Stiri 06 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 06.11.2019

1 EUR 4.7626

1 USD 4.2949

Adrian Oros a preluat oficial mandatul de ministru al Agriculturii In nov. 6, 2019  

Adrian Oros a preluat oficial, mandatul de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la sediul MADR. Evenimentul a avut loc la o zi după preluarea mandatului de la fostul ministru Petre Daea, în spatele ușilor închise, presa neavând acces la discuţiile celor doi oficiali.

La eveniment a participat și noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, însă nu și fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

1

Premierul a vorbit despre starea actuală a sectorului agricol românesc, dar și despre direcțiile pe care le propune noul Guvern în acest domeniu. Astfel, Orban a precizat că procentul din PIB reprezentat de acest sector este de 4,8%, mult prea puțin, ținând cont de faptul că România este una din țările cu cel mai mare potențial agricol.

Întrebat despre soarta ANSVSA, instituție aflată direct în subordinea sa, Orban a precizat că se impune o schimbare a conducerii. “Șeful ANSVSA are zilele numărate. Derulăm o procedură pentru a găsi un candidat serios, care să poată prelua atribuțiile din fruntea instituției.” Mai mult, Orban a avut cuvinte grele de spus cu privire la modul în care fostul Guvern a gestionat situația pestei porcine africane, spunând că aceasta a fost tratată “în mod criminal”.

Adrian Oros a reiterat punctul său de vedere cu programele de sprijin aflate în desfășurare. Potrivit acestuia, toate programele care sunt în derulare în prezent, vor fi continuate și în mandatul său, iar acolo unde acestea nu sunt productive, vor fi înlocuite cu alternative mai bune.

Emil Dumitru, primul secretar de stat confirmat la Ministerul Agriculturii. Restul numelor, în această săptămână, agrointeligenta.ro 6 noiembrie 2019

Emil Dumitru este primul secretar de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în echipa ministrului Adrian Oros.

Informația vine chiar de la noul șef de la MADR care a mai spus că restul secretarilor de stat vor fi anunțați până la finele acestei săptămâni. ”Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul lor (al secretarilor de stat – n.r.) nu pot încă să îl confirm.

Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru. Încă nu ne-am decis. Suntem încă în evaluare”, a spus ministrul Agriculturii Adrian Oros, întrebat despre viitoarea sa echipă de secretari de stat. Întrebat și dacă va păstra

2

pe cineva din echipa de secretari de stat care a lucrat cu Petre Daea, ministrul Oros a evitat un răspuns clar: ”Nu știm. Evaluăm și decidem în această săptămână”.

De asemenea, Adrian Oros nu a dezvăluit nici dacă în viitoarea sa echipă de la MADR se vor regăsi secretari de stat susținuți de formațiunile politice care au votat în Parlamentul României pentru învestirea Cabinetului Ludovic Orban. Emil Dumitru conduce o fermă de familie în Chiselet, județul Călărași, și în ultimii ani a fost președinte al Federației Naționale PRO AGRO, funcție la care a renunțat în iunie, când s-a ales un nou lider al organizației de fermieri. Vă reamintim că luni, 4 noiembrie, premierul Ludovic Orban și miniștrii săi au primit votul de încredere al Parlamentului. În aceeași seară, primul-ministru și echipa sa au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar de ieri, marți – 5 noiembrie, noii miniștri și-au preluat atribuțiile.

La Ministerul Agriculturii, portofoliul a fost preluat de către deputatul PNL Nechita-Adrian Oros, medic veterinar de profesie și fost vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Emil Dumitru, fost preşedinte ProAgro, va fi secretar de stat la Ministerul Agriculturii Financial Intelligence,   6 noiembrie 2019, 10:21   

 Într-un interviu acordat acum câteva luni,  Emil Dumitru, producător agricol și fostul președinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro, spunea: "Practic, consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local.  (Sursa Foto -Federaţia Naţională PRO AGRO)

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, astăzi, că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar deocamdată nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

3

„Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână (…) Probabil în două zile”, a precizat Oros.

Potrivit site-ului MADR, instituţia a funcţionat în mandatul lui Petre Daea cu patru secretari de stat, respectiv Daniel Botănoiu, Maricel Floricel Dima, Claudiu Sorin Roşu Mareş şi Alexandru Valentin Ţachianu. Singurul care a fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, este Maricel Dima.

APIA si SUBVENTII

PRIMA SEMNĂTURĂ A MINISTRULUI OROS: DEBLOCAREA SUMELOR pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA!Agroinfo  06 noiembrie 2019 -

OFICIAL! Primul lucru pe care l-a făcut noul ministru al Agriculturii, imediat ce a preluat conducerea ministerului, a fost deblocarea unei sume mari pentru plata subvențiilor APIA, aferente anului de cerere 2019.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) se află în plină desfășurare a campaniei de plată în avans a subvențiilor agricole datorate fermierilor români pentru acest an. Conducerea APIA a anunțat astăzi, 6 noiembrie 2019, că în conturile bancare ale fermierilor a fost transferată suma de 1,041 miliarde de euro.

Primul lucru pe care l-a făcut noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a fost deblocarea unei sume mari care să asigure continuarea plăților pentru agricultori.

Precizăm că în data de 05.11.2019, domnul Nechita - Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a semnat deschideri bugetare în sumă de 2.207.228.709 lei, pentru asigurarea continuităţii plăților către fermieri și pentru a reduce timpul de așteptare din momentul autorizării la plată și până în momentul încasării sumelor cuvenite, a transmis conducerea APIA pentru AGROINFO.

APIA le achită fermierilor un avans de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală.

4

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

INTEGRAL LISTA AICI: LISTA CU SUBVENȚIILE APIA LA PLATĂ! CUANTUM pentru FIECARE SUBVENȚIE!

MINISTRUL OROS A DEBLOCAT BANII pentru SUBVENȚII! AVANSUL APIA, MAI REPEDE ÎN CONTURI! agrointeligenta.ro6 noiembrie 2019 15:12

Ministrul Agriculturii Nechita-Adrian Oros a semnat ca fermierii să își primească subvențiile în conturi mai repede. Noul șef de la MADR a autorizat o alocare bugetară de peste 2 miliarde de lei ce va fi direcționată către plata sumelor așteptate de fermieri.

”În data de 05.11.2019, domnul Nechita – Adrian OROS, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a semnat deschideri bugetare în sumă de 2.207.228.709 lei, pentru asigurarea continuităţii plăților către fermieri și pentru a reduce timpul de așteptare din momentul autorizării la plată și până în momentul încasării sumelor cuvenite”, se arată într-un comunicat APIA. În perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie – 6 noiembrie 2019 este de 1,041 miliarde euro, din care: Pentru Campania 2019 – suma de 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național (BN), pentru un număr

5

de 640.858 fermieri. Măsuri de piață în sumă de 11,49 milioane euro.

ULTIMA ORĂ DE LA APIA: SUMA TRANSFERATĂ ASTĂZI ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo  06 noiembrie 2019 - OFICIAL APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie  – 6 noiembrie 2019 este de 1,041 miliarde euro.

⦁ Pentru Campania 2019 - suma de 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național (BN), pentru un număr de 640.858 fermieri.⦁ Măsuri de piață în sumă de 11,49 milioane euro.

Precizăm că în data de 05.11.2019, domnul Nechita - Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a semnat deschideri bugetare în sumă de 2.207.228.709 lei, pentru asigurarea continuităţii plăților către fermieri și pentru a reduce timpul de așteptare din momentul autorizării la plată și până în momentul încasării sumelor cuvenite.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019.

Cuantumurile per hectar al plăților directe pentru anul de cerere 2019 au fost stabilite prin HG nr. 724/2019:

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS  102,6082 euro/haSchema de plată redistributivă  primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000  al doilea interval: peste 5  și până la 30 ha inclusiv) - 48,7127 euro/haSchema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)  59,3201 euro/haSchema de plată pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/haSprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine 17,7173 euro/cap de animal

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

6

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

PLĂȚI APIA 2019! FERMIERII CARE AU AVANSUL ÎN CONTURI! Ramona Dascălu6 noiembrie 2019

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie  – 6 noiembrie 2019 este de 1,041 miliarde euro.

Din această sumă totală de 1,041 miliarde euro, pentru Campania 2019 a fost alocată suma de 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național (BN), pentru un număr de 858 fermieri, iar pentru măsuri de piață suma de 11,49 milioane euro. În perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019.

Cuantumurile per hectar al plăților directe pentru anul de cerere 2019 au fost stabilite prin HG nr. 724/2019 și se regăsesc în tabelul alăturat:

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: – 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de

7

30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); – 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Ministrul ADRIAN OROS: ”De la 1 DECEMBRIE vom începe PLATA FINALĂ LA APIA!” agrointeligenta.ro 6 noiembrie 2019

Ministrul Agriculturii Adrian Oros vine cu vești pentru fermierii care așteaptă subvențiile APIA. În cadrul primei sale întâlniri cu presa, Oros a reamintim că a luat deja prima măsură pentru a asigura continuitatea acvitității de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

”De la 1 decembrie vom începe plata finală”, a anunțat noul ministru despre plățile la APIA, arătând că imediat după instalare a cerut echipei de la MADR să îi pună la dispoziție o situație cu plățile efectuate către fermieri. Mai mult, ieri-seară, Adrian Oros a semnat deschideri bugetare în sumă de 2.207.228.709 lei, pentru asigurarea continuităţii plăților către fermieri și pentru a reduce timpul de așteptare din momentul autorizării la plată și până în momentul încasării sumelor cuvenite.

În perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019.

OIERII, CU SUBVENŢIILE ÎN CONTURI! SUMELE VIRATE ÎN CONTURI LA NIVEL NAŢIONAL! agrointeligenta.ro6 noiembrie 2019 Subvenţia oierilor, virată în conturi! Crescătorii de animale, mai exact crescătorii de ovine, au primit banii pentru ajutorul de stat! Oierii sunt cei care au încasat sumele prevăzute în schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii” anul acesta.

Ajutorul de minimis în cuantum de 2 lei pentru fiecare kilogram vândut cu acte  a ajuns în conturile oierilor. ”În total, 20 de oieri din Iași au primit banii pentru

8

lâna comercializată, aproape 35.000 de lei. Aceștia au vândut 18.216 kilograme de lână către centrele de comercializare a lânii din zona Moldovei. Pentru fiecare kilogram de lână vândută, ciobanii au primit 2 lei”, notează www.bzi.ro. Oierii au avut timp până la 21 octombrie, perioadă prelungită inițial de Guvern de la 30 septembrie, să valorifice lâna.

Depunerea documentelor justificative pentru obținerea sprijinului financiar s-a putut realiza până la data de 1 noiembrie. Pe lângă aceste sume în această perioadă oierii care au depus cereri unice mai primesc și avansul din Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) care a fost stabilit la 17,71 de euro pe cap de animal. Oierii primesc 70 la sută din această sumă astfel că în conturi ajung 12, 4021 de euro pe cap de animal. Plățile se fac în lei la cursul de 4,7496 de lei pentru un euro astfel că în conturi oierii primesc 84,15 de lei pe cap de animal pentru SCZ.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră care este cuantumul pentru SCZ în acest an: ȘEFUL APIA ANUNȚĂ: SUBVENȚIA MARE LA OVINE – 17,71 EURO/CAP DE ANIMAL!

În plus, oierii care dețin și terenuri primesc  prima tranșă din subvențiile pe 2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va plăti 70 la sută din următoarele scheme pe suprafață finanțate din bugetul FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă): Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha; Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha; Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha; Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha.

Se va redimensiona aparatul central al Ministerului Agriculturii. Dispar Direcțiile Agricole?

Pe lângă formarea Camerelor agricole județene care să înlocuiască instituția Direcțiilor Agricole Județene, respectiv schimbarea șefilor de agenții, o altă „decizie fundamentală” a ministrului propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi

9

Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, este și redimensionarea aparatului central al MADR.

În plus, Oros vrea să auditeze nou înființata Casă de Comerţ Unirea.

„Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum, sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Cameră agricolă care să preia încet-încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (...) La nivel central, sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii. Vom face audit peste tot, inclusiv la Casa de Comerţ Unirea, şi doar în urma unui audit vom putea lua nişte decizii fundamentate, pentru că, altfel, declaraţii aşa războinice, nu”, a precizat parlamentarul PNL, la finalul dezbaterilor din Comisiile de specialitate.

Pe subiectul păstrării sau al înlăturării actualilor şefi ai agenţiilor de plăţi şi de îmbunătăţiri funciare (APIA, AFIR şi ANIF), Oros a mărturisit că nu se poate exprima deocamdată, în condițiile în care nu știe ce perfomanţe au aceștia.

„La APIA pare a fi o activitate performantă, pentru că plăţile au fost făcute la timp (...), activitatea la APIA este relativ mulţumitoare, cel puţin aşa îmi spun fermierii cu care am luat eu contact. La AFIR merg mai greu lucrurile, gradul de absorbţie nu este cel aşteptat. La ANIF, am pus foarte multe întrebări la MADR şi ministrului, dar nu am primit răspuns pentru această zonă. Am primit doar de la ADS. M-a interesat dacă tot Guvernul PSD sprijină tânărul fermier, câte hectare concesionate sau arendate de ADS au fost către tinerii fermieri şi am primit un răspuns: zero hectare. Toate cele peste 200 000 de hectare sunt date altor fermieri care nu au legătură cu tânărul fermier. Mai mult, nu au reuşit să cadastreze decât o treime din suprafaţa deţinută, undeva la 111 000 de hectare”, a adăugat ministeriabilul.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii au validat nominalizarea lui Oros pentru portofoliul Agriculturii cu 17 voturi pentru, 7 împotrivă şi nicio abţinere.

Comisiile de specialitate sunt formate din 35 de parlamentari, 24 deputaţi şi 11 senatori.

10

Cantitativ, suntem pe plus la exporturile către țările terțe și la schimburile intracomunitare  Revista Fermierului Marți, 29 Octombrie

2019 Chiar dacă suntem pe plus cu 22 de milioane de tone de produse agroalimentare în ultimii doi ani și jumătate la capitolul balanță comercială față de țările terțe, respectiv față de cele din blocul comunitar (UE28) și cu două miliarde de euro doar față de țările terțe, suntem pe minus cu șase miliarde de euro la capitolul schimburi comerciale cu statele UE.

Potrivit spuselor secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la un eveniment pe teme agricole, suntem în continuare exportatori de materie primă de origine agricolă.

„În doi ani şi şapte luni au fost importate, în total, 22 de milioane de tone de produse agroalimentare din UE şi state terţe şi au fost exportate 44 de milioane de tone. În această balanţă constatăm că importurile din statele terţe sunt valoric la 3,5 miliarde de euro, iar exporturile la 5,5 miliarde de euro. În situaţia statelor membre UE, am importat de 16 miliarde de euro şi am exportat, cu ghilimele de rigoare, pentru ca sunt schimburi comerciale, de 10 miliarde de euro, iar această diferenţă vine tocmai din acest schimb de produse cu valoarea adăugată mare. Sigur că eu nu sunt de acord să nu mai consumăm croissante, dar România produce astăzi de o calitate extraordinară şi are calitate la orice produs, de la miere, unde suntem pe primul loc, la porumb şi floarea-soarelui. De aceea, avem nevoie de măsuri pentru menţinerea investiţiilor şi mai ales a procesării în zonele rurale. Sunt investiţii care trebuie făcute în perioada următoare”, a mărturisit oficialul guvernamental, marți, 29 octombrie 2019.

El a adăugat că țara noastră trebuie să susțină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sectorul procesării, astfel încât România să nu continue să fie exportatoare de subvenție.

„Dacă nu vom crea produse cu valoare adăugată mare şi vom fi exportatori neţi de materii prime, vom exporta în continuare subvenţii şi munca fermierilor din România. (...) De asemenea, Europa trebuie să îşi aleagă foarte bine ţintele, pentru că din acel exportator net de produse agroalimentare s-ar putea să pice în acea latură, nu numai că nu îşi asigură produsele de calitate, dar s-ar putea să fie dependentă de importuri”, a mai spus Daniel Botănoiu.

11

Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, s-a regăsit printre invitații la „ZF Agribusiness'19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?", eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Mare ANCHETĂ DNA! Cu subvențiile la control!  Redacția Joi, 31 Octombrie 2019

Cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții, anunță presa de intelligence.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este, în prezent, în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară, în 2018, trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

12

AFIR si FINANTARI

Cât costă să înfiinţezi o plantaţie cu aluni pe un hectar? „Înfiinţarea unei plantaţii de un hectar cu aluni, cu sistem de irigaţii şi împrejmuire, se ridică la 11.500 euro.“ Florentina Niţu astăzi, 19:15 

Înfiinţarea unei plantaţii cu aluni pe o suprafaţă de un hectar costă în medie 11.500 euro, însă această cultură este una dintre cele mai rentabile afaceri agricole, deoarece plantele intră pe rod după doi sau trei ani, iar veniturile generate sunt substanţiale, preţul unui kilogram de alune fiind între 3 şi 8 euro.

„Înfiinţarea unei plantaţii de un hectar cu aluni, cu sistem de irigaţii şi împrejmuire, se ridică la 11.500 euro. Noi (firma de consultanţă Deltis – n.red.) avem 12 proiecte finanţate prin fonduri europene pentru plantaţii de aluni. Fiecare proiect este unic şi constă în investiţii de la 50% fonduri proprii şi 50% finanţare UE până la 30% fonduri proprii şi 70% finanţare UE. Finantarea UE poate ajunge şi până la 90% în anumite situaţii“, a spus Larisa Udrescu, consultant fonduri europene în cadrul companiei de consultanţă Deltis din judeţul Timiş.

AFIR: pana la 15.000 de euro pentru micii fermieri. Cum pot fi cheltuiti banii Noiembrie 6, 2019

Vesti bune pentru micii fermieri. Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a anuntat ca ghidul de finantare al masurii pentru dezvoltarea fermelor mici a fost publicat, iar agricultorii interesati pot depune cererile de finantare incepand cu

13

aceasta luna. Prin aceasta linie de finantare, micii fermieri pot accesa un sprijin de 15.000 de euro.

„Versiunea finala a ghidului solicitantului este deja disponibila pe site-ul AFIR in vederea pregatirii documentatiei de solicitare a fondurilor europene acordate pentru finantarea fermelor mici. Sesiunea pentru depunerea proiectelor va fi lansata in cursul acestei luni, conform calendarului stabilit in cadrul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR. Avem la dispozitie o alocare de aproximativ 46 de milioane de euro pentru aceasta sesiune, suma care, din pacate, este insuficienta pentru numarul foarte mare de potentiali beneficiari care ar dori sa acceseze aceste fonduri pentru a-si dezvolta fermele. Din informatiile pe care le avem, la nivelul fiecarui judet sunt foarte multe proiecte care asteapta sa fie depuse, fapt ce ne demonstreaza ca exista atat o dorinta foarte mare de a investi in agricultura romaneasca, cat si o nevoie, si mai mare, de finantare a acestui sector’, a mentionat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Micii fermieri pot primi prin intermediul submasurii 6.3 ‘Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici’ finantare nerambursabila in procent de 100% in valoare de 15.000 euro. Aceasta suma de bani se acorda in doua transe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare si 25% din cuantumul sprijinului in momentul in care finalizeaza obiectivele propuse printr-un plan de afaceri.

 Cum pot fi cheltuiti banii

Cheltuielile propuse prin Planul de afaceri, inclusiv capitalul de lucru, achizitia de teren sau material biologic, efectuare de studii, precum cel pentru sectorul pomicol, sau cel privind potentialul agricol, precum si activitatile relevante pentru implementarea corecta a Planului de afaceri aprobat, pot fi eligibile atat timp cat sustin obiectivele propuse pentru dezvoltarea fermei, spun reprezentantii AFIR.

Platile facute de AFIR in conturile micilor fermieri, pana in acest moment, au depasit 154 de milioane de euro.

Ghidului solicitantului pentru dezvoltarea fermelor mici (submasura 6.3) poate fi descarcat de pe pagina oficiala de internet a AFIR, www.afir.info, la sectiunea Investitii PNDR.

AFIR: fonduri europene pentru fermele mici si de familie. Care este valoarea sprijinului Noiembrie 6, 2019Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat Raportul de selectie lunar aferent submasurii 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”,

14

etapa lunara 1 (03.09.2018-30.09.2018), componenta ferma de familie si ferma mica, pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Rapoarte si liste.

In cadrul acestei prime etape lunare au fost depuse un numar total de 178 cereri de finantare, dintre care au fost selectate 110 proiecte cu un punctaj intre 91 si 83 de puncte. Valoarea publica totala a proiectelor selectate se ridica la suma de 53.407.702 euro.

 „In prima etapa de selectie, avem proiecte care sunt eligibile, dar fara finantare ceea ce ne arata faptul ca necesitatea capitalizarii fermelor de familie si a fermelor mici este mult mai mare decat alocarea pe care am avut-o in aceasta sesiune.  De asemenea, numarul proiectelor neconforme sau neeligibile s-a redus considerabil fata de alte perioade. Depunerea unui numar atat de mare de cereri de finantare, precum si punctajele ridicate obtinute la selectie, ne demonstreaza faptul ca am reusit sa venim in sprijinul beneficiarilor in aceasta sesiune in care am introdus obtinerea extrasului de carte funciara de catre AFIR si depunerea cererilor de finantare semnate electronic. Reamintim solicitantilor care nu au detinut semnatura electronica la depunere, in cazul in care vor fi selectati pentru finantare, vor avea obligatia sa detina certificatul digital calificat la momentul contractarii.”, a mentionat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Alocarea financiara stabilita pentru sM 4.1, disponibila in sesiunea 2018,  a fost de 303 milioane de euro, impartita astfel: sectorul vegetal a avut alocate 53 milioane de euro, cel zootehnic 111 milioane de euro, zona montana a dispus de 80 milioane de euro (vegetal si zootehnic), iar fermele de familie si fermele mici de 59 milioane de euro. Pragul minim de selectie al proiectelor aferente sM4.1 a fost de 25 puncte.

Precizam faptul ca fondurile alocate submasurii 4.1 „Investitii in exploatatii agricole” (pentru intreg teritoriul national), componentele sector vegetal, ferma de familie si ferma mica au fost epuizate inainte de termenul limita, respectiv 31 martie 2019, ora 16.00.

AFIR: fonduri europene pentru Grupurile de Actiune Locala. Care este valoarea sprijinului Noiembrie 6, 2019Grupurile de Actiune Locala sau grupurile de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala pot accesa sprijinul financiar aferent sM19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL, prin care pot primi suma maxima de 200.000 de euro.

15

Scopul acestei submasuri este finantarea proiectelor de cooperare transnationala (dintre Romania si alte state europene) si de cooperare interteritoriala (in cadrul teritoriului Romaniei) intre GAL-uri din Romania si parteneriatele de tip DLRC (Dezvoltare Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii)  sau alte parteneriate, ca de exemplu un grup de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala.

Sprijinul din cadrul acestei sub- masuri este oferit pentru:

– Componenta A – Asistenta tehnica pregatitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate;

– Componenta B – Implementarea activitatilor de cooperare ale GAL-urilor selectate.

Beneficiarii submasurii 19.3 sunt Grupurile de Actiune Locala autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 200.000 de euro/ GAL, cumulat pentru proiectele de asistenta tehnica pregatitoare si proiectele de cooperare.

Valoarea maxima a sprijinul nerambursabil pentru componenta A va fi dupa cum urmeaza:

– 5.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare transnationala;

– 2.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare interteritoriala.

Intensitatea sprijinului pentru proiectele de cooperare este de pana la 100%.

AJUTOR DE MINIMIS APICULTORI! Agroinfo  06 noiembrie 2019 - AJUTOR APICULTURĂ. Un număr de 498 de apicultori, dintre cei 793 înregistraţi în judeţ, au depus la Direcţia pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui solicitări privind acordarea unor ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate din perioada martie - mai 2019, au informat reprezentanţii instituţiei.

"Au fost primite şi înregistrate cereri pentru un număr de 48.432 familii de albine, adică 75% din totalul celor 64.463 de familii de albine înregistrate pe raza judeţului Vaslui. Suma totală eligibilă destinată apicultorilor în vederea compensării efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile

16

manifestate pentru perioada martie - mai 2019 este în valoare de 968.640 lei", se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanţii DAJ Vaslui.

Solicitanţii sunt persoane fizice care deţin atestat de producător, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

Pentru a fi eligibili la acordarea acestei forme de sprijin financiar, solicitanţii trebuie să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenţia Naţională pentru Zootehnie ,"Prof. Dr. G.K. Constantinescu" - Oficiul judeţean de zootehnie Vaslui şi să deţină familii de albine înregistrate şi autorizate la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vaslui. Sursa: Agerpres

Brasovenii au atras pana acum prin programele PNDR peste 2 miliarde de euro In nov. 6, 2019  

Evenimentul organizat de Centrul Europe Direct Regiunea Centru la Brașov a adunat peste 80 de persoane care au participat timp de trei ore la dezbaterea publică în care au fost prezentate rezultatele fondurilor europene din județ și exemple de proiecte finanțate de UE din 2007 până în prezent. Totodată un număr de aproximativ 4.000 de oameni au putut vizualiza transmisiunea video a întâlnirii la Centrul Cultural „Reduta” din Brașov.

În cele două perioade de programare, 2007-2013 și 2014-2020, s-au atras prin POR și PNDR, respectiv prin fondurile europene dedicate dezvoltării mediului urban și prin cele dedicate dezvoltării mediului rural, peste 2 miliarde de lei.

Întrebările celor prezenți la eveniment au vizat suma atrasă din fonduri europene de către Municipiul Brașov, pe exercițiul financiar 2014-2020, posibilitatea de accesare a fondurilor europene pentru construirea de spitale noi șio planurile Consiliul Județean Brașov și ale Primăria Brașov făță de managementului deșeurilor sau pentru realizarea unui sistem de transport feroviar în zona metropolitană,

17

ALTELE

Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti. Casa de Comerţ Unirea, creată de Daea, atârnă de un fir de aţă Florentina Niţu astăzi,

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce urma a fi un lanţ de magazine cu produse româneşti, nu este susţinut de noul de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios şi nu are impact economic şi social”. Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti.

„Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea este cea mai mare companie înfiinţată în 2019, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul statului. Adrian Izvoranu, preşedintele societăţii, anunţa recent că a închiriat spaţii şi a discutat cu furnizori din toată ţara pentru a deschide 80 de magazine cu produse agroalimentare româneşti în următorii doi ani, stabilite în planul de buget.

Oros a mai spus că mâine dimineaţă va trimite corpul de control pe teren să verifice toate plăţile privind acest proiect, şi mai ales să verifice legalitatea în care s-au efectuat. „Vom verifica fezabilitatea acestui proiect.”

Nici Ludovic Orban, premierul României, nu consideră că este de datoria statului să facă aprozare cu produse agroalimentare autohtone.

„Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerţ Unirea – n.red.). Trebuie

18

reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, a spus Ludovic Orban, premierul României, în cadrul aceleaşi conferinţe.

Orban:   România a înregistrat în primele 7 luni un deficit comercial pe produse agricole de 1,2 miliarde de euro Financial Intelligence   6 noiembrie 2019,  

 Sursa foto: facebook.com

România a înregistrat în anul în curs, în primele şapte luni, un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, şi nu este numai problema deficitului ci şi a structurii importurilor şi exporturilor, a declarat, miercuri, premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţialul agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistram un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului ci şi a structurii importurilor şi exporturilor. În continuare exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a spus Orban.

El a spus că unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

19

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici în raport plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui prin Planul Naţional Strategic să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ cât şi calitativ producţia agricolă, cât şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Programul National Casa Verde – Fotovoltaice 2019 se relanseaza astazi! In nov. 6, 2019  36 0

În contextul reluării înscrierilor în Programul Național Casa Verde Fotovoltaice 2019, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, P PLUS 2002 – instalator autorizat AFM și administrator al magazinului online E-acumulatori.ro – aduce o serie de completări de interes pentru persoanele fizice care doresc să acceseze fondurile AFM pentru instalarea panourilor fotovoltaice.

După sistarea înscrierilor în programul AFM, la 10 septembrie, și în urma discuțiilor cu reprezentanții instalatorilor autorizați, s-au stabilit o serie de măsuri pentru a asigura buna desfășurare a reluării procesului de înscriere. În acest sens, fiecare instalator autorizat va avea dreptul la 5 utilizatori, care pot încărca dosarele în platforma AFM. Mai mult, va exista un sistem de siguranță informatică de tip CAPTCHA. Utilizatorii înregistrați în sistem

20

vor trebui să introducă un cod pentru fiecare dosar, astfel încât să se evite înregistrarea acestora cu ajutorul unui program software sau robot web.

„Ne bucură reluarea programului Administrației Fondului pentru Mediu și disponibilitatea instituției de a preîntâmpina problemele care au dus la sistarea inițială a acestuia. Considerăm că limitarea numărului de utilizatori disponibili pentru fiecare instalator autorizat și implementarea sistemului de siguranță informatică vor contribui la buna desfășurare a înregistrărilor. Susținem orice demers al autorităților de a încuraja trecerea la surse de energie verde și ne dorim să ajutăm pe toți cei interesați să obțină eficiență energetică în propriul imobil și să devină prosumatori”, a menționat Dan Tudose, manager E-acumulatori.ro, instalator autorizat AFM ca P PLUS 2002.

Important de reținut este și faptul că persoanele fizice care au depus documentele necesare la instalatorii autorizați AFM după data de 10 septembrie 2019 vor trebui să trimită certificatele de atestare fiscală (*) și extrasul de carte funciară valabile pentru noua dată de înscriere.

(* certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului, de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are domiciliul acesta)

Astfel, fiecare persoană fizică interesată de program va trebui să depună la un instalator pe lângă certificatul de atestare fiscală şi extrasul de carte funciară din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului pe care se va implementa proiectul.

Panourile fotovoltaice asigură persoanelor fizice, proprietari de imobile, independență energetică (70-80% din ce consumă este generat de panouri) și, în plus, devenind prosumatori, se vor bucura de o economie importantă la factura de energie. Programul AFM asigură o finanțare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanțată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferența se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii (aproximativ 2300 lei).

E-acumulatori.ro este un business de familie, început în 2002 și dezvoltat puternic din 2009. Astăzi, din portofoliul companiei fac parte 30.000 de produse, ceea ce îi conferă poziția de lider în ceea ce privește gama de produse disponibile online. Printre brandurile aflate în portofoliu se numără Panasonic, Enersys, LG, Renusol, Legrand, Eaton etc. În 2018, E-acumulatori.ro a înregistrat o cifră de afaceri de 8 mil. lei fără TVA, cu 17%

21

mai mult față de anul anterior. Managerul companiei, Dan Tudose preocupat de noutăţile din domeniul energiei regenerabile îşi doreşte să aducă şi în România sisteme de ultimă generaţie din Europa: sisteme de energie regenerabilă complexe, sisteme de iluminat inteligent, staţii de încărcare casnice pentru maşini electrice.

ȘEFA de la MEDIU despre AMENDA DATĂ FERMIERULUI CARE A PLANTAT 40.000 DE COPACI: ”NU A FOST SANCȚIONAT pentru TREABA CU ERBICIDUL” agrointeligenta.ro 6 noiembrie 2019

Prima reacție a oficialilor din cadrul Gărzii de Mediu după ce presa a relatat că un fermier din județul Teleorman a fost amendat cu 3.000 de lei din considerente rizibile, în timp ce omul plantase pe terenul său 40.000 de arbori, tocmai pentru a îmbunătăți calitatea mediului. Comisarul şef Gabriela Horumbă, cea care conduce Garda de Mediu Teleorman, a declarat pentru „Adevărul” că fermierul a fost sancţionat pentru neîntocmirea evidenţei deşeurilor rezultate din activitate.

„El a desfăşurat o activitate de agricultură. Are un teren în arendă şi are utilaje cu care lucrează. Noi pentru activitatea aceasta l-am controlat. Plantarea de pomi a făcut-o el cu mulţi ani în urmă.”

În timpul controlului, spune şefa Gărzii de Mediu, au fost constatate 9 neconformităţi, toate încadrându-se la sancţiuni, iar comisarii i-au dat cea mai mică sancţiune, de 3.000 de lei. Au dat amenda după 10 zile pentru că legea care reglementează aplicarea sancţiunilor permite aplicarea acesteia într-un termen de până la 6 luni de la constatare.

„Legislaţia de mediu nu este trecută în legea prevenţiei. Dacă era o singură o singură neconformitate nu-l sancţionam, dar erau nouă. Chiar nu a fost sancţionat pentru treaba cu erbicidul. El avea o autorizaţie de mediu pentru o anumită suprafaţă, dar şi-a majorat suprafaţa şi trebuia să notifice Agenţia pentru Protecţia Mediului. Sancţiunea pentru aceasta era între 15.000 şi 30.000 de lei. Apoi, semestrial trebuiau raportări privind uleiurile uzate ce rezultă din activitate. Nu a făcut nici acest lucru. Conform Legii 211 trebuia să facă o caracterizare a deşeurilor, să aibă un contract pentru transportul şi eliminarea deşeurilor. E om cu şcoală şi cred că ştie să citească o autorizaţie de mediu”, conchide Gabriela Horumbă. Pe de altă parte Felix Mulţescu spune că în clipa

22

în care inspectorii au venit în fermă l-au întrebat direct unde depozitează îngrăşămintele. Le-a arătat magazia unde erau depozitate, apărate de ploaie sau de contactul cu alţi factori.

„«Dar cu sacii ce faci?» În momentul acela mi-am dat seama că sunt tendenţioşi. Nu le dau foc, nu îi arunc nici în câmp, îi adun şi îi predau firmei care-mi furnizează erbicide, că aşa scrie în contractul cu firma furnizoare. Oricum, acele recipiente (saci sau plicuri) au o toxicitate extrem de slabă”, spune fermierul. Felix Mulţescu a fost de faţă la control, iar la plecare inspectorii nu i-au zis că o să-l amendeze, doar i-au pus în vedere, în cazul anvelopelor, că trebuie să facă un contract din 6 în 6 luni pentru ridicarea anvelopelor uzate, deşi el, în decurs de câţiva ani, nu a schimbat nicio anvelopă, utilajele fiind relativ noi.

BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României în acest an D.D. Macroeconomie / 06 noiembrie

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2019 şi a menţinut prognoza privind PIB-ul în 2020, se arată într-un raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit luna trecută în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul "World Economic Outlook", publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexa la Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea unor staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii prin reorganizarea unor staţiuni de cercetare şi producţie agricolă din domeniul viticulturii

23

cuprinzând anexele nr. 1-6, 1.a)-6.a), 1.b), 5.b), 1.c)-6.c), 1.d), 4.d), 5.d) şi 1.e) din 05.01.2006 , Guvernul României Modificat de HG 778/2019 la 05.11.2019

Hotărârea nr. 27/2006 privind înfiinţarea unor staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii prin reorganizarea unor staţiuni de cercetare şi producţie agricolă din domeniul viticulturii, Guvernul României Modificat de HG 778/2019 la 05.11.2019

Hotărârea nr. 778/2019 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani şi pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 893 din 05.11.2019. A intrat în vigoare la 05.11.2019

Legislaţie europeană

Recomandarea nr. 1658/2019 referitoare la transpunerea obligaţiilor privind economiile de energie în temeiul Directivei privind eficienţa energetică, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 275 din 28.10.2019. A intrat în vigoare la 28.10.2019

………………….

INTERNE

S-A ÎNTÂMPLAT ASTĂZI! DECIZIA care ÎI VA BUCURA PE CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro6 noiembrie 2019 17:33

Liber la exportul din România către Israel fără vaccinare bluetongue (boala limbii albastre). Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România. ACEBOP anunță că pe teritoriul României, vaccinarea împotriva bluetongue se efectuează voluntar, din anul 2014.

Datorită implementării unui program bun de monitorizare și supraveghere, a dosarului susținut cu profesionalism de către responsabilul din ANSVSA în relația cu Israel, România a primit liber la exportul de bovine, ovine și caprine către Israel, fără vaccinare.

”Membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) mulțumesc pentru eforturile depuse, care le aduc

24

următoarele beneficii directe: Diminuarea considerabilă a perioadei de carantină înainte de export – de la 60 la 21 de zile și scăderea costurilor de export”, arată ACEBOP. Asociația subliniază că este un câștig national, atât din punct de vedere epidemiologic cât și pentru exportul de animale, care va schimba, sperăm, condițiile de export și către alte state, care solicită încă vaccinarea.

Livezile cu pomi fructiferi, barieră împotriva urșilor 06/11/2019de Răzvan BĂRBOS

Dacă până nu demult, să vezi un urs aproape de localități sau de drumuri județene/naționale era ceva impresionant și rar, acum pare ceva normal. Defrișarea masivă a pădurilor i-a determinat pe aceștia să își părăsească habitatul. Livezile cu pomi fructiferi din jurul localităților ar trebui să „joace” rol de barieră împotriva sălbăticiunilor.

Nu mai e nici un secret că urșii s-au acomodat cu oamenii, mai ales că în ultima perioadă aproape că nu există zi în care bistrițenii să nu fie avertizați prin sistemul RoAlert despre apariția sălbăticiunilor pe șosele sau prin gospodării.Biologul Ciprian Samoilă a fost prezent într-o emisiune Bistrițeanul LIVE și a vorbit despre urșii care coboară tot mai des din păduri.Conform acestuia, un rol important în „conflictul” urs – om îl joacă livezile cu pomi fructiferi din jurul localităților.„Sașii care au trăit aici nu au făcut și nu au lăsat degeaba acele livezi de pomi fructiferi la marginea Bistriței. De ce ar fi făcut o livadă la 10 km de oraș? Și nu e singurul loc. Avem o livadă cu peri la Blăjeni, mai este la Cușma. Toate au avut un rol.”, spune Ciprian Samoilă.Zona pârtiei de schi din Wonderland este o zonă tampon între habitatul uman și cel al unui urs pentru că așezările umane s-au extins cu repeziciune.„Sunt vreo 87 de peri altoiți, asta înseamnă că pe un păr sălbatic, pe post de port-altoi, s-a pus un altoi de păr de soi, cu pere mari, tot felul de soiuri locale. Mai sunt peri sălbatici – 348, nuci vreo 56, care bănuim că au fost plantați, și meri în jur de 25. S-au întâmplat două lucruri – oamenii au urcat tot mai mult către habitatul ursului, iar pe cealaltă parte au lucrat și din

25

interiorul lui. Asta însemnă că s-au dus în habitatul ursului, iar dacă te uiți pe zona Cușma, dar nu la primul kilometru de păduri, poți să vezi zeci de hectare defrișate. Vorbim de zeci de hectare în care ursul se plimba și mânca.”, a transmis biologul.Ciprian Samoilă mai spune că toamna, ursul se pregătește de hibernare, drept pentru care el are un instinct – cel de a se hrăni, iar hrana limitată din livezi determină sălbăticiunea să coboare prin gospodării.„Ursul nu se va opri până nu se va hrăni suficient, încât el să știe că la momentul X se duce la hibernare. În momentul acesta ursul e disperat și nu vede altceva în afară de mâncare. Dacă găsește mâncare e bine, iar dacă nu o găsește și stai în fața mâncării… e mai bine să nu fii în calea lui.”, atrage atenția biologul.

Start cu stângul în anul agricol 2019-2020  Revista Fermierului Marți, 05 Noiembrie 2019

Prima lună a anului agricol în curs s-a caracterizat printr-o secetă severă în toate regiunile țării, cu excepția regiunilor Podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc, respectiv printr-un un regim termic extrem de călduros în raport cu valorile medii multianuale și cu cele corespunzătoare perioadei similare a anului agricol anterior, a anunțat ASAS, printr-o informare de specialitate.

Luna septembrie 2019, mai spun cei de la ASAS, a fost o una foarte caldă în circa 50 la sută dintre localitățile monitorizate, temperatura medie înregistrată fiind peste limita siguranței statistice.

Conform sursei citate, lipsa apei, pe fondul creșterii temperaturii cu circa 1,8 grade Celsius în luna septembrie a.c. în raport cu valoarea medie multianuală, a indus fie o întârziere semnificativă a semănatului, fie o diminuare semnificativă a răsăririi de câmp pentru majoritatea culturilor de toamnă.

„Întârzierea semănatului în raport cu epoca optimă a fost impusă de necesitatea unor precipitații consistente care să favorizeze pregătirea terenului sau a patului germinativ pentru culturile de toamnă. Astfel, în

26

unele zone s-a renunțat la arătură, aplicându-se restricții tehnologice specifice agriculturii de tip conservativ, și anume prelucrări superficiale cu utilaje ușoare, fără răsturnarea brazdei sau semănatul direct în miriște”, se menționează în document.

Potrivit sfaturilor specialiștilor ASAS, având în vedere acumularea redusă de apă în sol pe orizontul 0-150 cm, mult sub capacitatea de câmp la ora efectuării evaluărilor în aproape toate regiunile, este foarte important să se urmărească evoluția acesteia și să se ia măsurile cele mai adecvate de aplicare a măsurilor tehnologice specifice fiecărei culturi și sole.

„Dacă seceta instalată în luna septembrie va fi resorbită de precipitațiile de toamnă-iarnă, asociate cu o ridicare a temperaturilor ambiante, o atenție deosebită va trebui acordată fertilizărilor suplimentare cu azot din ferestrele iernii și monitorizărilor atacului de boli virale”, se mai menționează în document.

Dramă în Țigănești. A dat pesta în 13 porci  Marți, 05 Noiembrie 2019

Ca urmare a apariţiei unui focar de pestă porcină africană în satul Ţigăneşti, comuna Munteni, județul Galați, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, marţi, 5 noiembrie 2019, Planul de măsuri la confirmare în zona de protecţie şi cea de supraveghere, a anunţat directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, Carmen Stroia.

Conform sursei citate, laboratorul de la Bacău a confirmat prezenţa virusului pestei porcine într-o gospodărie aflată la periferia localităţii Ţigăneşti şi în apropierea fondului de vânătoare 19 Ţepu, unde, în urmă cu trei luni, a fost confirmat un caz de pestă porcină africană la un porc mistreţ.

Ca urmare, autoritățile competente au decis uciderea preventivă a celor 13 suine aflate în gospodăria localnicului.

Șefa DSVSA Galați a mai adăugat că, în zonă, deplasarea şi transportul porcilor pe drumurile publice sunt interzise, cu excepţia cazului când sunt avizate de autoritatea veterinară. De asemenea, niciun animal domestic nu

27

poate intra sau părăsi o exploataţie fără autorizare; animalele sunt supuse catagrafierii şi supravegherii clinice de către medicii veterinari.

În judeţul Galaţi au fost descoperite, de la începutul anului, 35 de focare de pestă porcină africană, dintre care 26 au fost închise, şi au fost sacrificaţi, în total, peste 1 600 de porci.

România, poartă de acces a afaceriștilor turci la subvențiile UE pentru agricultură   Revista Fermierului Marți, 05 Noiembrie 2019

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi,

28

totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

Gospodăriile sălăjene, libere de pestă porcină africană 

Potrivit anunțului făcut luni, 4 noiembrie 2019, de Instituția Prefectului, toate cele cinci focare de pestă porcină africană (PPA) existente în judeţul Sălaj la suinele din gospodăriile populaţiei au fost eradicate, începând cu 1 noiembrie a.c.

„Potrivit actelor de stingere emise de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sălaj, începând cu data 1 noiembrie s-au închis toate focarele de pestă porcină africană (PPA) la porc domestic existente la nivel judeţean diagnosticate, în exploataţii din localităţile Ip, Cosniciu de Jos, Zăuan, Giurtelecu Şimleului şi Uileacu Şimleului”, conform unei informări transmise presei de Instituţia Prefectului.

Sursa citată mai menționează că îşi încetează, cu aceeași dată, și aplicabilitatea planurilor de măsuri de combatere a PPA pentru cele cinci focare enumerate, dar se menţin măsurile generale pentru a preveni apariţia de focare de PPA pe raza judeţul Sălaj.

În Sălaj mai sunt active focare de PPA în mediul silvicol, la porc mistreţ. Luni, 04 Noiembrie 2019 Revista Fermierului

Procent infim de consum de carne de porc românesc în industria de procesare  

În anul 2019, doar 5% din producţia naţională de carne de porc s-au mai folosit în procesare, ca urmare a efectelor nedorite generate

29

de pesta porcină africană, restul fiind asigurat din schimburi intracomunitare, a afirmat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.

„Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă, şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a declarat Dana Tănase în cadrul conferinţei „Pactul Pro Porc”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435 834 de tone în 2016, la 461 149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206 468 de tone.

Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de două miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a trei miliarde lei. În semestrul I al acestui an, valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.

Din punctul de vedere al producţiei industriale de produse din carne de porc, aceasta a crescut în 2017 la 356 043 tone, faţă de 345 000 de tone în 2016, dar a scăzut la 324 175 de tone anul trecut, cantitate care s-ar putea obţine şi în acest an, în condiţiile în care în primul semestru s-au obţinut 175 946 de tone, a susţinut reprezentantul ARC.

Valoric, piaţa produselor din carne de porc a crescut de la patru miliarde de lei, în 2016, în jurul a cinci miliarde de lei, în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la trei miliarde de lei.

Conform datelor INS privind importurile de carne de porc, în 2016 schimburile intracomunitare au fost de 162 179 tone, în 2017 au depăşit 306 640 de tone, în 2018 - 458 766 tone, iar în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja 220 446 tone.

În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23 680 de tone de carne de porc, în 2017 - 41 637 tone, această cantitate a înregistrat anul trecut un recul până la 24 220 de tone, pentru ca, în primul semestru din 2019, să ajungă la numai 5 682 de tone.

Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, ca în

30

2018 să scadă semnificativ, la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro, în prima jumătate a acestui an.

Potrivit datelor INS, în 2017, importul de produse de carne de porc a fost de 45 833 tone, iar exportul de 48 504 tone. În 2018, s-au importat 52 014 tone produse carne de porc şi s-au exportat 52 242 de tone, iar în prima jumătate a lui 2019, cifrele INS arată 26 510 tone la import şi 26 326 tone la export. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 de milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 de milioane de euro. În primul semestru, s-a consemnat la import o valoare de 84 de milioane de euro, în timp ce la export s-au obţinut 98 de milioane de euro pe produse din carne de porc.

Dramă. Câtă carne de porc mai consumăm din fermele româneștiRevista Fermierului

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile

31

răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Unde ne îndeamnă ministrul Agriculturii să nu băgăm peștele Luni, 04 Noiembrie 2019

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

32

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Cu cât a crescut consumul de pește în România. Cifrele sunt spectaculoaseDacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor,

33

Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Se vrea stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine Scris de Redacția

Ministrul demis al Agriculturii, Petre Daea, a confirmat, într-o intervenție telefonică la Digi 24, postarea

34

pe site-ul instituției pe care o conduce, în discuție publică, a unui ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor de creștere a porcilor.

„Prezența acestui virus (n.r. - pesta porcină africană) creează foarte multe probleme, motiv pentru care am elaborat și am pus în discuție publică un ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor, în așa fel încât să intrăm într-o rânduială, pentru a putea fi în ordine”, a spus Daea.

Într-o declarație pentru Mediafax, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a declarat că propunerea de act normativ ar urma să pună control pe fermele mici.

„Problema noastră era că nu controlam porcii din fermele mici, în sensul că nu erau înregistraţi, erau câţi voiau, nu aveau niciun fel de problemă. La ora actuală, ordinul reglementează clar. Nu interzice creşterea porcului, cum au încercat unii să speculeze. Reglementează altceva, spune: până la cinci porci înregistraţi şi crescuţi cu măsuri de biosecuritate; e mică gospodărie şi mănâncă el cu familia lui. Între cinci şi nu ştiu câţi porci este exploataţie mică şi o înregistrezi drept exploataţie mică. E o ordine în creştere porcului. În afară de fermele mari, există aşa-numite ferme mici, care erau o piaţă neagră fără stop şi o plimbare a porcilor dintr-o parte în alta, fără nicio noimă. Ele sunt cele care au întreţinut pesta. Există două soluţii: te apuci şi-i omori pe toţi sau încerci să pui ordine fără să-i aţâţi pe cei mici”, a precizat Minea.

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care solicită înregistrarea porcilor, pentru a avea o evidenţă a acestora. Proiectul delimitează creşterea porcilor astfel: exploatație de creșterea suinelor de subzistență – exploatație agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kg; exploatație mică de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-65 capete porcine; exploatație medie de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66-130 capete porcine; exploatație mare de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 capete porcine.

Cuvântul secetă va trebui să fie interzis, (Daraban, CCIR)  Revista Fermierului, Miercuri, 30 Octombrie 2019

Pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă să fie interzis, iar țara noastră ar trebui să mizeze pe exportul de produse cu valoare adăugată mare, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, miercuri, 30 octombrie 2019, cu ocazia deschiderii târgului Indagra 2019.

35

„Din dimensiunea acestei manifestări se vede dinamica acestui sector de activitate. Aş spune, uitându-mă şi afară şi la standurile din interior, dar uitându-mă şi la harta hidrologică şi geofizică a României, că pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă va trebui să fie interzis. Aş vrea să subliniez că accentul trebuie pus foarte mult pe exportul de produse cu valoare adăugată mare. Am avut anul trecut 507 milioane de euro import de produse de panificaţie, 460 de milioane euro import de produse lactate, 118 milioane de euro de produse din tomate, 124 de milioane de euro produse din carne procesate, 1,1 miliarde de euro de legume şi fructe şi aş putea continua”, a afirmat șeful CCIR.

El a mai spus că Indagra a devenit cel mai mare târg din sud-estul Europei dedicat agriculturii şi industriei alimentare.

„Este un târg care, aşa cum spuneam în anii precedenţi, undeva la nivelul anului 2008, era unul mediu, a ajuns cel mai mare târg din România, dar o spun cu curaj: cel mai mare din sud-estul Europei. Avem 53 460 de metri pătrați ocupaţi de 954 de firme”, a adăugat Daraban.

Deschiderea oficială a Indagra 2019 a avut loc în pavilionul B3, dedicat industriei alimentare, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Zece poveşti de 10 este o campanie a Ziarului Financiar susţinută de CEC Bank. Silvia Răileanu a investit 1,8 milioane de euro în sere cu roşii cherry şi a listat produsele în Lidl, Auchan, Profi, Carrefour şi Mega Image astăzi, 00:08 Mădălina Panaete

Pe 1,7 hectare de sere hidroponice (cultivate fără sol -

36

n.red.), antreprenoarea cultivă doar specialităţi de roşii cherry de toate culorile şi mărimile.

Serele Super, afacere dezvoltată în apropiere de Timişoara de o familie de antreprenori, a pornit din dorinţa Silviei Răileanu de a le oferi celor patru copii ai săi legume sănătoase.

„Atunci când eşti părinte lucrurile se schimbă, îţi doreşti ce este mai bun pentru copiii tăi şi vrei să faci o schimbare în viaţa ta, a lor sau chiar la nivel de comunitate. Ne-am gândit că exact ca noi gândesc şi ceilalţi părinţi. Aşa au apărut „roşiile cu gust de roşii“. Cu ideea aceasta în minte am început să ne interesăm ce fonduri europene există pentru investiţii în agricultură“, po-vesteşte Silvia Răileanu, 37 de ani, care a dezvoltat brandul Serele Super prin intermediul entităţii fiscale Silvia Răileanu Întreprindere Individuală.

Antreprenoarea a absolvit Facultatea de drept la Timişoara, însă nu a lucrat în domeniu. Administrează un restaurant de familie şi spune că cel mai probabil aici şi-a exersat cel mai bine abilităţile de organizare pe care le-a aplicat mai apoi pentru dezvoltarea proiectului de sere. Însă, serele de roşii nu au fost primele pe lista de idei de business a antreprenoarei.

Iniţial, prima idee de investiţii a fost legată de un spa termal, după modelul celor din Ungaria, însă povesteşte că tipul acesta de proiecte nu a mai primit fonduri europene, aşa că a trebuit să se reorienteze.

„Întâmplător, am ajuns la Greentech în Olanda şi din curiozitate ne-am înscris la un tur prin câteva sere. Eram mai mult interesaţi de serele de flori. Aşa s-a născut ideea de a construi o seră de flori cu fonduri UE. 

Ne-am întors acasă, am început să studiem ce ar fi mai rentabil. Aşa ne-am dat seama că e riscant să investeşti în flori. Ca să ai succes trebuie să te asiguri că produsul tău este căutat de consumator. Cu florile e mai greu, dar cu legume gustoase poate să fie mult mai simplu“, a mai spus antreprenoarea.

Astfel, în iunie 2014 a început demararea businessului cu sere prin depunerea proiectului la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, iar serele au devenit funcţionale în februarie 2018, când au plantat răsadurile de roşii.

„Investiţia în 1,7 hectare de sere moderne s-a ridicat la 1,85 milioane de euro, din care 500.000 de euro a fost grantul neramburabil de la UE şi finanţarea am primit-o de la CEC Bank prin intermediul produsului «Credit de investiţii fonduri europene»“, a mai spus Silvia Răileanu.

37

Pe 1,7 hectare de sere hidroponice (cultivate fără sol - n.red.), antreprenoarea cultivă doar specialităţi de roşii cherry de toate culorile şi mărimile.

Răsadurile de roşii vin la seră deja mari (40-50 cm), iar sezonul de plantare începe în luna ianuarie. Recoltarea se începe la 70 de zile de la plantare, astfel că primele roşii ajung în cutii începând cu jumătatea lunii martie şi până în prima săptămână din decembrie.

„Anul acesta vom recolta până pe 6 decembrie. Estimăm că vom recolta minim 500.000 kg de specialităţi. În domeniul acesta nu vorbim de profit uriaş, fiecare kg/mp contează. Nu am atins capacitatea maximă, dar suntem în grafic, mult peste medie. Pentru anul viitor target-ul va creşte, experienţa contează.“

Roşiile cultivate de Serele Super ajung în reţelele de magazine Lidl, Auchan, Profi, Carrefour, Mega-Image. „Cererea e mare, singura soluţie este să îm-part producţia în cinci părţi egale. În Timişoara colaborarea cu Auchan şi Mega Image este foarte frumoasă, suntem promovaţi ca producător local, avem stand doar cu produsele noastre.“

În cadrul serelor lucrează opt angajaţi (numărul maxim admis pentru întreprinderi individuale), însă antreprenoarea are contracte de colaborare cu aproximativ 20 de oameni pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă.

„Ne gândim să ne dezvoltăm, să mai construim încă 12 hectare de sere. Vom începe anul viitor cu construcţia a trei hectare. Cât despre exporturi, în acest moment nu ne ajung roşii pentru piaţa locală. Nici o şansă să exportăm produsele noastre. Cred cu fermitate că strategia „local to local“ este cea mai sigură în construirea unei afaceri de succes în domeniul agricol.“

Lucian Buzdugan, director general Agricost: În 2020 investim 50 mil. euro în lucernă. În 2022 vom ajunge la 12.000 ha cu lucernă şi patru fabrici, după investiţii de 100 mil. euro. „Este cerere pe piaţă pentru şapte milioane de tone de lucernă în prezent.“ AGROBUSINESS Florentina Niţu ieri, Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost: Lucerna este o plantă de la care obţii trei tone în plus la hectar, fără efort suplimentar şi este cerere mare de lucernă pe piaţa externă. Uniunea Europeană are nevoie de un milion de tone de lucernă, China are nevoie de trei milioane de tone, iar ţările arabe au nevoie de un milion de tone şi încă două milioane de tone ar trebui să fie consumate în România.

38

Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi olea- ginoase din România după suprafaţa cultivată, aflată în Insula Mare a Bră-ilei, îşi propune să construiască patru secţii de prelucrare a lucernei până în 2022, dar şi să ajungă la o suprafaţă cultivată cu lucernă de peste 12.000 de hectare, după investiţii de 100 de milioane de euro, potrivit lui Lucian Buzdugan, directorul general al companiei.

„Obiectivele companiei sunt să cultivăm 12.000 de hectare cu lucernă până în 2022 şi 8.000 de hectare cu soia. În anul 2020 vom investi 50 de milioane de euro în două fabrici de procesare a lucernei. Una este în funcţiune (din august 2018 – n.red.) şi mai facem una. În 2021 vom ajunge la 10.000 de hectare cu lucernă şi patru astfel de fabrici“, a spus Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost, în cadrul conferinţei ZF Agrobusiness 2019.

În luna august a anului 2018, compania a investit 18 milioane de euro într-o secţie de procesare, uscare şi îmbalotat lucernă.

IDF a publicat Buletinul de orientare ”Listeria” Mircea Demeter miercuri, 6 noiembrie, 2019

Federația Internațională a Produselor Lactate (IDF) a publicat Buletinul care contine noile orientări ale acțiunilor suplimentare care pot fi întreprinse în procesul de producție, pentru a reduce riscul contaminării cu Listeria a laptelui din ferme si in produsele lactate.

 Protejarea împotriva listeriozei, o boală rară și severă alimentară cauzată de agentul patogen Listeria monocytogenes, are o importanță semnificativă pentru industria alimentară. În cazul produselor lactate, pasteurizarea a avut un impact major asupra reducerii apariției listeriozei, dar contaminarea produselor lactate prelucrate apare încă în rare ocazii. Între 1985 și 2019, au fost înregistrate 40 de focare majore înregistrate de listerioză asociate cu produse lactate pasteurizate comercial.

39

 În majoritatea cazurilor în care a fost identificată o sursă, L. monocytogenes a fost găsită în nișe în mediul de procesare a produselor lactate, iar contaminarea produsului final s-a produs din cauza contaminării încrucișate, după pasteurizare. Pentru a reduce la minimum riscul de contaminare Listeria în procesul de producție a produselor lactate, IDF și-a dezvoltat noul buletin, „Ecology of Listeria spp. și Listeria monocytogenes – Semnificația producției de produse lactate. ” Buletinul rezumă zonele de risc și măsurile care ar trebui luate în procesul de producție alimentară pentru a reduce riscul contaminării cu L. monocytogenes în produsele lactate. François Bourdichon, autorul principal al publicației și actualul președinte al comitetului permanent al IDF privind igiena microbiologică, a declarat: „Managementul eficient și analiza pericolelor în mediul de procesare a produselor lactate pot reduce la minimum probabilitatea contaminării cu L. monocytogenes, asigurând astfel o mai bună asigurare a siguranței alimentare. “ El a adăugat buletinul oferă detalii despre măsurile suplimentare care trebuie luate pentru a evita contaminarea și pentru a asigura siguranța produselor lactate. Progresele recente în urmărirea surselor pot ajuta la caracterizarea tulpinilor rezidente, rezistența lor la agenții de curățare și aderarea la suprafețele de contact ale produselor lactate. Măsurile de control pot fi personalizate pentru o mai bună potrivire pentru scop, cu un design igienic mai bun și o justificare bună pentru utilizarea agenților de curățare chimici. Practicile bune de muls reduc prevalența L. monocytogenes în lactatele procesate, în timp ce pasteurizarea reduce contaminarea (dacă este cazul) a laptelui procesat cu L. monocytogenes. Procesul de protecție a mediului de protecție împotriva re-contaminării.

Uniunea Europeană a majorat la 75 de tone cota de pescuit la calcan pentru România în 2020 M.I.A. Miscellanea / 06 noiembrieCota de pescuit la calcan din Marea Neagră pentru Bulgaria şi România va fi de 150 de tone în 2020 (câte 75 de tone pentru fiecare din cele două ţări), în creştere cu 32% faţă de cota pentru acest an, a anunţat miercuri biroul de presă al Ministerului Agriculturii din Bulgaria, transmite Novinite.

40

În 2019, cota de pescuit la calcan pentru Bulgaria şi România este de 114 tone (câte 57 de tone pentru fiecare din cele două ţări). Având în vedere importanţa acestui tip de pescuit pentru sectorul piscicol, această majorare cu 32% este un succes important pentru cele două ţări, informează Agerpres.

Decizia urmează să fie oficializată într-un raport adoptat la încheierea celei de a 43-a sesiuni anuale a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM).

În anii precedenţi, Comisia Europeană a încercat, fără succes, să obţină o reducere de 15% a cotei de calcan în Marea Neagră, în ideea de a asigura un pescuit sustenabil, însă de fiecare dată cotele de pescuit la calcan pentru Bulgaria şi România au rămas neschimbate ca urmare a argumentelor ridicate de autorităţile de la Sofia şi Bucureşti.

Sprijin de la ICDPP-MADR pentru fermieri, in domeniul protectiei plantelor In nov. 6, 2019 

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), aflat sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, informează că oferă si pune la dispoziția fermierilor si asociațiilor de fermieri consiliilor locale si județene, direcțiilor agricole si silvice județene, unităților fitosanitare județene, asociațiilor profesionale din domeniu, servicii, produse specifice, si asistenta tehnica, recomandări privind protecția culturilor agricole, horticole, forestiere precum si a produselor agro-alimentare depozitate pentru:

IDENTIFICARE, DIAGNOSTICARE, EVALUARE GRAD DE ATAC/INFESTARE

Identificare morfologica si moleculara a agenților de dăunare (patogeni, dăunători si buruieni), in laborator si/sau pe teren o Evaluare frecventa si grad de atac produs de patogeni, dăunători si

41

buruieni pe teren o Elaborare de harți de răspândire a agenților de dăunare (boli, dăunători, buruieni) si de risc fitosanitar asociat o Prognoza apariției agenților de dăunare si avertizarea momentului optim de aplicare a tratamentelor de combatere corelat cu pragul economic de dăunare sau nivelul acceptat de beneficiar.

DETECTAREA TIMPURIE SI MONITORIZAREA SPECIILOR INVAZIVE

Sisteme de detectare timpurie a bolilor si dăunătorilor, monitorizare, evaluarea riscului de prezenta si elaborarea masurilor de combatere o Identificare si monitorizare a infestării terenurilor cu specii de buruieni invazive precum ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) pentru aplicarea masurilor prevăzute în Legea 62/2018 si conform altor prevederi legale

PROGRAME DE PROTECTIE INTEGRATA PENTRU CULTURI AGRICOLE, FORESTIERE SI PRODUSE DEPOZITATE prin:

scheme de combatere folosind produse fitosanitare cu toxicitate redusa fata de mediu o programe de gestionare a agenților de dăunare, adecvate condițiilor naturale si socii-economice (schimbări climatice, perdele forestiere, terenuri degradate, parcuri, locuri de joaca, aeroporturi, etc.); implementare de tehnologii pentru protecția plantelor o evaluarea eficientei masurilor de protecție aplicate/recomandate cu scopul perfecționării metodelor de combatere integrata.

OFERIREA DE PRODUSE BIOLOGICE EXPERIMENTALE

Biofungicide, antibiotice naturale, bioinsecticide, stimulatori de creștere a plantelor, fertilizanți organici îmbogățiți microbiologic, bio-agro-inoculanti

PROGRAME DE GESTIONARE A REZISTENTEI A AGENTILOR DE DAUNARE LA PESTICIDE

Identificare factori care au condus la apariția fenomenului de rezistenta o Monitorizare agenți de dăunare care manifesta rezistenta o Elaborare de masuri optime specifice de reducere a fenomenului de rezistenta la pesticide SERVICII SI CONSULTANȚĂ PENTRU COMBATEREA DAUNATORILOR

Eliberare buletine de analiza fitosanitara;

42

Testarea activității biologice a produselor de protecție a plantelor conform Bunelor Practici de Experimentare (BPE), in vederea omologării acestora;

Evaluarea dosarelor de eficacitate biologica a produselor de protecție a plantelor in vederea omologării, pe procedura europeana;

Evaluarea dosarelor pentru produse de protecție a plantelor privind reziduurile;

Evaluarea laboratoarelor în vederea acreditării pentru realizarea testelor biologice, oficial recunoscute, a produselor de protecția plantelor, în conformitate cu principiile BPE; Evaluarea si testarea produselor biologic active;

Evaluarea riscului Eco toxicologic al produselor biologic active; Cursuri de instruire pentru studenți, fermieri, agenți economici o

Instructaje specifice profilului de protecție a plantelor; Specializări pentru elevi, studenți si absolvenți ai învățământului

superior cu specific agricol si biologic; Informări legislative privind regimul produselor de uz fitosanitar,

ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, in conformitate cu prevederile europene;

Furnizare de materiale informative specifice (cârti, broșuri de popularizare, ghiduri de buna practica, documentare pe subiecte de interes, studii prospective), la cerere sau on-line (www. icdpp.ro; facebook)

Un nou focar de pesta porcina confirmat in judetul Galati. Cati porci au fost afectati de aceasta data? In nov. 6, 2019 

Potrivit directorului DSVSA Galaţi, Carmen Stroia, în urma apariției unui focar de pestă porcină africana (PPA), în satul Țigănești, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat în cursul zilei de marți, 5.11.2019, Planul de măsuri la confirmare în zona de protecție și cea de supraveghere.

Prezența virusului a fost confirmat într-o gospodărie de la periferia localității Țigănești și în apropierea fondului de vânătoare 19 Țepu, acolo unde, un caz de PPA a fost confirmat în urmă cu trei luni de zile la un porc mistreț.

43

În urma identificării acestui focar, autoritățile au decis uciderea celor 13 suine din gospodăria respectivă.

Directorul DSVSA Galați a ținut să amintească faptul că transportul și deplasarea porcilor pe drumurile publice sunt interzise în zonă, excepție făcând cazurile în care suinele sunt avizate de autoritatea veterinară.

Până la această dată, de la începutul anului au fost confirmate în Galați 35 de focare de PPA, iar 266 au fost închise. Numărul total de porci sacrificați a fost de peste 1.600. 

INDUSTRIE ALIMENTARA

EXTRAORDINAR! Florile unei foste profesoare din Beclean au făcut senzație la cel mai mare concurs de cake design din lume 05/11/2019de Cristina ALEXA   

Aflată la prima participare la Cake International Birmingham, cel mai mare și renumit eveniment dedicat decoratorilor de torturi din lume, Marinela Mureșan, fosta profesoară de franceză din Beclean, care în urmă cu câțiva ani și-a descoperit pasiunea pentru flori comestibile, a reușit să cucerească juriul competiției!

Zilele trecute s-a desfășurat Cake International Birmingham, cel mai mare și renumit eveniment dedicat decoratorilor de torturi din lume. Preț de trei zile au fost organizate competiții, workshop-uri, demonstrații, iar furnizorii de produse specifice din acest domeniu au fost și ei prezenți.

44

La ediția din acest an, printre participanți s-a numărat și fosta profesoară de limba franceză Marinela Mureșan, care și-a descoperit pasiunea pentru flori comestibile în urmă cu câțiva ani.„La ediția din 2019 am decis să intru și eu în competiție cu un aranjament floral, considerând că ar fi o ocazie bună de a trece printr-o jurizare profesionistă și de a obține un feedback de la adevărații maeștri din domeniu. Am ales să folosesc un material inovator, o pastă specială pentru flori, comestibilă, flexibilă, care este apărută de curând pe piața internațională și pe care am procurat-o tocmai din India. Îmi place să experimentez cam tot ce apare în domeniul forilor, așa că m-am înscris și în competiție, la categoria florilor realizate cu aceste paste flexibile”, a precizat, pentru Bistrițeanul.ro, Marinela Mureșan.

Pentru realizarea aranjamentului cu care a cucerit efectiv juriul, Marinela Mureșan a folosit 12 specii de plante, inspirație fiindu-i propria grădină. La aranjament a ajutat-o un alt artist din Beclean, care a sculptat din lemn un cap stilizat.„Lucrarea a fost gândită în așa fel încât, împreună cu suportul ei, să formeze un ansamblu unitar. Prietenul meu și al soțului meu, domnul Caius Rotaru, m-a ajutat cu suportul care este un cap stilizat, sculptat în lemn. Florile modelate au format podoaba capitală a respectivului cap”, a completat artista din Beclean.Aranjamentul Marinelei Mureșan a fost premiat cu argint, iar la festivitatea de final a luat și locul I la categoria la care a fost înscris.

De la catedră și traduceri, la flori din pastă de zahărMarinela Mureșan are 58 de ani, este căsătorită și are doi copii. Câteva decenii bune le-a petrecut la catedră, fiind profesoară de franceză și italiană în Beclean. Din 2007, aceasta a început să se ocupe și de traduceri autorizate.

45

În 2011, fosta profesoară și-a descoperit marea pasiune: florile din pastă de zahăr. A reușit să învețe folosindu-se în prima fază de tutorialele de pe Youtube, iar ulterior a și luat parte la câteva cursuri din acest domeniu. Aceasta a reușit să se pregătească alături de Robert Haynes, unul dintre primii trei cei mai buni modelatori de flori de zahăr din lume.Autodidactă și perfecționistă, Marinela Mureșan și-a îmbunătățit tehnicile, ajungând să realizeze flori atât de apropiate de exemplarele reale, încât greu îți dai seama că ai în față reproduceri.Fosta profesoară a ajuns chiar să predea cursuri de realizat flori din pastă de zahăr, în întreaga țară. Perutnina a lansat în România, POLI, produsele din carne de pui nr. 1 în Europan meatmilk miercuri, 6 noiembrie, 2019

Lansat în 1974 în fosta Iugoslavie, POLI este primul produs de tip „Carnati de Bologna” exclusiv din carne de pui creat în Europa. Deși ambalajul și identitatea brandului au fost reînnoite în ultimii ani, interiorul său a rămas neschimbat, pentru că respectă rețeta originală lansată acum mai bine de 40 de ani.

Gamele lansate în România sunt Poli hammy400 g, Poli hammy feliat125 g, Poli frankfurter260 g și Poli mini frankfurter130 g.Produsele Poli conțin 90% carne de pui de cea mai bună calitate,atent selecționată. Gustari cu Poli sunt incluse în meniul zilnic a peste 3 milioane de Europeni, în nenumărate rețete și pot fi descoperite pe site-ulhttp://madaboutpoli.ro. Poli este un brand original, carismatic, popular și ușor de recunoscut, cu produse de cea mai bună calitaterealizate în deplin respect față de mediu, animale și oameni. Misiunea lui este de a umple fiecare masă de prospețime, fantezie și distracție – în fiecare zi. Poli vorbește despre bucuria de a te implica în comunitate, bucuria de a face sport, bucuria de a fi cool și carismatic dar în același timp prietenos și făra fițe. Un sandviș cu Poli te încarcă cu energie și te îndeamnă să iei întotdeauna partea pozitivă din tot ce te înconjoară. 

46

Perutnina România face parte din grupul de firme Perutnina Ptuj, cel mai important producător şi procesator de carne de pui din Sud-Estul Europei. Cu 115 ani de tradiție, Perutnina Ptuj şi-a construit renumele de producător şi specialist în carne şi preparate din pui şi curcan prin calitatea excelentă a produselor. Astăzi, Grupul Perutnina Ptuj este cel mai important furnizor de carne si preparate din pui și curcan din Balcani, oferind zilnic preparate gustoase în peste 22 de țări. ”Suntem unul dintre puținele sisteme din lume care folosesc așa-numitele “lanțuri verticale” în contextul producției alimentare și datorită acestui sistem complet integrat avem control 100% asupra fiecărei etape din proces. Avem culturi de cereale, incubatoare și ferme proprii  înSlovenia, Bosnia & Herțegovina, Serbia și Croația. Datorită circuitului complet integrat, produsele noastre ajung practic de pe câmp, pe masă. ” declară Florin Lupu, Managing Director Perutnina România. Despre Perutnina Ptuj Perutnina Ptuj și-a început povestea în 1905, în orașul Ptuj. Producătorul sloven se mândrește cu conceptul de trasabilitate prin care controleazăîntreg sistemul de producție, de la culturile din câmp și până pe rafturile supermarketurilor, de unde produsele sale din carne de pui și curcan ajung în casele a milioane de consumatori în fiecare zi. Hrana păsărilor este produsă intern și constă într-un mix de cereale, minerale și vitamine, fără adaos de hormoni de creștere sau antibiotice. Păsările cresc la sol, free range, în comunități cu densitate redusă, pentru a se dezvolta echilibrat și armonios, fapt care garantează gustul unic al produselor Perutnina Ptuj. 

47

Liniile de producție și laboratoarele PerutninaPtuj sunt dotate cu cele mai avansate tehnologii pentru a asigura calitatea premium a produselor finale, distribuite în peste 22 de țări din Europa și nu numai. În plus, sistemul circular implementat în 2012 urmează prevederile EU2020 de reducere a emisiilor de carbon și a eficientizării consumului de energie, asigurând o linie de producție prietenoasă cu mediul. Valorile Perutnina Ptuj se regăsesc în fiecare produs care ajunge zilnic pe mesele a aproximativ 3 milioane de consumatori: CALITATE, SIGURANȚĂ ȘI TRASABILITATE și se reflectă în respectul față de tradiție și excelența în inovație. Produsele Poli vor putea fi găsite atât în modern trade (Auchan, Carrefour Hipermarket, Carrefour Market, Kaufland, Metro, Profi, Cora, Selgros) cât şi în magazinele tradiţionale şi HORECA.

Vinurile de Cotnari, pe lista celor 100 de indicaţii geografice europene protejate în China I.A.M. Companii / 06 noiembrie

Uniunea Europeană şi China au încheiat miercuri negocierile privind un acord bilateral pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice (IG) europene în China şi a 100 de IG din China în UE împotriva imitaţiilor şi a uzurpării, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.Pe lista celor 100 de produse se află şi un produs românesc: vinurile de Cotnari.

"Produsele europene cu indicaţie geografică sunt recunoscute în întreaga lume pentru calitatea lor. Deoarece au încredere în originea şi autenticitatea acestor produse, consumatorii sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare, recompensând astfel fermierii. Este o victorie pentru ambii semnatari ai acordului, deoarece consolidează relaţiile noastre comerciale, aduce beneficii sectoarelor noastre agricole şi alimentare, precum şi

48

consumatorilor de ambele părţi", a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, transmite Agerpres.

China este a doua destinaţie pentru exporturile de produse agroalimentare din UE, care reprezintă o valoare de 12,8 miliarde euro (în perioada de 12 luni cuprinsă între septembrie 2018 şi august 2019). Este, de asemenea, a doua destinaţie a exporturilor UE de produse protejate ca indicaţii geografice, reprezentând 9% din valoarea lor, aici fiind incluse vinurile, produsele agroalimentare şi băuturile spirtoase.

Lista UE a indicaţiilor geografice care urmează să fie protejate în China include produse precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Munchener Bier, Ouzo, Polska Wodka, Porto, Prosciutto di Parma şi Queso Manchego. Dintre produsele chinezeşti, lista include, de exemplu, Pixian Dou Ban (pastă de fasole Pixian), Anji Bai Cha (ceai alb Antji), Panjin Da Mi (orez Panjin) şi Anqiu Da Jiang (ghimbir Anqiu).

Negocierile fiind încheiate, acordul va face acum obiectul unui control juridic. Mai departe, UE, Parlamentul European şi Consiliul vor fi invitate să îşi dea acordul. Se preconizează că acordul va intra în vigoare înainte de sfârşitul anului 2020, potrivit Agerpres. La patru ani de la intrarea sa în vigoare, domeniul de aplicare al acordului va fi extins pentru a include încă 175 de denumiri de IG din ambele părţi. Aceste denumiri vor trebui să urmeze aceleaşi proceduri de înregistrare ca acele 100 de denumiri care fac deja obiectul acordului (de exemplu, evaluarea şi publicarea pentru comentarii).

Cooperarea UE-China privind indicaţiile geografice a început în urmă cu peste 10 ani (2006), ceea ce a dus la înregistrarea şi protejarea a 10 denumiri geografice de către fiecare parte în 2012, punând astfel piatra de temelie pentru cooperarea de astăzi.

Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum şi de tehnicile şi practicile tradiţionale. Acesta este unul dintre cele mai mari succese ale agriculturii europene, sistemele respective având împreună peste 3.300 de denumiri UE înregistrate ca indicaţie geografică protejată (IGP) sau denumire de origine protejată (DOP). Pe lângă acestea, aproximativ 1 250 de denumiri din afara UE sunt de asemenea protejate în UE, în mare parte datorită unor acorduri bilaterale precum acest acord cu China. Ca valoare, piaţa indicaţiilor geografice din UE este de aproximativ 74,8 miliarde euro, iar împreună ele reprezintă 15,4% din totalul exporturilor UE de alimente şi de băuturi, informează aceaşi sursă.

49

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cum arată Top-ul încasărilor din marele retail? Meatmilk miercuri, 6 noiembrie, 2019Apetitul pentru consum al romanilor este tot mai mare de la an la an, iar acest lucru il confirma incasarile celor mai mari supermarketuri din Romania. Potrivit unui studiu risco.ro, pe primele locuri la vanzari pe anul 2018 se afla Kaufland Romania, Carrefour Romania si Profi. Cresterea numarului de vanzari al comertului cu amanuntul de produse alimentare, bauturi si tutun a putut fi observata si in top domenii cu cele mai mari vanzari in 2018, sectorul comertului retail fiind pe primul loc. Ne place sa facem cumparaturi, alergam dupa cele mai bune produse, dupa promotii si oferte de sezon. De cele mai multe ori plecam cu o lista foarte bine pusa la punct de acasa, iar cand ajungem la casele de marcat observam cu stupoare ca avem cosurile sau carucioarele pline. Ce-i drept, traim intr-o societate de consum, in care mai mult inseamna mai bine. Dar ce profituri aduce apetitul pentru consum marilor supermarketuri? Iata, mai jos, ce incasari si vanzari au avut in anul 2018 trei dintre cele mai mari lanturi de supermarketuri! Kaufland Romania Primul magazin Kaufland a fost deschis in Romania in anul 2005, iar de atunci s-a facut tot mai cunoscut pe piata de comert retail. In 2010 s-a extins cu marca proprie K-Classic, marca cu cel mai bun raport calitate/pret. In 2013, Kaufland Romania a initiat un proiect CSR de mare amploare, “Ajutam impreuna”, avand ca beneficiari peste 14.000 de copii, inscrisi la 79 de gradinite din sistemul de invatamant public, din 64 de orase. In 2016, Kaufland a extins in Romania marcile proprii K-Bio si K-take it veggie, special pentru toti cei care vor sa aiba un stil de viata sanatos. Tot in 2016, Kaufland Romania a lansat si aplicatia Scan and Play, care ofera clientilor posibilitatea sa isi scaneze singuri produsele si apoi sa plateasca la o casa special amenajata. In 2017, Kaufland a lansat marca proprie “Vreau din Romania”, si tot atunci a inceput procesul de modernizare a magazinelor din Romania. 

50

Drumul pe care l-a parcurs Kaufland Romania de la infiintare pana in prezent a generat vanzari foarte mari, deoarece compania se afla pe primul loc la vanzari pe anul 2018. Conform datelor financiare oferite de risco.ro, cifra de afaceri a companiei a fost de 10,8 miliarde de RON in 2018, cu 7% mai mult fata de anul 2017. Si la capitolul profit compania sta bine, deoarece acesta a inregistrat o crestere de 17% fata de anul 2017. Mai exact, compania a obtinut un profit de 788,7 milioane de RON in 2018. Marja de profit a companiei Kaufland Romania in 2018 a fost de 7,2%. Carrefour Romania Grupul Carrefour a luat nastere din dorinta de a aduce pe piata produse diversificate, de calitate superioara, la preturi mici. Grupul Carrefour este prezent in 34 de tari, cu aproximatix 10.100 magazine si peste 471.000 de angajati. Primul hipermarket Carrefour a fost deschis pe 15 iunie 1963 in localitatea Sainte-Genevieve-de-Bois, o localitate din apropierea Parisului. 30 de ani mai tarziu, in anul 2001, pe 27 iunie, Carrefour a fost primul retailer care a lansat conceptul de hipermarket si in Romania, punand astfel bazele pietei de retail “under one roof”. Odata intrat pe piata din Romania, grupul Carrefour si-a luat un angajament ferm fata de consumatorul roman, care inca sta in picioare si este unul dintre pilonii de comunicare – oferirea celor mai mici preturi, mereu. Implicarea grupului si promovarea serviciilor de cea mai buna calitate pentru consumatorii romani a generat foarte multe vanzari pentru Carrefour, deoarece compania se afla pe locul doi la vanzari pe anul 2018. Conform datelor financiare oferite de risco.ro, cifra de afaceri a companiei a fost de 7,3 miliarde de RON in 2018, cu 8% mai mult fata de anul 2017. Si la capitolul profit compania sta bine, deoarece acesta a inregistrat o crestere de 24% fata de anul 2017. Mai exact, compania a obtinut un profit de 261,7 milioane de RON in 2018. Marja de profit a companiei in 2018 a fost de 3,6%. PROFI Romania 

51

PROFI este reteaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografica din Romania si cu un ritm de crestere inca neegalat in aceasta tara. In mai 2019, aceasta a devenit si prima retea de la noi cu mai mult de 1000 de magazine, amplasate in aproape 500 de localitati din toate judetele si municipiul Bucuresti. PROFI se claseaza printre primii trei angajatori din retailul romanesc, cu peste 16000 de angajati care isi desfasoara activitatea promovand valorile companiei: Incredere, Implicare, Pasiune. Reteaua s-a facut cunoscuta cu sloganul: “Mai ieftin, mai bun, mai aproape”, iar clientii sunt in numar tot mai mare. Aproape 800.000 de clienti calca pragul magazinelor PROFI in fiecare zi. Vanzarile merg bine pentru lanturile de magazine PROFI, iar acest lucru il arata datele financiare inregistrate pe anul 2018. PROFI Romania se afla pe locul 3 in topul comertului retail in Romania. Conform datelor financiare oferite de risco.ro, cifra de afaceri a companiei a fost de 5,9 miliarde de RON in 2018, cu 25% mai mult fata de anul 2017. Desi vanzarile merg bine, magazinele PROFI au inregistrat pierdere la capitolul profit in anul 2018. Astfel, PROFI Romania a avut o pierdere de 90,5 milioane de RON. In procente, profitul a fost in scadere cu 169% fata de anul anterior. Marja de profit a companiei PROFI Romania in 2018 a fost de -1,5%. Afacerile în comerţul cu amănuntul au crescut cu 7,1% în primele nouă luni ale acestui an I.M. Miscellanea / 06 noiembrie

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o creştere cu 7,1% în primele nouă luni a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, datorită avansului vânzărilor de produse nealimentare (+8,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine

52

specializate (+7,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%).

Potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada menţionată, afacerile din comerţ au crescut tot cu 7,1% pe fondul majorării vânzărilor de produse nealimentare (+9,1%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

În luna septembrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 2,6% faţă de august 2019, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,2%). În schimb, vânzările de produse nealimentare au crescut cu 1,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creşterilor înregistrate la

vânzările de produse nealimentare (+1,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,9%).

Pe de alte parte, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,7%.

Faţă de septembrie 2018, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 7,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7%.

Astfel, ca serie brută avansul a fost generat de creşterile înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,1%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,6%).

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018, creşterea a fost determinată de vânzările de produse nealimentare (+8,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,1%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,8%).

53

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.

Pentru Gala HoReCa Awards ai ocazia să-ți votezi somelierului favorit (și nu numai)! noiembrie 6, 2019 Vinul.ro

Publicația Horeca Insight organizează pentru al 12-lea an consecutiv Gala Horeca Awards – festivitatea de recunoaștere și premiere a profesioniștilor din industria ospitalității.

Evenimentul s-a remarcat încă de la prima ediție, din 2008, drept ocazia de a reuni profesioniștii acestei industrii și de a le recunoaște meritele. Potrivit organizatorilor, “Gala Horeca Awards este, prin reputația construită în mai bine de 10 ani, cel mai relevant și obiectiv instrument de analiză a evoluției industriei. Distincțiile acordate se bazează pe opinia clienților privind serviciile locațiilor pe care le vizitează, dar și opiniile furnizorilor sau profesioniștilor activi în Horeca”.

Ce putem vota ca să avem o ospitalitate mai bună în România

În perioada 14 octombrie – 11 noiembrie 2019 puteți vota locația preferata (restaurantul, barul, cafeneaua, clubul, firma de catering etc.) sau profesionistul Horeca – bucătarul, cofetarul, somelierul favorit. Categoriile pentru care se poate vota sunt:

CEL MAI BUN RESTAURANT CU SPECIFIC ROMÂNESC TRADIȚIONAL CEL MAI BUN RESTAURANT CU SPECIFIC ROMÂNESC MODERN CEL MAI BUN RESTAURANT CU SPECIFIC STRĂIN CASUAL CEL MAI BUN RESTAURANT CU SPECIFIC STRĂIN FINE-DINING CEL MAI BUN BISTRO CEL MAI BUN RESTAURANT CU SPECIFIC ASIATIC

54

CEA MAI BUNĂ COMPANIE DE CATERING CEA MAI BUNĂ COMPANIE DE DELIVERY CEL MAI BUN GASTROBAR CEL MAI BUN CLUB CEA MAI BUNĂ CAFENEA/CEAINĂRIE CEA MAI BUNĂ PATISERIE/COFETĂRIE/BRUTĂRIE CEL MAI BUN QUICK SERVICE RESTAURANT CEA MAI BUNĂ LOCAȚIE NOU DESCHISĂCategoriile pentru personalul din industrie care s-a remarcat prin rezultate deosebite sau alte merite: cel mai bun waiter, cel mai bun barista, cel mai bun bartender, cel mai bun somelier, cel mai bun pastry-chef, cel mai bun manager de locație, cel mai bun chef.

Voturile se pot exprima pe www.premiifb.ro, vot deschis pentru publicul larg, cât și juriului format din specialiști selecționați de Horeca Insight.

Când vom afla câștigătorii

Ceremonia Horeca Awards 2019 va avea loc pe data de 20 noiembrie 2019 la Fratelli Studios. Participarea la Horeca Awards se face prin rezervarea unui bilet (în limita locurilor disponibile).

Horeca Insight a îmbunătățit și a completat an de an conceptul inițial și a intuit necesitatea și relevanța unei recompensări formale a celor mai bune restaurante, cafenele, baruri, firme de catering și delivery din România. Horeca Awards se află la cea de a XII-a ediție consecutivă, evenimentul câștigând notorietate solidă în mediul economic pe care îl reprezintă. 

DIVERSE

Asociaţia Forestierilor din România şi PEFC România au parafat un protocol de colaborare I.M.A. Miscellanea / 06 noiembrie

Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) şi PEFC România - Programul pentru Aprobarea

55

Certificării Forestiere au parafat un protocol de colaborare, prin care se va urmări promovarea Sistemului de Certificare Forestieră."Certificarea forestieră a devenit o necesitate după Conferinţa de la Rio din 1992 unde s-a ajuns la concluzia că trebuie să existe un organism independent care să certifice modul în care sunt administrate pădurile, respectiv modul în care este recoltat lemnul. Prin certificare se urmăreşte îmbunătăţirea actului de gestiune a pădurii în cazul administratorilor de păduri, dar şi a proceselor şi fluxurilor de lucru în cazul companiilor care recoltează lemn. În acelaşi timp se pot certifica produse cu origine controlată", se arată într-un comunicat de presă al ASFOR, informează Agerpres.

Potrivit Asociaţiei, administrarea pădurilor a ajuns la al 8-lea ciclu de amenajare a pădurilor reprezentând circa 100 de ani de administrare după planuri întocmite - certificate aprobate de către autorităţile competente ale statului.

PEFC - Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere se aplică pe două treimi din pădurile planetei. În România, PEFC funcţionează din anul 2018 existând până în prezent certificate 40 de lanţuri de custodie.

La ora actuală, la nivel mondial există 50 de sisteme diferite de certificare forestieră.

Datele ASFOR arată că pădurea ocupă, în România, 6,9 milioane de hectare, 40% din această suprafaţă fiind inclusă în arii protejate. De asemenea, stocul de lemn din pădurile României este de 2,3 miliarde de metri cubi, potrivit sursei citate.

ASFOR este o organizaţie patronală şi profesională, autonomă, neguvernamentală şi apolitică, a agenţilor economici din industria de exploatare şi prelucrare primară a lemnului. Din anul 1995, Asociaţia face parte din Confederaţia Patronală pentru Industria României (CONPIROM), iar din 1996 a devenit membră a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Totodată, începând cu anul 2004, ASFOR a devenit membră a Organizaţiei Europene a Producătorilor de Cherestea (EOS), iar în 2006 a aderat la Organizaţia Europeană a Antreprenorilor Forestieri (ENFE) şi la Consiliul European pentru Arboricultură (EAC).

56

GLOBAL

Prețurile grâului, în creștere. Producții mai mari de porumb și floarea-soarelui în Rusia REDACȚIA FIR 6 NOIEMBRIE 2019

Prețurile grâului au înregistrat, ieri, 5 noiembrie, o ușoară creștere la bursa Euronext, Paris, cu un dolar, până la 177,75 euro/tonă, pentru contracte cu livrare în decembrie a.c., iar analiștii francezi de la agritel.com pun această evoluție pe seama cererii de grâu de către Egipt.Cotațiile pentru grâu continuă creșterea și astăzi la bursa din Paris, până la ora 14:00, ora locală, ajungând la 178,50 euro/tonă.

Franța și Rusia au fost câștigătorii ultimei licitații lansată de cumpărătorul de stat din Egipt, GASC. Francezii vor livra 120.000 de tone de grâu la un preț de 214 dolari/tonă (FOB) sau 232,44 dolari cu transport inclus. Rusia livrează 55.000 tone la un preț mai mare, de 218 dolari/tonă (FOB) sau 234,60 dolari/tonă (CIF).

În Australia, recoltarea grâului este în curs, iar noile estimări ale analiștilor anunță o producție sub cea anticipată de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), până la aproape 16 milioane tone (USDA anticipase 19 milioane tone). Și pentru rapiță se așteaptă o recoltă mai slabă, de 1,8 milioane tone (USDA estimase peste 2 milioane tone).

Datele furnizate ieri de Ministerul Agriculturii din Rusia anunță o recoltă de floarea-soarelui mai mare decât anul trecut, de asemenea, sunt înregistrate progrese la producția de porumb a Rusiei, unde randamentele sunt în creștere până la aproape 6 tone/hectar, comparativ cu 4,8 tone/hectar anul trecut. Analiștii locali revizuiesc estimările pentru porumbul rusesc.

Noaptea minţii! Experţii au găsit soluţia pentru încălzirea globală: „Populaţia trebuie stabilizată și, ideal, să fie redusă treptat…” :  Antonia Hendrik 6 noiembrie 2019

Vestea cutremurătoare vine de la 11 000 de experți care au găsit soluție finală pentru încălzirea globală: reducerea numărului de oameni.

57

Aşadar, cei 11.000 de experți din întreaga lume s-au reunit pentru a solicita soluții pentru „urgența climatică” , inclusiv controlul populației – care „trebuie să fie stabilizat și, ideal, să fie redus treptat – într-un cadru care să asigure integritatea socială”.

„Declarăm în mod clar și fără echivoc că planeta Pământ se confruntă cu o urgență climatică”, au avertizat oamenii de știință în ediția de marți a BioScience , într-un raport.

Oamenii de știință apelează la factorii de decizie pentru a implementa rapid schimbări sistemice în politicile energetice, alimentare și economice. Dar merg chiar mai departe, pe teritoriul încărcat politic al controlului populației. Acesta „trebuie să fie stabilizat – și, în mod ideal, redus treptat – într-un cadru care să asigure integritatea socială”, scrie ei.Oamenii de știință fac apeluri specifice pentru ca factorii de decizie să pună în aplicare rapid schimbarea sistemică a politicilor energetice, alimentare și economice,  scriu ei.

Ce este şi mai interesant, că raportul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump a început procedura formală de retragere a Americii din Acordul climatic de la Paris.„Semnele profund tulburătoare din activitățile umane includ creșteri susținute atât în populația umană, animală, producția de carne pe cap de locuitor, produsul intern intern brut, pierderea acoperirii globale a copacilor, consumul de combustibili fosili, numărul de pasageri transportați în aer, emisiile de dioxid de carbon (CO 2 ) , și emisiile de CO 2 pe cap de locuitor începând cu anul 2000”, se arată în avertismentul groazei.Populaţia trebuie stabilizată, dar cum?

„Creștere cu aproximativ 80 de milioane de oameni pe an, sau mai mult de 200.000 pe zi, populația mondială trebuie stabilizată – și, ideal, redusă treptat – într-un cadru care asigură integritatea socială. Există politici dovedite și eficiente care consolidează drepturile omului, reducând în același timp ratele de fertilitate și reduc impacturile creșterii populației asupra emisiilor de GES și a pierderilor de biodiversitate. Aceste politici fac ca serviciile de planificare a familiei să fie accesibile tuturor oamenilor, elimină barierele accesului lor și obțin echitate deplină de gen, inclusiv educația primară și secundară ca o normă globală pentru toate, în special fetele și femeile tinere.Să fi rămas fără soluţii cei care luptă pentru salvarea Planetei noastre şi se gândesc să ne împuţineze? Vom vedea când vor trece la planul nebunesc şi prin ce metode?!

58

UNIUNEA EUROPEANA

Agenda Tue, 5 Nov 2019 09:00 - 11:00o With the Council and Commissiono 1.0 Adoption of agendao 2.0 Chair’s announcementso 3.0 Approval of minutes of meetings (PE641.296)o Approval of minutes of meetings (PE641.441)o Approval of minutes of meetings (PE641.452)o Approval of minutes of meetings (PE641.440)o *** Electronic vote ***o 4.0 (AGRI/9/00614) EU/USA Agreement on the Allocation of a Share in

the Tariff Rate Quota for imports of high-quality beefo 5.0 (AGRI/9/00530) Conclusion of the Agreement in the form of an

exchange of letters between the European Union and Ukraine amending the trade preferences for poultry meat and poultry meat preparations provided for by the Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and Ukraine, of the other part

o *** End of electronic vote ***o 6.0 Presentation on the work of the Policy Department for Structural and

Cohesion Policieso 7.0 Study on “Megatrends in the agri-food sector: global overview and

possible policy response from an EU perspective”. Presentation by Ms Monica Pesce (VVA Brussels) and Mr Daniel Traon (Arcadia). Study

59

requested by the AGRI Committee, commissioned and managed by Policy Department B

o * * * Tue, 5 Nov 2019 11:00 - 12:30o 8.0 Coordinators’ meetingo * * * Tue, 5 Nov 2019 14:30 - 18:30

o 9.0 Exchange of views with Commission representatives (DG AGRI, DG COMP and DG TRADE) on the long-term prospects for the European beef sectoro 10.0 Report on ongoing interinstitutional negotiations(2018/0231(COD))o 11.0 Presentation by a Commission representative (DG AGRI) of: - Proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EU) No 1306/2013 as regards financial discipline as from financial year 2021 and Regulation (EU) No 1307/2013 as regards flexibility between pillars in respect of the year 2020; and - Proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council laying down certain transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021 and amending Regulations (EU) No 228/2013, (EU) No 229/2013 and (EU) No 1308/2013 as regards resources and their distribution in respect of the year 2021 and amending Regulations (EU) No 1305/2013, (EU) No 1306/2013 and (EU) 1307/2013 as regards their resources and application in the year 2021o 12.0 Approval of recommendations issued by AGRI Coordinatorso 13.0 Any other businesso 14.0 Next meetings (AGRI(2019)1118_1) Mon, 18 Nov 2019o Next meetings (AGRI(2019)1204_1) Wed, 4 Dec 2019

60

Today, the EU and China concluded the negotiations on a bilateral agreement to protect 100 European Geographical Indications (GI) in China and 100 Chinese GI in the EU against imitations and usurpation. This landmark agreement is expected to result in reciprocal trade benefits and demand for high-quality products on both sides. Delivering on the commitment made at the last EU-China Summit in April 2019, this agreement is a concrete example of cooperation between the European Union and the People's Republic of China, reflecting the openness and adherence of both sides to international rules as a basis for trade relations.

Agriculture and rural development Commissioner Phil Hogan said: “European Geographical Indication products are renowned across the world for their quality. Consumers are willing to pay a higher price, trusting the origin and authenticity of these products, while further rewarding farmers. This agreement shows our commitment to working closely with our global trading partners such as China. It is a win for both parties, strengthening our trading relationship, benefitting our agricultural and food sectors, and consumers on both sides.”

China is the second destination for EU agri-food exports, reaching €12.8 billion (in the 12-month period between September 2018 and August 2019). It is also the second destination of EU exports of products protected as Geographical Indications, accounting for 9% of its value, including wines, agri-food products and spirit drinks.

The Chinese market is a high-growth potential market for European food and drinks, with a growing middle class with a taste for iconic, high-quality and genuine European products. It also has a well-established geographical indication system of its own, with specialties that European consumers could now further discover thanks to this agreement.

The EU list of GI to be protected in China includes products such as Cava, Champagne, Feta, Irish whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska Wódka, Porto, Prosciutto di Parma and Queso Manchego. Among the Chinese products, the list includes for example Pixian Dou Ban (Pixian Bean Paste), Anji Bai Cha (Anji White Tea), Panjin Da Mi (Panjin rice) and Anqiu Da Jiang (Anqiu Ginger).

61

Following the conclusion of the negotiations, the agreement will now go through legal scrutiny. On the EU side, the European Parliament and the Council will then be asked to give their approval. The agreement is expected to enter into force before the end of 2020.

Four years after its entry into force, the scope of the agreement will expand to cover an additional 175 GI names from both sides. These names will have to follow the same registration procedure than the 100 names already covered by the agreement (i.e assessment and publication for comments).

EU-China cooperation on Geographical Indications began over 10 years ago (2006) resulting in the registration and protection of 10 Geographical Indication names on both sides in 2012, the starting block for today's cooperation.

Background

EU quality schemes aim at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. This is one of the great successes of European agriculture, with more than 3,300 EU names registered as either Protected Geographical Indication (PGI) or Protected Designation of Origin (PDO). A further 1,250 or so non-EU names are also protected within the EU, mostly thanks to bilateral agreements such as this one with China. In value terms, the market for EU geographical indications is around €74.8 billion, and together they account for 15.4% of total EU food and drinks exports.

2,500 scientists urge EU to reform environmentally ‘damaging’ CAP By Natasha Foote | EURACTIV.com  Nov 5, 2019 (updated:  10:16)

Léna Brisset, Policy Officer on Agriculture and the CAP at IFOAM EU, said that although technological developments do have the potential to decrease the ecological footprint, technology is "not a magic bullet to solve the problems of the EU’s food and farming sector".

More than 2,500 scientists across the EU have joined forces and reached out to the EU parliament in a letter urging them to “to act on the science, and

62

undertake a far-reaching reform of the EU’s Common Agricultural Policy (CAP) without delay.”

The letter, sent to the Committee of Agriculture and Rural Development (AGRI) and the Committee of Environment, Public Health and Food Safety (ENVI), states that there is an “unequivocal scientific consensus” between the intensification of agriculture and the ever-increasing loss of biodiversity.

It outlines the harmful effects that the intensive agriculture model, supported by the current CAP, has on biodiversity, asserting that much of this damage could soon be “irreversible”.

CAP subsidies currently account for nearly €60 billion every year, much of which funds intensive and factory farming.

The letter states that this money could instead be used for the recovery of biodiversity and rural human population. It asserts that the EU must be a “pioneer in responding to these challenges” and the CAP must be part of that response, rather than continuing to contribute to environmental degradation.

EU auditors, not just lawmakers, recognise the potential of digital farming tools

Although greeted with scepticism at the beginning, precision farming is gaining more and more relevance among farmers and lawmakers. Even EU auditors now extoll the high value of the information provided by digital tools in agriculture.

63

However, whilst there is a clear consensus about the damaging effects of industrial agriculture on the environment and the need for CAP reform, what is less clear is what that means in practice.

Many stakeholders, including the agri-food industry and farmers’ associations, suggest that one way this could be achieved is with digital farming practices based on the principle “producing more with less [input]”, through the use of new technologies such as remote sensors, satellites, and drones.

However, despite the potential of such new technologies in combating some of our most pressing agricultural issues, enthusiasm for digital technology has been lacklustre in some quarters and the adoption of such technologies in the EU has been slow.

Last March, the EU manufacturers of agricultural machinery (CEMA) called on member states to indicate a “clear commitment” to the digitisation of European agriculture in terms of CAP as the only way to face the current environmental and economic challenges.

Industry calls on EU member states to show ‘clear commitment’ in smart farming

The EU manufacturers of agricultural machinery (CEMA) have called on member states to indicate a “clear commitment” to the digitisation of European agriculture as the only way to face the environmental and economic challenges. This message has also been acknowledged by the European Commission.

NGOs do not oppose technologies 

Contacted by EURACTIV.com, Harriet Bradley, EU Agriculture Policy Officer for BirdLife Europe, said they do not advocate for specific technologies as such, but that instead, farmers should be able to choose which technologies get them to the outcome or practice required.

She said CAP payments should instead be “targeted according to a particular environmental outcome or practice”.

Léna Brisset, policy officer on agriculture and the CAP at IFOAM EU, said that although technological developments do have the potential to decrease the ecological footprint, technology is “not a magic bullet to solve the problems of the EU’s food and farming sector”.

Instead, she said that we need a “multidisciplinary and participatory approach” that considers new technologies as one of many tools but that it is

64

important to assess the benefits and risks, as well as social and economic impacts, associated with such technologies before implementing them.

She also added that an increase in yield often comes with “high costs for new technologies” which may have negative impacts on the financial situation of the farmer.

In a recent interview with EURACTIV, Petros Kokkalis, a Greek leftist MEP, called on the European Left not to turn its back on the digital transition of agriculture.

“The European progressive forces must, therefore, open their doors wide because conservatives and neo-liberals are trying to do exactly the opposite: to open the doors just wide enough for the few powerful people to pass,” he said.

Leftist MEP: EU left should in ‘no way’ turn its back on agriculture’s digitisation

The European left should under no circumstances turn its back on the digital transition of agriculture and give the floor to neoliberal political forces to further “marginalise” smallholders, Petros Kokkalis, a leftist MEP, told EURACTIV.com in an interview. [Edited by Zoran Radosavljevic]

SUA

Peste porcină africană ar putea fi deja în America de NordNora Marin miercuri, 6 noiembrie, 2019

Un avertisment puternic a fost dat industriei mondiale a cărnii de porc. Potrivit cercetătorilor, febra porcină africană (ASF) ar fi lovit deja America de Nord. Vorbind pe webinarul Global Meat News despre epidemie, dr. Scott Dee, de la Pipestone Veterinary Services, a spus că el consideră că ASF este deja în America de Nord, în ciuda celor mai bune eforturi ale autorităților de a împiedica să ajungă pe continent.

 

65

„Șansele de a menține virusul în afara Americii de Nord sunt foarte mici. Importăm o mulțime de produse din China în care virusul poate supraviețui. Presupunerea mea este că virusul a intrat deja în țară și îl intră regulat la nivelul portului. Ceea ce ne-am propus este că nu a sărit la porci, așa că nu am văzut că se reproduc. Cred că suntem bombardați cu asta la nivel de port. ” Impactul asupra pieței cărnii de porc Dacă va lovi America de Nord, Dee a spus că va avea un impact dramatic asupra sectorului. „Estimăm o pierdere de 16 miliarde de dolari pentru industria agricolă din SUA în primul an, nu vom putea exporta carne de porc și acest lucru va avea un impact asupra altor sectoare de carne.” El a sfătuit producătorii să „ridice biosecuritatea la cele mai înalte niveluri” pentru a preveni răspândirea bolii. În timpul webinarului, directorul de carne de la GIRA Rupert Claxton a explicat că va exista o scădere de 18 milioane de tone în China în acest an, cu alte 6m de tone preconizate pentru 2020. El a avertizat că, în timp ce aceasta va oferi o oportunitate de a vinde carne de porc în China în următorul cinci ani, nu va dura pentru totdeauna. Claxton a adăugat că unii producători optează pentru a neglija piețele interne pentru a face mai mult acum, dar că acest lucru ar putea necesita un reechilibrare în linie. De asemenea, Zoe Davies, directorul executiv al Asociației crescătorilor de porci din UK, a spus că măsurile actuale nu sunt adecvate și că trebuie luate mpăsuri mult mai drastice. Directorul executiv al Global AgriTrends, Brett Stuart, a încheiat prezentările și a avertizat că Republica China nu se poate recupera niciodată pe deplin, în ceea ce privește producția de carne de porc și se îndoiește dacă producătorii mondiali vor reuși să rezolve deficitul. El a mai spus că unii producători de curte din China încearcă să profite de creșterea prețurilor de carne de porc prin repornirea producției, fără a aștepta să fie dezvoltat un vaccin pentru a câștiga bani acum. 

66

„Acești fermieri sunt disperați și își asumă riscuri. Ei presupun că vor primi din nou ASF, dar vor ridica până la 400 de dolari pe cap, așa că iau acest joc de noroc. Această disperare pe piață nu este bună pentru eforturile chineze de a conține ASF și duce la un comportament iresponsabil. „

SANATATE si GASTRONOMIE

Trecerea de la productia de proteine de origine animala la cele vegetale, dictata de flexitarieni In nov. 5, 2019  31 0

Producatorul intenționează să deschidă o unitate dedicată, de producție bazată pe plante, în Leeuwarden, ca parte a strategiei companiei de a construi lanțuri alimentare pe baza cererii pieței. La începutul acestui an, Ronald Lotgerink, a anunțat că intenționează să-și diversifice gama de produse ale companiei.

„Capacitatea de procesare a cărnii in Olanda a crescut semnificativ în ultimii doi ani și s-a dovedit a fi mai mult decât suficientă pentru a satisface cererea. Având în vedere cunoștințele pe care le-am obținut din investiția noastră acum câțiva ani, facem acum alegerea strategică de a investi într-o fabrică dedicată bazei bazei proteice vegetale în Leeuwarden. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm relațiile cu furnizorii noștri de animale pentru celelalte centre prelucratoare ale companiei, și îi salutăm pe fermierii arabi care sunt noii furnizori în lanțul nostru bazat pe plante”, a declarat domnul Lotgerink.

Piața alternativă la carne a crescut în ultimii ani și se așteaptă să crească în continuare. Alături de piețele interne ale producătorului, din Olanda și Germania, în alte părți ale Europei, cum ar fi Marea Britanie, Italia și Franța, crește cererea și apar piețe alternative pentru carne. Acesta este în principal rezultatul obiceiurilor alimentare ale așa-numitilor flexarieni, care cumpără în mod regulat aceste produse.

 Fabrica din Leeuwarden a fost construită în 2017 și funcționează în prezent ca facilitate de prelucrare a cărnii de vită. A fost construită conform celor mai noi standarde, ceea ce înseamnă că poate fi ușor ajustată pentru a deveni potrivită pentru producția bazată pe plante. Fabrica poate fi extinsă pentru a

67

adăuga mai multe linii de producție, instalații de congelare și o capacitate mai mare de depozitare. Angajații actuali nu vor fi afectați de schimbare, a anunțat compania într-un comunicat de presă.

DOSAR

Producătorul român, unealtă electoralăMihaela Prevenda Luni, 28 Octombrie 2019 14:11

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, reglementată în urmă cu doi ani, se sărbătorește în 10 octombrie și este dedicată promovării produselor agroalimentare românești și producătorului român, portului și dansului popular.Prin urmare, în această zi, în toată țara, au loc tot soiul de manifestări în prim-planul cărora se află „Măria Sa, producătorul”, care își aduce într-un spațiu special amenajat produsele pentru a fi degustate, probate, cunoscute, povestite și vândute. Pentru că, evident, vânzarea face ca orice afacere să meargă mai departe. Scopul prezenței unui producător la piață este să vândă.

O astfel de zi se sărbătorește prin muncă și voie bună împreună cu publicul larg, din care face parte consumatorul. Așadar, în fiecare an, la 10 octombrie, consumatorul din întreaga țară ar trebui să știe de această sărbătoare unde poate întâlni, în afară de distracție, produsele tradiționale, pâinea cu maia, brânzeturile, zacusca și dulceața ca la mama acasă, ia și cojocul, vinul etc. Este o zi în care, în același timp, în toată țara, producătorul și consumatorul sunt față în față. De multe ori, produsul tradițional local nu are cum să se promoveze acolo lângă casă, așa cum o poate face de „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Așa arată, în teorie, o zi națională dedicată unui produs/producător.

68

În realitate, lucrurile stau altfel și, din păcate, vechile metehne continuă să ne bântuie.

Trepădușii din Ministerul Agriculturii merită toate aplauzele, și-au făcut treaba, au umplut cupola centrală de la Romexpo, au ținut înăuntru o zi întreagă sute de oameni aduși din toată țara cu promisiuni dovedite deșarte la final, au regizat o zi frumoasă pentru șeful lor și pentru șefa acestuia. Că doar suntem în campanie electorală.

Cei mai tineri nu prea au înțeles ce se întâmplă, pentru ce au ajuns la București. Ăi mai maturi s-au simțit ca la congresele PCR. De la intrare li se spunea unde să se așeze, apoi primeau indicații precise când să aplaude, cadența aplauzelor... Cei știuți „cu gura mare” nu au primit aprobare să deschidă gura la „Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”. Discuțiile și interacțiunea pe teme de actualitate, anunțate de onor’ Ministerul Agriculturii, au avut loc ca pe vremuri… comuniste. Adică, dacă mă lauzi, vorbești. Dacă nu, taci. Iar premierea producătorilor a arătat respectul pe care-l poartă, de obicei, guvernanții, autoritățile față de cei care le asigură salariile și care contribuie la vistieria statului. Diplomele au fost înmânate producătorilor din ușă de aceiași vajnici sau veșnici trepăduși.

Ce povestesc eu s-a întâmplat în 9 octombrie 2019. În cupola de la Romexpo, pe lângă flori și lădițe cu legume, zarzavaturi așezate cam ca oile lui Flutur de pe deal, cu ani în urmă, producătorii au fost lăsați să-și amenajeze standuri, pentru că a doua zi, în 10 octombrie, li s-a spus că publicul larg, adică cetățenii Capitalei și din împrejurimi, „va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă”.

Au venit oamenii de departe, chiar din toată țara, pe cheltuiala lor, au plătit hoteluri în București, și-au expus produsele al căror transport, de asemenea, a costat. Au venit cu speranța că și vor vinde ceva, că nu se vor întoarce cu marfa acasă. În 9 octombrie n-au vândut nimic, deoarece o zi întreagă au luat cunoștință de realizările lui Petre Daea, au asistat la lingușeli și plecăciuni în fața premierului. A trebuit ca aplauzele pentru Viorica Dăncilă să fie puternice și de lungă durată, fiind văzută de ai ei deja cocoțată în deal la Cotroceni.

Prima zi i-a dezamăgit pe producători. Cei veniți doar pentru așa-zisa dezbatere au plecat către casele lor, iar cei care și-au instalat standurile în cupolă, a doua zi, pe 10 octombrie, s-au dezumflat de tot. Dimineață când au ajuns la Romexpo să-și aștepte vizitatorii, cumpărătorii, au fost anunțați, de data aceasta de reprezentanții centrului expozițional, că trebuie să părăsească incinta. Da, au fost dați afară. Au fost buni doar ca aplaudaci pentru o clasă politică bolnavă. Păi, și ziua națională a produselor agroalimentare românești, în care bucureștenii au intrare liberă și pot vizita standurile și

69

cumpăra produse, ce se întâmplă cu ea, cu promisiunile trepădușilor care au avut misiunea să-i aducă pe producători la București?

Ei bine, expoziția s-a mutat afară, în jurul cupolei. „Cum să car vinurile singur până afară? Ajutați-mă cu un cărucior, ceva, vă rog!” „N-avem!”, venea rapid răspunsul angajaților Romexpo. „Vă rog, dați-mi o masă și o umbrelă ca să pun borcanele, nu pot sta cu zacusca în soare.” „Nu se poate, să vă ajute ministerul, se știa acolo că nu puteți sta în cupolă și azi.” La minister s-o fi știut, dar producătorii n-au fost informați. „Ieri a fost campanie electorală, am fost prostiți să venim la București, am venit tocmai din vestul țării să aplaudăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Ni s-a spus că se amenajează o expoziție cu vânzare. Am venit să ne facem cunoscute produsele și ne-am trezit în plin congres al PCR, parcă ne-am întors în timp. Și azi am alergat înnebuniți pe aici ca să ne facem standuri, să ne expunem produsele, că ne-au dat afară din pavilionul central”, mi-a zis aproape cu ochii în lacrimi un producător.

Și la finalul acestei zile dedicate lor și produselor muncite de ei, producătorii români, plătitori de taxe și impozite la statul român, au plecat acasă cu tot cu produse. Bucureșteanul n-a avut habar de expoziția de la Romexpo. 

Fiecare dintre dumneavoastră trageți concluziile după cele văzute și povestite de mine.

Concluzia mea este că orice guvernant, fie el de stânga sau de dreapta, mai tânăr ori mai matur, nu vrea să priceapă nicicum că proprietatea privată e privată, nu e a statului, că producătorul nu e angajatul statului, ci e cel care susține financiar statul, că datorită producătorului el, statul, trăiește, există.

Postura de slugă în care e ținut sectorul privat de 30 de ani de guvernanți, de politicieni, de simpli funcționari nu face altceva decât să continue să țină România în metastaze. Nu ne mai facem bine. Sau… speranța moare ultima.

Parcă văd că la anul, de 10 octombrie, indiferent de culoarea politică a guvernului, vom asista din nou la o manifestare populară de tristă amintire, parcă-i văd pe producători plini de speranță venind iarăși, cu mic, cu mare, la Capitală, uitând pățania de anul ăsta. Pentru că, nu-i așa, românul uită și trece mai departe, sperând.

De 30 de ani facem la fel, trăim în democrație, într-o economie de piață, dar nu uităm și tot revenim la vechile metehne.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 octombrie 2019

* * *

70

Idei de afaceri: iata cum reuseste un procesator din Mures sa exporte plante medicinale tocmai in America Noiembrie 6, 2019

Efectele benefice al plantelor medicinale sunt cunoscute de mii de ani, iar oameni din toate culturile si civilizatiile foloseau acest rod al pamantului pentru tratarea de diferite boli si afectiuni. In zilele noastre, situatia nu este cu mult diferita iar ceaiurile din anumite plante medicinale se pot dovedi extrem de eficiente impotriva multor afectiuni, fiind de multe ori mai indicate decat medicamentele conventionale.

Cererea mare pentru aceste ceaiuri naturiste au dezvoltat adevarate afaceri atat in tara noastra cat si peste hotare, insa nu multe sunt companiile care comercializeaza produse de o calitate ireprosabila si care refuza sa faca vreun compromis.

Cu toate acestea, tara noastra se poate mandri cu cateva companii procesatoare de plante medicinale care prin calitatea produselor comercializate si prin multa dedicare au reusit sa-si exporte ceaiurile chiar si peste ocean.

Unul dintre aceste exemple fericite este si compania CARPATHIAN HERBS din comuna Ibanesti, judetul Mures, care a reusit in doar cativa ani sa-si comercialize produsele tocmai in America. Compania este in plina expansiune si la momentul actual, isi va deschide o serie de centre de colectare in toata tara.

Contactat de redactia Stiri Agricole, Ionel Todoran, administratorul companiei a fost de acord sa dezvaluie modul in care compania sa a reusit in doar doi ani de activitate sa fie un etalon de calitate in ceea ce priveste ceaiurile din plante naturiste si cum a infiintat acest parteneriat romano-american.

,,Noi suntem o multinationala, avem o companie si in America. Ideea de baza este sa producem aici ceaiurile. Colectam plante din flora spontana si

71

realizam acest lucru prin infiintarea de centre de colectare din toata tara. Dorim sa avem propriile noastre centre de colectare cu oameni pe care ii instruim, cu sefi de echipa, care aplica normele eco sau bio in materie de colectare a plantelor medicinale’’, a declarat Ionel Todoran, administratorul Carpathian Herbs pentru Stiri Agricole.

Atentia la detalii, esentiala pentru obtinerea calitatii

Todoran a explicat motivul pentru care plantele sale sunt atat de apreciate de catre americani si a precizat modul in care ceaiurile Carpathian Herbs sunt procesate.

,,Procesarea plantelor (sortare, uscare, maruntire, ambalare) se face la Ibanesti, judetul Mures. Aici avem o fabricuta nou construita. (…) Noi uscam plantele in uscatorul din fabrica de la Ibanesti. Uscam plantele artificial, la o anumita temperatura, astfel incat sa nu eliberam din plante uleiurile esentiale si pentru a pastra prospetimea plantelor. Procedeul de uscare dureaza 20 de ore in medie’’, mai explica Todoran.

Dupa spusele antreprenorului, si perioada de la timpul culegerii si pana la ambalare este extrem de importanta, pentru o calitate optima a produsului. ,,Toate plantele colectate de noi sunt ambalate final in maximum 48 de ore, pentru a pastra prospetimea. De la colectare pana la produsul finit nu trebuie sa treaca mai mult de 48 de ore. Asta garanteaza calitatea impusa de noi’’, precizeaza afaceristul.

Produsele Carpathian Herbs nu sunt comercializate in Romania

Dupa cum ne-am fi asteptat, cea mai mare piata de desfacere pentru produsele Carpathian Herbs ar fi trebuit sa fie tot Romania, insa in realitate acest lucru nu se intampla. Tehnicile de procesare extrem de costisitoare si costurile de productie mari ii impiedica pe cei de la Carpathian Herbs sa-si comercializeze produsele direct in Romania, si deocamdata, toate ceaiurile produse de acestia sunt exportate in America.

,,Ceaiurile pleaca la export numai in America insa noi suntem deschisi la colaborari si cu partea de Europa. In tara nu putem sa comercializam ceaiurile din pacate pentru ca suntem deschisi spre o nisa de piata care inseamna ceai medicinal, organic din flora spontana, standard Pharmacopoeia. In nisa aceasta, costurile de productie, procesare si cele de vanzare sunt destul de mari’’, declara procesatorul.

Instruirea temeinica a personalului, necesara pentru produse cat mai calitative

72

Cand vine vorba de procesarea plantelor medicinale, nimic nu este lasat la voia intamplarii de catre cei de la Carpathian Herbs. De aceea, chiar si procesul de culegere al plantelor este extrem de bine planificat, iar personalul culegator primeste in fiecare zi de colectare instructiuni clare cu privire la cum trebuie efectuata colectarea.

,,Calitatea, prospetimea, toate acestea pleaca de la colectare. Partea de colectare e un punct sensibil in sensul ca oamenii trebuie instruiti zilnic, cand se pleaca pe teren. Avem si un manual tehnic de calitate al culegatorului  care spune clar cum se colecteaza planta, la ce perioada din zi, la ce perioada din an, cu ce instrumente, la ce dimensiuni, in ce ambalaje’’, mai explica Todoran.

Flora spontana versus flora de cultura: care tip de planta este mai eficienta

Plantele medicinale nu au aceleasi proprietati doar pentru ca provin din aceeasi specie iar uneori, diferiti factori exogeni pot avea o influenta extrem de mare asupra unei plante, dupa cum ne explica si procesatorul muresean.

,, Ceaiurile noastre nu sunt facute pentru a fi consumate de placere, sunt ceaiuri medicinale, strict folosite pentru scopuri medicinale, pentru a trata sau pentru a mentine o anumita stare de sanatate. La noi, totul se achizitioneaza din flora spontana, pentru ca spre deosebire de cele de cultura sunt mult mai potente, au un nivel de substante active mult mai mare. La flora spontana conteaza foarte mult si altitudinea, noi de aceea ne-am orientat sa culegem cat mai mult din zonele de munte’’, specifica administratorul Carpathian Herbs.

In prezent, compania Carpathian Herbs cauta colaboratori pe termen lung si formarea de centre de colectare pentru plante medicinale din flora spontana. Persoanele interesate pot afla mai multe informatii la numarul de telefon 0727.116.602 sau pe adresa de e-mail ionel@carpathianherbs.com.

* * *

Medicii americani recomandă varza roşie: Scade tensiunea, te scapă de toxine şi are efect antiinflamator Cristina PopescuLeguma miraculoasă, cu gust aromat și beneficii unice pentru sănătate. Mai ales în România, are un gust și o textură minunate. Foile sunt mai subțiri, iar ea este zemoasă.

Varza roșie, căci despre ea este vorba, are uluitoare beneficii pentru sănătate, consumată fie crudă, murată sau sub formă de suc.

73

Abundență de antioxidanți

Pigmenții naturali mov sunt un indicator al conținutului abundent de antioxidanți, arma noastră împotriva radicalilor liberi. De asemenea combat virozele și gripa, deci varza roșie reprezintă o armă redutabilă de sezon, potrivit doctorulzilei.ro.

Efect antitumoral

Tot pigmenții sunt responsabili de efectul antitumoral al acestui aliment. Sucul de varză roșie poate scădea tensiunea arterială, datorită conținutului său de acid folic, iar consumul ei sub formă murată o atestă drept aliment medicament pentru intestinele noastre, locul de unde multe boli debutează.

Acid folic

Acidul folic sau vitamina B9 scade riscul aparitiei hipertensiunii arteriale, arata un studiu efectuat la Universitatea Harvard (SUA). Potrivit prof. dr. Michael Hirt, coordonatorul proiectului, acidul folic are capacitatea de a scadea nivelul homocisteinei, un aminoacid produs de ficat. Un nivel ridicat al acestui aminoacid afecteaza vasele sangvine si creste riscul de boli coronariene si atac de cord cu 60% la barbati si cu 80% la femei.

Eficienta acidului folic in prevenirea afectiunilor cardiovasculare creste daca este asociat cu vitaminele B6 si B12. Acidul folic se asimileaza cel mai bine din alimente: ficat, lapte, branzeturi, spanac, varza alba, varza rosie, salata verde, broccoli, citrice, alune. Pentru a ne asigura necesarul zilnic de acid folic putem sa mancam trei sau chiar mai multe portii de salata din legume verzi. In cazul suplimentelor vitaminice insa, nu trebuie sa depasim doza de 1.000 de micrograme.

Tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular și pentru sistemul nervos

Consumul de varză roșie sub formă de salată este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular și pentru sistemul nervos. Bogată în vitamine și în minerale, conținând substanțe cu efecte stimulatoare pentru

74

sistemul nervos central, fitohormoni, care intensifică procesele de regenerare din organism, varza roșie are efect adaptogen și anti-oboseală.

Antocianii, adică pigmenții roșii din această varietate de varză, fac adevărate miracole în prevenirea și în combaterea degenerării celulelor din sistemul nervos central. Încă nu se știu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varză roșie de a restabili funcțiile cerebrale alterate de Alzheimer, însă efectul de prevenire și de încetinire sau chiar de blocare a evoluției bolii cu ajutorul verzei roșii este cert.

Prevenirea alergiilor

Alergia poate fi prevenită de o cură cu salată de varză roșie crudă sau murată, pe timpul iernii. Bogăția de vitamina C și de antioxidanți din această legumă ajută la reglarea reacției sistemului imunitar, la interacțiunea cu factorii externi.

Vindecare mai rapidă și estetică a arsurilor

Prin efectul antiinfecțios și antiinflamator, ajută la o vindecare mai rapidă și estetică a arsurilor, previne formarea cicatricelor cheloide. Studiile arată că prin mecanisme încă prea puțin cunoscute (se presupune că varza conține substanțe stimulatoare ale creșterii anumitor țesuturi), procesul de vindecare a rănilor este mult accelerat, scade riscul de infecție, semnele care rămân după vindecare sunt mult mai puțin vizibile.

Împiedică oxidarea colesterolului pe artere

Varza roșie, prin conținutul său de vitamina C și alți antioxidanți, împiedică oxidarea colesterolului pe artere și formarea plăcilor de aterom. De asemenea, legumele colorate sunt în general un indicator al conținutului abundent de antioxidanți, arma noastră împotriva radicalilor liberi.

* * *

75