Avind in vedere gindirea avansatä i eruditialui, nu ne indoim cá Fizica sa era inspiratä de realizärile raoderne i inclu-clea -ultimele descoperiri.

Un alt profesor al Academiei iesene, Nicolae Cercel, va introduceIn Academie pentru studiul fizicii un manual occidental. El va traducedin limba latinä Fizica experimentald a vestitului fizician olandez Pierrevan Musshenbrock 246 pentru a se servi de acest text la cursul säu. Fizi-cianul olandez sustinea c6, trebuie eliminate din fizicä toate ipotezele§1 conjecturile observatiile i experientele fiind singurul fundamental fizicii" 247. La aceasta tindeau i profesorii Academiilor. Cercel a predat

dupä Elementele lui Newton, pe care le tradusese in limba greacä 248Acest erudit profesor a tradus si opere filozofice din tratatele lui Baumei-ster, pe care le-a predat la Iasi, dar nu stim ce anume 249.

Precum vedem, invätämintul fizicii ajunge pe la 1765-1766, lamare inflorire, pätrund in Academia ieseanä manuale occidentale dintrecele mai moderne, purtind numele lui Musschenbrock, Newton, Baumei-ster si ale altora.

Pentru Academia din Bucuresti nu avem probe documentare, nu§tim ce manuale de fizicä au fost studiate in acest timp. Avind in vede-re insä cA aceleasi manuale treceau de la o Academie la alta, nu neIndoim cä manualele lui Theotochis i Cercel au inlaturat si din Academiabucuresteanä pe cele neoaristotelice.

In 1790, se tipäreste la Viena Fizica lui Rigas Velestinlis, o prelu-crare dupä texte germane si franceze : (DucrLx91; Ccreetv5tattcc... ix Ti"ly yep-i.LCOMeigxcti. yaUt.)* ipavta»év cum se aratä chiar in titlu, este o culegere deelemente spicuite din diferite lucrà'ri, dar materialul a fost prelucrat de elin asa f el, inch este imposibil sä i se gäseascg izvoarele. In once caz sesimte influenta renumitei opere a lui Fontenelle, Entretiens sur la pluralitédes mondes. Rigas acorda o deosebitä importantä stiintelor i In specialfizicii, care descätusa mintile de superstitie. Invätatul tesaliot nu era

246 Manuscrisele cii traducerile lui Cercel s-au pAstrat la Ia§i 1i la biblioteca din orawlsAu natal, Metovo, cf. Xenopol 1i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 60 §i Gheorghe Zaviras,Né 'EXX(ig..., p. 496.

242 D. Mornet, op. cit., p. 102.248 Newton a avut foarte multi admiratori, dar nu au lipsit 1i detractorii care refuzau

sA adopte teoriile lui.Cf. Alfred R. Desautels, Les mémoires de Trévoux et le mouvement des idéesau XV III-e siècle 1701-1734, Roma, 1956, p. 51-59, §i Dan BdddrAu, Isaac Newton filozof,In Revista de filozofie", tom. 14 (1967), nr. 5, p. 465-472.

246 Const. Cumas, Eim-cryp.a cpt.XoaocpEocç, vol. I, Viena, 1818, p. 10 din prefatA.

www.dacoromanica.ro

158 AMADNA CAMARIANO-CIORAN

satisfacut de manualele existente, nu voia s predea dupg metode inve-chite i materii depasite, sau dupa manuale serse In limba arhaizanta.ca sa nu pricinuiasc i altora greutatile pe care le-a intimpinat el ca.elev" 25°. Voia s puna in mina elevilor ceva nou, ceva care s'a corespundà.gindirii moderne i conceptiilor pedagogice ale secolului luminilor. Pre-lucrarea materialului denota multa originalitate. Tratarea temelor se face;In neogreaca, rar folosita pina atunci in manualele de stiintä, si In modulcel mai simplu, ca sä fie pe intelesul tuturor. Foloseste metoda Intrebarilor

raspunsurilor, dovedita lesnicioas i eficace in studierea multor obiectede invatamint. Modul de concepere a acestui manual denota tendintalui Rigas de a populariza notiunile de fizica prin care se explican feno-menele naturii si se combateau superstitiile care In evul mediu au intu-necat mintea oamenilor. Desi nu este o opera de eruditie i nici

originaltotui,cartea lui Rigas a facut la aparitia ei mare impresie pentrucontinea in limba neogreaca vie cunostinte stiintifice, era un manualpotrivit nu numai pentru elevii din clasele mici 251, Ci i pentru oameniimaxi cu mai putinä cultura. Acest manual, fara indoialä, a fost folositde el si de alti profesori din Academiile domnesti.

La inceputul secolului al XIX-lea se vor introduce in Academiiledomnesti manuale de fizicä si mai moderne. Daniil Filippidis, intorcindu-se din Franta, va traduce si se va servi de manualele profesorilor alecäror cursuri le audiase la Paris. El va preda fizica dupä tratatul luiBrisson, pe care 11 tradusese in 1801 si spera sa-1 tipäreasca In 1803. Separe ea manualul sal' de fizica precum i cursul sau de matematici cuprin-deau teorii indräznete pentru care se astepta la proteste din partea cercu-rilor conservatoare. Intr-adevä'r a fost acuzat de ateism si a IntImpinatopozitia cercurilor reactionare care se opuneau numirii lui in postul deprofesor la Academia din Iasi, totusi nu renunta la gindirea sa inclrazneata.Voia ca manualele sale s'a fie ultimul cuvint al stiintelor pozitive moderne

intrucit se faceau mereu noi descoperiri in acest domeniu, a rugat peautorul Brisson sa-i trimitä informatii relative la noile rezultatetifice, necuprinse in tratatul lui, pentru a le include in traducerea sainainte de tipärire. Din acest fapt se poate deduce ca manualul folositde Daniil Filippidis era la zi cu informatia.

Daniil Filippidis a tradus i optica lui Lacaille, ceea ce ne indrep-tateste sá credem ca a predat i aceastä ramura a fizicii.

La inceputul secolului al XIX-lea, manualele de Mica se Inmultesc.Mai toti profesorii veneau cu manualele lor proprii, cuprinzind ultimeleprogrese stiintifice. Trecuse timpul coridalismului, and aceleasi manualese copiau si se recopiau In mod stereotip.

In timp ce la Iasi JO desfasura activitatea didactica Daniil Filip-pidis, In Bucuresti era director un profesor tot atit de bine pregatit,

255 Vezi prefata cArtii.251 Ap. Dascalachis, Kopoijg xoct Pirrocg, Atena, 1961, p. 6. 0 nouà editie a Fizicii luì

Rigas a dat recent Lcandros Vranusis In volumul : "Ancona TEA, veocVcipkav xXoeacaxi3v: Pilyce;Bextont.v),* (Depalog. 'A,9-7pocct., `E.ccapcia ix86aco)v.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INvATAmINTImul 159

Constantin Vardalahos. Acesta va preda fizica dup'ä manualul sguOuctxii netpccp.oc-nxii TrepLexTudi rc7)v veurr6pcov icpeugaecov. Cititorul este avizatprin titlul eärtii el manualul contine ultimele descoperiri i cä fizica sepreda cu experiente de laborator.

Intr-adevä'r, Vardalahos fä'cea experiente cu pompe pneumatice,cu o masinä electric i incä eiteva aparate care existau pe atunci inlaboratorul Academiei domnesti. Prin räspunsurile date de elevi la exame-nele tinute in anul 1811 despre legile de atractie si de respingere, desprerarefierea aerului, topire, explozie, electricitate etc., s-a dovedit cä fizicase studia sub toate aspectele ei. Fiind un bun pedagog, Vardalahos susti-nea cä fizica experimental'ä este cea mai indicatä pentru a stirni interesulelevilor, este mai aträggtoare, dä rezultate mai bune si mai rapide, oferä,elevilor lucruri concrete care stirnesc zelul i curiozitatea lor.

Socotind cá toate stiintele sint legate de fizieä, stiinta care cerce-teazg i explicsá fenomenele naturii, Vardalahos include in Fizica expe-rimentalei §i notiuni de chimie, fiziologie, astronomie, geografie etc. Cartealui este de o eruditie uimitoare. Sint citati in paginile Fizicii sale zecide sa-vanti moderni englezi, francezi, germani, italieni, suedezi i olandezi,ca : Geoffroy, Bergmann, Becher, Laplace, De Luc, Saussure, Fourcroy,De Biot, Berthollet si multi alti fizicieni, chimiti, naturalisti, astro-nomi i matematicieni. Putem afirma, färä, sä, gresim, cä, manualele folo-site In Academiile domnesti eran la nivelul celor din Occident. Manualullui Vardalahos s-a tipgrit in 1812, dar ping la tipärire I-a folosit In manu-scris, cind a condus prima datä Academia, iar dud a revenit pentru adoua oarg; Ii avea deja tipärit.

In 1812, an apärut concomitent trei manuale de fizica. Pe lingä :Ounxil netpCy.CCTLXil de Vardalahos, s-au tipärit i óoç cpucnw7N de Const._Cumas i 'EnvropA yucrcx.7K de Dimitrie Darvaris. Toate trei demonstrauadevärurile dobindite prin cercetärile moderne i in acelasi timp combg-teau superstitiile care dominau ineä rindurile maselor populare, mai alesfizica lui Dimitrie Darvaris, scrisä In limba vorbitä, expunea materiaintr-o formä simplä i foarte ciará, pentru ca sä, fie priceputä de eleviiincepätori, precum si de oamenii virstnici, care in tinerete nu avuseseräprilejul sä, studieze fizica. Darvaris recomanda aceastä, stiintä, cu cäldurä,ca fiind pläcutä, i utilä. Predatä, metodic cu experiente simple, stir-neste curiozitatea elevilor. Prin fizicä, se cunoaste in mod just univer-sul, prin fizicg omul se elibereazä de vätämätoarea i trista superstitie_

O Fizica" prescurtatä' a elaborat i Néofit Ducas pentru elevii sgis-a servit de ea in manuscris 252, textul fiind tipärit abia in 1834. Dei

arhimandrit, totusi era convins ea' asa cum In stiintele pozitive progre-sele s-au dobindit prin indräzneala celor en gindire luminatä, tot astfelsi in teologie trebuia indepärtate conceptiile subrede, fundamentate pesuperstitii. El nu a ezitat sä expunä in Fizica sa conceptiile stiintificeale vremii dei contraveneau dogmelor religioase. Pentru conceptiile salesänätoase, inteleptul dasegl a fost acuzat de ateism.

252 0 copie s-a pastrat In Bibl. Acad., ms. gr. 724.

www.dacoromanica.ro

160 AR1ADNA CAMARIANO-CIORAN

Un alt profesor care a predat fizica moderng la Academia din Bucu-resti este Veniamin din Lesbos. Dupg moda vremii, i Veniamin a ela-borat manualul sgu propriu : Drotze7.«. cpucnxijq, care nu a väzut lumin.atiparului, dar a fost copiat de elevii si i s-a pästrat in mai multe manu-scrise 253.

Cursul de fizicä al lui Veniamin era ultimul cuvint al stiintei moderne.Studiind timp de zece ani in centrele europenel nu numai cá îi insusisegindirea stiintificg pozitivä moderng, dar ceva mai mult, avea i pgreriproprii i curajul sä le sustinä si sg le menting cu mult dinamism,pentru a combate elementele care cultivau superstitia ce intuneca minteamaselor 254.

Dei cleric, totusi in cursurile sale de fizicg, populariza teoriiantiteologice, care dädeau o explicatie noul fenomenelor naturii,

ontrarg preceptelor sfintei scripturi. Eruditul profesor este la curentcu noile teorii i cu concluzilie cercetgrilor stiintifice moderne. Cerceteazgfenomenele naturii, propunind teorii noi. Polemizeazg cu fizicienii Euro-pei si combate pärerile lor. Este impotriva unora din teoriile lui Descartes,ale italianului Galvani si ale altora. Teoria sa proprie despre lume era-cg, spre deosebire de cele afirmate de dogmatismul teologic, existg

cauzä, o energie puternicg, pe care o numeste 7scorcexlxívlróv".Aceastä energie nu Dumnezeu pune totul in miscare. Cu ajutorulacestei energii, el incearcg sä explice miscarea corpurilor ceresti, gravi-tatia, magnetismul, atractia i fenomenele raporturilor substantelorchimice intre ele. Iatg de ce Veniamin a fost persecutat, acuzat de ateism

invitat de Sf. Sinod din Constantinopol dezavueze afirmatiile.Omul de stiintg refuzg sä dea o declaratie publicg scrisg in acest sens.El declarä, Mfg ezitare, c'g nu poate sä afirme eg divinitatea pune cor-purile ceresti in miscare, cá divinitatea .face sg fie atrase corpurile cerestispre centrul pämintului. Prin aceasta ar argta el nu cunoaste cauza, armärturisi ignoranta sa.

253 0 copie In ms. gr. 1203 din Bibl. Acad. si alte copii In alte biblioteci.254 La Inceputul sec. al XIX se dd cea mai aprigd luptd pentru combaterea supersti-

tiilor pila adevdruri stiintifice. Se publicd o bogatd literaturd in acest sens. MeritA sA amintim o.carte de felul acesta care a avut o largd circulatie: ¡Num.)) 811.1.681g rcpòç 70653LV rijç 8statacm.v.oviagVenetia, 1810. Este o traducere dupd Volksnaturlehre zur Dämpfung des Aberglaubens de JohannHeinrich Helmuth. TraducAtorul aratA In prefatA cd scopul lucrdrii este sd lumineze minteapoporului i prin argumente stiintifice sA combatd superstitiile. Insista mult asupra impor-tantei studiului fizicii In scoli pentru cA nulmai prin luminarea tineretului va fi frinatd super-stitia pArintilor, Intruelt se cere multA trudd i mult mai mult timp pentru ca virstnicii sdfie eliberati de pArerile lor nelogice. Acest manual a fost tradus si in limba romdnd de dasedlultransilvAnean, Gheorghe incai. Traducerea s-a pdstrat In mss. 38 si 39 din biblioteca bise-ricii greco-catolice din Oradea. Cf. Iacob Radu, Manuscriptele Bibl. episcopiei greco-catoliceromdne din Oradea-Mare, in Analele Acad. Rom." sect. ist., seria III, tom. I. (1923), me-moriul 6 p. 9. Traducerea lui incai poartA titlul : invdfdturd fireascd spre stricarea superstifiinorodului.

Continutul manualului este foarte interesant pentru acea vreme. Sint ardtate proprie-tAtile corpurilor, se explicd fenomenele naturii, trupurile lumesti" i prin ele se dovedestea fi nelogice superstitiile, se biciuiesc mestesugurile i iretenia vrAjitorilor i Inseldtorilor,-care In multe chipuri Insald si due In rdtdcire pe nepriceputi".

www.dacoromanica.ro

corrrniunn. IrrvATAnitarrumn 161

Manualul su nu cuprinde numai elemente defizieg, ci F}i notiunidin ramurile §tiintelor exacte qi aplicate, care pe atun-ci eran subordonatefizicii : cosmogonia, astronomia, meteorologia etc. Veniamin preda toateaceste discipline cu experiente, autInd s5, afle cauzele anumitor senzatii.

In sfir§it, un alt profesor care a predat la Academia din Imi fizicamoderna, fiind §i el acuzat de ateism, este tef an Dungas. FAcind studiila universitAtile germane din Halle, Göttingen §i Iena, Dungas aveacultura german/ f}i. era influentat de gindirea Anfklärung-ului. Pentrudisciplina fizicii, pe care a predat-o ea profesor, a elaborat qi el un manualde fizia In care a Incercat sä Impace §tintele cu teologia dogmata',dup/ sistemul filozofului german Schelling. Dar teoriile sale, pronuntatmaterialiste, au strnit reactiunea Impotriva sa. Va intImpina opozitiabisericii, care 1-a acuzat de ateism. La Inceputul anului 1816, directorulAcademiei ie§ene este invitat de Sf. Sinod s5, dezavueze manualul säude fizia. Contrar atitudinii ferme pastrate de Veniamin. din Lesbos,Dungas a acceptat hotärlrea bisericii, a renegat In sets teoriile sale F}i ademisionat din postul de director pe care II detinea la Academia dom-neasa din Ia§i, fIgkluind s/ nu difuzeze manuscrisul operei sale interzise.

Despre cer salt cosmografie. Tratatul aristotelic cuacest titlu este o parte a fizicii, filmic/ nu trateazà, despre astronomie,cum am fi tentati srs, credem, dupg titlu, ci despre univers.

Intrucit In decursul veacurilor teoriile aristotelice au fost alteratede dialectica scolasticg, mai ales de biseria, Coridaleu, comentind operaaristotelicä, revine asupra teoriilor primordiale ale filozofului antic, iarIn unele cazuri la pozitie §i mai avansatI decit cea aristotelia.

Omni Despre cer, predat In prima jumAtate a secolului al XVIII-leaIn Academiile domne§ti, avea la baa, o &dire avansatA, pentm aceavreme, prin faptul a., Teofil Coridaleu neag/ rolul divinitätii In rosturileuniversului, introduce rolul cauzaliatii In transformarea fenomenelornaturii f}i. cunomterea senzorialg 255.

Odat/ cu dezvoltarea astronomiei 256, cosmografia a azut pe aldoilea plan, pentru c/ ea prezenta fenomenele cere§ti ap cum ant cunos-cute din observatie, fär/ a le explica.

In Biblioteca Academiei s-au pAstrat mai multe manuscrise, cuprin-zInd acest tratat, mai toate provenind de la colegiul Sf. Saya. Cel maivechi este din 1682 scris la lamina. Altele sInt datate din 1711, 1733,1744, 1746 257.

Profesorul care a arätat un deosebit interes pentru cosmografie §iastronomic a fost Marcos Porfiropoulos. Acesta a predat, precum rezult/din manuscrisele care i-au apartinut, despre glob dup/ tratatul lui Proclos,

255 Pentru o analizA mai amplA cf. Cléobule Tsourkas, op. cii. ed. II, p. 291-309.256 Astronomia a fost ridicatA la treapta de §tiintA §i s-au fAcut cercetAri temeinice in

aceasti directle de la lnceputul secoluluí al XVII-lea, de dnd a lnceput studiul astrelor malIntl Cu luneta §I apoi qi cu telescopul. Cf. Max von Lane, Isloria fizicii, Bucure§tí, 1965, p. 13.

257 Mss. gr. 216, 227, 291, 393, 428, 435, 449, 474, 493, 1318, 1389, 1391.

11 - 6. 563

www.dacoromanica.ro

162 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

despre meteori dupa tratatul lui Simeon Magister Sith §i dupa ate operecase tratau despre cer, pamint §i stele 258.

P sihologia. Printre disciplinele filozofice predate la Acade-miile domne§ti era §i psihologia. Manualul cel rnai raspindit, de care seserveau profesorii la prelegerile acestei discipline, a fost tratatul neoaris-totelic a lui Teofil Coridaleu : Despre suflet, care nu este decit o prelucrarecomentata a tratatului aristotelic cu acela§i titlu.

Opera aristotelica Despre suflet sau De Anima cum este Indeob§tecunoscuta, este alcatuita din 3 carti. Este mai de grab& un tratat demetafizica case studiaza sufletul ca forma a corpului viu, dar §i o lu-crare de biologie". El reprezinta ultimul stadiu al evolutiei gindirii aria-totelice asupra raporturilor dintre suflet §i corp. 0 atentie deosebitaacorda autorul analizei senzatiei §i perceperii.

Coridaleu analizeaza In manualul sau nu numai teoriile aristotelice,ci §i altele asupra acestei teme, care constituie problema cea mai contro-versata in tot cursul evului mediu, §i apoi I§i expune proprilie sale teorii.Autorul manualului considera psihologia cea mai Inalta §i c,ea mai utilldintre §tiinte, pentru ca se °cup& de fiinte Insufletite, ajuta pe om Ase cunoascA pe sine insu§i. In comparatie cu alte manuale occidentale depsihologie din aceasta perioada, manualul lui Coridaleu este pe pozitiimai avansate, este un curs mai progresist. Dupa conceptia coridale,anit,In opozitie cu teologia, sufletul este inseparabil de corp §i in esenta esteviata noastra, este senzatia §i gindirea §i cii, sediul §i centrul sufletuluieste inima 262.

Acest curs de psihologie a fost predat In Academia domneasca dinBucure§ti de Sevastos Kyminitis In 1701 26°, de Teodor din Tirnavo In1721 2612 de Alexandru din Tirnavo In 1745 26 27 In 1753 263 0 In 1755 264,de Teodor din Dristra in 1751 2662 de Manase Eliade In 1767 266 §i desigur§i de alti profesori 287.

Metafizica. Aeeasta disciplina a filozofiei, care trateaza despreprincipiile fundamentale ale teoriei existentei, a fost deasemenea preva-nag ca obiect de studiu in programa Academiilor domne§ti.

258 A. Papadopoulos-Kerameus, sIcpoaoXulAustxh..., IV, p. 289-290, nr. 315.259 Analiza detaliatii a tratatului coridalean In Cléobule Tsourkas, op. cit., ed. II, p.

311-352.26° A. Papadopoulos-Kerameus, 1Icpocroxutart...., V, p. 233, nr. 684.261 Cleopas Kichilidis, Ka.rciXouaz xecpoypckpon lepoaoXutIvrt,xijç 61.6XL1181ix72ç, Ierusalim,

1899, p. 108, nr. 8.262 Gheorghe Harltachis, KwaiXoy0; 'slay XPovAorItavalv x(08Exono 'en% 7rtrrtuccPXodig

6t6Xt.a94x% Katpou, In 'Earrolç 'ET. BuC. Enou8cliv, IV (1927), p. 186-187.263 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., I, p. 472, nr. 536.

Spyridon and Sophronios Eustratiades, Catalogue..., p. 124, nr. 824 (H 169).265 A. Papadopoulos-Kerameuts, op. cit., III, p. 213, nr. 13.266 MO; 6E)011VOIArilliWV", XIII (1916), p. 251, nr. 50. (Ms. se aflii In biblioteca ora-

guiul Zagora).161 In 131131. Acad. tratatul Despre suflet s-a plistrat In urrnAtoarele mss. gr.: 48,

227,255, 277, 280, 507, 1418 (din 1755) si 1426.

www.dacoromanica.ro

2" Locke avait réduit la métaphysique A ce qu'elle devait dtre en réalité : la phy.;slope expérimentale de l'Ame" a declarat d'Alembert. Cf. Alfred R. Desautels, Les mémoiresde Trévoux..., p. 32.

Cf. Aristotel, Metafizica, traducere de t. Bezdechi, Bucuresti 1965, studiul intro-ductiv semnat de Dan BAdArliu, p. 27.

270 A. Papadopoulos-Kerameus, lIspoaoXuilcux75..., V. p. 232, nr. 683.271 Comentarille coridalene la Metafizca aristotelici s-au mai pAstrat si In me. gr. 45,

care are un ex-libris : Ioannis Vaccarescul", precum i In mss. gr. 431, 522 $i 1415. Ultimulme. are pe f. 1 semnatura lui Cezar Bolliac.

272 Antonio Genovese (1712-1769) filozof si economist Italian, a fost profesor de meta-fizicA, eticA i economie politicA la universitatea din Neapole. Cursul sAu : Elemente de meta,fizicd a apArut In 1743 In 5 volume.

coNTThrtrrur., INVATAMINTULUI 163

Titlul de metafizia se datore§te faptului c acest tratat a fostplasat in operele aristotelice dupg Fizica : MET& Ta Cp1)CrOdt,de mide : Meta-fizica. Dupä, conceptia lui .Aristotel, Metafizica este o §tiintä, intre §tiinte,§tiinta fiintelor, a inceputurilor §i originii oriarei existente. Ea studiaz/existenta in insa§i esenta ei eft §i propriet/tile ei fundamentale. Dup./conceptia iluminist, Metafizica este fizica experimental/ a sufletului 268.Metafizica nu se multume§te sä, constate doar fapte, ci incearc/ sä, ledea fid o explicatie. Elementele fundamentale ale Metafizicii slut patru :material forma, care este energia §i realitatea vie, cauza, care producetransform/rile materiel, §i scopul, cauza transformArilor.

Materia pentru Aristotel este un corelativ al formei, fiinta fiindun compus al formei §i al materiel 269.

acest curs filozofic, atit in prima sa form/ aristotelicA, dar maiales in interpretarea lui Coridaleu, cuprinde elemente materialiste §isenzualiste. Principiile fundamentale ale existentei §i cunoa§terii sintbazate pe un empirism materialist, care recunoa§te cg, izvorul senzatiilorIl constituie materia, realitatea obiectivA. Metafizica neoaristotelic/combate idealismul platonician al ideilor inn/scute.

In intervalul de peste un veac, eft au functionat Academiile dom-ne§ti, au fost folosite mai multe manual° de Metafizicd. Sevastos Kymi-nitis a predat in 1702 dup/ comentarii proprii bazate pe cartea a patraa Metafizicii lui Aristote1270.

Introducerea lui Coridaleu la cartea a V-a a Metafizicii aristotelicea fost predatA, de Gheorghe Hrisogon. Textul se pAstreaa, in manuscrisul404 din Biblioteca Academiei 271.

In a doua juraltate a secolului al XVIII-lea au fost elaborate sau tra-duse mad multe manual° de Metafizicd. Nu avem indicatii precise crt.aceste texte au fost studiate in Academiile domne§ti, dar faptul c/bibliotecile din tarl s-au pAstrat manuscrise continindu-le §i constatareape care am f/cut-o de repetate ori cA, mai toate manualele grece§ti exis-tente erau aduse §i aici de profesorii Academiilor pentru ca sgs se ser-veascA de ele la cursurile lor, ne indrepatesc sä, afirmIm cä, §i acestemanuale au fost studiate in Academiile domne§ti.

Doug manuale provin de la Evghenie Vulgaris. Primul este o ela-borare proprie, al doilea o traducer° a Metafizicii lui Antonio Genovese 272.De ambele manuale s-a servit Evghenie Vulgaris In timpul activitAtii

www.dacoromanica.ro

164 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

sale didactice la Ianina i la Academia athonita. latI deci c acestemanuale, tiplrite abia in 1805 si 1806 de fratii Zosimas pentru a fi dis-tribuite gratuit elevilor, circulan in manuscris Mel inainte de 1755 si nueste exclus ca, incepind din aceasta epoca, sa se fi studiat si in Acade-miile domnesti, asa, cum s-a studiat i Logica lui Vulgaris. 0 copie a Meta-fizicii elaborate de Evghenie Vulgaris, folosind autori vechi i noi, s-apastrat in fosta biblioteca a mitropoliei din Iasi 273. Traducerea dupaGenovese s-a pastrat in manuscrisul 238 din Biblioteca Academiei, prove-nind din biblioteca episcopului de Buzau, Dionisie. Titlurile ambelormanuscrise pro beaza di nu sint copii dup5, textele tiparite 274, deci eletrebuie BA fi circulat aici in secolul al XVIII-lea.

Autorul Metafizicii, Antonio Genovese, film], un adept al gindiriiiluministe, a fost si el persecutat de clerul catolic. Introd-acerea, manua-lului sau in programa invätamintului Academiilor domnesti constituieun incontestabil progres pentru acea vreme.

Un alt manual de Metafizic'd intrebuintat mult in scolile grecesti,precum i in Aca,demiile domnesti, este Metafizica lui Fr. Chr. Baumeis-ter. Operele filozofului german, discipolul lui Wolff, s-au bucuxatsecolul al XVIII-lea de mare prestigiu i autoritate in scolile germane.Tratatele sale de baza stilt Elemente de filozofie, compuse din logica,metafizica', drept natural, etica i politicI, precum i Institutiones philo-sophiae rationalis method° Wolff conseriptae (1736). Chia,r din titlu rezultaca filozofia lui Baumeister este cea rationalista, dupa metoda lui Wolff.Baumeister a avut multi admiratori in rindurile intelectualilor greciromani. Operele sale au fost prelucrate i traduse In limbile greacaromana si au fost studiate in Academiile domnesti in a doua jumatatea secolului al XVIII-lea.

Printre admiratorii conceptiei filozofice baumeisteriene sint si profe-sorii Academiei iesene : Nicola° Cercel i loan Furneos. Cercel a tradussi a predat in Academia din Iasi, precum am amintit mai sus, dupa tra-tatele filozof ice baumeisteriene, dar nu putem preciza ce anume. Colegulsail, loan Furneos, atras si el de iluminismul german, 11 va imita. Vatraduce si acesta in limba greaca Metafizica filozofului german si vapreda dupa acest text, imbogatit de el cu numeroase note si adaosuri.Aceastä Metafizicd a continuat WA fie predata in Academiile domnestidup5, moartea traducatorului. De pilda, o copie este fault/ in 1801 deun Rosetti 273, elev al Academiei iesene.

O traducere a Metafizicii lui Baumeister a facut i Nicolae Va,rcosi,credem pe la 1756, clad a tradus i Institutiones philosophiae 276

Un. alt traducator al Metafizicii baumeisteriene este Dimitrie Dar-

2" Ms. este descris de Const. Erbiceanu in Revista teologick", III, p. 80.2" 0 copie a Metafizicii lui Genovese a fast i in posesia lui Gheorghe Zaviras, avind

titlul identic Cu cel din ms. 238. 0 and copie Cu acelasi titlu In ms. 747 din mAnhstirea ato-niti SI. Pantelimon, cf. Sp. Lambros, Kcerlaoyog..., II, p. 424, in'. 6254 (747).

275 Cf. A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 361 362.272 Gheorghe Zaviras, op. cit., p. 489.

www.dacoromanica.ro

CONTINIITUL INVATAMINTULUI 165

varis. Traducerea sa s-a pAstrat in manuscrisul 248 din Biblioteca Aca-demiei 277.

0 alt.& Metafizica compilat& din autori yechi i noi, Buis& in neo-grea,c5, in 1798, se datoreste lui Ata,nasie Psalidas. Credem c5, autorilmoderni folositi sint germani, printre care si Baumeister, intrucit Psalidasavea clam% germang. Un manuscris exista in biblioteca fostei Aca,demiidomnesti din Iasi 278.

Nu ayera doyezi cà aceste traducen i din lifetafizica baumeiste-hang au fost intrebuintate ca manuale didactice in Academiile domne§ti,fa,ptul Ins& cà circula,u in tar& i s-au pAstrat in biblioteca fostelor Acade-mii, ne face sg, credem c5, atit profesorii eft i elevii s-au servit de ele.

Precum am aratat mai sus, in 1804 s-a tipArit in limba greaa,In patru volume, traducerea lui Gr. Constandas a tratatului lui Fran-cesco Soave : Instituzioni di logica, metafizica ed etica. Nu incape nici oindoia15, c5, metafizica a fost predat6 in Academiile domnesti dup5, acestmanual, intrucit din lista prenumerantilor affair' c5, 75 de exemplareau intrat in Wile române.

Profesorul Academiei din Iasi, Dimitrie Govdelas, se angaja in 1816s& predea, intre altele, i metafizica, ontologia, cosmogonia, psihologia

teologia naturalg. BAnuim c5, Govdelas, care avea, cultura germanA,folosit manualele lui Baumeister, mult apreciate pe atunci.

In a doua decadg, a secolului al XIX-lea, profesorii Academiei bucu-restene : Neofit Ducas i Veniamin din Lesbos au predat aceast5, disci-plin& dup& propriile lor manuale, inspirate din gindirea filozoficä occi-dental& ; ele ant serse cu claritate si precizie 279.

Un manuscris anonim, provenind din biblioteca Academiei domnestidin Iasi, far& indoiará manualal unui profesor sau elev, cuprinde ele-mente de metafizic& : IToLxeta i.LEToccpuaLx* in 402 paragrafe grupate in18 capitole. Textul este in neogreaa i contine multe completäri din do-meniul fizicii í stiintelor naturale280.

.11I o r al a. Moraba constituie o disciplinä a filozofiei, fiind stiinta,normelor de comportare si a relatiilor dintre oameni. In decursul yeacu-rilor morala laic& a evoluat in opozitie cu cea religioasä, iar in secolul alXVIII-lea a yenit in contra,dictie cu morala idealistä, care vedea, izvorulmoralei in vointa

Filozofii materialisti, ca : Epicur, Spinoza, si altii au luptat Impotriva,cla,selor dominante i impotriva moralei religioase. Unii au apreciat c5,normele moralei slut legate de nevoile si de interesele oamenilor, cl ele

277 In Bibl. Acad. mal gAsim un ms. cuprinzind un rezumat al principalelm idei dinMelafizica Jul Baumeister. Printre foile cu textul Metafizicii sint serse ¢i mai multe scrisoriin greacA, adresate boierilor Nicolae Rosetti i Ilie Nicolae Rosetti. Ms., aflat astAzi In Bibl.Acad., sub cota 1408, provine de la biblioteca Academiei domne§ti din Ia§i ; cf. A. Xenopol§i C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 361.

272 A. Xenopol l Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 360.2" Manualul lui Ducas s-a tipArit In 1834 la Egina in TrrpotxTk.. lar cel al WI

Veniamin a apArut la Viena in 1820 sub titlul : Es-oixtice [Leroccpuatxtg.22 Ms. este descris de Const. Erbiceanu in Revista teologicA", III, p. 178-179.

www.dacoromanica.ro

166 ARCLADNA CAMARIANO-CIORAN

trebuie s5, tindl la formarea caracterelor morale si s5, reglementeze com-portarea oamenilor in societate, comportarea cirmuitorilor fa, desupusii lor, stabilind obligatiile unora fata, de altii, fat5, de familie, patrie

stat. Morala prevede norme de convietuire care se insusesc prineducatie. Este o latur5, a suprastructurii, reflectind daracterul relatiilordintre oameni. Tat& motivul pentru care s-a acordat intotdeanna, darmai ales in secolul al XVIII-lea, o mare importan, genurilor pareneticsi pedagogic, cAci numai moraba face pe om s5, fie om". Ambele disci-pline indicau reguli si forme de educare moral, tin.deau la formarea ca-racterelor corecte, la inlIturarea abuzurilor FA a asupririlor in societate,la comportarea pgrinteasc& a cirmuitorilor fat& de supusi, a stApinilorfat& de aserviti. Aristotel afirmase c5, in morala public& se oglin.destemorada, individual& i acest fapt se intemeiazI pe exercitarea neintre-rupt5, a virtutii.

Morala a constituit intotdeauna obiect de studiu in Academiiledomnesti. Manualul de moral& folosit la inceput a fost opera aristotelia, :Ilept apsTrov xat xxxLc7.)v. Sevastos Kyminitis, a tradus in neogreac5, operaaristotelicI amintit5,, i desigur c5, s-a servit de acest text la cursurilesale 281. In fosta bibliotecI a Aeademiei domnesti din Bucuresti s-aupgstrat §i alto texto de mora,15,, de caro s-au servit profesorii la cursurileion. De pildI este '116cil cptXocsocpfa, o traducer° din limba latinS,, fAcut&de Dimitrie Notara in 1717 la Bucuresti, din ordinul organizatorului Aca-demiilor domnesti, patriarhul Hrisant Notara 282. Manuscrisul 551 cu-prinde printre alto opere aristotelice si un rezumat din HOutac T 01

NLX01.1ÓCXE 283. Nu este exclus ea si aceste texto al fi fost folosite camanuale pentru cursul de moral & predat in Academiile domnesti. Credemc5, nu gresim du& ineadrIm in domeniul cursului de moral& si texteleparenetice pe care le-a tradus Kyminitis i le-a predat elevilor s5,i, cumslut parenezele lui Agapet, opera lui Teofilact : IlatasEx ßaccraLxi) .rcp&.; TÒVIlopppoy&vvvrov Kcovarccavov, discursurile eItre Nicocles i Demonicos sivestitul discurs al lui Synesie cAtre impIratul Arcadie. Toate acesteopere abund4 in sfaturi morale si sInItoase, slat cele mai potriviteindreptare de bun& comportare si cirmuire pentru fericirea oamenilor.Ele au fost considerate opere de aur", mai valoroase decit aurulfoarte utile. Discursurile lui Isocrate slat caracterizate de o Juan& va-loare eticl. Toate au drept scop 81, inspire suveranilor i tuturor oame-nilor sentiment° do moralitate, blindete, egalitate, dragoste pentru patrie,zel pentru mentinerea libertItii, intr-un cuvint slut texto pareneticecare recomandau principiile unui comportament moral.

281 Texttil traduced' lui Kyminitis s-a pIstrat In Bibl. Acad. In mss. gr. 179 si 615.M. 179 este o copie fdcutii de elevul lui Kyminitis, Mate! Cretulescu.

282 Bibl. Acad., ms. gr. 422. Despre aceasta traducere cf. si Hurmuzakl, Documente,XIV/3, p. 127 si 128, unde traducatorul raporteaz1 unchiului slu, Hrisant Notara, ci In timpultuiburArilor razboiului se rAtAcise un caiet din traducere. AcelasI Dimitrie Notara traduseseIn 1715 la Bucuresti si o altA carte de morali, cf. mg. gr. 498 din Bibl. Acad., care provinede asemenea de la fosta biblioteci a colegiului Sf. Saya.

283 cf i M5. gr. 286 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

CONTINITITTL INvATADLINTuLuz 167

In secolul al XVIII-lea se studiazA nona moral. Se simte nevoiede opere de educare, de la care elevii i cititorii sä dobindeascä deprin.-deri morale. De aceea multe cärti publicate in aceastä vreme au chiarIn titlu precizarea : pentru folosul obstesc, istorie moral& etc.

Acela care a folosit pentru cursul de moralä din Academia ieseanäun manual modern este Iosip Mesiodax. Acest luminat profesor a aprecia.tdintre disciplinele filozof ice cel mai mult morala, socotind cä aceastatrebuie sä stea la baza edncatiei tinerilor. In acest scop el si-a pregätit unmanual adecvat. A tradus manualul filozofului italian Muratori : La filoso-fia morale esposta e proposta ai giovani. Filozoful Muratori era socotit unuldintre iluminitli italieni ai secolului al XVIII-lea. Combätind cu asprimesuperstitiile i bigotismul, el a intrat in conflict cu clerul. Mesiodax totusinu ezitä sá foloseascä cartea unui autor persecutat i suspectat in Italiapentru gindirea sa avansatä, intrucit este o opera' läudatä de muzeleEuropei", este o cäläuzä, un bun ajutor universal, este de folos i inVä-tatilor i incultilor, este un indreptar moral pentru orice virstä i pentruorice caracter. Boierii, bogatii, sgracii, bátrînil, tinerli, clericii, mirenii,pe scurt toti, spune Mesiodax, pot fi luminati, citind aceastä carte, totipot fi instruiti, fiecare In felul sän. Pentru ca manualul sá dea roade bune,lelesiodax 1-a tradus in neogreacä. De acest text s-a servit profesorul lacursul säu de moralä, inläturind coridalismul. In introducere, traducä-torul cere scuze c'ä a vorbit cu mult curaj, cg a flcut unele afirmatiicare nu vor fi pe placul multora, dar dragostea pentru binele obstesc 1-adeterminat sá procedeze in felul acesta.

Putem spune cá introducerea manualului lui Muratori in procesulinvätämintului Academiilor domnesti marcheaz1 punctul de incepere

unui curs modern de moralä. Dupä el vor veni i alti profesori cu manna-lele ion proprii, prolucräri ale conceptiilor moderne relative la disci-plina moralei.

Unul dintre acesti profesori a fost i Veniamin din Lesbos care, pebaza cunostintelor asimilate din lecturile unor opere atit de moralä vechecit si de gindire iluministä a secolului al XVIII-lea, a elaborat manualulsäu : ETotletot ITO.Lx*. El a rämas inedit, dar a circulat in manuscris.0 copie e manuscrisul grec 1017 din Biblioteca Academiei. In manualulslu de moralä iese in evidentä gindirea liberalä stiintificä a profesoruluiAcademiei doranesti din Bucuresti. Veniamin aratä cá omul, fiind recep-tiv oricärei invätäturi, devine virtuos prin studierea moralei, cam) influ-enteaz1 asupra vointei omului. Sint foarte importante capitolele in carese trateazI despre drepturile naturade ale omului i despre datoriile lui.Veniamin nu urmeaa, un aflame sistem filozofic, el 1i expune i concep-tiile personale. Multe din afirmatiile sale au la bug, opera lui J. J. Rousseau,Diseours sur l'origine de l'inégalité parmi les hommes i Deelaralia dreptu-rilor omului a Revolutiei franceze.

Tratate de moral& modernä au elaborat i Neofit Ducas, profesorulAcademiei din Bucuresti, precum si Stefan Dungas, profesorul Academieidin Iasi.

www.dacoromanica.ro

168 ARTADNA CAMARIANO-CIORAN

Citrtm incá un manual de moralá, mult folosit in Academiile dom-ne§ti, este : Dcot,xetoc Xoyuci)g, ta-reccpuoucilg xat tilamilg, traducerea lui Gri-gorie Constandas dupá tratatul lui Soave, care, precum am arátat maisus, a fost folosit §i la cursul de logicä §i metafizick circulind in marenumgr in tgrile romtbne.

Cu astfel de manuale moderne predate de profesorii cu &Aireavansatá, indiscutabil cá s-a dobindit in Academiile domne§ti o culturg,Cu caracter iluminist.

TIINTELE POZITIVE

Printre §tiintele pozitive din a doua jumátate a secolului al XVIII-lea, cea mai importantá devine fizica. Precum am arátat mai sus, aceastg,§tiintl se studia la inceputul secolului al XVIII-lea in Academiile dom-ne§ti ca §i in Occident, ca o discipling filozoficá. In a doua jumátate aacestui veac insg, ea se desprinde de filozofie §i devine o §tiintli pozitivkfiind predatá cu experiente de cátre profesori specializati.

Astronomia. Studierea a§trilor a pasionat pe oameni din tim-purile cele mai vechi. In secolul al XVII-lea in Occident, iar in OrientIn secolul al XVIII-lea 8i in.ceputul celui urmátor, astronomia devine§tiinta cea mai pasionantg, pentru cercetätorii rationali§ti. Rationalismullanseazg, noi §i indr'áznete teorii despre stele §i planete, despre cosmogonieIn genere. Aceste teorii vor sgpa treptat mai intli doctrina teologic6 acatolicismului in Occident, iar apoi §i pe cea a ortodoxiei in Orient.Lupta pentru lámurirea celor doul teorii cu privire la univers : geocen-trismul §i heliocentrismul a durat un secol f}i. jumátate in Occident, multmai mult in Orient. Teoriile lui Galilei vor fi primite de francezii Gassendi§i Descartes §i se vor impune definitiv. In a doua jumg,tate a secoluluial XVII-lea se vor formula principiile care vor explica mai multe fenomeneale universului, rezultat obtinut datoritá principiului lui Newton privitorla gravitatia universalg, 284

Astronomia a constituit obiect de studiu in Academiile domne§tiincg, de la infiintarea lor. Profesorul care a fost atras in mod deosebitde acestá discipling, este Marcos Porfiropoulos. Acesta a predat despremeteori §i pozitia stelelor dupg manualul lui Coridaleu, dupg, tratatullui Nichifor Blemidis §i dupg, altele 285. Cursul de astronomie va fi impusIn Bucure§ti mai tirziu chiar prin hrisovul lui Ipsilanti, in care se prevedeacá aceastg, discipling, o va preda profesorul de matematici. Dar se §tieci §i Neofit Cafsocalivitis, profesorul de limbg, §i literaturg, preda elevilorsiii notiuni de astronomie §i optick

184 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII' sacie..., p. 20.185 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., IV, p. 289-290.

www.dacoromanica.ro

OON'rINUTUL INVATAMINTULUI 169

In Biblioteca Academiei se gasesc mad multe manuscrise din secoleleal XVII-lea §i al XVIII-lea, care cuprind tratate de astronomie saunotite referitoare la probleme de astronomie, cum skit operele lui SimeonSith, Ilarion Olga,la, §i altele. Ele trateaza despre luna §i planete, despreconstelatia ciinelui etc. 288. Inclinam sä, credem cä, aceste ma,nuscrise,care provin din fostele biblioteci ale Academiilor domne§ti, sint manuale§colare, cuprinzind materialul studiat de elevi in cadrul cursului de astro-nomie. Treptat acest curs a evoluat, dobindind forma astronomiei moder-ne, care inlatura in mod §tiintific toate prejudecatile relative la feno-menele cere§ti.

Astronomia modernä, a fost introdusa in Academia din Ia,§i de catreIosip Mesiodax. El a ale/tuft un manual propriu, de care s-a servitcursul säu. Nu ne indoim cá acest erudit profesor, care in celelalte opereale sale citeaza mai multi astronomi §i este la curent cu noile descoperiri,alcatuise o astronomie moderna, cuprinzind conceptiile §i descoperirilelor. Prin -armare Inca de pe la jumatatea, secolului al XVIII-lea (1765)se preda In Academiile domne§ti un curs modern de astronomie.

In Biblioteca Academiei existä, un manuscris interesant (ms.17) datat din 1780, cuprinzind Nona expunere a sferei in care slutinterpretate mi§cärile a§trilor, sistemele universului, cele vechi §i noi,folosirea globurilor §i masurätorile geografice alcatuita in limba francezä,§i tradusä in greaca de Constantin Stamati din Colistantinopol, 1780,22 august in Bucure§ti ...". Credem cá traducatorul acestui tratat deastronomie este acel Constantin Stamaty care va intra mai tirziu in dip-lomatia franceza §i va aspira la postul de consul francez la Bucure§ti 287

FLA indoiala ca acest tratat a fost intrebuintat ca manual didacticin Academiile domne§ti 288, putem deci afirma, fära ezitare, ca in a douajumatate a secolului al XVIII-lea la cursurile de astronomie se folosea,umanuale occidentale. Tratatul tradus de Stamaty este o imbinare deteorii vechi §i noi despre univers §i despre mi§carile a§trilor.

Daniil Filippidis, profesorul Academiei ie§ene, va preda dupa oastronomie §i mai modern& Acesta a tradus astronomia vestitului Jér6meLalande §i s-a servit de ea la cursul sáu. Contributia lul Lalande la istoriaideilor §i la istoria sociala de la sfir§itul secolului al XVIII-lea este insem-natl. Avind cuno§tinte multilaterale de chimie, botanica, anatomicistorie naturala, a fost un savant cu veden i foarte largi. Le spectacledu ciel, scria el, parait 6, tout le monde une preuve de l'existance deDieu. Je le croyais à 19 ans ; aujourd'hui je n'y vois que de la matièreet du mouvement". A studiat astronomia pentru a fi util oamenilor,

286 MSS. gr. 91, 144, 184, 493, 538, 548, 557, 629 0 801.287 Despre Constantin Stamaty cf. Émile Legrand, Lettres de Constantin Stamaly

Pana giolis Kodrikas sur la réuolution franfaise, Paris, 1872; Ariadna Camariano-Cioran, Spi-ritul revolufionar francez i Voltaire In limba greacd romdnd, Bucure;ti, 1946, p. 10, 12 060 ;i Ecaterina Kumarianu, Nitx crroixeta vet Tim KcovaTalravo Drcqvicrri, In `O 'EpcivccrriN",anul I, fasc. 1, (1963), p. 13-22.

288 Ms. care 11 cuprinde mai are ;I alte texte ;colare, ca de pildA un tratat de retoricA,.logica lui Sugduris, logica lui Blemidis i altele.

www.dacoromanica.ro

170 ARIADNA CANCARIANO-CIORAN

pentru a contribui la progresnl societatii 289 Traducatorul Filippidis, casa fie sigur ea nu lipsesc din manualul su reznitatele unor cercetarinoicare nu erau cunoscute cind Lalande i§i elaborase tratatul, a rugat pe_astronomul francez sa-i comunico asemenea rezultate pentru aid com-pleta manualul didactic.

Un manual de astronomie pregatise i Dimitrie Govdelas. Dar dec ele mai multe ori manualele de fizica, istoriile universale §i. geografiile,cuprindeau §i notiuni de astronomie a§a, incit chiar dacä, astronomia nuse studia ca disciplina aparte §i. cu manuale speciale, prin cursurile altor-discipline se dobindeau destiñe ouno§tiate in acest domeniu.

atematicile. Acea,stä §tiinta exacta devenise in Occident-una dintre cele mai apreciate §i mai utile. S-a dovedit ca multe discipline§tiintifice au nevoie de ajutorul matematicilor pentru lämurirea, unorteme specifice, pentru atingerea perfectiunii. Nici o alt5, §tiintä., nu urmea-za regulile logicii cu atita precizie ca matematicile. In a doua jumatatea secolului al XVIII-lea se recunomto §i. in tarile române importantamatematicilor superioare.

La sfir§itul secolului al XVII-lea i inceputul secolului al XVIII-lease considera ca logica este disciplina care dezvolta inteligenta i de aceeaciclul de filozofie incepea cu logica. Invatatul Constantin Cantacnzinostolnicul era foarte multumit cá profesorul copiilor sai le preda logicapentru a le ascuti mintea" 299. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea insa, matematicile vor lua locul logicii. Iosip Mesiodax nu va incepeciclul filozofic cu logica, ci cu matematicile.

In raportul mitropolitului Moldovei, Iacob Stamati, din 1792 se-acorda geometriei atentia cuvenita, intrucit ea putea rezolva conflictelede hotarnicie, foarte frecvente in societatea feudall romfina, iar domnulTäril Române§ti, loan Caragea, corea sa se imbogateasca biblioteca Aca-demiei doinne§ti cu opere de matema,tici, considerate baza filozofiei.

Matematicile au eliberat gindirea, omeneasca de metalizical darcercurile retrograde le considerau izvor de ateism i persecutau pe pro-fesorii care le predau. Numai prin tenacitatea i staruinta unor profesoriluminati, aceasta disciplina s-a impus in Academiile domne§ti.

Primele manuale de matematici folosite in aceste Academii antAritmetica lui Glyzunios 291 i Blementele euclidiene. Euclid a fost multtimp autorul preferat, nu numai in Academiile domne§ti, ci i in multecolegii din Occident. Chiar i manualele modern° includeau multe notiuni

.euclidiene Euclid fiind acela care a pus col dintii fundamentele logiceale geometriei li se dadeau insa interpretari moderne.

Primul care a introdus in Academia domneasca din Ia§i un curs dematematici superioare moderne este Nichifor Theotochis. In manualul

289 Hélène Monod-Cassidy, Un astronome-philosophe .1érilme de Lalande, in Transactions.of the second international congress on ¿he Enlightenment, II, p. 908, si 909.

299 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 119r-119°291 Cea mal veche editle a Aritmeticii lui Glyzunios a apArut In 1596. Fiind un manual

Soarte folosit, au apArut In secolul al XVIII-lea numeroase alte editil.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INvATANtINTuLtri 171

su, el a imbinat §tiinta veche a lui Euclid cu teoriile moderne, cu ulti-mul cuyint al §tiintei matematicilor din epoca sa, folosind operele luiNewton, Leibniz, Wolff, Tacquet, Orlando, Déchalles §i ale altora, arorale-a adäugat §i contributii proprii. Florica Cimpan, profesoarä la Ia§i,studiind in mod temeinic manualul lui Theotochis, a scos in evidentä atitcontributiile lui personale, cit §i legäturile pe care le are manualul luicu operele occidentale 292. Inzestrat cu spirit pedagogic, Theotochistuie§te un curs de matematici cu expunere simplä, inläturä definitiileconfuze, insistä mai mult asupra exemplelor practice decit asupra notiu-nilor abstracte. Manualul s'äu, in trei volume, a apärut la Moscova abia in1798-1799 293, cuprinde aritmetica, trigonometria, algebra, geometriaplank in spatiu §i analiticä, logaritmii §i calculul diferential §i integral.Era cel mai bun manual de curs superior pentru acea epock A§adarputem spune c5, in 1764, dac5, nu §i mai inainte, in Academia domneasc5, dinIa§i se predau matematici superioare ca in Occident. Manualul lui Theoto-chis a circulat mult in tärile române mai intii in manuscris 2M §i apoi

Dup5, Theotochis, urmeazI, in 1765, la Academia din Ia§i IosipMesiodax. Acesta va da o importantä §i mai mare matematicilor, princare va inlocui logica, ca parte introductivä a cursului de filozofie. Mesi-odax considera matematicile drept disciplina cea mai importantä, bazaintelepciunii. Matematicile inlesnesc cunoa§terea adevärului de cätre om,ajutorul lor este hotäritor in aprofundarea tuturor celorlalte discipline§tiintifice. Cind Mesiodax a luat conducerea Academiei ie§ene nu a vrutsä se serveascä,' de manualele existente, nesatisfäcindu-l. ITnele erau preasavant° pentru elevi, altele aveau un stil greoi iar altele erau prea dez-voltate. Inzestrat cu spirit pedagogic, el a pregätit manuale proprii deproportii nu prea mari, serse intr-o limb/ inteleasä de toti. Cind in 1765a luat pentru prima datä directia Academiei, el a tradus manualul luiAndré Tacquet 299. In 1776, cind Mesiodax revine in fruntea Academieidomne§ti, i se pare c5, manualul lui Tacquet nu este cel mai potrivit§i traduce manualul abatelui Lacaille 2961 care in doug mici volume cuprin-

292 Florica Cimpan, Nichifor Theotochis i cdrfile lui de matematicd In Analele'Rice ale UniversitAtii Al. I. Cuza" din Ia§i" (seria nou), sectiunea Matematick tom. X.(1964), fasc. 1.

293 A. Papadopoulos-Vretos, IsleoeXXlvtwil..., p. 109. A fost tipArit cu cheltuiala fratilorZosimas pentru a fi distribuit gratuit elevilor lipsiti de mijloace.

294 Ms. gr. 396 din Bibl. Acad. Un alt mg. este descris de A. Xenopol i Const. Erbiceant1,Serbarea..., p. 365.

295 Se pare at pe la jumAtatea secolului al XVIII-lea manualul lui Tacquet era cel malapreciat, fiindcA pe acest manual l-a ales §i l-a tradus §1 Evghenie Vulgaris pentru eleviiBM. Traducerea lui Vtilgaris s-a tipArit mult mai tirzhl, In 1805, la Viena. Compilatii IngreacA dupA Geometria lui Tacquet gAsim In ms. gr. 1513 din Bibl. Acad.

296i manualele lui Lacaille erau mult cAutate. Elementele lui de aritmetick algebrAsectiuni conics au fost traduse in neogreacA de Spyridon Asanis, dar editorul Ionas Spar-

miotis a retradus In greaca arhaizantA aritmetica §1 algebra gi le-a publicat la Venetia in 1797.Sectiunile conice de asemenea au fost traduse In greacA de Const. Cumas 1 publicate la Viena,In 1803. Profesorii Academiilor domne§ti s-au servit, desigur, §i de ace.ste torte. Ele au clr-culat In ;Artie romilne gi un anonim a folosit editia lui Sparmiotis pentru a alcAtui un manualde algebrA 1 trigonometric+ In limbile romAnA, greacA I latinA. Cl. Fi. Cimpan, Un =Musa&

www.dacoromanica.ro

172 ARIADNA OAMARtA/TO-CIORAN

dea tot ce se referea la matematica analitia i sinteticä. Dupä aces tmanual, Mesiodax putea preda toate ramurile matematicilor in scurttimp. Eruditul profesor a intervenit de multe ori in textele pe care le-atradus, rezumind ceea ce i se pga.ea prea dezvoltat i comprimind sauexplicind textul, -nude acesta nu i se pärea suficient de ciar. Asadar,manualele lui nu slut simple traducen, ele contin i contributii personale,cunostinte asimilate din studierea unui mare numAr de opere de specia-litate. In operele sale el citeaa, astronomi, matematicieni i fizicieni dinevul mediu precum i iluministi din secolul al XVIII-lea. Toti salt ana-lizati, fiind adoptate sistemele lor noi, rationaliste. De repetate ori sintcitati : Copernic, Galilei, Descartes, Gassendi, Locke, Leibniz, Halley,Wolff, Maupertuis, Clairaut, Lalande i altii. E incontestabil c'S In aceastävreme studiul matematicilor a ajuns la o mare inflorire la Academia dinIaisi aceastä inflorire o vor mentine i profesorii care vor urma.

Nicolae Cercel, profesor la aceeasi Academie, va pune in circulatie,prin cursurile sale de matematici, gindirea reprezentantului de seamäal iluminismului german : Christian Wolif, figurä dorninantä a secoluluial XVIII-lea in Europa : le maitre ä penser", Papôtre d'un rationalismeuniversel", le nom de philosophe étant trop faible pour lui". El nu afost un discipol al lui Leibniz in sensul ingust al cuvintului, nici simplupopularizator al doctrinelor leibniziene ; el a transformat, a indreptat,a corijat si a sistematizat oarecum mostenirea primitä de la inaintasulsäu. Des nations entières l'admiraient". Franta i-a acordat titlul deprofesor honoris cauza la Academia de stiinte, iar Rusia la Academiaimperialä. Tratatele lui au fost traduse in englezä, italianä si in altelimbi. Regele Neapolului a introdus sistemul wolffian in unii ersitätilestatelor sale prin lettres patentes" 297 Manualele acestui savant au fostpredate in Academiile domnesti. Din operele wolffiene, Cercel a tradussi a predat aritmetica, geometria si trigonometria. Traducerile s-au pas-trat in mai multe copii manuscrise aflate atit in tug, cit i in bibliote-cile de peste hotare. De pildä, manuscrisul grecesc 1020 din BibliotecaAcademiei cuprinde aritmetica, iar manuscrisul 1377 matematici ele-mentare. Doug, manuscrise din Iasi cuprind aritmetica, geometria sitrigo nometria 298.

romdnesc cu probleme de algebrd fi trigonometrie din primii ani ai veacului al XIX-lea, p. 1§i 3 din extras.

Ipoteza profesoarei Florica CImpan (Iosif Mesiodax fi Spiridon Asan is, pro fesori dematematici la Academia domneascd din Iasi, p. 209) cA Mesiodax, trAind in lipsuri, ar fi pututvinde manuscrisul slu cu traducerea opere! lui Lacaille, fAcutA de el, lui Asanis sau altcuiva

cA textul tipArit de Asanis ar fi de fapt traducerea lui Mesiodax nu ni se pare probabilA.Asanis a fAcut studii In Occident si 1-au pasionat matematicile. Nu a tradus numai elementede matematicA, algebrA i sectiunile conice dupA Lacaille, ci i Geometria §i Trigonometrialui Toaldo ca i Calculul integral §i diferential de Euler. Cf. Ilias Titelis, KecpccX),r,vtaxec aliNzixTct,Atena, 1904, P. 36, unde sint amintite traducerile operelor lui Toaldo i Euler. Nu sIntemde acord niel cu 'afirmatia cA Spiridon Asanis a fost profesor la Academia din Ia§i. Nu avemniel un izvor documentar care sA ateste aceasta.

299 Paul Hazard, La pens& européenne au XVIII siécle..., p. 45-49.298 Const. Erbiceanu In Revista teologick", III, p. 42-43 §i p. 71-72; cf. si A. Xe-

nopol §1 Const. Erbiceanu, Serbarea, p. 366. Acest ultim ms. este o copie din 1801 deci

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL INVATAMIN'rULUI 173

Trebuie relevat faptul el manualele de matematici predate de Cer-cel nu erau simple traducen. Textul tradus din latineste dupä operalui Wolff : Elementa matheseos universae 299 , Cercel l-a completat si l-alämurit acolo unde i s-a pdrut cA, nu este destul de ciar, adäugind undoparagrafe si note explicative. Wolff trateazä aritmetica mai mult dinpunct de vedere teoretic. inzestrat cu calitäti pedagogice, Cercel acordämare importantä si aspectului practic Mfg de care teoria nu poate fi apro-fundatä. IatI motivul care l-a determinat sä elaboreze un capitol cuprobleme intocmite de el insusi sau culese din alte ckti de specialitate 300

Tratatul lui Wolff va sta si la baza cursurilor de matematici, pecare le va preda peste o jumätate de veac Gheorghe Laz'Ar.

Si Ioan Furneos, care activa la Academia din Iasi in acelasi timpcu Cercel, a predat geometria de asemenea dupä manualele occidentaleale lui Alexis-Claude Clairaut, Gaspar Scott (rpLarcIpoç Xx6Toq) §i Blod(sau Vlod BX(.:38) 3°'.

Un manual important de planimetrie este : 11pccx.ruc4) aLaccaxocXicc8Lec -rò p.e'rpaiv. 11Xavolis-rpLoc -rob' xequcou... intò recotal-pou 'Oypii: etc. Autoruleste inginerul regal George Ogray din Marea Britanie, iar opera luia fost tipkitl in 1798. Nu cunoastem pe traducgtor, dar un fapt este sigurcl traducerea a fost adaptatä nevoilor tärilor române. Se folosesc termeniromânesti ca : igL-roilpat. (iaeáturi), ßecX-raL (bälti) etc. Este mai mult casigur cá acest text a fost predat in Academiile domnesti. Aceastä carte,spune Erbiceanu, este importantä pentru cä a fost folositä la mäsuratreapäminturilor In tara noasträ mai mult timp 3°2.

Dania Filippidis, care a audiat la Paris cursurile de matematiclale profesorului Mauduit, le va traduce si le va preda la inceputul seco-lului al XIX-lea la Academia din Iasi.

Cu venirea lui Dimitrie Govdelas In fruntea Academiei iesene, vorreveni si manualele de matematici germane. Govdelas, ca si Mesiodax,socotea matematicile baza filozofiei, iar ramura cea mai apreciatä a mate-maticilor algebra ; ii d'Idea intlietate pentru cä dupä pkerea sa, algebrastimuleazg, inteligenta.

Manualele lui Govdelas erau, asa cum se obisnuia pe atunci, prelu-crki. A strins la un loe teoriile matematicilor sistematizate treptat despecialisti, de fapt insä la baza cursurilor sale au stat operele euclidienesi cele ale matematicianului german Wolff, autorul preferat al grecilorsi românilor. _

muit timp dupa moartea lui Cercel facuta de Ele Nicolae Rosettí la scoala greceasca destiinte".lo ' 299 Tratatul lid Wolff s-a bucurat de o larga circulatie in invatamintul grecesc dintarile romitne in a doua jumatate a sec. XVIII-lea si inceputul celui urmator, jucind un rolpozitív In dezvoltarea stiintei matematícilor. Aritmetíca si geometría matematicianuluí germanle-a tradus si Evghenie Vulgaris ; cf. Gheorghe Zaviras, Moe `Dackg..., p. 296.

a °() Cf. Florica Cimpan, Manuscrisul de aritmeticd al lui Niculai Cercel:,,Analele st. aleUniversitatif Al. Cuza" din Iasi", (seria notia), sectiunea I, VIII (1962), nr. 2.

a" ms. gr. 740 din Bibl. Acad. sí Revista teologia", III, p. 31.802 Ms. fusese descris mal de mult de Const. Erbiceanu in Revista teologíci", III,

p. 83; astazi se afla in Bibl. Acad. sub cota 1484.

www.dacoromanica.ro

174 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Pe ling/ faptul a a sistematizat materialnl rif3ipit in amplul tratatwolflean, Govdelas a contribuit §i la completarea §i imbanatatirea luiCu numeroase probleme, avind enunturi foarte variate, care au fost demare folos elevilor pentru aprofundarea materiei. La inceput a predatdap& cursurile sale inedite 3°3.

In acela§i timp en Dimitrie Govdelas, preda matematicile §i prole-sorul Gheorghe Asachi. Cursurile acestui profesor contineau cam aceea§imaterie, erau tot prelucrgri, dar dap/ manuale franceze §i mai ales dupäeel al lui Bézout.

Elaborarea manualelor de matematici de catre .Asachi in limba ro-mana este un fapt important. Eruditul profesor roman a invins greutätilepe care le prezenta aleatuirea de cärti §tiintifice in limba romana, dad,nu in totnl, macar in parte, manualele sale Rind de mare folos tineri-lor romani.

In perioada aceasta, end o pleiada de profesori eruditi ridica pres-tigiul Academiei ie§ene prin cursurile lor de filozofie §i de §tiinte pozitiveAcademia din Bucure§ti se distinge prin cursurile filologice de inaltäcalitate, tinute de Neofit Cafsocalivitis §i Lambros Fotiadis, doi filologide renume earopean. In ce prive§te insa continutul invatamintului dindomeniul §tiintelor pozitive avem putine §tiri. Para indoialä cá ManagerEliade, care a fost trimis de Alexandru Ipsilanti in Occident pentru per-fectionarea sa in §tiintele de fizica §i matematica, a predat matematicilesuperioare moderne, dar nu cunoa§tem manualele pe care le-a folosit.De asemenea §i directorul Constantin Vardalahos a predat aritmetica,algebra §i geometria, dar §i manualele folosite de acesta ne-au ramasnecunoscute. Profesorii Academiei bncure§tene nu an elaborat in a douajumatate a secolului al XVIII-lea manuale proprii, §i din cauza aceastanu putem face precizki relativ la evoluarea matematicilor in aceastäAcademie. Avind in vedere insa circulatia larga a acelora§i manuale in am-bebe täri dunarene, putem afirma ca §i profesorii din Bucure§ti s-au servit deacelea§i manuale in manus cris sau de altele publicate care au circulat In acestinterval in tärile romane, ca de pilda Trigonometria englezului Scott, tradusäIn 1781 din limba lating, 3°4, Aritmetica luí Metzburg, tradusa din latinäIn 1791 §i imbogatita cu multe adaosuri §i note de Atanasie Psalidas

apoi de Mihail Hristaris in 1804. _Algebra aceluia§i autor german Metz-burg, tradusa de asemenea de Psalidas 3°5. Elementele de aritmetica §ialgebra traduse din limba germana de Zisis Cavras, Iena, 1800. Nu amdat decit numai citeva exempla. Mai sint Inca multe cArti de matematici,traduse din franceza §i germana care puteau servi ea manuale dida,ctie,eIn Academiile domne§ti, dupa cum au fost folosite §i in §colile din regiu-nile grece§ti.

"1 Ms. gr. 676 din Bibl. Acad. Este o copie fAcutii la Iasi in 1809.na A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 365-366.31/5 Ms. gr. 92 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTLIL 111VATAMIN'I'ULUI 175.

In 1810, profesorul Mihail Petru Cochinis preda in cadrul cursuluisu de matematici §i desenul legat de geometria aplicat6, careia i se-dAdea din ce in ce mai mare important5,.

Veniamin din Lesbos a elaborat manuale proprii : Elemente de mate-matica tipgrite in 1818, Blemente de geometrie in 1820, iar manualele-pentra celelalte ramuri ale matematicilor, ca : algebra §i trigonometriaau rImas inedite, au circulat ins& mult in manuscris.

Yeniamin acorda mare importantA matematicilor, le punea labaza §tiintelor pozitive. Dupg pArerea sa, numai matematicile puteauavea greutatea sau amploarea numelui de §tiint6, numai matematicile-aduceau lumin6, in cercetkile misterelor naturii. Dad, Veniamin acordao atit de mare importantl matematicilor, e de la sine inteles a a predatmatematicile superioare moderne.

Profesorii care au urmat dug& Veniamin din Lesbos, de pildA Con-stantin Iatropoulos §i tefan Canelos, s-au servit de manualele matemati-cienilor francezi Silvestre-François Lacroix §i Louis-Benjamin Francoeur.Lacroix, vestitul matematician francez, a elaborat seria cea mai complet&§i cea mai metodicg, de manuale de matematid, pentru acea vreme, intre-buintind medoda analitica. Manualele sale au fost folosite de multi pro-fesori greci, printre care §.1 Iatropoulos, la Academia bucure§teang.

Ma,nualul : Cours complet de mathimatiques pures al lui Francoeura pltruns in tArile române prin prelegerile lui Stefan Canelos, care in1816, fiind student la Wiirzburg, se indeletnicea cu traducerea acestuicurs 806, pe care l-a preferat celor germane. Fiind numit in 1820 profesorla Academia bucure§teank el se va servi de acest manual.

Elevul srm, Ion Heliade-RAdulescu, va traduce acest curs in limba.romfinA §i-1 va preda la §coala lui Gheorghe LazAr 307, cind va prelua,dupl moartea acestuia, directia §colii romane§ti.

Cl h i m i a. Nu putem precisa cind incepe predarea chimiei ca.discipliná§tiintificA In Academiile domne§ti, in once caz notiuni de chimiese dobindeau In cadrul celorlalte discipline §tiintifice, mad ales in cadrulfizicii, cgreia, chimia Ii era subordonatA. Nu ne indoim ca dupä reorgani-zarea Academiei din Bucure§ti de cAtre Ipsilanti, §i chimia a fostIn programa de studii §i chiar cu experiente. Manase Eliade, profesor la-acea vreme, ne asigurA de acest fapt 308, dar nu face niel o precisare relativla manualele intrebuintate. Nu cunoa§tem materialul didactic folosit-pentru aceastA disciplin& in Academiile domne§ti, cu exceptia celui de,la inceputul secolului al XIX-lea. In aceast5, vreme autorul preferat alprofesorilor a fost chimistul francez Antoin.e Lavoisier. Acesta a sistema-

8°S " A6rog `Epp5N", 1816, p. 222. In acela# timp acest curs a fost tradus §i de profe-sorul din Chios, loan Selepis. In 1819 s-a tipgrit o nouii editie francezA hnbunfitiitità de autor.Peste un an, §i noua editie va fi tradusA In greacll de Constantin Minas, cf. Aerrio; `Epp.ijç1820, p. 181-183.

a°7 S-a tiplirit In 1832.Manase Eliade, Oratio panegyrica ad Dominum loannem Alexandrum Hypselantam,.

Lipsca, 1781, p. 80.

www.dacoromanica.ro

176 AR1ADNA CAMARIANO-CIORAN

tizat In manualul su elementar de chimie toate realizärile din domeniulrespectiv ping, In 1789, cIn.d Ii publid, manualul. Elev al lui Lacaille

Condillac, Lavoisier devine cel mai renumit chimist, teoriile sale fiindimpuse In toatä Europa. Impreung cu Fourcroy i Berthollet, el stabilestepe la 1787 nomenclatura chimicl 3°9. Veniamin din Lesbos, directorulAca,demiei bucurestene, 11 caracteriza drept un supraom". Naturaare nevoie de secole ca s'ä producgi un supraom, si un asemenea supra,oma fost Lavoisier". Dupä manualul chimistului francez credem c.6 a predatadmiratorul säu. Veniamin precum i alti profesori.

Un alt chimist vestit era Antoine-François Fourcroy 31°, discipolulei propagatorul teoriil or lui Lavoisier, autorul operei Système des connais-sances chimiques et de leur application (6 vol.), si Philosophie chimique. Ulti-mul tratat a fost tradus In mai multe limbi, precum i in limba greacä.Profesorul Academiei din Iai, Daniil Filippidis, a tradus acest tratatpentru cursul säu de chimie, pe care 11 Insotea si cu experiente delaborator.

0 a doua traducere a fäcut Teodosie Eliade, fiul profesorului ManaseEliade. Traducerea lui : Xix cpaoanía s-a tipArit la Viena In 1802.Credem el de acest text tipärit s-au servit multi profesori.

*tefan Dungas, profesor la Iasi, a predat dupg chimia lui Thevardpe care a tradus-o In greacä.

In epoca mai veche, cind nu erau Inc/ traduse manuale specialede chimie profesorii Academiilor se serveau de enciclopedii sau de manualelede fizicä, care cuprindeau multe elemente de chimie.

ISTORIA SI GEOGRAFIA

Istoria. Importanta istoriei a fost 1ntotdeauna apreciatä.Clonstantin Cantacuzino stolnicul considera lipsa de cimostinte istoriceca o mare lacunä In cultura omului : färä istorie entem orbi, mutieurzi" 311. *i Constantin Brincoveanu a arätat mult interes pentru istorie.Din 1ndemnul lui, Ieremia Cacavela a tradus In neogreacä Asediul Vienei,iar doctorul Pylarinos Efemeridele Budei 312

Nu putem preciza documentar data introducerii cursului de istorieea obiect de studiu In Academiile domnesti. Programa din 1707 nu prevedeaaceastä disciplinä. Hrisovul de organizare a lui .Alexandru Ipsilanti din1776 dispunea sä fie predate, In ultimii trei ani de studii, elemente deistorie i geografie istoria, dar aceastä precizare nu dovedeste cá abia

SU Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII@ sack..., p. 42-45.8" Cf. despre Fourcroy studiul lui W. A. Smeaten, Fourcroy chemist and revolutionary,

1755-1809, Cambridge, 1963.311 Istoria glndirii sociale $i filoso fice In Romdnia, Bucure§ti, 1964, p. 61.gU Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Ramie 9acavela et ses relations avec les Principautés

Roumaines, p. 175 6.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULITI 177

din 1776 a inceput s fie studiatä istoria, dupg cum se sustine. Investi-gatiile aprofundate pe care le-am fäcut in directia activitätii didacticea profesorilor Academiilor ne indreptätesc s afirmgm cg, dispozitiile dinhrisoave eran oarecum relative si c profesorii Ii dezvoltau prelegeriledupä aptitudinile f;ti pregätirea lor, chiar dad, subiectele dezvoltate inprelegerile respective nu erau preväzute in hirsoavele de organizare. Acesteconstatäri ne fac sá credem cä notiuni de istorie au fost predate intot-deauna in Academiile domnesti, dacl nu intr-un curs special de istorie,cel putin in cadrul celorlalte discipline. Profesorii de limbg, i literaturg,greacä de piklä interpretau operele istoricilor greci, ca,: Xenofon, Herodot,Tucidide, Plutarh si ale altora. Cind interpretan a,ceste texte, ei nu fäceaunumai o simplä traducere, ci dAdeau multe explicatii, recurgind la istorie,mitologie i arheologie. Asa procedau mai toti profesorii cu pregItiretemeinicg. Deci, in cadrul altor discipline, elevii dobindeau i cunostintede istorie i geografie.

Prin hrisovul din 1776 se kga,lizeazg, acest fapt si se preyed° caprofesorii de limbi sträine sg, predea, i istorie, fie in limba greacä, fie inlimbile sträine pe care le predau. Aceastä dispozitie s-a perpetuat in totcursul existentei Academiilor. Niciodatä nu au fost angajati special profe-sor pentru istorie i geografie. Aceste discipline fiind predate fie de pro-fesorii de literaturä, fie de cei de limbi sträine. Asa prevedea i hrisovuldin 1814 emis de Ioan Caragea.

Cätre sfirsitul secolului al XVIII-lea, o serie de cauze fac ca istoriasä.devinä un obiect de studiu foarte interesant. Revolutia francezä, schim-bärile sociale si politice intervenite in Europa occidentall, campaniilemilitare precum i cälätoriile indräznetilor exploratori stirnesc curiozitateaoamenilor ; ei slat dornici sä dobindeasca cunostinte de istorie i geografie.

Incepind din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, profesoriitraduc i prelucreazg, numeroase opere de istorie, servindu-se de manualeocCidentale pentru a face aceastä disciplinä accesibill päturilor societätii

pentru a pune in mâna elevilor manualele necesare. Dar se pune intre-barea : in prima jumätate a secolului de ce texte s-au servit profesoriiNu ne indoim cg, operele lui Xenofon 313, Herodot 314, a cärui operg, esteo sintetizare a datelor istorice i geografice cunoscute ping, la el, Tuci-dide 3i Plutarh 316 au fost primele izvoare de notiuni istorice pentru eleviiAcademiilor.

Un alt istoric clasic, a cärui operg, a fost studiatl in Academiiledomnesti, este Herodian. Acesta a scris intr-un stil sobru c1 elegant istoriaimparatilor romani, care au urmat dupg, Marcus Aurelius. Opera luiHerodian s-a tipArit in 1780, 1790 si 1803 impreunl cu manuadul lui

313 MSS, gr. 208, 383 §i 893 din Bibl. Acad.314 ms. gr. 493 din Bibl. Acad,315 MSS. gr. 208 §i 1026 din Bibl. Acad.315 Din viefile paralele ale lui Plutarh nu s-au pastrat mss. In Bibl. Acad., dar nu incape

lndoiala ca aceasta opera a circulat In 4ärlle romane. Flui lui BrIncoveanu, Constantin, a tradusIn neogreadi o parte din opera lid Plutarh, facindu-i si unele completad, §1 a publicat-o laBucuresti in 1704.

It a. 863

www.dacoromanica.ro

178 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Epictet. 0 copie din 1784 a fost in posesia lui Grigore Brincovea,nu.copie este facuta in 1786 in Moldova, alta copie din 1822 a apa,rtinutlui Const. Dimitrie Sturza, 3".

Pe ling& istoriile antichitatii grece§ti §i romane, credem ca au fostfolosite §i istorii bizantine. Marcos Porfiropoulos a tradus In neogreacao parte din opera istoricului bizantin Procopie din Cezarea 318In Biblio-teca Academiei s-a pastrat o copie din 1765 In neogreaca a unei parti dinistoria, lui Dukas ca,re a apartinut lui loan Vcarescu, mare vistier 312.

In alte manuscrise gasim extra,se din Theophylact Simokates 32° 0 dinalti autori bizantini, precum §i liste de impara,ti romani §i bizantini 321

sau alte notite istorice. Bineinteles cä aceste serien i nu a,u fost folositeea manuale §colare, ci ca opere istorice de orientare a-tit pentru profesori&it §i pentru elevii cursului superior.

Credem ca In Academille domne§ti au fost folosite malt ma,nua,lede istorie veche §i universala §i astfel de manage era,u numeroa,se. In1750 a fost tradusa din limba fra,nceza In neogreaca de catre AlexandraKanghelarios §i publicata la Venetia, In 16 volume Istoria lui CharlesRollin 322. Fieca,re profesor putea alege din aceasta istorie partea pe careo considera mai importanta. Acest tratat nu este o istorie purl, ci maidegrabg, o enciclopedie. Volumul al XII-lea trateaza despre agricultura,comert, arhitectura, sculptura §i muzica, despre inceputurile, evolutia§i perfectionarea lor, precum §i despre acei care s-a,u distins In artelefrumoa,se. Volumul al XIII-lea, pe linga o expunere asupra, artei militare,da §i relatii asupra, filozofilor §i asupra, sofi§tilor greci §i latini ; volumulal XIV-lea cuprinde a,manunte despre poetii, istoricii §i retorii greci §ila,tini. Volumul al XV-lea trateaza despre sistemele filozofice, despre

metafizica, fizicá, istoria invatamintului legislativ, medicinal bota-nick chimie §i anatomie. In sfir§it, In volumul al XVI-lea se dezvoltaelemente de geometrie, aritmetica, algebra, mecanica statica, geografie,navigatie §i astronomie. Volumul se termina cu un adaos pedagogic, sfaturifolositoare relative la educa,tia copiilor 323

317 Mss. gr. 16, 31, 187 §i 893 din Bibl. Acad. E ciar c ms. 893 a fost un caietg.colar al cursului de istorie i dovede§te ca, pe IWgà istoria greaca, se studia 2i cea romanaa lui Herodian.

313 A. Papadopoulos-Keiameus, '13pocroXup.vrtach..., IV, p. 94 nr. 85.312 Ms. gr. 4 din Bibl. Acad.920 ms. gr. 266 din Bibl. Acad.321 Nis. gr. 662 din Bibl. Acad.322 Opera istorica a lui Rollin stim ca a circulat In tarile romane. Un exemplar pro-

venind de la fosta biblioteca a Academiei domne3ti este astazi In Biblioteca Academia Peun alt exemplar semna In 1790 Constantin Palladi, cf. N. Iorga, Ceva mai mull despre vialanoastrd culturald $i literard In secolul al XVIII-lea, In Analele Acad. Rom., sect. ist., seriaII, tom. XXVIII (1915-1916), p. 796.

328 Charles Rollin, umanist çi istoric francez, profesor la Collège Royal, scria mai bineIn latina declt In franceet (Paul Hazard, La pensée..., p. 190). Pe lInga Istoria nniversalli :Histoire ancienne des Bgyptiens, des Carthaginois, des Assyriens, des Babyloniens, des Mèdeset des Perses, des Macidoniens, des Grecs, tiparita In 1730, In 12 vol., a scris §i un tratat deeducatie : Traili des dudes, 1726-1731 In 4 vol. Sfaturile pedagogice adaugate la sflr§ituistoriel slut un fel de introducere la opera sa Trait& Rollin era 3i un sustinator al metode

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL 21TVATAmINTULUI 179

Precum vedem, cu ajutorul acestui manual se putea studia istoria,dar se puteau dobindi si cunostinte de medicina, anatomie, botanica,chimie, geografie, astronomie si drept. Nu este exclus ca o serie de notesi fragmente referitoare la aceste discipline, cuprinse in diferitele manuscrisedin Biblioteca Academiei 0, fie extras° din aceste volume.

Istoria lui Rollin continua 0, atraga atentia invatatilor i la ince-putul secolului al XIX-lea. Operele lui sint reeditate in Franta 324, iarun. carturar grec din Wile romane, Dimitrie Tetonis, alcatuieste dinmad multe opere istorice, printre care este si Istoria lui Rollin, o anto-logic istorica in opt volume intitulind-o Istorie de aur (Xpvcrii `Icrroptoc).El anunta apropiata ei tiparire la tipografia, lui Vernardos din Iasi,contributiile prenumerantilor fiind incasate de mitropolitul Moldovei,Veniamin325. Ne dam seama de valoarea si utilitatea istoriei lui Rollinpentru secolul al XVIII-lea, daca peste un vea,c, in 1848, carturarul ro-man, Ion Helia,de-Radulescu, nu gaseste sà publice o alta opera istoricamai potrivita in limba romana in proiectata sa Biblioteca decit Istorialui Rollin. 0 parte din aceasta istorie fusese tradusa in limba romanaind, din secolul al XVIII-lea de un anonim 326, iar mai tirziu, in 1823,de harnicul traducator moldovean, Vasile Virnav 327

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea interesul pentru is-torie se va intensifica, manualele se vor inmulti, mai ales cele de istorieuniversala. In 1759 incepe publicarea unei istorii universale, o prelu-crare din serien i anglo-franco-italiene de Gheorghe Constantin dinIanina. Primul volum a aparut in 1759 la Venetia, fiind dedicat boieruluiroman, Constantin Brincoveanu. Al doilea, s-a tiparit tot la Venetia,In 1763. Primul cuprinde istoria Rusiei, al doilea istoria Chinei, lar al trei-lea care fusese anuntat, dar din motive economice nu a aparut, urmasa cuprinda istoria Indiei 328.

In primele doug, decenii ale secoIului al XIX-lea, ma,nualele deistorie universala apareau la intervale scurte. Dovada ca eran cautate§i cg, se acorda mult interes acestei discipline. Neofit Ducas a acordatmare importanta istoriei : Cine cunoaste istoria este profesorul secolelor,profetul viitorului si pedagogul prezentului". Cind mai tirziu a luat di-recia Academiei bucurestene, el a predat aceasta disciplina folosindistoria roman& a lui Eutropius, din care publicase o prescurtare in 1807,si o istorie universala tradusg, din limba germana: Xelltexpoç 'ray xe6vcav

eixovutil Tcacpcia-rocatç -rijç yevtx** la-coprczq pe care o publicase in 1805.Fostul profesor al Academiei bucurestene, Grigorie Constandas,

va traduce impreung cu Zisis Cavras si va publica la Venetia in 1806

lancasteriene, cf. Clasici ai pedagogiei universale pi gindirea pedagogicd romlineascd, Bucuresti,1966, p. 252.

324 Operele luI complete au apArut Intre anii 1807-1810 In 60 de volume si altA editieIn 1835 In 8 volume.

326 Mr(); `Ep;", 1820, p. 743-745.326 Ms. rom. 5846 din Bibl. Acad.322 Ms. rom. 175 din Bibl. Acad.328 Émile Legrand, op. cil., vol. I, p. 500-501 si II, p. 15.

www.dacoromanica.ro

180 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

primele doua volume din Éléments de l'histoire générale ancienne et moderneale abatelui Millot

Aceasta istorie era un manual bine ales pentru seoli, era metodicaleatuit, so d'adea esentialul, se expuneau pe scurt obiceiurile fiecaruipopor, spiritul national, regimul lui politic si se faceau aprecien i criticeasupra lor. Millot este mai critic decit Rollin si mad iubitor de adevar.Textul istoriei este imparta in numeroase capitole, reduse ca numarde pagini, pentru ca fiecare s constituie o lectie. Toate ca,pitolele dinistoria lui Millot so termina cu o nota morara, care de multe ori este justasi intotdeauna fireasea. Aceastä istorie a fost apreciata mult, fiind colmai bun manual al epocii, inlesnind munca profesorilor i elevilor, dardin pacate au aparut numa,i primele doua volume329.

In sedinta din 22 martie, 1811, a Societätii greco-dacice" din Buen-resti s-a luat hotarirea sa fie tradusa in neogreaca pentru uzul Aca-demiei istoria universal ä a lui Anquetil in 12 volume : Précis de l'his-toire universelle ou tableau historique présentant les vicissitudes des nations.Fiecare profesor se angajeazas, traduca cite un volum. Pentru a urgentaefectuarea traducerii, talmaceau i elevii i eitiva boieri cunoscatori ailimbii franceze. Traducerea nu a capatat forma definitiva pentru tipgaire,textul a fost folosit lusa in manuscris de profesorii care l-au tradus si carepredau istoria la Academiile domnesti.

Amista istorie a atras atentia i boierului român Iancu Vacarescu,care a comandat originalul francez339.

In 1812, apare o alta istorie universala, o prescurtare Menta deAtanasie Staghiritis dupa istoria francezului Domairon. Originalul francezse oprea la anul 1760; traducatorul completeaza istoria, universala,adaugind evenimentele care au urmat dupa aceasta data pina' in 1811,cind traducerea sa s-a dat la tipar, acordind o mai mare importanta eveni-mentelor din timpul revolutiei franceze i celor petrecute dupa revolutie.Adauga un capitol special in care expune cauzele rascoalei sirbesti, inschimb insa prescurteaza mult istoria Frantei.

Aceasta istorie a fost preferata de catre comisia alcatuita la Parispentru cercetarea manualelor scolare si a fost recomandata ea o carteclasica pentru uzul liceelor franceze 331. La fel a fost apreciatä si reco-mandata ì colilor grecesti, fireste i Academillor domnesti 332

O istorie generala in dota volume, mai simplificata, destinata ti-nerilor elevi, elaboreaza in 1817-1818 Dimitrie Da,rvaris, iar in anulurmator, 1819, se anunta prin Meso; `Epp.-7)q" (1819, p. 688), ca un tra-

329 Istoria lui Millot a atras i interesul cArturarilor romftni. Un moldovean a tradusIn 1798 ineeputui, numai 24 de pagini. AceastA traducere a fost utilizatA 51 continuatA de arde-leanul loan Molnar. Primul volum din cele novia s-a tipArit la Buda In 1800. Niel traducti-torul romAn n-a mers mai departe.

330 Cf. revistele vieneze: AdyLoç 'Epgg", 1811, p. 159 si ,,Kcc),/e6m)", 1820, p. 83. Pentrutextul procurat de Iancu VAcAreseu cf. Istoria literaturii ronulne, vol. II, Bueure§ti, 1968, p. 194.

331 Cf. revista vienezA KccXXL6Irr)", 1820, p. 92.Istoria lui Domairon a fost tradusl dupA intermediarul lui Staghiritis I In limba

romAni lntre anii 1826-1827 de cAtre Vasile Vlmav, cf. mss. ron. 188 §i 192 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

cONTINUTUL INvATAMINTULUI 181

ducAtor semnind cu initialele G. K. a tradus Maria universalel a luiG.G. Bredow i spera in curind s-o tipäreascä. Aceastä tra,ducere nu aväzut lumina tiparului, dar a apärat o altä traducere a acestei istorii laBucure§ti in 1828, fäcutä din limba germanä de loan Scarlat 333.

In 1820, cind istoria universalä era predatä de Gheorghe Ghenadie,s-a tipärit la Ia0 primul volum dintr-o altä istorie universalä, compi-latä din istorii vechi i noi de epirotul Nicolae Polienis. Credem c6, eve-nimentele din 1821 a,u zädknicit tipkirea celorlalte volume 334.

Am dat numai citeva exemple de istorii universale, din numeroa-sele existente, care puteau servi de manual didactic in Academiile domne§ti.

Pe ling6 istoriile universale, in aceastä epocl existau i multe is-torii speciale, care putean fi folosite nu ca manuale didactice, ci caopere de orientare, din care profesorii putean da elevilor notiuni generale.Pentru istoria tärilor române, de pildä, puteau fi folosite urmatoareleopere : KX1:1).4 Trilg ircurolAq TEN cd.).0.evri5v i Acc.xby Tc7.A0 ocú'reLv co'kewriLv,ale/tuft° de profesorul Academiei ie§ene, Gheorghe Papadopoulos(1726-1733) 335. acPropEce crovon.rtzii 'slay irrEIL6VGIV OúyypoOtaxtaq 're xectMoXSocßlcq..., tradusä din limbo, românä de Lazär Scriba trapezuntiul la Iaqi,In 1734 338. Cronica lui Nicolae Costin, tradusä de asemenea in limb%greacA337. Ilempcoph 1-7N EXaxicf4..., o traducere din limba francezä dup..31émoires historiques et géographiques sur la Valaehie... de Bauer, tipkitäIn Bucure§ti in 1789. Opera lui Dimitrie Cantemir, Ínttmplàrile Canta-euzinilor i Brincovenilor, tradusä in greacl cu ajutorul intermediaruluigerman de Gheorghe Zaviras i publicatä In 1795 338 Istoria f4rilor romblne :`IaToptcc Trilg Aoottag, 8-tpaSiI BX(xxEccg, Monocutag oct TpavcruX6entaç, elaboratäIn 1795 de Teodor Fotino din Chios. Acest text a circulat in tánile romäneIn manuscris. A fost in posesia lui Cezar Bolliac 0 Stefan Sihleanu 338.Istoria lui Mihai Cantacuzino pästratä, in mad multe manuscrise 348tipkitä de fratii Tunusli in. 1806. laToptcc -r* PouRavíag... a profesoruluidin Ia0, Daniil Filippidis, tipäritä, in 1816 0 in sfir0t `IaTopEccrç Acodocç....a lui Dionisie Fotino, tipkitä intre anii 1818-1819.

833 Istoria lui Bredow, care la timpul sAu era un manual clasic Intrebuinlat en multfolos In scoli, a fost tradusA In 1860 de Mihai Musescu 0 in limba romAnA. TraducAtorul afirmika o lucrare de felul acesta nu avea IncA literatura iomâná si a tradus-o pentru a ven! Inajutorul celor care studiau istoria.

Mai multe volume din Istoria lui Polienis s-au pastrat In mss. gr. 825-828 dinBibl. Acad. cf. si Al. Xenopol i Const. Eibiceanu, Serbarea.. ., p. 381.

885 Cronica Ghiculeptitor, p. 52.386 Ms. gr. 516 din Bibl. Acad.337 Ms. gr. 235 din Bibl. Acad.383 Traducerea lui Zaviras a circulat 0 In manuscris, cf. ms. gr. 68 din Bibl. Acad. De

textul grecesc s-au servit Vasile VIrnav i Gheorghe Sion pentru a traduce opera cantemireanAIn limba romAnft, cf. P. P. Panaitescu, D. Cantemir. Via/a pi opera, Bucuresti, 1958, p. 260.

N. Camariano, Un izvor necunoseut al istoriei lui Dionisie Fotino, In Revista istoricAromAnti", vol. X (1940), p. 227-236, Un fragment din aceastA istolie In traducerefacutit de Gheorghe Baronzi, a publicat Bolliac In Tiompeta Carpatilor", VII (1869), nr.771, p. 3083.

346 MSS. gr. din Bibl. Acad. 42, 202, 916 si 919, precum i Ins. gr. 6 din bibl. Insti-tutului de istorie, Miele Cluj.

www.dacoromanica.ro

182 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Existan mai multe istorii speciale §i pentru alte tari. De pilda in1787 s-a tiparit In grece§te o istorie sinoptica a Rusiei, fiind o traduceredin limba germana 341. In 1793 s-a tiparit o traducere din franceza, tra-tind despre moartea regelui Frantei, Ludovic al XVI-lea. In 1804 a apa-rut o istorie prescurtata a revolutiei franceze, tradusa dupa intermedi-arul german al lui Carol Schiller. Tot din limba germana a fost tradusaIn 1800 §i biografia lui Bonaparte. Se simte nevoie sg, fie cunoscuta §iistoria noului continent ; in acest scop e traduc tratate speciale, depilca: IoTopLc vi 'Ap.zp&xw... a lui William Robertson, The Hietory ofAmeriea (1777), tra,dusa in neogreaca de Gheorghe Vendotis, dupa oversiune franceza, §i ti/Aria in 1792-1794 342

Istoria, Greciei se putea studia, dupa multe manuale. De pilda dupaletona luí Oliver Goldsmith, tradusa de Dimitrie Alexandridis in 1806,sau dupa letona sinoptia, a lui Vasilie Papa Eftimiu, tiparita in 1807, §idupa altele. Si letona lui Papa Eftimiu este o traducere. Originalul a fostun manual englez pentru co1ile Londrei, a fost tradus in germana. §i dingermana in neogreaca de Papa Eftimiu pentru uzul §colilor grece§ti. Afost mult folosita §i in Academiile domne§ti. Din lista prenumerantilorrezulta ca 213 exemplare au circulat in tarile române, dintre care un numarde 51 au fost destinate profesorilor §i elevilor Academiei bucure§tene.

Un manual lesnicios, cuprinzind istoria prescurtata a Greciei, des-tinat elevilor mai mici, este `IcProptxbv xccrroncayvtov, o traducere dinlimba franceza, efectuata de Alexandru Vasiliu §i publicata la Viena in1808 impreuna cu textul francez, itadian §i german. Acest manual era alca-tuit din 51 de tablite, reprezentind fiecare cite o mena istorica, cu ajutorulcareia copiii, jucindu-se, cum se precizeaza in titlu, Invatau istoria, dar inacela§í timp §i limbile straine. Un astfel de manual, cum vom vedeamai jos, a existat §i pentru geografie.

Geografi a. Geografia a interesat omenirea In toate timpurile,dar in a dona jumatate a secolului al XVIII-lea ea a capatat un substratfilozofic, datorita cercetarilor pe care le incuraja, epoca luminilor. Geo-grana nu mai este simpla ca ina,inte, ea devine o §tiint5, complexa, fiindlegata de multe alte §tiin.te. Mentelle, geograful francez, a decla,rat : ,,Geo-grafia se leaga de toate §tiintele, de toate cuno§tintele", ea se apropiemai Inult, de disciplinele exa,cte decit de cele uma,ne obiectul ei prin-cipal de cercetare fiind stabilirea cu exactitate a pozitiei fiecarei

341 A circulat in Orne romAne si in ms. O copie fAcutA In 1788 de Dimitrie Sturzase aflA in Bibl. Acad., ms. gr. 90: alta copie intr-un manuscris aflat la biblioteca noastrA.In 1788, Istoria Rusiei era deja tradusA piin intermediul textului grecesc 1 In limba romAnAla mAnAstirea PAngArati din Neamt. Cf. mss. rom. 3102 si 3165 din Bibl. Acad. si N. Iorga,C641 fi scriitori romdini din veacurile XVIIXIX, in Analele Academiei RomAne", sect.lit., seria II, tom. XXIX (1906-1907), p. 180-181.

8" In limba greacA i rominA a circulat 5i Descoperirea Americii, ope.a pedagoguluigerman, J. H. Campe, tradusA in limba greacA de loan Biliaru si publicatA la Viena in 1820.Era o carte plAcutA i atrAgAtoare pentru copii, credem cA a servit mai de grabA drept o cartede citire declt un manual de istorie. In timba rominA a fost tradusA de un iubitor al nea-mului romAnesc" si tipAritA la Peste in 1816.

www.dacoromanica.ro

comp:Nunn, INVATAMMTULUI 183

parti a globului pamintesc i proprietatile ei fizice, economice si sociologice.In secolul al XVIII-lea, geografia nu intereseaza numai ca intin.deregeografica i fizica, ci, fapt nou pentru aceasta epoca, mai ales din punctde vedere antropologic si sociologic. Cercetarile slut extinse i asupra popu-latiei, se tinde la cmnoasterea societätilor noi din alte continente decitEuropa, se anadizeaza caracterele, aspectele fizice, si morale ale popu-latiilor, organizatiile sociale, obiceiurile i datinile, activitatea agricola.Se face studiul omului" cu exigen taçtiinificà. L'analyse de la sociét4civile, le développement des problèmes économiques et commerciaux, lesouci démographique, les spéculations sur les lois régissant la marche del'humanit4 on fait surgir une quantité de questions qui impliquaientune connaissance plus vaste et positive des sociétées autres que l'euro-péenne, et particulièrement des sociétées dites primitives" 343.

Studiul fizico-geografic este completat cu cercetarile naturalistilor,sociologilor, arheologilor, economistilor, politicienilor i moralistilor 344,Navigatorii mi mai fac calatorii de placere, ci expeditii tiinifice, minu-tios pregatite, patronate de societati academice, avind drept scop cer-cetarea i descoperirea adevarului dupa principiile metodologice carte-ziene i dupg, principiile sensualiste, sau dupä empirismul lockean 345.

Nu sintem in masura sa precizam de cind a inceput predarea maisistematica a geografiei in Academiile domnesti, credem insa ca In totcursul existentei lor, cum a fost cazul i cu istoria, elevii dobindeaunotiuni de geografie in cadrul celorlalte obiecte de studiu, mai ales ina doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cind profesorii se serveaude acele istorii universale, care cuprindeau i elemente de geografie moder-na, dobindite dupa cercetarile stiintifice aratate mai sus.

Medicu/ Nicolae Vatamanu, referindu-se la Harta MuntenieiOlteniei, elaborata de stolnicul Constantin Cantacuzino In colaborare cumedicul Ioan Comnen : 'Iwcivvou KoFiv7o5 (prin truda lui loanComnen), opineaza cá stolnicul Cantacuzino a intocinit harta pentrudocumentarea (sau : spre folosul) prea eminentului medic filozof loanComnen" i trage concluzia Dupa cum se vede loan Comnen, medic

geograf, era profesor la Sf. Saya. Cum, asa dar, sa nu fi predattocmai el lectii de geografie ?" 346. Aceasta concluzie este eronata, camulte altele din articolul medicului Vatamanu. Nu avem nici o dovadadocumentará cá loan Comnen a fost profesor la Academia din Bucuresti

nicidecum de geografie. Sevastos Syminitis referindu-se la cartea sa :AoytLetTLxil saaaxcaía la loan Comnen, care i-a venit in ajutor, tradu-

unele texte din latina, afirma la p. 84: TO5 Iv icerpocpaocs6cpotg goxca-s-krou xuptou Toávvoo, iar la p. 372: gox6Terrog kv Iccrpopt.Xoo-ápocg. Dacg

343 Sergio Moravia, Philosophie et géographie à la fin du XV II le siècle In Transactionsof the second international congress on the Enlightenment, III, p. 943,

344 Op. cit., p. 959.345 Op. cit., p. 990.345 Nicolae Vdtdmanu, Invdfdrnintul medical la Academia domneascd din Bucuresti, in

Revista lnvdtdmintultii superior", anul 7 (1966), iulie, p. 61, o acela§i, De la tnceputurilemedicinei..., p. 220.

www.dacoromanica.ro

184 ARIADNA CALEARTANO-CIORAN

eran colegi la Academie 1-ar fi intitulat profesor ; Kyminitis tinea multla acest titlu i 11 folosea fiind vorba de persoana sa. &litem de acord cá,Harta stolnicului a fost intrebuintatA la cursurile Academiei, dar de altii.

In manuscrisul 75 din Biblioteca Academiei, care a apartinut luiSevastos Kyminitis, pe ling5, elemento de metricA, retorid, §i altele, laf. 102 se gAsesc §i citeva denumiri de orase si localitAti 347. Probabilaceste denumiri le-a folosit chiar Kyminitis dmud interpreta istoriile luiHerodot, Tucidide sau Xenofon. In acest sens credem &A a fost 1ntrebuin-tat §i un Lexicon de denumiri de Vári, ora§e §i riuri cu denumirile lor vechi§i noi 348.

In manuscrisul 576, un caiet §colar care provine din fosta bibliotecii a.Academiei domne§ti bucure§tene, gAsim la pag. 175-191 copiatI o parte dingeografia lui Coridaleu. Copia este datatl din 1717. Nn este exclus ca acesttext sá, fi fost studiat la Academia domneasc& 349. Manuscrisul 151 cuprindeun tratat anonim de geografie 339, eme poate a fost predat de un profesor.

Desigur cá In Academiile domne§ti a fost Intrebuintatá §i Geografialui Ptolomeu, atit de rAspInditg in evul mediu in tot Occidental 5°'. Deasemenea, credem cá au fost folosite §i geografiile lui Hrisant Notara §iMeletie al Atenei. Opera lui Notara : EicrocycoTh yectrypacpusac xatacpccLpExcl a fost seria, §i tipAritá, in 1716 din indemnul lui Scarlat Mavro-cordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat. Geografia lui Meletie al Ateneirecaypcapta wcaoccec scat vbx, compilatI din scriitori vechi i noi, s-aIn 1728. Este un manual oarecnm greoi, in care se in§irá un material sec,fAr6, a explica cauzele faptelor geografice, totu§i nefiind pe atunci altemannale mai metodice, Ge,ografia lui Meletie §i opera lui Hrisant Notara.au fost studiate in clasele superioare ale Academiilor, ande se predaucursuri universitare 362 selectionare din textul lui Meletie a fAcut unsecretar domnesc, Panaiotis333.

Dimitrie Notaras, care a tradus din limba lating, un manual deeticit din ordinul unchiului sáu Hrisant Notara, a tradus deasemenea.din latinelte, probabil tot din ordinul aceluiasi Hrisant, o geografie, carea fost corectat6 de unchiul da. AceastA geografie, fArA, indoialA a fostutilizatà In Academiile domnesti. O copie a apartinut lui Const. Daponte,elev al Academiei din Bucurekiti, o altrt copie a fost pgistratA Intr-unmanuscris din biblioteca scolii orasului Vytina353s. O altA geografie din

342 Acelasi text copiat gi In ms. gr. 74 f. 44 din Bibl. Acad.a" Ms. gr. 632 din Bibi. Acad.343 Geografía lui Coridaleu este cuprinsit gi in mss gr. 345 gi 493, cf. gi Cléobule Tsourkas,

Les Débuts.. ., p. 165.a" MS. provine din biblioteca episcopului de BuzAu, Dionisie."1 O copie In ms gr. 493 din Bibl. Acad., provine din biblioteca fostei Academii

domnegti.352 Chesarie, episcopul RImnicului, citeazA geografía lui Meletie de mal multe ori In

prefata Mineutui pe ianuarie.353 MS. gr. 536 din Bibl. Acad.w4° Cf. Const. Erbiceanu, Cronicarii . . ., p. 221 gi V. H. Harahunbopoulos,

KcerciXoyog xer.poTpticpcav xco8Excov r5 6Xto8-11x1; r ç Darivixtg crxons BuTbrqq, In Pasto,'fas. xal 'EavoX. 'EXXci8oq", XIV(1060), p. 399.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 185

secolul al XVIII-lea este cuprinsä In manuscrisul gr. 1179 din Biblioteca.Academiei.

In 1760, se public/ o geografie care a circulat mult in principalelelimbi europene. Prototipul a fost elaborat in limba englez'g, din care s-a.tradus in limba francezg, din francea, in italiana §i din italianä in greaclde Gheorghe Fateas. Era cel mai bun manual de geografie apärut ping,atunci pentru uzul §colilor. Acest manual a fost intrebuintat in §colilegrece§ti §i fire§te §i in Academiile domne§ti. Mai multe pagini din volumulal II-lea sint consacrate tgrilor dungrene, a§a cg elevii Academiilor dom-ne§ti, pe ling5, faptul cl studiau toate continentele cu muntii, riurile §iinsulele lor §i toate statele cu ora§ele lor principale, invätau §i geografia.tgrilor române. La sfir§itul volumului al III-lea este §i. o list& a tuturorcoloniilor pe care le posedau englezii, spaniolii, portughezii, francezii,olandezii §i danezii pe diferitele continente ale globului terestru. Tradu-cgtorul a fgcut multe completgri, care lipsesc din textul tradus 354.

In a doua jumg,tate a secolului al XVIII-lea, profesorii vor elaboramanuale speciale pentru cursul lor de geografie. Este cazul lui NichiforTheotochis care a predat la Ia§i geografia dupg un manual propriu, alcg-tuit special pentru elevii sgi din Ia§i 355.

Geografia lui este impirtitg, in doug pgrti. In prima parte, Theoto-chis trateaz5, despre cosmogonie, necesarg intelegerii geog-rgfiei. DI no-tiuni, despre sfera celestg : stele, planete, soare, lung, despre eclipsele desoare §i lung, despre comete etc., dupg ultimele teorii. In a doua partea manualului este expusg geografia fizicg, politicg §i socialg.

Si Mesiodax, urma§ul lui Theotochis va elabora o geografie proprie..Manualul acestuia, tipgrit in 1781, este truda unui erudit, are mai multenote explicative §i informative care intrec ca proportii textul. El citeazg,o serie de savanti : geografi, matematicieni, fizicieni, astronomi, explora-tori §i navigatori, ca de pildg pe francezii Gérard de Créer §i de la Feu-illée, ps englezii Dampier §i James Kook §i pe altii, iar la p. 94-95 dä.lista unui numgr de 27 de exploratori de toate nationalitgtile, incepind.cu portughezul Magellan §i terminind cu contemporanul sgu Fournaux.A citit lucrgri occidentale, ca de pildg operele geografilor Harisson, Vareniva§i Ricciali precum §i cele ale grecilor Strabon f}i Hrisant Notara. Autoruldiscutg pgrerile savantilor occidentali §i acceptg pe cele rationaliste, moder-ne. Intr-un capitol intreg trateazg despre teoriile lui Descartes. Geografialui Mesiodax, publicatg in 1781, este dedicatg domnilor Moldovei §i TiiriiRomâne§ti, Constantin Moruzi §i Alexandra Ipsilanti. In dedicatie ace§-

222 Geografia lui Fateas s-a tradus din greacA si In 1 omAn1 de un anonim moldovean.0 copie, fAcutA In 1780 la episcopia Romanului de cAtre un cAltigAr, s-a pAstrat In ms. 121din Arh. st. din Iasi. 0 copie dupA acest text fAcutti de dascAlul Alexandru Atanasiu In 1785In satul DArmAnesti, lingA Piatra Neamt, din porunca boierului Iordache Darle, se pAstreazAIn Bibl. Acad., ms. rom. 2349. Cf. N. Mazere, Eoolufia geografiel la fcoalele noastre, in Cul-tura romAnA", anul I (1903-1904), p. 107 si N. A. Ursu, Formarea lerminologiei Fliinfifice.romane#1, Bucuresti, 1962, p. 16. Ursu aratd di limba romAnA neavind pe atunci termino-logie adecvatii, traducAtorul a folosit foarte multi termeni grecesti.

256 Geografia lui Theotot.his s-a publicat In 1804 dupA moartea sa.

www.dacoromanica.ro

186 ARIADNA CAMAItIANO-CIORAN

tia sint indemnati sä nu fie preocupati numai de organizarea Academiilor,.ci totodatä Eg de tipärirea manualelor necesare acestor Academii. Putem:afirma el studiul geografiei moderne este introdus in Academiile domne§tide Nichifor Theotochis §i de Iosip Mesiodax. Credem cg In scurt timpmanualele lor au tre cut din Iasi §i in Bucure§ti.

Un alt manual de geografie este : NeorrepLxil yeczypoupta, elaboratä incolaborare de profesorii Grigorie Constandas §i Daniil Filippidis. Primul alost profesor la Bucure§ti, al doilea la Iai. Desigur geografia lor a fostscrisä in Bucure§ti, inainte de 1784, chid Daniil Filippidis va trece la Ia§i.Primul volum s-a publicat in 1791, urmätoarele doul insä au fost distruse-de un incendiu §i nu s-au mai putut reface.

Geografia celor doi profesori era, pentru acea epocä, originaläca metodä, limbá i. continut. Autorii nu au tradus, cum se obi§nuia peatunci, din limbile occidentale, ci, asa cum au. procedat TheotochisMesiodax, au elaborat §i. ei o operà original& Ca §i. Mesiodax, ei au folo-sit opere occidentale, de pildä Eneyelopédie Méthodique a lui Panckouckesi opera geografului Nicolle Delacroix, Nouvelle méthode pour apprendre

géographie universelle ..., Lyon 1705356, dar imprumuturile din acestescrieri au fost incadrate armonios in textul Geografiei, in mijlocul cunoq-tintelor proprii §ti. al aprecierilor personale cu privire la fenomenele

sociale §i economice. Geografia este alcätuitä dupä metoda inspiratä-de filozofia materialismului francez a secolului al XVIII-lea. Autoriiacordä o deosebitä atentie fenomenelor economice ftii sociale i desväluie-conditiile de viatä in societatea secolului al XVIII-lea. SpeciaNtii occi-dentali au apreciat foarte favorabil opera profesorilor Academiilor dom-ne§ti. Renumitul geograf francez Barbié du Bocage a publicat in perio-dicul Magazin Encyclopédique" o amplä prezentare a operei, adAugind

traducerea unui fragment din textul Geografiei. Alt fragment va fipublicat in Annales des voyages de géographie et de l'histoire", iar-periodicul Nouvelles Annales de géographie" va face o binemeritatäcaracterizare a acestei opere. Aprecierile favorabile ale speciali§tiloroccidentali ne indreptätesc sä afirmAm c6, a fost una dintre cele mai buneeografii ale vremii.

Daniil Filippidis a pregätit i un alt manual de Geografie dupä caredesigur, a predat la Iasi. Este vorba de o traducere a Geografiei lui AdamCh. Gaspar. Manuscrisul acestei traducen, fiind trimis la Viena spre-publicare, s-a pierdut pe drum 357. Dar peste citiva ani, manualele geo-rafului german vor fi introduse In toate qcolile grece§ti, precum §i. inAcademiile domne§ti in traducerea lui Chiriacos Capetanachis, fAcutädupä ultimele editii ale manualelor germane. Acesta publicI in 1808

.ExoXcca-rod) yewypouptct, iar in 1816 Etaccycoyil yevtxii 1-* yccdypoccpEccg.

In acelmi timp, In 1808, a publicat §i un manual cu instructiuni relative

356 Ec. Kumarianu, H Ncompixi) yccoypcapia vclv Avorpticov, Atena, 1966, p. 9,nota 3.

357 Cf. Perdis Zerlentis, 'ilpoa6f4xeci xeci ncepoervijacic etç nept Accvlip (Dt.Xin7rI8ou-ypcopivra, in revista atenianA `E68olviç", II (1885), nr. 58, p. 164.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL DivATADAINTuLui 187

la predarea metodia a geografiei : Dept -c-71g I.LEa0aDdiq TC0Cpac86crecoç 1-*-rewypecytotq, fiind de asemenea o traducere a operei lui Adam Gaspar.Aceste traducen i ale lui Capetanachis, fiind In limba neogreacä si nu preasavante au fost manualele de geografie cele mai räspIndite358. Ele eranInsotite si de un Atlas geografic. In Predarea metodied a geografiei se aratäcá aceastä discipliná, ca once stiintä, trebuie predatä In raport cu virsta

cu posibilitätile de pricepere si de asimilare ale elevilor. Se preda intr-unf el in universitäti i altfel in licee. Alte cunostinte ar trebui sá dobindeas-cä acei care vor face studii indelungate i altele elevii. Din instructiunirezultä cá manualul de Geografie al lui Gaspar putea fi folosit si decopii si de adulti, putea fi manual de liceu si de universitate.

Credem cä nu gresim dacg afirmäm cA, au fost de un real folos pro-fesorilor, care predau geografia, Harta stolnicului Constantin Cantacuzino,11 LV4 yecaypacpcxòç OúyypoeXaxiag, alcatuitä prin grija medi-cului loan Comnen i tipäritä la Padova In 1700359; hdrtile luiRigas Velestinlis, tipärite In 1797360, precum i Atlasul Invätatuluiboier romän, Gheorghe Golescu, 'A-rXocq tipärit In 1800.In mai multe tabele se arätau : situatia sferei, vinturile, planetele si multealtele, tinzind la studiul general al geografiei i astronomiei.

In acelasi an 1800 s-a tipärit si un Atlas geografic al Greciei elaborat deAntim Gazis. Härti ale Europei i Asiei s-au tipärit In 1801 si 1802 361

Mai sus am arätat cá pentru cursul elementar de istorie a fost tra-dus din limba francezI un manual constind din täblite. Un astfel demanual a fost pregätit i pentru cursul de geografie : Xaproncayvtovyecaypaqnx6v. Este de asemenea o traducere din limba francezk fäcutäde Ecaterina Rasti i publicatä la Viena In 1816.

Ecaterina Rasti nu face o simplä traducere, ea prelucreazä textulfrancez i 11 adapteazä nevoilor tärilor romane i colilor de aici. Textulfrancez Incepe descrierea Europei cu Franta, traducAtoarea gäseste maiutil sá Inceapl cu Turcia europeank Invätata Ecaterina corecteazä schim-bärile geograf ice intervenite In Europa dupg, situatia politia a vremiisale, care eran altfel prezentate In originalul francez sau lipseau. Contri-butia ei cea mai importantä este Ina adäugarea a patru hári, tratInddescrierea geograficä i politia, a Tärii Românesti. Prima din aceste härti

358 Din lista prenumerantilor constatAm cA 177 de exemplare din aceste manuale degeografie au sosit in Mile romane.

359 Cf. Constantin C. Giurescu, Parta stolnictilui Constantin Cantacuzino, In RevistaistoricA romAnA", vol XIII (1943), fasc. I, p. 1-28.

360 Gheorghe Laios, OE XipTs; ro$ Pycc, Atena 1960. DovadA cA Ildrfile lui Rigaserau folosite in studiul geografiei este faptul cd Costache Conachi, studiind In casA istoria

geografia, procurat in 1797 un chip" al lui Alexandru Macedon si o hartli a Mol-dove'. Cf. N. Iorga, Istoria trunI(àmtntului, p. 136). Intrucit se face legAturA Intre chipul"lui Alexandru cel Mare, care Mil IndoialA este tabloul reprodus de Rigas, si harta Moldovei,credem cA ambele au fost ale cArturarului tesaliot.

381 AdyLog `EpIrlig, 1811, p. 12. Pentru o hartA a Asiei,lucratA de Gheorghe Constantindin Ianina, cf. ms. gr. 73 din Bibl. Acad. Pentru alte hArti cf. Magasin Encyclopédique",70 année, 1801, vol. IV, p. 247-249, citat de Ecaterina Kumarianu, Acevuip (10LXI.Trra8-tx

Barbié du Bocage "AvOlizog raç. 'AXXVoypacpm, Atena, 1966, p. 199-200.

www.dacoromanica.ro

188 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

avind ca antet o gravurA., en sterna rii, cuprinde descrierea geografic&a TOrii Itornane§ti. A doua da' informatii despre produsele Varii, de-serie riurile §i manastirea Curtea de Arge§. A treia infati§eaza intindereaei, numArul populatiei, monumentele din epoca veche §i schimbArile deordin politic. A patra harta da in continuare descrierea politica a tarii.Autoarea demonstreaza §i dragostea pentru invatatura a rominilor, prinexistenta in primul rind a vestitei Academii domne§ti din Bucure§ti362.Acest manual destinat elevilor rnici a fost introdus fire§te in Academiiledomne§ti. A circulat §i in manuseris363.

Pentru geografie ea i pentru istorie, precum am amintit mai sus,nu eran profesori de specialitate. Aceste discipline eran predate de aceipe care directorii Ii consideran mai indicati san de catre profesorii delimbi straine.

LIMBILE STRAINE

In Academiile domne§ti, pe liaagg filozofie §i §tiintele pozitive, isto-rie, geografie etc. se studiau §i limbi straine, ca : latina, franceza, italiana,araba san turca, germana §i rusa. Prima limba introdusa in ambele Academiieste latina, dar nu putem preciza cind. Intr-un document din 7 februarie1705 se precizeaza ca este trimis in Tara Româneasca un tinar rus,Andrei Mihailov, care urma sa stea acolo §i in alte tAri de acolo, pentrua invata limba latin, i celelalte §tiinte"8". Deoarece in remarcabilaprograma din 1707 nu se aminte§te de un curs de lating, inclinara sa cre-dem c aici urma s invete §tiintele, iar limba latina in alte tOri" sau caprofesori particulari. Ion Neculce ne informeaza ea' domnul Moldovei,Constantin Mavrocordat, a introdus in a doua sa domnie (1741-1743)In programa Acadenaiei ie§ene limba latina, dar aceasta limba a foststudiata, eu unele intermitente, datorate lipsei de profesori de speciali-tate. In hrisovul de reorganizare emis in 1776 de domnul Moldovei,Grigore Ghica, se fixeaza salariul profesorului de latina la 240 de lei anual.In raportul din 1792 al mitropolitului Moldovei Iacob Stamati se acordamare important& limbii latine, necesar& pentru intelegerea pravilelor§i inca §i spre indreptarea §i impodobirea limbii moldovene§ti" §i setrage concluzia cá pentru toate acestea se intelege cA, §i dascalul de limb&latineasca a fi in §coalA este atita de trebuitor, inch fárá dinsul ntt sepoate"365.

Dorinta de a studia limba latina a fost intotdeauna vie, dar demulte ori, din cauza cá speciali§tii pentru aceasta limba se gasean en

362 prezentare elogioasii a operel Ecaterinei Rasti, s-a fiicut In AdyLoç 'ER*1816, p. 124-127, cf. si Carl Iken, Leczkolhea..., Leipzig, 1825, I, p. 155, si II, p. 186.Iken clii acestui gen de manual un titlu foarte reusit : Geographisches Kartenspiel.

363 Ms. gr. 352 din Bib!. Acad.364 V. Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la pcolile din Bucurepti, inStudir,

anal XIV (1961), nr. 1, p. 115.868 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 196.

www.dacoromanica.ro

CONTIN.UTUL IMATANfINT=1 189

multa greutate, cursurile se intrerupeau. In Moldova, profesorii de limbaiatina eran de obicei germani sau polonezi366. In a doua decada a seco-lului al XIX-lea stim ca profesorul de drept, Flechtenmacher, predalimba latina.

In Academia din Bucuresti studiul limbii latine se pare ca a fostintrodus in jurid anului 1740. Constantin Erbiceanu descrie un manuscris 367,care a apartinut fostei biblioteci a Academiei domnesti bucurestene, scrisIn 1740. Acest manuscris este un caiet colar; pe linga teme de metrica

gramatica, cuprinde si terne de latinä', texte latirte traduse in neogreaca.Ele sint scrise sub forma de intrebari pe care le pune profesorul, fiindprecedate de litera 8<LaCcaxceXoq> §i räspunsurile date de elev precedate delitera Credem ca' aceste texte latinesti au fost predatela Academia bucuresteanä. Nu este exclus insä ea, limba, latiná sa se fiintrodus inainte de 1740, fiindca in 1739, ducindu-se profesorii i elevii,eu ocazia särbatorii Craciunului A' felicite pe domn, au rostit, ca deobicei, discursuri encomiastice. Primul profesor a rostit discursul sau ingreceste, al doilea in latineste si al treilea in romaneste 368. Poate acelacare a felicitat pe domn in limba latinä sa fi fost profesorul de aceastalimbä, la Academia domneascä.

Hrisovul lui Ipsilanti din 1776 prevedea un profesor de latin'ä.In 1780 aceasta limbä era predatä de un oarecare Atanasie366, iar in 1797de un Dragnea, probabil român transilvän.ean, care a primit pentru uninterval de 8 luni 160 de taleri370. Faptul cá acest profesor este platitdin luna mai si ping, In decembrie, dovedeste cá studiul limbii latine seintrerupsese i Ca' acest profesor a fost angajat in cursul anului scolar.

. Cu ocazia organizärii Acaderniei bucurestene in 1810 este numitsi un profesor de latinä, dar nu-i cunoastem numele. In 1814, stimprofesorul de latina, pentru un salariu de 200 de talen i lunar, predadreptu1371. In 1817 a fost nutnit ardeleanul L.Erdeli, care a fost preferataltor profesori pentru faptul cá, fiind cunoscator al limbii romane, puteafi de mai mare folos elevilor, dindu-le explicatii in limba nationala372.

. Lirnbile francez i italiand sint amintite pentru prima data in hri-sovul lui Alex. Ipsilanti din 1776; pentru Moldova in nici un hrisov,totusi aceste limbi, mai ales franceza, credem cá eran studiate temeinicIn Academiile domnesti de la o epoca mal veche, fiindca altfel nu s-arexplica dispozitia din hrisoval lui Ipsilanti : in caz 0, nu vor fi profesoribuni cunoscatori ai limbii grecesti, atunci matematicile pot fi predate

Andreas Wolf, Beiträge zu einer statistisch-historischen Gesclweibung des Fiirstenthurns.11;foldau, Hermannstadt, 1805, I, p. 176. 'Wolf a petrecut ca medic in Moldova ultimele doutidennii ale secolului al XVIII-lea, deci §tirile date despre invAtAmIntul de acolo se referAla aceastA epocA.

Serbarea scolard, p. 407.Constantin Daponte, Éphémirides daces..., ed. gmile Legrand, Paris, 1880, vol.

I; p. 301-302.V. A. Utechia, Istoria romdnilor, I, p. 91, §1. Istoria fcoalelor, I, p. 44.

372 Idem, 1st. scoalelor, IV, p. 72.371 Idem, Isl. rorn., 10A, p. 366.372 V. A. Urechia, Isl. sc.,. IV, p. 172.

www.dacoromanica.ro

190 ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

intr-una din limbile occidentale ca : latina, franceza sau italiana, pe carear poseda-o mai bine profesorul respectiv. Aceastg, dispozitie probeazg,

elevii cunolteau aceste limbi, altfel nu ar fi profitat din predarea mate-maticilor superioare intr-o limbg pe care abia au inceput s-o studieze,daca admitem, cum se afirmg, cg aceste limbi au fost introduse in 1776ca obiect de studiu in programa Academiei bucure§tene.

Aceemi constatare o putem face f}i pentru Moldova, putem stabiliprin deductie cg limba francezg era bine cunoscutg de elevii Academiei.In memoriul din 1792 al invAtatului mitropolit Iacob, la care ne-amreferit de repetate ori, se precizeazg cg profesorul epistimurilor" secere a fi grec. Iar nefiind acest feliu, dupg, cum cu adevgrat se cere,atunci fie f¡ii de altg limb-6, filozoful, paradosind pe limba frantuzascg," 373.

acum ne intrebä'm. Putea acel invgtat mitropolit, care insistaatit de mult asupra unor elemente pedagogice f}i preciza cg, invItAturadg randament numai dad, inaintgm de la cele §tiute la cele ne§tiute, sg,recomande predarea §itiintelor in limba franceza, dad, elevii nu cuno§-teau aceastg limbg, I Fgrg indoialg cg nu ! Apdar, din acest memoriudeducem cg, limba francezg era bine cunoscutg, de elevii Academieiie§ene, incit ei ar fi putut urmgri i invIta un curs de filozofie, predatIn aceastg limbg.

Profesorii care au predat limbile occidental° nu ne sint cunoscuti.Pentru Moldova nu cunoa§tem nici unul, pentru Tara Româneascg,avem unele informatii despre citiva profesori care au activat in a douadecadg, a secolului al XIX-lea.

In 1810, dupg reorganizarea Academiei bucureltene, limba francezg,era predatg de doi profesori : Laurençon §i N. Saya Piccolos. Nu putempreciza ce manuale au folosit ace§ti profesori sau ce texte franceze aufost studiate, doar fltim cg N.Sava Piccolos a tradus in greacg, in timpulprofesoratului sat" la Bucurekiti, opera pedagogicg a lui J.J.Rousseau :Emite ou de l'éducation. Nu este exclus ca acest text sg-1 fi analizat §itradus impreung cu elevii sgi. In 1810 franceza era cursul cel mai free-ventat. Era urmat de 54 de elevi374. Activitatea lui Saya Piccolos dureazgping in 1815. Laurençon a prelungit activitatea sa ping in 1816, cindeste numit un alt profesor de francezg : Munier. Se pare cg durata acti-vitgtii acestuia a fost scurtg.

Intr-o petitie adresatg, de elevii Academiei domnului, din prizatenedatatg, se aratg cg profesorul de francezg de altg, religie a fost indepir-tat din cauza incapacitgtii sale §i cg elevii au rgmas lipsiti de acest curs.Fiind ggsit ins& un bun profesor de credintg ortodoxg", elevii roagg pedomn sg reinfiinteze invgtämintul limbii franceze375. Nu §tim dacg putempune aceastg, petitie in leggturg, cu profesoratul lui Munier.

Dupg reorganizarea Academiei bucure§tene in 1810, au fost intro-cluse in programa invAtAmintului i limbile : germang i rasa,. Cursul de

373 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 195.374 A6roç `Eptil", 1811, p. 66.373 Const. Erbiceanu, Cronicarii.. ., p. XL IV, nota 2.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI 191

limba, germana era urmat de 16 elevi, iar cel de rusa de 25". Limba,.germana era predata de profesorul de matematica Mihail Petru Cochinis 377

iar limba rusa de trei ori pe saptamina de Manuil Vizantios. Credem cá.studiul limbilor germana si rusa a incetat °data, cu plecarea acestor pro-fesori, a caror plecare bänuim ca ar coincide cu retragerea mitropolituluiIgnatie, intrucit nu-i gasim amintiti in nici un document dupá, aceasta.data.

DREPTUL I MEDICINA

Dreptul. Preocupäri de drept canonic au avut profesorii Acade-miei bucurestene inca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Din or-dinul lui Nicolae Mavrocordat, Gheorghe Hrisogon a tradus In 1730 in neo-greaca Nomocanonul 378 Chiar daca nu exista catedra de drept si nu s-a.predat in cadrul unui curs special, credem totusi ca Hrisogon intercala inprelegerile consacrate celorlalte discipline si elemente de drept canonic,care ii erau deja cunoscute dupa traducerea facuta. La fel credem ca a pro-cedat si Neofit Cafsocalivitis, care a elaborat acea opera de drept canonic.de o vasta eruditie 372. Nu putem admite ca Neofit nu expunea cunos-tintele sale de drept canonic ori de cite ori se prezenta, ocazie in cadrulcelorlalte discipline pe care le preda. Sintem cu atit mai indreptatiti sá.facem aceasta constatare cu cit stim ca pe atunci profesorii nu erau spe-cializati si fiecare isi permitea sa-si etaleze cunostintele din once domeniiiar fi fost.

Si pentru dreptul civil au existat preocupäri vechi. Iacob Stamati,mitropolitul Moldovei, a,ccentua in memoriul sau din 1792 importanta stu-dierii pravilelor 38°, dar ca obiect de studiu special dreptul nu a fost intro-dus in Academiile domnesti decit in a doua decadä, a secolului al XIX-lea.Bugetul scolar bucurestean din 1815 prevedea ca profesorul do latina sa.predea si dreptul ; acesta punta titlul de dascal latin si nomicos" 381.

Prin hrisovul emis in februarie 1816, se va infiinta o catedra sr eci-ala de drept. Apreciind importanta cunoasterii acestei matera inacea vreme cind conflictele futre exploatatorii si exploatatii socio-tatii românesti se inmulteau, loan Caragea va numi un profesor pentrupredarea acestui obiect de studiu. lata cum justifica domnul loan Caragea.Infiintarea catedrei speciale de drept : stiinta dreptului fiind folositoarejudecatorilor, color care se judeca si in genere tuturor, fiind cel mai s5,-natos sprijin pentru oameni, a gasit cu cale sa numeasca la scoala bucu-resteand, si profesor de drept si, pretuind cunostintele in materie ale clu-cerului Nestor, l-a numit pe axesta 382 Dar profesoratul lui Nestor nu a du-

376 A6rog 'Epiiik", 1811, p. 66.377 Op. cit., 1811, p. 65.3" MS. gr. 297 din Bibl. Acad.

MSS. gr. 222 si 988, din Bibl. Acad. Alte mss. In alte biblioteci.3" Al. Xenopol si Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 195-196."I V. A. Urechia, 1st. fcoalelor, IV, p. 163.382 Idem, op. cit., p. 167.

www.dacoromanica.ro

192 ARTADNA CAMARIANOCIORAN

-rat mult. Cu toate calitatile sale de jurisconsult, clucerul Nestor nu a ,reuvitatraga elevii la disciplina dreptului, de aceea s-a desfiintat catedra spe-

cial i s-a revenit la vechiul sistem ca profesorul de latina s predeadreptul. In 1817 este numit la Academia bucurevteana transilväneanulLadislas Erdeli, care va preda latina vi francezaultima limba la claselede incepatorivi daca elevii vor fi in stare sa invete nomica" majales daca'fiii de boieri vor voi s invete pravilele", atunci va preda vi acest cursCu un adaos de 100 de talen i lean,. Cu alte cuvinte cursul de dreptera facultativ.

Emulatia intre cele douä Aca,demii fiind vie In tot cursul existenteilor, predarea dreptului in Academia bucurevteana va indemna vi pe organi-zatorii Academiei ievene sã introduca vi acolo acest obiect de studiu.Primul profesor va fi Ananias Adamidis Cuzanos inainte de septembrie1816, intrucit la aceasta data avern lista profesorilor Academiei i timet acum Flechtenmacher este profesorul de latina vi de drept, numele luiCuzanos nefiind amintit 383rn

In melavi timp ins& prin contractul semn.at in 1816 de DimitrieGovdelas, acesta se angaja sä predea i elemente de drept natural vinational".

Medicina. Multi istorici a,u afirmat ca in Academiile domnevti.au existat i cursuri de medicing. Doctorul N. Vätamanu a publicat re-cent chia,r un articol : Invdtdmintul 'medical la Academia domneascd dinBucuresii 384. Autorul opineaza cá primul profesor de medicina la Iavi, alost Nicolae Kerameus, iar la Bucurevti loan Comnen.

Nicolae Kerameus sfirvit viata in 1672, deci a trait intr-o epoca,cind nu se infiintase vi nu funciona incl Academia din capitala Moldovei.Se vtie cá Kerameus a elaborat un tratat de medicina 388, dar aceasta nuprobeaza ca 1-a predat ca profesor la Iavi. Parerea noastra este cá NicolaeKerameus nu a fost profesor la Iavi i nici nu a predat medicinal fiindca nuexista inca pe atunci Academia.

In ce privevte pe loan Comnen, nici acesta nu credem ca a fost pro-fesor la Academia domneasca din Bucurevti, ci numai medic la curtea luiBrincoveanu. Nu avem nici un document, nici o mentiune centempo-rang, cel putin noi nu am gäsit, care sa-1 prezinte ca profesor, vi neavind-probe documentare nu-1 putem trece pe loan Comnen printre profesoriiAcademiei domnevti.

. Doctorul N. Vatamanu, amintind ca *loan Comnen a ajutat pe stol-,nicul Constantin Cantacuzino la elaborarea Hdrii Tdrii Romdnefti, con-aide : Dupa cum se vede; loan Comnen, medic vi geograf, era pro-fesor la SI. Saya" °. Nu intelegem de unde rezulta ca era profesor.Si mai departe Vatamanu, referindu-se la un text al lui Helladius, care

383 Cf. revista vienez1 KoaXt.6n-t)", 1819, P. 34.884 In Revista InvtitArnIntului superior", anul VIII (1966), nr. 7, p. 59-68, cf. si ace-

Iasi, De la tnceputurite medicinei..., p. 222.Gheorghe Zaviras, Nict p. 474.

a" N. VAtitmanu, op. cit., p. 61, si acelasi, De la tnceputurile..., p. 220.

www.dacoromanica.ro

CONTIN1J717L INVATIMINTULIJI 193

spune c medicii domnului eran trei 387, adaugl s1 nu se creada cumvamedicii domnesti predau alte materii decit medicina". Noi credem cg

medicii domnesti nu predau nici un. curs la Academia domneasc5, ; eiingrijeau numai de bolnavi.

Referindu-ne la textul din Helladius, care precizeazg cl in Bucu-resti se preda medicina 388, putem afirma cI notiuni elemental.° i ini-tiere In tainele acestei discipline a dot elevilor sgi Marcos Porfiropoulos,dupä Aforismele lui Hipocrat i dup5, Galenos, ale cäror opere le tradusesesi le interpretase in neogreac5, 389. Nu sintem de acord IRA cu doctorulVAt/manu care afirm5, cä in Academia domneascä s-au predat Aforismelelui Hipocrat dupl un text românesc 399. Academiile aveau un InvAtàmintIn limba greac5, i Aforismele precum i extrasele din Galenos si interpre-tArile acestor texte s-au predat dupg traducerea i interpretarea lui Mar-cos Porfiropoulos de Insusi traducgtor, poste si de altii.

Marcos Porfiropoulos nu era medic, dar in aces, vreme profesoriieran considerati omniscienti i fiindcg cursurile de medicin5, teoretic5pe atunci eran in strinsä leggtur5, cu fizica istiintele naturii stimPorfiropoulos avea predilectie pentru stiintele naturii el putea preda decii un curs teoretic de medicinä.

Asadar, pkerea noastfl este &A dad, pe timpul lui Helladius, s-aupredat unele notiuni de medicin5, teoretic5, acela care le-a predat a fostMarcos Porfiropoulos i c5, el s-a servit de Aforismele lui Hipocrat si deoperele lui Galenos.

Manase Eliade in Oratio panegyrica... ad loannem Alexandrum Hyp-selantam, Lipsca, 1781, p. 81, ne informeazg c5, Alexandru Ipsilanti adispus ca elevii s5, fie initiati si In ale medicinei. Poate i in aceastä vremevreun iatrofilozof s5, fi tinut citeva prelegeri cu notiuni elementare dindomeniul medicinei, dar aceste prelegeri sporadice nu ne indreptätesc s5 cre-dem cA. In tot timpul functiongrii Academiei domnesti din Bucuresti a existato catedr5, de medicing j c5, elevii studiau in mod temeinic aceast5, stiintI.Se pare cg notiuni de medicin5, se predau si in colegiile occidentale, in-trucit vol. XV din letona lui Rollin cuprinde f111 notiuni de medicinganatomie. Poate i in Academiile domnesti a fost folosit acest volumpentru a da elevilor uncle cunostinte generale de medicin5, i anatomie.

Din cele expuse mai sus rezult5, in mod indiscutabil cá nivelul Olin-tific al cursurilor predate in Academiile domnesti nu era mai prejos decitacela din institutiile apusene de acelasi grad.

In concluzie, imbinarea clasicismului greco-latin cu noile stiinte po-zitive i cu gindirea moderng a dat la Academiile domnesti cele mai bunerezultate.

387 Alex. Helladius, Status praesens Ecclesiae graecae, 1714, p. 17.388 Idem, op. cit., p. 60.388 Textele traduceriloi l InterpretArilor s-au pAstrat In mal multe manuscrise. In pie-

fatA, Porfiropoulos mullumeste InvAtatului boier Radu Cantacuzino care Indemnat sA facAac,eastA traducere gi interpretare, cf. Sofocles Economos, ficp1 Mcipxou ro Kunpl.ou, Atena,1843, p. 28.

2" Nicolae VAtAmanu, op. cit., p. 63.

- C. 863

www.dacoromanica.ro

Capitolul V

METODE EDUCATIV-PEDAGOGICE

Studiul gramatical. S-a afirmat a,deseori &I in Academiiledomnesti a predominat in-vätämintul gramatical si metoda scolastica deinterpretare interliniarg. E drept ca, se acorda mare important& studiuluigramaticii, morfologia si sintaxa limbii grecesti vechi fiind grele si elevilortrebuindu-le un efort sustinut pentru deprinderea lor. Totusi Inc& din1707, prin programa elaborat& de Hrisant Notara, s-a simplificat oare-eum studiul gramatical. Se prevedea predarea gramaticii dupg manualullui Lascaris, Mr& comentarii si cazuri de exceptie, excluzind si feluriteleforme de sintaxg, a verbelor dup& diferitele lor sensuri. Pe ling& aceasta,se cerea ca intreaga gramatic6 s6, fie predat& in neogreack spre a fi inte-leas& de toti elevii 1.

Pentru ea sä usureze munca elevilor, adeseori profesorii parafrazauqi prescurtau gramaticile existente. Sevastos Kyminitis a para,frazat gra-matica lui Apollonios. Gramaticile lui Constantin Lascazis si TeodorGazis au fost de asemenea pazafrazate si prescurtate de mai multi profesori.

In cursul celei de a doua jumgati a secolului al XVIII-lea s-a renun-tat treptat la gramaticile vechi, fiind inlocuite cu cele moderne scriseIn neogreacä.

Cursul gramaticii nu era ins& chiar asa de arid, dup& cum se crede.Grama/tica nu se studia in mod abstract, ci cu aplicatii pe texte literare,cuprinse chiar in manualele de gramatic6.

Metoda peihagogicd. 0 metodg intr-adevAr arid& si nepeda-gogicg, intrebuintatä in Academiile domnesti pentru interpretarea textelorliterare, a fost cea psihagogicg sau interliniaril. Aceastä metodä, intre-buintatA si in Occident Inc& din secolul al XI-lea pentru studierea textelorlatine a, consta in explicarea fiecgrui cuvint din textul clasic cu ajutorulmai multor sinonime, grupate intre rinduri. Prin folosirea acestui sisteramecanic se imbogAtea, vocabularul, dar se pierdea mult timp, care putea,fi intrebuintat pentru aprofundarea textului studiat din punct de vedereistoric si geografic, precum si al valorilor literare. Dar sg, mi se cread&c& in tot timpul existentei Academiilor s-a procedat in felul acesta.Interpretarea interliniarl a avut adepti, dar si multi adversari. Aceast&nietodA, aplrea si dispärea dupl preferintele profesorilor. Chiar SevastosKyminitis a ridicat glasul impotriva ei.

In a saptea decad& a secolului al XVIII-lea, Iosip Mesiodax de la,Academia ieseanA si Neofit Cafsocalivitis de la cea bucurestean& se vor

1 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394.1 D. Russo, Studii Fi critice, Bucuresti, 1910, p. 40.

www.dacoromanica.ro

=ODE EDITCATIV-PEDAGOGICE 195

ridica Cu energie impotriva acestei metode. Ei vor recomanda §i vor prac-tica metoda de interpretare monolectica (traducerea printr-un singurcuvint), care ajuta pe elevi sá aprofundeze mai bine textul studiat dinpunct de vedere al fondului 0 al stilului, sá palrunda frumusetea expresii-lor i gindirea autorului. Manuscrisele care cuprind interpretärile operelorclasice predate de Neofit Cafsocalivitis sint o dovadI sigura ca acesta nu

folosit metoda interpretarii interliniare. Exemplul profesorului va fiurmat 0 de elevul au, Grigorie Constanda,s, care va interpreta i el texteletmonolectic. Dar acela care va consacra definitiv metoda monolecticarinlaturind pe cea psihagogica din Academiile domnekiti, este vestitulLambros Fotiadis. Bun filolog §i erudit, Lambros Fotia,dis nu facea numai:o simpla traducere a textului studiat. El dadea multe explicatii elevilor,.recurgind la istorie, mitologie, arheologie precum 0 la editiile operelorgrecesti pregatite de eleni§tii occidentali. Prin folosirea interpretariiimonolectice, elevii patrundeau mai bine fondul operelor studiate,patrundeau frumusetile stilistice i valorile literare ale capodoperelorantichitatii.

Limba de predare. O problema legal de o alta metoda de'predare, care a stirnit numeroase discutii §i lupte acerbe, a fost aceealimbii ce trebuia folosita in predarea diferitelor discipline.

Parerile profesorilor Academiilor erau impärtite. Unii militau pentru_limba azhaizanta, altii pentru neogreaca inteleasä de toti. In Academiile,donmetiti se invatau amb ele limbi, dar conceptia care a persistat vreme inde-lungata a fost aceea ca filozofia i §tiintele nu pot fi predate cleat numaiIn greaca arhaizanta, dup1 cum in Occident secole intregi fusese folositälimba latiná. Neogreaca era socotita arm& §i prea putin evoluata pentrua putea exprima notiunile abstracte ale filozofiei i tiintelor. Primul care-a indraznit sá Infrunte pe arhaizanti §i sá dea un manual de filozofie Inneogreaca a fost Iosip Mesiodax, directorul Academiei domnefAi din ia§i..Acesta a tradus §i a predat in neogreaca Morala lui Muratori. Limba,.declara Mesiodax, poate Malta i cobori pe om ; Il poate cultiva §i lumina.daca opera pe care o cite§te este pe intelesul lui. Il va lasa indiferentnu va avea nici un folos, dad, din cauza ei nu a putut aprofunda opera.citita, nu a putut patrunde conceptia autorului. Pentru ca elevul a se-lumineze, cu ajutorul operelor citite, el trebuie sa patruncla in asa fe/ideile ginditorilor, incit a le poata asimila. Acest rezultat se poate obtinenumai daca manuable vor fi scrise in limba vorbita.

Exemplul lui va fi urmat de profesorul Academiei bucure§tenerGrigorie Constandas, care va traduce in neogreaca Tratatul de logical.metafizicasi diedal italianului Francesco Soave. Am folosit limba neo-grea,ea, declara Constandas in prefata, pentru ca intentia mea este sá.contribui la luminarea tuturor, nu numai a unei pa* infime".

Si Constantin Vardalahos a militat pentru folosirea limbii neogre-ce§ti. Influentat de francezul Condillac 0 de englezul Hugh Blair, el reco-manda folosirea limbii naturale" in toate domeniile invatamintului..Aplicind teoriile lor, Vardalahos elaboreaza Fizica sa experimentala in.limba neogreaca.

www.dacoromanica.ro

196 ARIADNA CAMARIA/s10CIORAN

Moderni§tii aveau bug multi adversari care admiteau c istoriageografia se pot preda In neogreacal dar nu §i filozofia sau §tiintele 3.Dupa conceptia profesorului Stefan Comitas, de pilda, tratatele de file-zofie, scrise In neogreaca, erau Imbracate In haine straine, nedemne deea. Ou toata opozitia elasici§tilor, limba arhaizanta a fost totu§i IncetulCu In.cetul InMurata din Academiile domne§ti In favoarea celei vorbite,care qi ea va fi curInd Inlaturata In favoarea limbii nationale. Traducltoriiau Intimpinat la Inceput multe greutati pinl la stabilirea unei termino-logii §tiintificein chimie, de pildä, pentru aceemi substanta, TeodosieMade, Veniamin din Lesbos i Vardalahos foloseau fiecare alti termeni.La fel au procedat i romanii care au tradus opere §tiintifice ; ei au dibuit,a,u creat cuvinte noi i au Imprumutat termeni din alte limbi mai evoluate.

Ordinea de predare a materiei. in prima jumatate a se-colului al XVIII-lea obiectele de studiu erau predate in cicluri, succesiv,nu alternativ, ca gi In Occident. CInd se termina un eiclu se Incepea altul.

In Academiile domne§ti ciclul de filozofie Incepea cu logica, care sepreda aproximativ un an, urma fizica, apoi tratatele : Despre cer ffiL Despreauflet. Manase Eliade a studiat filozofia in aceasta ordine 4. In a doua juma-tate a secolului al XVIII-lea Insa, se renunta la acest sistem. Se vor predaalternativ logica, fizica, matematicile i geografia. Mesiodax se va abatede la regula de a bleep° cursul de filozofie cu logica. El va Incepe invata-mIntul filozofic cu matematica, care, dupa parerea sa este baza Intelep-ciunii Inlesne§te cunomterea adevarului ; iar Govdefas va Incepe cursulsail de matematici cu algebra, socotind-o mai potrivita pentru stimulareainteligentei elevilor. Numeroasele lui teorii ni-1 infati§eaza pe Mesiodaxca pe un precursor al pedagogiei moderne. El cruta timpul elevilornu le obosea mintea cu amanunte inutile. Evita predarea unor notiunicare Intreceau puterea lor de pricepere §i asimilare. Recomanda ca pro-fesorii sá completeze tezaurul cultural de traditie, imprumutind tot ceavea mai bun §i mai folositor Europa occidentala.

v cl; ilmint experimental. In a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea, §tiintele pozitive nu se mai predau in mod abstract, ci Cu.exponente de laborator. Pe vremea lui Nichif or Theotochis (1765) se dis-cuta In Moldova procurarea sumelor necesare pentru cumpararea orga-nilor"5, mile/ a instrumentelor de laborator. Pe timpul lui MesiodaxInsa, urmagul lui Nichifor Theotochis, instrumentele de laborator nnfusesera Inca, procurate. Bun pedagog, Mesiodax dorea sá predea §tiinteleexacte eu experiente de laborator, ca In Occident. Modestul director nucorea instrumente costisitoare, ea telescop, pentru lectiile sale de fizica§1 astronomie. Se multumea cu o pompa pneumatica, o ramina, electrica,°Rev& termometre, barometre, microscoape, o busola geometrical un globterestru i unul celest, considerIndu-le indispensabile pentru predarea

3 Prin prisma acestei conceptii trebuie privite afirmatiile lui Veniamin din Lesbos elDlmitrie Govdelas, care sustineau cA filozofia l matematicile superioare nu pot fi predateIn limba romAnA, care era pe atunci putin evoluatA ca i neogreaca.

4 Censt. Sathas, DIcocxXvnxii piXoXoyia, Atena, 1868, p. 514.V. A. Urechia, Istoria rorzeinilor, vol. I, p. 142.

www.dacoromanica.ro

mrroDE EDUCATIV-PEDAGOGICE 197

cu folos a tiintelok exacte. Deseoperirile realizate in domeniile fizicii,chimiei, astronomiei i ale altor stiinte au marit considerabil valoareaexperientelor ca metod5, de cereetare pentru confirmarea ipotezelor.

Experiente de laborator fcea, i Barth.' Filippidis, urmarite chiar dedomnul Moldovei si de boierii

In Tara Româneascg se vorbeste pentru prima data de instrumentede laborator in 1775. Alexandru Ipsilanti a trimis atunci in Occident peManase Eliade s5, procure astfel de instrumente. Intorcindu-se cu ele, elva fi primul care le va folosi in anii 1779-1780, in noua erädire a Aca,demieidomnesti. Nu stim ce anume instrumente a adus Eliade. In 1818 domnitorulloan Caragea, a inzestrat Academia cu o pomp5, pneumatic5, çi cu unaelectria cu toate cele trebuincioase ale lor" 6.

Adeseori am afirmat c Academiile domnesti urmau de aproapeoccidentale similare de in.v5itämint. Acest fenomen se poate constata

si In cazul experientelor de laborator. Fizica experimentalg incepuse s'a,"fie studiat5, la colegiile franceze pe la 1760 numai in ultimul an de scola-ritate, cursul fiind urmat de numai citiva elevi, lar suma acordat5, pentruobtinerea instrumentelor de laborator era foarte modesta ProfesoriiAcademiei din ia§i au cerut instrumente de laborator in 1764, lar inAcademia din Bucuresti au fost folosite asemenea instrumente de ManaseEliade in 1779. -

Specializarea profesorilor f i a elevilor. Duplintroducerea studiului stiintelor pozitive, s-a simtit nevoia si de specia-liza,rea profesorilor, care incepuse in Tara Româneasc In vremea luiIpsilanti. Profesorii nu mai erau considerati omniscienti ea inainte. Daractivitatea personalului didactic specializat era conditionat5, si de numa-rul profesorilor care functionau la Academiile domnesti. Eran perioa,decind se angaja personal didactic numeros. Atunci fiecare profesor semärginea la specialitatea sa, dar in cazurile eind num&rul profesorilorse reducea, atunci nu se mai putea respecta specializarea ; acelasi pro-fesor era nevoit s5, predea si literatura si stiintele. De exemplu, in vremeamitropolitului Ungrovlahiei, Ignatie, au fost angajati mai multi profesori

fiecare Ii ocupa catedra de specialitate. Dup5, plecarea mitropolitului,fiind retrasi multi profesori, Vazdalahos a fost nevoit s5, predea, pin5, lagIsirea unor specialisti, mai toate obiectele de studiu.

Prin statutul elaborat in 1810, Academia bucurestean5, a fost impAr-tit5, in trei sectii, am putea spune in trei facultati. In sectia de stiintese predau : matematica, fizica, chimia, istoria natura15,, meta,fizica, logicasi etica. In sectia de literatur5, retorica, poetica, istoria, geografia, mito-logia i arheologia, iar in cea de limbi : greaca, latina, franceza, germana

rusa.Dup5, aplicarea acestui statut, incepe i specializarea elevilor, ea la

universitAti. Elevii din clasele superioare nu urmau toate cursurile. UniiV. A. Urechia, Isloria ;coalelor, IV, p. 200.

7 Joseph Bédier et Paul Hazard, Hisloire de la lillérature française, Paris, 1924, ye/.p. 112; F. Paulsen, Geschichle des gelehrien Unlerrichls, editia a III-a, vol. I, Lipsea, 1919.p. 522, §1 stefan BirsAneseu, Academia..., p. 163.

www.dacoromanica.ro

198 ARIADNA CAMARXANO-CIORAN

dintre ei frecventau numai doul cursuri, iar altii trei. Cursul urmat de ceimai multi elevi era cel de francezA : 54, dupA care urma cursul de mate-inatic i desea en un numAr de 53 de elevi 8.

Concurs. Pentru ca locurile sA nu fie ocupate de elevi incapabili,Ipsilanti dispune, pria hrisovul su din 1776, ca primirea bursierilornu se fad, prin favoruri i interventii, ci prin concurs, fiind admisi numai.coi care meritau i aveau inclinatie spre InvAtAturA. In acelasi timp in_Moldova se stabileste obligativitatea invAtAmintului.

Examene. Elevii erau obligati sA termine studiile i sä primeascA.certificat de absolvire doveditor cA au fost silitori si au dobindit flume de.om invAtat". Aceste certificate se eliberau dupA ce elevii treceau cu slimesexamenele publico 9. incepind de la sfirsitul secolului al XVIII-lea seintroduce in Academiile domnesti metoda pedagogic/ de control cea mai-bung, : examenele. in epocile mai vechi, elevii se prezentau la examen° lasfirsitul anului scolar. Mai tirziu se fixeazA examene trimestriale. In 1808,In Moldova, pe ling/ examenele trimestriale publico, directorul Govdelasera obligat BA procedeze la examinarea elevilor de douI ori pe sAptAminA,pentru ca elevii s'a fie supusi unui control permanent. Examenele obis-nuite erau ins/ cele semestriale, un examen in cursul anului i unul laincheierea anului scolar. Luind conducerea Academiei bucurestene, Neo-fit Ducas anunta cA se vor tine examene semestriale severe, rezultatelecgrora nu le vor putea influenta nici originea nobilä, nici lingusirea i nicidarurile. Fiecare elev va fi läudat sau blamait dupA rAspunsurile pe carele va da la examene. In acelasi timp, in Moldova, se tindea la obtinereaunor rezultate i mai impartiale la examene. Examinatorii nu fac partedin corpul profesoral. in 1814, examineazA medicul Eustatie, ConstantinPAscanu, vornicul de aprozi, i loan Ghica, fiul marelui vornic GrigoreGhica, om tinAr i cu multe cunostinte, tutors de curind din Germania ".

La inceputul secolului al XIX-lea se introduce in ambele Academii,procedura examenelor, sistemul examenelor cu bilet. Examenele erau

publico, asistan boierimea i orkeniraea, adeseori beizadelele i domn.ul.Pentru stimularea rivnei elevilor, cei evidentiati primeau la sfirsitul.examenelor premii : cAnti, bani sau obiecte de imbrAcAminte, iar odatI,In 1811, li s-au dat elevilor din Academia bucuresteanA medalii de argint.anume bAtute, pe care era gravat Liceul din Bucuresti. Pentru virtutein.vAtAturA" (cf. mai sus, p. 50).

In 1810 se introduc in Academia din Bucuresti un fel de lucrAri deteminar, disertatii lunare fAcute de elevi, fiecare in specialitatea sa, pecare profesorii le prezentau eforilor. Unii elevi au elaborat chiar manualepresourtate de fizieg si de geografie ; elevii care urmau desenul expuneautablouri

8 Adytoç 'Epvil;", 1811, p. 66.° Cf. hrisovul In Uricarul", I (1852), p. 75.

A6roç `Eppil;", 1814, p. 88.U Adroç 'Epv.*", 1811, p. 66.

www.dacoromanica.ro

METODE EDUCATIV-PEDAGOGICE 199

Elementele slabe, care nu 'Mclean rezultate pozitive la invataturknu eran lasate sa ocupe locurile, destul de putine la numar, din Academiiledomnesti. In vremea lui Caragea, la Academia din Bucuresti nu se admiteaurepetenti care sa continue frecventarea cursurilor. Elevii care nu reuseaula trei examene eran exmatriculati. Asadar, elevii Academiilor oran selec-tionati cu multa severitate, elementele slabe trebuind sa-si cedeze loculal t or a 12.

Auditori. La cursurile Acaderniilor domnesti asistau, ca si la uni-versitatile din Occident, pe linga studenti, §i auditori. De exemplu, cursulde logica, predat de Daniil Filippidis dupa manualul lui Condillac, tradusde el in neogreaca, fiind intr-o limba inteleasa de toti, era urmat cu interesde numerosi auditori 13. In Academia din Bucuresti, chiar prin regulamen-tul din 1817 se permitea frecventarea cursurilor de catre auditori ".

Inspectii. Caragea infiinteaza inspectiile In sensul modern aleuvintului. El cere ca eforii FA nu facä doar un control formal, ciasiste la lectiile profesorilor, controlind in felul acesta pregatirea, lor.

Planificarea materiilor. In 1814 se introduce In Academia bucu-resteanä si planificarea materiilor de studiu. Hrisovul din 1814 prevedeaca eforii sá planif ice Impreuna cu profesorii materiile ce urmau sa fie pre-date In diferitele clase.

Vacante. Vaca,ntele de vara existau Inca' din a doua jumatate asecolului al XVIII-lea daca nu si mai Inainte, dar au variat In ce privestedurata si luna de incheiere a cursurilor. Iosip Mesiodax propunea doualuni de vacanta : iulie si august, pentru ca In acest interval elevii sa-siimprospateze cunostintele dobindite In cursul anului, iar profesorii sa-sipregateasca cursurile pentru anul urmator.

Metoda lancasteriand. In anii 1819-1820 se introduce inambele Academii metoda lancasteriana apreciata pe atunci mult in Occi-dent. Dar inainte de introducerea acestei metode, bad, de la Inceputulsecolului al XIX-lea, din cauza lipsei de personal didactic, in epocile decriza, se aplica sistemul ca elevii buni din chisel() superioare sá predeamn clasele mai mici.

Metode occidentale. Inca din a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea se acorda o mare importanta metodelor pedagogice §i educa-tive intrebuintate in Occident, profesorii Academiilor domnesti reco-mandIndu-le si aplicindu-le in procesul cursurilor lor. Socotim interesantsá ne oprim asupra citorva texte. de felul acesta, care au la baza lorgIndirea pedagogica iluminista si care au influentat pe profesorii Acade-miilor domnesti asupra metodelor educative aplicate de ei.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea se serian si se traduceaunumeroase carpi de pedagogie impregnate de spiritul non. Indrumatorulteoretic care a dominat cu sistemul sail pedagogic toata Europa a fostJohn Locke. Conceptiile pedagogice ale acestui filozof indraznet au fost

12 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, 101, p. 385." Mytoç `EpAg", 1811, p. 88.14 V. A. Urechia, op. cit., p. 383.

www.dacoromanica.ro

200 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

cunoscute de profesorul Academiei ie§ene, Iosip Mesiodax, care le va folosila cursurile sale §i le va expune in opera sa pedagogic& : lipccwocIsta.nept. =dam, dcycorijg, Venetia 1779. Iosip Mesiodax este primul profesordin Academiile domne§ti care aplica in tgrile romane sistemele pe-dagogice occidentale. El a avut la baza pedagogiei sale doug opere aleunor scriitori de renume mondial : in primul rind a lui Locke §i in micamasura a lui Fénelon. Mesiodax a prelucrat §i a adaptat teoriile pedagogu-lui englez la conditilie societatilor grece§ti §iromane§ti. Cu opera pedagogicg,a lui Mesiodax ne-am ocupat pe larg in articolul nostru : Un directeureclairé à l'Académie de Jassy it y a deux siècles : Iosip Mesiodax, extrasdin Balkan Stu.dies", Salonic, 7 (1966). In istoria pedagogiei romanemanualul lui Mesiodax abia este amintit ; nu se §tia ping astgzinalul operei sale pedagogice este renumita scriere lockeang.

Interesul pentru educarea tinerilor cre§te treptat §i operele pedago-gice se inmultesc. In 1783, Dimitrie Catargi scria o carte de pedagogiepentru copiii greci §i romani, care invatau in §colile ob§te§ti sau cuprofesori particulari, dar aceastg, lucrare, ramasg, in manuscris, nu credemca a circulat In cercuri largi. Au cunoscut-o probabil numai citivaprofesori 15.

In 1800 se tipare§te Pedagogia lui Gavriil (Jalonas 16 Aceasta meritasg, ne retina' atentia, autorul ei fiind, ca §i Mesiodax, popularizatorul opere-lor pedagogice ale englezului Locke §i ale spaniolului Gracián. E interesantde relevat faptul ca primul intelectual grec care a cunoscut chiar inaintede 1725 conceptiile filozofului englez este profesorul za,ntiot _Antonio Catifo-ros. Doi elevi ai acestuia : Evghenie Vulgaris §i loan Litinos au tra,dus inlimba greaca opera lockeang, : An Essay concerning the human Understan-ding. Traducerea lui Vulgaris a ramas ineditä, doar fragmente din traduceresint intercalate in Logica sa, care a fost predatä inainte de 1766 In *lieromâne, deci Inca de atunci elevii Academiilor domne§ti au cunoscut frag-mentar gindirea filozofului englez. Traducerea lui Ioan Litinos s-a tiparitanonim in 1796 17 §i, desigur, cum se intimpla cu toate cärtile grece§ti, acirculat §i in tgrile române. Elevii lui Evghenie Vulgairis, Iosip Mesiodax §iGavriil Callonas, vor prelucra §i traduce opera pedagogica a lui Locke :Some thoughts concerning education, servindu-se de tra,ducerea franceza.Fapt dovedit este ca prima §i a doua parte a Pedagogiei lui (Jalonas,care se dau sfaturi practice pentru educarea copiilor, slut o traducere dupaaceastg opera. In titlul Pedagogiei nu se precizeazg, ca este o traducere,dar acest fapt este explicabil : lucrarea, nu a fost publicatg, de insu§i tradu-cator, care poate ar fi facut precizarea cuvenita, ci de nepotii lui, care augasit manuscrisul Pedagogiei printre operele postume ale invatatului lor

15 C. Th. Dimaras, Amrh'spio; Kcerccpr, Atena, 1965, p. 15-17.11 llmaceywykt nptixouact Trcivu cácpcxfp.ouç voufterfaxq TE xccL ()Toy xotv6vcc nept Tot;

Isc74 8c ivccspicpcattcci editatA dupA moartea autorului de nepotii acestuia,Ignatie 1 Gheorghe Callonas.

Pentru traducerile lui Vulgaris i Litinos cf. Alkis Anghélou, Comment la pensée néo-hellinique a fait la connaissance de l'Essai" de John Locke, Atena, 1955.

www.dacoromanica.ro

MErODE EDUCATIV-PEDAGOGICE 201

unehi. Meritul de a fi dovedit cà Ga-vriil Callonas a tradus opera lui Lockerevine profesorul grec Criarag 18

Traducind opera lockeang,, Callonas a contribuit la inlocuirea operelorpedagogice vechi, ea cea a lui Plutaxh, cu eindirea pedagogic& iluministA.Opera lui Callonas era folositoare nu numai copiilor, ci §i pkintilor §iprofesorilor. TraducAtorul se serve§te de versiunea francezl, urmeaafidel textul pe care-1 traduce, cu unele neinsemnate comprimki sau omi-siuni, cum o dovede§te profesorul E. Criaras.

Nu ne indoim c& Pedagogia lui Callonas a circulat §i in Wile române,eä a fost folosit& .de profesori §i citit& de pkinti §i de copii, ma,joritateocarturarilor románi posedind limba greacg, datoritg, inv6tAmintului dinAeaderniile domne§ti. Ipoteza noastrA se bazeaz& pe faptul cá GavriilCallonas a fost mult ticap la Constantinopol profesorul fiilor unor fa,miliidomnitoare, iar apoi a venit §i in Bucure§ti ca preceptor, mide credem c&a elaborat Pedagogia sa. Nu putem fi de acord cu Mioara Cimpoie§ §i OctavianIonescu care afirmä cg, prin Logica lui Condillac un adept al teoriilor loc-keene, tradusg in limba greac& de cltre Venia,min din Lesbos i DaniilFilippidis §i studiat6 in Academiile grece§ti au putut fi cunoscute §i in tara.noastrg multe din ideile filozofice ale lui Locke" 20 Prin cele expuse maisus, impingem contactul cu teoriile filozofice §i pedagogice ale iluminis-tului englez intr-o epoel mult mai veche, §i co este §i mai important,contactul nu se face prin mijlocirea operelor discipolilor lui Locke, ci directcu propriile lui opere, traduse in neogracI.

Iatá, eiteva titluri de capitole care invedereaa, gindirea pedagogic&lockeanI vehiculatA in Wile române Cit de necesarà este buna educarea copiilor (cap.1) ; despre sAnAtatea copiilor (cap.2) ; despre hranä (cap.3) ;despre sufletul copiilor (cap.4) ; despre pedepse (cap.5) ; despre recom-pense (cap.6) ; ce gre§eli trebuie pedepsite §i ce nu (cap.10) ; despre teamg,curaj §i indräzneal& (partea II, cap.2) ; cum sä corijAm inclinarea copiilorspre cruzime (cap.3) ; curiozitatea este necesarsá copiilor (cap.4) ; cum s&indrept6m nepAsarea copiilor fat& de inv64Atura, (cap.5) ; pentru ce motiv§i cind trebuie trimi§i copiii pentru studii in strginkate (cap.14) etc.Este foarte probabil cá unii dintre profesorii Academiilor donme§ti auavut in vedere preceptele pedagogice lockeene §i le-au pus in aplicare_

Am alirmat c& Gavriil Callonas este §i popularizatorul operei scrii-torului spaniol Baltazar Gracián. In partea a treia a Pedagogiei sale estecuprins& i prima parte din opera didactic& spaniol& El Criticón. Operaspaniolg este alcAtuitg din trei pkti cu urm6toarele titluri : Primävaravirstei copiläriei fi vara tinerefii. Toamna virstei mature. lama batrinetelor.Din aceste trei pkti, Callonas alego prima parte referitoare la virsta copi-

38 Cf. E. Criaras, rapth/ Ka),Xoveiç px.rappaarhg gpyonr zoi) Locke, ital. Tor) Gracián,In revista `EXkilvt.xlc", XIII (1954), p. 294-314. Multumim si pe aceasta cale profesoruluiCriaras, care a avut amabilitatea de a ne trimite in fotocopie articolul epuizat al domniei sale.

" Se afirma gresit ca Logica lui Condillac a fost tradusi de Veniamin din Lesbos..Traduclitorul este Daniil Filippidis (1801), lar Veniamin din Lesbos s-a servit de acest ma-nual la cursul sau de logica predat la Academia din Bucuresti.

" Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke In pedagogia romeineascd, p. 89..

www.dacoromanica.ro

202 ARIADNA CAMARIANIO-CIORAN

_Arid i tineretii, Cu caracter pedagogic. De fapt, opera lui Gracián nueste un tratat pedagogic, ci o povestire moralg, educativg, discutiileiiind purtate asupra problemelor privind viata, educatia i experientaoamenilor, din care se trag invItIminte folositoare.

Dar opera lui Gracián nu a fost tradusg de Callonas cum credeprofesorul Criaras. Exista o traducere mult mai veche flcutg la IasiIn 1754 din limba francezg de loan Rails din Mitilene, fost mare stolnic.Traducerea s-a pgstrat in manuscrisul grec 62 din Biblioteca AcademieiRomâne22. Comparind textul din manuscrisul 62 cu cel tipgrit In Pedago-gia lui (Jalonas ne-am convins cg acesta a copiat traducerea lui Ralisa adgugat-o in Pedagogia sa, i in felul acesta textul tipgrit a circulat incercuri mai largi.

Este interesant faptul cg tendintele etico-morale ale scriitoruluispaniol au fost cunoscute in Wile române incg din 1754 cu ajutorul tra-ducerii grecesti. Dovadg, cg povestirea lui Gracián a fost cititg, i apreci-atg de carturarii români este faptul cg, din limba greacg a fost tradusg

In limba româng, la Iasi in 1794, de un anonim din indemnul mitropo-litului, Iacob Stamati. Traducerea româng, s-a tiparit sub titlul Critil

Andronius. Este una din cele mai vechi opere de spirit progresist peda-gogic, tradusg in limba româng. In titlu se precizeazg cg se tipgresc capi-tolele care s-au putut tglmgci pin'á acum". Textul tipgrit cuprinde numaiprima parte, dar s-a tradus i partea a II-a: Pentru vasta omineased,adied pentru al doilea al vietii omului, 1827. Aceastg traducere s-a fgcutdin limba germang i s-a pgstrat in ms. rom. 274023.

Profesorii Academiilor aveau conceptii pedagogice avansate. Gin-direa pedagogic'á a lui Ducas a fost dintre cele mai moderne, ea poatefi rezumatg in urmgtoarele reguli generale : Profesorul trebuie sg fiesufletul scolii, capabil sg, atragä' pe elevi i s'á stimuleze amoral lor propriu.Sg fie constient de inalta sa menire si s'a'-i corespundg pe deplin. Prole-sorul sg foloseascg blindetea i convingerea, nu asprimea i pedepsele.Datoria lui este sg cistige dragostea i respectul elevilor, FA fie iubit ca-un p'árinte, nu temut ca un tiran. Neofit Ducas a pus in aplicare recoman-dgrile sale pedagogice atit de moderne si a stint sg se facg, iubit i stimat.Dar nu numai elevii sgi erau mindri de profesorul lor, ci si el de eleviiSe fglea si se bucura de progresele lor si nu se sfia sg declare cg, ei l-auegalat, iar citiva chiar l-au intrecut prin studiul individual si prin folo-sirea metodei recomandate de el.

Neofit Ducas se pronunta i in favoarea educgrii fetelor. Cultura,spunea el, nu trebuie sg, fie apanajul bgietilor. Sg primeascg o culturgsileasg i fetele, care le este indispensabilg, pentru educarea copiilor.

21 Em. Criaras, op. cit., p. 311.22 Aceea0 traducere a lui Halls §i in ms. 4 din §coala Zografion, cf. A. Papadopoulos-

Kerameus, 6,15o xcvr&XoyoL Vavn,xiáv xei8Excav kv Kanocrravrtvourn5XeL .rijg Meyea% rbouç-axoXijg xecl ZolypacpeEou In Bulletin de l'Institut arehéologique russe à Constantinople",-vol. XIV (1909), nr. 1, p. 63.

23 Cf. i ms. rom. 5654 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

1VLEPODE EDUCAT1V-PEDAGOGICE 203

Profesorul recomanda patru feluri de invätämin' t : pedagogic, filologic,filozofic i tiinific.*collie pedagogice 86 fie cele mai numeroase, s, existepretutindeni i sä fie frecventate atit de bgieti cit si de fete. In acestescoli, copiii SI invete s'ä citeascI In limba lor vorbitä, sg, dobindeasc&cunostinte generale de istorie universal& si notiuni de aritmeticä. Inswine filologice s'á se studieze gramatica, poetica, mitologia, istoria,geogratia i retorica. Celelalte doll& categorii de scoli : filozoficlWWI sä fie pentru studii superioare de filozofie istiinte.

In prefata cärtii sale : 'Ana9.1)xy) T(.7.w nottacov, Ducas reconaandametodele pedagogice pe care trebuia sá le foloseascI pärintii i profesoriila educarea copiilor.

Daniil Filippidis, profesor la Academia din Iasi, era inzestratcu gindire pedagogic& s6n6toasä, modern/. In prefetele i in epilogurileoperelor sale, a expus mai multe din teoriile sale pedagogice. El recomandanaetoda analitieä, adicA inaintarea treptat6 de la cele cunoscute la celenecunoscute, de la particular la general. Critica metoda sinteticg carepornea de la necunoscute, de la general la particular.

In prospectul intocmit In vederea elaborgrii unei Enciclopedii,publicat in MyLog eEpv.*" (1820, p. 230-238) sint expuse pe largteoriile sale pedagogice. El revine asupra inaintärii treptate in procesulde invät6mint i recomandä ca elevii care vor face studii dementarede 5-6 ani sá dobindeasel cunostinte generale in toate domeniile :istorie, geografie, aritmetiel, geometrie istiinte naturale, pentru ca oncecopil s& poata explica fenomenele naturii, fenomenele cosmografice etc.

Profesorul Vardalahos era impotriva oriarei supraincArcgri amintii elevilor cu date si amänunte. Pentru aeeasta el a elaborat o Fiziaprescurtatei, o Retoriecl prescurtatd. Sistemul säu pedagogic excludeaperfectionarea elevilor in scoa15, In toate stiintele, deoarece ei nu aveautimpul necesar In acest scop. Dup& conceptia sa, elevul trebuia 85, pri-meascg in scoalà; o culturä general& si pe urnag sá progreseze singur Indirectia in care avea Inclinatie. In cazul c5, nu va studia mai departe,cine se va ocupa cu comertul sau va exercita o meserie, el va fi om cultsi se va deosebi de ceilalti. Studiul individual cäruia i se acordl In zilelenoastre o atit de mare importantä, era recomandat de profesorii Acade-miilor domnesti ea mijlocul eel mai eficace de cultivare a elevilor si aprofesorilor. Cine predg o stiintI exact& asa cum a invätat-o de la pro-fesorul sgu, este un profesor neevoluat i cu mintea märginitä, Intrucitadeväratele cunostinte se dobindesc prin studiul Dupá con-ceptia pedagogic& a lui Vardalahos, numai dup& terminarea scolii un tinärIncepe 0, se perfectioneze. and a absolvit scoala, elevul nu trebuie 9.6spun& : am terminat stucliile", ci acum trebuie s& invIt"". Profe-sorul face i o alt.& observatie pedagogic& judicioasg. Fiecare persoang,spune el, trebuie judecatl nu dup& epoca in care tfäim, ci dupl epocaIn care a träit persoana respectivä. Aplicind astAzi teoria just& a luiVardalahos, nu trebuie sá judeam o afirmatie sau un manual prin prisma

Const. Vardalahos, rpeciziutrixi..., p. 9 din prefatA.

www.dacoromanica.ro

204 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

conceptiilor de astgzi, ci sa le plasam in epoca respectiva. Numai asa neputem convinge daca gindirea sau manualele respective au fost avansatesan retrograde. 0 alta trasaturl a sistemului pedagogic al lui Vardalahosera cea recomandata si de Daniil Filippidis : profesorii s inceapg, cunotiunile cele mai simple si treptat sä inainteze la cele complexe, de lacele cunoscute la cele necunoscute.

Aceste metode pedagogice, profesorii Academiilor domnesti le-auaplicat In elaborarea manualelor i in dezvoltarea prelegerilor lor. Eraumetodele cele mai avansate ale epocii, recomandate si de pedagogii ilu-minismului occidental.

Dupg, cum vedem, in Academiile domnesti profesorii nu se serveaunumai de rnanuale iluministe, cum am aratat in capitolul : Confinututinrodpinzintului ; ei foloseau i metodele pedagogice recomandate de ceimai buni pedagogi ai epocii.

Vom aminti in continuare Inca citeva cArti pedagogice care nu aufast serse de un profesor, dar care credem el au influentat pe profesoriiAcademiilor si pe pgrintii copiilor.

Un Grigore din Moldova : rpriyoptou TO ix 7TOCTp20q Monocßíccg,pe care N.Iorga il identifica cu elevul Academiei domnesti din Bucurestiii viitorul mitropolit al Ungrovlahiei25 credem nejustificat, intrucitmitropolitul s-a nascut in Bucuresti va serie in 1800 o pedagogie :Xpta-ctavuel nouaocycoyEoc frCOL X6yog nept 7Coacov ma** ecywy*, care va ficorectata cu multg, grijg, de Nicodim din Naxos. Aceastä pedagogie,destinata intregii lumi ortodoxe", a rämas inedita, doar o analizaamanuntitg, a operei pe capitole a facut Eutychios Nésiotés in Echosd'Orient", IX (1906), p.99-108, folosind un manuscris al Pedagogieice se afla pe atunci in biblioteca Asomptionistilor din Kadi-Keuy. Esteo pedagogie care prevede in primul rind educatia crestineasca a copiilor,dar cuprinde si multe sfaturi pentru educarea moralg, si pentru compor-tarea in genere a copiilor fall de pä'rinti i in societate.

Un pedagog de seamä, caro a scris mai multe ea* pentru educareacopiilor si tinerilor, este Dimitrie Darvaris, supranumit Campe al gre-cilor". Intr-o scrisoare din 1799, el declara ea manualele pe care le pre-gateste pentru tineri le sint tot atit de necesare ca i pruncilor laptele26.

In citeva articole publicate in revista -vieneza AeryLoq tEepSig",Darvaris a expus teoriile sale pedagogice-educative. El recomanda uni-ficarea raetodelor de predare pentru toate coffle, nelasind la latitudineafiecgrui profesor sa-si aplice metoda preferatg, de el, pentru ea unii, indorinta de a-si aräta eruditia, supraincarcau mintea elevilor, altii negli-jind notiunile simple si trecind de-a dreptul la cele grele si complexe,puneau pe elevi in situatia de a nu putea pricepe i urmari lectiile. Pentruinlaturarea acestor dezavantaje, el recomanda introducerea in toatescolile a unei metode didactice comune. Pentru atingerea acestui scop,el propunea ca manuable didactice sg, cuprinda i recomandäri pentru

15 N. Iorga, Un pedagog .,moldovean" pe la 1800, 1n Analele Academia Romdne", sect.1st., seria III, tom. XIII (1932), nr. 14.

" Cf. 'EmtrroVc1 8iacp6pon..., p. 60.

www.dacoromanica.ro

MEMODE EDUCATIV-PEDAGOGICE 205

profesori relative la modul de folosire al manualelor respective27. Pentruea rezultatele sg, fie si mai bime, el propunea infiintarea unei scoli, care8/ fie frecventatI de acei care vor imbatisa cariera didacticA. S inveteacolo metodele speciale de predare pentru fiecare disciplina i sA le aplicosub supravegherea profesorilor, adicI sI facä practica. DupI cum vedem,Darvaris recomanda de acum un veac i jum'dtate modaliatile de pre-gItire ale profesorilor, pentru ca lectiile lor sI fie de folos elevi1or28.

alt articol intitulat : Ilept Teo.%) natacav civccrpocp7Ig acelasiautor critica pe acei pkinti care stringeau avere rnobil i imobilI cao lase mostenire copiilor, dar nu se gindeau 86 le dea si o educatie aleaskCombätea conceptia superstitiosilor c fiecare om Ii are horoscopulcg, va fi bun sau rIu dupI cura indica horoscopul respectiv. Darvarisincerca sä convingä pe oameni cg, dupI cum copiii invatI limba, totasa ei Ii pot insusi i moravurile bune, cAci mintea copiilor, dup6, cumspune Aristotel, este ca o hir' tie albA pe care cu timpul se pot inregistramulte. Dug se vor inregistra principii i moravuri bune, copilul va deveniun om virtuos, de aceea pninii i educatorii trebuie sI obisnuiascl peeopii din fragedI copilkie cu obiceiuri bine, care se vor pIstra toatIviata. Educatia copiilor este lucrul cel mai important, de ea depindeviitoarea lor fericire sau nenorocire.

Recomadkile lui Darvaris par banale pentru zilele noastre, eleslut sfaturi pedagogice elementare. DacI MBA ne sham la nivelul oame-nilor de acum un veac i jumItate, dacI analizIm cultura si conceptiilesociale i pedagogice de atunci, recomandkile lui trebuie consideratede mare folos societátii. Elev al Academiei domnesti din Bucuresti, Darvarisse interesa in egará mIsurA, de situatia pedagogicI a scolilor din Greciaca si de cea din Academiile doranesti. Cktile sale fiind scrise in neogreacklimbä accesibirä tuturor, vor avea o mare rIspindire in toatI regi-unea balcanick dar mai ales in regianile grecesti si tárile dunkene. Elese ridicä la un numIr impresionant ; in cele ce urmeazI nu vom amintidecit miele asemenea arti de pedagogie i moralä. Fiind multe, nuputem analiza continutul lor, dar adeseori continutul este invederatde titlurile sugestivo. Iatl citeva din ele :

Cdlduza bunei crefteri, adicei manual moral foarte folositor pentruimpodobirea moravurilor tinerilor indeplinirea datoriilor tor. . . A apkutIn 1791 §i editia a doua in 180229.

indrumare si gura pentru cunoasterea oamenilor sau parafrazareacaracterelor lui Teofrast fi ale altor autori mai moderni. . . Viena, 17953°.

Calea cea adevdratd spre fericire, adicd trei discursuri parenetice alelui Plutarh despre educatia copiilor, Isocrate despre bunele moravuri ale

27 Astiel de recomandAri includeau multe manuale didactice care au lost studiate InAcademiile domnesti.

" A6roq Epk, 1811, p. 122-128 si 147-150." Xcyccycayttx elç Tip; xacXoxecycaAccv, fro& kyx.aptaiov lifkixbv trpbc SLcf.x6crwilaw TaV ilfYav

tav vicov Ica barxi)pcoaw TiLV XCC811X6VT6W 7TtiV11 xtxuTaig...a° 'AcicpcoMs 681yEcc yvt7.)atv T61,, tivapearcaw, i¡ ecoppckaTou Oixvxcepcoerhpcov

irap&ppecatç scat Wow Tivi3v worripov...

www.dacoromanica.ro

206 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

tinerilor, Xenofon despre economie, impreund en cloud cap itole din eticelelui Aristotel, Viena, 179631.

Engolpion de aur, adicd tabloul lui Sevis din Teba fi lifanualutlui Epictet . . . Viena, 179932.

Pedagog, adicd reguli dice necesare vielii pentru folosul tinerilorbdieli, fi fete culese de Dimitrie Darvaris . . .Viena, 180433.

Culegere de infelepciune. . . Viena, 1811. Este o culegere din dife-rite opere ale unor oameni intelepti.

Indreptarul vielii. . . Viena, 181235.Caracterele lui Teofrast. . . , Viena, 181536.Crestomatie 'in neogreacd. . . 1 Viena, 182037.Avem deplin/ sigurantä c5.. operele pedagogice ale lui Darvaris au

circulat in Wile române, intrucit unele din ele au fost traduse §si in limbaroman/2 dar mai ales nu ne indoim c'á teoriile lui pedagogice, expuse incele citeva articole, publicate in revista vienezI Aoycog T pgç", au fostcunoscute de profesorii Academiilor qi puse in aplicare. Revistavienez1 era citia de profesorii Academiilor, multi dintre ei fiind chiarcolaboratorii ei.

81 'AX-119.1/4 1)86ç etç Tip 48ccwovtav, fyrot X6yot. rcapcaverixot Tpag MowrcipxoU Xacpco-vion nept civa.rpocpijç nlív TiltliCOV. ICTOXpCiTOUg pirropoç nept xpla.ro71.6etaç Tcliv vital, Eevapc7oroçTOU EcoxpaTexo5 rcept obtovoplaq. Alma 86o xecpaXatcov ix Tclv ToU 'ApLenceriXoug 11.0.ucav =pi.sea WX011X6VTCJV . . .

82 xpucrotiv Lyx6),Inov, '6.rot. Kikroç 0-116atou T (AHA xat 'Ent,x.rirrou 'Eyxeip(8Lov...83 IlatScercoyk, ill-oi 1)0t.xot xav6ve; TO -"tjv et; xpijacv 'ray veavtaxcov xat xopaatcov...84 Zotpiag tinciv6calla...I' '08.1yòç ¶05 &op...88 Cleocppc4a.rou xapawri5peç...$7 Xp-naTop46.eta evrXoeXXlvtxh 31q XVitatv '6'); veoXataç Toil yivouç...

www.dacoromanica.ro

Capitolul Nit

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR

In mai toate studiile recente care trateaz1 despre istoria invät5,--mintului, se afirma in modul cel mai categoric el Academiile domne§tierau frecventate exclusiv de fi de boieri. Inaltele invätäturi, care se.dau la academiile grece§ti din Bucure§ti §i Ia§i sint rezervate pentruaristocratia greco-românä, nu numai prin faptul di e un invätämint care:costa bani grei, dar §i prin caracterul su privilegiat, hotärit prin docu-mente de stat sä fie astfel"1. Academia era frecventatä numai de copiide boieri"2. Accesul elementelor burgheze §i mai ales al täranilor era.ingrädit. In §coala greacä aveau voie sä invete fii de domnitori §i boieri§i nu tärani, ckora li s-au dat lucrärile pämintului §i pästoria".

Din cercetärile aprofundate ins5, pe care le-am facut in aceast»directie, am ajuns la alte concluzii. Ne-am convins di portile Academiilornu erau inchise, cum se afirmä, tinerilor apartintnd §i altor clase saupäturi sociale decit cea boiereascä.

Invätämintul era gratuit pentru oricine voia sä se instruiascä. Maitoate hrisoavele de organizare a Academiilor, din cele doug, capitale ale.Principatelor dunärene, emise de domnii romini, prevedeau §i sumenecesare intretinerii elevilor bursieri §i remunerärii profesorilor, akta incitcei dornici s5, se instruiascä §i 85, se educe puteau frecventa cursurile färä.nici o tax5,.

.Antioh Cantemir a acordat §colii din Ia§i venitul necesar pentruinvätätura 8i folosul pämintenilor tärii Moldovei, a ficiori de boieri §i:mai virtos §i a celor säraci care ar vrea sä meargä la invätätur5,"4.

Odat5, cu organizarea efectuatä in 1707, Constantin Brincoveanwa asigurat §i bugetul §colar pentru ca toti sä invete carte. Exemplul vafi urmat §i de ceilalti domni ai tärilor române. Prin acordäri de mo§iil.

1 Stanciu Stoian, Un aspect al dezvoltdrii Inv616mtntului romdnesc In perioada lui deInceput, 1n Din istoria pedagogiei ronulnesti, Bucuresti, 1957, p. 29.

2 Istoria pedagogiei, Bucuresti, 1964, p. 108.3 Istoria glndirii sociale si filozofice In Romtinia, Bucuresti, 1964, p. 117.4 Constantin C. Giurescu, Istoria romelnitor, 111/2, Bucuresti, 1946, p. 920.

www.dacoromanica.ro

208 ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

-impozite asupra preotilor, contributia boierilor i prin alte mijloace seva asigura gratuitatea InvIt1mIntu1ui.

In hrisovul din 1714 al lui Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei,se prevedea cä poatI Inv/ta aici carte oricine va voi, Mr/ vreo plat1"6.Grigore Ghica a reorganizat In 1728 Academia din Iasi ca s Invetegratuit limbile elineascä, greceasc i moldoveneascI nu numai copiiioarnenilor sgraci, care nu puteau pläti dasc11, dar si copiii boierilor, i celormari i celor niici"6. In biblioteca Academiei am ggsit un document ine-{lit, revelator in aceastI privintl. E vorba de o scrisoare a directoruluiAcademiei donmesti din Bucuresti, Marcos Porfiropoulos, datatI din12 martie 1710 si adresatä patriarhului Ierusalimului, Hrisant Notare.Directoral raporteazI cg, elevii InvatA, dar scirdcia diminueazd o mare_parte din succes. Clasa India a InvItat materiile obisnuite, Insä din cauzasdrdciei elevii nu se pot stabili. . . Cei mai mulli dintre elevii de acum sintrobifi în casele boieresti i abia invaki doud luni pe an 8. Mai departe,Porfiropoulos aratI cä este foarte necesar &A fie un al doilea si un al treilea.dasc11, Intrucit copiii mici slut multi, au destulä silintg, dar unii pleacA41i altii vin. Vor sä* invete limba i scrisul, considerindu-se cu aceastamarl filozofi.

Cuvintul särAcia" se repet1 de citeva ori In scrisoare. Din cauzas'är/ciei nu se obtine In Inv/Vätur1 succesul dorit, din cauza sIr1ciei eleviinu pot continua cursurile, grIcia genereaz1 instabilitatea elevilor, uniivin i altii pleac. Dacl elevii ar fi fost fii de boieri avuti, cum se credo sise afirml, nu ar fi existat situatia de mizerie pe care o descrie Porfiropoulos,nu s-ar fi pus problema ea elevii s nu-si poat/ continua studiile din cauzalipsurilor. E drept erau prevAzute burse pentru elevii säraci, dar, pre-cum spune Porfiropoulos, copiii mici erau multi si färl Indoial1c nn-puteau primi toti burg,.

In a cincea decadä a secolului al XVIII-lea se petrece InTara Româneasa un fapt important care merit1 sl retinI atentia noas-trA. La 9 mai 1746, boierii raunteni adreseaz1 domnului un memorinprin care se pling ca. mai Inainte toatA boierimea avea multA plecarespre a-si da pe fili lor ca s/ Invete i sI se procopseasc1 la carte elineasekjar acum nu ne putem pricepe din ce pricinl s-au lenevit atIta p/rintiieft i feciorii ion a urma acestei bunAtate de folos i de podoabg, neamului

boieresc, limit au rImas mai prosti la Inv/VäturA decIt alte trepte mai dejos"6. Acest document concludent este semnat de cei mai de frunte boieri

români, ca Iordache Cretulescu, Grigore Greceanu, Iordache Dudescu,Const. NAsturel, C. BrIncoveanu, B. V1c1reseu, *erban andeseu, *te-

5 Cronica Ghiculestilor, editie Ingrijiti de Nestor Camariano I Ariadna Camarlano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 179.

Op. cit., p. 287.7 Bibl. Acad. DCLXXXVI/57.

Tay v5v pa8-tyridrprcov ol rXetouç sIv4xI 8ouVoi.avot eIç tipxcnrcexcl xed 6Xiç 8110 tapecç-ro6 xp6voo alsouS&Coucn. IIoVa civcryxatov am 6 8e6sepoç wei 6 rptro; 8i8cicrxcaog, 6Ti Ta,vi.xpa nougat eIvm, 7SOLIA XCCI xaxci, xa.1. 6.XXa n-nycavouv xcci &Um Ipxovna.

V. A. Ureahla, Istoria ;coatelor, vol. I, p. 14. Textul anaforalei si a rezOlutiel .dom-nesti se pAstreazA In Arh. st. Buc. diplomatice, nr. 20.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEV1LOR 209

fan Dudescu, Radu Cornescu, C. Obedeanu, tefan Vgarescu, Const.Cornescu, Iordache Cantacuzino, Const. Cindescu, Nicolae Cretulescu,Radu. VAcArescu, Toma Cantacuzino, Pan A Filipescu §i Mihai Cantacuzino.Continutul memoriului inthc, motivele demersului clasei boiere§ti.citatul dat mai sus se desprinde o idee foarte importantg. La jumAtateasecolului al XVIII-lea fiii tirgovetilor, negustorilor §i me§tektugarilortreptele de mai jos" arAtau mai mult/ rivng, pentru invAtAturg, cecace alarma pe boieri, cA,ci elementele tinere §i viguroase care se ridicaudin pAtura tirgoveteang amenintau sA la locul boierilor in diferitele dre-gAtorii. Pentru a sili pe fiii boierilor sA frecventeze §coala §i prin culturadobinditg sá deving capabili sl-§i apere interesele amenintate ale claseistApinitoare, ei cer in memoriul ion ca In viitor fiii boierilor care nu vorInvAta carte elineascA cu tot temeiul ei pe deplin" sg, nu poatA fi inAltatila vreun rang boieresc sau sg ocupe vreo slujbA, la curtea domneascA. Dinacest document, ca §i din altele, se desprinde o idee important/. Consta-tám cg se manifesta tendinta de a se da mai mare importantA bogAtiilorspirituale cleat celor materiale la acordarea dregAtorillor. Acest documentmai probeazg el limba greacg s-a extins in tArile romAne, din dorintadomnilor §i boierilor romAni, limba greacI fiind limba invAtAminului su-perior in tot Orientul. A§a se explicA, faptul cA in secolul al XVIII-lea seg'äsea rar cite un boier care WA nu cunoasol aceastA, limbg.

In acela§i inemoriu, boierii adaugA : E cu atit mai regretabil faptulcA fili boierilor nu invatä carte, fiindcg domnul Constantin Mavrocordatpentru folosul patriei noastre, iar mai ales pentru invItAtura i cinsteade boieri au a§ezat §i au intemeiat atitea §coale de limbA elineascA '°, ca s'Anu mai poatA gAsi nici unul pricing cA nu are tmde invAta" RezultAdeci cA' pe timpul lui Constantin Mavrocordat Academia domneascAdin Bucure§ti era bine organizatA, dacA boierii spun cA se putea invAtacarte elineasca cu tot temeiul ei pe deplin", dar aceastA Academie erafrecventatA nu atit de fii de boieri, cit de copii provenind din treptelede jos.

In acela§i timp §i Grigore Ghica, domnul Moldovei, combate tendintaboierilor de a nu-§i trimite copiii la Academia domneascA, fAcind instructialor cu profesori particulari, dar cu invAtAtura cea desAvir§itg nu seprocopseau, rAminind cei mai multi tot neinvAtati" 12

In 1749 mitropolitul Moldovei, Nichifor, va lua o hotgrire uimitorde avansatA pentru acea vreme. Printr-o circulará, el va impune obliga-tivitatea invAtImintului pentru copili provenind din pAturile de jos.El serie protopopilor credem cA numai celor din Iagi sl facg o cata-grafie a copiilor i dispune ca : fiii prostimii, ai maziMor, ai negustorilor

copii din alte bresle de cinste sg meargA sá invete carte la §colile de laSf. Nicolae i de la Sf. Vineri §i la Sf. Saya unde funciona Academia.

" Pe lIngA cele doul Academii din Bucure§ti i Ia§i, mai erau §11 clteva coli grece§tiIn alte localitAti.

V. A. Urechia, Istorta pcoalelor, vol. I, p. 14." V. A. Urechia, op. cit., I, p. 16.

14 c. 1163

www.dacoromanica.ro

210 AR1ADNA CAMARIANO-C1ORAN

Copiii vor incepe §colaritatea de la trei ani in sus. Copiii prostimii"8'1 invete carte, adicg, invAtAturi cre§tine§ti". Copiii mazililor, negustorilor§i celor de alte bresle de cinste" sá frecventeze §coala de la trei ani insus ping, la 12 ani §i mai sus, lar feciorii de preoti sg, invete ping, la20 de a,ni §i mai sus 18.

Ce concluzii se pot trage din acest document? Cg, §coala nu erarezervatg, numai fiilor de boieri. De la infiintarea lor, Academiile eranfrecventate §i de copii sgraci, cg,ci in toate hrisoavele referitoare la invg,-tgmint se prevedea §i ajutorarea color lipsiti de mijloace cu bani, hra,ng,sau imbrgaminte. Actul mitropolitului Nichifor insg, era mai precis inaceastg, privintg., mai revelator. Pentru prima datg, este vorba, intr-un actoficial, de copiii prostimii". Avind in vedere cg, In epoca aceea termenulde prostime" se intrebuinta In toate cronicile §i documentele vremiica termen generic pentru masele populare, pentru pg,tura social& ces,mai de jos de la orme §i sate, rezultg, cá eran invitati la invg,tAturg, §icopiii provenind din aceste pAturi. Pentru prima datg, se fixeazg, §i de lace virstg, copiii vor incepe §coala. Bine inteles, din exces de zel, se comiteo gre§ea,16, pedagogia,, se cere ca elevii sá frecventeze §colile de la virstafragedg, de trei ani. De asemenea este important faptul cg, se stabile§tedurata cursurilor pe care trebuia, sg, le urmeze fiecare categorie socia16.Pentru copiii prostimii" nu se prevedea durata, probabil cá ei urmaucit le era necesar ca sá invete citirea, scrierea §i invätaturile cre§tine§ti" ;pentru copiii mazililor §i negustorilor durata era ping, la 12 ani §i maisus, adicg ace§ti copii, dad, admitem cá incepeau §coala de la virsta, de6-7 ani in nici un caz nu credem cá incepeau §colaritatea de la3 ani inseamng, cg, ei urmau vreo 5-6 ani, iar fiii preotilor dacg, eranobligati sg, urmeze la §coalg, pin6 la 20 de ani, inseamng, cg, ei absolveaucursul superior. Si din alte hotfiriri rezultg, cá In intentia organizatorilor§colilor nu era sg, se dobindeascg, numai notiuni elementare de citire §iscriere, ci elevii sá deviná oameni instruiti sg, se afle oameni Invg,tati§i pe pganintul nostru al Moldovei".

Nu §tim dacg, au fost aplicate §i eft au dginuit mgmurile prevgzuteIn actul mitropolitului Nichifor, dar faptul cg, s-a ggsit cineva In aceaepocg, sá se gindeascg, la obligativitatea invAtganintului nu numai pentrufili mazililor §i negustorilor, ci §i pentru copiii apartinind pg,turilor de jos,prostimii", este o dovadg, cg, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, subimpulsul transformkilor economice §i sociale, dobindirea culturii era intarile române o necesitate §i deci se fAceau eforturi serioase pentru extin-derea invg,t6mintului in rindurile tuturor pg,turilor sociale.

Semnificativ este faptul cg, nu se aminte§te in acest document defii de boieri. Peste citiva ani insg, se raporta, domnului cg, fiii boierilor fAceau,In majoritatea cazurilor, instructia cu profesori particulari i c6, aspirindO. ocupe posturi de dregg,tori la curte, neglijau invg.tätura. Domnul Moldo-vei, loan Teodor Callimachi, In dorinta de a ingrAdi invg,tg,mintul parti-

la V. A. Urechia, op. cit., I, p. 20 0 Constantin Erbiceanu, Mitropolia Moldovei...,p. 16-17.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA ROC-MLA A ELEW1LOR 211

cular vi de a-i sili pe toti sa frecventeze Academia, hotara§te in 1759ca profesorii angajati la casele boierevti sa fie in prealabil supuvi unuiexamen de catre directorul Academiei pentru controlarea pregatirii lor.Totodata ei nu aveau voie s ja §.1 alti copii §i sa formeze clase 14.

Faptul c in opera sa pedagogica Mesiodax militeaza pentru uninvatamint social comun vi sfltuie§te pe parinti sá renunte la profesoriparticulari §i sa-vi trimita copiii la vcoall, combatind ideea preconceputiti§i mindria boierilor care socoteau ca e o ruvine sá mearga copiii lor lavcoala impreuna cu copiii provenind din alte paturi sociale, este inca odovada cá i in 1779, cind s-a tiparit cartea lui Mesiodax, prea putinifii de boieri frecventau Academiile domnevti 15. Pentru a-i sili pe acevtiasa faca studii temeinice, hrisoavele domnilor Moldovei, Grigore Alex.Ghica, din 1775, §i Alexandru Mavrocordat, din 1785, prevedeau cá voravea mila domneasca vi vor dobindi cinstire vi dregatorii acei care vorfi apreciati dupa averea procopselei lor" sau dupä procopseala inva-taturii" vi nicidecum dupa moviile vi dupa originea lor nobila.

In 1802, inväta cu succes la Academia domneasca din Bucurevtiun oarecare Raducanu. Fiind orfan vi neavind nici un ajutor spre satis-facerea rivnei sale de invatatura, se propune sá primeasca 15 talenilunar spre a se face pilda vi la alti feciori de boieri paminteni" 16

Regulamentul din 1817, aplicat in Bucurevti, prevedea ea totielevii sint obligati sa respecte pe profesori, oricare ar fi originea lor, fiedin cler de felul lui, fie din boier sau negutator, sau din orice alta clasa".Daca elevii Academiei nu proveneau din mai multe clase, acest paragrafnu-vi avea rostul.

Pina pe la sfirvitul secolului al XVIII-lea, credem cá majoritateaelevilor proveneau din paturile mijlocii vi de jos, fiii boierilor mari inva-tind cu profesori particulari. In ultima decada a secolului al XVIII-leavi in cele doll/ decade ale secolului al XIX-lea Ina se va produce omare schimbare in ce privevte apartenenta social a elevilor. In aceastaperioada constatam ca, pe linga fii de negustori vi mevtevugari, vi numarulfiilor de boieri ca elevi va crevte considerabil 17. In aceste trei deceniigasim la Academiile domnevti elevi purtind cele mai ilustre nume aleboierimii sau ale carturarimii românevti. De pildä, in Tara Româneascafrecventau Academia tineri din familiile : Rälaceanu, Bibescu, Brincoveanu,Budivteanu, Buzoianu, Cantacuzino, Caracav, Chnpineanu, Cretulescu,

14 V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 91-44. Fiji boierilor, nevoind sA Invete Impreuniicu copiii tirgovetilor i cu tinerii provenind din alte pAturi sociale, alcAtuinu grupuri seu claseIn casele boiere§ti, la care predau profesori particulari cursurile ce erau Fitt:late 0 In Aca-demiile domne§ti.

" Precum am arAtat In articolul nostru despre Iosip Mtsiodax, opera pedagogicalockeanA, pe care profesorul din Ia0 a prelucrat-o §i a adaptat-o nevoilor societAtii romfine,recomanda instructia tinerilor nobili cu profesori particular!. Mesiodax, vAdind &dire maiavansatA dectt pedagogul iluminist englez, se pronunlA pentru un invAtAmInt comun In §coliob0e§ti.

16 V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, IV, p. 122.11 Se pare cA Indemnurile ca fiii boierilor sA frecventeze Academiilc restrictiile apli-

cate la angajarea profesorllor particulari au avut rezultatele dorite.

www.dacoromanica.ro

212 ARTADNA CAMARIANO-CIORAN

Filipeseu, Ghica, Go'mu, GrAdi§teanu, Greceanu, Paladi, SlAtineanu,VIcAreseu, VlAdescu i altii, iar in Moldova : Beldiman, Bal, Callimachi,Canta, Carp, Catargi, Kogálniceanu, Conachi, Donici, Hrisoverghi, Lupu,Miclescu, Rosetti, SAulescu, Scavinschi, Sion, Sturza, Virnav i altii.

Pe lingg faptul c Invátámintul era gratuit pentru tinerii meritoriidornici de invAtáturA, dar sAraci, s-au infiintat i burse. Alai toate hrisoa-

vele domneksti referitoare la InvAtá'mint prevedeau i burse pentru eleviisáraci. Elevii erau interni i externi. Burse sau mai degrabA ajutorbAnesc se putea acorda §i elevilor externi, dar In majoritatea cazurilorelevii bursieri erau interni. Ei aveau locuintg, hranA, imbrAcAminteIngrijire medicar. Puteau fi primiti ea interni i copii de boieri insta-riti, dar ace§tia trebuia s plAteascA pentru Intretinerea lor o taxA stabi-Eta de eforie, care varia de la caz la caz. Pentru ca numArul elevilor sáracial fie cit mai mare, domnul rArii Române§ti, Alexandru Scarlat Ghica,dispune in 1767 ca elevii sAraci sá locuiascl pe la mAnAstiri, unde s`aprimeaseg hranä §i doi talen i lunar 18 i mai tlrziu, printr-o anaforaadresatA domnului, datatá 25 noiembrie 1815, Grigore Brincoveanu rugape domn BA dea dispozitie ea mAngstirile Sf. Gheorghe, Radul VodA,SI. Apostoli, Mihai VodA §i altele s5 gAzduiascA cite 2 pInA la 4 elevi,acordindu-le hranA ". Numärul bursierilor In raport cu numArul totalal elevilor era de aproximativ 10%. Cel mai niare numAr de bursiericunoscut, care Intrece cu mult acest procent, este pe timpul lui AlexandruIpsilanti : 75 2°. Ace§ti bursieri, conform dispozitiilor hrisovului din 1776,eran selectionati prin concurs. Prin hrisovul lui Ipsilanti se introduceobligativitatea invfitámintului, in sensul cá acei care au inceput maiales bursierii eran obligati BA urmeze cursurile pinA la absolvire.

Iatá care este adev5.,ratul Bens al hrisovului. Aceste clauze se refe-reau numai la bursieri, nu §i la elevii externi. Bursierii se angajau printr-odeclaratie scrisI cá vor frecventa cursurile pinA la absolvire. De aceastáobligativitate eran ins/ scutiti fiii de negustori f}i me§te§ugari dacA ei,dupá ce dobindeau culturá generará, voiau BA se retragA ea sl se ocupeen negotul sau sl se perfectioneze intr-un me§te§ug oarecare. Nu erandeci sco§i din §coall, ci li se permitea bursierilor din categoriile arAtateBA se retTagA, daeA aceasta era dorinta lor §i a pArintilor pentru a exer-eita indeletnicirea de negustor san me§te§ugar 21.

In ce prive§te pe copiii táranilor, InvAtAmIntul nu le era interzisportile Academiilor fiind deschise tuturor numai cA ei nu. eran pri-

miti in rindurile bursierilor, putean InsA urma ea externi. E drept c5, s-aaplicat aceastA discriminare, nu interzicere, In selectionarea bursierilor,dar trebuie BA avem In vedere qi cum s-a desfA§urat invAtAmintul In Boole-tatea feuda15 din tkile occidentale, mult mai evoluate decit lánlle romane.

la V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 53.Arh. St. Buc., ms. 82, p. 184.

" Gel 75 de burster' erau selectionati din 5 clase cite 15 din fiecare.21 In Moldova bursted' erau obligat, In 1792, a urmeze cursurile cel putin 6 ani.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR 213

Trebuie s5, judecAm situatia dup5, epoca de atunci, nu dupd, epoca noastr5i,intruc1t in toate Ohio civilizate feudale s-a petrecut acela0 fenomen,tAränimea nu fAcea studii superioare. Cum putem pretinde sit fie fil det5zani bursieri in 1775, cind peste aproape un veac Eufrosin Poteca,acel dascal luminat, care recomanda domnului s5, aib5, grij5, de bunaeducatie a fiilor norodului" nu se gIndette cA, pot fi bursieri i tineri pro-venind din pAtura tarineascl. Prin testamentul sAu, scris In 1856, acestmare patriot romfin LIsa averea sa colegiului Sf. Saya pentru ca din venitulrezultat s5, fíe ajutati opt bgieti sA fad, studii ca 85, devina apoi pro-fesori. Dispozitiile sale testamentare prevld §i din ce plturi socialefie selectionati bursierii : Din feciori de nobili, din feciori de preoti,din feciori de negustori §i de me§teri i s5, se aleag5, unul-doi i fecioride greci pentru ea BA invete i ei §tiintele in limba noastr5, rom5,-neascrt, precum am Inv6tat oarecind i noi In limba gree,eascl" 22

Num5zul bursierilor stabilit de Ipsilanti mt s-a mentinut. El variadup5, posibilitäile resurselor bugetare. Un lucru este sigur cA exigentafa,trt de bursieri era mare. Nicolae Mavrogheni sf5,tuia In 1786 pe bursieris5, fie silitori, supuqi i multumiti cu ajutorul primit i s5, nu considerecá statul este dator si-i ajute, ci cá este o binefaeere din pal-tea luicei ce se vor aritta nemultumiti vor fi izgoniti 23.

Foarte exigent se arat& fat& de bursieri i mitropolitul Iacob Sta-mati In raportul sAu din 1792. El cere ea bursierii care nu se vor evidentiaIn InvAtiturl sl fie eliminati §i sit fie primiti altii In locul lor crtei §coalanu este hrfinitoare de azaci, ci hrInitoare de SnvItAturI, i pentru aceastapro cel ce are trebuint4 de InvAtitturit 11 §i hrrtne§te" 24 In 1803, domnulMoldovei, Alexandru Moruzi, acord& prin hrisov 3500 lei pentru 40 debursieri skaei ai Academiei, care sum5, s& se dea dup5, nevoileAe,est ajutor se acorda pentru un timp de 6 ani citei, dad, nu le va fide ajutor vremea aceasta pentru procopseala lor, nici tot veacul nu le vafi Indestur. Totodatft hrisovul prevedea i eliminazea elevilor nesilitorica unii ce tun locul f6r5. treabi" 25 Iat5, citeva nume de bursieri Barbu,fiul lui Grigora§cu din Greci, Britileanu Nicolae, patru fii ai lui Budi4-teanu, Clinceanu Grigorapu, Constantin, fiul lui Vasile barbier-bao,Diamandi, nepotul episcopului de Minnie, Gheorghe, fiul doicii curtiidomne§ti, loan, fiul gamfiticului c5.mfirei, Micomescu Costache, Min-letu Dumitrache, PAtra§cu Gheorghe, trei copii ai clueeresei Maria Pe-trescu, RAducanu, fecior de oameni de cinste dintre pAminteni", RittescuGheorghe, Sofioliu Pavlu, Zaroianu Dumitru, un bAiat din satul.,Scitpituti0 multi

22 G. Dem. Teodorescu, Viola i operele lui Eurrosin Poteea (1786-1859), in ,,Revistapentru istorie, arheologIe 1 filologIe", anul I, vol. 11 (1883), p. 25.

28 V. A. Urechia, latoria peoaklor, I, p. 62." blemoriul lul Iacob Stamati este publicat de Teodor Codrescu In Uricarul", III (1853)

p. 12-22...Uricarul", 111 (1853), p. 22-30.

www.dacoromanica.ro

214 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Pe IMg . elevii externi i bursierii interni, erau i auditori care puteanurrna cursurile färä sä fie Inscrisi i sä se prezinte la examen. Pentruacestia nu se punea niel o restrictie de virstä.

Faima institutiilor cultural° din tärile rorrane ajungInd departe,veneau aici sá Invete sau sä-si completeze studiile si multi sträini : greci,bulgari, sirbi i albanezi, originan i din toate regiunile aflate sub stäpi-nirea otomanä.

Pe atunei se obisnuia In lumea greael ca tinerii dornici sá dobin-deasa, o culturä mai bogatä sá urmeze, In mod succesiv, cursurile maimultor profesori vestiti. Asa se explicä faptul cá ei treceau de la o scoaläla alta, chiar dupä ce ajungeau in piing maturitate. i fiindeä Academiiledomnesti dobindiserä faima imor institutii de Invätämint la nivel euro-pean, multi tineri din sud-estul european precum i din Anatolia veneauaid sá facl studii sau sä-si ImbogAteascA cunostintele. Majoritatea elevilorsträini eran greci. Ei erau originan i din toate regiunile grecesti, ca: Epir,Tesalia, Macedonia, Peloponez, Tracia si Anatolia. Orasele principale de undeveneau eran : Ianima, Conita, Dolina, .Agrafa, Larisa, Tirnavo, Anabelachia,Zagora, Taritana, Tricala Mines, Salonic, Castoria, Cozani, Siatista, Me-tovo, Nausa, Castania, Melenic, Calamata, Corint, Adrianopol, Constan-tinopol i altele. Foarte multi veneau din insulele grecesti ca : Thasos,Lemnos, Tenedos, Mitilene, Skyros, Tinos, Serifos, Hydra, Egina, Andros,Creta, Corfu etc. Altii veneau din Anatolia, de pildä din Brusa, Smirna,Trapezunt, Sumela, Antiohia, Caldeea etc. Altii din orase bulgare, depildä din Sistov, Silistra (Dristra), Filipopol, Rusciue, Gabrovo 28 etc.

Printre primii elevi sträini, veniti aici pentru studii, era,u i doi tinerirusi trimisi de Petru cel Mare 27 Elevi rusi precum i francezi frecventauAcademia bucuresteanä si in 1811 28.

Dupä cum vedem, Academiile domnesti nu au avut caracter nobiliar,ci interbalcanic. AplicInd rolul de protector al crestinätätii si al culturii,tärile române acordau burse i multor sträini, dui)/ cum hotärise Erin-coveanu In 1707. Cei mai multi dintre elevii veniti de peste hotare, pro-venind din IA turile mijlocii si de jos, contribuiau i ei, prin prezentalor, ca Academiile domnesti sä nu aibä, caracter nobiliar.

Asada,r, concluzia la care ajungem, dup6, o amänuntitä studiere aizvoarelor, este el In prima jumätate a secolului al XVIII-lea Academiiledomnesti din Bucuresti si Iasi nu au fost frecventate, cu unele exceptii,de fiii marilor boieri. In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea insäInceputul secolului al XIX-lea, cind Aca,demiile vor fi mad bine organizate,dud ciclul materiilor predate se va extinde, cind domnii i chiar boieriivor combate tendinta aristocratic5, de a face studii cu profesOri particulari,dud se vor pune restrictii la angajarea profesorilor In casele boieresti

26 Pentru elevii bulgari care au fAcut studii la Academia bucuresteanfi cf. Const: Velichl,Influenle romilnepti pi contribulia emigraliei bulgare din Tara Romdneascd la Incepulul galamoderne din Bulgaria, In Revista de pedagogie", anul-XII (1963), nr. 3, p. 57-58.

" V. Papacostea, Doi bursieri ai lui Peirtecel Mare la pcolili din Bucurepti, tu Studii",anul XIV (1961), fase. 1, p. 115-121.

28 Cf. revista vienez4 Myto; `Epp.;7$", 1811, p. 242.

www.dacoromanica.ro

A

Alexandru, fiul marelui clucer Petrachi(1800) 29.

Alexandru, fiul lui Zaharia din Constanti-nopol (1807).

Andrei Serghie, metovit, bursier (1792-1797).Antim, ierodiacon, bursier (1780).Antim, ierodiacon din Mitilene (1813).Antioh, monah.Antonie din Peloponez, bursier (1780).Antonie, fiul lui Gheorghe, din Peloponez

(1807).Antoniu Nicolae (1807).Apostolache, " fiul postelnicului Hristodoru,

bursier (1780).

APAR'rENENTA SOCIALA A. ELEVILOR 215

cind tinerii care rivneau la dregätorii vor fi obligati sä facä studii temeinicela Academii, atunei numärul elevilor care proveneau din marile familiiboieresti va creste eonsiderabil.

In Academiile domnesti s-au format intelectualii i oamenii de eulturäai societätii românesti. Cu ajutorul elevilor formati in Academii, se trecede la faza iluminismului cu limba de predare greaeä la invätämintul supe-rior cu limba de predare românä si la iluminismul românese.

Dael tinerii români, care absolveau Academiile, ar fi imbrätisatcariera didactieä, invätämintul grecesc ar fi avut desigur o duratä maiseurtä. Dar fiii boierilor studiau de dragul invätäturii, voiau sä fie oameniculti i sä ocupe inalte dreggtorii, iar cei din päturile mijlocii si de jos gäseauslujbA ea logofeti in administratia statului si a bisericii sau ocupau posturide secretan i in casele boieresti. Multi dintr-acestia se indeletniceau cu tra-ducen i din limba greaeä fie din propria initiativä, fie din indemnul altora.Acestora se datoreazg acea vastä operl de traducen i care se dezvoltä intärile române la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui urmätor.Datoritä acestor traducgtori, numeroase opere grecesti sau oceidentaleau imbrà,"cat vesmint romtmesc.

§i acum pentru a ineheia acest capitol däm eiteva nume de elevicare au frecventat Academiile.

BUCURETIApostolu Constantin din Dacia (1811).Atanasie din Peloponez, burster (1780).Atanasiu (Atanasiadis) Constantin din Con-

stantinopol (1811-1815).

Bacaloglu Pantazis Gh. (1800).Baniaca Alexandru din Zagora (1807).Barbu, fiul lui Grigorascu din Greci, bursier

(1780).Bajescu, biv vel serdar, fill lui (1792).Balaceanu Stefan, elev al lui Lamb' os Fotiadis.Berindei Constantin (1807).Beron din Bulgaria, elev al lui Vardalahos.

29 Anul din paranteza nu indica durata scolaritatii fiecarui elev, pe care a fost im-posibil s-o stabilim, ci momentul cind persoana respectiva o gasim atestata documentar caelev. In cazurile clnd nu am putut gasi nici o data pentru a fixa cu aproximatie epoca sco-laritatii unui elev, am aratat, unde s-a putut, ce profesor a avut elevul respectiv.

Cei mai multi elevi din lista pe care o dam sint din a doua juma-late a secolului al XVIII-leaprimele douà decenii ale secolului al XIX-lea. Pentru prima jumatate a secolului al XV 111-lea

ne-a fost imposibil si gasim grupe de elevi. Am dat numai citeva nume pe care le-am gasitsporadic.

www.dacoromanica.ro

216 ARLADNA CAMARIANO-CIORAN

Bibescu Barbu din Craiova (1813).Bilciurescu (1812).Bitís Ioachim, ierodiacon, elev al lui Ale-

xandru din Tirnavo.Braileanu Nicolite, bursier (1780).Brincoveanu Grigore, elev al lui Lambros

Fotiadis.Budisteanu Dimitrie (1814).Budisteanu loan (1800).Budisteanu Nicolae, postelnic, patru fii bur-

sieri (1797-1800).Budisteanu Stefan (1807).Buzoianu, elev al lui Lambros Fotiadis.

C

Calogheras Constantin (1807).Canelos din Peloponez, bursier (1780).Cantacuzino Grigore, elev al 'ni Neofit Ducas.Cantacuzino Suban.Canusis Dimitrie din Albania (1813).Caracas Constantin.Cascambas Grigorie din Arvanitohori (1807).Castriotis Gheorghe, alarde comis al lui Const.

Brincoveanu, elev al luí Kyminitis.Catargi Dimitrie, elev al lui Alexandru din

TIrnavo, Teodor din Dristra si NeofitCafsocalivitis.

CdpiltIneanu Dimitrie, elev al lui Neofit Ducas.CiiplitIneanu loan, elev al lui Neofit Ducas.Chesarie, viitorul episcop de RImnic, elev al

lui Alexandru din Tlrnavo.Chesarie, viitorul eplscop de Buzitt, elev al

luí Lambros Fotiadis.Chinopsis loan din Dacía (1811).Ciprian Dimitrie (1818).Ciprian loan (1813).ampineann Constantin, fiul logofaului

Scarlat, elev al lui Lambros Fotiadis (1800).Qmpineanu Ioan, elev al lui Lambros Fo-

tiadis.Clrlova Ioan (1797).Clinceanu Grigorascu, bursier, (1780).Clonaris ConstanUn, elev al lul Lambros

FoUadis.Clonaris Cristodulos, elev al lui Lambros

Fotiadis.

Codricas Panaiotis, elev al lui LambrosFotiadis.

Comfinescu Alexandru, elev al lui LambrosFotiadis, (1797).

Gomitas Stefan, elev al lui L. Fotiadis.Comnen loan, viitorul Ierotei al Drislrei,

elev al lui Kyminitis.Constandas Grigorie, elev al lui N. Cafsoca-;

livitis.Constantin, al doilea postelnic.Constantin, fiul bas-ceausului Dimitrie (1807).Constatin, finì logaltului vis tieriei Todirasctl.Constantin, fiul postelnicului Antonia (1800).Constantin, fiul serdarului Alexandru (1807).Constantin, fiul cIntAretului Ioan (1807).Constantin, fiul stoinicului loan din Dacia

(1807- 1813).

Constantin, fiul lui N'asile barbier-basa, bur-sier (1782).

Constantin, fratele armasulul, elev al luiKyminitis.

Constantin, nepotul stolnicesel Sultana, but:sier (1780).

Constantin, protosinghelul (1807).Constantin Alexia din Sistov (1811).Constantin Loan, dac" (1813).Contos Anghelis Teodor (1807).Cordilas Constantin, bursier (1814).Coridaleus, elev al lui Fotladis.Craiovescu Nestor, viitorul jurisconsuit, elev

al lui Fotiadis.Cretulescu Constantin (1797).Cretulescu Constantin din Dacia (1811-1812).Cretulescu Costna, elev al luí Lambros Fotiadis.Cretulescu Gheorghe (1797).Cretulescu Matei, eiev al lui Kyminitis (2696).

D

Daponte Constantin, elev al luí Erisogon,bursier (1731).

Darvaris Dimitrie.Darvaris Milla (1811, 1813).Darvaris Nicolae.Darvaris Petros.

www.dacoromanica.ro

Diamandi, nepotul episcopului de Rimnic,bursier (1780).

Diamondidis Rilducanu din Bucuresti (1800).Dimitriadis Epifanios din Skiathos (1782 -

1787).Dimitrie din Arvanitohori (sec. XVIII).Dimitrie, fiul lui Nicolae din Zagora (1807).Dimitrie, fiul lui Radu din Brasov (1807).Dimitrie, fiul banului Serghie (1807).Dimitrie ban din Dacia (1813).Dionisie din Agrafa, elev al lui Hrisogon.Donici loan (1818).Ducas Neofit, eles' al lui L. Fotiadis.

E

Eliade Gheorghe, f iul profesorului Manase.Eliade Tcodosie, fiul profesorului Manase.Eliade Manase, eles' al lui Cafsocalivitis.Evghenie sumeliotul, eles' al lui Manase

Eliade (1765-1766).

F

Filipescu Alexandru (1797).FIlipescu Gheorghe, eles' al lui N. Ducas.Filipescu Grigore.Filipescu Nicolae, elev al lui N. Ducas.Filippidis Daniil, eles' al lui Neofat Calsoca-

livitis.Pilitis Constrntin, viitorul doctor, eles' al lui

L. Fotiadis.Florea.Florescu Alecu (1812).Fotiadis Larnbros, eles' al lui Neofit Cafsoca-

livitis.Fotino Dionisie, eles' al lui Fotiadis (17977).Furcii Manuil (1797, 1800).

Gavriil, fiul hatmanului Antonie (1807).Gavriil loan din Adrianopol (1813).Gaz:s Gheorghe, protejat al episcopului Bu-

zAului Constandie.Ghenadie Gli,..-ghe din Dolina, eles' al luf

L Fotiadis.

Gheorghe din Bulgaria (1813).Glicorghe din Dristra, elev al lui Alexandrtu

din Tlrnavo.Gheorghe, eles' al lui Manase Eliade (1766).Gheorghe, fiul doicii curtii domnesti, busier

(1780).Gheorghe, fiul capitanului Dumitru, bursier

(1780).Gheorghe, fiul lui Anastasie, epirot (1807).Gheorghe, fiul lui Enacheval din Clineni,

bursier (1780).Gheorglie, fiul lui Ioan din Muntenegru (1807'..Gheorghiadis Anastasic Lefkias din Filipopolr

eles' al lui L. Fotiadis.Gheorghiadis Dimitrle (1797). In 1803 este

numit profesor la Cra ova.Gheorghiu Atanasie din Arvanitohori (181-0_Gheorghiu Dimitrie din Dacia (1811).Gheorghiu Gheorghe (1811).Ghcorghiu Nicolaos din Ianina (1814).Gherasim (1814).Gherontie, prietenul i colaboratorui viito-

rului mitropolit Grigore.Gheuca Constantin din Mesta.Ghica Alexandru, eles' al lui N. Ducas.Ghica Dimitrie, viitorul ban (1797).Ghica Matei, fiul lui Constantin Ghica (1807)..Ghica Scarlat, fiul lui Constantin Ghica_

(1807).

GhitA, elev al lui Teodor din Dristra (1784)-Glogoveanu Constantin (1812).Golescu Dinicu, eles' al lui Fotiadis I Comitas_Golescu Iordache, eles' al lui Fotiadis, Var-

dalahos l Comitas.Golescu Nicolae (1812).GrAdisteanu Constantin (1797).GrAdisteanu loan (1812).Greceanu Dimitrie (1814).Greceanu Gheorghe (1812, 1813, 1818).Greceanu Zamfir, fiul paharnicului ban

(1807).

Grigore, fiul paharnicului Gheorghe din Fill-popol, bursier, (1797).

Grigore, lerodiacon, burster (1780).Grigore de la Coltea, viitorul mitropolit al

Ungrovlahiel Intre anil 1760 si 1787.

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR 217

www.dacoromanica.ro

Grigore de la CAIdarusani, viitorul mitropolital Ungrovlahiei intre anii 1823-1829 si1833-1834, elev al lui L. Fotiadis.

Hagi Dimitriu Elefterie din Arghirocastron(1751).

Hagi Ienachi Eustatie din Tesalia (1800).Hagi Ivanovici Hristofor din Sistov.Hagi Krimcev Anton din Cotel.Hagi Marcu (1812).Hagi Pop Zenobie, elev al lui Fotiadis.Hercule din Dacia (1813).Heliade-RAdulescu Ion, elev al lui Vardalahos.Hrisant, ierodiacon, bursier (1780).Hrisoscoleu Constantin, elev al lui L. Fotiadis

(1800).Iiristaris Mihail din Ianina, elev al lui L. Fo-

tiadis.Hristidis Mihnea din Stara Zagora.Hristidis Sivu din Stara Zagora.Hristodulidis Mihail (1800).Hristodulos din Castoria (1807).Hristodulos din Ianina, bursier (1780).Hristodulu Anagnostis (1807).Hristodulu Panaghiotis din Asia-MicA (1813 -

1820).Hristopoulos Atanasie, elev al lui L. Fotiadis.Hristovici Nicolae din Samokov (1820).Hristu Lambros din Ianina (1814).Hrisu Tomas (1800).Hypomenas Gheorghe (1690), elev al lui

Kyminitis.

Ianculeu Grigorie (1807).Ilarion, viitorul episcop al Argesului, elev al

lui L. Fotiadis.elev al lui Manase Eliade (1765).

loan, bursier (1780).loan din. Larisa, fiul arhimandritului Than,

bursier, (1780).loan, fiul gramAticului cAmArei, bursier (1780).Ioanichie, ieromonah, bursier (1780).Ioanid: Grigore, elev al lui Vardalahos.

218 ARIADNA CAMARMANO-CIORAN

Ioanu Constantin din Creta (1807-1818).Ioanu Constantin din Skyros (1813).Ioanu Emanuil (1797-1807).Ioanu Gheorghe din Dacia (1811-1813).Ioanu Gheorghe din Fililopol (1800).Ioanu Panaiotis din Ianina (1813).Ioanu Paraschevas din Sistov (1814).Iosif loan din Smirna (1814).Ipitis Petros (1707).Izvoranu Barbu, fiul marclui slolnic Radu

(1707).

Kyriachidis Teodor din Ruscluc (1814).Kyriachidis Vasilie din Trapezunt (1807).

Lambros Eustatie (1690), elev al lui Kyminitis.Lamotescu (1812).Latcu Constantin din Cozani (1814).Lacusteanu Mihai (1814, 1818).Litharas Avgheris din Carpenisi (1813).

Manu Constantin, elev al lui N. Ducas.Manuil din Tenedos, bursier, elev al lui

L. Fotiadis (1797).Marcovici Simeon.Matei Grigore din Dacia (1813).Mavros N., elev al lui Vardalahos.MAinescu Raducanu.Meitani, fratii.Merisanu (1812).Metaxopoulos Partenie din Trapezunt.Metodie, bursier (1780).Micsunescu Costache, bursier (1780).Mistachis Serghios din Pind, elev al lui

L. Fotiadis.Miuletu Dumitrache, fiul postelnicului Ior-

dache, bursier (1780).Moroiu Costache, elev al lui ,N. Ducas.Mustacof Hristu din Gabrovo (1807-1813).

www.dacoromanica.ro

N

NAnescu.Nenovici Vasile (1812).Neofit, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei,

elev al lui L. Fotiadis.Nichita, bursier (1780).Nicolae, bursier (1780).Nicolae din Arvanitohori (1748).Nicolae, sp Atar.Nicolaki, apoi vestit dascal In Bulgaria.Nicolau Silvestros din Ianina (1813).Nicolag Vasilie din Rusciuc (1807 - 1811).Nicolescu (1812).Nicolopoulos Constantin din Smirna, elev al

lui Fotiadis i Vardalahos.Niconatis Nicolae, bursier (1780).Nitoglu Gheorghe din Metovo (1813).Nula Toma (1797).

Orescu Dimitrie, e'ev

o

al lui N. Ducas.

Paladi Teodor.Pamberu Costache, fiul postelnicului Con-stantin, pamberu, bursier (1780).Panaiotis, fiul lui Ioan din Calamata (1807).Panalotis Ioan, bursier (1780).Panaiotis Sinopeus, elev al lui Kyminitis.Panaiotis Vasilie din Paramitia (1800).Pandele Ioan, elev al lui Vardalahos.Pantoleon Ioan din Dacia (1813).Papadopoulos Gheorghe (1814-1821).Papadopoulos Ioan din Tesalia (1813-1814).Papahrisu Gheorghe (1813).Papaioanu Nicolaos din Tricala (Trikki)

(1807).Papapanaiotu Ianacachi din Castoria, bursier

(1780).Papazoglu Paraschiv (1797).Papazol Constantin (1807).Partenie, ierodiacon din Antiohia, bursier

(1780).

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR 219

Pavlovici Hristache din Sistov.Pavlovici Partenie din Silistra, elev al lui

Porfiropouios, a ajuns episcop in Serbia,Pavlu, fiul lui Petru, bursier (1780).Pavlu Dimitrie din Gozan' (1811).Pavlu Dimitrie din Siatista (1813, 1814).PAtrascu Gheorghe, fiul logofAtului PAtrascu,

bursier (1780).Perrevos Hristoforos.Persianos loan, fiul mediculul domnesc Ema-

nuil Persianos (1807).Petalas Diamantis din Ttrnavo (sec. XVIII).Petrescu, trei copii al cluceresel Maria Pe-

trescu, bursieri (1797).Petrescu Nicos, fiul vistierului Atanasie

Petrescu (1807).Petridis Alexandru (1800).Petridis loan (1800).Petros din Arvanitohori (1807).Piccolos Nicolae Sayas, elev al luí Fotladis

Vardalahos.Poenaru Petrache, elev al lui Vardalahos.Popescu Alexandru (1818).Popov Constantin Anastasie (1807).Popov loan (1814).Popovici Andronachi din Bulgaria.Popoviri Raino din Bulgaria, elev al lui Neofit

Ducas.Poteca Eufrosin, elev al lui Vardalahos

Ducas.Preda, bursier (1804).Procopie, ierodiacon, nepotul profesorului

Neofit Cafsocalivitis, bursier (1780).Psimenos Mihail, fiul polcovnicului IonitA

Psimenos, bursier (1780).

Rilducanu, fecior de oameni de cinste clintrepAminteni, bursier (1802).

RAdulescu Dimitrie (1811).RAtescu Gheorghe, fiul postelnicului Matei

RAtescu, bursier (1780).Rizos Nerulos Iacob, elev al lui L. Fotiadis.RImniceanu Naum, elev al lul L. Fotiadis.

www.dacoromanica.ro

220 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

S

Saris Fotie din Tenedos (1800).Saris Mihail, elev al lui L. Fotiadis.Sayas Marinos din Rusciuc (1814).Scarlat loan.Schevas Gheorghe din Constantinopol (1807,

1811).Schinas Dimitrie, elev al lui Fotiadis.Schinas loan Gh. (1800).Schinas Mihail, elev a/ lui Vardalahos.Serafim din Tasos, elev al lui Kyminitis

(1700).Serafim, ieromonah, bursier (1780).Simeon din Dacia (1813).Sitaras Dimitrie din Smirna (1813-1818).SlAtineanu Iordache (1789).SlAtineanu Scarlat (17891.SlAtineanu Dimitrie, fill lui (1812).SofiaMu Paylu, burster (1780).Spiridon din Corfu (1800).Spiridon din Egina (1800).Statiras Panaiotis, elev al lui L. Fotiadis.Stefanidis Spiridon (1811-1813).Stoian Atanasie (1800).Stoian Gheorghe din Ambelachla (1800).Stolu Constantin din Dacia (1813).Sutu Alexandru, domn, fiii lui (1820).*tirbei Barbu (1812).$tirbel V., elev al lui Vardalahos.

T

Talanls Panaiotis (1807).Taras Dimitrie din Smirna (1814).Teodor din Peloponez, bursier (1780).Teodoru Panaiotis din Dacia (1813).Teodosie, ieromonah din Lemnos (1813).Teofan, monah din Dragomirna, bursier

(1780).T/rnovici Alexandru, bursier (1780).Toma din Siatista (1811).Toma Dania din Piad (1814).Tomescu DaniiL

U

Ulescu Constantin, fiul siltrarului NicolaeUlescu, elev al lui Fotiadis (1800).

V

Vamesu Ioan (1797).Vardalahos Constantin, elev al lui Fotiadis.Vaschidovici E. din Rusciuc.Vasilie Panaiot dac" (1813).Vasiliu Alexandru, elev al lui L. Fotiadis.Vasiliu Gheorghe din Ianina, bursier (1780).Vasiliu Mihail din Dacia (1811).VficArescu Gheorghe, fiul banului loan (1807).VAcArescu IenAchip, elev al lui N. Cafsoca-

livitis.Viiarescu loan (lnainte de 1714).ViicArescu Nicolae, elev al lui Fotiadis.VAciirescu Romul.Vidalu Marcos loan din Tinos (1814).Vilaras Alexandru, elev al lui Fotiadis.Vlastos Alexandru (1800).VIAdescu $erban, elev al lui Kyminitis.Vogoridis Atanasie.Vogoridis Petrachi, elev al lui Fotiadis.Vogoridis stefan, elev al lui Fotiadis.Voicu Dimitrie din Dacia (1811-1813).Volcu loan (1800).Voicu Manuil, viitorul dascAl In scoala iui

Laziir (1797).lioinescu Ion.

Z

Zafiridis Atanasie (1800).Zafirios, fiul lui Alexandru din Brusa (1807).Zaharla din Ardeal (1814).Zallchis (Zalicoglu) Grigorie, elev al lui Fo-

tiadis.Zarolanu Dumitru, fiul climArafulul Zarolanu,

bursier (1780).Zuca Chiriacos Anastasie (1807).

www.dacoromanica.ro

A

Acachios din Larisa (1820).Agathangbel, ierodiacon (1819).Alexandrachis Mihail din Creta (1820).Anastasiu Anastasie din Metovo (1818).Anastasiu Constantin din Agrafa (1818).Antonie, nepotul lui Veniamin din Lesbos

(1820).Antoniu Petros din Constantinopol (1818).Antonin Paisios din Patmos (1820).Atanasiu Constantin din Peloponez (1818).Atanasiu Constantin din Castania (1819).Atanasiu Constantin 'Aypoccpopver,oç (1819).Avgustis Atanasie Dimitrie din Ianina (1819).

Bal§ Glieorghe.Bal§ Gheorghe M.Bal§ loan, elev al lui D. Filippidis.Bal§ Stefan.Bartocea Dimitrie (1763).Man Gheorghe.Beldiman Alexandru.Branu Dimitrie, moldovean" (1814).Branu Gheorghe, moldovean" (1814).

Calicratis Manuil din Creta (1820).Callimachi Alexandru, fiul domnului Scarlat

(1814).Calinechidis Panaiotis din Caldeea (1818).Calinic, ierodiacon din Salonic (1818).Callonas Grigore din Creta (1820).Calusis Constantin clac" (1818%Canta Ianacachi.Canta Nicolae.Cantacuzino Matei.Candis Panaiotis Hristodulu (1818).Carp Constantin.Carp Nicolae (1818).Casandridis Mihail din Atena (1820).Casoglu Mihai clac" (1818).

Catargi Constantin, moldoveanu" (1814).Catargi Manolache.Cazimir RAducanu ,moldoveanu" (1814).Ciolacoglu Constantin (1818).Cogalniceanu Enache.Comingreli Glieorghe.Conachi Costache.Conachi Emanuil.Constantin din Constanta (1819).Constantin Vasilie (1818).Constantinidis Hristodulos din Zagora (1818.

1819).Coritas Nicolae Kc*cxXiiç (1814).Costache Vasile, viitorul mitropolit al Mol-

dovei, Veniamin Costache.Cromidi Alexandru.Cromidi Dimitrie.Cromidi Emanuil.Cusanghelu Rigas Ioan (1818).Cuza Grigore (1814).

Dimitrie din Peloponez (1820).Dimitrie loan din Ia§i.Dimitriu Antonie din Hydra (1818).Dimitriu Gheorghe din Carpenisi (1818).Dimitriu Panaiotis din Conita (1818).Dioghenidis Dimitrie (1818).Donici Andronache (1780).DrAghici Gheorghe.Duzoglu Stavris (1818).

E

Elefterie Constantin din Hydra (1818).Elefterie loan din Hydra (1818).

Galazetienis (reac<vrav11), ieromonah dinTaritana (1819).

Gavriil, ierodiacon din Atena (1784).Ghenadle, preot (1820).

APARTENENTA SOCZALA A ELEV1LOR 221

/ A .$ /

www.dacoromanica.ro

222 ARIADNIA CAMIARIANO-CIORAN

Gheorghe din Corint.Gheorghe din Creta (1814).Gheorghe din Tracia (1773).Gheorghe al lui loan din Zagora (1819).Gheorghiadis Panaiotis din Peloponez (1814)*Gheorghiadis Teodor (1820).Gheorghiu Constantin din Agrafa (1818).Gherghel, fratii.Ghica Dimitrie.Ghiulogiu Nicolae dac" (1818).Grigoriu Nicolae (1808?).

H

Hagigheorghiu Atanasie (1818).Hagigheorghiu Gurios (1818).Hrisoverghi Alexandru.Hristodulos din Anhialos.Hristodulos din Filipopole (1814).Hristodulos Alecu.Hristopoulos Anastasie din Peloponez (1820).

I

Iadiaris Mihail (1818).Iancu Costache.Ieremia, ierodiacon, fiul lui Avgustis din

Andros (1819).loan din Agrafa (1814).Joan din Nausa (1818).loan al lui Nicolae din Trapezunt (1818 -

1819).loan Dimitrie din Ia§i.loan Gheorghe, moldovean".Ioanu Apostolos din Smirna (1818).Ioanu Constantin din Constanta (1818).Ioanu Hristoforos Kupivaix (1818).loanu Mihail din Constantinopol (1818).Ioanu Nicolae din Agrafa (1818).Ioanu Rigas din Zagora (1818).Toil Daniil din Adrianopol.Iordache, logof At.

L

Lagu Gheorghe (1814).Lalopul Gheorghe (1814).LAcu steanu Vasile.Livaditis Dimitrie (1818).Livanos Lucas (1814).Livescu Vasile (1808).Lupu Gheorghe.Lusanghel Rigas.

M

Manuil din Creta (1814).Matei.Mavrodi Alecu dac" (1818).Mavrodi Ghcorghe dac" (1818).Melisinos Gheorghe din Patmos (1820).Miclescu Costache (1808).Mitoras Constantin din Me(ovo (1818).Moldovanu lfanolachi.

N

Neculcea (1809).Negre Tudurache.Neofit din Mitilene, ierodiacon (1819).Neofit din Peloponez, ierodiacon (1818).Nichifor din Mitilene, ierodiacon (1818).Nicodim Peristeriotis din Trapezunt.Nicolai.Nicolau Antonie moldovean" (1814).Nicolau Dimitrie.

P

Paleologu Constantin.Panaiotu Constantin (1818).Panaiotu (Panaiotadis) Dimitrie din Peloponez

(1818).Panaiotu Elefterie din Constantinopol (1818)-Panalotu Gheorghe dac" (1818).Pantazoglu Nicolae (1814).Papadopoulos Atanasie din Ianina (1814).Papaioanu Costis din Peloponez (1819).Parisiadis Dimitrie din Besictas (1814).Partenie din Agrafa, ieromonah (1814).

www.dacoromanica.ro

PAun Costache (1817).Petrov Gheorghie.Polihronis din Tracia (1768).Ponici Chiril (1809).Ponici Gavriil (1809).Pulu Gheorghe dac" (1818).

R

Radu Costache dac" (1818).Renieris Nicolaos Apostolu din Peloponez

(1818).Rigas din Pilion (1820).Roset Ilie Nicolae.Rosct loan.Roset Panaite.Roset Vastle.

S

Sachelarie Costache (1808).Sachelaropoulos Dimitrie loan (1819).SAulescu Gheorghe (1812-1819).Scavinschi Daniil.Sion Antohie (1798, 1805).State (1808).Stavris din Constantinopol (1814).Stefanidis (Stefanu) Margarit din Ianina

(1814-1818).

Stefanidis (Stefanu) Nicolae din Ianina (1814)..Stihis Mihail dac" (1818).Stoica loan.Strat[ulatj Grigore (1808).Stratulat Neculai (1780).Sturza Scarlat, elev al lui Nichifor Teotochis.

T

Tcodor din Silimnos (1820).Teodor IonicA.Teodoridis Iacob din Hydra (1820).

V

Vaos Gheorghe din Sifnos (1820).Vasilescu Vasilie.Vasilios din Silimnos (1814).Vasiliu Chiril dac" (1818).Vernescu loan (1818).V1rnav Gheorghe.VIrnav Vasile.

Z

Zorzopoulos Apostolos C. din Epir (1819).Zotu Dimitrie (1818).

APARTEN1ENTA SOCIALA A ELIIVILOR 223:

www.dacoromanica.ro

Capitolul VII

IMPORTANTA INVATAMINTULUIACADEMIILOR DOMNESTIPENTRU SOCIETATEA ROMANA

REGIUNEA BALCANICA

Invatámintul in limba, greacg a adus foloase insemnate societItiiculturii din tkile române. Indirect, prin invatamintul grecese, a fost

favorizatI dezvoltarea culturii române. Prin el s-au pus bazele studieriiclasicismului greco-roman si a patruns in tkile române, pe scarliluminismul occidental ; din Academilie domnesti au iesit o serie de figurireprezentative ale ckturarilor romani, ckora se datoreaz'a' renasterea cul-turalg romang, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui ur-mittor. Prin acesta a fost posibila; dezvoltarea unei literaturi roman° inlimba greacI si in limba, rom'ana ; s-a ridicat prestigiul tarilor dunkeneprin rolul pe care Academiile domnesti 1-au avut in sud-estul european.

Orga,nizarea invatamintului superior in limba greaca, initiat de domniiTornâni, patronat de ei si de marea boierimel, reflectä aspiratiile de cultur'agenerara' i superioarl ale societAtii românesti evoluate, care nu se maimultumea cu traditionala i anacronica cultura slavonA. Acordind prioritatelimbilor de circulatie largá, societatea romá,'neasca pl.raseste, la sfirsitulsecolului al XVII-lea, o limb& strict legata de trecutul religios, pentru aadopta limba clasicá veneratA, de eruditia umanista" 2. Iatà cum apreciaza,'.acest fenomen istoricul literar N. Cartojan : Limba grea&ä, deschideadeci pentru poporul nostru... o largA perspectiva, cátre filozofia i litera-tura c1asicit4ii eline, care in Apus alcAtuia, algturi de cultura lating,temelia renasterii" 3.

Asadar, primul rol cultural al invAtAmintului grecesc a fost treptatainlAturare a culturii slave, care se rezuma la literatura de cult si hagiogra--ficA, carti populare, nomocanoane, citeva letopisete, care la rindul lor

a In vremea aceea Wei cei mai autentici patrioti romilnl nu concepeau cA studiulillozofic l tlintifIc desfAsurat In Acadendile domnesti s-ar fi putut preda In limba romini.

a Alexandru Dutu, Coordonate..., p. 24-25.3 N. Cartojan, Istoria literaturti, vol. III, p. 204.

www.dacoromanica.ro

IMPORTAIITA /INVATAMINTULT.T1 225

fuseserg tAlmAcite din tezaurul bizantin, i citeva serien i istorice serse inslav5, dura modelele bizantino 4. Limba gread, insemna pentru culturaromân/ din acea epoc5, un pas inainte. C/rturarii români, prin limbacultura greacA, se ridicau la trepte mai inane decit le perraitea culturaslav6, incontestabil mai putin dezvoltatI decit cea, greacg.

Prin invklmintul evoluatnu static cum au afirmat unii dinAcademiile doranesti i prin cel dobinipt cu inv/tatii profesori greci par-ticulari se deschideau tinerilor romani largi orizonturi de culturA. Procesulde dezvoltare a invät/mintului in limba greacä, a constituit o fazg pregg-titoare, care a inlesnit dezvoltarea de mai tirziu a iluminismului in limbanationalg. Intervalul de un veac i jum/tate de afirmare romanea,scA instraie grecesti" constituie un important capitol din istoria invät/mintului

culturii române.Limba gread, s-a impus pentru c5, era limba bisericii ortodoxo, dar

pentru cá avea, o traditie milenarl, se distingea prin aureola clasicismuluicien i gindirea bizanting, care au generat umanismul i neoclasicismuloccidental, acel curent puternic ce s-a dezvoltat in secolul al XVIII-lea.Neoclasicismul, cu tendinte de imitare a culturii vechi, avea un caracterpronuntat democratic, populariza dragostea de libertate i lupta impotrivadespotismului. Fauritorii neoclasicismului occidental alegeau subiecteliterare din faptele antichitätii. Ei au fAcut din tragedie o scoa,15, de filozofie,de morada, de patriotism, de virtute. Mai toatä literatura iluministä sebazeazg pe astfel de subiecte. Cultura greco-latinä, spune Gh. Gutu, aalimentat timp de 2000 de ani, aproape neintrerupt, cultura europea,n/tine o parte atit de insemnat/ in dezvoltarea culturilor moderno nationale,In operele lor literare i artistice, in formarea oamenilor lor celor mai deseaml... De fapt nu este epocl in istoria culturii moderne pîná in secolulal XIX-lea, n-a existat o perioad/ de Tuflorire a fortelor spirituale de dez-robire a omului si de abolire a restrictiilor opresive sociale, politice, ideolo-gice in care sä, nu se poat/ descoperi germenii ideilor i stärilor de spiritinculcate in constiintkle luminate prin cultura greco-lating (Renastere,Reform6, secolul luminilor, avintul stiintelor in secolul al XIX-lea). In_operele clasicismului Out frAmintate problemele economice, sociale si poli-tice care adeseori i ast/zi îi au valoarea lor" 6.

Profesorii Academiilor domnesti, stimula,ti de curentul neoclasicis-imului occidental au contribuit la perpetuarea traditiei clasicismuluiimbinindu.-1 cu gindirea iluministg, au pregAtit renasterea cultural/ insud-estul european.

In capitolul : Conlinutul invaldmintului am ar'ätat cá in Academiiledomnesti a fost introdus inca, de la inceput un invAtImint laic, care a deprinssocietatea romang, cu capodoperele clasicismului greco-roman care nu aufost nicaieri atit de stäruitor studiate ca in Academiile domnesti.

4 Pentru cultura romAnit In limba slavii cf. Istoria Romtinie t, vol. II, p. 671-677, siistoria litercdurii romtine, vol. I, p. 261-289.

5 Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 253.G. Gutu, Antichitatea clasict t., p. 267 fi 268.

16 o. 363

www.dacoromanica.ro

226 ARLeiDNA CAMARIANOCIORAN

Aceste opere clasice, care fac parte din patrimoniul culturii univer-'sale, au avut o indoita importan ta pentru societatea româna. In secolulal XVIII-lea ele au jucat un important rol educativ, iar la inceputul seco-lului al XIX-lea, cum vom vedea mai jos, vor deveni §i. un serios imboldpentru lupta de eliberare nationala f}i social. Poemele homerice, tragediilelui Sofocle kii. Euripide, operele lui Plutarh §i altele au contribuit la formareagustului societatii romane pentru literatura laid, f}i. pentru apreciereafrumosului. Studierea operelor clasice a contribuit la cunomiterea valorilorliterare, morale §i pedagogice ale antichitatii. Ele ofereau elevilor exemplede morala cetateneasca, de eroism pina la sacrificiu, de abnegatie, dedragoste pentru libertate, de dreptate sociala §i de demnitate umana. Inoperele parenetice studiate se gaseau sfaturi pentru buna cirmuire a popoa-relor, modele de state ideale §i. de cirmuitori ideali, se aratau cirmuitorilordatoriile lor fat& de cetateni f;4i ale cetatenilor fata de forurile conduc/toare.

Carturarii romani citeau literatura scrisa In limba greaca nu dinsn.obism, cum s-a afirmat adeseori, ci din convingere ca asimilarea culturiigrece§ti clasice insemna In acea vreme pentru societatea romAna, gradul celmai inalt de aspiratii culturale. Cultura elenica delecta spiritul cititorilor,dar le oferea §i precepte de conduitä.

Posedarea limbii grece§ti, studiatit In Academiile domne§ti, ofereaposibilitati de dobindire a unei culturi superioare in toate domeniile. Inepoca mai veche, kcturile carturarilor se rezumau la cartile religioase,carti populare §i cronici. In secolele anterioare secolului al XVIII-lea s-amanifestat in tarile române o puternica activitate istoriografica, a dominatgenul cronicilor. In secolul al XVIII-lea insa gusturile arturarilor se schim-ba. Nu mai sint pretuite acele cronici lungi de la descalecat", ci cronicimai smite, multe din ele fiind rimate 7. Acum societatea romana estepreocupata de filozofie. Limba greaca inlesne§te studiul filozofiei neoaris-totelice la inceput apoi §i. al filozofiei moderne. Gindirea iluminista §i§tiintele pozitive se studia,za evolutiv in raport cu dezvoltarea lor in lumea§tiintifica occidental/. 0 alta inovatie : secolul al XVIII-lea este epocatraducerilor atit in Occident eft r;ii in Orient. L'élément de l'imagination,de Poriginalité, fait défaut a ce représentant de l'Aufklärung hellénique :ce qu'il demande c'est la connaissance aussi étendue et aussi précise queposible" 8 Dimaras afirma cele de mai sus relativ la Catargi, dar se potaplica tuturor c'ärturarilor greci r;ii romani, care au dat o serie de traducen.Domnii f3i. boierii romani pun pe carturarii cunoscatori de limbi strain°sa traduca in limba neogreaca opere cu continut variat din limbile occiden-tale sau din limbile greaca veche f3i. bizantina. Datorita cunomterii limbiigrece§ti, carturarii romani pot savura acum nu numa,i capodoperele anti-chitatii, ci §i capodoperele culturii occidentale, care se traduceau mai detimpuriu in limba greaca.

*7 In secolul al XVIII-lea s-au scris numeroase cronici emote ; 18 din ele ant editate

lntr-o frumoasA editie criticA, In care slut grupate toate manuscrisele cronicilor respec-tive, de Dan Simonescu, Cronici 0 povestiri romeine#i versificale, Bucuresti, 1967.

8 C. Tb. Dimaras, La Gréce..., p. 35.

www.dacoromanica.ro

IN:PORTANTA INVATAMINTULUI 227

In secolul al XVIII-lea, grecii nu se indreptau numai catre autoriiclasicismului elen, ci §i catre spiritele luminate ale prior europene. Se-colul al XVIII-lea reprezina, pentru popoarele care aveau o burghezieevoluatä, o epoca de regenerare §i creatie. Burghezia, greaca, datoritaconditiilor economice create de amploarea pe care o lua,se navigatiacomertul, ajunge mai de timpuriu la un inalt grad de dezvoltare, pe careclasele sociale corespunzatoare din celeladte tari balcanice feudale il voratinge ceva mai tirzin. Ideile iluministe occidentale au inceput fuel dina doua, jumatate a secolului al XVIII-lea s deving un bun al societatiiburgheze grece§ti. Limba greaca, studiata in Academiile domne§ti, a in-lesnit dezvoltarea iluminismului in tarile române, punind societatearoman/ in contact cu valorile §i curentele occidentale inaintate ; ea a fostun instrument de vehicular° a ginclirii filozofice §i §tiintifice noi in tarileromâne. Ou ajutorul cärtilor grece§ti, care circulam aici in numär mare,cu ajutorul profesorilor greci, care in majoritatea cazurilor faceau studiiIn Occident §.1 alcatuiau manual° ultramoderne ce reprezentau ultimulcuvint al gindirii §i al descoperirilor §tiintifice, ideile secolului al XVIII-lea,valorile iluministe, pe care ei le asimilasera in contactele cu societatea oc-cidental, erau tramsmise §i elevilor ion din Academiile domne§ti.

Limba greaca a jucat deci, in cadrul societatii române, un rol util,gräbind orientarea carturarilor români spre noile curente filozofice, so-ciale §i politice, care au contribuit la concretizarea idealurilor romá'nenationale. Iluminismul apusean, care a patruns in tärile române primfiliera greaca, a trezit spiritele spre o &dire critica asupra societatiispre o conceptie despre lume eliberata de teologie §i dogmatism" 9. Priacultura oferita de invitamintul Academiilor, care vehicula cultura oc-cidentala, s-au format curente de reinnoire a gindirii §i, in genere, a cul-turii roman°.

Unii istorici afirma ca in tot timpul cit a tinut regimul fanariot, inárile române au domnit obiceiuri orientale §i cultura inapoiata, sau

91invItAmintu1" §i intreaga schema culturala" au avut forma fanari-°tea" (Al. Dutu, Explordri..., p. 114). Dar din cele aratate mai sus s-a.dovedit tocmai contrariul. In a doua jumatate a secolului al XVIII-leaIn societatea roman& a patruns un intens colorit apusean.

Incontestabil ca au existat §i contacte directe cu iluminismul oc-cidental, dar aceste contacte se manifesta ceva mai tirziu. lata citeva.exemple : Nicolae Cercel pune in circulatie in tgrile romäne, prin cursu-rile sale de matematica, gindirea reprezentantului de seam& al ilumi-nismului german, Christian Wolff. Acela§i curs va fi predat §i in limba.româna de catre Gheorghe Lazar, dar abia peste o jumatate de veac.Aceea§i constatare o facem §i pentru Logica lui Heineccius. Manualullui, tradus in 1781 §i predat de profesorul Academiei ie§ene, loan Puneosva fi predat in limba româna de Eufrosin Poteca dupa 1825. ProfesorulSt. Canelos a predat dupa manualul de matematica al lui Francoeur in

Istoria gtndirii sociale ;i fitozofice In Romdnia, p. 119.

www.dacoromanica.ro

228 AR1ADNA CAMARLANO-CIORAN

limba greacä, Ion Helia,de-Itädulescu, elevul lui, Va preda dupä acelasimanual in limba românä peste a,proa,pe un deceniu.

Logica lui Condillac, studiatä Ina, de la inceputul primei decade asecolului al XIX-lea in limba greacä, va fi preda,t1 si in limba românä deL. Erdeli in a treia deca,d5, a acestui veac. Istoria universalä a lui Rollin,tradusä in greac5, in 1750 si studiatä mult in Academiile domnesti, eracuprinsä peste aproape un veac, in 1848, in Biblioteca" p15,nuitg, de IonHeliade-Rädulescu.

SA, lu'ä,m si un exemp/u din literaturä. Opera lui Fénelon : Aventurilelui Telemac. Pentrn a atrage a,tentia, color ma,ri asupra da,toriilor pe carele aveau fafá de popor, Gheuca a incura,jat traducerea, si difuzarea, opereilui Fénelon"10. Dar cei mari au putut afla ca,re le erau datorffle fatä depopor cu mult mai inainte, mind la dispozitia, lor o bogatä literaturä pare-netic§, : parenezele lui Aga,pet cgtre impäratul Iustinia,n, pareneza, luiTeofilact cätre Constantin Porfirogenetul, discursul lui Isocrate cltreNicocles si discursul cätre Demonicos atribuit tot lui Isocrate precurn sivestitul discurs al lui Synesie cAtre impäratal Arcadio, tra,duse In neo-greacl de Kyminitis si dedica,te lui Constantin Brincoveanu. Opera pare-netic5, atribuitä lui Vasilie Macedoneanul cgtre fi-al säu Leon tra,dus5, in1691 in neogreac5, din ordinul lui Brincovea,nu de Hrisant Notara, a fosttipäritä in Bucuresti. Aceste opere eran cele mai nimerite in.drepta,re debunä cirmuire pentru fericirea poporului, eran opere de aur mai valo-roa,se chiar deck aurul" indreptate ma,i toate impotriva, despotismului.Asemenea opere parenetice au circulat intens in tärile române, mai intliIn limbo, grea,c5, si a,poi in traducen i române din greceste. De exemplu Ca-pitolele parenetice ale lui Agapet a,u fost citite In greceste de ConstantinCantacuzino, Ba,rbu Izvoranu, Constantin Rosetti, Cezar Bolliac si dealtii, precum probea,z5, ex libris-urile al/ate pe ma,nuscrise. Mai era operalui Marlia,nus, Theatrum, politicum..., tradusä In neogread, de predicatoruleurtii domnesti, loan Avramie 11, §i citeva, pareneze scrise chiar pe pämin' tulromânesc. Pe ling5, bine cunoscuta, oper5, atribuitä lui Neagoe invag-turiIe cdtre fiul situ Teodosie, mad cunoastem Sfaturile lui Maid, al Mirelordare Alexandru Ilia? (1616-1618) iesite de nenumAra,te ori de sub teascu-

" Al. Data, M4carea iluministd moldoveand. . ., p. 919. Intr-adevAr opera lui Féneloneste o scriere tipicA a iluminismului francez. Romanul : Les Aventures de Télémague scrisde Fénelon pentru educarea elevului sau, ducele de Bourgogne, va deveni In scurt timp ocarte populara moral-educativa pentru Intreaga EuropA. Fiind o satirli politicA, punctul deplecare al opozitiei Impotriva regimului lui Ludovic al XIV-lea, o satirA la adresa luxuluicurtii si a ambitiilor razboinice ale regelui asbolut, exemplarele primei editii, aparuta clan-destin, au fost confiscate si distruse, dar au urmat numeroase altele precum si traduceriIn mai toate limbile europene. Ne dam seama de succesul uimitor al acestei opere daca neglndim ea un editor francez anunta In 1812 ca va publica pe Télémague In urmatoarele limbi :francezA, neogreaca, armeana, italiana, spaniolA, portughezA, engleza, germana, olandezA,rusa, polonA, strba, precum si In versuri In greaca clasicA si latinA. Editorul nu a pututinsa Invinge dificultAtile unei asemenea editii poliglote si intentia sa nu s-a Infiiptuit. (Cf.introducerea la traducerea lui Télémague In neogreack fAcutA de Constantin Stamatiadis In1864). Ap se explich Iaptul a au aparut si apar si astAzi numeroase traduceri In diferitellmbi. In limbile greacA si romAna aceastA opera a apArut In repetate traduceri o editii.

u Arladna Camariano-Cioran, Traducerea greacd a Teatrultd politic" ..., Bucuresti, 1943.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA fINVATAMINTLILIn 229

tile venetiene, Bfaturile cretino-politice eltre $tefan Cantaeuzino, alcatuitede Antim Ivireanu si publicate la Bucuresti in 171512, precum si Sfaturilelui Nicolae Mavrocordat catre fiul su Constantin, scrise in 1727 13. Acestepareneze cu tendinte mai vadit entice impotriva despotilor si asuprito-rilor decit opera lui Fénelon, crau puse la dispozitia celor mari" In limbagreaca, si multe din ele si in traducen i din greceste In romana. Carturariiromâni din Moldova si Tara Romaneasca nu au trebuit sa astepte pia,in 1772, cind se traduce in limba, romana opera lui Fénelon, ca s'A ja con-tact cu aceasta opera iluminista si s'A aprofundeze gindirea, scriitoruluifrancez. Traducerea in neogreaca a lui Atanasie Skiadas, tiparitä in 1742si difuzata in sute de exemplar° 14, le era mai accesibill carturarilor ro-mani cleat traducerea romana, din care se cunoaste o copie din 1772, unadin 1780, una din 1783 si citeva din secolul al XIX-lea 15. Dovada cátraducerea greaca a operei scriitorului francez a circulat in tarile romanesi a fost cunoscuta de cärturarii romani inainte de a fi tradusa in romanaeste faptul ca traducatorul roman nu foloseste textul francez, ci se ser-vest° de intermediarul grecesc pentru a imbraca opera lui Fénelon InMini& roman'A.

Cazul amintit de Al. Dutu, relativ la Floarea darurilor, ca dupatiparire si-a largit deodata cercul cititorilor, iesind dintre zidurile m'Anasti-rilor 16, se potriveste si tiplriturilor grecesti. Clrtile in limba, groaca erandifuzate in toata zona sud-estului europea,n, undo aceasta limba se im-punea, ca instrument de cultura" (Al. Dutu, Coordonate..., p. 49) dar eleau circulat mai ales in tarile romane.

Iatl, deci, un aspect al importantei In.vatamIntului in limba greaca.Datorita acestuia tineretul roman a cunoscut gindirea fli. spiritul ilumi-nismului european. Dad, acest invätämint ar fi fost retrograd si obscur,cum se spune, am putea admite CA a frinat dezvoltarea culturii in tarileroman°, dar un invatamint care oferea tinerilor studiosi sistemele filozo-fice moderne si descoperirile stiintifice noi, fiind aproape la nivelul inva-tamintului similar occidental si mergind parade' cu acesta, nu putea decitsa largeasca orizontul de cultura si de gindire al elevilor. Educatia filo-zofica, stiintificl si literara a naai multor generatii se datoreste invata-mintului din Academiile domnesti, s-a asigurat generatiilor de intelectualidin secolul al XVIII-lea si de mai tIrziu in pa,trie o solida cultura clasica"

12 Sfaturile lui Antim Ivireanu sine o colectie de sentinte, cea mai mare parte spi-cuite din operele parenetice ale lui Agapet si Pseudo-Vasilie Mace(loneanul. Cf. GeorgeIvascu, Istoria literaturii..., p. 233;

13 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, op. eft., p. 219.14 Alte traducen i in limba greack printre care este si una lnainte de 1731, dém in bio-

graft lui Dimitrie Govdelas, despre care tratfim In studiul nostru Pro fesorii Academiilor dinBucure$ti f i Riff, ce se va tipAri in curind.

15 Al. Dutu, Migarea..., p. 913, note 6. AI. Dutu opineazA cA traducerea in roménéa lui Telemac este un contact direct cu originalul francez, iar despre At. Skiadas, traducA-torul operei lui Fénelon, afirmé cii a tradus opera lui Gracián El Criticon. Cf. Coordonate...,.p. 240 si 244. George Ivascu, atribuie traducerea operei lui Fénelon lui Atanasie Caraioannis,1st, lit. rom., p. 289.

14 Al. Dutu, Un livre de chevel..., p. 516.

www.dacoromanica.ro

230 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

(George Ivascu, 18t. lit. rom., p, 224). Cunoasterea limbii grecesti ajuta pecarturarii romani sa se foloseasca de &Asti grecesti, de traducen i din limbileoccidentale care circulau In mare numar in acea vreme in tarile romane.Aci, unde se pastrase o relativa autonomie, se putea citi once carte pro-gresista. Cartile grecesti de felul acesta, iesite de sub teascurile venetiene,dar mai ales de sub cele vieneze, se bucurau poste, in Wile romane, de omai mare raspindire decit in regiunile grecesti, uncle se exercita contro-lul Portii si al clerului obscurantist. Ceea ce era oprit i interzis la Con-stantinopol, fie de autoritatile turcesti, fie de cercurile conservatoare alepatriarhiei, se putea difuza liber in tärile romane 17. Asa se explica faptul

Bucurestii i Iasii au devenit centrele iluminismului greco-romansud-est european.

Aceastä cultura greco-romanl, inspiratä de ideile si de gindirea seco-lului luminilor, nu se manifests, numai In cele doul capitale : Bucurestisi ; ea pätrundea ping, In cele mai indepArtate unghere ale tärilor ro-mane 18. Nu se poate, asadar, spune câ in secolul al XVIII-lea cultura

17In anumite cazuri 0 In anumite Imprejurari se luau §i aici mAsuri de interzicere aunor opere socotite subversive sau ateiste, dar din astfel de cazuri izolate nu trebuie sa gene-ralizam i sa afirmAm cA asemenea masuri luate de domnii fanarioti aveau drept scopbwirea culturii romane. Multe masuri de felul acesta au fost Mate i dupA desfiintarea regi-mului fanariot de cdtre domnii pamInteni. De exemplu se §tie cA In a treia decade a seco-lului al XIX-lea va fi interzisA reprezentarea In limba romana a tragediei voltairiene Brutus,care fusese reprezentata cu mult succes In a doua decada a acestui veac. Desigur interzi-cerea reprezentarii tragediei voltairiene nu a fost ordonata de domnul roman pentru a Ira-bu0 cultura romana, ci a fost dictate de anumite Imprejurari politice. 0 dovadA graitoareca domnii fanarioti nu au frInat dezvoltarea cultuxii romane, ci din contra au Incurajat-o,este numeral tipariturilor apdrute In Wile romane. DacA In secolul al XV II-lea, dintr-untotal de 145 de tiparituri aparute In opt decenii numai 53 slut In limba romana, In secolulregimului fanariot, In curs de §apte decenii, dintr-un total de 268 de tipArituri, 231 slut Inlimba romana. Cf. Istoria Romdniei, vol. III, p. 265 §i 532.

18 De pilda In ora§ul Hui au putut ajunge mai multe cart' grece0i ca : Gramatica luiD. Darvarls, Epistolarul lui Coridaleu, Metrica lui Zenobie Pop, Biblioteca greacd a lui AntimGazis (cu iscalitura lui Matei Milo), 'Ano.84)xl Tiáv 7rut8cov, tradus de Spyridon Vlandis In1790 dupe Magasin des enfants al scriitoarei franceze Leprince de Beaumont, Istoria universalà,compilata din scrieri engleze, franceze i italiene de Gheorghe Constantin din Ianina, aparutaIn 1759, Istoria universald de Const. Cumas, Istoria lui Goldsmith tradusa In greaca de Di-mitrie Alexandridis, Cdleltoria lui Cyrus a englezului Ramsay, care s-a tradus din francezaIn greaca, In 1783, Istoria Chinei, compilata din scrieri engleze, franceze i italiene de Gh. Con-stantin din Ianina, apAruta In 1763, Istoria lui William Robertson, care a facut gloria auto-rului, tiparita In neogreaca In 1794, Geografia Romelniei de Daniil Filippidis, Istoria Daciei deD. Fotino (semnata Gherman arhimandritul), Logica i Fizica lui Coridaleu, Logica lui CondillacIn traducerea lui Daniil Filippidis, Elemente de filozofie de Francesco Soave In traducerea luiGrigorie Constandas, Astronomia lui Lalande In traducerea lui Daniil Filippidis, tratatele dematematica i fizica de Const. Cumas, CdIlltoria lui Anaharsis de Barthelemy In tradu-cerea greaca a lui Hrisoverghi l altele. Cf. N. Iorga, Cultura viala sociald romeineascdsub vechiul regim, p. 7-11. In biblioteca seal din Ploie§ti au ajuns mai multe carti grece§ti,ca de pilda : vestitele Cugetdri ale lui La Rochefoucauld, Povestirile morale ale lui Marmontel,Elemente de filozofie morald de Vamvas, cartea lui M. Hristaris, Operd elementard despre eticdpi fericire, cartea tostului domn Alexandru Firaris, Bdarropog iv Bopuaivct (cu Insemnarea:Eu Cuparu0 Alecu al jupan Iancu cofetaru), Gramatica lui Visarion Macris (cu iscalitura lui*tefan Rudeanul), opera lui Mihail Perdicaris, rIpo8LoExilaxç cig ròv 'Epts.-7pov, Neofit Ducas,Retort i altele. (Revista istorica", V (1919), p. 69-71, 73 0 76). Metamorfozele lui Ovidiu,publicate la Viena In 1798, se gAseau la Tutova (Revista istoricA", XI (1925), p. 304). La

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA NVATAMINTULUI 231

greaca nu a afeetat dectt o patura snbtire din rindul intelectualilor (Alex.Dutu, Explorciri..., p. 49-50) Ne putem pronunta fara shard, spuneelenistul °oust. Erbiceanu. (Cronicarii, p. XXXII), ca In Valahia, de pe la1600 si ping, In 1821 toata pAtura social */ mai Inalt i doritoare de a invatacarte stia greceste. Pot afirma ca chiar amploiatii i slujbasii inferioriIn capitala prin districte vorbeau i scriau greceste, apoi multi dintreromAni scriau in greceste mult mai coreet decit multi din greci...".

Incontestabil ca au fost i carturari romAni cunoscatori ai limbiloroccidental° si in bibliotecile lor se gäsean opere in limbile : latina, franceza,italiana i germana, dar aceste cArti, aflate In bibliotecile boieresti, nuputeau avea ecou mai larg In societate, pe and traducerile In greaca aleacelorasi opere circulau In sute de exemplare, eran procurate i citite deun numar de oameni in.discutabil mai mare 19. Procentul cunoscatorilorlimbii grecesti in comparatie cu cei care posedau limbile occidentale eracovIrsitor mai mare. Numarul elevilor care au urmat cursurile Academiilorera de ordinul miilor.

incepind din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se folosestesistemul prenumerantilor pentru o difuzare eft ma,i larga a tipariturilor.Pentru ca oricine BA se convinga de larga circulatie a cartilor grecesti intarile romane, nu numai In cercurile grecesti" cum se credo 20, ci madales In cercurile romAnesti, nu are decit sâ arunce o privire asupra lis-telor de prenumeranti aflate la aceste carti. Se va constata astfel ca dad,nu majoritatea, In once caz o mare parte din prenumeranti slut din t A-rile romAne i cä acesti prenumeranti slut romani 21 Din lista prenume-rantilor la Elementele de matematica ale lui D. Govdelas rezulta ca 169 deexemplar° au circulat Intarile romAne. Un caz si mai elocvent este cartea

mkastirea Cosala se pAstrau In 1925 mai multe arti grecesti ca : Gramatica geograficA a luiFateas, Gramatica lui Lascaris, Enciclopedia lui Stefan Comitas, Istoria Romdniei de DaniilFilippidis, artile populare Halima si Alexandria si altele. (Revista istoria", XI (1925), p. 252).

Costache Negruzzi, ca toti arturarii romAni, avea o bibliotea bogatA In publicatii gre-cesti. DAm citeva titluri : Logica lui Condillac tradua de Daniil Filippidis, Dialogurile lui Focion,Istoria lui Domairon, Pdslorif a din Alpi a lui Marmontel, Zadig al lui Voltaire, Geografia luiGaspar, Enciclopedia elaboratA de Lassanis i Ghenadie, Hofii lui Kotzebue etc. (Revista isto-ea", IV (1918), p. 93-94). Toate artile de mai sus sInt In traducere greacA. MAnAstirea Galatadin Iasi avea In 1727 o bogatA bibliotea In arti grecesti i latinesti. (Istoria literaturii romdne,Bucuresti, 1964, p. 527).

IatA doul exemple : Din Scrisorile lui Synesie traduse de profesorul Cafsocalivitiseditate de profesorul Grigorie Constandas, 150 de exemplare au luat drumul Bucurestilor

IndatA dupA tipArire, iar din opera lui N. Mavrocordat 6>LXG9-iou n&pepycc, editatA de acelasiGrigorie Constandas, 150 de exemplare au fost trimise la Iasi si Ina 150 de exemplare laBucuresti.

20 Al. Data, Miscarea iluministd. ., p. 913.21 De pildA lista prenumerantilor din Islioç 'Eporr6xpisoç, prelucrarea In neogreaa a

poemei cretane fAcute de Dionisie Fotino, dar care ti are originea In literatura medievali fran-cea, ilustreazi cele afirmate de noi. In aceastA listA, Intllnim membrii familiilor : Ban-coveanu, Filipescu, Cretulescu, Golescu, VicArescu, SlAtineanu, BAleanu, RacovitA,SAIAceanu, Dudescu, Nenciulescu, GrAdisteanu, Bengescu, Clmpineanu, Cornescu,LAcusteanu, FArcAsanu, FAlcoianu, Glogoveanu, Cocorescu, Voicu, Stehlnia, Voinescu, Gre-ceanu, Butculescu, Petrescu, Bobescu, Dedu, Sturza, Bals, Roznovanu, Pascanu, Neghel,Beldiman, DrAghici, Bucanescu, Negruzzi etc. etc. Credem cá once comentariu este de prisos.Numele prenumerantilor sint grAitoare. Astfel de documente ilustrative slat foarte multe.

www.dacoromanica.ro

232 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

istorica cuprinzin.d biografia lui Napoleon : Xeiglypcopov ix g `AyEaç`EXinç tTadus5, in 1818 din limbs, francez i inabog&titg cu note de N.Scufos. Lista prennmerantilor ne probeaa, cg peste 300 de exemplar°din aceastA, istorie a lui Napoleon au circnlat in tgrile noastre 22 Tratatulde filozofie al lui Soave tradus de Grigorie Constandas a avut de asemenea,o larg6, circulatie aici precnm probeaz5, lista prenumerantilor 23Din Istoria sinopticd a Greciei a lui Vasilie Papa Eftimiu, 213 exemplarean circulat in Va'rile romfine 24, iar din Geografia lui Gaspar, tradusg deChiriacos Capetanachis, 177 de exemplare. La Retorica lui Vardalahoss-au inscris prenumeranti pentru 107 exemplare, din care 104 eran pentruBncuresti i Craiova 23. Din gramatica limbii franceze a lui Mihail Partu-las : Fpcy.p.wrocil yocUtx1)..., Viena, 1814, 428 de exemplar° au circulatIn t'alrile romAne.

Preferintele pentru cktile grecesti se mentin i dupg inlaturarearegimului fanariot, fapt care dovedeste c6, nn domnii fanazioti impuneaulimba si cultura greacA, cum se afirmg. 18toria universald tradusg in limbagreacá dup6 textul german al lui G. G. Bredow de loan Scarlat i publicatlIn 1828, are mai multi prenumeranti romani26. Aceeasi constatare o facemsi la 18toria moderna' a grecilor tipäritä in 1838. Putem spune cg, din listaprenumerantilor nu lipseste aproape nici un nume de boier roman.

Afirmatiile noastre despre larga circulatie a cärtii grecesti in tärileromäne sint int grite si de märturia lui Zaharia Carcalechi din 1826 inprefata Povaptitorului tinerimii 27. Aproape CA nu exista carte greceasa,

22 AceastA carte se va traduce din limba greacA si In romAnA si se va tipAri In 184623 Iath citeva nume : Mitropolitul Veniamin Costache, episcopul de Roman, beizadeaua

Scarlat Ghica, marele postelnic Dimitrie Mann, marele logofAt Costache Ghica, marele comisloan Bals, marele spAtar Dimitrie Saul, marele vornic Costache Vasile, marele vistier GheorgheRoznovanu, marele logofat Gheorghe Pascanu, marele logofAt Constantin Bals, marele vornicTeodor Ba/s, Constantin Paladi, marele postelnic Dimitrie Sturza, marele vornic CostacheSturza, marele vistier Grigore Sturza, al doilea logofAt Matei Crupenski, marele postelnicConstantin Vasile, marele comis Costache Conachi, Constantin Carp, Costache Tigaras, egu-menii mAnAstirilor : CetAtuia, Galata si RAchitoasa si multi altii. Dar si numele multor abo-nati din Constantinopol ne IndreptAteste sA credem cA 1 ei au pus exemplarele /or In circu-latie In /Arlie romfine.

24 Un numAr de 51 de exemplare, precum rezultA din lista prenumerantilor, erau pentruprofesorii i elevii Academiei domnesti din Bucuresti.

36 Pentru prenumerantii din cArtile lui Vardalahos cf. studittl nostru Profesorii Aca-demiilor din Bucuresti si Iasi, ce se va tipAri In curind.

26In fruntea listei tint cei patru fii ai domnului pAmintean Scarlat, Grigorascu, Pana-ghiotache i Dimitrache Ghica, viitorul presedinte al senatului. Apoi urmeazA Apostol Ar-sachi, Dimitrie Manu, Costescu, Gh. Golescu, Gr. BAleanu, Mihail i Dimitrie Racovitii,Ioan sl Aristide, fiii lui Alex. Ghica, loan Filipescu, Toma Filiti, Al. CAlinescu, Marioara DrAgA-nescu, Elena Cretulescu, Gheorghe Arion, Const. i Gh. SlAtineanu, Const. Cernovodeanu,Emanuil BAlAceanu, Dim. Bobescu, Alex. LipAnescu, Nic. GAnescu, Dim. Mttnescu, Gr. Liicus-teanu, Alex. Dedu, fratii Tigaras, Alex. Budisteanu, BAnicA Perieteanu etc. etc. Lista prenu-merantilor este prea lungA ; am spicuit numai clteva nume. Cf. si Revista istoricA", vol. XXIV(1938), p. 122-125. Aceeasi constatare se poate face si in 1845. Cercetind lista de prenu-meranti la o comedie a lui Molière: rcepoiag 6 ix Nau6lippecç 6 t71X6vunoç frrep.c4v se con-.stattl cii din 228 de exemplare trecute In lista prenumerantilor, 192 slut pentru romani si numai36 pentru greci.

" Prefata lui Carcalechi este reprodusi de Ioan Bianu i Nerva Hodos, Bibliografiaromdneascd veche, III, p. 499-503.

www.dacoromanica.ro

ENSPORTANTA IMATAMINTurATI 233:

care sg, nu fi fost difuzatä in Ohio noastre. i cgrtile grecesti apäreau in-tr-un numär impresionant de mare.

Aceste cArti grecesti eran instrumente de culturl nu numai pentrutinerli greci, ci in egalg, mäsurg, EA pentru tinerii romini care, invä-tind liraba greacä in Academiile dornnesti, le putean citi i studia. Nu-märul mare de prenumeranti romani la cgxtile grecesti denotä setea lorde culturg, 28 Procurarea cärtilor grecesti se realiza mai usor, iar limbagreacä le era cea mai familiarg, dintre toate limbile sträine. Dar siatunci cind se prezenta ocazia ca sä fie procurate arti in limbile occi-dentale, cele grecesti eran preferate. De pildä, Costache Con.achil In-torcindu-se in 1806 in tarä dupä studiile räcute In Germania, va aducesi o editie din Tucidide, precum i Istoria Greciei de Goldsmith in tradu-cerea greacl a lui Alexandridis, dad putea 6.6-0 procure originalul 29.

E drept c1 pentru societatea romfing, era o culturä dobinditä prinimijlocirea unei limbi sträine, dar totusi era o culturä superioarä. S-a re-ceptat gindirea i progresul tiintific european si au fost savurate fru-musetile literat-urii universale.

Majoritatea profesorilor Academiilor domnesti nu-si dobindeaucultura superioará in limba nationalä, ci In limba italianá, germang, saufrancezä, dupä cum ei frecventau universitätile din Italia, Germania sauFranta. Dar nu se poate tägadui cá ei nu eran oameni cultd i adeseori chiareruditi. Acelasi fenomen se petrece i cu instructia tinerilor români. Einu stud iau in Academiile domnesti in limba nationalädupg, cum nici inOccident In Evul Mediu germanii, francezii i italienii nu foloseau limbilelor nationale, ci limba latinä dar nu se poate spun° cgi nu asimilancultura superioarä avansatä, cá absolventii Academiilor nu deveneauoameni de culturg. Academiile eran organizate In asa fel incit cei cares-an adgpat din ele, sä nu mai aibä setea de a data alt izvor".

Dar niel dupä desfiintarea Academiilor nu putem spune eä a existatnumai invätämint In limba româng. Dupg, suspendarea invätämintuluigrecesc oficial, s-au infiintat mai multe scoli grecesti particulare, precumçi pensioane cu limba de predare francezä i germanä, care eran mult po-pulate de elita societätii burgheze. De pildä primul domn al PrincipatelorUnite, Alexandru loan Cuza, a invätat impreung, cu V. Alecsandri, loan siPanaite Docan, Matei Milo, Nicu i Evghenie Alcaz, Alexandru Mavro-cordat si M. Kogälniceanu la pensionul lui Cunin din Iasi.

Copii români care frecventau aceste pensioane cu limba de predare-francezg, sau germang), putem apune cä nu invätau carte, nu dobindeau cul-turg, Stiinta este universalä pentru cá reprezintä un bun comun al omenirii,ea stabileste adeväruri stiintifice si cultural° pentru toti, indiferent in ce-limbg, se studiazg. Matematica, istoria, geografia, filozofia, fizica sau chi-

28 Tratatul de filozofie al profesorului Gr. Gonstandas, pe linga faptul a se Intrebuinlaca manual didactic §i era studiat de tinerimea dornica de InvAtaturA, a fost citit §i de multicarturari romani, care trecusera deja de virsta studentiei, precum rezultà din numttrul co-v1r§itor de prenumeranti romani. Citirea unor astfel de cArti a fost un aport importantdezvoltarea culturii iomine§ti.

28 N. Iorga, Istoria Invdflimintului, p. 136.

www.dacoromanica.ro

234 ARIADNA CANLARIANO-CIORAN

inia fie a slit studiate in limba romana, greacä, franceza sau germana,rezultatul este acela§i. Pregatirea elevilor era atit de temeinica,dupa absolvire, multi au putut fi profesori chiar la Academiile unde stu-diasera. In capitolul : Personalul didactic am dat mai multe exemple deasemenea cazuri.

Numero§i cärturari romani au fost elevi ad Academiilor domnekti ;oi au devenit promotorii culturali ai societatii. Cita'm printre altii pe Iena-chita VA,carescu, Grigore Brincoveanu, jurisconsultii Nestor Craiovescu

Androna,chi Donici, istoricul Naum Rlmniceanu, fratii IordacheDinicu Golescu, autori i traducätori, cei doi episcopi : Chesarie al Buz'áului

Chesarie al Rimnicului, in timpul cärnia, s-a dezvoltat, datorita stradanii-lor sale, acel infloritor curent carturaresc rimnicean, mitropolitii Filaret,harnic apostol al culturii, i Veniamin Costache, mare invatat, apreciat ca-atare §i de Societatea de invätamint "din Paris, care l-a ales membru co-respondent in 1818. Veniamin Costache datoreaza toga cultura sa profeso-rilor greci ì cärtilor grece§ti pe care le-a studiat i le-a tradus In limbaromana in numar apreciabil. Teodor Paladi, care pentru prima data a,invins prejudecatile boierimii i a acceptat, din indemnul lui Heliadedulescu, sä fie dascal de metoda lancasteriana", a fost eleval Academiei,acolo a, invatat metoda lancasteriana, acolo a pus bazele culturii sale.Acela§i lucru 11 putem spune §i despre poetul i reformatorul limbii ro-mane§ti, I. Heliade-Radulescu. Acesta, ca §ti I. Pandele, Eufrosin Poteca,-C. Moroiu, S. Marcovici, P. Poenaru, G. Ioanid i alti elevi distini ai luiNeofit Ducas i Consta,ntin Vardalahos, erau In ultima clasa, deja oameniculti i formati, cind au trecut la §coala lui Gh. Lazar, uncle au activatmai degraba ca profesori decit ca elevi. Pandele i Helado Radukscu aulost de la inceput adjunctii lui Lazar, lar dup./ moartea prematura a lu-minatului transilvanean, Heliade Radulescu a lua,t conducerea,Toata cultura sa, deci, Heliade Radulescu o datorea,za invatamintului_Academiei domne§ti. Acolo §i-a format spiritul sáu literar, filozofic§tiintific cu profesorii sal Vardalahos, Iatropoulos i Canelos. Retoricalui Vardadahos, in care este expusa gindirea, lui Condillac, a discipoluluiacestuia Destutt de Tracy, a hut Marmontel i in genere gindirea

franceza, sta la baza educatiei literare a scriitorilor rom'ani din gene-ratia lui Heliade Radulescu. Prin intermediul operei profesorului sauVardalahos, Heliade Radulescu a imprumutat multe idei ale gindirii oc-cidentale din opera lui Condillac, care sta la baza Retoricii lui Vardalahos.Mellado a, studiat-o i a aprofundat-o fie en ajutorul traducerii greceitia lui Daniil Filippidis, fie prin imprumuturile lui Vardalahos. Datoritaoursului lui Vardalahos, foliado Radulescu a cunoscut i ideile literareale englezului Hugh Blair, pe care Vardalahos l-a imitat i chia,r l-a prelncratIn mare parte 30.

V. A. Urechia,, istoricul invatamintului româneso, aratá importantainvatamintului grecese pentru societatea romftna din aceasta epoca. Ele--vii lui Vardalahos, spune el, Eufrosin Poteca, Petre Poenaru, foliado

3° D. Popovici, Ideologia ¡iterará a lui I. Heliade-.Rddideseu, Bucure$1, 1935, p. 37-39.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA liNvATAmiNTimUr 235

Rädulescu FA altii au aprins de la profesorul lor faca cu care la rindul lorvor lumina poporul roman 31 lar Heliade-Rädulescu, dup./ ce aratä cecursuri predau profesorii sli : Va,rdalahos, Iatropoulos, Canelos i Ghe-nadie, adaugä :Vindräznesc a zice cá nicioatä, de dud este Tara Ro-maneascl, §colife n-au impräkitiat atitea cuno§tinte ca atunci". 32 Trebuiesubliniat insä faptul c5, de§i primiserä invätäturl in limba, greacä, ei nuau pierdut con§tiinta lor nationalä, ci, dimpotrivk au devenit mai tirziupatrioti militanti, aflindu-se in fruntea Da4C6.rii pentru un invätämint na-tional. Apdar, faptul cá tinerii români fIceau studii in limba greacl nudiminueazA cu nimio importanta invätämintului din Academiile domnekiti.

Am arätat mai sus &I invätatii romani, dornici de culturä, apar eaprenumeranti la mai toate cärtile grece§ti ce se tipäreau. E interesant sävedem cu ajutorul eäror lucräri occidental°, traduse in hmba greacl, cu-noscsátorii limbii grece§ti vi-au putut imbogäti cuno§tintele, adäugind de-mente noi pe mo§tenirea traditiei.

FAcind abstractie de manualele studiate in Academiile domnestide care ne ocup6m In capitolul : Conlinutul invö,tàmtntului, precizIm aicicá intelectualii romani puteau citi i studia operele care popularizaugindirea modernä. Ne märginim sá däm ca exemplu numai citeva opere defelul acesta, traduse In bimba gread, i tipärite in secolul al XVIII-lea,tipAriturile avind o circulatie mai largä decit operele rämase in manuscris 33.De pildä, opera moralizatoare a englezului Chesterfield : Advice to his son,atit de räspinditä i gustatä in Occident, a fost tradusä in neogreacä dupäun intermediar francez i publicatI In 1782 34.

Operele iluministului englez John Locke : An Essay concerning thehuman unterstanding §i Some thoughts concerning education, care au avutun räsunet atit de mare in lumea, occidentalä, s-au flout cunoscute societätiiroman° prin traducerile §i prelucrärile grece§ti. Opera moralizatoare a en-glezului Ramsay, Calatoria moralit a lui Cyrus, regele Persiei, care este un

31 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. IX, p. 390.32 G. Bogdan-Duia si G. Popa-Lisseanu, Vicila si opera lui Gheorghe Lazar, Bucuresti,

1924, p. 256.33 Totusi avem si multe cazuri de traducen i grecesti care au circulat in Wile romane

In manuscris, textele inedite fiind intrebuintate pentru ca opera respectiva sá Imbrace hainaromaneasca cu mult mai inainte ca textul grecesc sA vada lumina tiparului, dar nu semnallimdecit numai texte tiparite si dam exemple numai din secolul al XVIII-lea pentru motivula ele, fiind mai vechi, au o mal mare importanta.

34 E interesanta evolutia titlului acestei opere, care denota una din aspiratiilenismului secolului al XVIII-lea. Un titlu simplu, ca ce! englez : Advice to his son, a devenitIn limba francezii : L'Art de vivre heureux dans la société si in greacii '0 aIv86; cpadaocpoçpitfo8og cifroXik ijv cIg Thv xo1v6nTsce. lisp:4100yr) e/g Eva 6Xiyov ExXcx.runépcovStaccolccatiav rijç pia* au)asx.0elacci nap& yul.mcrocprxrro5 TWO; Tay =Va.& ..., Viena, 1782.Evolutia acestui titla este un caz obisnuit la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Lumea eradornia sA citeasa moralizatoare care tindeau la fericirea oamenilor, era atrasi detitluri imbietoare care sugerau un continut neobisnuit si exotic. Iatil ce l-a determinat petraduatorul francez sa transforme titlul operei traduse In L'Art de vivre heureux dans lasociété, lar pe traduatortil grec pentru a-1 face si mai ispititor sA adauge cnvintele : filozof

precepte morale pi brahman. Cf. si C. Dimaras, 'DTI:cc* Tijc veorreptaciicXoyo.rcxviceg 1.4 cirAixi (1780-1821) in OpovvEaliccso:, Atena, 1962, p. 46 si 49.

www.dacoromanica.ro

236 ARSADNA CAMARIANO-CIORAN

roman asemäng,tor cu Voyage du jeune Anacharsis, s-a tipkit in 1783 intraducer° greacg 35.

Din operele franceze, care aträgeau cel mai mult pe c'ärturarii greciromâni, avem mai multe traducen i grece§ti. De pildä : opera lui Fénelon,

Les Aventures de Téléma que, 1742, iar din Voltaire, autorul eel mai perse-cutat in secolul al XVIII-lea pentru gindirea sa avansat i stilul caustic,au fost traduse in secolul al XVIII-lea mai multe opere ca : Memnon oula sagesse humaine tip6rit in 1766; Essai historique et critique sur les dis-sensions des égalises de Polo gne, 1768; Traduction du poème de Jean Plo-kof, Sermon du Papa Nicolas Charisteski, Le Toscin des rois, ultimele frei,avind un continut räzboinic i ubversiv impotriva Imperiului otoman 36,s-au tipirit pe la 1772 37. Un alt scriitor, un reprezentant de seaml aliluminismului francez, care a atras de timpuriu prin opera sa multi-lateral, atentia cirturarilor greci, este Marmontel 38 Ginditor pe pozitiiavansate, Marmontel a combätut cu indräzneala, abuzurile i nedreptA-tile societätii franceze din vremea sa. Romanul Bélisaire39 este unadin operele occidental° care a avut cea mai largl circulatie In sud-estuleuropean. Figura generalului bizantin, mare §i demn in nenorociri precumt3i in glorie §i triumf, eroul romanului, dä prilej pentru ample discutiifilozofice. Traducerea acestui roman in limba greacä s-a tipärit in 1783.Din povestirile lui morale, genul literar pe care Marmontel 1-a cultivat cupredilectie, Rigas Velestinlis va alego f}i va traduce La Bergère des Alpes,1797. Printre operele lui Rigas, care a visat nu numai Grecia libefl, ci liber-tate pentru toate popoarele balcanice, gäsim opere revolutionare, dar §imoralizatoare, care eran mult la modI in acea vreme. La Bergère des Alpesface parte din a doua categorie.

Romanul abatelui Barthélemy, Le voyage du jeune Anacharsis,fost tradus in 1797. Traducätorul primelor trei volume este GheorgheSachelarie, care mai tirziu va fi medie in Bucure§ti, iar traducätorul celuide al patrulea, Rigas Velestinlis. Acest roman a dat rezultatele dorite detraducltori, a insufletit patriotismul tinerilor care il citeau. Opera in patruvolume a scriitoarei franceze Leprince de Beaumont, Magasin des enfants,care oferea tineretului lecturi pläcute, instructive §ii morale a fost tradusii,In greacl i publicatä In 1788-1793.

39i la acest titlu constatam fenomenul arätat mai sus. Titlul francez : Les voyagesde Cyrus, traducatorul grec, pentru a artita ca opera cuprinde i elemente morale orientate,11 completeaza cu : calatorie morala i regele Persiei.

36 Operele voltairiene cu continut subversiv, precum am aratat cu alta ocazie, au fosttraduse i In limba romana, dar nefiind tiparite au avut o circulatie restrInsa. Cf. Ariadna Ca-mariano-Cioran, Voltaire fi Giovanni Del Turco tradusi In limba ronalnd pe la 1772, Bucu-re§ti, 1944 (extras din volumul omagial C. Giurescu).

37 Multe din operele lui Voltaire a tradus domnul Tarii Romanqti, Nicolae Caragea,dar au ramas inedite.

28 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Operele lui Marmontel In sud-estul european,In Studiide literatura universali", vol. X (1967).

39 Titlul grecesc este : ta-copfa BeVaaagou, aceea§i tendinta de a suscitainteresul cititorilor.

www.dacoromanica.ro

DovadA cA Inainte de a se usca cerneala tiparului, cArtile grecesti soseau in rtArIleromAne, este comanda pe care o face Barbu tirbei, in 1791, lui Hagi Pop, rugindu-1 sA-itrimitA cArtile grecesti care se aratA in gazeturi" i anume comediile lui Goldoni tipAritein 1791, romanul oriental MutroXoymbv Iliktrataog, 11cpLi1yai; Igpou etc. etc. cf. N. Iorga,Contribulii la istoria tnodKuntntului In lard si tn strdindtate, in Analele Academiei RomAne",seria II, sect. ist., tom. XXIX (1906), p. 56.

a Multe din tipAriturile grecesti au apArut In repetate editil In secolul al XVIII-lea,chlar i In al XIX-lea.

IMPORTANTA IINVATAMINTULUI 237

Revolutia Francea, ca i evenimentele ce i-au urmat, au interesatmult pe greci i romani. In 1793 se tipAreste traducerea unei cArti care tratadespre moartea lui Ludovic al XVI-lea, iar in 1800 biografia lui Bonapa,rte.

Opera filozofico-stiintific/ a precursorului iluminismului francez,Fontenelle, Entretiens sur la pluralité des mondes, care a popularizat teoriadespre univers a lui Copernic f;;i Descartes, va fi tradusä in 1794 in neo-greac/ de secretarul domnesc, Panaiotachis Cadricas, din ordinul domnu-lui Mihai Sutu.

Opera filozofului francez Montesquieu, Considerations sur les cau-ses de la grandeur des Rombines et de leur decadence, foarte impor-tant/ In acea vreme pentru conceptia sa asupra statului i pentru de-monstrarea superiorit/tii regimului parlamentar englez fat/ de cel abso-lutist, a circulat incg, din 1795 in lumea, greacg i roman/.

Aproape toate operele dramaturgului italian Metastasio vor imbrAcahaina greacA, unele in 1779, altele in 1794, 1796 si 1797. Acelasi lucru11 putem spune i despre comediile lui Goldoni. Mai multe din ele se traducin 1791, altele urmeazI ".

Produsele literare exprimind ideologia Aufklärung-ului au fost maiputin abordate de cArturarii greci in secolul luminilor. Ni se pare straniuacest fapt, pentru cá grecii eran asezati cu miile in coloniile grecesti dinAustria si flceau studii la universitätile germane.

In secolul al XVIII-lea au fost traduse si multe alte opere din Vol-taire, Montesquieu, Molière etc., dar ne-am m/rginit sá semnalgm numaiciteva texte tip/rite, care au putut avea o larg/ circulatie 4', fAcindabstractie de o multime de alte traducen i in neogreacg pästrate in manu-scris. Totusi avem i cazuri cind texte grecesti inedite au servit de prototippentru unele traducen i in roman/.

Operele amintite mai sus, desi in limba greacI, au totusi o deose-bit/ importan/ pentru noi, nefiind strAine de cultura romaneascA. Cuele s-a instruit tineretul, cu ele si-a delectat spiritul societatea roman/.Acestor cArti li se datoreazg in cea naai mare parte procesul de circulatiea ideilor noi si de pAtrundere a gindirii iluministe in Värile roman°. Precumvom vedea, mai jos, ele stau la baza unei bogate literaturi de traduceniIn limba, roman/. Harnicii traducAtori, cunoscind mad bine limba greac6,studiaa, in Academiile domnesti, decit limbile occidental°, se serveauadeseori de intermediare grecesti pentru transpunerea in limbo, roman/a operelor occidentale. Bineinteles cá avem i cazuri de traducen i fäcutedirect dui)/ original° franceze sa,u germane, dar aceste cazuri Ant in pro-cent mad mic. Cultura roman/ din secolul al XVIII-lea si de la inceputul

www.dacoromanica.ro

238 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

secolului al XIX-lea este strins legata de circulatia cártii grecevti in talleromane. Daca istoria culturii romano din epoca respectiva va fi tratatasub acest aspect, atunci va oglindi realitatea. Culturile greaca vi romanadin secolul al XVLII-lea sint indisolubil legate intre ele vi e bine sa setina seama de aceasta imbinare.

*Un alt aspect al importantei pe care a avut-o invatämintul din

Academiile domnevti in acea vreme pentru societatea romana este luye-derat de procesul de dezvoltare in tarile noastre a unei bogate literaturimultilaterale, datorita harnicilor traducatori, elevi ai Academillor, care,cunoscind limba greaca, au folosit intermediare grecevti.

Nu sintem de acord cu Alex. Dutu ca boierimea era supusa in permanen-ta presiunii dominatiei stain.e, ca instalarea domnilor fanarioti a blocatutilizarea scrisului romanesc" vi a impiedicat o dezvoltare continua viascendenta a preocuparilor erudite", ea activitatea carturareasca puteadeveni suspecta, atunci cind era practicata de un dascal, de un boierroman san de un copist de cancelarie, coi civili eran urmáriti, persecu-tati, surghiuniti, ba vi striviti" 42 Conflicto filtre boierime vi domnie auexistat nu numai in epoca fanariota, dar vi inainte vi dupa aceea. De laAlexandru ce! Bun vi Mircea cel batrin vi pina la Unirea Principateloristoria ne ofera o serie de conflicto de felul acesta. Dar mai toate acesteconflicto au avut la baza interese personale : obtinerea domniei sau dobin-direa unei dregatorii. Astfel de conflicte au existat vi in epoca fanariotaintre domnie vi boierime, dar niciodata ele nu au avut la baza un motivcultural. Adeseori vi domnii fanarioti ea vi domnii paminteni au perse-cutat pe conspiratorii care puneau la cale actiuni subversive. De mults-a abandonat conceptia invechita ea domnii fanarioti ar fi frinat dez-voltarea culturii romano. Mai sus am aratat ea ei vi-au indreptat atentianu numai asupra invatamintului grecesc, ci vi asupra celui romanesc.O data co autoritatile vi domnii fanarioti permiteau ea o serie de cartiiluministe sa circule aici vi sa fie citite de °ricino in greaca, mi vedemde ce ei ar fi interzis citirea lor in limba romana. De altfel, .Alex. Dutu,In contrazicere en cele afirmate mai sus, recunoavte in alta parte ea inf 7secolul al XVIII-lea fondul de tiparituri vi manuscrise romanevti estemult mai bogat vi mai variat ca cel pastrat din secolele anterioare" (Explo-rdri ..., p. 34), ca in secolul al XVIII-lea se constata o crettere masivaa traducerilor in limba, romana vi o activitate infloritoare de redactarea unor importante opere originado in limbai tarii" (op. cit., p. 24-25).In alta parte a lucrarii am aratat ca in secolul al XVII-lea cartile gre-cevti tiparite in tarile romano sint mult mai numeroase in raport encele romanevti, pe cind in epoca fanariota lucrurile se inversema : crevtenumarul cartilor românevti vi scade cel al cartilor grecevti. Daca aceastaeste situatia, atunci cum se justifica afirmatia ea domnii fanarioti au

as Alex. Dutu, Coordonate..., p. 121, 374, 375 §i acela§i, Explorliri..., p. 59.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATANIINTULUI 239.

blocat" scrisul romanesc ? In cele ce urmeazA vom vedea cg, in timpulregimului fanariot au fost elaborate numeroase traducen i in limba romana,cu ajutorul intermediarilor grece§ti.

Trecem peste literatura religioasä : dogmatic& i liturgid, care,se §tie, este tradus& aproape in intregime din limbo, gread,. Chiar dac&In epoca mai veche s-au fAcut traducen i din limba slavg, mai tirziumajoritatea scrierilor respective au fost retraduse din gread.

Acelaqi fenomen se petrece i in literatura popularl. 0 mare partedin aceastA literaturä, ca : legendele hagiografice, legendele liturgice,.drama religioasa, romanul popular etc. salt tra,duse in limba roman&din gread. Cu privire la romanul popular, care reprezintA ramura ceamai important& din literatura popularA, cu care secole intregi poporulnostru s-a desfItat, ne mArginim sA Om un citat din Gargle populare,acea lucrare erudia, elaboratA cu multä, trudA td competent& de N. Car-tojan Influenta greceascI a deschis §i pe acest tgrim (e vorba de roma-nal popular) o poartä, largá, prin caro au pAtruns in literatura noasträo multime de texte venite unele ea Sindipa, bunAoarA, din indep&rtatulOrient al brahmanilor indieni ; altele, ca Halima din Oriental arab ; alteleea Viala lui Esop ori Teagen i Harielea din epoca de decadent& a lite-raturii clasice grece§ti §i in sfirkiit citeva ca : Romanul Troiei, Erotoerit,Imberie i Margarona din Evul Mediu occidental sau chiar ca Bertoldo

din literatura italiang, a veacului al XVII-lea. Este o literaturl bogatA.,care a adus in cultura strAmoOlor noqtri o neobi§nuit& varieta,te de con-ceptii ci de forme ale vietii sociale din cele mai pitore§ti "43.

Nu ne propunem s& semnalAm toate traducerile care s-au floutIn limba roman& cu ajutorul textelor grece§ti ; acestea se ridicg la madmulte sute, poate §i la mii. Vom da numai &ova exemple de manualedidactice kd de opere iluministe occidentale, pentru elaborarea cäroratraducgtorii romani s-au servit de texte grece§ti.

Intrucit conditiile economice, socia,le íi politice in care trgiau greciiqi romanii nu le ofereau pe atunci posibilitatea pentru creatii origingeci intrucit ccolie aveau nevoie imperioas1 de manuale didactice moderne,mijlocul cel mai bun ci mad prompt pentru completarea acestei lipse aufost traducerile. lata de ce in a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea-c secolului al XIX-lea va apArea o avalan§5, de traducen i demanual° in limba gread, care vor fi folosite in polile din regiunile gre-ce§ti, dar ci in Academiile domne§ti din Wile romane.

In a treia decadä, a secolului al XIX-lea, dud se desfiinteaz& Acade-miile domne§ti kd se organizeazg Colegiul Sf. Saya cu limba, de predararomang,, se observ& ci in tArile romane acela§i fenomen. Se traduc inroman& manualele occidentale in majoritatea cazurilor la inceput dinlimba gread, apoi direct din originalele franceze sau germano ci mai tirziu.se elaboreazA manual° originale. Condudtorii spirituali ai lumii gre-ce§ti : Coray, Catargi ci altii spuneau : ,,pentru cIrtile pe care nu le avem

43 N. Cartojan, Cdrfile populare In literatura romaneascd, vol. II, Epoca influenfetgrece,sti, Bucure§ti, 1938, p. 250.

www.dacoromanica.ro

240 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

In limba nosträ, solutia cea mad rapidä este traducerea sau prelucrarea.Nu este nevoie sä ne supunem la aceeali trudä la care au fost deja supu§ialtii". Acest principiu 1-au aplicat i grecii §i românii §i mai toate popoa-rele in faza incipientä a dezvoltärii lor culturale in limba nationalà.

Traducerile fAcute cu ajutorul intermediarelor grece§ti erau de oreal utilitate pentru societatea românä, fie c5, erau manuale dida,ctice,.opere de literaturä. beletristicä, istorice sau §tiintifice. Grecii traduceaudin principadele limbi europene, mad ales din francezä, dar nu once,la intimplare. Ei se indreptau cätre marile valori ale iluminismului sau.ca,tre precursorii acestui curent. Valorile culturale occidentale erau puseIn circulatie in tärile române mai Judi in limba greacä i apoi in traducenidin gread, in românä sau in adaptäri la realitätile din tärile noastre,.societatea românä dovedindu-se a fi receptivä fatä de gindirea ilumi-nismului §i mai ales fatä de gindirea francezl. Aceste traducen i pre-zintä un interes deosebit pentru istoria culturii noastre, filiad o oglindäfidelä a preferintelor culturale ale societätii epocii respective.

Multe manuale pe care tinerii români le-au studiat in limbo, greacäla Academiile domne§ti, le vor traduce mai tirziu §i In limba nationaläpentru a satisface nevoile §colilor române. Pentru a u§ura munca tradu-.c/torilor, spre inlesnirea color ce nu sä vor lenevi a tälm'Aci cärtileeline§ti pä limba noasträ" Iordache Golescu a tradus in greacä aceaCondied a limbii romanesti ".

Pentru dezvoltarea studiului matematicilor in bimba românä, manua-lele grece§ti de specialitatea respectivä au fost de mare folos, inlesnindmai multe traducen i româng. Textul : ineeputurile gheometrii aV olfi . . . cuprins In ma,nuscrisul 923 din Biblioteca Academiei, care esteprima geometric §i trigonometric In limba românä, nu este o traduceredupg, textul latin al matematician-alui german, ci dupä textul grecesc alprofesorului Cercel 45. Credem cg, anonimul moldovean a talmäcit §i arit-metica lui Cercel pe care o citeazà, de repetate ori. In 1793 a fost tradusä-aritmetica lui Manuil Glizunios, traducerea fiind pästratä In manuscrisulTomânesc 1316 din Biblioteca Academiei 46 Un alt text de matematickpästrat in manuscrisul românesc 1081 din Biblioteca Academiei se com-pune dintr-o culegere de probleme §i teoreme de algebrä, aritmeticl,trigonometrie §i astronomic. Se crede cg, a fost scris in 1800 de GrigoreRimniceanu. i acest text este tradus in cea mai mare parte dupä manua-lul lui Glyzunios, precum §i dupà, intermediarul grecesc al manualului-abatelui Lacaille, transpus in gread, de Spyridon Asanis, medicul dom--nului Alexandru Callimachi 47.

u Cf. Introducerea lui Nerva Hodos la Constantin (Dinicu) Golescu, Inserrinare a Mid-doriei mete facula in 1824, 1825, 1826, Bucuresti, 1910, p. XXXIV.

Florica Cimpan, Un manuscris moldouenesc cuprInztnd o traducere a geornetriei pi tri-lonometriei lui Wolff..., p. 783-796.

46 Florica Cimpan, O traducere In romdne,ste din 1793 a aritmeticii lui Manuil Glizuniosdtiolul, Iasi, 1959.

47 Idem, Un manuscris romdnesc cu probleme de algebra i trigonometrie din primii antveaculut al XIX-lea, p. 213-219.

www.dacoromanica.ro

IIVIPORTANTA liNvATAmINTuLUI 241

1VIanualul profesorului Polizois Contos 48: 110L4X/ 8accaxcOacc,care a apärut in 1803 si s-a bucurat de mai multe editii imbunätätite

adäugite de autor, cuprinde intre altele i elemente de fizicä, geografie,moralä i aritmeticl. In prefatä, Contos indeamnä pe profesen i pkintisä imite pe europenii care folosesc manuale simple. Aceastä afirmatiedovedeste cä el a cunoscut astfel de manuale i a elaborat manualulsäu dupä modelul celor europene. Dupg cartea lui Contos a invätat IonHeliade-RAdulescu, cum märturiseste el insusi ". Acest manual, alcItuitdupä tipul celor europene, a fost tradus de Nicodim Greceanu i publicatla Sibiu in 1811 sub titlul : inmIleituri de multe stiinfe. Traducgtorul Gre-ceanu precizeazä cl opera lu Contos cuprinde multe invätäturi folositoaretinerilor romani : Drept aceia, ca sä lipseascä de acum inainte aceastänestiintä de la neamul nostru, m-am indemnat si o am tälmäcit pre limbapaitriei noastre".

Traducind in. limba românä carti scrise pentru luminarea poporuluigrec, cärturarii români urmäreau aceleasi teluri. Manualul de patrio-tism al lui N. Scufos : Aoxf.i.tiov nept naTptcovatoi5, tipärit in 1817

adresat grecilor pentru stimularea patriotismului lor, este folositpeste aproape 15 ani in scolile românesti, in traducere românä, In acelasiscop : Oitind-o, (elevul) sä se infädäcineze intr-insul iubirea de patrie"5°.

Manualul de patriotim a fost tradus de Iancu Nicola sauBuznea, cum se mai numea, si a fost tipkit de mitropolitul VeniaminCostache, al ckui protejat a fost Buznea. Acest tink devine un harnictraducätor din greceste. Va traduce din aceastä limbä i manualul luiD. Darvaris, Culegere de infelepciune, (EocpEocg dot etvOlap.a, 1811), carese va tipäri in Bucuresti in 1827.

Un alt harnic traducätor de manuale este Vasile Virnav. Acestaa studiat la Academia domneascg i manualele folosite acolo le va traduceapoi din greacg In românä pentru binele neamului". El abordeazä domeniistiintifice i filozofice, traduce arti de logicä, moralä, istorie etc. de marefolos societätii, dar din pAcate rämase inedite.

Logica lui Condillac, predatä de Daniil Filippidis in 1805 si dealti profesori mai tirziu la Academiile domnesti, Virnav o va traduce inromâng in 1825, folosind intermediarul grecesc al lui Filippidis. El tra-duce atit textul Logicii cit i prefata lui Filippidis çi trage concluziidin aceastä prefatä pentru binele societätii roman() 51.

Manualul de Morald al italianului Muratori, tradus In greacit In1761 §i predat de Iosip Mesiodax la Academia din Iasi, va fi tradus

" Pentru Polizois Contos, care a fdcut studii la Venetia, a stat la Buda si la Viena, avizitat Londra l, venind In tara, a fost mai tali profesorul copiilor lui Constantin Ipsi-lanti st apoi profesor la scoala greacA din Ploiesti, cf. Ariadna Camariano-Cioran, Spiritulrevolutionar francez fi Voltaire In limba greacd f i romiln11, Bucuresti, 1946, p. 41-42, notli.

4° Curierul de ambe sexe", ed. II, vol. 11 (1862), p. 120; cf. si C. Bogdan-DuicA,istoria literaturii romdne moderne. Mitt poefi munteni. Cluj, 1923, p. 46.

Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism..., 1943.51 Prefata lui Filippidis In traducerea lui Virnav este reprodusA de loan Bianu

R. Caracas, Catalogul manuscriptelor romdne4ti, II, p. 111-120, ms. 425.

16 o 363

www.dacoromanica.ro

242 ANIADNA CAMARIANO-CPORAN

de Virnav in 1825 in romana, dup& intermediarul grecesc al luiMesiodax 52.

Dup& Logica i Morala, 11 vor atrage i operele istorice. In 1827carturarul moldovean va traduce manualul de istorie al lui Domairon,folosind intermediarul grecesc al lui Staghiritis, tiparit in 1812. Si aceast&traducere a ramas inedita 53. In acelaqi timp, se va servi de intermediarulgrecesc al lui Staghiritis i un muntean, Grigore, egumenul manastiriiSf. loan din Bucure§ti, care va traduce in limba romana Istoria lui Domai-ron din indemnul lui Mihail Dimitrie Ghica ei o va tipari la BucureetiIn 1826-1827 cu cheltuiala acestuia spre trebuinta ecoalelor noastre

obgtescul folos al neamului românesc". In 1831, Eufrosin Poteca anuntaeforia c pentru istoria neamurilor" a ales istoria lui Domairon In tradu-cerea lui Grigore 34.

Gheorghe Saulescu, elev al Academiei domne§ti din Ia,§i i apoi pro-fesor la Trei Ierarhi", va elabora pentru §colile din IafA o istorie univer-sal& in doua volume pe care o va publica in 1837. Este o prelucraredupa rnanualele grece§ti de acest gen pe care le-a folosit ca elev la Aca-demia domneasca. Un alt traducator roman, fost elev al Academieidomne§ti, mare admirator al progresului i civilizatiei europene", care,servindu-se de intermediare greceeti va imbogati literatura §colar& cumanuale utile, este Dinicu Golescu. Infiintind §coala de la Gole§ti, lute-meietorul ei se ginde§te ei la materialul didactic necesar. Mijlocul celmai simplu i cel mai prompt pentru inlaturarea lipsurilor era sa traducamanualele din limba greaca pe care le avea la indemina. El va da in1826 tineretului roman un manual instructiv cum nu exista pe atunci".E vorba, de acea Adunare de pilde bisericesti i fitozofefti, tiparita laBuda in 1826 §i impartita gratuit. Golescu a folosit texte grece§ti dincare a prelucrat sau a tradus In limbo, nationala ce a socotit mai po-trivit pentru tinerii romani, a folosit In special manualele profesoruluisau Stefa,n Comitas. In acelaei timp s-a servit ei de versiunea greac& aoperei francezului H. Lemaire, Recueil de faits historiques et d'anecdotes,Paris, 1820, pe care o tradusese in greaca ginerele sau .Alexamdru Raco-vita. Cartea lui Golescu cuprinde invataturi atit pentru cei mici eft §i

52 Mss. rom. 183 si 189 din Bibl. Acad.63 Mss. rom. 188 si 192 din Bib!. Acad. Despre VIrnav cf. N. Iorga, Rolul fro/11°r Virnav

In rena#erea ronuineascd, In Revista istorici", 1919, p. 170-187.54 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, I, p. 138, notil. In prefati, traducitorul Grigore

relevi greutitile pe care le-a IntImpinat Mind traducerea si hotirlrea sa si le Invingi. Nupot tigidui ci n-am Intimpinat Intr-aceasti tilmicire marl greutiti... pentru lipsa si si-ricia limbii noastre ; Insi, cu clt au fost de mari aceste Impiedeciiri, nu m-au putut face salpirisesc lucrul". Traducitorul s-a striduit si foloseasci limba romAnA vorbitá, evitInd cu-vintele striine M-am silit precum am putut ca si scriu precum Inteleg si precum vorbesc,fArá si amestec vorbe si cuvinte neobi6nuite". El sfituieste pe iubitorii de neam si

sau si traduci cirti din alte limbi, aleglnd pe cele folositoare spre luminarea neamului,neamul pitimeste de lipsa cArtilor precum de toti este stiut". Dlrzenia cu care s-a luptat

Grigore pentru a Invinge dificultáli1e limbii este liudabili. Deschizitorii de drumuri noi tot-deauna IntImpinii multe dificultiti, inerente In asemenea cazurl, dar dupi citeva Incerciricurajoase, ele slut Inliturate.

www.dacoromanica.ro

ThdPORTANTA INVATAMINTULUI 243

pentru cei mai mari. Autorul g&seste el si In a treia decad& a secolului alXIX-lea operele clasicismului grec pot fi citite cu folos si, pe ling& glume,fabule alese si altele, intercaleaz& si un discurs al lui Xenofon despre econo-mie precum si Povdtuirea lui Socrat [corect Isocrate] cdtre Dimonic". So-cotind a inv&t&tura cea mai bun& pentru tineret este moraba, DinicuGolescu va traduce in rom&n& si manualul profesorului grec Neofit Vamvasvi-1 va tiplri la Bucuresti in 1827 sub titlul Elemente de filozofie monad,pentru c& ,,este lucru vrednic de intristare cii, aceastA trebuincioasà, stiint&

.a bunei vietuiri Inc& nu au imbr&tisat-o neamurile noastre". Dup& obi-ceiul consacrat de mai toti traducgtorii, Golescu nu 0,111110We numaitextul manualului lui Neofit Vamvas, ci si prefata lui, si acele accent&iluministe atribuite lui Dinicu Golescu slut griiirile lui Vamvas" 55.

Pentru a scoate in evident& iluminismul din opera lui Dinicu Golescu,Gh. Popp aratI c& pe ling& alti factori, In primul rind trebuie luatA inconsiderare instructia scolará primit& de el la Academia domneasc&stiut fiind faptul c& filozofia iluminist& s-a transmis In Tara Romaneasckintr-o form& incipientk prin filiera greceasc&" 56.

Din ma,nualele lui Dimitrie Darvaris, supranumit Campe al gre-cilor", a fost tradus in limba rom&nk precum am viizut mai sus, Cule-gere de inlelepciune. Un alt manual al acestui scriitor, tot atit de folo-sitor pentru scolile rom&nesti, este XpoacZy 'Epdancov, 1799. Acestmanual, dup& ce a fost mult citit in forma greack a fost tradus de dou&ori si in román&. Primul traduc&tor este Iordache Golescu, a carui tra-ducere a r&mas neterminatà. Al doilea este acel harnic scriitor craiovean,Grigore Plesoianu, care a publicat numeroase manuale didactice, printrecare este si manualul lui D. Darvaris tradus din greacA : Engolpion deaur sau deslufirea infelesului icoanei lui Chevit Tebeanul, tipIrit in 1833.Un alt manual al lui Plesoianu este : Deosebite istorii morale desfiltdtoarefi pline de invdtdturd traduse din grecefte f i franfuzefte, Bucuresti 1831 ".

/n afar& de literatura didactic& scolará, din care am dat numaiciteva exemple, s-a tradus in bimba rom&n& cu ajutorul intermediarelorgrecesti, care erau mai la indemin& arturarilor romini, si un nestirsitnurnAr de opere din diferite domenii culturale. De pild& s-au tradus maimulte opere parenetice sau moralizatoare. Facind abstractie de celeclasice sau bizantino, ne mIrginim s& dAin numai citeva exemple mainoi. De pild& amintim opera : Pilde filozofefti, tradus& In rom&nA dupàtextul grecesc al lui loan Avramie. Atit traducerea greac& f &cut& dinitaliank care la rindul ei este o traducere a textului francezului AntoineGalland 58, eft si cea rom&ng, fAcutg, din greac& de .Antim Ivireanul, s-autip&rit la Tirgoviste in 1713, dup& care au urmat mai multe editii. Chiar

55 Gh. Popp, Dinicu Golescu. Reprezentantul de seamd al iluminismului romdnese, 1nRevista de filozofie", tom. 14 (1967), nr. 4, p. 407.

56 Aceia0, op. cit., p. 400.57 Cf. N. Bfinescu, Un &mail uitat : Grigore Plesoianu, In Analele Academiei RomAne",

sect. 1st., seria II, tom. XXXVII (1915), p. 373.is Paroles remarguables, bons mots et maximes des Orientaux, trad. par Galland, 1694..

www.dacoromanica.ro

244 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

titlul ne lAmureste despre continutul scrierii. Este o antologie de scurteprecepte si invgtäturi 59.

Opera venetianului J. Francesco Loredano : Degli scherzi di Fan-tasia a fost tradusg s'i publicatg in greacg in 1711 de cretanul lacunasMalachis Kastrisios sub titlul : Ilodyvta -ri5g cpocv-racriag, iar din greacg in ro-mâng, : Zabava fantaziei. Traducerea româng s-a pgstrat In manuscrisIn mai multe copii. Autorul Loredano isi imagineazg cam ce ar fi spusmiele persoane din antichitatea greacä si romang In anumite impreju-rgri. Cuprinsul este moral si educativ.

Opera lui Marlianus : Theatrum politicum, o adevgratg oglindg asuveranilor", a trebuit sg treacg din lating in greacl pentru ca apoi cuajutorul textului grecesc sg imbrace si haina românä. In limba romângavem doug traducen. Una mai veche elaboratä In a doua juxngtate asecolului al XVIII-lea din porunca invgtatului episcop de Roman, LeonGheuca 6°, a circulat numai in manuscris, cealaltg, flcutg de GrigorePlesoianu, din Indemnul episcopului de Buzgu, Chesarie, s-a tipgrit in1838 61.

Nicola° Buznea, harnicul traducgtor moldovean, care, precum am-vg.zut mad sus, a Imbogätit literatura didacticg cu citeva traducen demanuale, va tälmgci In limba româng si acea carte moralizatoare a engle-zului Chesterfield : Advice to his son, care In epoca ei a cucerit Europa.Traducerea românä va fi intitulatä : _Filozoful indian sau chipul de aträi cineva fericit'in societate. Chiar titlul ne probeazg cg Buznea a folosittraducerea lui Gheorghe Vendotis, care are si versiunea francezg enregard", tipgritä la Viena In 1782 62.

Operele cu continut istoric au fost apreciate de timpuriu de socie-tatea româng. Numeroase cgrti grecesti istorice au avut o largg circu-latie in tgrile române si multe din ele au fost traduse din greacg si Inromgng. De pila Poemele lui Stavrinos si Palamed in slava lui MihaiViteazul, Cronica lui Chiparisa, Istoria lui At. Comnen Ipsilanti, Isto-ride lui Mihai Cantacuzino, Teodor Fotino si Dionisie Fotino.

Asediul Vienei, tradus de Ieremia Cacavela din indemnul lui Brin-coveanu in limba greacg, peste aproape 80 de ani se va traduce din greacgsi In roman& 63.

Acea operg cu continut subversiv a lui Giovani del Turco, Suplicaneamului grecesc catre toata Europa crestind a fost tradusg in limba romangpe la 1772 cu ajutorul versiunii grecesti a lui Evghenie Vulgaris ".

59 Traducatorul Antim IvIreanu avea o temeinica cultura clasica. In Didahiile sale, elcitcaza mal multi autori clasici. De exemplu pe Aristotel, Democrit, Socrate, Hesiod si pe altii.Cf. Istoria literaturii romdne, vol. I, p. 540.

6° N. Iorga, Cdrfi pi scriitori romilni din veacurile XVIIXIX, p. 179-181.62 Ariadna Camarlano-Cioran, Traducerea greacd a Teatrului politic"..., p. 252-257.62 Cf. Nestor Camariano, Primele traducen i din Bernardin de Saint-Pierre tn literatura

romdnd, care se ocupa de traducerlle facute de N. Buznea.63 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela..., p. 178-179.64 Ariadna Camariano-Cioran, Spiritul revoluflonar francez si Voltaire In limba greacd

.si romand, Bucurepti, 1946, p. 141-142.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATAMINTULUI 245

Opera istoricaa lui Dimitrie Cantemir, Íntimplrile CantacuzinilorBrincovenilor va circula in traducerea lui Vasile Virnav. Traducatorul

s-a servit de intermediarul grecesc al lui Gheorghe Zaviras, tiparit in1795, care la rindul su este o traducere din limba germana.

In Wile romane circulan §i traducen i grece§ti care se refereau laistoria altor popoare sau la cirmuitori de state, ca de pilda : Petru celMare, Ecaterina a II-a, Istoria revolutiei franceze, Bonaparte etc. Acestecarti grece§ti carturarii romani le vor traduce in limba roman/. De pildaVita di Pietro il Grande, Imperator della _Russia estratta da varie memoriepublicate in Francia e in Wanda. Venetia 1736 0. Aceasta carte, publi-cata anonim, a fost scrisa in limba italianä de Antonios Catiforos §i afost tradusa in greaca in 1737 de Alexandru Kanghelarios. Matei Farca-§anu, biv §etrariu, va folosi intermediarul grecesc pentru a transpuneViala lui Petru cel _Mare in roman& in 1749 66 0 copie din 1765 era inposesia mitropolitului Moldovei, Leon Gheuca.

O alta istorie a Rusiei este : Ecaterina al doilea. Istorie adunatä'a impäralii rusäfti, dinceputul ei pcin la anul de acum, impreund ii scriereimprOuru a tavricescului hersonescului ostrov si a orafului Hersonii. Tal-macita de pre limba nemtasca pre limba greceasca apla la anul 1787§i de pe aceasta pre limba moldoveneasca cu cheltuiala ieromonahuluichir Inochintie 67, egumenul sfintei manastiri Pangaratului, i scrisa delogofatul Ioniá Chira ... la anii 1788 68 Un manuscris era in posesiamitropolitului Leon Gheuca 69. Inca o dovada cá tipariturile grece§tiajungeau uimitor de repede in tar& romane, dupa tiparirea lor, este§i cazul acestei opere istorice. Tiparita in traducerea greaca in 1787, Boa-terina a II-a . era deja in anul urmator, 1788, tradusa in limba romanala mänitstirea Pingarati din Neamt 7°.

Aceste traducen i vadese in mod convingator importanta pe careavut-o pentru societatea roman& invatamintul limbii grece§ti. Impon-

tanta lui este §i mai pronuntata in cazul culturii iluministe care se pola-rizeaza in timpul §i in jurul mitropolitului Moldovei Leon Gheuca. Dato-rita cunoscatorilor limbii grece§ti, se dezvolta in aceasta epoca o bogataliteratura de traducen, facute in mare parte cu ajutorul intermedia-relor grece§ti, ca : Etiopicele de Heliodor, Telemac de Fénelon, Teatrul

" Au urmat mai multe editii in 1737, 1739, 1748, 1781, 1792; cf Emile Legrand,.Bibliographie hellinigue du XV siècle, Paris, 1928, vol. II, p. 369, si D. Russo, Siudiiislorice greco-romdne, Bucuresti, 1939, p. 199.

66 Traducerea rominii s-a pistrat In citeva manuscrise. Traducitorul Fircisanu aratkIn prefatii motivul care determinat sá traduci aceastii istorie In limba rominii : Am cIstigatscopul acesta, carele la alt nu cautii numai la cel de obste folos, de vreme ce pin'astizilneamul nostru sA afli lipsit de tot de acest feli de cirli".

69 Inochentie a fost prieten i protejat al mitropolitului Leon Gheuca. Credem ci lumi-natul Leon, ciruia Ii este dedicati traducerea, nu este strain de acest gest ciirturiresc.

" Traducerea rimasii inediti s-a pistrat In mai multe copii afiate In biblioteca Academiei..69 Cf. N. Iorga, Cdrit fi scriitori romeini din veacurile XV I I XI X, p. 15-17.99 Pentru textul tipiirit In greacii 1 textele rimase In manuscris In greacii i romini

cf. N. Camariano, La Traduction du drame Mumpiade de Mefasfasio In Revue des études.sud-e,st européennes", vol. III (1965), nr. 1-2, p. 292-293.

www.dacoromanica.ro

246 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

politic de Marbanns, Zabava fantaziei de Francesco Loredano, Petrucel Mare de Antonios Catiforos, Ecaterina a II-a, o Geografie non/ carea trecut din engleza in franceza, apoi in italiana, din aceasta din urmalimbi a fost tradusa in greaca in 1760 de Gheorghe Fateas §i din greacaIn romana in 1780 la episcopia Roma,nului din ordinul episcopului Leon.Gheuca.

Opera lui Milescu : Cilldtoria in China se face cunoscuta cartura-rilor romani prin traducerea lui Gh. Sion dupa un manuscris grecesc,pe care il adusese Ceza,r Bolliac din Constantinopol, uncle a emigrat dui:4evenimentele din 1848 71

Opera istorica cuprinzind biografia lui Bonaparte : XeLp6ypcupovix 1-71g AyEag `EXbrix, pe care N. Scufos a tradus-o In greaca in1818, va fi transpusa din greaca in româna de doua ori. Mai intii deslugerul Gr. Stoenescu la Pite§ti in 1828, traducerea fiind pastratamanuscrisul Academiei Romane 3230, 8i apoi de Alexandru Iorgulescu,tiparita, de tatal lui, serdarul Scarlat Iorgulescu, in 1846 72,

literatura juridica a fost imbogatita prin traducen i din greaca.In afara de mai multe pravile bizantine, cad din secolul al §aptespre-zecelea, secol in care am intrerupt §irul pravilelor slavone§ti manuscrise§.1 pina in secolul al nouasprezecelea influenta, bizantina cre§te §i se adin-ce§te In societatea româna" 73, amintim §i Nacazul (InvälItura) Ecate-rinei a II-a, care a fost tradus in 1773 dupa textul lui Evghenie Vulgaris 74,precum §i opera Dei delitti e delle pene de Beccaria, tradusa in romanadupá versiunea greaca a lui Adamatie Coray. Traducatorul roman esteVasil° Virna,v, acel harnic moldovean, care a talrracit o serie de manuale§i alte cäri, folosindu-se in mare parte de intermediare grece§ti. Virnavnu traduce numai textul lui Beccaria, ci §i luminata introducere §i savan-tele note adaugate de Coray, care adeseori reflecta o gindire mai avan-sat/ decit textul lui Beccaria,. A incercat §i un al doilea traducatortälmaceasca opera lui Beccaria In limba romana, dupa textul lui Coray,dar nu cunoa§tem decit traducerea prefetei lui Coray 75. Credem cá aceidintre romani care au citit prefata lui Coray, fie in textul grecesc, fieIn traducerea romana, s-au gindit designr ca, mijloacele propuse de savan-tul grec pentru redresarea sari" poporului grec §i pentru ridicarea nive-lului lui cultural erau de asemenea valabile §i pentru poporul roman,caci situatia lui nu era deosebita de cea a poporului grec.

Inainte de a incheia prezentul capitol, vom da §i citeva exemplede opere apartinind literaturii beletristice universale, traduse in limba,romana cu a,jutorul versiunilor grece§ti.

n Analele Acad. Rom." sect, ist., seria II, tom. X (1889), p. 89-181.72 Emil Vlrtosu, Napoleon Bonaparte, Bucuresti, 1947, p. 44 si 47.73 Ion Peretz, Curs de drept bizantin, panca I izvoarele bizantine, Bucuresti, 1910, p. 17.74 Ariadna Camariano-Cioran, Traducerile In limba greacd si romand a Nacazului"

(Ïnviillitura) Ecaterinei a II-a, p. 123-132.74 Ariadna Camariano-Cloran, L'oeuvre de Beccaria Dei delitti e delk pene" el ses

traductions en langues grecque et roumaine, p. 193-202.

www.dacoromanica.ro

DIPORT.ANTA INVATAMINTULUI 247

Pentru talmacirea in roman/ a unor drame metastasiene, versiu-nile grece§ti au fost binevenite. In 1783 un oarecare Vasil° D. traducedin greaca in roman& drama metastasiana Achile'in Sciro. Vasile erasecretarul lui Gheorghe Beldiman §i a facut traducerea din ordinul aces-tuia 76 Acest caz este interesant pentru stabilirea vechimii versiuniigrece§ti. Traducerea greaca, de care s-a servit talmacitorul roman s-atiparit in 1794. Faptul ca traducatorul roman a folosit acest text in 1783este o dovada ca versiunea greaca a fost efectuata cu mult inaintede a fi tiparita §i ca a circulat aici in ma,nuscris, ma cum a circulat §itraducerea unei alte drame metastasiene : e0 civcervcopLalAq .r7N Ecti.Lpcciit8oç,facuta de Sugduris in 1758". Inca o proba ca in tarile române se bucuraude o larga circulatie nu numai textele grece§ti tiparite, ci §i traducerilemanuscrise §i nu numai in centrele culturale cum erau Bucure§tii §i Ia§ii,ci §i in ormele §i satele din provincie. Ultima traducere s-a facut insatul Corne§ti din tinutul Cirligaturii. 0 alta traducer° din greaca adramei metastasiene Achile este acea a lui Iordache Slatineanu, tipäritala Sibiu in 1797. S-a afirmat ca aceasta drama a tradus-o in limbaroman/ §i Gheorge Sion. Dar, comparind textele, am constatat ca Sionnu a tradus drama metastasiana : Achile in Sciro, ci pe cea a luiAtanasie Hristopoulos : Mini(' lui Achile. De altfel chiar Sion indicaprototipul traducerii sale in Suvenire contemporane, la capitolul : Dintinerefe 78.

Alexandru Beldiman se va dovedi un harnic traducator al drame-lor metastasiene cu ajutorul intermediarelor grece§ti. El va traduceIn limba romana in 1784 dramele : Milosirdia lui Tit §i Siroe (Hosrois),folosind al doilea volum al traducerilor grece§ti tiparite in 1779. Unalt traducator roman anonim se va servi in 1800 de asemenea de aldoilea volum al traducerilor grece§ti pentru a da o noul talmacire acelor doul piese pe care le tradusese deja Beldiman. In aceasta a douaversiune vor pinta titlul : Milostivirea lui Tit F}i Siroiu. Anonimul tradu-eator adauga §i a treia drama Caton cuprinsa in al doilea volum al tradu-cerilor gTece§ti. Traducerile anonimului ant mai reu§ite decit cele Montede Beldiman.

0 alta piesa a dramaturgului italian tradusa in romana dupa unintermediar grecesc este Artaxerxe; ea s-a pastrat intr-o copie facutaIn 1807 de serdarul loan Gorovei ".

Tendintele etico-morale ale scriitorului spaniol Baltasar Graciándin opera sa El Criticón s-au Mont cunoscute in tarile noastre Inca din

78 Din aceastA traducere s-au fAcut si alte copli. Cf. Al. CiorAnescu, Teatrui lui Meta-stasio In Rorntinia, In Studii italiene", I (1934), p. 135.

77 Bibl. Acad., ms. gr. 807.78 Sion aratA In Suvenire cA mostenise de la maca sa vreo zece cArti grecesti, pe care

le pAstra ca dulci suvenire... Printre ele era si tragedia In versuri intitulatii Ahilefs, compusiide Atanasie Hristopoulos. Clnd mA simtii In stare a face versuri, Imi veni ideea sA traducacest opuscul". Cf. si Al. Piru, Identificdri, In Limba si literatura", 4 (1960), p. 305-306.

" Pentru traducerile dramelor metastasiene fAcute din limba greacA o manuscriseleIn care s-au pAstrat a se vedea articolul citat al lid Al. CiorAnescu.

www.dacoromanica.ro

248 ARIA DNA CAMARIANO-CIORAN

1754 cu ajutorul unei versiuni grecesti, fAcutä din limba francez6Iasi de loan Ralis din Mitilene. O altä versiune greacä fäcutä indepen-dent de cea a lui Ralis s-a pästrat in manuscrisul grecesc 63 din Biblio-teca Academiei. Si aceastä versiune a circulat in rindurile cärturarilorromâni si un anonim s-a servit de textul din ms. gr. 63 pentru a trans-pune citeva, capitole din opera spaniolä in românä.

Traducerea românä a fost tipgritä in 1794 cu cheltuiala mitro-politului Moldovei Iacob Stamati, sub titlul : Critil Andronius. Estecea mai frumoasä traducere romänä fAcut5, pinä la aceastä datä 8°.

Chiar si mai tirziu, cind limbile occidentale se studiau mai siste-matic in Academiile domnesti, intermediarele grecesti era,u destul demult folosite. De exemplu, Costache Stamati traduce in 1808 Galatea,tragedia pastoralä a lui Florian, servindu-se de versiunea greacä a,lui Antonios Coronios, tipAritä in 1796. Costache Negruzzi traduce intreanii 1821 si 1823 pe Memnon al lui Voltaire, dupg, versiunea greacla lui Evghenie Vulgaris 81. Din cartea lui Dimitrie Darvaris : 'AcropaXii;óhyta etg yvc7.)cms Tv ávb-pd.nrcov, frroL Oeocppcfccnou -110.ocol, xocpcovrilpeg...,Negruzzi va traduce extrase si le va publica in opera sa intitulatàMoralicesti hametiruri 82.

Romanul lui Barthelemy, Les Amours de Caryté et de Polydorea fost tradus in greacg, de un iubitor de neam" i tipärit la Bucurestiin 1820. Aceastä versiune greac5, va fi de folos traducätorilor români.M. Stoianovici se va servi de textul grecesc pentru a traduce in 18401romanul lui Barthelemy : Harito i Polidor. Istorie mora15, precum

Dimitrie Emanoilov Balica, in 1843, dindu-i titlul : Polidor f i Hariti,roman istorie 88.

Romanul idilic al lui Berna,rdin de Saint-Pierre : Paul et Virginie11 va traduce in romänä din greacä acel harnic traducätor moldoveanNicolae Buznea, care a elaborat, precum am väzut mai sus, si altetraducen i in romeml, servindu-se de versiunile grecesti. El traduce Paulfi Virginia, fiindc5, patria are trebuintä de dinsa". Intr-adevär patriaa avut trebuintä de aceastä traducere, cum rezultä din numärul marede prenumeranti.

Mihail Mavrodi public& in 1838 Istorie moralnied intitulatd TripodurElenei de Marmontel. Ttilmacitet de pe franluzefte. Desi in titlu se spunec5) traducerea se face din frantuzeste, totusi din comparatia textelor sedovedeste cA, Mavrodi s-a servit de textul grecesc al lui I. Baila, publi-cat la Moscova in 1812 ".

so AmAnunte despre traducerea in /imba român l manuscrisele In care se plistreaz&traducerea gAsim In Dan Simonescu, Un roman spaniol In Moldova secolului al XV I II-lea,.In Anuarul liceului national Ia§i", 1942-1945.

81 In 1831, In Cdrticica lui Grigore Ple§oianu va fi cuprinsii o traducere In prozii a lu:Memnon, fAcutil de data aceasta de cArturarul romAn din limba francezA.

82 Nestor Camariano, Primele Incercdri (iterare ale lui C. Negruzzi fi prototipurile lorgrecestt, Bucurqti, 1935.

83 Bibl. Acad. Rom., ms. rom. 4156.84 N. Camariano, Primele tncercdrl..., p. 25-26.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA SNVATAMINTULIJI 249'

Cartea moralizatoare : ZxacZov -ralv NereXLX&TWV ipccaTE6v, o cule-gere de rase nuvele alese de Rigas Velestinlis din cele 42 de volume alepoligrafului franeez Nicolas Edme RAW de la Bretonne, publicate subtitlul : Les contemporaines ou aventures des plus jolies femmes de l'âgeprésent, traduse i adaptate la conditiile societatii grecesti, care erau peatunci asemanatoare cu cele ale societatii românesti, a fost tra-dusa din greaca in romana de doua ori. Primul traducator este Gheor-ghe Pesacov, care elaboreaza traducerea sa intre 1812 1815, al doileaeste loan Beldiman. Nu stim exact cind acesta a facut traducerea, inonce caz inainte de 1818, deoarece in acest an copistul Costache Borsface o copie dupa versiunea lui Beldiman 85.

S'I dam ca exemplu F;d citeva traducen i elaborate de intelectualitatea.feminina. Ruxanda Samurcas, o tinara de 13 ani, a tradus din germand ingreaca : Erast, drama' pastorald a scriitorului german Gessner. Talmacirea-dedicata tatalui ei, s-a tiparit la Iasi in 1819. Peste trei ani, o alta femeieinvatata, Zoita Grigoriu, se va servi de versiunea greacA, a Ruxandei Sa-murcas pentru a imbraca drama lui Gessner in haina romaneascä. Tradu-cerea s-a Malt din indemnul sotului ei i cu cheltuiala lui s-a tiparit la IasiIn 1822 86. In timpul acesta se disting in Principate i alte femei culte carevor traduce mai multe opere occidentale in limbile greaca i romana.

Adeseori istoricii nostri au pus la indoiala ca invatamintul grecescdezvoltat in Principate a fost de folos societatii romane. Dupa cele ara-tate mai sus, credem cá nimeni nu se mai poate indoi de importanta.acestui invatamint pentru societatea romana.

In concluzie putem afirma ea datorita invatamintului din Aca-demii au circulat in tarile romane numeroase opere occidentale trans-puse in romana, care poate nu s-ar fi tradus niciodata daca nu ar fiexistat cunoscatori ai limbii grecesti ca BA, foloseasca intermediare inlimba respectiva sau ar fi imbracat haina romana la o data mult mai

Credem ca nu este justificata afirmatia ca opera lui Pope estecunoscuta la o data timpurie in principate datorita faptului cá traduca-torul roman nu asteapta sa fie sesizat de un intermediar grec sau sirb,ci se adreseaza direct intermediarului cu cea mai larga circulatie, ce!francez" (Al. Dutu, Explordri ... p. 94). Din cele aratate mai sus rezultaclar ca cele mai multe si mai vechi traducen i in limba romana s-aufacut dupa intermediare grecesti. Nu se stie daca i traducatorulAlexander Pope, loan Cantacuzino, nu a fost sesizat de un intermediargrec", deoarece opera lui Pope, Essay on Man, fusese tradusa In greacade Panaghiotachis Codricas, secretarul domnesc, care era atras de preo-cupari filozofice. Acesta a tradus si a tiparit in 1794 opera lui FontenellerEntretiens sur la pluralité des mondes, traducerea sa insa dupit Essayon Man a rAmas inedita 87, dar nu este exclus BA fi circulat manuscrisul

" Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Acdxct Tpccyoaice xccI cpccvscpLúrroccc amooprilp.cercc`EXAvow xcd Poup.dInav ..coU 180u xcct 190u cdavog, In AccoypapEcc", vol. XVIII, (1959).

85 N. Camariano, Erast al lui Salomon Gessner In literatura greacti ;I romilnd, p. 73-81.87 Cf. C. Th. Dimaras, Opowdcp.ccrcc, Atena, 1962, P. 71 l Ap. Dascalakis, Kopceilq xcd-

Ko8pixix-q, Atena, 1966, p. 32.

www.dacoromanica.ro

250 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

'Intarile române i sa fi suscitat interesul traducittorului loanCantacuzino. Traducerile semnalate au jucat un important rol indezvoltarea cultura române, ele au capatat o functie deosebit de semni-ficativa", au fost de un interes inestimabil pentru urmarirea progresuluigindirii social-politice" (Al. Dutu, Coordonate . . . p. 216). Si aceasta estenumai o latura a importantei invatamintului din Academiile domnesti.

Datorita studiului limbii grecesti, se dezvolta in trecutul culturii-romane o literatura in limba greaca scrisa de carturari romani. Se afirmacá prin aceste serien i grecesti românii au imbogatit literatura greaca,noi credem ea mai nimerit ar fi O, se spuna cä, scriind in greceste, cartu-rarii romani au creat o literatura romana In forma greaca, cum fusesemai inainte o cultura si un umanism roman de limba

Istoria culturii romano ofera multiple aspecto. Pe Ruga cultura tradi-tionall cronicareasca si literatura populara, In lirnba nationala au exis-tat si forme de cultura romana In limba s'aya in epoca mai veche 88,lar dupa decaderea slavonismului in limba greaca. In cadrul culturiiromane din trecut se dezvolta i creatii originale in forma greaca, precumfusesera si In slava, serse de carturari romani. Acest aspect al culturiiromane in greceste, neglijat pe deplin pina acurn, ar trebui sá formeze-obiectul unui capitol din istoria culturii romane. Istoria culturii noastrepoate renega o serie de valoroase opere pentru motivul cá sint serseIn limbo, greaca ? Germanii nu se mhidrese oare cu operele lui Leibniz,Wolff, Baumeister, Heineccius si ale altora, desi aceste opere nu sintscrise In germana, ci in latina? Acelasi fenomen se petrece i in tarileTomâne. Carturarii nostri folosesc limbs, nationala, dar, asa cumOccident eminenti oameni de cultura nu se sfiau sa serie si In latina,tot astfel i in tänile noastre multi carturari i patrioti de frunte dinacea vreme socoteau ca se va ridica prestigiul lor daca vor serie si Inlimba greaca, limba adema a filozofiei", limba culturii pentru Orient".Referindu-se la a,ceasta cultura romana in limba greaca, profesorul DanSimonescu spune textual : Il est vrai que cette époque greco-roumaineconstitue un aspect assez étrange de notre culture, mais il est égalementvrai d'autre part, que les ceuvres didactiques, scientifiques, philoso-phiques, les chroniques et les poésies écrites chez nous en grec, parfoislame par des auteurs roumains ne sont point étrangères au milieu-.et à l'esprit de la culture roumaine. On ne peut done les ignorer etles éliminer du champ de nos recherches, de même que les peuples d'Occi-dent n'excluent point de leur trésor de culture les ceuvres en languela,tine de leurs grands écrivains" ".

lata citeva exemple de intelectuali romani care au folosit limbagreaca in produsele lor carturaresti. Constantin Cantacuzino stolnicul a

68 Pentru aspectele culturale rom4ne In Ilmba slavA cf. Istoria literaturii romdne, vol. I,.Bucuresti, 1964, p. 261-289.

89 Dan Simonescu, Le monastère de Cetatzula foyer de culture, p. 358.

www.dacoromanica.ro

99 D. Russo, Studii istorice greco-romdne, Bucuresti, 1939, p. 188.91 Constantin C. Giurescu, Harta stolnicului Constantin Cantacuzino, p. 1-27. In mss.

rom., 1496 si 1498 din Bibl. Acad. slnt mai multe extrase i studii gramaticale i literare InversurI i prozA scrise In greacA de stolnicul Cantacuzino.

99 Istoria literaturii romdne, I, Bucuresti, 1964, p. 567." Bibl. Acad., ms. gr. 577.94 Gheorghe Zaviras, Dackg..., p. 386." Nestor Camariano, Un pretins istoric : Emanuil Bdleanu, p. 142-156.

1MPORTANTA INVA.TAMINTULUX 251

scris in limba româng, dar si in greacit acele intrebdri dogmatice adre-sate lui Ioan Cariofil, la care acesta a rispuns in al situ 'EyxecpE8Ldv,tip/rit la Snagov in 1697 ". Acelasi Constantin Cantacuzino va elaborasi o hartä, a Munteniei i Olteniei in limba greac6), in colaborare cumedicul loan Comnen, care se va tipgri la Padova in 1700 u. Nu sintexnde acord cu afirmatia c5, harta fiind redactaa in greceste, ea nu eradestinat/ uzului intern, administrativ, ci constituie o lucrare adresat/strAin/tatii pentru a face cunoscutg, aceastA tarä, cirmuitorilor politici,cit i negustorilor care ar vrea sá tie care sint bog/tiile tAxii i drumurileei" 92 Cum putem spune ca nu era de uz intern, cind stim cä, mad toticärturarii români cunosteau limba greac/ i deci puteau folosi hartaNoi credem cg, a fost intrebuintat/ nu numai de cArturarii români, darsi de elevii Academiilor domnesti la cursul de geografie, fiindu-le demare folos.

Dimitrie Cantemir, eruditul c/rturar, a scris in romaneste, latineste,dar si In greceste. Divanul sau gilceava infeleptului Cu lumea este serio incele don/ limbi folosite pe atunci In t/rile române : greacl i roman/.

Fili lui Constantin Brincoveanu : Stefan, Radu si Constantin eraufoarte mindri sä% -vad/ tip/rite produsele lor literare In greacg. Stefanpublic/ trei cuvint/ri encomiastice In 1701, 1702 si 1703, iar Rada in1704 si 1706 de asemenea don/ cuvintAri panegirice. Constantin, fratelelor, va aborda o problem/ mad interesantA. Acesta va traduce in neo-greaca, si va publica in 1704 o parte din vestita °per/ a lui Plutarh :Viefile paralele, pe care o va intregi i cu multe completAri.

Un Barbu Izvoranu, fiul marelui stolnic Radu, designr un elev allui Kyminitis, serie in bimba greacä, o prefat/ la opera pareneticA a luiAgapet tradus/ in neogreacg de Kyminitis 93.

Chesarie, episcopul Rimnicului, un cleric luminat si cult, eleval Academiei domnesti din Bucuresti, s-a remarcat prin bogata sa acti-vitae de traduc/tor din limba greac/ in roman/ al Mineilor, precum

ca autor al unei opere istorice, scris/ in greaca arhaizantI, anumeIstoria relzboiului dintre rufi, i turci (1769-1774), care va fi tradus/In neogreac1 de Ambrosio Pamperis

Istoria Romdnefti a fost scris/ de Mihai Cantacuzino in limbagread, si a circulat in mai multe copii manuscrise in aceastA limb/ pin/ce a fost dat/ la tipar de fratii Tunusli, in 1806.

Bmanuil BAleanu, cel mai aprig sprijinitor al invAtAmintului inlimba national/ i teoretician al limbii române, urmind cursul vremii,nu a scris in limba romanA, ci a prelucrat in limba greac/ Istoria luiTeodor Fotino 95.

www.dacoromanica.ro

252 ARL6,13NA CAMARIANO-CIORAN

In cartea lui Manolache Persianos despre faptele vitejesti ale luiMavrogheni : Euvon-nxii nept?ohtg Tïáv iipoiexclv xono0cop.ci-rtov NLX0X&01.)

ili.rpoo Mocupoyivr) Bucuresti, 1789, se public& si mai multeversuri encomiastice, printre care sint i versurile in neogreacI ale epis-e,opului de Rimnic, Filaret, si ale lui Scarlat Slgtineanu, precumale lui Gheorghe Slätineanu96 in greaca veche. Si marele logotätjurist, Nestor Craiovescu, va serie o epigram& in greac/ pentru a laudacartea lui Chiril Lavriotis : Interpretarea Apocalipsului (tEplizpoeíx'ArcoxccX4e6.4) 97.

Gheorghe Slä'tineanu este si traducgtorul unor drame metastasiene.In 1797 traduce din greaca in roman& am almAcit-o in limba mé cépArinteascl", spune in prefat& drama metastasiang Ahilefs la Schiro.Peste 20 de ani ins& acelasi SlAtineanu, care Meuse un bun inceput, tra-ducind In limba pArinteascg, va tipäri la 1817 In greacg, o alta dram& metas-tasianA : Al[rimtog.. Traducerea s-a publicat anonim, dar dintr-oscrisoare in versuri, pus& in fruntea traducerii, rezultA c& traducAtoruleste vornicul Gheorghe Slätineanu 98 Traducerea fiind anonimg, istoriciinostri nu stiu CA este truda unui cärturar roman, si nu o amintesc In nicio istorie a literaturii române si nici in Bibliografia rom4neascd veche nueste trecutA. Cazul lui Gh. Slätineamu, ca si al altor scriitori romani,care foloseau atit limba roman& cit i greaca, dovedeste cg, ei socoteaulimba grew& avea In acea, vreme o circulatie tot atit de larg6 in tärileromane ca i limba national& si de aceea le foloseau pe amindou6,far5deosebire, pin& cind curentul de impunere a limbii nationale va iesi tri-umf &tor.

Un oarecare Grigore nu sintem de acord cu afirmatia lui N. Iorga,el e verba de viitorul mitropolit al Ungrovlahiei a scris pe la 1800 ingreac& o carte de pedagogie 99.

De la protosinghelul Naum Rimniceanu, elev al Academiei domnestisi profesor de greac& pe la casele boieresti, ne-au rAmas mai multe serieniin greaa, printre care si Despre originea ronalnilor, o scriere in care do-coteste patriotismul i totusi este scris& In limba greaca 100 Printre alteserien i in greceste, acest patriot roman a elaborat si o Gramatictt, precum

un Abec,edar, pe care autorul dac" il dedica in 1819 iubitei patrie

96 Despre versurile scrise In limba greacA de Gheorghe SlAtineanu, cf. si L. Vranusis,Ot 111368popac Atena, 1955, P. 59.

97 Cf. revista atenianA 'A8q5vcciov", VI (1877), P. 256.96 Nicolae Lascaris, 'Iavoga vcoeX)aivoco-6 4eckrpou vol. I, Atena, 1938, p. 147

148. Ne lAmurim pe deplin de ce SlAtineanu a folosit greaca, dacA citim prefata traduceriidramei metastasiene Ahilefs la Sciro: Limba elinéscA cum cA au stAtut a din tAiu, care aurAvArsat In toatA lumé cele bune mestesuguri istiinte, si cum cA dintr-Ansa, ca dintr-un izvornedesertat, toate némurile sA adapA dapururé, pricini de felurimi de alcAtuiri nu se allá nimenitnici a vorbi ImpotrivA, nici a o necunoaste".

" N. Iorga, Un pedagog moldovean" pe la 1800, p. 9.100 Cf. Const. Erbiceanu, Viala si activitatea (iterará a protosinghelului Naum Rtmniceanu,

acelasi, Cronicarii greci..., p. 235-294. Scrierl In greceste ie§ite din pana lui Naum se gAsescfi In mat multe manuscrise din Biblioteca Academic'.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA. INVATAMINTULLTI 253

a dador" 101, precum si o Hristoitie ca s serveascI la educarea tineretu-lui roman.

Marele ban, Grigore Brincoveanu, va traduce in greacâ din lati-neste si va publica in 1808 opera filozoficl a lui Fleineccius : Elementede logica' , filozofie i eticà. Aceastl carte filozofic/ pe care Ioan Furneoso tradusese in limba greacI si o predase la Academia din Iasi baná dina doua jumâtate a secolului al XVIII-lea, se dovedeste a fi util5 i inprima decadâ a secolului al XIX-lea. Probabil cá Brincoveanu s-a gin-dit sá punâ acest manual la indemina elevilor Academiilor domnestiIn forma' tipäritä.

Fratii Iordache i Dinicu Golescu, elevi ai Academiei doranestiIn special ai profesorilor Lambros Fotiadis, Constantin Vardalahos

si Stefan. Comitas, vor deveni figuri luminate ale culturii românesti.Ei au invätat de la profesorii lor carte, dar totodata si patriotism si natio-onalism, pe care le vor aplica cu mult succes in folosul patriei i poporu-lui român. Nimeni nu se poate indoi cg ei au fost mari patrioti ca dragostede tarl si de popor, cA se gindeau la binele lui si la ridicarea niveluluicultural al societâtii române. In mai multe scrieri satirice, Iordache Golescubiciuieste nedreptâtile sociale impovärâtoare pentru popor, atit din timpulregimului fanariot cit i dupg aceea. Pamfletele ca : Starea Romdnestiacum in zilele mdriei sale loan Caragea voievod pe vremea asidosiei1".Barbul V itcdrescul vinzcitorul ;aril, i Starea Romanesti pe vremeapdmintenilor denotl cá 11 indigna once nedreptate de oriunde ar fi venitea. Acest mare patriot, care se gindeste sá elaboreze allele instrumentenecesare invAtarii limbii române gramaticI i dictionar, va scrie celemai importante din operele sale in greceste, imbogä'tind literatura româng,In form& greacâ.

In 1800 a tipärit un Atlas geografic in limba greacâ cu ingrijireasi indreptarea lui Antim Gazis i cu cheltuiala tatAlui sâ'u, marele vornicRAducanu Golescu 1°3. Se pare c5, Iordache Golescu a folosit citeva hârti.germane 104. Se stie cA Iordache Golescu avea legâturi strinse ca RigasVelestinlis, era in corespondentl ca el "5 si a dedicat Hdrtii acestuia20 de versan i 106. Ne punem intrebarea, nu au colaborat oare acesti doiprieteni si nu s-au ajutat reciproc in alatuirea hârtilor lor I E interesantde stabilit dacâ exist6 sau nu vreo corelatie intre ele.

101 17) cpi.)arirn =apt& Acrxtov 6 ouyyporpek 4c avcc.d.9-qat., vat.0... Cf. Litzica,Catalogul. ., p. 107-108, ms. 619 si Const. Erbiceanu, Viala..., p. 28.

102 Cf. Florin Tordea, Un dramaturg ignorat : lordache Golescu, p. 272-275.103 ''A'Accç VI kiln-% rceptixorv xac8.oXt.xok yecoypcaprxok ravccxceç vijg 68poyelou

crpcdpccç..., cf. loan Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia romlineascd veche, tom. II,p. 420-421. Are si un al doilea titlu In versuri scrise de $tefan Comitas, care pe atuncifAcea studii la Viena.

104 Magasin Encyclopéclique", année, 1801, tom. IV, p. 247-249, citat de Eca-terina Kumarianu, AccvLipi. 4:01,XurrcE8-% Berbié du Bocage "Avamr.oç rccUig. 'AXX1Xoypcciptcc(1794-1819), Atena, 1966, p. 199.

105 Emile Legrand si Sp. Lambros, 'Avix8cmcc trypcccpa 7=4 Nycc BeXcascvVij xcd.Tar cr6v p.ccFrrupyr&v.rorv, Atena, 1891, p. 72 si 73.

102 Gh. Laios, '0 'ELIalvt.x6g Tforoq ri BavvrK, Atena, 1961, p. 53.

www.dacoromanica.ro

254 ARIADNA CAMARIANO-CTORAN

Dialogurile filozofico-morale : Cdrticica coprinzatoare de cuvintele ceam auzit de la insufi eugetul meu slut scrise in ambele limbi : greacar °maul "7.

El a scris si un Epistolar sau modele de scrisori pastrate in doll&manuscrise in titlul carora se precizeaza ca au fost corectate de profesoruleau, Lambros Fotiadis 109.

Operele literare in limba greaca ale acestui arturar roman sintnumeroase. Adept al iluminismului francez si al lui Montesquieu, IordacheGolescu traduce in 1817 citeva din operele ginditorului francez in neo-greaca, ea : Le temple de Gnide, Ciphise et l'Amour, Arsace et Isménie.La aceste traducen i adauga i talmacirea romanului idilic al lui Bernardinde St. Pierre, Paul et Virginie i Visul staruintei ("OvEtpov 1-'44 inci.Log)tfi prezinta volumul tatalui sau iubitor de muze" care bucuros a acceptatsa suporte cheltuielile tiparului pentru folosul obstesc", dar moarteaacestuia a zadarnicit tiparirea traducerilor "9. Traducerile amintite,desi in greaca, au avut si au insemn'atate pentru cultura roman& si incadrul epocii cind s-au facut ea si astazi. Golescu, marele patriot, afirm&In prefata ea gut de folos obstesc", dovada ca scrierile grecesti, alaturide cele romanesti, eran citite de cercuri largi. Altfel nu se poate explicade ce el si-ar fi pierdut timpul traducindu-le, iar tatäl sau s-a oferitsa cheltuiasca pentru tiparirea lor. Acest exemplu este Inc& o dovadaelocventa a importantei acordate &Arta grecesti in tar& romane, chiarIn a doua decada a secolului al XIX-lea. Si pentru astazi aceste traduceniIi au importanta lor, ele sint marturii ale culturii trecutului romanesc.

Tot in bimba greaca traduce Iordache Golescu si Les Lettres pentanesde Montesquieu Ilepauc a'ro) i BLoypcuputbv 1-14v ivSgolv civ8pWv.Precum am vazut mai sus fratii : Iordache i Dinicu Golescu au facutsi mai multe traducen i in roman& din greceste.

Alexandru Racovita, ginerele lui Dinicu Golescu, traduce din fran-ceza in neogreaci opera lui II. Lemaire, Recueil de faits historiques etd'anecdotes, publicata la Paris in 1820. Dinicu Golescu a folosit, printrealtele, i acest intermediar grecesc la elaborarea cunoscutei sale opereAdunare... El a fost primul roman modern" care s-a aratat cel maiapt sa primeasca ideile i formele civilizatiei occidentale, a exercitat o-inane influenta asupra societatii romane 119 si a infiintat la mosia saGolesti o scoala pentru a invata copiii de acolo bimba romaneasca. Acestcarturar luminat va scrie totusi in limba greaca acea opera in care seoglindeste spiritul de reform& al vremii insemndrile calatoriel mele,justificind folosirea limbii grecesti prin faptul ca des intimpinam vedenide lucruri ce nu le aveam numite in bimba nationala. Ar fi trebuit

107 Cf. N. BAnescu, Viala fi scrierile marelui vornic lordache Golescu, VAlenii de Munte,1910, p. 80.

Idem, op. cit., p. 88.108 In titlul manuscrisului pregAtit pentru tipar se spune cá s-au tiparit cu cheltuiala

marelui ban. Radu Golescu.110 Pompiliu Eliade, Histoire de l'esprit public en Roumanie au dix-neuvilme siècle, Paris,

1905, p. 172-173.

www.dacoromanica.ro

ORPOBTANTA 11VvATAMINTuLUI 255.

sa zabovesc ceasuri, socotindu-mil, de unde s-ar cuveni sit le intre-buintez "m.

Nu ne asociem la afirmatia ea,' operele arturarilor romani sensein limba greaca slut un ,lapport des intellectuels roumains aux ouvragesgrecs et leur contribution au prestige européen de cette culture" 112 Dimpo-triva, noi credem a trebuie sa le consideram ca facind parte din patri-naoniul culturii romane si cA, ele ridica prestigiul acestei culturi, desi nusint scrise in limba nationala. Asa ciun nu este negata cultura vecheromaneasca in forma slava, asa cum popoarele Occidentului nu neagacultura lor veche in forma latina, tot asa nu trebuie, dup& parerea,noastra, sa fie negata si cultura româna in forma greaca.

La cele citeva exemple date mai sus de dezvoltare in trecutul tarilornoastre a unei culturi in forma greaca, credem ca trebuie adaugate siciteva exemple de opere grecesti care au fost scrise sau traduse in grea-ca de români sau greci din porunca domnilor si boierilor romani. Inprimul rind trebuie a mentionam pravilele si cronicile si in al doilea rindo serie de alte traducen de opere istorice sau literare. De pad& din indem-mil lui Constantin Brincoveanu pe atunci nu era Inca domn IeremiaCacavela, viitorul profesor al lui Dimitrie Cantemir, a tradus In 1686din italiana in greaca opera : Raggualio historic° della guerra tra rarmicesaree e ottomane dal principio della ribellione degl'Ungari fino Vann° corente1683. Este o carte istorica care interesa pe carturarii români, intrucitla asediul Vienei au participat si domnii Tani Romanesti si Moldoveicu trupele ion. Dovada a stirnea interesul carturarilor nostri este f ap-tul ca peste aproape un veac aceasta carte istorica se va traduce dinlimba greaca si in romana. Tot din indemnul lui Brincoveanu, acelasiIeremia Cacavela a tradus din lating, in neogreaca in 1687 Inca o operä.occidentala, si anume opera lui Platina De vita et moribus summorum,pontificum lastoria 1".

0 alta carte istorica referitoare la luptele de la Viena a fost tradusaIn neogreaca din italiana de medicul Iacob Pilarinos, deasemenea din.indemnul marelui Iogofat Constantin Brincoveanu. Originalul italian :V eridica raccolta de giornali di Buda sino alla presa d'esta, Venetia,1686 114 se gasea in biblioteca unchiului lui Brincoveanu, stolniculConstantin Cantacuzino 115. Foarte probabil ca Pilarinos a folosit acest exem-plar pentru elaborarea traducerii cerute. Tot din ordinul lui Brincoveanu,loan Avramie a tradus in 1713 acele Maxime : rV0.1./.tXat TCCCXCCCILV TLVWV

paocrexixav, tiparite la Tirgoviste in 1713 si care In acelasi an vor fi tradusedin greaca si in româna. Ca sa imbrace forma romaneasca, aceste maxime,

m Aurel Nicolescu, Observant asupra neologismelor din Insemnare a allitoriei mete"a Jul Dinicu Golescu, p. 7.

112 Cf. Revue des etudes sud-est européennes", tom. V (1967), nr. 3-4, p. 613.113 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela..., p. 174-182.214 Traducerea Jul Pilarinos a rAmas ineditil Este cuprinsA In ms. gr. 495 din Bib!.

Acad. §i In ms. 156 din minAstirea Iviron (Sp. Lambros, Kcerc4oyog..., II, p. 37, nr. 4276.(156).

U5 V. Clndea, Livres anciens en Roumante, Bucure§ti, 1962, p. 22.

www.dacoromanica.ro

256 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

In parte orientale, au trecut prin mai multe limbi : francezl-italianA-greac6-românä. Precum vedem, Constantin Brincoveanu si inainte dea fi domn § i dui)/ ce a ocupat tronul Tärii Românesti, se profileaz/In centrul unei misc/ri culturale in limba greacA, care se dezvolta pepamintul Tarii Românesti.

Din porunca postelnicului *tefan Cantacuzino, viitorul domn alTä,rii Românesti, Marcos Porfiropoulos, directorul Academiei domnesti,a tradus in neogreacg o parte (cartea a cincea) din opera istoricä a scriito--rului bizantin, Procopie din Cezareea.

Am dat numai citeva exemple de traducen i fäcute in neogread,din ordinul domnilor si boierilor români. Aceste exemple ca si multealtele, ne indeamng BA tragem concluzia c`a societatea roman/ era maifamiliarizatá cu limba gread, decit cu oricare alt5, limbä occidentalä,de aceea domnii si boierii români propuneau traducen i in neogreacg, limbacare se studia in Academiile domnesti.

*Importanta inv/tamintului din Academii pentru societatea roman/

a fost multilateral/. In cele ce urmeazI vom prezenta alte aspecte aleinsemn/t/tii acestui inv/t/mInt.

La inceputul secolului al XIX-lea si mai ales in a doua decad/a acestui veac se manifest/ in zona sud-estului european frAmintäri socialesi politice intense. Grecii infiinteazI Eteria" si desf/soarl o activitatefebrilä, pentru indeplinirea telurilor lor nationale. Ping la aceastl datainvägnaintul avea aspect cultural interbalcanic, nu cäpätase expresiaexclusiv'ä a aspiratiilor grecesti, asa cum se va intimpla in al doilea deceniual secolului al XIX-lea si mai ales in preajma misarii lui AlexandruIpsilanti si Tudor Vladimirescu. Profesorii Academiilor, dintre care uniierau chiar membri ai Eteriei", transform/ catedra in preajma anului1821 in tribuna de stimulare a constiintei nationale si a patriotismului.Operele clasice le slat de mare ajutor. Ei aleg exemple vii si impresionantedin literatura greco-romanä, precum si din literatura neoclasicismuluioccidental, pentru a-si atinge tinta. De pild/, interpretind textele clasice,-ca : Viefile paralele ale lui Plutarh sau discursurile lui Isocrate, profesoriiprofitau de exemplele de libertate si patriotism oferite de aceste textepentru a glorifica libertatea si egalitatea, bunurile cele mai pretioaseale societAtii omenesti. Inv/t/mintele luminate propagate de profesoriiAcademiilor si gindirea patriotic/ alimentatä, Cu vigoare de ei in orelede curs au avut un puternic räsunet in constiinta national/ a tinerilorromâni care isi fAceau educatia si isi forman caracterul in aceste centreculturale, uncle s-au pl/mAdit noile idei sociale si politice, ce vor ducela eliberarea national/ si social/ a tuturor popoarelor balcanice.

Prelegerile profesorilor Academiilor domnesti contribuie la urgen--tarea destrAmgrii constiintei ortodoxe" si a constiintei panbalcanice",

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATAMINTULUI 257

care tineau legate popoarele balcanice, i fac tot mai pronuntatä apari-tia constiintei nationale.

O altä laturà deci, incontestabil pozitivä, a invätämintului dinAcademiile domnesti este faptul cA,tinerli români, ca i cei din regiuneabalcanicI care frecventau. aceste Academii, si-au insusit o aleasä cultur.1

totodatä vi-au stimulat constiinta nationalä prin educatia patrioticäprimitä acolo, devenind apoi exponentii misckilor culturale, nationalesi sociale in rindul propriului lor popor, aplicind toate invätämintelela cauza respectivä. Eufrosin Poteca, elevul Academiilor domnesti, nuse sfieste sä declare : am invätat oarecind i noi in limba greceascg dela dascälii greci stiinte si patriotism, cäci se cuvine non/ sá ne arätämrecunoscgtori" 116.

hit& incl un citat, care ilustreazä pärerea unui alt cärturar roman :lar dacg aläturi cu preocupkile malte, tiintifice, de tot felul, se faltadin inimi indurerate i suspinul constiintei nationale helenice, el nu puteadecit contribui ca sä trezeascl acelasi suspin al constiintei românestila toti cei ce formau aristocratia intelectualä a Moldovei de atunci. Siastfel pe nesimtite noi izbuteam sá aprindem lumina noasträ din luminasufletului lor i filozofia noasträ din filozofia lor" 117.

DIm i doug citate din lucrki publicate in ultimul deceniu. Isto-ricul C. Cihodaru opineaa, cá profesorii Acaderaiilor au fáspindit ideiavansate si au pregätit generatia revolutionarä care s-a manifestat inanul 1821 si mai ales la 1848 "lie. Iatä i concluziile istoricului GheorghePirnutä : Scoala de la Sf. Saya, prin lectilile in care se vorbea despreTremurile de glorie si vremurile de suferintä ale popoarelor subjugatede turci, a contribuit la trezirea constiintei nationale a elevilor säi. Acis-au näscut ideile luptei de eliberare nationalä a popoarelor din Balcani,care a urmat in primele trei decenii ale veacului urmätor" 119.

Foarte elocvent in aceastä privintä este si studiul istoricului bulgar,Stojan Maslev, Die .Rolle der griechischen Schullen und der griechischenLiteratur fi& die Aufklärung des bulgarischen Volkes zur Zeit seiner Wieder-geburt, Berlin, 1968.

Intelectualitatea greacä avea incredere nelimitatä in efectele pe carele va avea räspindirea culturii in masele largi ale poporului pentru dezro-birea nationalä i socialä. Acest proces de ridicare culturalä a maselorpopulare era socotit indispensabil i in acest scop se recomanda mai alesla inceputul secolului al XIX-lea folosirea limbii vorbite in invätänaint

In elaborarea manualelor didactice.

116 Drept recuno§tintA, el propune prin testamentul sAu sd fie ajutati, printre altii,unul sau doi bursieri greci sii faci studii, cf. G. D. Teodorescu, Viaja pi operele hit EufrosinPoteca (1786-1850), p. 25.

117 C. Fedele§, Mari pro fesori tepeni de altd data, In Cele trei Cri§uri" XVI (1935),p. 34-35.

118 Const. Cihodaru, Invdidintntul In Moldova In sec. XVXVIII. $coala domneascddin lasi, p. 32.

Gh. &vida de la Sf. Saya la sftrpitul secolulut al XVII-lea fl In secolul alXVIII-lea In Revista de Pedagogía", X (1961), nr. 10, p. 62.

1Vs.368

www.dacoromanica.ro

258 ARIADNA CANLARIANO-aosAx

Polemica lingvisticä iscatä in rindurile celor mai eminenti cärtu-rari greci, chiar pe pämintul românesc, a fost in mod indirect de folosdezvoltgrii invgtämintului in limba nationalg. Pentru telurile nationaleale cärturarilor români disputele lingvistice ivite in lumea greacg, repli-cile care porneau din toate f ärtile sub formg de scrisori, brosuri i articole,publicate in periodicele vieneze i pariziene, au fost pretiome

Dacä grecii ducean o luptg acerbg pentru introducerea inlor a limbii demotichi", limba vorbitg de popor, (lac./ ei se luptau cuatila dirzenie pentru ca rnanualele scolare i chtile de culturg generallsä fie pe intelesul tuturor, de ce sä nu se dea i in tarile romgne o maimare dezvoltare invgtämintului in limba rationalà, de ce s'ä, nu se publicecit mai multe cgrti in limba nationalä, care sä inlesneascg ridicarea nive-lului cultural al maselor largi Indernnul pentru o educare in limba nati-onalg venea chiar de la profesorii Academiilor si de la fostul mitropolital Ungrovlahiei, Ignatie, cum arätäm in altg parte a lucrgrii.

Veniamin din Lesbos a accentuat intr-un discars cg in primul rindfiecare trebuie sg-si in.vete bimba nationalg.

Dovadä cg imboldul pentru dezvoltarea invgtgmintului nationalvenea si de la lucrgrile grecesti citite mult in tgrile noastre este faptulteoriile profesorului Grigorie Constandas, referitoare la folosirea limbiineogrecesti in domeniul filozofiei ì tiintelor au fost adoptate in 1826vde episcopul Argesului, Grigore, in traducerea Logicii lui Ioan Damaschin.O probg grgitoare cä episcopul a prima indemnul de la Constandas estefaptul cg in prefata sa el repetg cam ceea ce spusese Constandas in 1801In prefata opereí luí Soave tradusg in neogreacg. Adeseori episcopul repro-duce textual afirmatiile lui Constandas. Episcopul Grigore, ca i ConstandasIn cazul limbii neogrecesti, combate parerea acelora care sustineau cá.limba româng nu putea reda notiunile abstracte ale filozofiei.

Putem da si altg dovadg cg discutarea problemei lingvisticelumea greacg a avut rezultate binefgcgtoare pentru intelectualii nostri.Vasile Virnav, elev al Academíei domnesti din Iasi, traducind Logicalui Condillac cu ajutorul intermediarului grecesc al lui Daniil Filippidis,pe care probabil 11 studiase ca elev, tglmgceste i introducerea lui Filippidiscu teoriile lui pedagogice i lingvistice i adaugg : Cgte se aratg mai suspentru limba greciascg sg pot zice in dreptu cuvAnt si pentru a noastrg.cé moldoveniascg"12°. Tot de la Daniil Filippidis, Virnav imprumutg

sfaturile pedagogice pentru buna educare a copiilor, expuse in prefatatraducerii Logicii lui Condillac CI lupta lingvisticg greacg a influentatmult pe formatoril limbii române literare se resimte i mult mai tirziu.7/Albina româneascg" nu se sfia sá mgrturiseascg in 1831 cg intimpinänumeroase dificultgti in inlocuirea termenilor barbari aflati in vechilemanuscrise i tipgrituri cu altele românesti, luind ca exemplu limbagreacg moderng. Chiar i mai tirziu, in 1843, C-urierul românesc" reco-

120 Cf. loan Bianu si R. Caracaq, Catalogul manuscriptelor ronulnesti, vol. II, p. 120,unde este reprodusA prefata.

www.dacoromanica.ro

121 Cf. I. Lupu, N. Camariano si O. Papadima, Bibliografia analitic6 a periodieelor romd-nesti, 1/2, Bucuresti, 1966, p. 798, nr. 16192 si p. 799, nr. 16211.

122 N. Iorga, Istoria literaturii romdne In secolul al XVIII-lea, voL II, Bucuresti, 1901,p. 343.

123 Const. Erbiceanu, Privire asupra epocii fanariole, p. 115.124 Acelasi, Discurs rostit trz aula universildfii din la0, p. 74.

iMPORTANTA INVATAMINTULITI 259

manda ca limba romanä sä fie purificatä, procedind in aceastä operaticdupä exemplul grecilor moderni121.

A§adar, intelectualitatea romanä care mai bine de douä veacuriprimise hranä spiritualä in mare mäsurä, din c'ärtile grece§ti studiate inAcademiile domne§ti, care circulau in Principate nu in citeva exemplare,ci in ordinul miilor, i§i va insu§i §i teoriile de patriotism grecesc §i le vaaplica nevoilor societatii romane§ti. Protagoni§tii acestei tendinte :Naum Rimniceanu, fratii Golescu, Bàlàcenii, Cimpinenii, Cretule§tii,Filipe§tii, profesorii Eufrosin Poteca, Ion Heliade-RIdulescu §i altii slutelevii Academiei bucure§tene. Nicolae Iorga affrm c patriotismul luíNaum Rimniceanu nu poate fi sträin de educatia pe care o prirnise inAcademia domnescä. Idei nationaliste se de§teptar'lla dinsul, nu numaidin cetirea cIrtilor de peste munti §i din familiarizarea cu spiritul ce dom-nea pe timpul pribegiei sale in Banat §i in Ardeal, dar §i din ascultareacälduroaselor indemnuri patriotice pe care le indreptau catre uceniciigreepli.22 profesorii Academiilor. Elevii români §i greci, infrätiti, invätauIn Academiile domne§ti cá once popor trebuie sá invete mai intiiciteascä §i sá scrie in limba sa vorbitä, sä fie guvernat de oameni de ace-laqi neam cu el, sä scuture asuprirea sträinä. romani retineau dincele invätate de la profesorii Academiilor ceea ce era in interesul societätiiromane. invätämintele dobindite le Tor folosi apoi pentru cauza nati-onalä a poporului roman, pentru dezvoltarea invätämintului national,imbogätirea culturii nationale, ridicarea nivelului cultural al poporuluiroman, inläturarea regimului fanariot, glorificarea trecutului romanesc.Limba greacä, a afirmat elenistul Const. Erbiceanu cel mai asiduucercetätor al numeroaselor izvoare culturale grece§ti ce au circulat Intärile noastre a contribuit mult la dezvoltarea noasträ intelectuallipreparindu-ne pentru revendicarea drepturilor noastre nationale. BArbatiimari ai neamului nostru din timpul regenerärii mai toti cuno§teau aceastälimbä §i se instruise mult citind autori clasici"123. lar eu altä ocazie, ace-la§i Erbiceanu a declarat : ,4coalele grece din aceste täri au fäcut multbine romanilor..., cäci cultivindu-i, adApindu-i §i familiarizindu-i encultura generalä a omenirii, i-a deprins a cugeta cu seriozitate la taralor, la cultura limbii lor nationale. Ioan Canta, Enache liogälniceanu,Negre, Iordache logofätul, .Alexandru Beldiman etc. slut produse ale.§coalei grece§ti"124.

Cärturarii români au fost intr-adevär In trecut, prin proeesul for-märii lor intelectuale, tributari unei culturi de limbä sträing, dar aceastlculturä s-a dezvoltat pe pämintul romanesc §i ei, asimilind valorilespirituale ale acestei culturi, au gindit romane§te §i s-au Incadrat In pro -cesul de dezvoltare a culturii nationale.

www.dacoromanica.ro

260 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Inchiderea prin firman impárAtesc a Academiilor domnesti dupá,evenimentele din 1821, ele fiind socotite centre de complot si rIzvr/tire,a favorizat dezvoltarea invAt/mintului In limba nationalA. De faptInvätämintul din limba greacá, s-a transpus in limba românl, intrucitorganizarea lui, metodele i manualele au fost aceleasi'25.

Din cele expuse mai sus rezult6c invlt/mintul din Academiifost util societátii romano. Datoritä cunoasterii limbii grecesti, carturariinostri s-au delectat cu capodoperele antichitätii si au luat contact cu gin-direa occidental/ modernI. Ei au cunoscut i citit In primul rind in tra-duceri grecesti si mai putin In traducen i romane, fAcute dupg interme-diare grecesti, sute de opere didactice, filozofice, pedagogice, istoriceliterare elaborate in limbile englezä, francez'ä, germanI i italian6, maitoate opere care reflectau spiritul iluminismului.

Despre o activitate culturalä atit de rodnicl i multilateral, dincure nu am semnalat decit numai o infimI parte, dezvoltatá, in Orleromano, nu putem spune cá, este o culturä sporadicl" ; ea este temeliape care se va baza cultura in limba national/ ce se va dezvolta mai t'ir-ziu. Dac/ acea drticid, : Pude filozofesti, care datoria intermediaruluigrecesc a imbfäcat hainI roman'ä, marcheazI une date dans l'évolutionde la culture roumaine"126, ce sI spunem despre sumedenia de traducen,Multe cu ajutorul intermediarelor grecesti ale unor opere iluministe deo valoare incontestabil superioarA

Fireste, nu putem contesta el in epoca de care ne ocuplm au existatsi contacte directe ale intelectuaMor romani cu gindirea occidentalI,dar aceste contacte au fost mai reduse pentru urmltoarele motive : CIrtu-rarii nostri care posedau limbile occidentale erau mai putini la numAr,pe cind limba greacl au invAtat-o temeinic In Academiile domnesti miide tineri. CArtile occidentale se procurau mai greu in forma lor ori-ginará, decit in traduceri grecesti, care, prin sistemul prenumeranti-lor intrau In posesia unui mare numIr de cArturari români. Chiar dad,s-au f Icut citeva traducen i In bimba roman6 direct dupá, originalele occi-dentale, ele nu s-au ; nu cunoastem pentru secolul al XVIII-leadecit numai citeva cazuri de traducen i care au vIzut lumina tiparului.RAminind In manuscris, traducerile romanesti nu erau accesible decitunui num/r redus de cititori, pe cind càrile grecesti circulau in sute deexemplare. Dad cärtile grecesti ar fi circulat numai in cercuri grecesti",cum se afirmA, cum se explid faptul cá, sute de traducen i in bimba romanas-au fAcut cu ajutorul intermediarelor grecesti ?

In concluzie putem afirma el progresul cultural din cele doul tlridunkene, manifestat mai ales in a doua jumItate a secolului al XVIII-lea

inceputul celui urmAtor, este indisolubil legat de invAtAmintul Acade-

125 N. Mazere, Evolulta geografiei Inpcoalele noastre, In Cultura romAnA", anul I (19031904), p. 210.

126 Al. Dutu, Un liare de chevet. ., p. 533.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATAMINTULUI 261

minor care mergea pe urmele iluminismului european. Daclfturà pentru tineri tiparita in slava i roman& in 1726 cu un cuprins reli-gios : cele zece porunci, crezul, tata nostru etc. este un pas impor-tant in propkirea §colilor" (Al. Dutu, Coordonate... p.125), atunci cumpoate fi calificat progresul dobindit prin studierea in Academiile dom-ne§ti a manualelor care cuprindeau gindirea secolului luminilor

In definitiv cultura mini popor nu se define§te numai prin ce &A,ci §i prin ce prime§te §i asimileaza, §i fapt dovedit este c poporul romana dat, dar a §i primit mult, foarte mult in secolul luminilor din culturagreco-romanä care s-a dezvoltat pe pamintul romani". De realizarileculturale greco-romane ale Academiilor doinne§ti istoria noastra nu nemai poate desparti. Aceasta cultura greco-romana este un capitol impor-tant din istoria culturii trecutului romanesc, de care trebuie WA, fim min-dri, cad nu este un lucru neinsemnat faptul cá tarile române au fostcentrul cultural pentru tot sud-estul european.

IMPORTANTA INVATAMINTULUI DIN ACADEMIILE DOMNE0-1PENTRU REGIUNEA BALCANICA

Am aratat mai sus importanta pentru societatea romána a invata-rnintului in limba greaca din Academiile donme§ti. Nu trebuie insa pier-dut din vedere faptul ea' acest invatamint a fost tot atit de folositor §ipentru intreaga Peninsula, Balcanica. El a avut de altfel Inca de la inceputun caracter interbalcanic. and in 1707 a avut loc prima organizare maitemeinica, Constantin Brincoveanu, domnul Tara Romane§ti, a asiguratprin hrisov ajutor pentru elevii straini ; la fel vor proceda §i ceilalti domni.In mai toate hrisoavele se face precizarea cá Academiile nu sint de folosnum,ai locuitorilor Ora, ci §i tuturor celor sträini care vin pentru dragos-tea invätaturii". Ace§ti straini eran elementul balcanic in frunte cu greciicare veneau din toate colturile sud-estului european. Gheorghe Lazardeclara pe drept cuvint ca, Tara Bomaneasca pre toti strainii, pre totisaracii, pre toti calatorii, pre toti golii §i pre toti napastuitii i-au primitea pre insu§i liii sal, pre toti cu un cuvint fara deosebire, pre bun i prerau, hranindu-i cu plinea sudorii §i adapindu-i cu insu§i pieptul sau"128..

Limba greaca era studiata de popoarele zonei balcanice nu numaipentru ca era limba culturii in Orient, dar §i pentru faptul ea' neogreacoera utilizata in relatiile comerciale dintre popoarele acestei zone. A§ase explica faptul ca §i sirbii, bulgarii §i albanezii invatau bimba greaca.In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, dar mai ales In prima juma,-tate a secolului urmator, invatamintul in Bulgaria era aproape in intre-gime in limbs greaca. Primfl reprezentanti ai mi§carii culturale bulgare

127 Constantin Noica, Arisiolelismul..., p. 255.128 G. Bogdan-Duica i G. Popa-Lisseanu, Viaja f i opera lui Gheorghe Lazdr, Bucurepi,

1924, p. 36.

www.dacoromanica.ro

262 ARLADNA CAMARTANO-CIORAN

nu puteau concepe invittAmint i culturI f AA, limba greac i infiintaupentru tinerii bulgari scoli elino-grecesti sau elino-bulgare. Ira Geisteder damaligen Zeit wurde die griechische Sprache auf das höchste geehrtund galt aLs ein Bediirfnis der Kultur'129. Astfel de scoli functionau laAnhialos, Zozopol, Mesimbria, Melnic, Tirnovo, Sliven, Filipopolein multe alte localitAti. ITnele au fost infiintate de greci, ca de pil-a, cele din orasele Anhialos, Zozopol i Mesimbria, uncle erau bo-gate colonii grecesti, altele ins& au fost fondate i patronate de bulgari.Mai toate aceste scoli grecesti erau frecventate atit de tineri greci, eftsi de bulgari. Tinerii bulgari îi mai fAceau educatia i in scolile din regiu-nile grecesti, de pila, ei frecventau scolile din Constantinopol, Halchi,.Andros, Chios, Kydonia, Smirna, Ambelachia i altele, dar si Academiiledomnesti din Bucuresti si Iai, unde, fiind eursuri superioare, ei veneau

imbogI4easc5, cunostintele130. Bucurestii i Iaii deveniserl centreleculturale cele mai importante din sud-estul european i in perioadelede mare inflorire a invItdraintului veneau aici elevi din toatl aceas-tg, zong, chiar si din vestitele centre culturale grecesti, ea IaninaConstantinopolul. Daca in epoca mai veche Milescu i altii au facut studiila Academia constantinopolitanä, mai tirziu situatia se va inversa, chiarelevii Academiei constantinopolitane vor veni la Bucuresti sau la Iasiea sgro imbogAteascA cunostintele, Academiile domnesti avind un invg-tämint mai evoluat si mai avansat fat& de cel al Academiei constanti-nopolitane. Lambros Fotiadis, ca i altii, absolventi ai vestitei scoli dinIanina, au functionat ea profesori la Bucuresti ; in scurt timp ins& scoaladin Ianina deazind, se alegeau profesori pentru acea semi& dintre absol-Tenth Academiei bucurestenelu. Academiile domnesti au intrecut, maiales la incepaul secolului al XIX-lea, scolile din regiunile grecesti. Aca-demia din Bucuresti rivaliza cu cele occidentale, se grAbea sA, ocupe nunumai primul loe printre colile grecesti, ci s5, se compare si cu multedin Europa"132. Profesorul grec Constantin Cumas, tratind despre evolu--tia invAtAmintului de la octoih i psaltire la inaltele stiinte, aseza in frun-tea scolilor evoluate pe cele din Bucuresti si Iasi i apoi pe cele din Chios,Smirna, Kydonia i altelens.

InvAtämtntul din TArile Romane a avut o laturA pozitivl i pentrubulgari, anume aceea cá prin inteimediul limbii grecesti studiate aicisau in alte scoli grecesti ekturarii bulgari au cunoscut ideile inaintateale vremii, iar exemplul patriotismului grec a fost insusit si de ei i apli-

129 Stojan Maslev, Die Rolle der griechischen Schulen und der griechischen Literatur fardie Aufkliirung des bulgarischen Volkes, zur Zeit seiner Wiedergeburt, In '0 'EX).7mtzp.k cE;-rò garreptx6v. etzer Beziehungerz des Griechentums zur Ausland in der neueren Zeit heraus-gegeben von Johannes Irmscher und Marika Mineemi, Berlin, 1968, p. 345.

130 InvitimIntul grecesc a diinuit In Bulgaria pini In a doua jumitate a secolului alXIX-lea, clnd a Inceput si se impuni InvitimIntul national. Multe aminunte asupra roluluiinvätämintulul grecesc In renasterea culturali bulgari di Stojan Maslev In importantulbine documentatul sat articol, citat In nota precedenti.

131 AiSyLoç 'Epp.*", 1820, p. 384.132 Op. cit., 1818, p. 116.183 Op. cit., 1819, p. 740.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATAMINTULUI 263

cat la cauza national/ a poporului bulgar. Cei mai buni patrioti bulgari,fruntavi ai culturii bulgare vi ctitori ai InvAtImintului national bulgars-au instruit la Academia domneascA din Bucurevti. Aplicind principiileinvAtate de la profesorii Academiei, ei au devenit militanti pentru eman-eiparea cultural l politicA a poporului bulgar, pentru inlAturarea inva-tAmintului grecesc i instaurarea celui national.

La Academiile domnevti, mai ales la cea din Bucurevti, veneaunu numai incepAtori, ci vi multi profesori ai vcolilor greco-bulgare saugreco-eline din Rusciuc, Sivtov, Vidin,Carlovo, Filipopole, Sliven, StaraZagora, Cotel, Tirnovo, ArbAnavi vi din alte localitáti. Ei se perfectionauaici, Ii imbogAteau cunovtintele FA se intorceau in Bulgaria sA-vi rejaactivitatea didactieg, sau Ii continuau studiile i in Occident. Este cazullui Hristofor Hagi Iancovici din Vidin care vi-a trecut apoi in 1826 docto-ratul la Lipsca. Un alt elev al Academiei bucurevtene, Partenie Pavlovici dinSilistra, elevul lui Marcos Porfiropoulos, a ajuns episcop In Serbia'.

Beron din Cotel, acea figurA luminatl de cArturar bulgar care amilitat pentru invätAmintul laic in limba nationalg vi care a elaboratprimele manuale bulgare, dupA modelul celor grecevti, a fost elevul luiConstantin Vardalahos la Academia din Bucurevti. Raino Popovici,elevul lui Neofit Ducas, va conduce dupg absolvirea Academiei domnevtidin Bucurevti vcoala elino-greael din Cotel. Acesta nu se sfievte sA, declarecA tot ce au realizat bulgarii in domeniul cultural in prima jumAtate asecolului al XIX-lea se datoreazA limbii grecevti i operelor studiate inaceastA limbA, ca : Herodot, Xenofon, Platon i altele135. De asemeneade mare utilitate au fost bulgarilor i traducerile in neogreacA a nume-roase opere occidentale tipArite in secolul al XVIII-lea vi inceputul celuiurmätorr cum rezultä din listele prenumerantilor, in care figureazg vi multibulgari136.

Dintre popoarele balcanice ins'A, firevte, grecii au profitat cel maimult de invAtAmIntul Academiilor domnevti. Pentru societatea greacA,care era pe calea dezvoltArii culturale i In plinA pregAtire pentru eliberareanationall, invAtAmintul din Academiile domnevti a fost de cel mai marefolos. Numerovi intelectuali greci au gAsit azil In tArile romAne Unii auvenit imbogAteascA cunovtintele la Academiile domnevti, altil vi-audezvoltat talentele didactice i pedagogice ca profesori. Aici vi-au elaboratmanualele ea i alte opere originale sau traducen, care apoi au pAtrunsvi in vcolile din regiunile grecevti ; fapt incA, vi mai important pentru cul-tura greacA, aici s-au lansat teoriile interpretArii monolectice vi cele alefolosirii In invAtAmint a limbii neogrecevti.

Multi tineri greci, dupl ce absolveau cohile grecevti, fAceau adese-ori un popas la Academille domnevti, pentru ea de aici sA se Indrepte

134 Cf. C. N. Velichi, Influente romdnefli..., p. 57-58 §I Ion Iona§cu, Academia dom-neascd de la Sf. Scwa din Bucurepti..., p. 50.

134 R. Maslev, Die .Rolle..., p. 377-378.136 Manio Stoyanov, aes syndromilesi bulgares de livres grecs au cours de la première

mili du XIX.," siècle, In Byzantinisch-neugrlechische Jahrbacher", Atena, 19 (1966),p. 373-400.

www.dacoromanica.ro

264 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

spre universitätile occidentale. Cursurile de aici fiind la un nivel maiinalt, este probabil ca, certificatele de absolvire a acestor cursuri le inks-neau frecventarea universitätilor. Dad., mi aveau posibffit4i materialesä-si continue studiile in Occident, tinerii absolventi de aici se angajauea profesori particulari sau chiar profesori la Academiile domnesti. Duplo sedere mai scurtä sau mai lunga, aici, multi dintre ei plecau pentruspecializare in Occident. De pildä : Gheorghe Hypomenas, ManaseEliade i fili acestuia, Grigore Constandas i Daniil Filippidis, NicolaeSaya Piccolos si Atanasie Vogoridis, Gheorghe Ghenadie, Polihroniosdin Tracia si altii.

Multi dintre ei, dupg absolvirea unei universitäti occidentade, seintorceau din n.ou in *He române, continuindu-si cariera de profesor.Din clasele acestor Academii au iesit fruntasii culturii române, dar i aicelei grecesti, dintre care multi, räminind in tärile române au adäugat

ei cite o pietricicl la postamentul culturii romanesti. Mai sus am vazutea, multi elevi, absolvind cursurile Academiilor, deveneau profesori laaceste Academii, altii se intorceau in patria lor ea 0, impastaseasca,compatriotilor lor luminile dobindite de ei. In tärile roman° se petreceunul din cele mai interesante fenomene culturale de colaborare greco-roman/. Profesorii greci, personalitäti intel3ctuale ale lumii grecesti,veniti din universitätile occidentale, difuzau aici, prin cursurile lor, cul-tug i gindire modernä. Elevii lor au devenit protagonistii dezvoltäriiculturii iluministe romane, dar nu este mai putin adevärat ca, i poporulgrec datoreaza, mult Aca,demiilor domnesti. La aceste Academii au predat,dar au si invätat figuri reprezentative ale culturii grecesti. Un numärde tineri saraci, veniti din toate colturile Greciei, au gäsit adei adäpost

sprijin ca bursieri ai statului roman pentru satisfacerea setei lor deinvataturä. Ei vor deveni apoi luminätorii poporului grec si se vor dis-tingo in diferite domenii culturale in provinciile grecesti, dar mai alesea profesori. Dad, in epoca mai veehe, precum am relevat, veneau aiciprofesori din centrele cultural° grecesti, la inceputul secolului al XIX-leaabsolventii Academiilor se vor duce ea profesori la seolile grecesti. Chiardacä ne-am referi numai la profesorii de metodä lancasterianä, care din.scoala lui Roznovanu din Iasi s-au indreptat atre diferite orase grecesti,infiintind mai multe scoli de felul acesta pentru copiii greei, si tot esteajutor important mordat de poporul roman celui grec. Dar ne putemmargini numai la atita ? Stim cá numerosi dintre elevii lui Lambros Fotia-dis, Neofit Ducas si Constantin Vardalahos s-au remarcat In societatearoman1137, dar si multi in cea greacä, devenind stilpi ai societätii grecesti,care Ii crea un drum nou in lumea, culta, a epocii. Profesorii greci au difu-zat invätätura, in Wile romane, dar si numerosi tineri greci au prima..Diese gelehrte Schule (este vorba de scoala din Bucuresti) wiirde einesolche Form und Einrichtung bekommen haben, class sie fiir ganz Griechen-

137 Intr-un raport adrcsat domnului de dita boierimii romdne, se preciza cà LambrosFotiadis a fost de folos ob§tesc si a insuflat noblete celor mai multi dintre pliminteni l stritincare li datoreazii cuvenita recuno§tint2 pe viat4, cf. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, IV, p. 160_

www.dacoromanica.ro

IMPORTA.NTA INVATAMINTULUI 265.

land den grössten Nutzen gewährt hAtte"138. Tàrile române eran refugiulelenismului", vatra don oa,ze", in care intelectualii greciputean respira o adiere räcoritoarein. Poporul grec pgstread, o caldärecunostintä poporului roman pentru solicitudinea arätatä celor care,din cauza vitregiei vremurilor, fugeau din patria lor asupritä, fd datanadä,post i luminä, in tara vecinä serniautonomä. Grecii nu uitä ospita-lita,tea traditionalä, a poporului roman, de care s-au bucurat genera,tiilevechi in aceastä targ prieteng. Istoricii greci recunosc in deoNte cá Acade-miile domnesti au fost focare de cultura,, de ca,re a profitat mult grecismulinrobit.

De pildä profesorul Stefan °omitas admitea intr-o scrisoare e/ a.mincat timp de 13 ani piine i sare in Bucuresti FA nu a, incetat niciodatäde a fi recunoscgtorl", adlugind cá tot neamul grecesc trebuie sá pastrezerecunostintä ve§tnid, celor care au binevoit sá facl aceastä binefacerem.

Un elev aelresindu-se domnului Scarlat Callimachi in 1814, cu oca,ziasolemnitatii examenelor a spus : Noi toti, care ne bucurgan de bine-facerile tale vom fi recunoscgtori toatä, viata noasträ,"142.

Revista vienezA KcOac67c1", referindu-se in 1819 (p.33) la Acade-mia din Ia§i, seria: Este demng de a stirni curiozitatea conationalilornostri pentru folosul pe care neamul nostru 1-a avut de la dinsa. lar undrturar grrec seria in 1859: Nici o iniml greceascä, nu poate sä, uitevreedatl ospitalitatea fräteascl de eme s-au bucurat päxintii nostritara sorg, salvind corabia culturii grece0i i sperantele despre patrie"143..

199 Karl Iken, Leukothea, vol. I, Lipsca, 1821, P. 255.139 Matei Paranicas, Exe8Lacrwc..., p. 184.149 Scrisoarea este cuprinsa in ms. 29 din biblioteca catedrei de bizantinA i neogreacal

de la universitatea din Atena, f. 43r-44v141 Cf. Gheorghe Zoras, 40 Kotwaysiç xoci rizveustov Toi5 Bouxoupecrstou..., Atcna,

1967, p. 20. Profesorul Zoras publica din ms. atenian citat la nota precedenta discursulrostit de Comitas cu ocazia Inceperil activitiitii sale didactice In Bucuresti.

142 A6ro; 'Epp.*", 1814, p. 91.G. G. Papadopoulos, Adyoq Iscpt vo5 v BVexotç 'ElAnvicrp.oti, Atena, 1859, p. 31_

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII

Din cele relatate mai sus rezultä ca limba greaca se invata, in Prin-cipatele Romane din timpurile cele mai vechi cu profesori particulari,In §coli ora§ene§ti de provincie, in §coli particulare §i mai ales in Acade-miile domne§ti din Bucure§ti §i Ia§i, unde se dobindea §i cultura

generalsuperioar.

Din cercetarile a,profundate pe care le-am f'acut In vederea elabor'ä-rii prezentei lucrari, ne-am convins de o sumedenie de probe documentareca limba §i cultura greaca nu au fost impuse de regimul fanariot pentru agreciza tarile române, cum se afirma pina §i In zilele noastre. Dovezielocvente ale acestui fapt sint :

Limba §i cultura greaca patrunseserä in tarile romane cu multina,inte de venirea fanariotilorl §i ambele Academii, cuinvatamint grecesc,au fost infiintate de voievozii romani : ceo, din Bucure§ti de erban Can-tacuzino iar cea din Ia§i de Antioh Cantemir.

Va,sile Lupu a introdus in biserica limba greaca, iar ConstantinMavrocordat a inläturat-o.

colile cu invatamint elementar in limba, romana au fost spriji-nite §i a,u functiona,t in tot decursul regimului fanariot.

Orkenii din provincie corean infiintari de §coli grece§ti in ormelelor, iar domnii fanarioti se opuneau, obiectind ea Academiile sint sufici-ente.

Functionarii administrativi eran mustrati de domnii fanariotidaca le adresau anaforale in limbo, greaca, in cancelariile domne§ti qiadministrative fiind pastrata limba romana.

Cind s-a propus infiintarea §colilor romane§ti, ce au fost condusede Gheorghe Asachi §i Gheorghe Lazar, domnii fanarioti au dat l'adatarezolutie favorabila. Daca aceasta propunere s-ar fi facut inca din secolulal XVIII-lea, credem ca domnii fanarioti nu s-ar fi opus. Chiar in 1817boierii propun proiectul unui invatamint in trei trepte :

2 Cf. de pildA recentui articol cu bogat material informativ in aceastA privintA a cerce-tAtoarei Olga Cicanci, Literatura In timba greacd tn Moldova Fi Tara Romdneascd, in Studii",tom. 23 (1970) nr. 1, p. 17-42.

www.dacoromanica.ro

268 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

a) treapta, de sus, aceea a scolii grecesti ; b) treapta, de mijloc, aeeeaa scolii de la biserica Sf. Gheorghe cu trei dasc/li ; c) treapta de jos, ascolilor de la resedintele judetelor san si de prin tirguri, chid se puteafoarte bine cere desfiintarea inv/tImintului grecesc. Ceva mai mult, eicer ca profesorii din scoala romaneascl BA fie supusi controlului didactical scolii celei mari grecesti 2 Si tocmai in perioada cind functionau scolilelui Asachi 3 §i LazAr si ne-am fi asteptat la o organizare si mai temeinic5,a Invltä'rnIntului romanesc, Nicola,e Rosetti Roznovanu deschide laIasi scoala invmIntului lancasterian In limba greacl. Fireste el nuse poate spune el i s-a impus aceastl limbl. Putea el insusi In lipsaaltei persoane sl tradue5, tabelele lancasteriene din francez6 In roman5,si 86 le introducI in scolile romanesti.

Nu se poate spune ce curs ar fi luat cultura romanl, dael in secolulal XVIII-lea nu ar fi fost domniile fanariote, totusi se vadeste printr-oserie de fapte 8i documente c5, invltlmintul grecesc kii cultura greacil,au fost mai mult Incurajate de boierimea roman/ cleat de domnii fanarioti.Dovad'ä c5, domnii fanarioti nu au Ingbusit cultura romanl, ci din contrafbli Incurajat-o este si numärul clrtilor grecesti si romanesti tip/riteIn t/rile române In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. In secolul alXVII-lea, In timpul domnilor romani, s-au tipä'xit 53 clrti in roman/si 92 in greacl pe chid in secolul al XVIII-lea, In timpul domnilor fana-rioti, au alp/rut 231 de c'ärti in limba roman/ si numai 37 In greacA. CifreleAnt elocvente. Elenismul este sub BrIncoveanu In plinä favoare 4.

Adevgrul este c/ clasa feudal/ Incuraja si mentinea invItAmintulsuperior in greacI precum si cultura greacl care erau numai In parteaccesibile maselor populare pentru ea 85, frineze luminarea in genere aplturilor de jos. Ca la once tar/ feudal, virfurile societatii romanestise opuneau cultivIrii si luminärii maselor, fapt care ar fi putut perielitainteresele lor materiale. Aceast5, märturisire o face fär5, nici o ezitareluminatul boier Dinicu Golescu. Cei de sus, spune el, n-au vrut s5, lumi-neze pe coi de jos, de team/ sl, nu-si piardl situatiunile lor privilegiate".

Dael limba si cultura greac5, ar fi fost impuse de regimul fanariot,a,r fi fost normal ca, dui)/ desfiintarea, acestuia ele sä fie inllturate curepulsie.Or, dintr-o lucrare (in naanuscris) elaboratl in cadrul Institutului de studiisud-est europene din Bucuresti de Cornelia, Papacostea-Danielopolu,intitulatl Societatea romdnd si cultura greacd (1821-1866) rezulta c5,legAturile culturale greco-rom'ane se prelungesc in tgrile roman() Inc/aproape o jumAtate de veac, dad, nu si mai mult, dupit ce Academiiledomnesti au fost desfiintate prin firman impAratesc, bineinteles In moddescrescind, dar totusi limba gr.eac/ continua s5, fie studiatl in scolileoficiale ale statului roman, in scolile particulare si cu profesori de caskia,r operele grece§ti sau traducen i In greacl din limbile occidentale conti-

2 file Popescu Teiusan, Legislafia scolard..., p. 65.3 Gheorghe Asachi a incetat activitatea didactical nesilit de nimeni dimpotrivA el se

bucura de tot sprijinul domnului dupà ce grupul sAu de elevi a absolvit clasa.4 Cf. Virgil Molin, Cdrli scolare tipdrik In pile romdnesti... p. 36.

www.dacoromanica.ro

6 Die Popescu Teiu§an, op. cit., p. 5.

CONCLUZII 269

nuau sg intre in bibliotecile cgrturarilor romäni prin metoda de prenu-meranti san prin cumpgräri.

Asadar, nu este just sg, se susting cg invgtgmIntul in limba greacga fost introdus i mentinut in Academiile domnesti de domnii fanarioti.Trebuie sg, recunoastem c5, a fost invgtgmintul oficial al statului român,c erut de societatea româng de vreme ce a fost infiintat de voievozi inaintede venirea fanariotilor i sustinut de boierimea româng. Fapt dovediteste cg mai toate mg,surile de reorganizare a invätämintului au fost pro-puse de boierii români i aprobate de domni. Domnul corea o anafora decele ce boierii gäseau de euviintg sg propung i Ii panes, rezolutia san maibine zis o promulga5. Dezvoltarea acestui invätgmint superior reflectgaspiratiile cltre eulturg ale societItii românesti evoluate. InvgtImintulsuperior atit la Bucuresti cit si la Iasi, rämgsese deci in epoca domniilorfanariote ea o mostenire a secolului precedent, cgpätase %A, o mad maredezvoltare.

Academiile au fost organizate la inceput dupg, modelul Academieidin Fanar i ca oameni formati acolo. Hrisant Notara, care ja parteactivä la reorganizärile Academiilor, a fost elevul Academiei constanti-nopolitane. Sevastos Kyminitis, directoral Academiei bucurestene, afost elev i apoi director al Academiei din Fanar.

Academiile domnesti erau reorganizate la scurte intervalo de domniitkilor ca sprijinul activ al marii boierimi. Adeseori chiar inainte de asosi la scannul lor, domnii se adresau mitropolitului i boierilor cerindrelatii referitoare la functionarea Academiilor Fanariotii, domni in tkisemiautonome, slut dominati de ambitia sg flureascg la curtile i intkile pe care le cirmuiau conditii culturale analoage celor din tkile apu-sene. Fiind in cea mad mare parte oameni culti, chia,r eruditi, cum au fostNicolae si Constantin Mavrocordat, Nicola() si loan Caragea, Alex.Ipsilanti, Alex. Moruzi i altii, ei acordau mare atentie invkgmintului,jueind un important rol in prefacerile culturale ale secolului al XVIII-leadin tkile roman°. Ei arm'Areau schimbkile intervenite in Apus in pro-cesul de invItgmint i incercau prin reformele pe care le introduceauIn Academiile domnesti din Bucuresti i Iai sg sincronizeze invgtAmintulde aici cu cel din colegiile academice apusene. Dornici sá urmeze pasulvremii, ei vor acorda o mare atentie selectiongrii personalului didacticsi evolukii continutului invgtImintului, introducind in Academiile dom-nesti pe ling& cursul de literatura clasicg greco-romang, care s-a mentinutintotdeauna, i filozofia rationalistg precum i tiintele pozitive ca expe-riente de laborator. La aceasta au contribuit malt i schimbkile econo-mice si sociale care se dezvoltan in tkile române. Ping la jumgtatea seco-lului al XVIII-lea, in tkile române preponderent era regimul feudal,a cgrui descompunere incepe treptat in a doua jumgtate a acestui veac.Dap& dezvoltarea oraselor, tirgurilor, comertului i mijloacelor de coma-nicatie si transport, societatea reclama un non invgtgmint. Schimbkileintervenite deci in starea economicg i socialit a tkilor romAine pe de o

www.dacoromanica.ro

270 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

parte si inriurirea gindirii iluministe i filozofiei moderne pe de alta vorinfluenta, pe domni vor determina si organizeze invätämintul duplmodelele colegiilor apusene, dar si dupg cum reclama structura societätiirom Anesti.

Aca,demiile domnesti nu au avut niciodatO invAt'Arnint teologicscolastic, cum au opinat istoricii nostri. De la inceput in Academiiledomnesti s-a impus invItAmintul laic. S-au predat capodoperele anti-

greco-romane, filozofia, neoaristotelicA, apoi filozofia rationalist&stiintele pozitive. InvAtamintul nu s-a mentinut inchistat in vechi

forme medievale"6, ci a progresat in mod evolutiv.In prima jumätate a secolului al XVIII-lea a predominat filozofia,

neoaristotelicA, consideratO pe atunci ultimul euvint al progresului,stiut fiind cá Aristotel a lasat urme adinci in istoria filozofieiinfluenta sa asupra dezvoltarii acestora fiind enormg, prezenta ei resim-tindu-se i in cultura modern17.

De pe la 1760 insO incep 86, pOtrundI in ambele Academii atit filo-zofia modern& a secolului luminilor eft i tiintele pozitive.

InvOtAmintul din Academiile domnesti nu a fost static, cum secrede, ci dimpotrivg, extrem de evolutiv. Mergea aproape In pas cu dez-voltarea, invOtAmintului occidental. Manualele occidentale cele maimoderne erau traduse san prelucrate In limba greac& si predate in Acade-miile domnesti de cAtre profesorii invOtati care mai toti erau poligloti,mai toti facuserg, studii universitare in centre culturale occidentale, ca :Padova, Bologna, Lipsca, Miinchen, Viena, Buda, Paris, Londra, si Oxford. Eierau purtOtorii culturii i spiritului reformator dominant al Europeiluminate. Majoritatea profesorilor se distingeau prin gindirea, lor ratio-nalistA, fapt pentru care 11.11ii au fost acuzati de ateism. Ei Ii mobilizauenergia si capacitatile creatoare pentru a aduce un pretios a,port in dez-voltarea invOtAmintului in tärile române.

Pe atunci, aceleasi manuale erau studiate la licee ca i la universi-ati. Exemplu grgitor slut manualele de geografie elaborate de Gaspar,pentru care insusi autorul Utica instructiuni cum sä" fie folosite la cursulmediu i cum la eel superior. Astronomia lui Lalande a audiat-oDaniil Filippidis la Collège de France si a predat-o la Academia,ieseanO. Aceeasi constatare o facem i despre manualele de logic6,matematicg etc. Ele erau In acelasi timp manuale de curs mediu si superior.Fiind predate astfel de manuale in Academii, putem afirma, MIA ezitare,cO Academiile aveau invOtAmint superior. Cu drept cuvint, spune istoricuigrec, Apostolos Dascalakis, se poate considera cA Academia din Bucurestieste prima universitate din tArile romanes.

Profesorii Academiilor se serveau de manuale, mai ales incepinddin a doua jumItate a secolului al XVIII-lea, care, prin repetate impros-

Constantin Cihodaru, Inváfómintul in Moldova . . ., p. 25.7 Aristotel, Despre suflet, traducere §i note de N. I. $tefanescu, studiu introductiv de

Al. Boboc, Bucure§ti, 1969, p. 5.8 Apostolos Dascalakis, Le r6le de la civilisation grecgue dans les Balkans, p. 110.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII 271

pa-CAA, reprezentau ultimul cuvint al descoperirilor moderne. Dad, in.a doua jumatate a secolului al XVIII-lea manualul de fizica al luiN. Theotochis a reprezentat gindirea avansata, a vremii i dadea elevilorcunostinte despre tot ce s-a descoperit 'Ana atunci, la inceput-al secoluluial XIX-lea acest manual era socotit deja depasit, la fel siFizica experimen-laid a lui Vardalahos peste citiva ani, fiinda, nu era la zi cu noile cuceriri, deOda nu trata despre descoperirile fäcute de fizicienii italieni Galvani siVolta, descoperiri care au dezvoltat parteafizicii relativa la electricitate.

In domeniile stiintifice, In care profesorii nu reuseau mearglparalel cu evolutia europeana, ei imprumutau progresele Apusului printraducen i sau prelucrari. Asa se explica ca o mare parte din manualelestudiate in Academiile domnesti erau prelucrari sau traducen i in greacadin opere engleze, franceze, germane 0 italiene. Autorii preferati eranleibnizienii de tipul lui Wolff si Fr. Ch. Baumeister, Condillac, Lalande0 multi altii. Astronomia a fost studiata dupa Lalande ; chirnia dupäLavoisier, Fourcroy i Thevard ; fizica dupa Musschenbrock, Newton,.Brisson si dupa fizica populara pentru inl'aturarea superstitiilor a luiJohann Heinrich Helmuth. Pentru optic/ a fost folosit ma,nualul luiLacaille. Disciplinele filozofice ca : logica, metafizica i morala au foststudiate dupa Leibniz, Wolff, Baumeister, Graavesand, Condillac,Lalande, Genovese, M-uratori, Heineccius si Lacadlle. Matematica dup./Tacquet, Segner, Lacaille, Scott, Brod, Baumeister, Mauduit, Metzburg,Lacroix, Francoeur i Bézout. Istoria dupa Rollin, Robertson, Goldsmith,Minot, Domairon, Anquetil i Bredow. Multi profesori ai Academiilordomnesti, in dorinta de a avea manuale si mai bune decit cele occidentale,adeseori nu traduceau, ci elaborau manual() proprii. Spicuind din maimulte scrieri occidentale ceca ce li se parea, mai important, ei alcatuiaumanuale mai putin voluminoase si mai metodice. Astfel au fost elaboratenumeroase manuale de fizica, chimie ti matematica de catre profesoriieruditi, ca : Theotochis, Mesiodax, Vardalahos, Veniamin din Lesbos,Dungas i altii. Profesorii Academiilor domnesti, figuri luminate aleepocii, erau in curent cu teoriile stiintifice ale lui Bacon, Galilei, Kepler,Gassendi, Descartes, Locke, Malebranche, Newton si ale altora, si le dezvol-tau la cursurile lor. Multe din manualele didactice de care ne-am ocupatmai sus, in special cele din domeniul filozofiei i tiintelor pozitivesint prelucrari, dar le putem recunoaste totusi si o originalitate incontes-tabila. Autorii nu grupau in manualele lor numai materiale spicuite dindiferite lucrari, ci contribuiau i cu cunostintele lor personale si propriarion experienta la perfectionarea lor. Manualele respective nu au in zilelenoastre o valoare intrinsecä, pentru acea vreme totusi ele au avut o impor-tanta considerabila, au vehieulat tezele noi i luminate ale gindirii modernesi au meritul de a fi pus in circulatie in *He române i sud-estul europeancuceririle stiintifice occidentale. Chiar daca in cazuri rare anumiteopere nu mai prezentau in Occident o etapa evoluata a gindirii, patrun-derea lor totusi in tarile române era de-a dreptul un act revolutionar.

Dovada cá manualele folosite in Academiile domnesti erau selec-tionate cu grija este faptul cà uncle au fost traduse i in limba romana, Cu.

www.dacoromanica.ro

272 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

aproape o jumAtate de veac mai tirziu, constituind o parte a materialuluididactic din geolile cu invAtamint national. A$adar unele din operelefilozofice $i de $tiintl predate de profesorii Academillor domne$tipAstrau valoa,rea lor $i la jumItatea secolului al XIX-lea.

In 1846, I. Heliade-RIdulescu isi propunea 81 traducä, i sl tiplreasclin Biblioteca universalI", printre altele, i texte filozofice i tiintificeale lui Aristotel, Bacon, Descartes, Locke, Leibniz, Schelling $i ale ahora.Istoria lui Rollin san mad bine zis acea vastl opera', enciclopedicl in 16 vol.,-care cuprindea notiuni genera,le pentru toate disciplinele filozofice,tele pozitive i umaniste, tipáritá In neogreacä in 1750 $i folositl eamanual didactic in Academiile domnesti, s-a dovedit atit de bunl

incit peste un veac, in 1848, Heliade-Rädulescu va proiecta tra-ducerea ei In româng.

Se intimpll adeseori ca o descoperire care la timpul ei a fost senza-tionall si a insemnat un progres remarcabil, sá aparg, banalA pentru poste-ritate, deoarece in urma altor descoperiri i cunostinte dobindite ulterior,ea a devenit foarte simprä i u$or de inteles. Pentru acest motiv, continutulinvItAmintului din Academille domnesti nu trebuie judecat dupg, epocanoastrA, ci dupg epoca respectivA, intrucit ceca ce pentru noi astIzi este,poate, cu totul anacronic, atunci era ultimul cuvint al progresului $i algindirii. lata* de ce u.nele manuale de $tiinte predate in t'Afile române aufost considerate de cercurile patriarhice$ti din Oonstantinopol drept izvorde ateism $1 condamnate.

Dupa cele expuse mad sus, care sint o dovadI grAitoare a inaltuluinivel de culturI ce se dobindea in Academiile domnesti, cu continutul lorde invltämint atit de variat, de modern $i de metodic, mai ales incepindde pe la 1760, credem cI nu putem accepta afirmatia cI In Academil seintrebuintau metode inapoiate, el profesorii erau conservatori 9 $i eáinvätkaintul se anchilozase in metode mecanice, devenind un loe de chinpentru $colari, redus la simple exercitii de invltare pe de rost"

La inceputul secolului al XIX-lea, continutul invät/mintului dinAcademiile domne$ti era asa de complet i avansat, incit multe din materiilestudiate aici nu se obisnuia incl sä, fie predate in $colile greceiti" Dacllugm in consideratie cg, in 1797 Serghie Macreos, profesorul Academieiconstantinopolitane, prin al s/n. Tp6naLov Ti5ç TXXaSocilq notvonXtagxovric 67cccac7)v To5 Korcep'vfxou . a combätut ceca ce era in leglturl

astronomia modernA, iar in Academiile domne$ti astronomia se-eolului al XVIII-lea se studia ala, din a dona jumgtate a acestuiveac, ne dAm bine seama de nivelul evoluat al invälämintului din

rile romäne. Acest fenomen este explicabil. Academiile domneqti eransdeparte de privirile vigilente ale pnterii suzerane i ale patriarhiei ecumeni-

e. lor aici eitiva profesori au fost acuzati de ateism

Alexandru Dutu, Un llore grec sur les lumières occidentales traduit en roumain en 1°19,in Revue Roumaine d'Histoire", tom. IV(1965), ni. 5, p. 986 i nota 15.

Istoria pedagogiei, Bueuresti, 196Q, P. 184.11 Adra; `Eptrilc", 1820, P. 699.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII 273

de catre patriarhiese puteau moderniza, puteau fi sincronizate cu ritmulgindirii modern° ci cu progresele §tiintifice pozitive. Iata motivele pentrucare cursurile Academiilor domnef:ti erau la un nivel mai ridicat çi preferatecelor din Academia constantinopolitana.

Nu se poate, deci, contesta rolul istoric de o deosebita importantape care l-au jucat Academiile domne§ti in pregatirea cultural./ a societatiiromane. Ele au contribuit in mod hotarit la ridicarea nivelului intelectualal societatii romane§ti"". Cursurile au reprezentat un instrument de vehi-culare in ärie române §i in sud-estul european a celor mai moderne concep-tii filozofice ci social° ca ci a cuceririlor §tiintifice ale Europei secolului al

Datorita, invatämintului Academiilor, gindirea secolului lumi-nilor croit drum nu numai in inalta societate romaneasca, ci in parte§i in paturile orafmnimii çi me§tefugarimii, ba chiar c in lumea satelor.

In Academii au fost studiate in mod temeinic, nu sporadic, cum seafirma, toate disciplinele moderne in mea vreme. Tineretul roman a cunos-cut evolutia ci gamele gindirii iluminismului european, sistemele filozoficeale epocii ca ci cuceririle Wintifice ale vremii. In tarile romane an fostfoarte multi carturari cu cultura encielopedica temeinica care nu au frecven-tat institutiile occidentale de invatamint superior. Toata cultura lor odatorau fie Academiilor domne§ti, al caror nivel era egal, in momentelede inflorire, cu eel al colegiilor academice occidentale, fie profesorilorparticulari, care, in majoritatea cazurilor, erau greci. E drept ca pentrusocietatea roman*/ era o cultura dobindita cu ajutorul unei limbi straine,dar tot.* era o cultura superioara.

S-a afirmat recent in mod stäruitor ca Academiile domne§ti au fostfrecventate numai de fii de domni ci de boieri. In capitolul Apartenenla so-data' a elevilor dovedim in mod documentar tocmai contrariul. Ping inultimele decenii ale secolului al XVIII-lea cursurile Academiilor au fostfrecventate mai ales de catre tineri provenind din paturile sociale mai dejos, sau chia,r aserviti in casele boierevti, fili boierilor facinduli instructiacu profesori particulari Pe la sfh.§itul secolului al XVIII-lea ins/ ci inprimele doua decenii ale secolului al XIX-lea Academiile au fost frecventate§i de un mare numar de fii de boieri.

In Academiile domnekiti s-au format carturarii societatii romaneilti,promotorii de mai tirziu ai invatamintului in limba national./ c ai elibe-rArii nationale. Elevi ai Academiei au fost acei carturari romani, ea de pildaCesarie al Rimnicului, care s-a straduit sa ridice, din intunericul supersti-tiilor ci al ignorantei, poporul roman" 13. De aici (din Academia bucu-re§teana) au ie§it o suma de romani instruiti ci cei mai multi din Iii deboieri ; de aici iecirá ci devenira apoi literatii ci oamenii politici in tara lor"".

Invatamintul grecesc, precizeaza istoricul Al. Xenopol, a deprinspe membrii societatii culte en ideile mai inalte, cu notiunile abstracte

el a pregatit mintile pentru primirea culturii europene"12 Ion Ionascu, Academia domneascd de la Sf. Saya p. 52.13 Alex. Dutu, Explordri.. ., p. 13-14.

Const. Obedeanu, Grecii In Tara Romdneascd. ., p. 985.14 A. Xenopol f Const. Erbiceanu, Serbarea polard..., p. 104.

IS c. 363

www.dacoromanica.ro

274 ARIADNA CARLARIANO-CIORAN

La cele afírmate de Xenopol putem adluga, cg invätämintul grecesc nua pregätit numai mintile, ci realmente le-a transmis cultura europeanä.In Academiile domne§ti s-an format acei harnici traducltori care au dato vastä literaturä romänä prin traducen, fie ale unor opere grece§ti, fiemai ales ale nnor opere occidentale cu ajutorul intermediarelor grece§tice circulan in numär mare in tirile romäme, cum ne probeaza listele prenu-merantilor. FAA, indoialä el' in malta societate românä erau §.1 cunoscItoriai limbilor occidentale pe care le studiau cu preceptori mad ales francezi,sau in centrele culturale occidentale, dar procentul acestora era mult mairedus fatä de miile de tineri, apartinind tuturor päturilor sociale, carestudiau in mod temeinic limba greacä, in Academiile donme§ti, a§a cá tra-ducätorilor le era mai u§or sä se serveasc5, de intermediare grece§ti.

In täaile române erau aduse §i opere originale occidentale, dar acesteaera,u inchise in bibliotecile citorva domni §i boieri, ele nu avean ecou largIn societate, cum se intimpla cu operele in limbo, greaca, care circulind aiciIn sute de exemplare nu numai cä se citeau in limba respectivä, dar setraduceau din greacä in romämä. Dovadä cá operele scrise in francezä,circulan intr-un cerc foarte restrins §i cä cele grece§ti aveau circulatiemult mai largä, este hotirirea, consulului francez, Sainte-Luce, sä traduc5,In neogreacä Les Bulletins de la Grande Armée".

Se sustine cá Academiile domne§ti nu au preggtit cadre dida,ctice.In studiul nostru dovedim cá foarte multi tineri greci care au studiat laAcademiile domne§ti au devenit la rindul ion profesori ai acestor Academiisan ai §colilor din regiunile grece§ti. Tot a§a, de bine putean §i multi tineriromâni sá deving profesori la, Academii sa,u sä organizeze colegii române§tila care sä, predea. Dar ei nu imbräti§au de obicei cariera didactiel, nupregäteau manuale §colare in limba, românä, i tocmai aceasta este princi-pala cauzI de prelungire a invätämintului grecesc. Altfel acesta ar fi fostinlocuit mult mai de timpuriu cu invätämintul national in §colile de gradsuperior, spunem de grad superior, fiindcl invätämintul elementar in limbaromänä a existat intotdeauna parade] cu cel grecesc. Cu drept cuvintDiaconovici Lop, sublinia intr-o in§tiintare cä" pentru dezvoltarea invätä-mintului trebuie mai Judd sä,' avem oameni inv`itati care sä vrea sä fieprofesori §i manuale §i apoi §coli. In Virile române au existat oameni invii-tati, dar nu au vrut sä fie profesori §i nici manuale In limba româng nu au.pregätit.

Cind in 1817 boierii au prezentat domnului anaforaua prin care pro-puneau infiintarea §colii pe care a condus-o Gheorghe Lazar, domnulpus rezolutia favorabilä la 15 decembrie 1817, §i chiar a trimis in§tiintärila tinuturi chemind elevi la invätäturä, dar abia, la 6 martie boierii au rapor-tat domnului cá au intimpinat multe greutäti pinä au gäsit un profesorIn persoana transilväneanului Gh. Lazär, care a cerut insä, figaz pentru atraduce ma,nualele necesare In limba romänä §i abia in august 1818 acestaa inaugurat cursurile sale, deli hrisovul domnesc de numire este datatdin 24 martie 1818 16.

18 Gh. P1rnuá,$colile din oraple Tdrii Romdnqii..., p. 125.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII 275

In Moldova, Gheorghe Asa,chi a trebuit sä predea in primul an inlimbo, francezg, nea,vind si el manuale in limba româng.

Academiile domnesti nu au avut o situa,tie infloritoare in permanentg,ele au trecut si prin momente de reflux. Aceste alternante se datorau situa-tiei economice a tärii, tulburgrilor provocate de rgzboaie, personaluluididactic, mai ales directorului, caci conta mult dacg in fruntea, Academiilorera un eminent om de culturg si dacä tärile erau cirmuite de un domncult, un despot luminat" care acorda Academiei neprecupetit sprijinulksi patronajul sgu. Atunci invItämintul din Academiile domnesti atingeanivelul european similar.

Constatäm deosebiri nu numai de la o perioadä, la alta, ci si intrecele douä Academii. Dei a existat intotdeauna emulatie intre cele douginstitutii de invAtImint superior, totusi niciodatä, ele nu au putut sä, atinglIn acelasi timp acelasi nivel cultural. In prima jumg,tate a secolului alXVIII-lea, Academia bucuresteang, avind in fruntea, ei citiva dascglirenumiti, ca : Sevastos Kyminitis, le grand maitre des &Ludes grecques"17,Marcos Porfiropoulos si Gheorghe Hrisogon, se afla la un nivel mult mairidicat decit cea, din Iasi. Dimpotrivg, in a doua, jumgtate a secolului alXVIII-lea, venind in fruntea Academiei din Iasi citeva figuri remarcabile,ca : Nichifor Theotochis, Iosip Mesiodax, Nicolae Cercel (Zerzulis) si altii,ea ajunge la punctul ei culminant. Aca,demiile au mers alternind inritm ascendent, devenind renumite in tot sud-estul european. Erau consi-derate ca cele mai importante focare de culturg, desi nu au lipsit si inregiunile grecesti scoli cu invgtgmint de calitate, cum a fost Academiaconstantinopolitang, scolile din Ianina si cele din Kydonia, Smirna, Chiossi altele. Dar si la aceste scoli, ca si la Academiile domnesti inflorirea lordepindea de profesorii care activau la ele. Si intrucit profesorii din Acade-miile domnesti erau selectionati cu mai multg grijg, invgtgmintul de aiciadeseori intrecea pe cel din scolile ce functionau in Grecia. La Academiiledomnesti, mai ales la cea din Bucuresti, veneau tineri din intreaga, Peninsulä,Badcanicä indeosebi din regiunile grecesti.

Un alt aspect deci important al Academiilor este caracterul lor inter-balcanic. Ele preggteau oameni invItati pentru toate tgrile balcanice,contribuind mult la rgspindirea culturii in sud-estul european. Au consti-tuit un factor de luminä pentru tineretul crestin din Balcani, contribuindla opera de redesteptare culturadä, a popoarelor sud-dungrene, de dezvoltarea constiintei lor rtationale" 18.

Academiile aveau caracter general sud-est european pentru cg sibimba greaca avea pe atunci acelasi caracter, se invgta in toate tgrile dinaceastá parte pentru satisfacerea nevoilor culturale, dar si pentru a eranecesarg la tranzactiile comerciado. Majorita,tea negustorilor in regiuneabalcanicg erau greci, de un nivel cultural mai ridicat" 18 exercitind influ-enta lor.

17 N. Iorga, Byzance apras Byzance, Bucure§ti, 1925, p. 207.18 Ion Ionascu, loc. cit.19 Nicolaj Todorov, Le peuple bulgare et ses rapports avec les peuples balcaniques. ..,

p. 146.

www.dacoromanica.ro

276 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

MuHI vreme s-a vorbitchiar si astg'zi se vorbestedespre acesteAcademii cu o oarecare retinere, intrucit inflorirea lor a coincis cu perioadaregimului fanariot si intrucit limba lor de predare a fost cea greacg. Dar,cum s-a putut constata, trebuie avut in vedere faptul el folosirea limbiigrece§ti ca limbg de predare nu este un caz izolat. i in Apus de-a lungulevului mediu, constatgm cazuri analoge. Acolo, la colegii si universi-tati limba de predare era latina, iar in Orient, greaca, limba ortodoxieisi filozofiei, limba care vehicula civilizatia elenicä si bizanting. Iatg, cumjustific'g Iorga acest fenomen: Ce n'est pas comme Grecs voulant gréciser,mais comme héritiers d'une civilisation universelle de langue grecque queces didascales achent de gagner par les écoles qu'on vient de fonder toutorthodoxe g, leur héllenisme de savour byzantine" 20 Pe atunci domneaconceptia el filozofia si stiintele cer o limbg de predare bogatg, evoluatä,numai asa vor putea fi exprimate ideile abstracto si nuantele su.btile. Or,pe a,tunci, astfel de limbi erau don/: pentru Occident latina si pentruOrient greaca, limbi cu evolutie secularg. Limba greacg, afirmg M. Berza,se oferea ca un instrument de initiere la o gindire filozoficg si stiintificg,pentru exprimarea cgreia limba noastrg' nu era Inca preggtitg" 21. Afirma,tiade mai sus este valabilg si pentru primele decenii ale secolului al XIX-lea,cind bimba romang este Inca necanonisitg" si prezintg multe dificultgticlaim si. pentru traducatorii de opere literare, cum marturisesc AlexandruBeldiman si Paris Mumuleanu 22. Iatg motivul care determina pe multicärturari s'g studieze si sl scrie in limba greacg si nu in limba nationalg.Dinicu Golescu a scris Insemnare a calgtoriei mele" in grece§te, pentrucal precum afirma el insusi : Intimpina veden i de lucruri ce nu le aveanumite in limba nationala".

Asadar este incontestabil ea Academiile domnesti au fost focarede culturg", vatra muzelor", vatra luminilor", doug oaze in care seputea respira o adiere rgcoritoare" nu numai pentru poporul roman, cipentru toate popoarele din Peninsula Balcanica. Titlul intrebuintat deIon Iona§cu : Academia domneased de la Sf. nava din Bucuresti factor depropagare a culturii in Peninsula Balcanied pinii la 1821 este foarte potrivit.S-a dezvoltat aici si s-a propagat de aici datorita rolului conducgtor inte-lectual jucat de Academiile domnesti o inaltg, culturg in acel strglucitveac pe care cu bucurie si min.drie 1-ar fi prima once popor dornic sg, deasträlucire istoriei sale" spune Teodor Moshopoulos, lar Iorga face urmg-toarea remarca: Astgzi, dupg unire, cu asimilarea partialg a civilizatieiapusene, n-avem rol ca acela".

Iatg cum aprecia N. Iorga aceastg culturg, greco-romang : De laBrincoveanu ping la Grigore Dimitrie Ghica, de la Cantemiresti ping laloan Sandu Sturza, timp de cel putin un secol si. jumgtate, forma superioarga culturii romane§ti a fost greacg, eling... cgci a fost un timp cind ideea

" N. Iorga, op. cit., p. 212-213.n Istoria Romdniet, III, p. 269.13 Cf. Nestor Camariano, Influenfa greacti asupra prefefii gramaticii tut loan Eliade

Eddulescu, Bucureqti, 1945, p. 484 (Extras din Revista ist. rom.", vol. XIV, fase. IV).

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII 277

nationalá, greceasc& n-avea nimio a lace en cultura greceascg pentru c&aeeasta era cultura general a Orientului" 33i deci si cultura societItiiromanesti. In acelasi sens se exprima i istoricul grec Ap. Dascalakis :171a Lumière greque" a fost intr-o oarecare mAsnrg, une Lumière balka-nigua" 24. Daca istoria, culturii romanesti se va trata sub acest aspect,atunci se va recia realitatea, ertei cultura si invItAmintul grecesc nu sintcava rupt de realitatea social& a vremii, ci fac parte integrantl, din ea" 23.

Rezultatele invAtamintului grecesc si cultura de formA greacit semanifest& in mod vAdit pin& in 1821 dar si dupg aceea in cursul secolului alXIX-lea. Reformele invgAmintului in limba rom&n& ea i reformele lin-gvistice se fac dup& modele grecesti. Cornelia Papacostea-DanielopoluIn pretioasa sa lucrare, bit/ inedit6, araintitg, mai sus, arati e& a,portulnnor forme de culturg greacA a fost de folos i protagonistilor pasoptisti ea

lupt&torilor pentru unirea Principatelor prin informatia istoric& paeare o aduceau sau prin explozia de patriotism".

23 N. Iorga, Istorialiteraluriiromdnqtide la 1688 la 1780, ed. a II-a, vol. II, Bucureft.f,1926, p. 10 si 11.

Apostolos Dascalakis, op. cit., p. 113." Stanciu Stoian, Un aspeet al dezoolldril tzwdjdmfntului romdnese tn perioada tul de

ineepul, In Din isloria pedagogiei romdnegli, vol. 1, Bucuresti, 1957, p. 29.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

AARON, R., John Locke, Oxford, 1955.AMANTOS, C., Ilatmoç AvrapE8)14, 'Enertlpig B/A. Droll8i5vp, XIII (1937).ANDREADES, A., Les études grecques en Roumanie, Les Balkans", I (1931), nr. IV.ANDREESCU, CONSTANTIN G., Istoricul liceului national din lap' (1835-1935), in volumult De

la Academia Mihdileand la liceul nafional, Iasi, 1935.ANGHELOU, ALKIS, Conunent la pensée ndo-hellénique a fait la connaissance de l'Essai" de John

Locke. L'Rellénisme Contempoialn", IX (1955), nr. 4.11X4Travog Atena, 1963.

AnAwarrmos, PArrmoris, BLoypaqnxil au»orh Xoyttav TT% Toupxoxpa.r(aq, Ianina, 1960.AIUSTOTEL, Metal izica, traducere de §t. Bezdechi, Bucuresti, 1965.

Despre suflet, traducere si note de N. I. $tefAnescu, studiu introductiv de Al.Boboc, Bucuresti, 1969.

Asrnue, CHARLES Si MARIE LOUISE; CONCASTY, Catalogue des manuscrits grecs. TroiaAme partie.Le supplément grec, tom. III, Paris, 1960.

BALACI, AL. si ION IONASCU, U niversitatea din Bucurefti, 1864 1964, Bucuresti.BALDENSPERGER, FERNAND, Le mouvement des idles dans l'émigration f rancaise ( 1789 1815),

Paris, 1925, 2 vol.BARROUIC, ROBERT, La France el son r6le dans l'histoire de la civilisation, Paris, 1951.B Xrarau, DAN, Filozof ta lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964.

La composante logique de la théorie leibnizienne de l'identité indiscernable, AnaleleUniversitAtil Bucuresti", seria Acta logica", anul VIIVIII (1964-1965):nr. 7-8.Laicismul umanitarist tn cultura veche romdneascd, Iasul literar", I (1966).Isaac Newton filozof, Revista de filozofie", 14 (1967), nr. 5.

BXNEscu, N., V iota i scrierile marelui vornic lordache Golescu, VAlenii de Munte, 1910.Un dascitl uitat: Grigore Plesoianu, Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser. II,XXXVII (1914-1915).Academia" greceascd din Bucurepti ;1 pcoala tut Gheorghe Lazdr, Cluj, 1925.

BEDIER, JOSEPH Si PAUL HAZARD, Histoire de la littérature francaise, Paris, 1924.BENAK1S, LINOS, '0 /Darn-a X68L 'ron eppomartjpEou Tparceonvvog 16.. °0 Tpavurrilg"

V (1967).Iorr, R. CARACAS, C. NICOLAEASA, Catalogul manuscriptelor romdnefli din Biblioteca

Academiei, Bucuresti, 1907-1931, 3 vol.

www.dacoromanica.ro

280 ARLADNA CAMARIANO-CIORAN

BIANU, ION, NERVA HODOS, DAN SIMONESCU, Bibliografia romdneascd veche, 1903-1944, 4 vol.Btasixascu, STEFAN, Schola latind de la Cotnari, Bucuresti, 1957.

Academia domneascd din Iasi 1714-1821, Bucuresti, 1962.Schola greca e latina din Ttrgoviste (1646-1651), in vol. : Din isioria pedagogieiromelnesti. Culegere de studii, vol. II, Bucurestl, 1966.

BoGnAN-DuicX, GH., Istoria literaturii romdne moderne. Intl i poet( munteni, Cluj, 1923.si Ga. PoPA-Lissawau, V iafa ;i opera lui Gheorghe Lazar, Bucuresti, 1924.

Maier, T. G., Contribufiuni la istorieul scoalelor medicinei in Moldova la 1821, Arhivele Basa-rabiei ', VIII (1936).

CALLONAS, GAVRIIL, lIcaocycoyLac nepLixouao: nrivu dxpalp.oug vot0eotaç TE XCCI &toy ahxaveNct4 Trepi, TOT3 ni."4 Bet &virrpitpea9cu. 1-84 nixaia, Viena, 1800.

CAMARIANO-CIORAN, ARIADNA, Le thldtre grec d Bucarest au début da XIX e siécle, Balcania",VI (1943).Traducerea greacd a Teatrului politic", atribuild gresit lui N. Mavrocordat pi ver-situate romdriesti, Bucuresti, 1943.Voltaire pi Giovaruzi Del Turco &adult tn limba romdnd pe la 1772, Bucuresti;1944.Spiritul revolufionar francez si Voltaire In limba greaed fi romdnd, Buctuesti, 1946.Traducerile in limba greaed romdnd a Nacazului" (Invdfdtura) Ecalerineia II-a, Studii", XI (1958), nr. 2.Accbcck TpayoúSca xai cpvcipiZyrixa auxoupplgasa 'EXXinowv xcel Pougvwv 're;18' xai 19" AccoypopEcc", vol. XVIII (1959).

ineeporhq tpeXocbg red)pyiN Aaoalivvx, 'Erre6e6plan Wrong", XXI(1965), nr. 122-123.Jérimie Cacavela et ses relations avec les Principaulis Roumaines, Revue desétudes sud-est européennes", III (1965), nr. 1-2.Un diredeur eclairé d l'Acadimie de Jassy il y a deux slicks : losip Moisiodax,Balkan Studies", 7 (1966).Cileva din operele iluministitor germani Wieland si Lafontaine traduse tn limbilegreacd ;I romdnd In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, Limb& si literaturii"12 (1966).L'ceuvre de Beccaria Del delitti d delle pene" ei ses fraductions en langues grecqueel roumaine, Revue des études sud-est europiennes", V (1967), nr. 1-2.Operele led Marrnonid In sud-estul european, Studii de literaturilX (1967).Sur les relations rountano-critolses, Atena, 1968, Extras din IIenpaygva sot;B' Aiavo3c KFtyroXoytxo 5 Euve8pLou", vol. III.

CAMARIANO, NEsTort, Primete incercdri literare ale tut C. Negruzzi si prototipurile for greeestiiBucuresti, 1935.Modelele gramaticii lui Vdcdrescu, Studii italiene", III (1936).Un iwor necurtoscui al istoriei led Dionisie Bolin°, Revista istorici romAni",X (1940).Cataloged manuscriselor grecesti din Biblioteca Academiel Bomd ne, vol. /I, Baca-resti, 1940.Brad al lui Salomon Gessner In literatura grazed pi roradnd, Revista lundatiilor;VIII (1941), as. 7.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFTE 28t

CAMARIANO, NESTOR, Primele traducen i din B. de Saint Pierre In literatura neogreacd, Revista.fundatiilor", IX (1942).Despre un manual de patriotism publicat la Iasi In 1829, Revista istoricA romAnil",.XIII (1943), nr. IV.Inf luenfa greacd asupra gramaticii lui I. Eliade-Rddulescu, Revista istoria.rominA", XIV (1944), nr. IV.Un prelim istoric : Emanuil Bdleanu, Revista istoricA romAnA", XVI (1946)-L'actioité de Georges Olympios darts les Principautés Roumaines avant la révolutionde 1821, Revue des études sud-est européennes", II (1964), nr. 3-4.La traduction du drame l'Olympiade de Metastasio, Revue des etudes sud-esteuropéennes", III (1965), nr. 1-2.Nouvelles informations sur la création et l'activité de la typographic grecque de Jassy.(1812-1821), Balkan Studies", 7 (1966).Sur I' activité de la Social littéraire greco-dacique" de Bucarest ( 1810 1812 ),.Revue des études sud-est européennes", VI (1968), nr, 1.

CANTAcuznio, CONSTANTIN, Opere, ed. N. Iorga, Bucuresti, 1901.CANTACUZINO, MIHAI, .IBTOpLIZ DTI; BXax'ag, publicatA de fratil Tunusli, Viena, 1806.CAnnuifin, I/Isamu, Istoria imperiului otoman, trad. Jos. Hodosiu, Bucaresti, 1876.

Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, B ucuresti.CARTOJAN, N Cdrfile populare In literatura' romdneased. Epoca influenfei grecesti, Bucuresti,.

1938.Istoria literaturii romdne vechi, Bucuresti, 1945, 3 vol.

CILisinscu, G., Altre notizie sui missionari cattolici net paesi romeni, Diplomatarium Italicum",11 (1930).

CLPLESCU, DIMA, Dif erenf ele lingoistice dintre cele doud edifii ale aritmeticii lui Gh. Asachi, lavol.: Contribufii la istoria limbii romdne literare In secolul al XIX-lea, vol. III,Bucuresti, 1962.

Cic.Asici, OLGA, Literatura limba greacd In Moldova fi Tara Romdneased, Studil", tom. 23-(1970), nr. 1.

CIMODAMI, CONSTANTIN, Invitfdffttntul In Moldova In Set. XVXVIII. Feoala darn:teased din,Iapi, in volumul : Contribufii la &forks dezvoltdrii universildjil din 'apt 1860-1960vol. I, Bucurestl, 1960.

CIMPOIRf, MIOARA §i OCTAVIAN IONESCU, John Locke in pedagogia romdneased, In C/asici abpedagogiel universale ;i gIndirea pedagogied romdneased, Bucurefti, 1966.

CIOBANU, $TEFAN, Dimitrie Cantemir In Rusia, Analele Acad. Rom.", sec. lit., seria III, vol-H (1925), nr. 5.

Cionizonicu, AL., Teatrul Jul Metastasio In Romdnia, Studil italiene", I (1934).Correspondance de Daniel Démétrius Philippias et de J. D. Barbié du Bocage(1795 1819), Salonic, 1965.

aMPAN, FLomcA., O traducere ta romdnefte din 1793 a aritrnelicii tut Manuil Glizonios hlolul,Iasi, 1959.Un manuseris romdnese ca probleme de algebrd i trigonometrie din primil ani afveaeului al XIX-lea, Iasi, 1959.Un manuacris moldovenese cuprinzInd o traducere a geometriei fi trigonometriei tut"Wolf, f, anterioard aceléia peak de Gh. Laz&, Analele stiintifice ale universitlitiiAl. I. Cuza" din Iasi" (seria nous1), sectiunea I, VI (1960), nr. $.

www.dacoromanica.ro

282 ARTADNA CAM.ARTANO-OIORAN

CIMPAN, FLORICA Manuscrisul de aritmeticd al lui Neculai Cercel, Analele stiintifice ale Uni-versitAtii Al. I. Cuza" din Iasi" (seria nouli), sectiunea I, VIII (1962), nr. 2.Nichif or Theotochis si cdrlile lui de matematicd, Analele stlintifice ale Univer-sitAtii Al. I. Cuza" din Iasi" (seria nouA), sectiunea I, X (1964).Iosif Mesiodax i Spiridon Asanis pro fesori de matematici la Academia domneascddin Iasi, Analele stiintifice ale UniversitAtii Al. I. Cuza" din Iasi" (seria noufi),sect. I, XIII (1967), fasc. I.

CINDEA, V., Liores anciens en Roumanie, Bucuresti, 1962.CODRESCD, TEODOR, Uricarul, vol. 1-25 (1852-1895).CONNEN IPSILANTI, ATANASIE, TI 11C'Set AV 04)01V, (1453-1789), Constantinopol, 1870.CORAY, AD., Hept etlearrmeckrono xect now& de Cezar Beccaria, Paris, 1802.

'EncerroXat, editia Nicolae Damalas, Atena, 1885-1886, 4 Vol.CRIARAS, E. rap* KaXXovre4 p.es-cappczax* Spytav voii Locke ECC/ ro 5 Gracifin, Atena, 1954.CnoNT, Gn., Academia domneascd din Tara Romdneascd tn secolul al XVIII-lea, Studii",

18 (1965), nr. 4.Inceputurile Academiei domnesti din Bucares11, Materiale de istorie i muzeo-grafie", IV (1966).L'Académie de Saint-Sava de Bucarest au XV Ille sack. Le contenu de l'enseigne-ment, Revue des études sud-est européennes", IV (1966), nr. 3-4.

Clams, CONST., D'Arrarecc opaocrexpEag, Viena, 1818.DAPONTÈS, CONSTANTIN (CEZARIE), Éphémérides daces ou Chronique de la guerre de quatre ans

(1736 1739), publiée, traduite et annotée par Emile Legrand, Paris, 1880-1888,3 vol.Kerriacrro; Iasopexk, ... In Const. Erbiceanu, Cronicarii greci. Bucuresti,

1888.DASCALACHIS, AP., Kopec:4g -xed Nyag, Atena, 1961.

'0 'A8celecivrLo4 Kopaijg xcei iXeuttepIa Tcliv 'Eniveov, Atena, 1965.Koper5j4 xai Ko3poc4. 'H les,(01 epacaorxil Stapir) TI,Sv 'Enirmov, 1815-1821,

Le rille de la civilisation grecque dans les Balkans, In Actes du premier Atena, 1966.congrès international des études balkaniques et sud-est européennes, vol. 111, Sofia, 1969:

DEL CHUM, AzmoN-MAniA FIORENTINO, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia, ed. N.Iorga, Bucuresti, 1914.

DELIC.ANIS, CALINICOS, HcmpeamexcI irrpacpa, Constantinopol, 1905, vol. III.DEsAuTELs, ALFRRD, Les Mémoires de Trévoux et le mouvement des idles au XVIII silcle,

1701 1734, Roma, 1956.DESNÉ ROLAND, Les matérialistes français de 1750 It 1800, Paris, 1965.DIMARAS, CONST., THX0Yii intaroXclv 'AactisawrEou Kopett Atena, 1952.

'0 Kopaijg me/ .h &nor!) Ton, Atena, 1953.'Emu* 1; ve6rrepocijg EXX7prixç Xoyerrexv(ag IA Thy flyyXixi) (1780-1821), InOpowrEaveace, Atena, 1962.'Ierroga Tijg vcoenlvtaeijg XoyorelvEccg, vol. III, ed. II.eppowrEalea.ra. 'Arrò ecvayévvlal cyrbv asecep0rreate6, Atena, 1962.,denv..frspio4 KorrarKijç, Atena, 1965.La GrIce au temps des (=fibres, Genève, 1969.

DIMITRACOPOULOS, ANDRONICOS, 140E81E1= EMI Seopa4mer,g eIg Neognlvexhv tpeXoXoyfeevKcoversecwavoy Lipsea, 1871.-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 283

DIMITRACOPOULOS, ANDRONICOS, 'ETCOCV0p9.6Gelg CliptXXIkiTCOV Ectpccrw»brrcav AV Tij VSOCXX7jVCXY1

quXoXoytcF ro t K. Ecktfcc, Triest, 1872.Domocos, Emn., Despre tratatul de pedagogie scris de losif Mesiodacul, Revista de pedagogie",

1 (1965).DRAGOMIR, SILVIU, Contribufii priviloare la relafille bisericii romdnesti cu Rusia in veacul XVII,

Angiele Acad. Rom.", sect. ist., ser. II, XXXIV (1911-1912).DUCAS, NEOFIT, Xdp.ccpog Tao xp6vcov l¡roc cbcovt.xii uccpciarcong Tevix-7% krroptccç &TR)

T(73V lipX(XEC4V xpiivcov tthpi Excel-G=6K, pErcappacrMacc Tel irpclirov ixro5 yepp.acvuto5... eupcspco0ctacc Si rag ellyevccrarocç cgpxouac xuptcp TecopytcpmccI xupty NacoMcp rag (Dacirrriaxots, 1805.'EyxrcpE8cov rcepl 81..z0Laccog axoXetou invocxo5 ctç dxr& xeep&Xccirc... ivMee incerrokijg 7tpòç cpaov cdrIlaccvrcc, Viena, 1805.ArEt.xdv ray Ippriaccov rtg Thy Icrroptccv ro5 eouxualSou, Viena, 1806.'H Kerr' 'encrophiv ypap.p.ceroch TcptinOicc, ed. II, Viena, 1812.A6yoe ray 'Arrucc7)v pyrerav, vol. VIII, Viena 1813.ficaccycayiec, trot. Tr/3(7nm isa-9-12p.ccrcc rcliv =Mew eIg rò civcsycveSaxecv xccivostv 61scoao5v, Viena, 1813, 3 vol.Ataxfvou roS Ecoxpctrixo5 acciXoyoc rpck, Viena, 1814.'A:roe/1c/1 ray mac" Viena, 1814, 2 vol.cDotvek, *roc pcdaoyoc mat intoroXca cL xpijacv rclv view iv rag yup.vccatotg,Viena, 1815.Euvcoptg, ilroc cpucnkii scat p.crectpuourh, Egina, 1834.lIccvyupcar.hg, iiTOL X6yot ECCIrrotag 5X7Ig cruvrc0ivreg rcccpcuppccallivreg,Egina, 1835, 2 vol.-'EntoroXect 7cp6g riva iv 8Lccp6poLg ncpcortioccre, Eglna, 1835.

Dow, ALEX., Biblioteca lui George Cosbuc. Date priviloare la lectura pi cultura poetului, Studiisi cercetAri de bibliografie", vol. III.Un livre grec sur Les lumières" occidentales traduit en roumain en 1819, RevueRoumaine d'Histoire", IV (1965), nr. 5.Un livre de chevet darts les Pays Roumains'au siacle. Les dites des philo-sophes, Revue des etudes sud-est européennes" IV (1966).Un critique des normes de conduite Isoiratiques Dinicu Golescu, ReVUE desetudes sud-est eurcipéennes", V (1967), nr. 3-4.Les lumières en Moldavie et le context sud- est européen, Revue Roumaine d'His-toire", VI (1967), nr. 2.Le Miroir des princes" dans la culture roumaine, Revue des études sud-esteuropéennes", VI (1968), nr. 3.Coordonate ale culturii ronalnesti In secolul XVIII, Bucuresti, 1968.

Explorilri in istoria literaturti romdne,..Bucuroti, 1969.ELTADEI MANASE, ()ratio panegyrica ad dominant 'oatmeal Alexandrum Hypselantam..., Lipsca,

1781.Etyma., POMPILIU, Histoire de l'esprit public en Roumanie au dix-neuuitme stick, Paris, 1905.Email ALEXANDRU, Epigrame funerare grecesti in epoca fanariohl, In Studii si materiale de istorie

medie, vol. I, 1956.ErciumstnEs, POLYMIONIS, Beitriige zur kulturellen und politischen Geheimtlitigkeit der Griechen

In Wien vor dem griedhiscizen Aufstand; Berliner byzantinische Arbeiten","(X(1960).

www.dacoromanica.ro

284 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

EREICgANU, CONST., Discurs rostit In aula universittilii din Iasi, Iasi, 1885.Istoria Mitropoliei Moldovei pi Sucevei, Bucuresti, 1888.Cronicarii greci care au scris despre roindni, Bucuresti, 1888.Viaja pi activitatea literctrd a prolosinghelului Naum Rtmniceanu, Bucuresti, 1900.Privire asupra epocii fanariote, Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser. II, XXIV(1902).

EUSTRATIA.DES SOPHRONIOS and Am./Linos, Catalogue of the greek manuscripts in the library ofthe monastery of Vatopedi on Mt. Athos, Cambridge, 1924.

EVANGHELIDIS, TRIFON, 'H =Seta int. Toupxoxpctstag, Atena, 1936, 2 vol.FEDELE§, C., Mari prof esori ieseni de altd datd, Cele trei Crisuri", XVI (1935).FOTIADIS, LAmattos, Discursuri, In Hurmuzaki, Documente, vol. XIII.FOTINO, DIONISIE, eICITOpiCe -efig 7s4Xcu. Axxiag, Tee %filly Tpccvcrunav(ag,Iaaxiceg xcd MoXacceEccg..

Viena, 1818.GEORGOUNTZOS, PANAGIOTIS, La langue et la littérature grecques intermédiaires entre le monde

de l'Orient et le monde de VOccident au service de la culture balkanique, méditerra-néenne el mondiale, Actes du Colloque international de civilisations balkaniques",Sinaia, 1962.

GHEDEON, MANUIL, 'A8avciaio4 KovzoeL811g, 'Exx)alauzazach '.1049ecce", III (1882-1883).Mgt cpxvxptorctxtg xotvcavEaqii4pt Tiav lipxav ivarrila-ng ixorrov-Ixtmliackg. '0 iv KcavaTecvnvoun6Xec 'EA. Oa. EúnorK", XXI (18871888 st 1888-1890).'Entcrrah =pi 860 cipx6vTaw z xAptxo xu XxIxoi5. ,,'ExicknacccaTtx4)'Akijecte, XXXI (1911)

Gums, DIMITRIOS i VALERIOS MEXAS, 'EXX)ivixh 6t6X4orpcapta, 1800-1863, Atena, 19391957, 3 vol.

GIURRSCU, CONSTANTIN C., Harta sfolnicului Constantin Cantacuzino, Revista istoricti romantr,XIII (1943).Istoria romdnilor, Bucuresti, 1946, vol. III.

GoLEscu, Thrum, Adunare de pilde bisericepti ft f tlosofepti..., Buda, 1826.Insemnare a aldtoriei mete In anti 1824, 1825, 1826, ed. Petre Hanes, Bum-rest', 1915.

GRXmmoX, Nzooi.t, Cancelaria domneascd In .Moldova, Codrul Cosminului", IX (1935).GUBOGLU, M., Catalogul documentelor turceptl, vol. I, Bucuresti, 1960.Guru, Gis., Antichitatea dastcd fi InviljdmIntul liceal, Studii clasice", IX (1967).HAMILTON, S. R., PLUTARCH, ALEXANDER. A Comentary, Oxford, 1969.HARITACHIS, GHBORGIEB, KrTdASTO4 Ti:ro XFovoXortwivtov xcoStxtav Tijc nasptccpxtxf4

61.6Xcoallx% Kcdpou. 'Erre'rvig 114. Eliou861v", IV (1927).HAZARD, PAUL, La pensée européenne au ;nun. stick. De Montesquieu à Lessing, Paris, 1963'Ham.Avius, Autx., Status praesens Ecclesfae graecae, Nöremberg, 1714.HuitmuLtici, Documente priviloare la Istorta romdnilor, Bucuresti, vol. XIII, XIV/1 XIV/3

si XVII.Lump, mitropolitul Moldovel, Sinopsis, adecd adunare de multe Inodfdturl, Iasi, 1757.ISBN, CARL, Leukothea. Eine Sanuniung von Briefen eines geborenen Griechen fiber Staalstvesen,

Liferatur und Dichtkunst des sisaren GriecItenlands, Lipsca, 1825, 2 voImascu, ION, Cuprivire la data Intemeterif Aeademiei domngli de la S ffrdul Sara din But-

Studii, tom. 17 (1964), nr. 6.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 285

IONAscu, ION, Academia domneascd de la Sf. Saya din Bucuresti, factor de propagare a culturitIn Peninsula Balcanied pind la 1821, in Analele UniversitAtii Bucuresti", seria$tiintele sociale : Istorie, anul XVI (1967).

IoNnscu, GIL M., Influenfa culturii grecesti In Muntenia f i Moldova cu privire la bisericci, scoaldf i societate (1359 1873), Bucuresti, 1900.

IoNNEscu-Gion, G. I., Din istoria fcmariofilor, Bucuresti, 1891.Xi:mow, N., Manuscripte din biblioteci straine relative la istoria romanilor, Analele Acad. Rom.",

sect. ist., ser. II, tom. XX (1898) si XXI (1899).Documente si cercetari asupra istoriei financiare fi economice a PrincipatelorRomdne, Bucuresti, 1902.Studii f i documente, Bucuresti 1901-1913, vol. 1-13.Carl( f i scriitori romlini din veacurile XV II XIX, Analele Acad. Rom.", sect.lit., ser. II, XXIX (1906).Istoria statelor balcanice In Europa, Bucuresti, 1913.Vasile Lupu ca urmator al Impdrafilor de rdsdrit, Analele Acad. Rom., sect,ist., ser. II, XXXVI (1913-1914).Pilda bunurilor domni din trecut fafd de fcoala romaneasca, Analele Acad. Rom.",sect. ist., ser. II, XXXVII (1914-1915).V iala maitra culturald f i literaraIn secolul al XVIII-lea, Analele Acad. Rom.",sect. ist., ser. II, XXXVIII (1915-1916).Amdnunte din istoria noastrd In veacul al XIX-lea, Analele Acad. Rom.", sect.ist., ser. II, XXXVIII (1915-1916).Ceva mai mull despre viola noastra culturalei si literará In secolul al XVIII-lea,

Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser. II, XXXVIII (1915-1916)Cultura oh:0 sociald romaneascd sub vechiul regim, Analele Acad. Rom.",sect. ist., ser. II, XXXIX (1916 1917)..Rolul frafilor VIrnav renasterea romdneasca, Revista istorica", vol. V (1919).Le romantisme dans le Sud-Est de l'Europe, Revue Historique du Sud-Est euro-péen", I (1924).La pénétration des idles de l'Occident dans le Sud-Est de l'Europe aux XVIIIet XVIII silcles, ReVue Historique du Sud-Est européen", I (1924).

suferinfd de cdrhuar roman tntre strdini, Revista istoricii", XI (1925).Istoria literaturii romane,sti de la 1688 la 1780, ed. a II-a, vol. II, Bucuresti, 1926.Isloria InvdfdmIntului romllnesc, Bucuresti, 1928.Istoria literaturii romdne In secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901 si ed. a II-aBucuresti, 1928-1929.L'Académie" de Bucarest, Revue Historique du Sud-Est européen", VI (1929).Un pedagog moldovean" pe la 1800, Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser. III,XIII (1932).Byzance axis Byzance. Continuation de l'Histoire de la vie byzantine", Buca-rest, 1935.

IsAc VIRGINIA, Biblioteci personale In Moldova In secolul al .XIX-lea, Revista arhivelor",anul XII (1969), nr. 1.

IsAn NICOLAE, Aspecie ale miscdrii luministe din Moldova la tnceputul secolului al XIX-lea (pIndla 1821), Studii", 22 (1969), nr. 6.

IvAscu, GEORGE, Istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1969.

www.dacoromanica.ro

286 ARTADNA CAMARIANO-CIORAN

KICHILIDIS, CLEOPAS, Kcercaotara xeEpoyp4<pow EepoaoXopATtxijg 6t6XLoVpolg, Ierusalim, 1899.KNös, BöRJE, L'.Histoire de la littérature néo-grecque. La période jusqu'en 1821, Uppsala, 1962.KUMARIANU, ECATERINA, Nice aTotxera yLti Tòv KGIVaTaVTLVO ZTCCILCiT71. `O 'Epavurchg,

I (1963), nr. 1.veonepoch yeorypapEa Tcliv bopyrptior.), Atena, 1966.

htave.0 (DacnTrE8)24 Barbié du Bocage "Av-tilog raN, 'AX3oypeopEa,Atena, 1966.

KYRIAKIDIS, EPAMINONDAS, 'AXX-)1Xoypcopta ToT5 05yypo6MexEag (DEltepirou (1792-1793);),`O iv KtavaTavvvoun6Xel, 'EXX. ZIMoyog, 27 (1895-1899).BtoyptxpEou Tiav x Tparceollrrogxcd. Tijg nept x(Lpocg &TR) T-71; &X6aeo).1

pixptg -3)1.1.6v cixpaacivTolv Xoykov..., Atena, 1897.LAios, GREORGHE, OE XtipTeg Tor) Pllyoc. AeXTEov Tijg 'Eav. 'ET. Tijg 'EXXiiaog,

XIV (1960).'0 'EXX-tmx2ig Tímog Tíiq &ivy% 'Ira) TOO 1784 pixpt. Tor.) 1821, Atena, 1961.

LAMDROS, SPYRIDON, KaTcaoyog Tclív iv Teti% 6teXt.o.9-11xon.g 'AyEou "Opoug inlvt.giLvxo38Exow, Cambridge, 1895-1900, 2 vol.Kameg TT% BteXco9-1)xlg Tgrig BooX. Niog 'Eanvoilviw.cov" I VI(1904-1909).

LANE, MAx von, Istoria Fizicii, Bueuresti, 1965.LASCARIS, N., LITOpECE TO5 veoeUTivmori .0.eciTpou, vol. I, Atena, 1938.LASKI, HAROLD G., Le libéralisme européen du Mown Age à nos jours, Paris, 1950.LAVRIOTIS, ALEXANDROS E., BLoypoupEa KupfXXou Aaupulyrou. 'ExxXlataastx-h 'AX-Ost.a",

vepEo8og Betrripa, IV (1887), anul II, nr. 13.Necxp)!)Tou AlirporroXITot) Kp.frolg rliTeXcipou npòg Ko)VOTCCVTIVONO KccV.Tet-

xoulvòv iyxcf.y.Lov. `O iv KowaTavTtvows6XeL 'EX). (EILX. EaXoyog", 27(1895-1899).

LEBEL, GERMAINE, La France et les Prineipautés Danubiennes (du XVI' siècle à la chute deNapolèon Ier), Paris, 1955.

LEGRAND, Emmr:, Lettres de Constantin Stamaty à Fanagiolis Kodrikas sur la Révolution f ran-çaise, Paris, 1872.Bibliographie hellénique ou description raisonnée des ouvrages publies en grec pardes Grecs aux XV6, XVI' et XV II6 siècles, Paris, 1885-1903, 8 vol.Epistolaire grec, Paris, 1888 (Bibliothèque grecque vulgaire, tom. IV).Recueil de documents grecs, Paris, 1895 (Bibliothèque greeque vulgaire, tom. VII).si SP. LAMBROS, 'Ay/Ala.= fyypacpct rcept Piyym BexecrrivVil xa1 Tay (sip.) at'yTeC>

iLarruplacEvTolv, Atena, 1891.si HUBERT PERNOT, Bibliographic ionienne, description raisonnée des ouvragespubliés par les Grecs des Sept-Iles ou concernant ces Iles du qiiinzième siècleParade 1900, Paris, 1910, 2 vol., LOUIS PETIT 0 HUBERT PERNOT, Bibliographic hellénique ou description rai-sonnée des ouvrages publiés par des Grecs au dix-huilième siècle, Paris, 1918-1928,2 vol.

LIGNOS, ANTomos, 'Apxetov Tijg xot,v6T7rrog 68p, 1778-1832, Pireu, 1925, vol. VI.LIIZICA, CONSTANTIN, Catalogul manuscriptelor grecefli din Biblioteca Academiei Romtlne, Bueu-

resti, 1909.LOCKE, J., Eseu ctsupra intelectului omenesc, Bueuresti, 1961.

www.dacoromanica.ro

131:13LMGRAFIE 28T

LOCKE, J., Texte pedagogice alese, I3ucuregti, 1962.MAricu, ALEXANDRU, Un student romdn la Pisa gi Paris cdtre 1820: Simion Marcovici, ,,RevistaL

istorica", XV (1929), nr. 1-3.MARINESCU-HIMU, MARIA, Plutarh tn literatura romdnd, Studii clasice", XI (1969).MASLEV, STOJAN, Die Rolle der griechischen Schulen und der griechischen Literatur fdr die Auf-

Wrung des bulgarischen Volkes zur Zeit seiner Wiedergeburt In volumul :'0 'Enlvicy.bg elg gerreptx6v. Ober Beziehungen des Griechentums zuinAusiand in der neueren Zeit, herausgegeben Von Johannes Irmscher und MarikaMineemi, Berlin, 1968.

MAzEitE, N., Evolufia geograf iei In scoalele noastre, Cultura romAnA", I (1903-1904).MIRALopouLos, FANis, Tic rt.civveva xi 1) veoeXkiprix1) ckvacyivv7lan (1648-1820), Atena, 1930.MANoE-CAssiDY, HELÈNE, Un astronome-philosophe, .11r6me de Lalande, In Transaction of the.

second international congress on the Enlightenment, vol. II (vol. LVI din colectiaStudies on Voltaire and the eighteenth century, editate de Theodore Besterman,Geneva, 1967).

MOLIN VIRGIL, Mil acolare tipdrite In färile romdne0i pentru popoarele Invecinate : strbi, bulgart"fi greci, In Contribulii la istoria trivtifdmtntului romdnesc. Culegere de studii, Bucu-regti, 1970.

MonAux, PAEL, Catalogue des manuscrits grecs (Fond du Syllogos), Ankara, 1964.MORAVIA, SERGIO, Philosophie et géographie 6 la fin da XVIII° sack, In Transactions of the

second international congress on the Enlightenment, vol. III (vol. LVII din colectiaStudies on Voltaire and the eighteenth century), editate de Theodore Besterman,Geneva, 1967.

MORNET, DANIEL, Les sciences de la nature en France au XVIII° siécle. Un chapitre de l'his-toire des idles, Paris, 1911.La pens& française au XVIII' siécle, Paris, 1947.

MOUSNIER, ROLAND fi ERNEST LABROUSSE, Le XV siècle. Révolution intellectuelle, technique-et politique (1715-1815), Paris, 1955 (vol. V din colectia Histoire générale descivilisations).

MURNU, GIL, Din comoara de tnfelepciune anlicä, Bucuregti, 1923.NXSTUREL, PETRE, Lista patriarhilor ortodocsi, Hrisovul", VII (1947).

Contribufii la viafa lui loan Cariof il, Mitropolia Olteniei", X (1958), nr. 7-8.NXSTUREL, general P. V., Genealogia Ndsturelilor, Revista pentru istorie, arheologie i filo-

logie", XIII (1912).NEcuLcE, IoN, Letopiseful Tdrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucuregti, 1955.NicoLEscu, AUREL, Observafii asupra neologismelor din Insemnare a ctildtoriei mele" a lui

Dinicu Golescu, in vol. Contribufii la istoria limbii romdne literare In secolul alXIX-lea, vol. II, Bucuregti, 1958.

Now..., CONSTANTIN, Aristotelismul In Principatele Romdne In secolul XVII XV III. Pentrtrvalorificarea filozoficà a lui Teof il Coridaleu, Studii clasice", IX (1967).

OBEDEANU, CONSTANTIN V., Grecii tn Tara Romdneascd cu o privire generald asupra shirii cut-turale ptnd la 1717, Bucuregti, 1900.

OPRESCU, GH., Eliade Rdclulescu pi Franfa, Dacoromania", III (1922-1923).PALL, FR., Les relations de Basile Lupa avec l'Orient orthodoxe et particulièrement avec le patriarcal

de Constantinople envisagies surtout d'après les lettres de Ligaridis, Balcania",_VIII (1945).

www.dacoromanica.ro

288 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

PANAITESCU, P. P., D. Canternir pi opera, Bucuresti, 1958.PAPACOSTAA, VICTOR, Teodor Anastasie CavaMolls. Trei manuscrise inedite. Revista ist. rom.",

vol. I (1931) si 11 (1932).Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l'Epire, Balcania", I (1938).Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la scolile din Bucuresti, Studii", XIV (1961),nr. 1.Originile tnaileuntntului superior In Tara Romdneascd, Studii", XIV (1961),nr. 5.Les Origines de l'enseignement supérieur en Valachie, Revue des études sud-esteuropéennes", I (1963), nr. 1-2.La Fondation de l'Académie grecqize" de Bucarest. Les origines de l'erreur dedatation el sa pénétration dans l'historiographie, Revue des études sud-est euro-péennes", IV (1966), nr. 1-2 si 3-4.

PAPACOSTEA DANIELOPOLU, CORNELIA., 0 biblioteca din Moldova la Inceputul secolului al XIX-lea.Biblioteca de la Stinca, Studii i cercetAri de bibliologie", V (1963).La correspondance de Jacques Rotas l'ami et Milieu]. d'Adamantios Coray, Revuedesétudes sud-est européennes", II (1964), nr. 3-4.

PAPADOPOL-CALIMAH, ALEXANDRU, Doud rinduri din istoria coalelor In Romania. 1) Scoaladin mdnastirea Barnovschi din Iasi, 1724-1728; 2) Metoda lancasteriand pi intro-ducerea ei In Iasi la 1819 pi In Bucuresti la 1820, Convorbiri literare", XX (1886).

PAPADOPOULOS, G. G., Akro rep/ Toi5 iv BXrixoLg 'EXkivccriloTI, Atena, 1859._PAPADOPOULOS-KERAMEUS, A., 'Isp000k)p.t.vt.xil etßXt.o9-Ipcs), Petersburg, 1891-1915, 5 vol.

AtSo xavcaoyot. LXXlvacc7.w xabccov Kcovavamvoun6Xci vijg MerOmg Tor)rivoug crxoXijg xa/ Zwypapetou in Bulletin de l'Institut archéologiquerusse 11 Constantinople" XIX (1909).

PAPADOPOULOS-VRETOS, A., NcoaX7Ivtx-)1 cpaoXoyEcc, Atena, 1857.PAPANUTOS, E. A., Ncoakr)vDti) cptloaopfa, ed. a II-a, Atena, 1959.PARANICAS, MATEI, EXeStotaixot =pi TT% iv vel) AXX.r¡vocij.) lava xetTOCCIT&CFCG)g vtliv ypap.p.civcov

tint) eact)accag Kcovavavvevoun6Xecoq (1453) pixpt. Tay ivecrrWcrig (IV)ixavovvacvlpEaog, Constantinopol, 1869.

PmnsENT, F., Geschichte des gelehrten Unterrichts, ed. III, Lipsca, 1919.TETnovici, I., Privire asupra operei i personalitalii lui Descartes, Analele Acad. Rom.", sect.

lit., ser. III, tom. VII, nr. 4.PIATKOVSKI, A., Concepiiile f ilozof ice ale lui Hesiod si exegeza moderna, Studii clasice", VII

(1965).Pinu, AL., Identif icitri, Lim/A si literaturi", 4 (1960).-PlurruTA. GHAORGHE, Scoala de la St. Saya la sf trpitul secolului al XVII-lea si In secolul al

XVIII-lea, In Revista de Pedagogie", X (1961), nr. 10.TOPESCU, MIHAI, Colegiul National Sf . Saya", cea mal veche scoald romeineased, Bucuresti,

1944.

POPESCU TEIVLN, ILIE, invagimtntul lancasterian In pcoala romdneascd, In Clasici ai pedagogieiuniversale pi glndirea pedagogicd romdneascd, Bucuresti, 1966.

POPOVICI, D., Ideologia literard a lui I. Heliade-Reidulescu, Bucuresti, 1935.La littérature roumaine à Ilpoque des lumières, Sibiu, 1945.

Popp, GA., Dinicu Golescu. Reprezentantul de seamd al tlumlnismului romeinesc, Revista defilozofie", 14 (1967), nr. 4.

www.dacoromanica.ro

19 9. 363

BIBLEOGRAFIE 289

RADU, IACOB, Manuscriptele Bib!. episcopiei greco-catolice romdne din Oradea-Mare, AnaleleAcad. Rom., sect. ist., ser. III, tom. I (1923).

RANGABE, ALEXANDRU, Précis d'une histoire de la littérature néohellénique, Berlin, 1877.'Arrov.m.LoveLpant, Atena, 1894, vol. I.

RXDULESCU, ANDREI, Pravilistul Flechtenrnacher, Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser. III,I (1923), nr. 4.

RXouLEscu-MoTau, C., Invdfamtntul f ilozof ic tn Romania, Convorbiri literare", LXIV (1930).RtAu, Lows, L'Europe f rançaise au siècle des lumières, Paris, 1951.RIHS, CHARLES, Les Utopistes contre les Lumières, In Transactions of the second international

congress on the Enlightenrnent, vol. III (Vol. LVII din : Studies on Voltaire andthe eighteenth century, editate de Theodore Bes terman, GeneVa, 1967).

Russo, D., Studii ;i critice, Bucuresti, 1910.scrisoare a tut Evghenie Vulgaris traiusd In limba romlnd, Revista istoricl

romanet", I (1931).Studii istorice greco-romeine, Bucuresti, 1939, 2 vol.

SAKKAS, GHEORGHE, red)pyLOC KXe66ouXoç 6 (114.XurnourcoXETIg.Atena, 1956.SAKKELION, IOAN §fi ALCIBIADIS SA.KKELION, Kcescaoyog xeLpoypcicpcov 'Li); 'E.3vueirlç 131.6Mo841x%

Tijç 'EXX&80;, Atena, 1892.SARROS, II:optima, KetsciXoyog Tao xeLpowicpwv -ro5 v Kovo.ravstvouTc6Xer.'EXX/vmor.) IDLX0X0-

yucoi3 EuX16you, Atena, 1931.SATHAS, CONSTANTIN, Neoe)avtach cpaoXoyEce, Atena, 1868.

NeoeXkipt.xiig cpc.XoÀoytocç napcipnw.cc, Atena, 1870.Mecratonruch ßißXukilxv), Venetia, 1872, vol. III.]

SCHWARTZ, JACQUE9, Pseudo-Hesiodeia. Recherches sur la composition, la diffusion et la dispa-rition ancienne d'oeuvres attribules à Hésiode, Paris, 1960.

S/MONESCU, DAN, Ioan vodd Caragea ;i traducerile lui din Goldoni, Studii italiene", 11 (1935).Le monastère de Cetatzuia foyer de culture, Balcania", VI (1943).Le livre grec en Roumanie (Problèmes bibliographiques), Balcania", VII/2(1944).Un roman spaniol In Moldova secolului al XVIII-lea, in Anuarul liceului nationalIasi 1942-1945".Cronici ;i povestiri romanefti versificate, Bucuresti, 1967.

SMEATEN, W. A., Fourcroy chemist and revolutionary, 1755-1809, Cambridge, 1963.SPvaiDoN and SOPHRONIOS EUSTRATIADES, Catalogue of the greek manuscripts in the library of

the Laura on Mount Athos, Cambridge, 1825.&roux, STANCIU, Un aspect al dezvoltdrii InvaldmIntului romanesc In perioada de tnceput, In

volumul : Din istoria pedagogiei romdnoti, Bucuresti, 1957.SToYANov, M4NIO, Les Syndromites" bulgares de !lyres grecs au cours de la première moitié da

XIXe siècle, Byzantinisch-neugriechische Jahrbiicher", vol. 19 (1966).Slummy, VALERIU, Sur quelques manuscrits grecs corydallens, Revue des études sud-est euro-

péennes", V (1967), nr. 1-2.TEODORESCU, G. D., Viala i operele lui Eufrosin Poteca (1786-1850), Revista pentru istorie,

arheologie i filologie", 11 (1883).TODOROV, NICOLAS, Le peuple bulgare et ses rapports avec les peuples balkaniques, In Actes du

premier congrès international des études balkaniques et sud-est européennes, vol. III,Sofia, 1969.

www.dacoromanica.ro

290 ARTADNA C.AMARTANO-CWRAN

TORD EA, FLORIN, Un dramaturg ignorat : Iordache Golescu, Studii l cercetAri de istoria artei",I (1954).

TOUCHARD, JEAN, Histoire des idles politiques, Paris, 1963.TsotraxAs, CLAM:SOLE, Autour des origines de l'Acadlmie grecque de Bucarest ( 1675 -1821), Balkan

Studies", VI (1965), nr. 1.Les débuts de l'enseignement philosophique et de la libre pens& dans les Balkans.La vie et l'ceuvreocle Thlophile Corydalée, ed. a doua, Thessalonique, 1967.

TITELIS, ILIAS, KecpaUlviaxee Atena, 1904.URE,C1IIA, V. A., Istoria romilnitor, Bucuresti, 1891-1898, 12 vol.

Istoria pcoalelor, Bucuresti, 1892-1901, 4 vol.Din domnia lui Scarlat Alex. Calimach, Analele Acad. Rom.", sect. ist., ser.II, XXIII (1900-1901).

UREE, N. A., Forrnarea terminologiei ftiintif ice romlinoti, Bucuresti, 1962.USPENSEI, P. si BENEIEVId, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in monasterio

sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur, Petersburg, 1917.VALETAS, GmEoRGRE, Kopailg, Atena, 1964.VARDALAROS, CONST., Chiouci)7ret.pattwrix.h rreptEXTLX'h TWV vcorripoiv icpeopioccov..., Viena, 1812.

Pyrropuch .rixvr), Viena, 1815.rpccRocrex rijç EXX/vocilç yXc'oaa-sx,..., Odessa, 1829.rpocimiaroti) Tti¡g 612.11oull4v1); iVolvExijg yXexarr)g, Odesa, 1829.Mcc.94.a.ra Seic TOljg Troacq, T6p.og rrp&rog, 7rego8og irpdyrs), Odesa, 1830.Mcc.3in.s.a-ra Lx -ray alcromeLcov 1,-60cov, ouUcxeivrcc xa1 tivrappacafivrriOdesa, 1830.Aouxtavoi5 Eap.ocraskoig Atcaoyot, frroi ot vexpasca, 6 X&pcov jirriax.orroriv-mgxai nticov p.taliv9poricog. Mcracppacr9ivreg el; ralp 61ziXouvivlv ypanctacir,y47xrcrav Odesa, 1831.

VXTXmArru, N ICOLAE, lacob Pylarino, medic al curjii domnesti din Bucurefti (1684-1687, 1694 -1708, In volumul Din istoria medicinei romelnefli $i universale, Bucuresti, 1962.invilldmIntul medical la Academia domneascd din Bucure,sti, Revista InvAtAmln-tului superior", VIII (1966), nr. 7.De la tnceputurile medicinii romdne,sti, Bucuresti, 1966.

VELICHI, CONST., Influenfe romdnesti pi contribulia emigrajiei bulgare din Tara Romilneascil latnceputul fcolii moderne din Bulgaria, Revista de pedagogie", anul XII (1963),nr. 3.

VIANu, D., J. Locke. Dal rationalism° all' illuminism°, Torino, 1960.VtaTosu, Elm., Napoleon Bonaparte, Bucuresti, 1947.VÖLKL, EKKEHAI1D, Die griechische Kultur in der Moldau wiihrend der Phanariotenzeit (1711-

1821), Siidost-Forschungen", vol. XXVI (1967).VOSTANGIS, NICOLAE, IlatSayoirxmi 18kai 'Ioloiproo Tor) Motot6Scatog, Atena, 1941.VRANUSIS, LEANDROS, 'Akkocicaog Toat8ceg, Ianina, 1952.

01 1468povoi, Atena, 1955.137psapixec am.ectAvaroc. '0 'Eprevurrie, II (1964).wAnavrce TEA; vcoeXXilvoiv xXacraw.Co'v : Pirrecç BaccrrLvVilg - (Depatoç. 'Aeijvae,`E'rca.pacc 6XXlvotúlv Lx86ocoiv.

VULGARIS, EGEEVNIE, Aorach ix nceXcarov scat vcorripcov ouvepavostisteroc..., Lipsca, 1766.WARTELLE, Invantaire de manuscrits grecs d' Aristote et de ses commentateurs, Paris, 1963.WOLF, ANDREAS, Beitriige zu einer statistisch-historischen Geschreibung des Fiirstenthums Moldau,

Hermannstadt, 1805.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 291

XENOPOL, A. si CONST. ERBIC.EANU, Serbarea polard de la laFi, Iasi, 1885.Yourox, S., John Locke, the way of ideas, Londra, 1956.ZAVIRAS, GHEORGHE, Nice Tack 1) DOolvocòv 0iTcrpov, Atena, 1872.ZERLENTIS, PERICLE, 11pos0-73xoa. X TraparvyirreLç Elç Tic 7repi LSocvthX (Da1717r(800 ypcopbrrct,

`E68ol.tk", 11 (1885), nr. 58.ZOLOTAS, GHEORGHE, 'Ioropfcc Xfou, Atena, 1921-1928, 4 vol.ZORAS, GHEORGHE, '0 KoRarriiç sod yupcimov Voí Bowsoupeartou, Atena, 1967.

* Clasici ai pedagogiei universale glndirea pedagogicel romdneascd, Bucuresti,1966.

Contribufii la istoria invdfeuntntului romdnesc. Culegere de studii. Bucuresti, 1970.Cronica Ghicule4tilor. steria oldovei tntre anii 1695 1754. Editie ingrijitAde Nestor Camariano i Ariadna Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965.Documente pripind istoria Romdniei. Rdscoala din 1821, Bucuresti, 1959-1962,5 vol.

* Istoria glndirii sociale Si f ilozof ice In Romdnia, Bucuresti, 1964.Istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1964-1968, 2 vol.* *

Istoria pedagogiei, Bucuresti, 1964.Istoria Romdniei, Bucuresti, 1960-1964, 3 vol.* *

Dr. Nicolas S. Piccolos, PtudeS el documents inidils publiis à l'occasion du cen-* *

tenaire de sa mort (1865 1965), Sofia, 1968, Académie bulgare des sciences,Institut d'études balkaniques".

www.dacoromanica.ro

A

Acachios, din Larisa, elev la Academia dinBucuresti, 91, 221.

Adrianopol, oras, 214, 217, 222.Africa, 87n.Aftonios, autor al unui manual de retoricA,

135.Agapet, autor al unei pareneze, 35, 98, 126,

127, 166, 228, 229n, 251.Agathanghel, ierodiacon, elev la Academia

din Iasi, 221.Agrafa, oras, 85, 103, 214, 217, 221, 222.Albania, albanezi, 214, 216, 261.Alcaz Evghenie, 233.Alcaz Nicu, 233.Alecsandri Vasile, 233.Alecu, cuparusi, posesor de carti grecesti, 6,

230n.Alexandridis Dimitrie, traducAtor al lui Oliver

Goldsmith, 180, 230n, 233.Alexandridis Mihail, din Creta, elev la Acade-

mia din Iasi, 91, 221,Alexandru, din Brusa, 220.Alexandru, din Larisa, vezi : Alexandru din

Tirnavo.Alexandru, din Tirnavo, profesor la Academia

din Bucuresti, 107, 120, 132, 155, 162,216, 217.

Alexandru, fiul marelui clucer Petrachi, elevla Academia din Bucuresti, 215.

Alexandru, fiul lui Zaharia din Constanti-nopol, elev la Academia din Bucuresti, 215.

Alexandru, serdar, 216.

INDICE DE PERSOANE SI LOCURI1

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, 7, 238.Alexandru ce! Mare, 134, 187n.Alexandru I1i4, domn al Tarii Romanesti,

228.Alexandru Macedon, vezi Alexandru eel Mare.Alexandru Nicolae, domn al TArii RomAnesti,

7.Alexie, print. rus, 11n.Alter, profesor la Viena, 102.Ambelachia, oras, 102, 133, 214, 220, 262.America, 87n, 88.Amf ilohie, traducAtor al geografiei lui Buf-

fier, 144n.Amirali Maria, sotia voievodului Petra

*chiopul, 19.Anastasie, din Epir, 217.Anastasie, corespondenta cu Ilie Nicolae

Rosetti, 150n.Anastasie, profesor de latina la Academia

din Bucuresti, 43, 189.Anastasiu Anastasie, din Metovo, elev la

Academia din Iasi, 221.Anastasia Constantin, din Agrafa, elev la

Academia din Iasi, 221.Anatolia, 214.Andreas, din Atena, 128.Andros, insula, 214, 222, 262.Anglia, englezi, 87n, 88, 100, 118, 159, 173,

174, 184, 185.Anhialos, oras, 222, 262.Anneau Lamber!, traducator al lui Hesiod,

121n.Anquetil Louis-Pierre, istoric francez, 180,

271.Antim, ierodiacon din Mitilene (1813), 215.

2 Indicele nu cuprinde numele autorilor mentionati in Bibliografie. De asemeneacititorul nu va gasi trimiteri la: Bucuresti, Iasi, Moldova, Tara Romaneasca, tarileromAne, tarile dunArene, care apar aproape la fiecare pagina. Pentru usurarea cititorului,la trimiterile ce se referl la note am adAugat n., de pilda 20n.

www.dacoromanica.ro

294 INDICE

Antim, ierodiacon, burster la Academia dinBucuresti (1780), 215.

Antim Ivireanul, mitropolit al Ungrovlahiei,traduator din greceste, 229, 243, 244n.

Antioh, domn, vezi Cantemir Antioh.Antioh, monah, elev la Academia din Bu-

curesti, 215.Antiohia, oras, 214, 219.Antonie, din Peloponez, bursier la Academia

din Bucuresti (1780), 215.Antonie din Pope#i, domn al TArii Romanesti,

20.Antonie, fiul lui Gheorghe din Peloponez,

elev la Academia din Bucuresti, 215.Antonie, hatman, 217.Antonie, nepotul profesorului Veniamin din

Lesbos, 91, 221.Antonie, postelnic, 216.Antonie Nicotae, elev la Academia din Bu-

curesti, 215.Antonia Paisios, ierodiacon din Patmos, 92,

221.Antonia Petros, din Constantinopol, elev la

Academia din Iasi, 221.Antracitis Metodie, din Ianina, elev al lui Sug-

duris, 146.Apollonios, autor al unei gramatici, 116, 194.Apolo, zeul, 50.Apostolache, fiul postelnicului Hristodoru,

bursier la Academia din Bucuresti, 215.Apostolu Constantin, din Dacia, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 215.Aprilov Vastle, 68.Apus, 17, 18, 27, 43, 57, 103, 110, 113, 140,

224; vezi si Occident.Arbdna#, oras, 263.Arcadie, Imparat bizantin, 98, 127, 129, 166,

228.Ardeal, 22n, 108, 220, 259; vezi si Transil-

vania.Argef, episcopi de , 218, 258.Arghirocastron, oras, 146n, 218.Arion Gheorghe, 232n.Aristia Constantin, traducAtor al Viefilor pa-

ralele de Plutarh, 121n.Aristofan, poet comic grec, 123, 124.Aristomenis Dimitrie, pseudonimul lui Spy-

ridon Valetas, 63n.Aristotel, filosof grec, opere, 9, 41, 61, 111,

135, 138, 139, 143n, 145,154, 163, 166, 244n,272.

Arsachi Apostol, 232n.Arvanitohori, oras, 146n, 216, 217, 219.Asachi Gheorghe, 84-87, 94, 95, 108, 110,

174, 267, 268, 275.Asanis Spgridon, traducAtorul manualelor

de matematici ale lui Lacaille, Toaldo siEuler, 171n, 172n, 240.

Asia Micd, 87n, 91, 187, 218.Alanasie, din Peloponez, bursier la Academia

din Bucuresti, 215.Atanasie, ieromonah, profesor la Academia

din Iasi, 69, 70.Atanasie cel Mctre, 129.Atanasiu Alexandra, copist de manuscrise,

185n.Atanasiu Constantin, din Castania, elev la

Academia din Iasi, 221.Atanasiu (Atanasiadis) Constantin, din Con-stantinopol, elev la Academia din Bucuresti,

215.Atanasiu Constantin, din Peloponez, elev la

Academia din Iasi, 221.Atanasiu Constantin ('Aypa.popvdog), elev

la Academia din Iasi, 221.Atena, oras, 10, 44, 92, 105, 128, 129n, 134,

154n, 184, 221, 265n.Athos, Muntele , 7, 8, 77, 101.Auger, traducdtor al discursurilor lui Iso-

crate, 125n.Austria, 237.Avgustis, din Andros, 222.Avgustis Atanasie Dimitrie, din Ianina, elev

la Academia din Iasi, 221.Avram ba$ Costi, 78.Avramie loan, predicator la curtea domneas-

a din Bucuresti, 36, 228, 243, 255.

B

Bacaloglu Pantazis Gh., elev la Academiadin Bucuresti, 215.

Bacon Francis, filozof englez, 99, 111, 112,136, 271, 272.

Baif J.A. de, traduator al lui Pitagora, Fo-chilidis si Hesiod, 119n, 121n.

Baila I., 248.Bailer, traduciltor al discursurilor lui Iso-

crate, 125n.Balcani, 13, 14, 257, 275.Balica Dimitrie Emanoilov, 248.Ba4, familie boiereasci din Moldova, 212,

231n.Bal$ Constantin, mare logofAt, 232n.Balf Gheorghe, elev la Academia din Iasi,

221.Balf Than, elev al lui Daniil Filippidis la Aca-

demia din Iasi, 221, 232n.BO Stefan, elev la Academia din Iasi, 221.BO Teodor, mare vornic, 232n.Banal, 259.Baniaca Alexandru, din Zagora, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 215.Barbu, fiul lui Grigorascu din Greci, bursier

la Academia din Bucuresti, 213, 215.

www.dacoromanica.ro

Barba N.S., traducAtor al lui Plutarh, 121n.Barnovschi, mAnAstire, 72.Barozi Gheorghe, traducAtor al istoriei lui

Teodor Fotino, 181n.Barthelemy rabbi Jean Jacques, 230n, 236,

248.Bartocea Dimitrie, elev la Academia din Iasi,

221.Basarab Matei, domn al TArii RomAnesti,

8, 22.Basarab Neagoe, domn al Tarn RomAnesti,

8, 228.Bauer H., 181.Baumeister Fr. Ch., 103, 146, 151, 157, 164,

165, 250, 271.Bdddrliu Dan, 163n.Bdjescu, biv vel serdar, fiii lui elevi la Aca-

demia din Bucuresti, 215.Bdtan Gheorghe, elev la Academia din Iasi,

221.BdIliceanu, famine boiereascA muntean6, 211,

231n, 259.Bdtdceanu Constantin, mare vornic, efor al

Academiei din Bucuresti, 55n, 66.Baldceanu Emanuil, 232n.Blildceanu Stefan, elev al lui Lambros Fotia-

dis la Academia din Bucuresti, 215.Bdleanu, familia, 231n.Bdleanu, mare logofAt, 108.Bdleanu Emanuil, prelucr6torul istoriei lui

T. Fotino, 251.Belleanu Gh., 232n.Beccaria Cesar, jurist si publicist iluminist

italian, 246.Becher Jean-Joachim, chimist si filolog ger-

man, 159.Beldiman, familie boiereascA din Moldova,

212, 231n.Beldiman Alexandru, elev la Academia din

Iasi, traducAtor din greceste al lui Metas-tasio, 221, 247, 259, 276.

Beldiman Gheorghe, 247.Beldiman loan, traducAtor din greceste, 249.Bela (Bel/tos) Dimitrie, 28, 54.Be/t: Stefan, 28.Benedict, cAlugAr cretan, predicator la curtea

domneascrt din Bucuresti, 21.Bénevent Gerdme, traducAtor al parenezei lui

Agapet, 126n.Bengescu, familie, 231n.Bergmann, 159.Berindei Constantin, elev la Academia din

Bucuresti, 215.Berlin, 85, 104.Beron Petru, din Bulgaria, elev al lui Varda-

lahos la Academia din Bucuresti, 215, 263.Berthollet Claude-Louis, chitnist francez, 159,

176.

Berza Mihai, 276.Be,sictas, localitate, 222.Bezdechi St., traducAtor al lui Hesiod, Plu-

tarh si Aristotel, 121n, 163n.Bizout Etienne, matematician trances, 103,

174, 271.Bibescu, familie boiereascA, 211.Bibescu Barbu, din Craiova, elev la Academia

din Bucuresti, 216.Bibescu Gheorghe, domn al TArii RomAnesti,

27.Bilciurescu, elev la Academia din Bucuresti,

216.Biliaru loan, traducAtor al lui Campe, 182n.Biot Jean-Baptiste, matematician francez,

159.Bitis Ioachim, ierodiacon, elev al lui Alexandru

din Tirnavo la Academia din Bucuresti,216.

Bizanf, 7, 16, 18, 124.Btrsdnescu .tetan, 69, 70, 106, 115, 142.Blair Hugh. scriitor englez, 136, 195, 234.Blass Fredericus, traducAtor al lui Isocrate,

125n.Blemidis Nichifor, 145, 155, 168, 169n.Blod (Brod?), matematician trances, 173, 271.Bobescu, familia, 231n.Bobescu Dimitrie, 232n.Boboc Al., 270.Bocage Barbié du, 107, 186.Bogdan Nicolae, traducittor al lui Plutarh,

121n.Bois-le-Comte, baron de, 88n.BoIliac Cenar, posesor de manuscrise grecesti,

6, 146n, 163n, 181, 228, 246.Bologna, oras, 101, 270.Bonaparte, vezi Napoleon I Bonaparte.Boris Costache, copist de manuscrise, 249.Bossuet Jacques Benigne, predicator si scrii-

tor, 103.Bofowl, 91, 133n.Bourgogne, ducele de , 228n.Brachet, astronom, 101.Branu Dimitrie, moldovean", elev la Aca-

demia din Iasi, 221.Branu Gheorghe, moldovean", elev la Aca-

demia din Iasi, 221.Brasov, oras, 130n, 217.Brdileanu Nicolae, bursier la Academia din

Bucuresti, 213, 216.Breche J., traducAtor al lui Isocrate, 125n.Bredow G.J., autor al une istorii universale,

181, 232, 271.Brémond Emile, traducAtor al lui Isocrate,

125n.Brisson Mathurin Jacques, fizician trances,

103, 158, 271.Brtncoveanu, familia, 19, 211, 231n.

INDICE 295

www.dacoromanica.ro

296 INDICE

Brtncoveanu Constantin, boier muntean(1746), 208.

Brtncoveanu Constantin, domn al Tarii Ro-manesti, 8, 10, 16, 19, 23-28, 31-34, 35n,70, 71, 73, 98, 105, 108, 125, 126, 176e 177,179, 192, 207, 214, 216, 228, 244, 251, 255,256, 261, 268, 276.

Brincoveanu Constantin, fiul voievodului,traducator In neogreaca al lui Plutarh, 10,177n, 251.

Brtncoveanu Grigore, elev al lui LambrosFotiadis, posesor de manuscrise grecesti,traducator In greaca al lui Heineccius, 5,47, 51, 53-55, 59, 63, 108, 120n, 149, 152,178, 212, 216, 234, 253.

Brtncoveanu Radu, fiul voievodului, serie Ingreceste, 251.

Brincoveanu Stefan, fiul voievodului, posesorde manuscrise grecesti, serie In greceste,5, 10, 155n, 251.

Bruno Giordano, filoso! italian, 154.Brusa, oras, 214, 220.Bubulidis F., 55n.Bucsdnescu, familia, 231n.B ucuresti, pasim.Buda, oral, 152n, 180n, 241n, 242, 270.Budisteanu, familie boiereasca munteana, 211.Budisteanu Alexandru, 232n.Budisteanu Dimitrie, elev la Academia din

Bucuresti, 216.Budisteanu loan, elev la Academia din Bu-

curesti, 216.Budisteanu Nicolae, postelnic, fiii lui bursieri

la Academia din Bucuresti, 213, 216.Budisteanu Stefan, elev la Academia din

Bucuresti, 216.Buf tier Claude, scriitor francez, 144n.Buffo,: Jean-Louis, naturalist francez, 143n.Buldania, vezi Moldova.Bulgaria, bulgari, 127, .214, 215, 217, 219,

261 - 263.Bunelis Anastasie, din Ianina, preceptorul

fiilor lui BrIncoveanu, 10, 27.Butculescu, familia, 231n.Buzdu, scoala i episcopi de -, 5, 25, 47n,

54, 59, 133n, 164, 184n, 216, 217, 234, 244.Buznea (Nicola) Iancu, traducator din greces-

te, 241, 244, 248.Buzoianu, elev al lui Lambros Fotiadis la

Academia din Bucuresti, 216.Buzoianu, famine boiereasca munteana, 211.

Cacavela leremia, profesorul lui Dimitrie Can-temir, traducator din italiana i latinä,10, 16, 28, 176, 224, 255.

Cafsocativilis Neof it, profesor la Academia dinBucuresti, 43, 98, 105, 107, 117, 119, 122-124, 126; 127, 132, 168, 174, 191, 194, 195,216, 217, 219, 220, 231n.

Calamata, oral, 214, 219.Caldeea, 214, 221.Calicratis Manua, din Creta, elev la Acade-

mia din Iasi, 92, 221.Calinechidis Panaiotis, din Caldeea, elev la

Academia din las, 221.Calinic, ierodiacon din Salonic, elev la Aca-

demia din Iasi, apoi profesor de metodalancasteriana In Creta, 91, 221.

Callet Jean-François, matematician francez,103.

Callimachi, familia, 212.Callimachi Alexandru, domn al Moldovei,

240.Callimachi Alexandru, fiul domnului Scarlat,

elev la Academia din Iasi, 84, 221.Callimachi Grigore, domn al Moldovei, 77.Callimachi loan Teodor, damn al Moldovei,

26n, 76, 210.Callimachi Scarlat, domn al Moldovei, 83,

84, 221, 265.Callonas Gavriil, autor al unei pedagogii,

200, 201, 202.Callonas Gheorghe, nepot al lui Gavriil Gallo-

nas, 200n.Callonas Grigore, din Creta, elev la Academia

din Iasi, 91, 221.Callonas Ignatie, nepot al lui Gavriil Gallo-

nas, 200n.Calogheras Constantin, elev la Academia din

Bucuresti, 216.Calonaris Natanail, preceptorul fiilor lui Mi-

hai Racovita si profesor la Academia dinIasi, 27, 105.

Caludis Arsenie, preceptorul stolniculuiConstantin Cantacuzino, 9, 28.

Calusis Constantin, dac", elev la Academiadin Iasi, 221.

Campe J.H., scriitor german, 182n, 204, 243.Canelos, din Peloponez, bursier la Academia

din Bucuresti, 216.Canelos Stefan, profesor la Academia din

Bucuresti, 63, 67n, 99, 175, 227, 234, 235.Canta, familie, 212.Canta loan (Ianacachi), elev la Academia

din Iasi, mai tlrziu cronicar, 79, 221, 259.Canta Nicolae, elev la Academia din Iasi, 221.Cantacuzini, familia, 30, 32, 211.Cantacuzino Andronic, 15.Cantacuzino Constantin, postelnic, 9, 22.Cantacuzino Constant in, stolnic, posesor de

manuscrise grecesti, serie In greceste, 9,

www.dacoromanica.ro

23, 26, 28, 30, 63, 155, 170, 176, 183, 187,192, 228, 250, 251, 255.

Cantacuzino Grigore, elev al lui Neofit Ducasla Academia din Bucuresti, 216.

Cantacuzino loan, traducator al lui Pope,249, 250.

Cantacuzino Iordache (1746), 209.Cantacuzino Motel, elev la Academia din Iasi,

221.Cantacuzino Mihai, autor al unei istorii, 25,

32, 33, 181, 244, 251.Cantacuzino Mihai, boier muntean (1746),

209.Cantacuzino Mihai, fratele stolnicului Con-

stantin, 30.Cantacuzino Radu, boier, 193n.Cantacuzino Rdducanu, bursier al lui Const.

Mavrocordat la Venetia, 108.Cantacuzino &rban, domn al Tarii Romanesti,

16, 23, 24, 26, 28, 29n, 30, 32, 33, 216,267.

Cantacuzino .Ftefan, domn al Tarii Romanesti,36, 229, 256.

Cantacuzino Toma, boier muntean (1716),209.

Cantemir, familia, 19, 276.Cantemir Antioh, domn al Moldovei, 11, 25,

69, 70, 207, 267.Cantemir Dimitrie, domn al Moldovel, erudit,

istoric, 10, 11, 16, 28, 32, 33, 69, 134, 181,245, 251, 255.

Canusis Dimitrie, din Albania, elev la Aca-demia din Bucuresti, 216.

Capetanachis Chiriacos, traducator al luiGaspar, 186, 187, 232.

Capodislria August, 89.Capodistria loan, om politic, 88, 89.Caracas, familie boiereascä, 211.Caracas Constantin, elev la Academia din

Bucuresti, apoi medic, 47n, 48n, 50, 216.Cara gea loan, domn al TAM Romanesti, tra-

ducator al lui Goldoni, 27, 50, 51-56, 58,59, 60n, 61, 64-67, 105, 106, 108, 170,177, 191, 197, 199, 269.

Caragea Nicolae, domn al Tarn Romanesti,traducator al lui Voltaire, 236n, 269.

Caraianis Constantin, din Epir, medicul dom-nului Grigore Alexandru Ghica, 77.

Caraioannis Atanasie, 229n.Carcalechi Zaharia, 232.Candis Panaiotis Ilristodulu, elev la Aca-

demia din Iasi, 221.Cariof il loan, 15n, 26, 98, 251.Carp, familia, 212.Corp Constantin, boier moldovean, 232n.Carp Constantin, elev la Academia din Iasi,

221.Carp Nicolae, elev la Academia din Iasi, 221.

Carpenisi, oras, 218, 221.Cartojan N., istoric literar, 28, 224, 239.Casandridis Mihail, din Atena, elev la Aca-

demia din Iasi, apoi profesor de metodalancasteriana, 92, 221.

Cascambas Grigorie, din Arvanitohori, elevla Academia din Bucuresti, 216.

Casoglu Mihai, dac", elev la Academia dinIasi, 221.

Cassini Jean Dominique,. astronom, 35.Castania, oras, 214, 221.Castoria, oras, 35n, 214, 218, 219.Castriotis Gheorghe, elev al lui Kyminitis la

Academia din Bucuresti, pe urma marecomis, 216.

Catargi, familia, 212.Catargi Constantin, moldovean", elev la

Academia din Iasi, 221.Catargi Dimitrie, elev la Academia din Bucu-

resti, autor al unei pedagogii, 200, 216,226, 239.

Calargi Manolachi, elev al Academiei dinIasi, 221.

Cali/oros Antonie, din Zante, autor al uneigramatici, 118, 200, 245, 246.

Cato, scriitor latin, autor de sentinte, 35, 70,119, 120, 142.

Caualliotis Teodor Anastasie, elev al lui Ev-ghenie Vulgaris, 137, 150.

Cauras Zisis, traducator al lui Millot, 174, 179.Cazan, oras, 105.Cazimir Rdducanu, moldovean", elev al

Academiei din Iasi, 221.Cdtddrufani, manastire, 30n, 218.Cdlinescu Al., 232n.Cdlinescu Gh., 22n.Cdpliftneanu Dimitrie, elev al Academia din

Bucuresti, 216.Cdpditneanu loan, elev al Academiei din

Bucuresti, 216.Cefalonia, insula, 135n.Cercel (Zerzulis) Nicolae, din Metovo, profesor

la Academia din Iasi, traducator al lui Mus-schenbrock, Newton, Baumeister si Wolff,77n, 97, 103, 105, 157, 164, 172, 173, 227,240, 275.

Cernauoda, oral, 102.Cernovodeanu Constantin, 232n.

manastire, 232n.Cezarea, oral, 178, 256.Chassiotis G., 6.Chesarie, elev al lui Lambros Fotiadis la Aca-

demia din Bucuresti, mai tlrziu episcopde Buzau, 216, 234, 244.

Chesarie, elev al lui Alexandru din TirnavaJa Academia din Bucuresti, mai tirziuepiscop de Rimnic, 184n, 216, 234, 251,273.

INDicsE 297

www.dacoromanica.ro

298 INDICE

Chesterfield Philippe Dormer Stanhope, scrii-tor englez, 234, 244.

China, 179.Chinopsis loan, din Dacia, elev al Academiei

din Bucuresti, 216.Chios, insula, 16, 22n, 53, 60, 63, 87, 89, 91,

92, 105, 175n, 181, 262, 275.Chiparisa, autor al unei cronici, 244.Chira lonild, copist de manuscrise, 245.Chiriacos, p. 53, vezi Papaioanu Chiriacos.Chiril Lavriotis, profesor la Academia din

Bucuresti, 105, 116, 123, 127, 132, 252.Cicero Marcus-Tullius, orator si scriitor latin,

133, 136.Cigala Azarie, preceptorul domnului Const.

Duca si al fiilor lui Antioh Cantemir, 9, 11.Cigata Ilarion, autor al unei gramatici, 117,

118, 169.Cihodaru C., 257.Cimpoie,s Mioara, 201.Ciolacoglu Constantin, elev al Academiei din

Bucuresti, 221.Ciordnescu Alex., 247n.Ciprian Dimitrie, elev al Academiei din Bu-

curesti, 216.Ciprian loan, elev la Academia din Bucuresti,

216.Cipru, insula, 53, 120, 132n, 204.Ctineni, comunA, 217.Cfmpan Florica, 171.Clmpineanu, familie, 211, 231n, 259.CImpineartu Constantin, fiul logofAtului Scar-

lat, elev al lui Fotiadis la Academia dinBucuresti, 216.

Cfmpineanu loan, elev al lui Fotiadis la Aca-demia din Bucuresti, 216.

Cfmpulung, oras, scoala de la , 20.Cfndescu Constantin, boier muntean (1746),

209.Clndescu $erban, boier muntean (1746), 208.Cirligdtura, tinut In Moldova, 247.Cfrlova loan, elev la Academia din Bucuresti,

216.Clairaut Alexis-Claude, matematician fran-

cez, 172, 173.Cleobulos Gheorghe Filipopolitis, profesor de

metoda lancasteriana la Iasi, 89-94, 106.Climescu, stolnic, 94.Clinceanu Grigorpcu, bursier la Academia din

Bucuresti, 213, 216.Clonaris Constantin, elev al lui Fotiadis la

Academia din Bucuresti, apoi profesor laaceeasi Academie, 216.

Clonaris Cristodulos, elev al lui Fotiadis laAcademia din Bucuresti, 107, 216.

Cluj, oras, 181n.Cochinis Mihail Petra, profesor la Academia

din Bucuresti, 50, 175, 191.

Cocorescu, familie, 231n.Codricas Panaghtotts (Panaghiotachis), se-

cretarul domnului Mihai Sutu, traducatoral lui Fontenelle, 36n, 42n, 216, 237, 249.

Cogalniceanu, vezi Kogdlniceanu.Colettis Liberios, InvAtat grec din secolul al

XVIII-lea, 11n.Colea, manAstire, 217.Com6nescu Alexandra, elev al lui Lambros

Fotiadis la Academia din Bucuresti, 216.Comingrelt Gheorghe, elev la Academia din

Iasi, 221.Comitas Stefan, elev al lui Lambros Fotiadis

la Academia din Bucuresti, apoi profesorla aceeasi Academie, autor al mai multormanuale, 28, 53-54, 58n, 67, 98, 99, 105,118, 129, 130, 133, 146, 196, 216, 217, 231n,242, 253, 265.

Comnen loan (lerotei), elev al lui Kyminitisla Academia din Bucuresti, medic la curtealui BrIncoveanu, apoi mitropolit al Dris-trei, 9, 97, 126n, 183, 187, 192, 216, 251.

Comnen-Ipsilanti Afanasie, autor al uneiistorii, 39, 40n, 244.

Conachi, familie, 212.Conachi Costache, elev la Academia din Iasi,

187n, 221, 232n, 233.Conachi Emanuil, elev la Academia din Iasi,

221.Conditlac Efienne-Bonnot, filozof francez,

operele lui traduse In greaci i romana,99, 103, 111, 112, 136, 152, 153, 176, 195,199, 201, 228, 230n, 234, 241, 258, 271.

Conifa, oras, 214, 221.Coslandas Grigorie, elev al lui Cafsocalivitis

la Academia din Bucuresti, apoi profesorla aceeasi Academie, traducator al lui Soavesi Minot, 65, 99, 102, 105, 107, 132, 156,165, 168, 179, 186, 195, 216, 230, 231n,232, 233n, 258, 264.

Constantie, episcop de Buzau, 47n, 54, 217.Constantin, din Constanta, elev la Academia

din Iasi, 221.Constantin, din Dristra, profesor la Academia

din Bucuresti (1775), 39n.Constantin, elev al lui Kyminitis la Academia

din Bucuresti, fratele armasului, 216.Constantin, elev la Academia din Bucuresti

(1807), apoi protosinghel, 216.Constantin, elev la Academia din Bucuresti,

apoi al doilea postelnic, 216.Constantin, fiul lui barbier-basa Vasile, bur-

sier la Academia din Bucuresti (2782),213, 216.

Constantin, fiul bas-ceausului Dimitrie, elevla Academia din Bucuresti, 216.

Constantin, fiul cintäretului loan, elev la Aca-demia din Bucuresti (1807), 216.

www.dacoromanica.ro

Constantin, fiul logofatului vistieriei Todi-rasen, elev la Academia din Bucuresti, 216.

Constantin, fiul postelnicului Antonie, elevla Academia din Bucuresti (1800), 216.

Constantin, fiul serdarului Alexandru, elevla Academia din Bucuresti (1807), 216.

Constantin, fiul stolnicului loan din Dacia",elev la Academia din Bucuresti (1807),216.

Constantin, medicul Academiei domnesti dinBucuresti, 45n.Constantin, nepotul stolnicesei Sultana, bur-

sier la Academia din Bucuresti (1800), 216.Constantin, profesor de filozofie la Academia

din Bucuresti (1797), 46.Constantin Alexie, din Sistov, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 216.Constantin Gheorghe, din Ianina, autor al unei

istorii universale, 179, 187n, 230n.Constantin loan, dac", elev la Academia

din Bucuresti, 216.Constantin Porf irogenetul, ImpArat bizantin,

228.Constantin Vasilie, elev la Academia din Iasl,

221.Constantinidis Hristodulos, din Zagora, elev

la Academia din Iasi, 221.Constantinopol, 7, 9, 10, 14-17, 26-29, 36,

45n, 50, 55, 61, 71, 75n, 77n, 85, 98, 105e114, 116n, 118, 128n, 133n, 138, 140, 146,

151, 160, 169, 201, 214, 215, 220-223, 230,232n, 246, 262, 269, 272.

Constanfa, oras, 221, 222.Contoidis Atanasie, 11.Contos Anghelis Teodor, elev la Academia din

Bucuresti, 216.Contos Polizois, 241.Copernic Nicolaus, astronom polonez, 36,

112, 113, 153, 154, 172, 237.Corag Adarnantie, erudit grec, 41n, 42, 43,

47, 57n, 61n, 83. 88, 89, 94n, 100, 102,109, 120n, 122, 125n, 134n, 137, 149, 239,246.

Cordier Math, traductor al sentintelor luiCato, 119n.

Cordilas Constantin, bursier la Academia dinBucuresti, 216.

Corfu, insulà, 89n, 142, 214, 220.Coridaleus, elev al lui Fotiadis la Academia

din Bucuresti, 216.Coridaleu Teof ii, filozof neoaristotelic, autor

al mai multor manuale de filozofie, 9, 35,132-134, 137-142, 144, 145, 154, 155,161- 163, 168, 184, 230.

Corint, oras, 214, 222.Coritas N icolae (KaCczxX*), elev la Academia

din Iasi, 221.Cornescu, familia, 231n.

Cornescu Constantin, boier muntean (1746),209.

Cornescu Radu, boier muntean (1746), 209.Cornesti, sat, 247.Coronios Antonios, traducator in greceste al

lui Florian, 248.Costache Alex., nepotul mitropolitului Venia-

min Costache, elevul lui Gheorghe Asachi,87.

Costache Vasile, viitorul mitropolit al Moldo-vei Veniamin, elev la Academia din Jai,25, 77, 90, 91, 94, 197, 221, 232n, 234, 241.

Costescu, boier, 232n.Costin Miron, cronicar, 9.Costin N icolae, cronicar, 181.Cosbuc Gheorghe, poet roman, 121n.Copula, manastire, 231n.Cotel, oras, 218, 263.Cotnari, colegial de la -, 13, 68.Cozani, oras, 50, 151, 214, 218, 219.Craiova, oras, 25, 136, 216, 217, 232.Craiovescu Nestor, viitorul jurist, elev la Aca-

demia din Bucuresti profesor de drept laaceeasi Academie, posesor de manuscrisegrecesti, 6, 47n, 51, 53, 55, 56, 62, 109, 192,216, 234, 252.

Créer Gérard de, 185.Cremonini Cezar, filozof neoaristotelic, 9,

138.Creta, insu1A, 9, 16, 23n, 86n, 91, 92, 120n,

123, 124, 214, 218, 221, 222.Cretulescu, familia, 211, 231n, 259.Crefulescu Constantin, elev la Academia din

Bucuresti (1797), 216.Crefulescu Constantin, elev la Academia din

Bucuresti (1811), 216.Crefulescu Cosma, elev al lui Fotiadis la Aca-

demia din Bucuresti, 216.Crelulescu Elena, 232n.Crefulescu Gheorghe, elev la Academia din

Bucuresti, posesor de manuscrise grecesti,5, 133n, 216.

Crefulescu lordache, boier muntean (1746),208.

Crefulescu Matei, elev al lui Kyminitis la Aca-demia din Bucuresti, posesor de manuscri-se grecesti, 5, 216.

Crefulescu N icolae, boier muntean (1746), 209.Criaras Emanuil, 201, 202.Crimeea, 92.Critias Nicolae, profesor la Constantinopol,

marele retor al Patriarhiei ecumenice, 76,118, 133n, 141.

Critopol lachint, mitropolit al Vicinei, 7.Cromidi Alexandru, elev la Academia din

Iasi, 221.Cromidi Dimitrie, elev la Academia din 14,

221.

INDICE 299

www.dacoromanica.ro

300 INDICE

Cromidi Emanuil, elev la Academia din Iasi,221.

Croza! Gheorghe, 23, 24, 26n, 141.Crupenski Matei, al doilea logofdt, 232n.Cumas Constantin, profesor, autor al mai

multor manuale, 58, 102, 150n, 159, 171n,230n, 262.

Cunin, pensionul lui , la Iasi, 233.Curtea de Argef, mdnAstire, 188.Curucema, localitate, 105.Cusanghelu Rigas loan, elev la Academia din

Iasi, 221.Cuza Alexandru Ion, domnul Principatelor

Unite, 233.Cuza Grigore, elev la Academia din Iasi, 221Cuzanos Ananias Adamidis, profesor de drept

la Academia din Iasi, 192.

Dacia, daci, 60, 99, 215-223.D'Alembert Jean, erudit scriilor francez,

136, 163n.Damaschin loan, 136, 258.Damodos Vichentie, profesor In insula Cela-

lonia, autor al unui manual de retorica,135.

Dampier William, navigator englez, 185.Daponte Constantin (Cezarie), bursier la Aca-

demia din Bucuresti, 25, 128n, 184, 216.Dar je lordache, boier moldovean, 185n.Darvaris Constantin, medic, 47n.Darvaris Dimitrie, elev la Academia din

Bucuresti, autor al mai multor manuale,118, 120n, 133, 159, 164, 165, 180, 204206, 216, 230n, 241, 243, 248.

Darvaris Mihail, elev la Academia din Bu-curesti, 216.

Darvaris Nicolae, elev la Academia din Bu.:curesti, 216.

Darvaris Petru, elev la Academia din Bu-cure§ti, 216.

Dascalachis Apostaos, istoric grec, 270, 277.Ddrmdneti, sat, 185n.Dealul, mAnAstire, 38.Déchalles, matematician, 171.Dedu, familia, 231n.Dedu Alexandru, 232n.Delacroix Nicolle, geograf, 186.Del Chiaro Anton Maria, secretarul lui Brin-

coveanu, 33.Deleanu Jlarion, arhimandrit, 47n.Deluc Jean Andri, savant genovez, 159.Democrit, filozof grec, 244n.Demonicos, rege, discursul lui Isocrate cAtre

98, 125, 129, 166, 228.

Demostene, orator grec, 35, 123, 125, 129,133, 136.

Depasta, mare logofAt, 80.Descartes René, filozof francez, 61, 99, 111

113, 139, 143n, 144, 146, 147, 150, 151,160, 168, 172, 185, 237, 271, 272.

Desfontaines René, botanist francez, 103.Diaconovici-Loga Constantin, profesor romin,

274.Diamandi, nepotul episcopului de Rimnic,

bursier la Academia din Bucuresti, 213,217.

Diamandidis Raducanu, din Bucuresti, elevla Academia din Bucuresti, 217.

Dimaras Constantin, 111, 226.Dimitriadis Epifanios, din Skiathos, elev la

Academia din Bucuresti, 217.Dimitrie, bas-ceaus, 216.Dimitrie, din Arvanitohori, elev la Academia

din Bucuresti, 217.Dimitrie, din Cipru, profesor la Academia din

Bucures ti, 53.Dimitrie, din Peloponez, elev la Academia

din Iasi, 91, 221.Dirnitrie, fiul lui Nicolae din Zagora, elev

la Academia din Bucuresti, 217.Dimitrie, fiul lui Radu din Brasov, elev la

Academia din Bucuresti, 217.Dimitrie, fiul banului Serghie, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 217.Dimitrie Antonie, din Hydra, elev la Academia

din Iasi, 221.Dimitrie Gheorghe, din Carpenisi, elev la Aca-

demia din Iasi, 221.Dimitrie loan, din Dacia", elev la Academia

din Bucuresti, 217.Dirnitrie loan, din Iasi, elev la Academia

din Iasi, 221.Dimitrie Panaiotis, din Conita, elev la Aca-

demia din Iasi, 221.Dioghenidis DimitrM, elev la Academia din

Iasi, 221.Dionisie, din Agrafa, elcv la Academia din

Bucuresti, 217.Dionisie, episcop de Buzdu, posesor de ma-

nuscrise grecesti, -5, 133n, 164, 184n.Dionisie, mitropolitul Larisei, organizatoru 1

rdscoalei din 1600, In inielegere cu MihaiVitcazul, 15.

Dionisie, profesorul stolnicului ConstantinCantacuzino, 9.

Dtmbovila, rlu, 50.Docan posesor de manuscrise grecesti, 6.Docan loan, 233.Docan N., posesor de manuscrise grecesti,

130n.Docan Pana ile, 233.Dotina, comuna', 214, 217.

www.dacoromanica.ro

Domairon, autor al unei istorii universale,tradusa In greaca i romana, 180, 231, 242,271.

Domnifa Bella$a, manastire, 45, 46, 60, 63.Donici, familia, 212.Don ici Andronache, elev la Academia din Iasi,

apoi jurist, 221, 234.Don ici kan, elev la Academia din Bucuresti,

217.Dorotei al Monembaziei, 8.Dositei, vezi Notara Dositei.Dossios Nicolae, 6, 31n.Dragnea, profesor de lathil la Academia din

Bucuresti, 46, 109, 189.Dragomirna, manastire, 220.Dragoslavele, vama de la -, 20.Dràghici, familia, 231n.Drághici Gheorghe, elev la Academia din Iasi,

221.Dristra, oras, 39n, 107, 123, 127, 133, 149,

155, 162, 216, 217; vezi i Silistra.Duca Constantin, fiul lui Gheorghe Duca,

domn al Moldovei, posesor de carti grecesti,8, 9, 11.

Duca Gheorghe, din Rumelia, domn al Moldo-vei, si al tarii Romanesti, 9, 29.

Ducas Neof it, elev al lui Fotiadis la Academiadin Bucuresti, apoi profesor si directorla aceeasi Academie, autor al mai multormanualc, 28, 53-55, 57, 58n, 67, 98, 100,105, 107-109, 118, 135-137, 153, 159,165, 167, 179, 198, 202, 203, 216-219,230n, 234, 263, 264.

Dudescu, familia, 231n.Dudescu Constantin, mare logofat, 50.Dudescu lordache, boier (1746), 208.Dudescu Stefan, boier (1746), 208-209.Duhamel Jean Baptiste, erudit francez, 148.Dukas, scriitor bizantin, 178.Dumitru, capitan, 217.Dundrea, fluviu, 14, 17, 68.Dungas Stefan, profesor la Academia din

Iasi, 57, 83, 84, 98, 104, 105, 154, 161,167, 176, 271.

Dufu Alexandru, 126n, 129, 138.Duzoglu Stavris, elev la Academia din Iasi,

221.

Ecaterina II, Imparateasa Rusiei, 245.Economidis D., 31n.Economos Const., 58.Egina, insula, 165n, 214, 220.Elada, 23n, 111, 122.Ele! ferie C., din Hydra, elev la Academia

din Iasi, 85, 221.

INDICE 301

Eliade Gheorghe, fiul lui Manase Eliade, elevla Academia din Bucuresti, 217.

Eliade Manase, elev al lui Neofit Cafsocali-vitis la Academia din Bucuresti, apoi pro-fesor si director la aceeasi Academie, 16,27, 44, 99, 102, 107, 116n, 122, 123, 145n,146, 155, 162, 174-176, 193, 196, 197,217, 218, 264.

Eliade Teodosie, fiul lui Manase, elev laAcademia din Bucuresti, 176, 196, 217.

Elvefia, 89.Enacheval, din Clineni, 217.Epictet, filozof grec, 120, 121n, 178, 206.Epicur, filozof grec, 165.Epir, epiroli, 214, 217, 223.Erasm, din Rotterdam, 128.Erbiceanu Constantin, 6, 30, 31, 96, 97, 135n,

152n, 173, 189, 231, 259.Erdeli Ladislas, profesor de latina la Academia

din Bucuresti, 55, 67, 153, 189, 192, 228.Esop, fabulist grec, 35, 81, 120, 127n.Etienne Henri, 103.Euclid, matematician grec, 104, 170, 171.

:ufrat, fluviu, 124.Euler, matematician german, 172n.Euripide, poet tragic grec, 31, 35, 123, 124n,

226.Europa, 18, 25, 43, 44, 52, 57n, 59-61, 83,

87n, 88, 98, 108, 109, 111, 112, 121, 122,124, 149, 160, 167, 172, 176, 177, 183,187, 196, 199, 228n, 262, 273.

Eustatie, medicul curtii domnesti, 84, 198.Eutropius, scriitor latin, 179.Evagoras, discursul tul Isocrate catre -, 129.Evanghelidis Trifon, 66.Evghenicos loan, 15n.Evghenie Sumeliolul, elev al lui Manase Eliade

la Academia din Bucuresti, 149, 217.

Falaris, tiran de Agrigente, 129, 132.Fanar, cartier la Constantinopol, 9, 29, 269.Farmachidis Theoclitos, 129, 130.Fafeas Gheorghe, traducator din italiana, 185,

231n, 246, 231n.Fdrcdfanu, familia, 231n.Farc4anu Matei, traducator din greceste, 245.Fedelef Const., traducator al Manualului lui

Epictet, 121n.Fénelon, opera sa Telemac tradusa In greaca

si romana, 102, 200, 228, 229, 236, 245.Ferrara, oras, 117n.Feuillée de la, navigator francez, 185.Filaret II, elev la Academia din Bucuresti,

apoi episcop de Rlmnic i mitropolit alUngrovlahiei, 45, 234, 252.

www.dacoromanica.ro

Filaret, ierodiacon din Silistra, 135n.Filaret Sinaitul, posesor de manuscrise gre-

cesti, 97.Filimon loan, 88n.Filipescu, familia, 212, 231n, 259.Filipescu Alexandru, elev la Academia din

Bucuresti, 217.Filipescu Constant in, ban, efor al Academiei

din Bucuresti, 55n, 59.Filipescu Gheorghe, elev al lui N. Ducas la

Academia din Bucuresti, apoi mare vornic,62, 217.

Filipescu Gr. A., elev la Academia din Bucu-resti, posesor de manuscrise grecesti, 5,217.

Filipescu loan, 232n.Filipescu Nicolae, elev al lui N. Ducas la

Academia din Bucuresti, 217.Filipescu Pawl, boier muntean, 209.Filipopole, oras, 89, 214, 217, 218, 222, 262,

Filippidis Daniil, elev al lui N. Cafsocalivitisla Academia din Bucuresti, apoi profesorla Academia din Iasi, traducAtor al maimultor manuale, 65, 83, 98, 103-105,107, 113, 131, 152, 153n, 154, 158, 169,170, 173, 176, 182, 186, 197, 199, 201,203, 204, 217, 221, 230n, 231n, 234, 241,258, 264, 270.

Filitti Constantin, elev al lui Lambros Fotiadisla Academia din Bucuresti, apoi medic, 217.

Filitti Dositei, mitropolit al Ungrovlahiei, 46.Filitti Silvestru, medic, 47, 48n.Filitti Toma, 232n.Firaris Alexandru, vezi Maurocordat Alexan-

dru.Flechtenmacher, jurist, profesor de latinA la

Academia din Iasi, 85, 189, 192.Florea, elev la Academia din Bucuresti, 217.Florenfa, sinodul de la-, 15n.Florescu Alecu, elev la Academia din Bucu-

resti, 217.Florian Jean-Pierre de, fabulist francez, 248.Fochilidis, poet grec, 35, 119.Focsani, oras, 71.Fontenelle Bernard le Bovier de, scriitor

francez, 157, 237, 249.Forneiu, vezi Furneos loan.Fotiadis Lambros, elev al lui N. Cafsocali-

vitis la Academia din Bucuresti, apoidirector la aceeasi Academie, 31, 39, 45,46, 47, 53, 54, 67, 80n, 83, 98-100, 105,107, 120, 122-124, 127, 131, 132, 146n,149, 174, 195, 215-220, 253, 254, 262,

Fotino Dionisie, elev al lui Lambros Fotiadisla Academia din Bucuresti, 32, 181, 217,230, 231, 244.

Fotino Teodor, din Chios, 181, 244, 251.Fourcroy Antoine-FranfOiS, chimist francez,

103, 159, 176, 271.Fournaux, expiorator, 185.Fournier Barthélemy, traducAtor al lui Pita-

gora ì Fochilidis, 119n.Francoeur Louis-Benjamin, matematician fran-

cez, 175, 227, 271.Franfa, 18, 35, 57n, 63, 87n, 88, 98, 99, 103,

113, 118, 143, 144, 146, 147n, 156, 158,159, 172, 182, 185-187, 195, 214, 233, 274.

Furcei Manua, elev la Academia din Bucu-resti, 217.

Furnarachi, familia, 94n.Furnarachi Irina, 94n.Furnarachi Luchila, 94n.Furneos loan, profesor la Academia din Iasi,

86, 97, 103, 105, 151, 152n, 164, 173, 227,253.

Gabrovo, oras, 50, 214, 218.Gail J. B., traducAtor al lui Xenofon, 120n.Galata, mAnAstire, 231n, 232n.Galafi, oras, 31n.Galazetienis (rca4aztbn);), ieromonah din

Tarilana, elev la Academia din Iasi, 221.Galenos, medic grec, 193.Galilei Galileo, astronom i fizician Italian,

112, 113, 138, 147, 154, 168, 172, 271.Galland Antoine, orientalist francez, 243.Galuant Luigi, fiziolog italian, 160, 271.Gaspar Adam Ch., geograf gennan, 186, 187,

231n, 232.Gassendi Pierre, matematician francez, 112,

139, 147, 150, 168, 172, 271.Gavriil, fiul hatmanului Antonie, elev la

Academia din Bucurestl, 217.Gavriil, ierodiacon din Atena, elev laAcademia din Iasi, 221.Gavriil, mitropolit al Moldovei, 79.Gavriil, protul mAnAstirilor atonite, 8.Gavriil loan, din Adrianopol, elev la Academia

din Bucuresti, 217.Gazis Antim, 187, 230n, 253.Gazis Gheorghe, elev la Academia din Bucu-

resti, 217.Gazis Teodor, din Salonic, profesor la Ferrara,

autor al unei gramatici, 117, 119, 194.Gdnescu Nic., 232n.Genovese Antonio, profesor la universitatea

din Neapole, economist Italian, 101, 163,164, 271.

Geof frog Saint-Hilaire, naturalist francez, 159.Germania, germani, 18, 57n, 63, 84, 89, 98,

99, 107, 108, 110, 113, 159, 165, 173, 182n,188, 198, 233, 249, 250.

302 INDICE

www.dacoromanica.ro

Ghedeon M., 19, 32.Ghenadie, preot, elev la Academia din Iasi,

92, 221.Ghenadie Gheorghe, din Dolina, elev al lui

Fotiadis la Academia din Bucuresti, apoiprofesor la aceeasi Academie, autor alunei Enciclopedii, 53, 54, 99, 105, 107,120n, 130, 131, 181, 217, 231n, 235, 264.

Gheorghe, din Bulgaria, elev la Academia dinBucure.sti, 217.

Gheorghe, din Cipru, profesor la Academiadin Bucuresti, 120.

Gheorghe, din Corint, elev la Academia dinlasi, 222.

Gheorghe, din Creta, elev la Academia dinIasi, 222.

Gheorghe, din Dristra, elev al lui Alexandrudin Tirnavo la Academia din Bucuresti, 217.

Gheorghe, din Filipopole, paharnic, 217.Gheorghe, din Peloponez, 215.Gheorghe, din Tracia, elev la Academia din

Iasi, 222.Gheorghe, din Trapezunt, vezi Hrisogon

Gheorghe.Gheorghe, elev al lui Manase Eliade la Acade-

mia din Bucuresti, 217.Gheorghe, fiul cApitanului Dumitru, bursier

la Academia din Bucuresti, 217.Crheorghe, fiul doicii curtii domnesti, bursier

la Academia din Bucuresti, 213, 217.Gheorghe, fiul lui Anastasie din Epir, elev la

Academia din Bucuresti, 217.Gheorghe, fiul lui Enacheval din Clineni,

bursier la Academia din Bucuresti, 217.Gheorghe, fiul lui loan din Muntenegru, elev

la Academia din Bucuresti, 217.Gheorghe, fiul lui loan din Zagora, elev la

Academia din Iasi, 222.Gheorghe, profesor la Academia din Bucuresti,

46.Gheorghe loan, serdar, profesor particular, 27.Gheorghiadis Anastasie Lefkias, din Filipopole,

elev al lui Fotiadis la Academia din Bucu-resti, 217.

Gheorghiadis Dimitrie, elev la Academia dinBucuresti, pe urinA profesor la Craiova, 217.

Gheorghiadis Panaiotis, din Peloponez, elevla Academia din Iasi, 222.

Gheorghiadis Teodor, absolvent al scolii lan-casteriene din Iasi, 92n, 222.

Gheorghiu Atazzasie, din Arvanitohori, elevla Academia din Bucuresti, 217.

Gheorghiu Constantin, din Agrafa, elev la Aca-demia din Iasi, 222.

Gheorghiu Dimitrie, din Dacia", elev la Aca-demia din Bucuresti, 217.

Gheorghiu Gheorghe H., elev la Academiadin Bucuresti (1811), 50, 217.

INDICE 303

Gheorghiu Nicolaos, din Ianina, elev la Aca-demia din Bucuresti, 217.

Gherasim, elev la Academia din Bucuresti, 217.Gherghet, fratii, elevi la Academia din Iasi,

222.Gherman, arhimandrit, 230n.Oherontie, colaboratul viitorului mitropolit Gri-

gore, elev la Academia din Bucuresti, 217.Chela Fotache, elev al lui Gheorghe Asachi, 108.Gheuca Constantin, din Mesia, elev la Academia

din Bucuresti, 217.Gheuca Leon, episcop de Roman , 228, 244

246.Chica, familia, 212.Ghica Alexandru, elev al lui Neolit Ducas la

Academia din Bucuresti, 217.Ghica Alexandru, fiul lui Scarlat, domn al

TArii Romfinesti, 38, 212.Ghica Alesandru, tatAl lui loan si .Asistide,

232n.Ghica Aristide, fiul lui Alexandru, 232n.Ghica Constantin, tatil lui Matei si Scarlat,

217.Chica Costache, mare logofiit (Moldova, 1804),

232n.Ghica Dimitrache, fiul domnului Grigore IV

Ghica, 232n.Chica Dimitrie, elev la Academia din Bucu-

resti (1797), pe urmi mare ban, 217, 222.Ghica Grigoragu, fiul domnului Grigore IV

Ghica, 232n.Ghica Grigore II, domn al Tiirii Romilnesti

si Moldovei, 26, 37, 38, 72, 73-75, 142,208, 209.

Ghica Grigore III, domn al Tarii RomAnestisi Moldovei, 25, 77, 78, 79, 87, 95, 105,147n, 188, 211.

Ghica Grigore, mare ban, apoi Grigore IV,domn al l'Ara RomAnesti, 27, 62, 276.

Chica Grigore, vornic (Moldova, 1814), tatAllui Iancu, 84, 198.

Ghica lancu (loan), (Jul vornicului Grigore,84, 107, 198.

Ghica loan, fiul lui Alexandru (Tara Roma-neascA), 232n.

Ghica Illatei, domn al TArii Rominesti, 38.Chica Matei, fiul lui Constantin, elev la Aca-

demia din Bucuresti (1807), 217.Ghica Mihail Dimitrie, 242.Ghica Panaghiotache, fiul domnului Grigore

IV Ghica, 232n.Chi ca Scarlat, eforul Academiei din Iasi (1808),

83.Chica Scarlat, fiul lui Constantin, elev la

Academia din Bucuresti (1807), 217.Ghica Scartat, fiul domnului Grigore IV Ghica,

232n.

www.dacoromanica.ro

304 INDICE

Ghifd, elev al lui Teodor din Dristra, 123n,217.

Ghiuloglu Nicolae, clac", elev la Academiadin Iasi, 222.

Giovani del Turco, 244.Giurescu C. C., 236n..Glavacioc, manastire, 33, 38, 51, 55.Glogoveanu, familia, 231n.Glogoveanu Constantin, elev la Academia din

Bucuresti, 217.Glyzunios Emanuil, matematician grec, 170,

Goldoni Carlo, poet comic 'tallan, 51n, 237.Goldsmith Oliver, autorul unei istorii, 182,

230n, 233, 271.Golescu, familia, 63, 129, 212, 231, 259.Golescu Dinicu (Constantin), elev la Academia

din Bucuresti, apoi erudit carturar, 5, 129,215n, 217, 234, 243, 247, 253, 254, 268,276.

Golescu lordache (Gheorghe), elev la Academiadin Bucuresti, apoi erudit carturar, 187,217, 232n, 234, 240, 243, 253, 254.

Golescu Nicolae, elev la Academia din Bucu-resti (1812), 217.

Golescu Radu, mare ban, 254n.Golescu Rdducanu, mare vornic, 253.Golepti, sat, 242, 254.Gondulis, calugar grec la Venetia, 9, 28.Gordios Anastasie, autor al une! metrici, 131.Gorovei loan, copist de manuscrise, 247.Gdtlingen, oras, 17, 85, 104, 161.Govdelas Dimitrie, profesor la Academia din

Iasi, 82-85, 87, 98, 104-106, 165, 170,173, 174, 192, 196, 198, 229n, 231.

Graavesand, 101, 148, 271.Gracián Baltazar, scriitor spaniol, 200-202,

229n, 247.Gras Jacques Le, traducator al lui Hesiod,

121n.Grdd4teanu, familia 212, 231.Grdd4teanu Constantin, elev la Academia din

Bucuresti (1779), 217.Grddifteanu loan, elev la Academia din Bucu-

resti (1812), 217.Greaca, balta, 34.Greceanu, familia, 212, 231n.Greceanu, fratii, traducatori ai Bibliei, 28.Greceanu Dimitrie, elev la Academia din Bucu-

resti (1814), 217.Greceanu Gheorghe, elev la Academia din Buen'

resti, 217.Greceanu Grigore, boier (1746), 208.Greceanu Nicodim, traducator din greceste,

Greceanu Zainfir, fiul paharnicului loan, elevla Academia din Bucuresti, 217.

Greci, sat, 213, 215.

Grecia, greci, 8, 15, 16, 18, 19, 28, 33, 41n,43n, 50, 57n, 59, 61-63, 84, 85, 87, 91,92, 95, 114, 139, 178, 182, 185, 187, 201,205, 214, 231, 235n, 236, 240, 256, 257262, 264, 265, 270, 274, 275-277.

Grigora$, scriitor bizantin, 9.Grigoragu, din Greci, 213, 215.Grigore, de la Caldarusani, elev la Academia

din Bucuresti, apoi mitropolit al Ungro-vlahiei, 65n, 218.

Grigore, de la Coltea, elev la Academia dinBucuresti, apoi mitropolit al Ungrovlahiei,217.

Grigore, egumenul mänastirii Sf. loan dinBucuresti, traducatorul din greceste al luiDomairon, 242.

Grigore, episcop al Argesului, 258.Grigore, fiul paharnicului Gheorghe din Fili-

popole, bursier la Academia din Bucuresti,

Grigore, autor al une pedagogii, 204, 252.Grigore, ierodiacon, bursier la Academia din

Bucuresti, 217.Grigore Dorin, barbier, posesor de manuscrise

grecesti, 6.Grigorie, din Creta, profesor la Academia din

Iasi, 120n, 123, 124.Grigorie, din Nazianza, 35, 129, 135, 136.Grigoriu Nicolae, elev la Academia din Bucu-

resti, 222.Grigoriu Zoifa, 249.Grosnet Pierre, traducator al sentintelor lui

Cato, 119n.Guilford Frederik North lord, guvernatorul

Insulelor Ionice, 88, 89n.Gura de Aur Ioan, vezi Hrisostom loan.Gula Gh., 225.

Harbert François, traducator al sentintelorlui Cato, 119n.

Hagi Dimitriu Ele! terie, din Arghirocastron,elev la Academia din Bucuresti, 146n, 218.

Hagi lenache Eustatie, din Tesalia, elev laAcademia din Bucuresti, 218.

Hagi Ivanovici Hristofor, din Sistov, elev laAcademia din Bucuresti, 218, 263.

Hagi Krimcev Anton, din Cotel, elev la Aca-demia din Bucuresti, 218.

Hagi Marcu, elev la Academia din Bucuresti,

Hagi Pop, 237n.Hagi Pop Zenobie, elev al lui Fotiadis la

Academia din Bucuresti, autor al une!metrici, 131, 218, 230n.

Hagigheorghiu Atanasie, elev la Academia dinIasi, 222.

www.dacoromanica.ro

Hagigheorghiu Gurios, elev la Academia dinIasi, 222.

Halchi, insull, 262.Halcocondylis Dimitrie, 117n.Halcocondylis Laonicos, scriitor bizantin, 9.Halle, oras, 33, 99, 104, 132n, 151, 161.Halley Edmond, astronom englez, 172.Harisson, geograf, 185.Hefestion, autor al unei metrici, 117n.Heineccius Johann Gottlieb, profesor de filo-

zofie i drept la Universitatea din Halle,103, 146, 151, 227, 250, 253, 271.

Heliade-Rticlulescu Ion, elev la Academia dinBucuresti, apoi scriitor si poet, 65, 67, 68,93, 94, 108, 153, 175, 179, 218, 228, 234,235, 241, 259, 272.

Heliodor, romancier grec, 245.Helladius Alex., 11n, 192, 193..Helmtzth Johann Heinrich, filozof olandez,

160n, 271.Heraclid Despot, domn al Moldovei, 13, 68.Hercule, din Dacia", elev la Academia din

Bucuresti, 218.Hermodotos Listarhos, din Zante, 68.Hermogen, autor al unui manual de retoricl,

135, 136.Herodian, istoric, 124, 177, 178n.Herodot, istoric grec, 124, 177, 184, 283.Hesiod, poet grec, 31, 121, 244n.Hipocrat, medic grec, 193.Hmelnifchi Timus, 8.Homer, 9, 85, 123, 226.Hrisant, ierodiacon, bursier la Academia din

Bucuresti, 218.Hrisant, patriarh, vezi Notara Hrisant.Hrisogon Gheorghe, din Trapezunt, profesor

la Academia din Bucure§ti, 35n, 37, 97,107, 116, 118, 123, 133, 145, 155, 163, 191,216, 217, 275.

Hrisoscoleu Constan tin, elev la Academia dinBucuresti, 218.

Hrisostorn loan (Gurà de Aur), 129, 136.Hrisoverghi, familia, 212.Hrisoverghi, traducltor In greacd al lui Bar-

thélemy, 230n.Hrisoverglai Alexandru, elev la Academia din

Bucuresti, 222.Hristaris Mihail. din Ianina, elev al lui

Fotiadis la Academia din Bucuresti, tra-ducltor al lui Metzburg, 174, 218, 230n.

Hristidis Mihnea, din Stara Zagora, elev laAcademia din Bucuresti, 218.

Hristidis Sivu, din Stara Zagora, elev laAcademia din Bucuresti, 218.

Hristodoru, postelnic, 213.Hristodoru, profesor la Academia din Bucu-

resti, 53.

20 e. 363

INDICE 305

Hristodulidis Mihai, elev la Academia dinBucuresti, 218.

Hristodulos, din Anhialos, elev la Academiadin Iasi, 222.

Hristodulos, din Castoria, elev la Academiadin Bucuresti, 218.

Hristodulos, din Filipopole, elev la Academiadin Iasi, 222.

Hristodulos, din Ianina, bursier la Academiadin Bucuresti, 218.

Hristodulos Alecu, elev la Academia din Bucu-resti, 222.

Hristodulos Anctstctsie, din Peloponez, elevla Academia din Iasi, 222.

Hristodulu Anagnostis, elev la Academia dinBucuresti, 218.

Hristodulu Panaghiotis, din Asia Miel, elevla Academia din Bucuresti, apoi profesorde metodd lancasteriana In Peloponez, 91,218.

Hristopoulos Anctstasie, din Peloponez, 91.Hristopoulos Atanasie, elev al lui Fotiadis la

Academia din Bucuresti, poet, 55, 65, 218,247.

Hristovici Nicolae, din Samokov, elev la Aca-demia din Bucuresti, 218.

Hristu Larnbros, din Ianina, elev la Academiadin Bucuresti, 218.

Brisa Tomas, elev la Academia din Bucuresti,218.

Hrysoloras Emanuil, autor de sentinte, 35,119, 120, 142.

Husi, oras, 75, 230n.Hydra, insull; 85, '91, 214, 221, 223.Hypomenas Gheorghe, bursier al lui Brinco-

veanu In Occident, 108, 218, 264.

Iacob, ierodiacon din Lesbos, vezi Theodo-ridis Iacob din Hydra.

Iacob, mitropolit, vezi Stamati lacob II.Iacob I Putneanul, mitropolit al Moldovei, 76.Iacovescu N icolae I., traducltor al Manua-

lului lui Epictet, 124n.Iadictris Mihail, elev la Academia din Iasi,

222.lanar, cofetar, 6, 230n.¡anca Costache, elev la Academia din Iasi, 222.¡anca Gheorghe, din Filipopole, elev la Acade-

mia din Bucuresti, 218.Ianculescu Grigore, elev la Academia din Bucu-

resti, 218.lanina, oras, 10, 27, 31, 85, 103, 114, 135,

145, 146, 149, 151," 161, 164, 179, 187n,214, 217-223, 230n, 262, 275.

Iast, passim.

www.dacoromanica.ro

latropoulos Const., profesor la Academia dinBucure§ti, 67n, 99, 152, 175, 234, 235.

lena, ora, 104, 161, 174.leremia, ierodiacon, fiul lui Avgustis din

Andros, elev la Academia din Ia§i, 222.Ierotei al Dristrei, vezi Comnen loan.lerusalim, ora, 11, 14, 15n, 34n, 36, 45,

63, 70, 72, 73, 87, 97, 208.Ignatie, mitropolit al Ungrovlahiei, 47,48-

50, 53, 106, 108, 109, 115n, 197, 258.Ilarion, elev al lui Fotiadis la Academia din

Bucure§ti, apoi episcop de Arge§, 218.Imperiul bizantin, 14, 15-17, 124, 134.Imperiul otoman, 15, 19, 35, 75, 149.India, 179.Insulele Ionice, 89n, 90, 91, 92.loachintie, egumen la n-iAnAstirea PingArati,

traducAtor din grece§te, 245.loan, din Agrafa, elev la Academia din Ia§i,

222.loan, din Calamata, 219.loan, din Dacia", stolnic, 216.loan, din Larisa, fiul arhimandritului loan,

bursier la Academia din Bucure§ti, 218.loan, din Muntenegru, 217.loan, din Nansa, elev la Academia din Ia5i,

222.loan, din Trapezunt, elev la Academia din

Ia0, 222.loan, din Zagora, 222.loan, arhimandrit, 218.loan, bursier la Academia din Bucure§ti, 218.loan, clntAret, 216.loan, elev al lui Manase Eliade la Academia

din Bucure§ti, 218.loan, fiul grAmAticului ~Arel, bursier la

Academia din Bucure§ti, 213, 218.loan, paharnic, 217.loan Constantin, din Creta, 218.loan Dimitrie, din Ia§i, elev la Academia din

Ia§i, 222.loan Gheorghe, moldovean, elev i apoi pro-

fesor la Academia din Ia§i, 85, 222.loan Gurà de Aur, vezi Hrisostom loan.loan ichie, ieromonah, bursier la Academia

din Bucure§ti, 218.loanid G., elev al lui Ducas i Vardalahos

la Academia din Bucurqti, 108, 218, 234.loanu Apostolos, din Smirna, elev la Academia

din Ia§i, 222.loanu Atanasie, profesor la Academia din

Bucure§ti, 48.Ioanu Chiriacos, vezi Papaioanu.loanu Constantin, din Constanta, elev la Aca-

demia din Ia§i, 222.loanu Constantin, din Skyros, elev la Academia

din Bucure§ti, 218.

loanu Emanuil, elev la Academia din Bucu-re§ti, 218.

loanu Gheorghe, din Ambelachia, profesor laAcademia din Bucure§ti, 133.

loanu Gheorghe, din Dada", elev la Academiadin Bucure§ti, 218.

loanu Hristoforos (Rotul)-110, elev la Acade-mia din Ia§i, 222.

loanu Mihail, din Constantinopol, elev laAcademia din Ia0, 222.

loanu Nicolae, din Agrafa, elev la Academiadin Ia§i, 222.

loanu Panaiotis, din Ianina, elev la Academiadin Bucure§ti, 218.

loanu Paraschevas, din S4tov, elev la Aca-demia din Bucure§ti, 218.

loanu Rigas, din Zagora, elev la Academiadin Ia§i, 222.

Ion Daniil, din Adrianopol, elev la Academiadin Ia0, 222.

lonaKu Ion, 23, 31, 276.I onescu Octavian, 201.lonnescu Gion G.I., 18.lordache, elev la Academia din Ia§i, apoi

logoat, 222, 259.lordache Olimpiotul, 58.lorga N., 6, 35, 40, 69, 204, 230n, 259, 276.lorgulescu Alexandru, traducAtor din grece.5te,

246.lorgulescu Scarlat, serdar, 246.losif loan, din Smirna, elev la Academia din

Bucure§ti, 218.Ipitis Petros, elev la Academia din Bucure§ti,

218.Ipsilanti Alexandru, domn al Tfirii RomA-

ne§ti, 16, 25, 39, 40n, 42-46, 51, 53, 54,60n, 95, 106, 112, 114, 115, 168, 174-176,185, 189, 197, 212, 213, 269.

lpsilanti Alexandru, §eful Eteriei", 21, 93,256.

Ipsilanti Constantin, domn al Prii RomAnWi,47, 60n, 241n.

Irineu, mitropolit al Moldovel, traducAtor allui Pitagora, 119n.

Isocrate, orator grec, 49, 98, 125-127, 129,134n, 136, 166, 228, 243, 256.

Italia, 10, 57n, 77n, 99, 103, 110, 113, 116,117, 135n, 145, 146, 153, 159, 160, 163n,167, 195, 233.

luganii, sat, 73.lustinian, lmpArat, 126, 228.Ivagu George, 229n.lviron, mAnAstire la Muntele Athos, 255n.lzvoranu Barba, fiul marelui stolnic Radu,

elev la Academia din Bucurqti, posesor demanuscrise grece§ti, 6, 218, 228, 251.

lzvoranu Radu, mare stolnic, 218, 251.

306 INDICE

www.dacoromanica.ro

Jacob Fr., filolog german, 121, 129.Jacoid M., traducAtor al lui Plutarh, 121n.

K.G., traducAtor al lui Bredow, 181.Kadi-Keuy, cartier si port la Constantinopol,

204.Kan ghelarios Alexandru, traducAtor al lui

Charles Rollin, 178, 245.Kant Immanuel, filozof german, 99, 103.Kastrisios lacumis Malachis, cretan, tradu-

cdtor al lui J. Francesco Loredano, 244.Kepler Johannes, astronom german, 271.Kerameus Daniil, profesor la Patmos, 128n,

132n.Kerarneus Nicolae, iatrofilozof", 69, 97, 192.Kiev, oras, 69, 126n.Kogdlniceanu, familia, 212.Koadlniceantz Enache, elev la Academia din

Iasi, 221, 259.Kogdlniceanu Mihail, 233.Komenski Jan Amos, pedagog ceh, 82..Kook James, nevigator englez, 185.Kotzebue, dramaturg german, 231n.Kydonia, ora, 58, 100, 262, 275.Kyminitis Sevastos, din Trapezunt, profesor

la Academia din Bucuresti, 24-26, 29-35n, 97, 98, 105, 107, 116, 120n, 121, 123 -127, 131, 134, 135, 155, 162, 163, 166,183, 184, 194, 216, 218-220, 228, 251,269, 275.

Kyriachidis Epctminondas, 30, 45n.Kyriakidis Theodor, din Rusciuc, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 218.Kyriachidis Vasilie, din Trapezunt, elev la

Academia din Bucuresti, 218.

Lacaille Nicolas-Louis de, matematician fran-cez, 158, 171, 172n, 176, 240, 271.

Lacombrade Cristian, traducAtor al lui Syne-sie, 127n.

Lacroix Silvestre-François, 175, 271.Lagu Gheorghe, elev la Academia din Iasi, 222.Lalande Joseph Jer6me, astronom francez,

103, 169, 170, 172, 230n, 270, 271.Lalopol Gheorghe, elev la Academia din Iasi,

222.Lambros Eustatie, din Ianina, elev al lui

Kyminitis la Academia din Bucuresti, 31,218.

Lambros Spyridon, 22n.

INDICE 307

Lambru, vezi Foliadis Lambros.Lamotescu, elev la Academia din Bucuresti,

218.Lancaster, popularizatorul metodei lanca-

steriene, 87n, 90n.Langue, traducAtor al discursurilor Jul Iso-

crate, 125n.Laplace Pierre-Simon, astronom francez, 159.Larisa, oras, 15, 91, 102, 120, 214, 218, 221.La Rochefoucauld François, moralist francez,

230n.Lascaris Constantin, profesor la Milano, Nea-

pole si Messina, autor al unei gramatici, 9,35, 116, 194, 131n.

Lassanis Gheorghe, autor al une enciclopedii,89n, 93, 130, 231n.

Lafcu Constantin, din Cozani, elev la Academiadin Bucuresti, 218.

Laurençon, profesor de francezA la Academiadin Bucuresti, 54n, 190.

Lavoisier Antoine, chimist francez, 175, 176,271.

Lazar Gheorghe, profesor, 64-68, 94, 95, 110,153, 173, 175, 220, 227, 234, 261, 267,268, 274.

Ldcusteanu, familia, 231n.Ldcusteanu Gr., 232n.Ldcusteanu Mihai, elev la Academia din Bu-

curesti, 218.Lilcusteanu Vasile, elev la Academia din Iasi,

222.Le Blanc Richard, traducAtor al lui Hesiod,

121n.Lecapinos, Pseudo-Lecapinos, vezi Singhelos

Mihail.Legrand Emile, 31.Leibniz Gottfried Wilhelm, filozof german, 99,

101, 111, 112, 143n, 144, 147, 150, 151,171, 172, 250, 271, 272.

Lemaire H., scriitor francez, 242, 254.Lemnos, insulA, 214, 220.Leon, ImpArat bizantin, 127, 228.Leprince de Beaumont Marie, scriitoare fran-

cezA, 230n, 236.Lesbos, insulA, 58-60, 65, 66, 91, 99-101,

105, 152, 154, 160, 161, 165, 167, 175,176, 196, 201, 221, 258, 271.

Ligaridis Paisie, profesor la colegiul de laTIrgoviste, 9, 13, 22.

Lipdnescu Alex., 232n.Lipsca, oras, 47, 62n, 63, 92, 99, 156, 263, 270.Litharas Avgheris, din Carpenisi, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 218.Litinos loan, traducAtor al lui Locke, 200.Livaditis Dimitrie, elev la Academia din Iasi,

222.Livanos Lucas, elev la Academia din Iasi, 222.Livescu Vasile, elev la Academia din Iasi, 222.

www.dacoromanica.ro

308 INDICE

Locke John, filozof englez, 98, 99, 101, 102,111, 112, 140, 147, 148, 151, 163n, 172,199, 201, 235, 271, 272.

Locros Ghermanos, mitropolit de Nyssa, 28, 29.Logadis N. profesor la Constantinopol, 150n.Londra, oras, 57n, 132n, 182, 241n, 270.Loredano J. Francesco, scriitor italian, 244,

246.Louis le Roy, traductor al discursurilor lui

Isocrate, 125n.Lucaris Chiril, patriarh ecumenic, 14n, 15n,

140.Lucian, din Samosata, autor grec, 9, 49

62n, 122, 123, 129.Ludovic XIV, rege al Frantei, 228n.Ludovic XVI, rege al Frantei, 182, 237.Lupu, familia, 212.Lupu Dionisie, mitropolit al Ungrovlahiei, 62.Lupu Gheorghe, elev la Academia din Iasi,

222.Lupu Vasile, domn al Moldovei, 8, 13, 15,

22, 32, 69, 73, 267.Lusanghel Rigas, elev la Academia din Iasi,

222.Lysia, orator grec, 49.

Mably Gabriel Bonnot, scriitor francez, 103.Macarie, ieromonah, traducator din latina a

unui manual de retorica, 135.Macetrie, profesor la scoala din Patmos, 25.Macault Ant., traducator al discursurilor lui

Isocrate, 125n.Macé, traducator al senlintelor lui Cato, 119n.Macedonia, 214.Macreos Serghie, profesor la Constantinopol,

combate sistemul lui Copernic, 36n, 272.Macris Visarion, autor al unei gramatici, 117,

118, 230n.Magellan Fernand, navigator portughez, 185.Maigret Louis, traducator al discursurilor lui

Isocrate, 125n.Maiota Gheorghe, predicator la curtea lui

Brincoveanu, profesorul fiilor lui, 10, 27.Maisonable, profesor de drept la Iasi, 65n.Malatios Constantin, profesor la Academia

din Iasi, 71.Malebranche Nicolas, filozof francez, 143n,

146, 147, 150, 271.Manicati loan, doctoral Academiei din Bucu-

resti, 45.Manolache, profesor la Academia din Bucu-

resti, 53.Manoncourt Sonnini de, naturalist si explora-

tor, 49n.Manu Constantin, elev la Academia din Bucu-

resti, 218.

Manu Dimitrie, 232n.Manu lacob, profesor la Constantinopol, 25,

27, 71.Manuil, din Creta, elev la Academia din

Iasi, 222.Manuil, din Tenedos, bursier la Academia

din Bucuresti, 218.Mctrcovici Simeon, elev la Academia din Bucu-

resti, 218, 234.Marcus Aurelius, Imparat roman, 177.Marea Britanie, vezi Anglia.Marina, sotia voievodului Alexandra cel Bun,

7.Marlianus, opera lui tradusa in greaca

romana, 228, 244, 246.Marmontel Jean-François, scriitor francez, 136,

230n, 231n, 234, 236.Maslev Stojan, istoric bulgar, 257, 262n.Matei, elev la Academia din Iasi, 222.Matei, mitropolit al Mirelor, 228.Matei Grigore din Dacia", elev la Academia

din Bucuresti, 218.Matha de, traducator al discursurilor lui

Isocrate, 125n.Mathieu Georges, traducator al discursurilor

lui Isocrate, 125n.Mauduit Antoine-René, matematician francez,

103, 173, 271.Maupertuis Pierre-Louis Monean de, erudit

francez, 172.Mavrocordat, familia, 63.Mavrocordat Alexandra, coleg de scoald cut

Alex. Ion Cuza, 233..111avrocordat Alexandra (Firaris), domn al

Moldovei, 80, 211, 230n.Mavrocordat Alexandra, postelnic, eforul Aca-

demiei din Bucuresti, 59, 61.Mavrocordat Alexandra Exaporitul, autor de

manuale scolare, 98, 117n, 118, 132n, 133,135, 155.

Mavrocordat Constantin, domn al MoldoveiTArii Romanesti, 7n, 25, 27, 32, 37, 38,

45n, 74, 95, 108, 128, 188, 209, 229, 267,269.

Mavrocordat Ioan, domn al Moldovei, 27n,74, 75.

Mavrocordat Nicolae, domn al MoldoveiTArii Romanesti, 11n, 25, 27, 63, 70-72,95, 142, 184, 191, 208, 229, 231n, 269.

Mavrocordat Scarlat, fiul lui Nicolae, 27n, 184.Mavrodi Alecu, dac", elev la Academia din

Bucurcsti, 222.Mavrodi Gheorghe, dac", elev la Academia

din Iasi, 222.Mavrodi Mihail, 248.Mavrogheni Nicolae, domn al Tarii Romanesti,

7n, 45, 75n, 213.

www.dacoromanica.ro

Mavros N., elev al lui Vardalahos la Academiadin Bucuresti, 218.

Maxim Peloponesianul, 15n.Mazeppa, hatmanul Ucrainei, 134n.Mdgureanu, metoh, 46, 54, 63.

inescu lidducanu, elev la Academia dinBucuresti , 218.

Mdnescu Dim., 232n.Meitani, fraii, elevi la Academia din Bucu-

resti, 218.Melenic, oras, 214.Meletie, mitropolit al Atenei, autor al unei

retorici si al unei geografii, 10, 134, 135n,184.

Melhisedec, episcop de Roman, posesor demanuscrise grecesti, 5, 135n.

Melisinos Gheorghe, din Patmos, absolvent allancasteriene din Iasi, apoi profesor In

Patmos, 91, 222.Melnic, ora, 262.Mentelle Edme, geograf francez, 182.Merisanu, elev la Academia din Bucuresti,

218.Mesia, 217.Mesimbria, oras, 262.Mesiodax losip, director la Academia din

Iasi, profesor la cea din Bucuresti, tradu-cAtor de manuale occidentale, 46, 69, 74n,86, 97, 101-105, 110, 126, 144 145, 150,154, 157, 167, 169, 170-173, 185, 186,194-196, 199, 200, 211, 241, 242, 271, 275.

Mesina, oras, 116n.Melastasio, dramaturg italian, 237, 247.Metaxopoulos Parten je, din Trapezunt, elev

la Academia din Bucuresti, 218.Metodie, din Ianina, vezi Antracitis Metodie.Metodie, bursier la Academia din Bucuresti,

218.Metzburg, matematician, 171, 174.Mefovo, oras, 105, 157n, 214, 219, 221, 222.Meunier Mario, traducAtor al lui Pitagora,

119n.Mexas Valerios, 88n.Meyer E., 121.Miclescu, familia, 212.Miclescu Costache, elev la Academia din

Iasi, 222.Micsunescu Costache, bursier la Academia din

Bucuresti, 213, 218.Mica Samna, traducator al logicii lui Bau-

meister, 151n.Mihai Viteazul, domn al Tarii Romanesti,

15, 19, 244.Mihai Vodd, mAnAstire, 212.Mihnea Ruda, domn alTArii Romanesti, 18-19.Milano, oras, 116n.Milescu Nicolae, cArturar roman, 10, 246,

262.

Milies, oras, 214.Millot Claude-François-Xavier, istoric fran-

cez, 180, 271.11,1ilo Maid, poet roman, posesor de manu-

scrise grecesti, 5, 230, 233.Minas Constantin, traducator al lui Fran-

coeur, 175n.Mircea cel Bdtrtn, domn al Tarn Romanesti,

238.Mistachis Serghios, elev al lui Lambros Fo-

tiadis la Academia din Bucuresti, apoi pro-fesor la Academia din Iasi, 83, 105, 107,218.

Mitilene, insulA, 202, 214, 215, 222, 248.Mitrofan, mitropolit al Ungrovlahiei, 36, 37.Miforas Constantin, din Metovo, elev la Aca-

demia din Iasi, 222.Miulefu Dumitrache, fiul postelnicului Iorda-

che, bursier la Academia din Bucuresti, 213.Miulefu lordache, postelnic, 218.Moldova, passim.Moldovanu Manolachi, elev la Academia din

Iasi, 222.Molière Jean-Baptiste, poet comic francez,

232n, 237.Molnar loan, traducAtor al istoriei lui Minot,

180n.Monembazia, oras, 8.Monteschiu, vezi Montesquieu.Montesquieu Charles de Secondat, scriitor

francez, 82, 136, 143, 237, 254.21f ontucla, 103.Moroiu Costache, elev al lui N. Ducas la

Academia din Bucuresti, 218, 234.Moruzi Alexandru, doinn al Tarn Romanesti

si al Moldovei, 46, 56n, 82, 105, 151, 213,269.

Moruzi Constantin, domn al Moldovei, 151,185.

Moscova, oras, 11n, 98, 105, 171, 172, 248.Moshopole, oras, 139n.Moshopoulos Manuil, autor al unei gramatici,

117.Moshopoulos Teodor, 276.Moulin Antoine, traducator al Manualu-

lui lui Epictet, 121n.Movild Petru, traducAtor in slavA al pare-

nezei lui Agapet, 126n.Mumuleanu Paris, poet, 276.Miinchen, oras, 99, 270.Munier, profesor de francezti la Academia

din Bucuresti, 54n, 190.Muntele Athos, vezi Athos.Muntenegru, 217.Muratori Luigi Antonio, manualul lui de

morala tradus in limba greaca i romana,167, 195, 241, 271.

INDICE 309

www.dacoromanica.ro

310 INDIcE

Murnu Gh., traducdtor al discursului luiPseudo-Isocrate, 125n.

Musescu Mihai, traducdtor al istoriei luiBredow, 180n.

Musschenbrock Pierre von, fizician olandez,103, 157, 271.

Mustacof Hristos, din Gabrovo, elev la Aca-demia din Bucuresti, 218.

Mustoxydis A., 58-59.

N

Naniescu Iosif, , mitropolit al Moldovei, po-sesor de manuscrise grecesti, 5, 126n.

Napoleon I Bonaparte, Imparat al Frantei,121, 182, 232, 237, 245, 246.

Naum Filmniceanu, vezi Rimniceanu Naum.Nausa, oras, 214, 222.Naxos, insuld, 204.Nazianza, oras, 35, 129, 135.Ndnescu, elev la Academia din Bucuresti, 219.Ndsturel Constantin, boier (1746), 208.Ndsturel Rada, logofdt, 20.Neagoe, vezi Basarab Neagoe.Neaml, tinut, 182n, 245.Neapole, oras, 116n, 163n, 172.Nectarie, episcop de Rlmnic, apoi mitropolit

al Ungrovlahiei, 50, 55n.Nectarie, patriarh, 15n.Neculce Ion, cronicar, 188.Neculcea, elev la Academia din Iasi, 222.Neghel, familia, 23m.Negre, 259.Negre Tudurache, elev la Academia din Iasi,

apoi comis, 87, 222.Negruzzi, familia, 231n.Negruzzi Costache, 231n, 248.Nenciulescu, familia, 231n.Nenovici Vasile, elev la Academia din Bucu-

resti, 219.Neof it, din Creta, mitropolit al Ungrovlahiei,

27.Neofit, din Mitilene, ierodiacon, elev la Aca-

demia din Iasi, 222.Neof it, din Peloponez, ierodiacon, elev la

Academia din Iasi, 222.Neof it, elev al lui Fotiadis la Academia din

Bucuresti, apoi mitropolit al Ungrovlahiei,37, 219.

Neof it, profesor de metodd lancasteriand InChios, 91.

Nerulos lacovachi Rizos, elev al lui Fotiadisla Academia din Bucuresti, 91, 219.

Nésiotas Eutychios, 204.Nestor, clucer, vezi Craiovescu Nestor.

Newton Isaac, matematician, fizician si astro-nom englez, 61, 99, 111, 113, 114, 147,152, 157, 168, 171.

Nichif or, din Mitilene, ierodiacon, elev laAcademia din Iasi, 222.

Nichifor, mitropolit al Moldovei, 75, 76, 209,210.

Nichita, bursier la Academia din Bucuresti,219.

Nicocles, rege, discursul lui Isocrate cfitre-,98, 125, 126, 129, 166, 228.

Nicodim, din Naxos, 204.Nicodim Peristeriotis, din Trapezunt, elev

la Academia din Iasi, 222.Nico-Kerameus, vezi Kerameus N icolae.Nicola Iancu, vezi Buznea Iancu.Nicolae, din Arvanitohori, elev la Academia

din Bucuresti, 219.N icolae, din Trapezunt, 222.Nicolae, din Zagora, 217.Nicolae, bursier la Academia din Bucuresti,

219.N icolae, elev la Academia din Bucuresti, apoi

s'Atar, 219.Nicolai, elev la Academia din Iasi, 222.Nicolaki, elev la Academia din Bucuresti,

apoi dascAl In Bulgaria, 219.N icolau Antonie, moldovean, elev la Academia

din Iasi, 222.Nicolau Dimitrie, elev la Academia din Iasi,

222.Nicolau Ivan, din Arvanitohori, 146n.N icolau Silvestros, din Ianina, elev la Academia

din Bucuresti, 219.Nicolau Vasilie, din Rusciuc, elev la Academia

din Bucuresti, 219.Nicolescu, elev la Academia din Bucuresti, 219.Nicolopoulos Constantin, din Smirna, elev al

lui Fotiadis la Academia din Bucuresti, 219.N iconatis N icolae, bursier la Academia din

Bucuresti, 219.N icoran Moise, profesor la Academia din

Bucuresti, 53.Niloglu Gheorghe, din Metovo, elev la Academia

din Bucuresti, 219.Noica Constantin, 144n, 145n.Notara Dimitrie, nepotul lui Hrisant Notara,

166, 184.Notara Dositei, patriarh al Ierusalimului, 15n,

34n, 70.Notara Hrisant, patriarh al Ierusalimului,

9-11n, 25, 34-37, 40n, 63, 69, 70-72,97, 118n, 119, 126n, 142, 166, 184, 185,194, 208, 228, 269.

Nusa Torna, elev la Academia din Bucuresti,219.

Nyssa, oras, 28, 29.

www.dacoromanica.ro

o

Obedeanu C., boier muntean, 209.Occident, 5, 28, 44, 48, 57, 65, 74, 77, 81,

98-100, 103, 107, 108, 115, 116, 122n,126, 128, 129, 137, 138, 141, 153, 156,159, 168, 170, 171, 172n, 174, 184, 194,195-197, 199, 226, 227, 235, 250, 255,263, 264, 271, 276.

Odesa, ora, 89n, 93, 105.Ogray George, inginer englez, 173.Oltenia, 66, 183, 251.Omer, vezi Homer.Oradea, ora, 160n.Orescu Dimitrie, elev al lui N. Ducas la

Academia din Bucure§ti, 219.Orient, 14, 17, 18, 40, 65, 73, 74, 114, 115,

137-141, 138, 139, 140, 141, 144, 149,168, 209, 226, 239, 250, 261, 276, 277.

Orlando, 171.Ovidiu, poet latin, 87, 230n.Oxford, ora, 270.

P

Pachymeris Gheorghe, scriitor bizantin, 145.Padova, ora, 9, 28, 99, 101, 135n, 138, 139,

187, 251, 270.Paisie, profesor la Academia din Bucure§ti,

132.Paladi, familia, 212.Paladi IConstantin, posesor de manuscrise

grece§ti, 178n, 232n.Paladi Teodor, elev la Academia din Buen-

re§ti, apoi profesor de metodà lancaste-rianl la §coala romaneasca, 93, 94, 108,219, 234.

Palamed, autor al unei poeme istorice, 244.Paleologu Constantin, elev la Academia din

Ia§i, 222.Palestina, 87.Inimberu Constant in, postelnic, 219.Pamberu Costache, fiul postelnicului Constan-

tin, bursier la Academia din Bucure§ti, 219.Pamperis Ambrosie, 251.Panaiotis, fiul lui Ioan din Calamata, elev

la Academia din Bucure§ti, 219.Panaiotis, nepotul lui Lambros Fotiadis, me-

dicul Academiei bucurqtene, 53.Panaiotis, secretar domnesc, 184.Panaiolis loan, bursier la Academia din Bucu-

rqti, 219.Panaiotis Sinopeus, elev al lui Kyminitis la

Academia din Bucure§ti, 219.Parfaiotis Vasitie, din Paramitia, elev la Aca-

demia din Bucure§ti, 219.Panaiotu Constantin, elev la Academia din

Ia§i, 222.

Panaiotu (Panaiotadis) Dimitrie, din Pelo-ponez, clev la Academia din Ia§i, 222.

Panaiotu Elefterie, din Constantinopol, elevla Academia din Ia§i, 222.

Panaiotu Gheorghe, dac", elev la Academiadin Ia§i, 222.

Panaite kif Constantin, 78.Panaile baf Sandul, 78.Panckoucke, enciclopedia lui, 186.Pandele loan, elev al lui Vardalahos la Aca-

demia din Bucure§ti, apoi profesor la §coalalui Gh. LazAr, 66, 219, 234.

Pann Anton, prelucreitor al Hristoitii lui Vi-zantios, 128n.

Pann Costache, posesor de carti grece§ti, 6.Panonianul Daniil, 22n.Panos, Cu nume lumesc Mavranghelos, 22n.Pantazi, profesor la Academia din Bucure§ti,

43.Pantazoglu Nicolae, elev la Academia din

Ia§i, 222.Pantoleon loan, din Dacia", elev la Academia

din Bucure§ti, 219.Papa Eflimiu Vasilie, autor al unei istorii,

182, 232.Papacostea V ictor, 22-24, 26n, 30n, 32, 33.Papacostea-Danielopolu Cornelia, 268, 277.Papadopol Calimach Alexandru, 90n.Papadopoulos Atanasie, din Ianina, elev la

Academia din Ia§i, 222.Papado poulos Gheorghe, elev la Academia din

Ia§i (1814-1821), 219.Papadopoulos Gheorghe, profesor la Academia

din Ia§i, autor al unor opere istorice, 181.Papadopoulos loan, din Tesalia, elev la Aca-

demia din Bucure§ti, 52, 219.Papadopoulos-Kerameus A., 29, 31n.Papaf il baf Costea, 78.Papahristu Gheorghe, elev la Academia din

Bucure§ti, 219.Papaioanu Chiriacos, profesor la Academia

din BucurWi, 48, 50, 53.Papaioanu Costis, din Peloponez, elev la

Academia din Ia0, 222.Papaioanu N icolaos, din Tricala (Trikki), elev

la Academia din Bucure§ti, 219.Papapanaiotu lanacachis, din Castoria, bursier

la Academia din Bucure§ti, 219.Papavasilopoulos Anastasios, profesor la colile

din Ianina, Tirnavo, traducgtor din latinaal unui manual de retoricA, 135.

Papazoglu Paraschiv, elev la Academia dinBucure§ti, 219.

Papazoi Constatin, elev la Academia dinBucure§ti, 219.

Papillon Michel, traducAtor al sentintelorlui Cato, 119n.

Paramitia, ora, 219.

INDICE 311

www.dacoromanica.ro

Paris, oras, 47, 49n, 63n, 83, 86, 89, 93n,94n, 99, 100, 103, 104, 107, 147, 158, 173,

180, 234, 242, 254, 270.Parisiadis Dimitrie, din Besictas, elev la

Academia din Iasi, 83, 222.Partenie, din Agrafa, ierodiacon, elev la

Academia din Iasi, 222.Parten le, din Antiohia, ierodiacon, bursier

la Academia din Bucuresti, 219.Partenie I, patriarh ecumenic, 22.Partenie II, patriarh ecumenic, 15, 22.Parfulas Mihail, autor al une! gramatici, 232.Pascanu, familia, 231n.Pascanu Constantin, boier, 84, 107, 198.Pascanu Gheorghe, mare logofát, 232n.Patetaros Atanasie, din Creta, patriarh ecu-

menic, 15.Patelctros Neof it, mitropolit al Cretei, 23n.Palmos, insulä 25, 91, 92, 128n, 132n, 221,

222.Patusa loan, autor al une! enciclopedii, 11n,

128, 129, 133n.Pavlovici Hristache. din Sistov, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 219.Pavlovici Partente, din Silistra, elev al lui

Porfilopoulos la Academia din Bucuresti,apoi episcop In Serbia, 219, 263.

Paylu, fiul lui Petru, bursier la Academiadin Bucuresti, 219,

Paylu Dimitrie, din Cozani, elev la Academiadin Bucuresti, 219.

Paylu Dimitrie, din Siatista, elev la Academiadin Bucutesti, 219.

Pdtrascu, logofát, 219.Pdtrascu Gheorghe, bursier, la Academia din

Bucuresti, 213.Pdtrascu Gheorghe, fiul logofátului Pátrascu,

bursier la Academia din Bucuresti, 219.Patin Costache, elev la Academia din Iasi, 233.Peloponez, 85, 91, 102, 214, 215, 216, 220-223.Peninsula Ba(untied, 15, 18, 19, 35n, 128,

141, 261, 275, 276.Pepanos Partos, prietenul stolnicului Cons-

tantin Cantacuzino, 9.Perdiccuis Mihail, 230n.Periefeanu Bánicá, 232n.Perrevos Hristoforos, elev la Academia din

Bucuresti, 219.Persianos Emanuil, medic la curtea domneasca

din Bucuresti, 219, 252.Persianos loan, fiul medicului Emanuil, elev

la Academia din Bucuresti, 219.Pesta, oral, 82, 83, 104, 182n.Pestalozzi Jean Herat, pedagog elevetian,

82, 89.Pesacov, Gheorghe, traducátor din greceste, 249.Petrilas Diamandis, din TIrnavo, elev la

Academia din Buctiresti, 219.

Petersburg, oral, 50, 85, 104.Petrachi, rnare clucer, 215.Petrescu, familia, 231n.Petrescu Alanaste, vistier, 219.Petrescu Maria, clucereasá, fiii ei bursieri la

Academia din Bucuresti, 213, 219.,Pelrescu Nicos, fiul vistierului Atanasie Pe-

trescu, elev la Academia din Bucuresti, 219.Petridis Alexandru, elev la Academia din

Bucuresti, 219.Petridis, loan, elev la Academia din Bucuresti,

219.Petri/is Ignatie, din Chios, profesor la cole-

giul de la Tlrgoviste, 22.Petros, din Arvanitohori, elev la Academia

din Bucuresti, 219.Petrov Gheorghe, elev la Academia din Iasi, 223.Petru cel Mare, 11n, 134n, 214, 245.Piatra Neamf, oral, 185n.Piccolos Nicolae Saya, elev al lui Fotiadis

si Vardalahos la Academia din Bucurestili apoi profesor la aceeasi Academie, medic,

50, 107, 190, 219, 264.Picot Jean, traducAtor al parenezci lui Aga-

pet, 126n.Pilarinos, lacob, medic la curtea domneascri,29n, 176, 255.Pilion, munte, 91, 223.Pind, munte, 218, 220.Pindar, poet grec, 35, 123.Pisa, oras, 100.Pisidios Serafim, traducator al parenezei

lui Agapet, 127n.Pitagora, matematician si filozof grec, 31,

35, 119, 120.Pitesti, oras, 246.Pingdraft, mánástire, 182n, 245.Ptrnufd, Gheorghe, 257.Planudis Maximos, 119.Platina, opera lui tradusá In greeeste, 255.Platon, filozof grec, 61, 82, 129, 263.Plesoianu Grigore, traducAtor din greceste,

243, 244, 248n.Ploiesti, oral, 230n, 241n.Piutarh, istoric grec, 10, 35, 121, 122, 177,

201, 226, 251, 256.Poenaru Petrache, elev al lui Vardalahos

Ducas la Academia din Bucuresti, 219,234.

Polienis Nicolae, autor al unei istorii univer-sale, 181.Polihronis, din Tracia, elev la Academia din

Bucuresti, 223, 264.Politis Atanasie, din Corfu, initiatorul invi-

tAmIntului lancasterian In Insuiele Ionice,89n, 90.

Polonia, polonezi, 68, 188.Ponici elev la Academia din 14, 223.

312 INDICE

www.dacoromanica.ro

Poniei Gavriil, elev la Academia din Iasi, 223.Pop Zenobie, vezi Ilagi Pop Zenobie.Pope Alexander, scriitor englez, 136, 249.Popescu Alexandra, elev la Academia din

Bucuresti, 219.Popesti, sat, 20.Popov Constantin Anastasie, elev la Acade-

mia din Bucuresti, 219.Popov loan, elev la Academia din Bucuresti,

219.Popovici Andronachi, din Bulgaria, elev la

Academia din Bucuresti, 219.Popovici Raino, din Bulgaria, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 219, 263.Popp Gh., 243.Porf iropoulos Marcos, profesor la Academia

din Bucuresti, 36, 97, 118, 121, 123, 124,126, 132, 155, 161, 168, 178, 193, 208, 219,256, 263, 275.

Portus François, comentator al scrisorilor luiSynesie, 132n.

Poteca Euf rosin, elev al lui VardalahosN. Ducas la Academia din Bucuresti, 67,68, 100, 109, 152n, 213, 219, 227, 234,242, 257, 259.

Pouqueville, cillator francez, 57n.Prat Pardoux du, traducRor al parenezei lui

Agapet, 126n.Freda, bursier la Academia din Bucuresti,

219.Principate dundiene, passim.Principate romane, passim.Prados, filozof grec, 161.Procopie, 132n.Procopie, din Cezarea, scriitor bizantin, 178,

258.Procopie, din Peloponez, profesor la Acade-

mia din Iasi, 102.Procopie, ierodiacon, nepotul lui N. Cafso-

calivitis, bursier la Academia din Bucuresti,219.

Psalidas Alanasie, 165, 174.Pseudo-Vasilie Macedoneanul, Vezi Vasilie

Macedoneanul.Psimenos Ionifd, polcovnic, 219.Psimenos Mihail, fiul polcovnicului Ioniiti,

bursier la Academia din Bucuresti, 219.Psomachis Constantin, profesor la Academia

din Bucuresti, 61.Ptolemeu, geograf grec, 154, 184.Pulu Gheorghe, dac", elev la Academia din

Bucuresti, 223.Purchot Edme, 148.

Quintilianus Marcus Fabius, retor romAn,133.

Racovilli, familia, 19, 231n.Racovila Alexandra, ginerele lui Dinicu Go-

lescu, 242, 254.Racovifd Constantin, fiul lui Mihai, domn al

TAril Románesti si al Moldovei, 32, 38.Racovifiz' Dimitrie, (1828), 232n.Racovifd J%lihai, (1828), 232n.Racovifd Mihai, domn al Tárii Románesti

si al Moldovei, 14, 27, 71, 105.Racovifd $tefan, domn al Tarn Romanesti, 33.Radu, din Brasov, 217.Radu, mare stolnic, 218.Radu Costache, dac", elev la Academia din

Iasi, 223.Radu Veda, nanAstire, 212.Ralis loan, din Mitilene, traducator al lui

Gracián, 202, 248.Ramsay André-Michel, scriitor de origine

scotiana, 230n, 235.Rangabe Alexandra Rizos, elev la Academia

din Bucuresti, 63.Rangabe lacob Rizos, 92n.Rasti Constantin, 47n.Rasti Ecaterina, 187.Rdchiloasa, manAstire, 232n.Rifchifenii, sat, 73.Rädáuf i, oras, 75.Rdclucanu, bursier la Academia din Bucuresti,

211, 213, 219.Rlidulescu Dimitrie, elev la Academia din

Bucuresti, 219.Ratescu Gheorghe, fiul postelnicului Matei,

bursier la Academia din Bucuresti, 213219.

Ràlescu Maki, postelnic, 219.Renieris Nicolaos Apostoliu, din Peloponez

elev la Academia din Bucuresti, 223.Rétif de la Bretonne Nicolas Edme, scriitor

francez, 249.Ricciali, vezi Riccioli.Riccioli Giambatista, astronom i geograf

italian, 185.Rigas, din Pilion, elev la Academia din Iasi,

223.Rigas, preot, 91..Rigas Velestinlis, profesor la Academia din

Bucuresti, revolutionar, 102, 157, 158,187, 236, 249, 253.

Rizos, vezi Nerulos i Rangabe.episcopi de , 45, 50, 184n, 213

214, 217, 234, 251, 252, 273.Rtmniceanu G., posesor de ctirti grecesti

6, 240.Rtmniceanu Naum, elev al lui Lambrbs Fo-

tiadis la Academia din Bucuresti, traducá-tor al Hristoitii, 128n, 219, 234, 252, 259-

INDICE 313

www.dacoromanica.ro

314 INDICE

Robertson W'illiam, autorul unei istorii aArnericii, 182, 230n, 271.

Rohces Catherine des, traducAtoare a lui Pita-gora, 119n.

Rodos, insulà, 19.Rollin Charles, istoric francez, 178-180,

193, 228, 271, 272.Roma, oras, 86, 122.Roman, oras. 5, 75, 128n, 185, 232, 244, 246.Roset, vezi Rosetti.Rosetti, familia, 212._Rosati Constan/in, posesor de manuscrise

grecesti, 228.Rosetti Die Nicolae, elev la Academia din

Iasi, 150n, 165n, 173n, 223.Rosetti loan, elev la Academia din Iasi, 223.Rosetti Nicolae, 165n.Rosetti Pana ¡te, elev la Academia din Bucu-

resti, 223.Rosetti Scctrlat, posesor de manuscrise grecesti,

5, 117n..Rosetti Vasile, elev la Academia din Iasi, 223.Rosetti-Roznouanu Nicolae, sustinAtorul InvA-

tAmintului lancasterian In Moldova, 87-93,107, 264, 268.

Rotterdam, oras, 128.Rousseau J.J., operele lui traduse In neo-

greack 63n, 82, 103, 167, 190.Roznouanu, familia, 63, 231n.Roznouanu Gheorghe, mare vistier, 232n.Rucdr, 20.Rudeanul Stefan, posesor de manuscrise

grecesti, 6, 230n.Rumianfev, feldmaresal rus, 79.Rusia, rusi, 8, 11, 22, 29n, 92n, 172, 179,

182, 214, 245.Rugiuc, oral, 214, 218-220, 263.

S

Sachelarie Costache, elev la Academia dinIasi, 223.

Sachelarie Gheorghe, medic la Bucuresti,traducAtor al lui Barthélemy, 236.

Sachelaropoutos Dimitrie loan, elev la Acade-mia din Iasi, 223.

Saint-Pierre Bernardin de, scriitor francez,248, 254.

Salonic, oras, 15, 101, 117n, 214, 221.Samokov, oral, 218.Samosata, oral, 122.Sarnurm Ruxanda, 249..Saris Fotie, din Tenedos, elev la Academia

din Bucuresti, 220.Saris Mihail, elev al lui Fotiadis la Acade-

mia din Bucuresti, 220..Saul Dimitrie, mare spatar, 232n.

Sauppe, traducator al discursurilor lui Iso-crate, 125n.

Saussure ¡LB., naturalist francez, 159.Sayas Marinos, din Rusciuc, elev la Acade-

mia din Bucuresti, 220.Sdrindar, mAnAstire, 63.Sdulescu, familie, 212.Sdulescu Gheorghe, elev la Academia din

Iasi, profesor la Trei Ierarhi si autor demanuale, 223, 242.

Scarlat, Logan, 216.Scarlat loan, elev la Academia din Bucuresti,

220.Scarlat Than, traducfitor al istoriei lui Bre-

dow, 181, 232.Scauinski, familia, 212.Scauinschi Daniil, elev la Academia din Iasi,

223.Scdpauli, sat, 213.Schelling Friedrich, filozof german, 104,

161, 272.Schevas Gheorghe, din Constantinopol, elev

/a Academia din Bucuresti, 220.Schiller Carol, scriitor german, 182.Schinas Dimitrie, elev al lui Fotiadis la

Academia din Bucuresti, 220.Schinas loan, Gh., elev la Academia din

Bucuresti, 220.Schinas Mihail, elev al lui Vardalahos la

Academia din Bucuresti, 220.Schinas Mihail, secretar domnesc, 51, 52.Schneider Max, traducator al discursurilor

lui Isocrate, 125n.Scott Gaspar, matematician, 171, 173, 174.Scriba Lazdr, din Trapezunt, 181.Scufos, N., traducAtor din francezA, 232,

241, 246.Segner, matematician, 101, 271.Selepis loan, din Chios, traducAtor al lui

Francoeur, 175n.Seraf im din Tasos, elev al lui Kyminitis

la Academia din Bucuresti, 220.Seraf im, ieromonah, bursier la Academia

din Bucuresti, 220.Serafim, preot, preceptorul fiilor lui N. Mavro-

cordat, 27.Serbia, strbi, 214, 219, 261.Serghie, ban 217.Serghie Andrei, din Metovo, bursier la Aca-

demia din Bucuresti, 215.Serif os, insull, 214.Seyssel Claude de, traducnor al lui Xenofon,

120n.Sfachia, capitala Cretei, 91.Sf. Apostoli, mAnAstire, 212.Sf. Gheorghe, mAnAstire, 36, 45, 65, 66, 212,

268.Sf. loan, manAstire, 242.

www.dacoromanica.ro

Sf. Mormint, 14, 34n.Sf. Munte, vezi Alijos.St. Nicolae, mIndstire, 209.Sf. Pantelimon, manAstire la Athos, 134n,

164n.Sf. Saca, mAnAstire In Bucure§ti, Academia

Colegiul de la , 5, 23n, 29, 34n-36n,38, 39, 45, 63, 68, 116n-118n, 120-124n,128, 132, 134, 135n, 145, 147, 150, 152n,155, 161, 166n, 183, 192, 213, 239, 257

Sf. Saca, mAnAstire In Iasi, 69, 209.Sf. Sof ia, biserica In Constantinopol, 15.Sf. Vineri, mlnAstire In Iasi, 209.Sguduri, vezi Sugduris.Siatista, oras, 50, 214, 219, 220.Sibiu, ora, 241, 247.Sifnos, insulà, 91, 223.Sihleanu $tefan, posesor de manuscrise gre-

cesti, 5, 123n, 126n, 181.Silimnos, 92, 223.Silistra, oral, 135n, 214, 219, 263. Vezi

Dr istra.Simeon, din Dacia", elev la Academia din

Bucure§ti, 220.Simeon, arhiepiscopul Salonicului, 15n.Simokates Theophylact (Simocatis Teof ilact),

scriitor bizantin, 35, 178.Simonescu Dan, 33n, 250.Singhelos Mihail, 117n, 118n.Sion, familia, 212.Sion Antioh, elev la Academia din Iasi, 223.Sion Gheorghe, traducAtor din greack 181n,

246, 247.Sirigos Meletie, 140.Sistov, oral, 45, 80, 214, 216, 218, 219, 263.Sitaras Dimitrie, din Smirna, elev la Aca-

demia din Bucure§ti, 220.Sith Simeon Magister, 155, 162, 169.Skiadas Atanasie, 229.Skiathos, insuld, 217.Skyros, insulà, 214, 218.Sidtineanu, familia, 212, 231n.Shltineanu Const., 232n.Sldtineanu Dimitrie, fiii lui elevi la Academia

din Bucure$1 (1812), 220.Sldtineano Gheorghe (Iordache), elev la Aca-

demia din Bucure§ti (1789), mai tirziumare vornic §i efor al Academiei, 47n,50, 59, 220, 232n, 247, 252.

Sliltineanu Scarlat, elev la Academia dinBucuresti (1789), 220.

Stiven, oras 262, 263.Smirna, oral, 41n, 85, 92, 101, 102, 114,

218 220, 222, 262, 275.Smith Adam, 136.Snagov, tiparituri la , 15n, 251.

Soave Francesco, scriitor italian, operele luitraduse In greaci, 130, 153, 165, 168, 195,230n, 232, 258.

Socola, seminarul de la , 107.Socrat p. 243, vezi Isocrate.Socrate, filozof. grec, 35, 244n.Sol ioldu Paulo, bursier la Academia din

Bucuresti, 213, 220.Sofocle, dramaturg grec, 31, 35, 123, 124,

226.Sofronie, patriarh ecumenic, 140n.Solovef, mAnastire, 11n.Somrner loan, directorul colegiului de la

Cotnari, 68.Sotiropoulos Callias, profesor la Academia

din Iasi, 85.Soulhé Joseph, traducAtor al Manualului

lui Epictet, 121n.Sozopol, oral, 262.Spandonis, profesor la scoala din Fanar

retor al patriarhiei, 9.Spanioli, 185, 247.Sparmiotis lonas, 171n.Sparta, oras, 92.Spinoza Benedict, filozof olandez, 165.Spiridon, din Corfu, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Spiridon, din Egina, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Staghiritis Atanasie, traducator al lui Domai-

ron, 180, 242.Stamati Costache, traducdtor din greceste,

248.Stamati lacob II, mitropolit al Moldovei,

65, 69, 80, 170, 188, 190, 191, 202, 213,248.

Stamatiadis Constantin, traducMor al opereilui Fénelon: Telemac, 228n.

Stamaty Const., 42n, 43n, 169.Stara Zagora, oral, 218, 263.State, elev la Academia din Ia§i, 223.Statiras, Panaiotis, elev al lui Fotiadis la

Academia din Bucuresti, 220.Stavrinos, vistier, autor al unei poeme isto-

rice, 15, 22n, 244.Stavris, din Constantinopol, elev la Academia

din Iasi, 223.Stefanidis (Stefanu) Margarit, din Ianina,

elev la Academia din Iasi, 223.Stefanidis (Stefano) Nicolae, din Ianina, elev

la Academia din Iasi, 223.Stefanidis (Stefano) Spiridon, elev la Aca-

demia din Bucure§ti, 50, 220.Stefano, vezi Stefanidis.Millis Mihail, dac", elev la Academia din

Ia§i, 233.Stoenescu Gr., traducAtor din greceste, 246.

INDICE 315

www.dacoromanica.ro

316

Stoian Atanasie, elev la Academia din Bucu-resti, 220.

Stoian Gheorghe, din Ambelachia, elev laAcademia din Bucuresti, 220.

Stoica loan, elev la Academia din Iasi, 223.Stoiu Constantin, din Dacia", elev la Aca-

demia din Bucuresti, 220.Strabon, geograf grec, 185.Strassburgh Paul, calator suedez, 21.Stratuiat Neculai, elev la Academia din Iasi,

223.Stratulat Grigore, clev la Academia din Iasi,

223.Streinu Valeriu, 145n.Sturza, familia, 212, 231n.Sturza Constantin Dimilrie, posesor de manus-

crise grecesti, 5, 132, 178.Sturza Costache, mare vornic, 232n.Sturza Dimitrie A., posesor de manuscrise

grecesti, 121n, 182n.Sturza Dimitrie, mare postelnic, 232n.Sturza Grigore, mare vistier, 232n.Sturza loan Sandu, domn al Moldovei, 276.Sturza Mihai, efor al Academiei din Iasi,

mai tlrziu domn al Moldovei, 65n, 83,116n.

Sturza Scarlat, elevul lui N. Teotochis laAcademia din Iasi, 80, 223.

Sugduris Gheorghe, profesor la Ianina, autorde manuale, 135n, 145, 146, 149n, 247.

Sultana, stolniceasa, 216.Sumela, oras, 214.Sulu Alexandru, domn al Tarii Romänesti,

fiii lui elevi la Academia din Bucuresti,63, 105, 220.

Sulu Constantin, posesor de manuscrise gre-cesti, 126n.

Sulu Mihai, domn al Tarii Romänesti si alMoldovei, 45, 93, 237.

Sulu N icolae, fiul domunlui Alexandru Sutu, 62.Synesie, din Cyrena, autorul Discursului catre

Arcadie, 35, 98, 127, 129, 132, 136, 166,228, 231n.

Syrigos Meletie, mare retor al patriarhieiecumenice, 14n, 15n.

.Fchloptil Petru, domn al Moldovei, 8, 19.incai Gheoghe, traducator al Fizicii lui Hel-muth, 160n.

$tefan, din Moldova, copist de manuscrise,117n.

$lefan. Gheorghe, domn al Moldovei, 69, 73.le fan cel Mare, domn al Moldovei, 87.

.$1efeinescu N.I., traducator al lui Aristotel,270n.

Stefdnicei, familia, 231n.,$tirbei Barbu, elev la Academia din Bucuresti,

220, 237n.

Tacguet Andre, matematician, 101, 171.Talanis Panaiotis, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Tamisier, P., traducator al lui Pitagora §i

Fochilidis, 119n.Taras Dimitrie, din Smirna, elev la Academia

din Bucuresti, 220.Tasos, insula, 220.

sat, 73.Tenedos, insulä, 214, 218, 220.Teodor, din Dristra, profesor la Academia

din Bucuresti, 43, 107, 123, 127, 133, 149,155, 162, 216, 217.

Teodor, din Peloponez, bursier la Academiadin Bucuresti, 220.

Teodor, din Silimnos, elev la Academia dinIasi, 223.

Teodor, din Tlrnavo, profesor la Academiadin Bucuresti, 127, 162.

Teodor, din Trapezunt, profesor la Academiadin Bucuresti, 69, 155.

Teodor Ionicú, elev la Academia din Iasi, 223.Teodoridis lacob, ieromonah din Hydra,

absolvent al scolii lancasteriene de la Iasi,profesor In Hydra, 91, 223.

Teodortz Panaiotis, din Dada", elev laAcademia din Bucuresti, 220.

Teodosie, ieromonah, din Lemnos, elev laAcademia din Bucuresti, 220.

Teodosie, fiul domnului Neagoe Basarab, 228.Teodosie, mitropolit al Ungrovlahiei, 20.Teofan, monah din Dragomira, burster la

Academia din Bucuresti, 220.Teofrast, filozof grec, 120.Tesalia, 135n, 214, 218, 219.Thasos, insula, 214.Theodor, din Silimnos, absolvent al scolii

lancasteriene din Iasi, 92.Theofilact, episcop al Bulgariei, autorul pare-

nezei catre Constantin Porfirogenctul, 98,127, 166, 228.

Theotochis Nichifor, profesor la Academiadin Iasi, autor de manuale, 25, 69, 77,

86, 97, 101, 104, 105, 149, 154, 156, 157,170,171, 185, 186, 196, 223, 271, 275.

Therapianos Gheorghe, profesor la Academiadin ¡ah, 85, 105, 131.

Thevard, chimist, 176, 271.Tinos, insula, 214, 220.Tirgovifte, oral, scoala greco-latina, 13, 22,

23, 28, 68, 213, 253.

www.dacoromanica.ro

Ttrnavo, oras In Thesalia, 107, 114, 127,132, 135n, 155, 162, 214, 216, 217, 219.

Ttrnovici Alexandru, bursier la Academiadin Bucuresti, 220.

Ttrnovo, oras In Bulgaria, 68, 262, 263.Toaldo, matematician, manualele lui tra-

duse In greacA, 172n.Todirascu, logofAt al vistieriei, 216.Toma, din Silistra, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Toma Daniil, din Pind, elev la Academia

din Bucuresti, 220.Tomescu Daniii, elev la Academia din Bucu-

resti, 65n, 93, 94.Toma Leon, domn al TArii RomAnesti, 21.Tofi Sfinfii, bisericA, 38.Tracia, 214, 222, 223, 264.Tracy Destult de, filozof francez, 111, 118,

234.Transilvania, 7n, 189, 192.Trapezunt, oras, 29-31, 37, 69, 98, 105,

145n, 155, 214, 218, 222.Trei lerarhi, colegiul de la, 69, 73, 85, 242.Triantafilu Chiriacos, profesor la Academia

din Iasi, 123.Tricala, oras, 213, 219.Tronche' Estienne du, traduckor al sentin-

telor lui Cato, 119n.Tsourkas Cleobule, 28, 29n, 141, 145n, 154

155.Tucidide, istoric grec, 35, 124, 177, 184, 233.Tudora, mama lui Mihai Viteazul, 19.Tunusli, fratii, editora istoriei lui Mihai

Cantacuzino, 181, 251.Turcia, 187.Tutova, 230n.

Tara RomcIneascd, passim.Tarifana, oras, 221, 214.

dundrene, passim.Tdrile romeine, passim.Tefonis Dimitrie, autor al unei antologii isto-

rice, 179.Tigaras, fratii, 23211.Tigaras Costache, 232n.

U

Viescu Constantin, fiul satrarului Nicolae,elev al lui Fotiadis la Academia din Bucu-resti, 220.

Vlescu Nicolae, §Atrar, 220.Vngaria, 104.

Ungrovaiahia, mitropoliti de , 7, 27, 31, 36,45n, 47n, 50, 108, 197, 204, 217, 218, 219,252, 258.

Urechia V.A., 66, 67, 77.Ursu, N.A., 185n, 234.

V

Vaccarescul Ioannis vezi Vdc6rescu loan.Vaillant, 95.Valetas Spyridon, 63.Vamesu loan, elev la Academia din Bucuresti,

220.Vamvas Neof it, profesor la scoala din Chios,

53, 230n, 243.Vaos Gheorghe, din Sifnos, profesor de !ni/A-

tAmInt iancasterian In Creta, 91, 95, 223.Varcosi Nicolae, secretarul domnuiui Cons-

tantin Moruzi i perceptorul fiilor lui,151, 164.

Vardalach, vezi Vardalahos.Vardalahos Constantin, elevul lui Fotiadis

la Academia din Bucuresti apoi profesorla aceeasi Academie, autor al mai multormanuale, 27, 47n, 48n, 49, 50, 52, 53, 62,67, 83, 92, 98, 99, 105 107, 109, 111, 118120, 123, 130, 139, 152, 159, 174, 195197, 203, 204, 215, 217-220, 232, 234,235, 253, 263, 264, 271.

Varenius, geograf, 185.Vaschidovici E., din Rusciuc, elev la Acade-

mia din Bucuresti, 220.Vasile, barbier-basa, fiul sáu bursier la Aca-

demia din Bucuresti, 213, 216.Vasile Constantin, mare postelnic, 232n.Vasile Costache, mare vornic, 232n.Vasile D., traducAtor din greceste, 247.Vasilescu Vasile, elev la Academia din Iasi,

223.Vasilie, profesor la Academia din Bucuresti; 53.Vasilie Macedoneanul, autor al unei pare-

neze, 126n, 127-129.Vasilie cel Mare, 129.Vasilie Panaiot, dac", elev la Academia din

Bucuresti, 220.Vasilios, din Silimnos, elev la Academia din

Iasi, 223.Vasiliu Alexandru, 89n, 182, 220.Vasiliu Chiril, clac", elev la Academia din

Iasi, 223.Vasiliu Gheorghe, din Ianina, bursier la Aca-

demia din Bucuresti, 220.Vasiliu M ihail, din Dada", elev la Academia

din Bucuresti, 220.Vilceirescu, familia, 212, 231.Vdceirescu Barbu (1746), 208.

MIME 317

www.dacoromanica.ro

Vdcdrescu Gheorghe, fiul banului loan, elevla Academia din Bucuresti, (1807), 220.

Vdcdrescu Iancu (loan), poet, 178, 180.Vdcdrescu lendchild, elevul lui N. Cafsoca-

livitis la Academia din Bucuresti, 45n,118, 220, 234.

Vdcdrescu loan, elev la Academia din. Bucu-resti (inainte de 1714), posesor de manus-crise grecesti, 163n, 220.

Vdcdrescu Nicolae, elev al lui Fotiadis laAcademia din Bucuresti, poet, 220.

Vdcdrescu Radu, (1746), 209.Vdcdrescu Roma!, elev la Academia din Bucu-

resti, 220.Vdcdrescu Stefan, boier (1746), 209.Vdcdrefli, mAnAstire, 38.Vdtdmanu N., 29, 183, 193.Velestinlis, vezi Rigas Velestinlis.Vendoti Gheorghe, traducAtor al lui Chester-

field, 182, 244.Venefia, 9, 11n, 28, 34, 108, 129, 131, 132n,

154, 171, 178-179, 200, 241, 245, 255.Veniamin din Lesbos, profesor la Academia

din Bucuresti, autor al mai multor manuale,58-61, 65, 66, 91, 98-101, 105, 152,154, 160, 161, 165, 167, 176, 196, 201,221, 258, 271.

Veras Antitn, din Cipru, 132n.Verescu Teodor, dascAl la Roman, 128n.Vernardos Manuil, din Creta, tipografie

greacl la Iasi, 86, 87, 91n, 179.Vernescu loan, elev la Academia din Iasi, 223.V icina, mitropolit de, 7.Vicklu Marcos loan, din Tinos, elev la Aca-

demia din Bucuresti, 220,Vidin, oras, 263.Viena, oras, 28, 44n, 86, 87, 90, 99, 102, 117n,

129, 132, 133n, 155n, 157, 165n, 171n,176, 182, 186, 187, 230, 232, 241n, 244,253n, 255, 270.

Vilaras Alexandru, elev la Academia dinBucuresti, 220.

Vilaras loan, 65.Vilios Dimitrie, din Chios, elev al lui Varda-

lahos, 62, 92, 94.V illoison Ansse de, elenist francez, 98, 119.Vintemille Jacques de, traducAtor al lui Xeno-

fon, 120n.Vizantios Antonie, profesor la Constanti-

nopol, autor al unei Hristoitii, 118, 127n, 128.Vizantios Manuil, profesor de limba rusä la

Academia din Bucuresti, 191.VIrnav, familia, 212.Vtrncw Vasile, elev la Academia din Iasi,

traducAtor din greceste al unor opere occi-dentate, 153, 179, 180n, 181n, 223, 241, 242,245, 246, 258.

Vladimirescu Tudor, 21, 93, 256.Vlahos Gherasim, profesorul stolnicului Canta-

cuzino si autor de manuale, 9, 118, 131,133, 135, 145, 155.

Vlah-serai, la Constantinopol, 45n, 75.Vlahufd Constantin, postelnic, 51.Vlandis Spyridon, 230n.Vlastos Atexandru, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Viddescu, familia, 212.Vlddescu Serban, elev al lui Kyminitis la

Academia din Bucuresti, 220.Vlod, vez! Blod.Vogoridis Atanasie, elev la Academia din

Bucuresti, apoi profesor acolo, 48n,50, 105, 107, 123, 124, 131, 133, 220, 264_

Vogoridis Petrachi, elev la Academia dinBucuresti, 220.

Vogoridis te fan, elev al lui Fotiadis la Aca-demia din Bucuresti, 220.

Voicu, familia, 231n.Voicu Dimitrie, din Dacia", elev la Acade-

mia din Bucuresti, 220.Voicu Ioan, elev la Academia din Bucuresti,

220.Voicu Manuil, elev la Academia din Bucu-

resti, apoi profesor la scoala lui GheorgheLazAr, 220.

Voinescu, familia, 231n.Voinescu Ion, elev la Academia din Bucu-

resti, 220.Volfi vezi Wolff.Völkl Ekkerhard, 70n.Volta, fizician italian, 271.Voltaire Arouet de, scriitor francez, 103, 136,

236, 237, 248.Vulgaris Eughenie, traducAtor al multor

manuale occidentale, 77n, 98, 101, 103,135n, 146-150, 156, 163, 164, 171n, 1731t.200, 244, 246, 248.

Vytina, oras, 184.

Wassigny S.A. de, traducAtor a) discursu-rilor lui Isocrate, 125n.

Wilamowitz filolog german, 121.Wittenberg, oras, 21.Woif Andreas, medic In Moldova, 188.Wolff Christian, profesor la Halle, autor de

manuale, 98, 99, 101, 103, 104, 111, 112,147, 151, 164, 171-173, 227, 240,

250, 271.Wiirzburg, oras, 99, 175.

318 INDICE

www.dacoromanica.ro

X

Xenofon, istoric grec, 35, 49, 85, 120, 129,177, 184, 243, 263.

Xenopol Alex., 273, 274.

Z

Zaf iridis Atanasie, elev la Academia din Bucu-resti, 220.

Zaf irios, fiul lui Alexandru din Brusa, elevla Academia din Bucuresti, 220.

Zagora, ora, 85, 214, 215, 217, 221, 222.Zaharia, din Ardeal, elev la Academia din

Bucuresti, 220.Zaharia, din Constantinopol, 215.

INDICE 319

Zalichis (Zalicoglu) Grigorie, elev la Academiadin Bucuresti, 220.

Zanje, insulà, 68.Zaroianu, cAmAras, 220.Zaroianu Dumitru, fiul cAmArasului, bursier

la Academia din Bucuresti, 213, 220.Zaviras Gheorghe, 151, 164n, 181, 245.Zoras Gh., profesor, 55n, 265n.Zorzopoulos Apostolos C., din Epir, elev la

Academia din Iasi, 223.Zosimas, fratii, filantropi greci, 164, 171n.Zotu Dimilrie, elev la Academia din Iasi,

223.Zozopol, vezi Sozopol.Zuca Chiriacos Anastasie, elev la Academia

din Bucurestl, 220.Zucker Friedrich, traducAtor al discursurilor

lui Isocrate, 125n.

www.dacoromanica.ro

A

Abecedar, de Naum RImniceanu, 252.Achile in Sciro, drama de Metastasio, 247,

252.Adunare de pilde biserice#i i filozofe#i, de

Dinicu Golescu, 129, 242, 254.Advice to his son, de Chesterfield, 235, 214.Aforismele, de Hipocrat, 193.Ajax, tragedie de Sofocle, 124.Alexandria, carte populara, 231n.Algebra, manualc de :

Cavras Zisis, 174.Euler, 172n.Lacaille, 171, 172n, 271.Metzburg, 174, 271.Vertiamin din Lesbos, 175.

Anabctsis, de Xenofon, 120.An Essay concerning ..., de J. Locke, 148,

200, 235.Aritmetica, manuale de :

Cavras Zisis, 174.Cercel, N., 240.Glyzunios M., 170, 240.Lacaille, 171.Metzburg, 174.1Volff Ch., 172, 173n.

Arsace et Isménie, de Montesquieu, 254.Artaxerxe, drama de Metastasio, 247.Astronomie, manuale de :

Blemidis, 168.Brachet, 101.Cigalas I. 169.Coridaleu, 168.Govdelas D., 170.Lalande, 169, 230n, 271.Mesiodax, 169.Sith S., 169.Stamaly, traducere, 169.

Atlas, de Antim Gazis, 187, 253.Aventurile lui Telernac, de Fénelon, 228,

229, 236.

INDICE DE OPERE

Barbul Vdcarescul vin:alorul pamflet,de Iordache Golescu, 253.

Belisaire, de Marmontel, 236.Bertoldo, carte popularfi, 239.Biblioteca greacd, de Gazis, 230n.Biografia lui Bonaparte, 232, 246.Brutus, tragedie de Voltaire, 230n.

Calea spre fericire ..., de D. Darvaris, 205206.

Caractere morale, de Teofrast, 120, 205,206, 248.

Caton, drama de Metastasio, 247.Caldloria in China, de Milescu, 246.Cdlatoria lui Anacharsis, dc Barthélemy,

230n, 236.Caldtoria lui Cyrus, de Ramsay, 230n, 235,

237n.CcIlduza pentru facere de bine ..., de D. Dar-

varis, 205.Carticicd cuprinzatoare..., de I. Golescu, 254.Céphise et l'Amour de Montesquieu, 254.Chimie, manuale de :

Fourcroy, 176, 271.Lavoisier, 175, 176, 271.Thevard, 176, 271.

Comedii, deAr istof an, 123.Goldoni, 237n.

Considérations sur les causes ..., de Montes-quieu, 237.

Contemporaines (Les) ..., de Rétif de laBretonne, 249.

Crestomalia, de D. Darvaris, 206.El Criticón, de B. Gracián, 201, 202, 247.Critil Andronius, trad. dupa El Criticón,

202, 248.Criton, de Platon, 129.

www.dacoromanica.ro

Cronicd, de Chiparisa, 244.Cugeldrile, de la Rochefoucauld, 230n.Culegere de Infelepciune, de D. Darvaris,

206, 241, 242.Cyropedia, de Xenofon, 120.

1)

De civitate nwrum puerilium, de Erasin deRollerdam, 128.

Degli scherzi di Fantazia, de Fr. Loredano,244, 246.

Deosebile istorii morale ..., de Gr. Pleso-ianu, 243.

Dcscoperirea Americii, de Campe, 182n.Despre ascultare, de Plularh, 122.Despre cer, de Coridalcu, 156, 161.Despre curiozilate, de Plularh, 122.Despre econornie, de Xenofon, 206, 213.Despre originea romeinilor, de N. Rimni-

ceanu, 252.Despre suf let, de Coridaleu, 111, 162.De vita el moribus, de Platina, 255.Dialogurile, dc Focion, 231n.Dialogttrile morlilor, de Ludan, 62n, 123, 129.Didahii, de Antim Ivireanul, 2 14n.Dimitrie, dramA de Metastasio, 252.Discours de la mélhode, de Descartes, 147.Discours sur l'origine ..., de Rousseau, 167.Discursuri de

Cicero, 133, 136.Demostene, 123, 129, 133.Isocrate, 126, 127, 134, 205, 256.Quintilianus, 133.

Divanul ..., de Cantemir, 251.Drept natural, de Baumeister, 164.

E

Elogiul patriei, de Lucian, 129.Emile ou de l'éducation, de Rousseau, 18,

190.Enciclopedii, manuale de :

Comilas, 129, 231n.Ghenadie f i Lassanis, 130, 231n.Jacob, 129.Palma, 128, 129, 133n.Vardalahos, 130.

Eneida, de Virgiliu, 119.Engolpion de aur, de D. Darvaris, 206, 213.Entretiens sur la pluralité ..., de Fontenelle,

237, 249.Epistolograf ie, manuale sau epistole de

Coridaleu, 132, 133, 13 1n, 230n.Darvaris, D. 133.Falaris, 129.Golescu lordache, 254.Procopie, /32n.Simocatis Teof ilact, 35.

21 0. 868

Synesie, 129, 132, 231.Vlahos Gh., 133.

Erast, dramA de Gessner, 249.Erotocrit, 231n, 239, 216.Essai historigue ..., de Voltaire, 236.Essay on Man, de Pope, 249.Etiopice, de Heliodor, 215.

F

Fabule de Esop, 120, 127n.Faple f i zile, de Hesiod, 121.Filozof ie, manuale de

Baumeister, 16 1, 271.Graavesand, 118, 271.Musschenbrock, 103.Newton, 147, 157, 271.Soave, 230n, 232, 233.ll'olif, 103.

manualde deBlemidis, 155.Brisson, 158, 271.Cavalliolis, 137.Coridaleu, 139, 111, 155, 1..)6, 230n.Camas, 159, 230n.Darvaris, 159.Ducas, 159.Dungas, 161.Helmuth, 160n, 271.Mesiodax, 157, 271.Musschenbrock, 271.Newton, 271.Rigas Velestinlis, 157.Sith, 155.Theolochis, 119, 156.Vardalahos, 150, 195, 203.Veniamin din Lesbos, 160.Vlahos, 155.

Floarea darurilor, carie populara, 229.

Galatea, dramA de Florian, 248.Geograf je, manuale de

Buff ier, 144n.Constandas si Filippidis, 186.Coridaleu, 184.Delacroix, 186.Falcas, 185, 231n, 216.Filippidis, 230n.Gaspar, 186, 187, 231n, 232.Meletie al Atenei, 184.Mesiodax, 185.Notaras Dimitrie, 184.Notaras Hrisant, 181.Plolemeu, 184.Theotochis, 149, 185.

INDICE 321

www.dacoromanica.ro

Geometrie, manuale de :Blod, 173.Clairaut, 173.Lacaille, 171, 172n.Scott, 173.Tacquet, 101, 171.Theotochis, 171.Toaldo, 172n.Veniamin din Lesbos, 175.Wolf, f, 172, 173n, 240.

Gramaticd, manuale de :Apollonios, 116, 194.Catiforos, 118.Cigalas, 117, 118.Comitas, 118.Darvaris, 118, 230n.Ducas, 118.Gazis, 116, 117, 119, 194.Halcocondylis, 117n.Lascaris, 116, 194, 231n.Macris, 117, 118, 230n.Mavrocordat, 117n, 118.Moshopoulos M., 117, 118n.Parfulas, 232.Rimniceanu, 252.Singhelos M., 117, 118n.Tracy, 118.Vardalahos, 118.

Halima, carte populard, 231n, 239.llanto f i Polidor, de Barthélemy, 248.Hdrfi geograf ice, de

Cantacuzino, 183, 184, 187, 192, 251.Golescu, 187,Rigas Velestinlis, 187, 253.

Hecuba, tragedie de Sofocle, 31, 124.Hosrois, dramd de Metastasio, 217.Holii, drama de Kotzebue, 231n.Hristoitii, de

Daponte, 128n.Pann, 128n.Rimniceanu, 128, 253.V izantios, 127n, 128.

¡liada, de Homer, 119, 123.Imberie f i Margarona, 239.1ndrumare pentru cunopterea oamenilor

de Darvaris, 205, 248.Insemndrile cdldtoriei mete, de Golescu, 254.I nttia tnvdfdturd, 261.ntImpldrite lui Telemac, de Fénelon, 245.

Invdfdturd de multe ;Write, de Contos, 241.

Istorie, opere de :Anquetil, 180, 271.Bauer, 181.Bredow, 181, 232, 271.Cantacuzino Mihai, 181, 244, 251.Comnen Ipsilanti, 244.Constantin Gheorghe, 179, 230n.Cumas, 230n.Darvaris, 180.Domairon, 180, 231n, 242, 271.Eutropius, 179.Filippidis, 181, 231n.Fotino D., 181, 230n, 244.Fotino T., 181, 244, 251.Goldsmith, 182, 230n, 233, 271.Herodian, 124, 177, 178n.Herodot, 124, 177, 184.Minot, 180, 271.Papadopoulos, 181.Papa Eftimiu, 182, 232.Plutarh, 10, 121, 122, 177, 251, 256.Polienis, 181.Procopie din Cezarea, 178, 256.Robertson, 182, 230n, 271.Rollin, 178, 179, 228, 271.Sdulescu, 242.Schiller, 182.Tucidide, 124, 177, 184, 233.Tefonis, 179.Xenof on, 177, 184.

Lettres persanes, de Montesquieu, 254.Logicd, manuale de :

Antracitis, 146, 147.Baumeister, 146, 151, 164, 271.Blemidis, 145, 169n.Cavaliotis, 150.Condillac, 152, 201, 228, 230n, 231n, 241,

242, 258, 271.Coridaleu, 141, 145, 230n.Damaschin loan, 256.Ducas, 135.Duhamel, 148.Heineccius, 146, 151, 227, 271.Pachymeris, 145.Purchot, 148.Soave, 153, 165, 168, 195.Sugduris, 145, 146, 169n.Viahos, 131, 145.Vulgaris, 146, 147-150, 164.

Alagasin des enfants, de Leprince de Beau-mont, 230n, 236.

A22 INIVECE

www.dacoromanica.ro

Magazinul copiilor, de Ducas, 203.Manualul lui Epictet, 120, 121n, 177-178,

206.Matematicd, manuale de :

Asachi, 174.Baumeister, 271.Bézout, 174, 271.Brod, 271.Cumas, 230n.Euclid, 170.Francoeur, 175, 227, 271.Govdeicts, 231.Lacaille, 171, 172, 271.Lacroix, 175, 271.Mauduit, 173, 271.Metzburg, 271.Scott, 271.Segner, 101, 271.Tacquet, 171, 271.Theotochis, 171.Veniamin din Lesbos, 175.Wolff, 173, 174, 227.

Maxime de filozof i i retori, 126.Maxime de regi f i generali, 126.Memnon, de Voltaire, 236, 248.Memorabilele, de Xenofon, 120, 129.Metafizicd, manuale de :

Aristotel, 163.Baumeister, 103, 164, 271.Coridaleu, 141.Ducas, 135, 165.Genovese, 101, 163, 271.Psalidas, 165.Soave, 165, 168, 195.Veniamin din Lesbos, 165.Vulgctris, 163, 164.

Metamorfozele, de Ovidiu, 230n,Metricd, manuale de :

Gordios, 131.Hefestion, 117.Pop Zenobie, 131, 230n.Vlahos, 118, 131.

Milosirdia lui Tit, drama de Metastasio, 247.Mtnia lui Achile, dramA de Hristopoulos,

247.Morald i eticd, manuale de :

Aristotel, 166, 206.Baumeister, 164, 271.Ducas, 135, 167.Dungas, 167.Heineccius, 253.Muratori, 167, 195, 241, 242.Notara D., traducere din latinA, 166, 184.Soave, 153, 165, 168, 195.Vamvas, 230n, 243.Veniamin din Lesbos, 167.

N

Nacazul, de Ecaterina II, 246.

o

Oglinzile domnilor, vezi Pareneze.Omilii, de

Atanasie cel Mare, 129.Damaschin loan, 136.Grigorie din Nazianza, 129, 135, 136.Hrisostom loan, 129, 136.Vasilie cel Mare, 129.

Opticd, manualul lui Lacaille, 158, 271.Oreste, tragedie de Euripide, 124n.

Parenze, de :Agapet, 98, 126, 127, 166, 228, 251.Antim Ivireanul, 229.Basarab Neagoe, 228.Fochilidis, 119.Isocrate, 98, 125, 126, 129, 136, 166, 228,

243.Marlianus, 228, 244, 246.Matei al Mirelor, 228.Mavrocordat N., 229.Synesie, 98, 127, 129, 136, 166, 228.Theof ilact al Bulgariei, 98, 127, 166, 228.Vasilie Macedoneanul, 126n, 127, 228.

Paut i Virginia, de B. de Saint-Pierre,248, 254.

Pdstorifa din Alpi, de Marmontel, 231n, 236.Pedagogie, manuale de :

Callonas G., 200-202.Comitas St., 130.Darvaris D., 206.Grigore din Moldova, 204, 252.Mesiodas, I., 200.Plutarh, 122, 201.

Petru cel Mare, de Ant. Catiforos, 246.Pilde filozofe$ti ..., 243, 255.Plutos, comedie de Aristofan, 124.Poema istoricd, de Palamed, 244.Poema istoricd, de Stavrinos, 244.Poetica, manualul lui Coridaleu, 132.Povdfuitorul tinerimii, de Carcalechi Z., 232.Povestiri, de Marmontel, 230n.Precepte despre sdndlate, de Plutarh, 122.Prosodie, manual de Moshopoulos, 177.

Raggualio historie° traducere din italianA,176, 244, 255.

Recueill de faits ..., de Lemaire H., 242,254.

INDICE 323

www.dacoromanica.ro

324

ReLori, de N. Ducas, 230n.Reloricti, rnanuale de

Af tonios, 135.Aristotel, 135.Coridaleu, 132n, 134.Damodos, 135.Ducas, 135.Ilermogen, 135, 136.Mavrocordat Alex., 135.Meletie al Mend, 134.Vardalahos C., 119n, 136,Vlahos Gherasim, 131, 135.

Romania Troiei, 239.

S

Sentinfe, de Cato, 119, 120, 142.Sentinfe, de Hrysoloras, 119, 120, 142.Sermon de Papa N. Charisteski, de Voltaire,

236.Sindipa, carte populard, 239.Some thoughts ..., de Locke, 200, 235.Slarea rarit RomcInesti, pamflet de I. Golescu,

253.Suplica neamului grecesc, de Giovani del

Turco, 244.Scoala amanfilor delicafi, de Higas Veles-

tinlis, 249.

INDICE

Tabloul, lui Kevis din Teba, 206, 243.Teagen si Hariclea, 239.Temple (Le) de Gnide, de Montesquieu, 254.Tocsin (Le) des rois, de Voltaire, 236.Traduction du pa:77e de Jean Plokof, de Vol-

taire, 236.Tragedii, de Euripide $i Sofocle, 123, 124.Trigonometrie, manuale de

203, 232, 234. Scott, 174.Theotochis, 171.Toaldo, 172n.Veniamin din Lesbos, 175.Wolf f , 172.

Tripiedul Elenei, de Marmontel, 248.

U

Ucigasul tiranului, de Lucian, 129.

V

Veridica racolta de giornali di Buda...,traducere de Pilarinos I., 176, 255.

Versuri de aun, de Pitagora, 119, 120.Viafa lui Esop, carte populark 127n, 239.Visul stdruinfei, de I. Golescu, 254.Zadig, de Voltaire, 231n.

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL

Catre cititorIntroducere

Cap. I

CAUZELE PATRUNDERII LIMBII GRECESTI IN TARILE ROMANE 13 20

Ortodoxia si sefia patriarhului ecumenic, p. 13. Rolul de protectoi al domnilorromâni pentru sud-estul european, p. 14. Conditii economice, p. 16. Dedidereaslavonismului, i suprematia limbii i culturii grecesti In sud-estul euro-pean, p. 17. Incuscririle, p. 18. Regimul de semiautonomie al tdrilor romdne, p. 19.

Cap.

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI 21-95

ACADEMIA DOMNEASCA DIN BUCURESTI 21 68

Planul de Infiintare a une coli In 1629, si Colegia de la Tligoviste, p. 21.BrIncoveanu nu este fondatorul colii grecesti, p. 23. Nu exista scoald greacd In1675, p. 28. Scoala greacd a fost Infiintatá de Serban Cantacuzino, venirea luíKyminitis In Bucuresti In 1689, p. 29. Reorganizarea Academiei domnestiIn 1707, p. 34. Alte reorganizdri, p. 36. Reforma lui Alexandru Ipsilanti,p. 39. Reorganizarea lui Mihai Sutil In 1791, p. 45. Organizdrile Intre anii 1810sí 1821, p. 47. *coala lui Gheorghe Lazar, p. 64.

II

ACADEMIA DOMNEASCA DIN IASI 68 95

Colegiul de la Cotnari i cel de la Trei Ierarlii, p. 68. Fondarea Academiei iesenede Antioh Cantemir lnainte de 1707, p. 69. Organizarea efectuad de NicolaeMavrocordat In 1714, p. 70. Organizarea efectuatd de Gligore Ghica In 1728,

Pag.

5 6

7-11

www.dacoromanica.ro

326

t'ag.

p. 72. M5suri luate de Const. Mavrocordat In 1733-1735, 1741-1743 si1747-1748, p. 74. Circulara mitropolitului Nichifor din 1749, P. 75. indem-nurile lui Iacob I Putneanul, p. 76. Mdsurile luate de loan Teodor CallimachiIn 1759 si 1762, p. 76. Reforma lui Grigore Alex. Ghica din 1766, p. 77.Raportul mitropolitului Iacob Stamati din 1792, p. 80. Hrisovul lui Alex. Nloruzidin 1803, p. 82. Evolutia InvAtAmintului Academiei iesene In primele donadecenii ale sec. al XIX-lea, p. 83. Clasa lui Gheorghe Asachi i examenele datede elevii s5i, p. 85. InvritAmintul lancasterian, p. 87.

Cap. III

PERSONALUL DIDACTIC 9G-109

Cap. IV

CONTINUTUL INVATAMiNTULUI

SI MANUALELE FOLOSITE IN ACADEMII 110-193

Consideratiuni generale, p. 110.

LIMBA I LITERATURA GREACA

Studiul gramatical, p. 116. Literatura clasic5, p. 119. Opere parenetice, p. 124.Hristoitii, p. 128. Enciclopedii, p. 129. MetricA i poeticil, p. 131. Epistolo-grafie, p. 132. Retorick p. 133.

FILOZOFIA

Consideratiuni generale, P. 137.Logica. Manualele lui Coridaleu, Blemidis, Pachymeris, Gherasim Vlahos,Sugduris, Aletodie Antracitis, Evglienie Vulgaris, Baumeister, Heineccius,Condillac, Francesco Soave si Neofit Ducas, p. 145.Fizicu. Manualele lui Coridaleu, Blemidis, Gherasim Vlahos, Simeon MagisterSith, Nichifor Teotochis, Iosip Mesiodax, Pierre van Musschenbrock, RigasVelestinlis, Brisson si de Lacaille, Const. Vardalahos, Const. Cumas, DimitrieDarvaris, Neofit Ducas, Veniamin din Lesbos, Stefan Dungas, p. 153.Despre cer sau cosmografie. Manualul lui Coridaleu, p. 161.Psihologie. Manualul lui Coridaleu, p. 162.Melafizica. Manualele lui Coridalen, Antonio Genovese, Teodor Cavalliotis,Baumeister, Francesco Soave, Neofit nucas si Veniamin din Lesbos, p. 162.

www.dacoromanica.ro

Pas.

Morala. Manualul aristotelic despre Virtuti si vicii, Filozofia morará tradusd dinlimba latinä de Dimitrie Notara si manualele lui Muratori, Francesco Soave,Neofit Ducas, Stefan Dungas i Veniamin din Lesbos, p. 165.

STIINTELE POZITIVE

Astronomia. Alai mulle tratate anonime i manualele lui Iosip AlesiodaxLalande, p. 168.Malematica. Manualele lui Euclid, Glyzunios, Nichifor Theotochis (folosesleoperele lui Euclid, Newton, Leibniz, Wolff, Tacquet, Orlando, Deshalles), AndreaTacquet, Lacaille, Christian Wolff, Ogray, Lacroix, Francoeur, Mauduit, Bézout,Scott, Brod, Metzburg, Baumeister i Veniantin din Lesbos, p. 170.Chimia. Manualele lui Lavoisier, Fourcroix, Thevard, p. 175.

ISTORIA SI GEOGRAFIA

Alanualele de istorie universald ale lui Rollin, Gheorghe Constantin dinIanina, Neofit Ducas, Millot, Anquetil, Dotnairon, Dimitrie Darvaris, Bredow,Nicolae Polienis, p. 176. Istorii referitoare la tarde romäne, p. 181. Istorii spe-ciale, p. 182.Geograria. Geografiile lui PLoletneu, Coridaletl, Hrisant Notara, Aleletie al Atenei,Fateas, Theotochis, Alesiodax, Filippidis-Constandas, Gaspar, p. 182. Härtiatlase geografice de stolnicul Const. Cantacuzino, Rigas Velestinlis, AntimGazis, Iordache Golescu, Ecaterina Rasti, p. 187.

LIMBILE STRAINE

Latina, franceza, italiana, germana si rusa, p. 188.

DREPTUL SI MEDICINA

Dreplul p. 191.Medicina p. 192.

Cap. V

METODE EDUCATIV-PEDAGOGICE 194-206

Cap. VI

APARTENENTA SOCIAL-A A ELEVILOR 207 223

Elevii Academiilor proveneau din toate clasele i päturile sociale, p. 207Elevi ai Academiei bucurestene, p. 215. Elevi ai Academiei iesene, p. 221.

321

www.dacoromanica.ro

328

Redactor: IOANA TRINCA-BOJATehnoredactor: DUMITRU ION

Bar& de Upar 15.02.1971. Hl:lit seria I A. Fornica 16/70x100.de : 80 01m2. Coti de Upar 20.50. C. Z. Pentru biblioleci ?MIS378 (498.124 Buc.) .16 : 18.. C. Z. peniru biblioleci mici 378 (498.323losil) .17: 18.

Intreprinderea poligrafici Informatia, Bucureeti, Str. Brezolanunr. 23-25

Republica Socialisti Rominla

Pag.

Cap. VII

IMPORTANTA INVATAMiNTULUI ACADEMIILOR DOMNE5TIPENTRU SOCIETATEA ROMANA I SUD-ESTUL EUROPEAN 224 265

S-au studiat capodoperele clasicismului greco-roman, p. 223. Prin invdtdmintulAcademiilor s-a vehiculat In tdrile noastre gindirea fi1ozofic i sliintificil a seco-lului luminilor, p. 227. S-a dezvolLat o bogatd literaturd romana multilateraldprin traducen i din greceste, p. 238. S-a dezvoltat o Iileraturil In limba greacdscrisd de cärturari romani, p. 250. In Academiile domnesti a fost stimulataconstiinta nationald i s-au (tal indemnuri pentru folosirea limbii nationale, p. 256.Importanta inv4diniattlui din Academiile doinnesli pentru regiunca balcanied,p. 261.Concluzii 267 277Bibliografie 279-291Indice 293-324

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IN COLECT/A

BIBLIOTECA ISTORICAau mai apdrut :

VL. DICU I .ESCU.S. IANCOVICI.C. PANIELOPOLU.M. N. POPA:

comerciale ale Tdrii Ro-mdne0i cu Peninsula Balcanied

(1829-1859)

LUCEN PAVLESCU:

111qterzg ,si negof la romaniidin sudul Transilvaniei (sec.

XVIIXIX)

RADII POPA:

Tara Maramuresului in veaculal XIV-lea

GUEOILGHE MATEI:

Dezarmarea in contextul p roble-melor internafionale si atitudinea

Roma niei (1919-1934)

SERBAN PAPACOSTEA:

Oltenia sub stdpinirea austriacd,( 1718 1739)

Lei 23

61

EDITURA ACAD

Lt4701

Emig' REPUBLICII SQCIALISTE ROMANIA

WI); e tts),W:4E,

X.1-?.--411t=ikts.421,. 57'

Relafiile

www.dacoromanica.ro