Anghel AndreescuDon Bordo;

Actiunileseparatistecare vizeazil

Romflnia

I

tfreditura rao

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiANDREESCU,ANGHEL

Acfiunile separatiste care vizeazi RomAnia / Anghel Andreescu,Dan Bardag. - Bucureqti : Editura RAO, 2016

ISBN 978-606-77 6-107 -8

I. Bardag, Dan

323.173(498)

Lucrare publicatd sub egiilaAcademiei Oamenilor ile $tiinfddin Romhnia

EdituraRAOStr. Birgiului nr. 9-l l, Bucuregti, Rom6.nia

www.raobooks,com

www.rao.ro

Anghel Andreescu; Dan Bardag

Acliunile separatiste care vizeazd Romhnia

@ Editura RAO,2016Toate drepturile rezervate

2016

ISBN 978-505-77 6-107 -8

CUPRINS

Introducere/ 7

I . Secesiunea, autodeterminarea nalionalA, autonomia - procesede aparifie a noi state in Europa Cenhali gi de Est/ 15

1.1. Secesiunea/ 15

1.2. Autodeterminxea/ 241.3. Autonomia/ 26

2. Solutii europene. Solutii romane$ti privind autonomia, auto-guvernarea gi autodeterminarea nafiunilor/ 53

3. Drepturile persoanelor apa4inend minoritilii maghiare dinRomdnia/ 62

4. Revizionismul maghiar dupi 1989/ 82

5. Prevenirea qi combaterea actiunilor sepaxatiste violente/ 1045.1. Posibile scenarii pentru Rom6nia/ 105

5.2. Modalititi de cofltracararel 107

5.3. Scopurile qi forfele angajate in acliunile separatiste/ 1085.4. Situa(ii favorizante externe gi interne/ 117

5.5. Etapele probabile ale acfiunilor separatiste violente/ 1185.6. Dezorganizarca conducerii/ 124

5.7. Riposta lmpotriva ac{iunilor separatiste violentel 126

incheiere/ 128

Anexanr. 1. Ucrainal 132Anexa nr.2.Franla qi Corsica/ 133

Anexa nr. 3. Spania gi lara Bascilor/ 134Anexa nr. 4.Italial 135

Anexa nr. 5. Belgia/ 136

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

Anexa nr.

6. Declarafia Uniunii Democrate Maghiare dinRomdnia privind problema nalionald/ 137

7. Gruparea de pe pim0ntul secuiesc a societltiicivile maghiare din Transilvania/ 138

8. Gruparea pentru societatea civild pe p6mdntul

secuiesc/ 140

9. Un proiect de ,,autoguvernare culturale" a secuilor

din 1931. Abera{ia qi nocivitatea unei utopii/ 141

10. Cazul Cseresznyes PaV 150

11. Raportul comisiei parlamentarel 152

12. Raportul comisiei parlamentarel 159

13. Argumente impotriva autonomiei teritoriale pe

criterii etnice a aqa-zisului ,,Jinut Secuiesc'7 168

14. Populafia stabili dupd etnie-jude{e(anul}0l2)l 172

INTRODUCERE

Dup[ cel de-al Doilea Rlzboi Mondial, problema unitS{iicontinentului european a devenit o prioritate, conturdndu-sein acest sens doud tendinJe in Europa, cea de integrare care

domin[ Vestul gi cea de sqcesiune, caracteistic[ EuropeiCentrale gi de Est.

Aldturi de rlzboaiele civile, rdzboaiele de secesiune, de tipiugoslav sau ucrainean, constituie o realitate a fenomenuluimilitar contemporan de la sfhrqitul secolului al XX-lea gi

inceputul secolului al XXI-lea.Cauzele rlzboaielor de acest tip sunt multiple qi in mare

m6sur6 vor fi analizale in paginile ce urmeaz6, insd astfel de

conflicte se opun de regull tendinfelor integrafioniste care se

manifestl la nivel continental sau regional.

Istoria a consemnat faptul c[ imperiile create artificial,cum este cazul statelor federative care au rezultat ?n urmatratatelor de pace, s-au scindat in state independente.

Factorul etnico-religios a jucat gi incd mai joacl un ro1

important in formarea gi manifestarea ideilor secesioniste.

Criza comunicdrii qi intoleranla interetnic6 iqi au propriiledetermin[ri istorice.

8 ANGHELANDREESCU.DANBARDA$

Rlzboiul Rece a blocat aspiratiile nafionale, in timp ce

regimurile dictatoriale din zond. au procedat la o deformare

ideologic5 a identitdfilor na(ionale gi etnice.

Actualul val al nafionalismului incepe s[-qi manifeste forfadistructivd in vestul qi estul continentului nostru, condilie incare problema minoritdtilor a dobdndit o importantd capitald,de rczolvarea cdreia depinde stabilitatea gi securitatea inspafiul european gi nu numai.

,,Secolul XXI va fi marcat de o serie de confruntdri intreputeri care vor incerca s5 creeze coalifii prin care sd contro-leze comportamentul american, in timp ce SUA vor inifia oserie de ac(iuni militare pentru a stopa aceste ini{iative...

Secolul XXI va avea mai multe rdzboaie dec6t secolul XXdar mai puline catastrofe, iar rdztoiul americano-islamic este

pe sffirgite, insd se <intrevede urm[torul conflict la orizont,cel cu Rusio>."1

Friedman aprecia in urm[ cu cinci ani cd Rusia iqi va

reorganiza vechea sferd de influenf[, dar va da peste statele

baltice, Polonia ceea ce inseamn[, o provocare pentru SUA,deci o noul dimensiune a R6zboiului Rece.

Acelagi autor aprecia cd un alt adversar al SUAva fi China,

care prin dinamismul sdu, va ajunge tot mai sus. Desigur, nuse estima ci acest stat va avea la sf6rqitul anului 2014, celmai mare PIB din lume, peste 17 trilioane de dolari, intrecindpentru prima dat[ SUA. Este vorba despre un salt uriaq, flcutde China in numai gapte ani.

Se apreciaz6 cd era americand a inceput in decembrie

1991, prin pr[bugirea URSS-ului, iar SUAau devenit singura

lGeorge Friedman, Urmdtorii 100 de ani. Previziuni pentnt secolul XX, Ed. Litera,Bucuregti,20O9,p. 15

ACTIUNILESEPARATISTECAREVIZEAZAROIT'TANIE 9

putere mondial6, propunAndu-gi pentru secolul XXIz, atin-gerea a cinci scopuri geopolitice care vor domina strategia

militar5: dominarea totalE aAmericii de Nord prin intermediul

armatei, eliminarea oricdror ameninfdri venite din emisfera

esticS, exercitarea controlului total al c6ilor maritime de acces

spre SUA gi flota sa, domina(ia completi a oceanelor lumii,impiedicarea oriclrei confruntIri maritime cu un alt stat.

,,SUA sunt atit de puternice, inc6t este imposibil pentru

restul lumii s6le controleze actiunile."3

Dupd prdbugirea URSS, la sfdrqitul secolului XX, marileputeri s-au stabilit in zon[ pentru a se folosi de bog6fiileRusiei, creind o eri a haosului gi a sdrdciei.

Frontiera ruso-european[ a devenit una dintre faliile cu

cele mai mari probleme, aga cum preciza Friedman, dar gi

politologul rus Dughin, ideologul partidului lui Putin, ,,Rusiaunit6".

Lista scenariilor violente este completat5 de Zbigniew

Brzezinskia care aprecia ci vor avea loc r5zboaie disfug5toare,

dar gi regionale importante purtate cu anne de distugere in mas6.

George Friedman amintea de ,,Temerea Americii, nu de

China sau de A1 Qaeda, ci de o posibilS cimentare a relalieidintre Germania qi Rusia. Aceasta poate gubrezi nu doar

proiectul euroatlantic, dar gi statutul de lider mondial al SUA,

deci un semnal de alarm[ c6tre liderii americani gi europeni

orbifi de mirajul pacificator al proiectului UE gi iluzia garun-

fiilor de securitate oferite de un NATO lipsit de substanf6'os.

z ldem, pct. 7, p. 473 ldem, pct. l, p. 48a Zbigniew Brzezinski, Marea dilemd. A domina sau a conduce, Ed. Scripta,

Bucureqti, 2005, p.35 George Friedman, finuturi de frontierd, Editura RAO, Bucuregti,2013, p. l0

10 ANGHELANDREESCU.DANBARDA$

Interesantl este aprecierea cuprivire la Romdnia gi Polonia,care igi pdstreazd,,soarta istoric5, de a nu fi nici stdp6nulpropriei sorfi, nici c6pitanul propriului suflet"6.

,,{Jn lucru pe care il invefi in Europa de Est este acela c[nu alegi tu cum sE tr[iegti. Adesea aleg al{ii pentru tine. inrealitate Romdnia nu a avut niciodatl in istorie un cuvdnt maimare de spus ca astdzi, cdnd poate contribui activ la luareadeciziei in cele dou6 structuri."7

in schimb, Rusia va cluta sI revin[ la ceea ce a fost odini-oard, adicd la vechile frontiere ale URSS gi ale Rusiei (aristegi asta pentru c[ ea este mult mai puternic[ dec6t era cu ani inurm58, iar Putin a aqezat-o pe o pant[ ascendent[.

Chiar dacd a pierdut cinci milioane de krn, $i mai mult dejumdtate din popula{ia fostei URSS de aproape 300 milioanede locuitori, ajungdnd in prezent la l4I milioane de locuitori,aceasta r[m6ne cea mai intinsd ]ar6 din lume, cu cele maimari bogdfii qi a doua mare putere nucleard.

De asemenea, celelalte misuri luate de noua conducere a

f[rii au stopat tendin{a de secesiune a federafiei, incercdndu-seo revenire prin instrumente noi de expansiune: strEindtateaapropiatd (Crimeea deja ocupat[ qi o parte din Ucraina);Comunitatea Economicl EuroasiaticE, formatl din $ase repu-blici; Organizalia Tratatului de Securitate Colectivl format[din gapte republici; refelele de oleoducte qi gazoducte.

Ideologul partidului ,,Rusia Unite", Aleksandr G. Dughinaprecia c5: ,,Rusia actualE nu reprezint[ statul rus integral.

6 ldem, pct. 5, p.l17 ldem, pct.5, p. 1lI ldem, pct. 8, p. 2l

ACTIUNILE SEPAMTISTE CAREYTZEAZA ROMANTA I1

Ea este o formul[ de tranzilie, un proces amplu politic,geopolitic, dinamic gi global"e.

,,Rusia este de neconceput fbr[ imperiu."ro

,,statutul de putere regional6 impus Rusiei de cltreOccident este sinonim cu sinuciderea pentru poporul rus.o'lr

,,Cdtre un nou Imperiu Euroasiatic"lz, aprecia Dughin qi

,,Reimp[rfirea 1umii"13, precum qi ,,Crearea axei Berlin-Moscova pentru zdddrnicir ea or ganizdrii cordonului sanitar

qi al luptei impotriva rugilor"la.

Acelaqi politician suslinea c[ ar febui sE fac6 parte din acest

cordon sanitar: statele baltice; Polonia; Bielorusia, Ucraina,

Ungaria; Cehia; Rom6nia qi Slovacia. De asemenea, mai

sus{inea cE ,,Ucraina de Est este predominant rus6; Crimeea

trebuie sd treacd sub controlul Rusiei (lucru dejarealizat),iarexistenfa actuald a Ucrainei reprezintd o lovituri monstruoas[

la adresa ,,Rusiei, cea mai serioas[ problem6 ce std in fafd

Moscoveio'15.

Aqadar existen{a mai departe a Ucrainei unitare este

imposibild qi acest teritoriu trebuie implrfit in zone cores-

punzbtoare realitdJii (vezi Anexa nr. 1), respectiv in:a) Ucraina de Est (Nipru-MareaAzov);b) Crimeea (imposibil de lssatUcrainei gi aqa s-a qi int6mplat);

c) Centrul Ucrainei;d) Ucraina de Vest.

'q Aleksandr Dughin, Bazele Geopoliticii. vol,I, Ed. EuroasiaticL,20ll, p. l7to ldem, pct. 9, p. I28tl ldem,pct.9,p. 132t2 ldern,pct.9,p. l4lt3 ldem, pct.9, p. 143ta ldem,pct.9,p. 149ts ldem,pct.9,p.253

12 ANGHELANDREESCU.DANBARDA$

Autoru116 concluzioneazd cd,,integrarea Rom6niei qi

Moldovei este iminentl conform intereselor Moscovei sunoua ordine euroasiatic6'0.

Retrospectiv, tot a$a au procedatRibbentrop, precum qi conferin{elecelui de-al Doilea R6zboi Mondial.

Molotov prin pactulaliafilor de la sf6rqitu

Ca o confirmare a ideii, H. KissingertT aprecia c[ Stalindefinit cerinfele p[cii in felul in care oamenii de stat rugifEcut-o de secole - drept cea mai lati centuri de sigurantEjur-imprejurul vastelor frontiere ale URSS.

George Friedman vede un element de stabilitate intivarea ideii de intermarium, o alianlI strategic[ formatd diPolonia, Slovacia, Ungaria, Romdnia gi Bulgaria"rs.

in concluzie, apreciem cd Rusia va definitiva:Crimeei indiferent de costuri, dar qi a Transnistriei, vapolitica externd conform evolu(iei din Ucraina influen{atdetnicii ruqi din estul qi sud-estul regiunii, sanc{iunile econo-mice gi de alt6 naturl ale UE vor fi graduale gi moderate.

felul suprem al Rusiei este,,transformareain imperiu, insuperputere care sd participe la schimbarea finald a lumii..re.

Agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei, dar qi amestecuin Siria, pare sE fi modificat fundamental viziunea statelormembre NATO, cu privire la integritatea teritorial[, liqi pacea in Europa, qi sE fi determinat provoclrile din OrientulMijlociu, agresivitatea statului islamic, haosul din nordulAfricii, migra{ia din Orientul Mijlociu qi nordul Africii.

t6 ldem,pct.9,p.25417 H. Kissinger, Diplomalie, Ed. All, Bucureqti, 2013, p. 350tB ldem,pct. 5, p. 350te Aleksan& D.ughin, A patra putere politicd. R.usia Si ideile politice ale secoluluiXf,I, Chiqiniu, 2014, p. 225

ACTTUNILE SErARATISTE cARE vIzEAzA rolaANn B

in acest context geopolitic complicat, renumitul politiciangerman Hardy F. Schloer aprecia in aprilie c5, ,,Rusia vaincerca sd anexeze o parte din Republica Moldova, sudulUcrainei, Odessa gi inheaga zond de la gurile Dun6rii,iar aderarea f[rilor din Europa de Est la UE a fost o mare

greqealE, aceste state din regiune trebuind sI se concentrezepe producfia alimentard, adevdrata valoare a regiunii"2o.

Romdnia trebuie s[-qi stabileascd propria pozilie fa[d de

criza din Ucraina gi sd discute separat cu Rusia,,pentru c[ ea

se afld la grani[a unei probleme adevdrate qi nu Germania".in acest context geopolitic complex se analizeazd,naliona-

lismul post-Trianon, specific maghiarilor, controversata lege a

maghiarilor de pretutindeni, declarafiile ministrului de extemeal Ungariei dupd vizita de la Moscova, parteneriatul Moscova -Budapesta, dar gi lecJiile oferite de premierul maghiar laUniversitatea de Var[ de la B5ile Tugnad din Romdnia.

in concluzie, apreciem cI diversitatea qi necesitatea dialo-gului in actualele contexte geopolitice trebuie valorificatep6nd nu va fi prea tdrziu.

Nu intdmpl5tor, Stelian Popescu, directorul ziarului,,Uni-versul", ardtain 193421 c[: ,,Spiritul larg in care erau conceputetratatele de pace n-a fost in{eles de asupritorii de ieri care au

dezlInfuit in toatl lumea o agitalie nemaivdzutd bazatl pe

fals qi intervenfiuni, sper0nd c5 dintr-un cataclism vor recflq-

tiga ceea ce stlpdniser[ prin incilcarea opiniei publice indus[cu desdv6rqire in eroare, va trece timp qi muncd indelungat[pentru ca sE putem lumina".

m Hardy F. Schloer, director general executiv, fondatorul grupului de consultanlSSchloer Consulting Groop, 14.04.20 I 5, Germania)l Stelian Popescu, directonrl ziarului ,,Universul" . Romdnia Si revizionismul maghiar,inhoducere, 1934