pag. 2

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXI Nr. 960

3 IANUARIE 2019 16 pagini * 1,00 leu

Premierul VioricaDãncilã a transmis,

marþi, un mesaj cuprilejul preluãrii

preºedinþieiConsiliului UE,

afirmând cã dacã2018 a fost anul

României Centenare,2019 va fi cel al

României europene,promotor al coeziuniiîntre statele membre

Bilanþ la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier

pag. 3

Preasfinþitul Pãrinte

Nicodim ºi-a sãrbãtoritocrotitorul spiritual

pag. 4

SOS... obiectivele turistice

CITIÞI ÎN PAGINA16

Am intrat în cel de-al treizecilea an de când, fãrã excepþie, toþi cei ce s-au aflat la butoanele de decizie au promis cãvor pune în valoare obiectivele turistice ale judeþului Mehedinþi în general ºi ale municipiului Drobeta Turnu Severin înmod deosebit. Cu toþii, atunci când erau la putere, recunoºteau cã acestea, obiectivele turistice, sunt un dar de laDumnezeu ºi cã trebuiesc valorificate pentru a ajuta economia judeþului, aflatã în declin cu fiecare an ce se scurge. Au fost doar promisiuni electorale, dovadã fiind ºi imaginea deplorabilã a “Piciorului Podului lui Traian”, situatã pemalul românesc al fluviului Dunãrea, la câþiva paºi de... nepãsareaautoritãþilor locale ºi judeþene.

„Anexarea Transilvaniei, o veche provincie ungarã” la 1 decembrie 1918 -un exemplu tipic de sfidare publicã a României

pag. 6

PAGINA 7

Alfabetizaþila locul de muncã

PAGINA 10

Poziþia Uniunii Naþionale a Patronatului Român cu privire la“ORDONANÞA LÃCOMIEI”

pag. 15

Luceafãrul,stopatãla zonã

Un AN NOU 2019cu sãnãtate ºi împliniri ureztuturor locuitorilor comunei

BROªTENI.La Mulþi Ani!

Primar,Alexandru BORUGÃ

social - politicOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Dacã ar fi sã ne luãm dupãunele statistici ce au închis anul2018, nota dominantã a anuluitrecut a fost violenþa. Am putea luaca exemplu doar bilanþul ReportersSans Frontières (RSF): 80 dejurnaliºti au fost uciºi în 2018, 348sunt în prezent în detenþie ºi 60 suntostatici. Sunt cifre fãrã precedent, ºicare aratã o grozãvie a lumii noastrede azi, strãbãtutã de conflicte vechi,urâte, ºi cu zone predispuse laizbucnirea altora. O lume în carepacea ºi înþelegerea par tot mai multconcepte fragile, pauze de respiraþie,mai lunigi sau mai scurte, întrerãzboaie ºi atrocitãþi. Violenþa e un dat vechi al lumiinoastre europene, dacã ne gândimdoar la faptul cã Europa a fost ceacare a generat, aproape de jumãtateaveacului trecut, douã forme detotalitarism nãucitoare, de o cruzimea inumanului cutremurãtoare:nazismul ºi bolºevismul. Fiecare totalitarism european, luatîn parte, a generat lagãre deexterminare, gulaguri, rãzboaie decotropire, gropi comune. Europa deazi, deºi sunt lãsate în urmã istoriilede barbarie ale secolului al XX-lea,are în potenþialul ei multãintoleranþã, xenofobie, frustrare, ºi

Violenþa vs.sistemul

accese de violenþã – dacã ar fi sãne gândim doar la protestelepariziene. Bine, nici la noi nu staulucrurile prea grozav. Protestele din10 august, de anul trecut, audemonstrat pe viu ce stare deviolenþã existã în rândurile noastre,câtã nervozitate socialã ne animã,de câtã urã ºi intoleranþã suntemîn stare la un moment dat. Nu vatrece multã vreme ºi vom asista ºila noi la violenþe accentuate, la acteieºite din comun, totul pe acestimens fond de nemulþumire, de furiesocialã, vizavi de sistemul politic. ªi când spunem sistemulpolitic nu ne referim la un partidsau altul, ci la toate luate la unloc ºi la instituþii le corelatepoliticului. ªi ne referim mai alesla nemulþumirile vizavi de nivelulde trai, la inegalitãþile imensedintre noi i îmbogãþi þ i aidemocraþiei ºi cei sãraci. Dacã ne uitãm puþin în istorianoastrã de secol 20 vedem cã am avutdestule cazuri de violenþã extremã.Primul atentat cu bombã (unaartizanalã) a avut loc în Senatul þãrii,în 8 decembrie 1920. A fost un act cea zguduit scena politicã ºi nu numai.Stai ºi te gândeºti oare nu e posibilun asemenea act anarhist ºi în zilelenoastre? Bineînþeles cã e posibil. Dacã sistemul de care vorbeam,politic, nu va ºti sã gãseascãrãspunsuri la imensa nemulþumirea oamenilor, din aceastã masãenormã de oameni furioºi oricândva rãsãri unul sau altul gata sãprocedeze la un act extremist. Maiales pe fondul unei lumi în careviolenþa e la ordinea zilei ºi face partedin peisajul zilnic al ºtirilor de presã.

“În urmã cu 12 ani, trãiam unmoment istoric pentru þara noastrã:Aderarea României la UniuneaEuropeanã la 1 ianuarie 2007 areprezentat împlinirea celui maiimportant obiectiv naþional din ultimii25 de ani, alãturi de aderarea la NATO,ºi unul dintre cele mai importantesuccese ale diplomaþiei româneºti.Astãzi, când România preia oficialPreºedinþia rotativã a Consiliului UE,ne dorim sã ducem mai departeidealurile marii familii europene, sãpromovãm ataºamentul faþã devalorile europene, sã creºtem ºi sãconsolidãm nivelul de încredere înproiectul european, valorificând înacelaºi timp toate oportunitãþile careþin de apartenenþa noastrã la UE.Exercitarea pentru prima datã de cãtreRomânia a Preºedinþiei ConsiliuluiUE este ºi ocazia sã demonstrãm încão datã cã þara noastrã este un partenerpro-european loial, promotor

“2018 a fost anul RomânieiCentenare, 2019 va fi cel alRomâniei europene, promotor alcoeziunii între statele membre. Esteesenþial ca în acest momentsimbolic pentru destinul europeanal þãrii noastre sã dovedimîncredere, forþã ºi înþelepciune.Începând de astãzi vom preluaPreºedinþia Consiliului UniuniiEuropene pentru o perioadã de ºaseluni. România va avea ºansa, darºi responsabilitatea, de ademonstra ºi valorifica potenþialulºi valenþele sale europene, înefortul de întãrire a ceea ce

Premierul Viorica Dãncilã a transmis, marþi, unmesaj cu prilejul preluãrii preºedinþiei Consiliului

UE, afirmând cã dacã 2018 a fost anul RomânieiCentenare, 2019 va fi cel al României europene,

promotor al coeziunii între statele membre

reprezintã construcþia europeanã: oUniune a cetãþenilor, a libertãþilor,a eforturilor ºi capacitãþilor noastreconjugate”, a declarat VioricaDãncilã.

România îºi doreºte sã ducã mai departeidealurile marii familii europene, momentul

preluãrii preºedinþiei Consiliului Uniunii Europenefiind unul istoric, afirmã vicepremierul Ana Birchall

constant al unitãþii, solidaritãþii ºicoeziunii la nivel european, ºi sãarãtãm cât de multe pot face româniiºi România pentru UniuneaEuropeanã!”, a afirmat Ana Birchall.România deþine pentru urmãtoareleºase luni mandatul de preºedinteal Consiliului Uniunii Europene.Pentru prima datã de la aderarea laUE la 1 ianuarie 2007, România apreluat preºedinþia semestrialãrotativã a Consiliului Uniunii.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 3

Într-un cadru festiv,conducerea Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier ºi-a prezentatbilanþul la final de an. Managerulmuzeului, prof. Drd. Chircu DoiniþaMariana, a prezentat ziariºtilor datereferitoare la activitatea instituþiei pecare o conduce: “Mi se pãreaabsolut firesc sã venim în faþadumneavoastrã, la final de an, cuun raport public, iar prindumneavoastrã sã ajungem la ceicare ne sunt parteneri ºicolaboratori. Pentru cã nimic nu amputea realiza decât cu ajutorul ºiîmpreunã cu ei ºi, bineînþeles,finanþaþi de Consiliului JudeþeanMehedinþi. Iar acest lucru pentru cãnoi suntem o instituþie finanþatã de

Consiliul Judeþean ºi o micã partedin veniturile noastre proprii. Omicã parte deocamdatã, deoarecede la anul va fi o bunã parte ºi dinveniturile noastre proprii. Lasfârºitul anului, aºa dã bine, pentrucã am vorbit de parteneri ºidumneavoastrã, presa sunteþi ceicare ne-au stat alãturi tot anul, sãne întâlnim ºi sã vã mulþumimpentru colaborarea pe care am avut-o în acest an, sã vã dorim ºi noi aºacum se doreºte la finalul anului, sãfiþi sãnãtoºi ºi sã ne staþi încontinuare aproape, pentru cã vaurma un an în care parteneriatulnostru va fi mai susþinut, deoarecevom intra într-o nouã perioadã, arevenirii noastre la locaþia principalãa muzeului ºi, bineînþeles cã fiecareactivitate ºi fiecare demers care nereaduce acasã va fi împreunã cudumneavoastrã”.

Managerul muzeului aprezentat, succint raportãrile secþiilor

Bilanþ la Muzeul Regiunii Porþilor de Fierinstituþiei, punctândprincipalele activitãþidesfãºurate pe parcursulanului 2018. “Prinefortul nostru toatecomponentele activitãþiimuzeului au fost, nuatinse, ci susþinute cuprofesionalism ºidãruire, ºi nu folosesccuvinte mari pentru cãs-a putut constata defiecare datã cã activitãþileau fost o reuºitã, tocmaipentru faptul cã toþi colegii mei punsuflet în ceea ce fac, iar muzeul areactivitate la vedere ºi activitate carenu este la vedere, care nu esteexpusã publicului ºi nici partenerilor

ºi aceea este o activitate carenecesitã destul de multã atenþie ºicunoaºtere ºi aici m-aº referi la secþiade restaurare – conservare, care nepregãteºte de fiecare datã pentruexpoziþii ºi dincolo de ceea ce sevede în expoziþii are o activitatecontinuã, ca sã facã aceletratamente, restaurãri, conservãripentru piesele expuse, dar ºi celeneexpuse pentru piesele care vin însecþii din donaþii sau piesele care vindin cercetãrile arheologice. Celelaltesecþii, pe lângã componenta decercetare, care nu lipseºte la niciosecþie, au ºi o componentã la vedereaceea de a organiza evenimenteleculturale ºi aº spune cã s-auorganizat peste 30 de expoziþii”. Managerul muzeului a punctatcâteva dintre ele, amintind:„Vârstele pãmântului”, „Orºova înpeisaj Danubian”, „Pãsãrirãpitoare”, „Pãdurea tezaurulbiodiversitãþii”, „Tezaur pentru

Basarabia”, „Port popularMehedinþean, Tradiþie ºiModernitate”, expoziþia fãcutãîmpreunã cu Muzeul Olteniei dinCraiova ºi care face parte dindemersurile susþinute de zona sud-vest Oltenia ºi nu numai, de toatãRomânia pentru a trece cãmaºanoastrã tradiþionalã în listareprezentativã a patrimoniuluicultural Unesco, „Povesti ºi semnepe cãmaºa din Mehedinþi”, „Portulpopular Mehedinþi în fotografiidocument”, „Femeia de-a lungulistoriei”, „Modalitatea de viatãculturalã la Schela Cladovei”,„Marºul robilor în secolul al XX-lea”, „Marele Rãzboi, Marea Unirea Românilor”, „Centenarul MariiUnirii în Oltenia”, „Interferenþespirituale”, „Oltenia în culori”-pictor Dumitru Gheaþã, expoziþiefotograficã „Eroul necunoscut”. În cadrul activitãþii de bilanþ, s-areamintit faptul cã de curând s-ausemnat documentele prin caremuzeului i s-a dat în administrareCastelul Pleºa de la Obârºia deCâmp ºi se sperã ca începând cuacest an, sã se identifice soluþii caacesta sã fie reabilitat ºi sã fie repusîn circuitul turistic. Un alt aspect discutat a fost cellegat de proiectele câºtigate ºi

implementate la nivelul instituþiei.“Anul acesta colegii mei au muncitºi au realizat mai multe proiecte, 3dintre ele au fost aºa de binerealizate încât au fost finanþate deAFCN ºi aici mã refer la „Selfie cuomul preistoric”, „100 de file dincartea Unirii”, „Sã þesem împreunãscoarþa unirii”, douã proiecte cufinanþare externã ºi este vorba deproiectul „Cãlãtorie la începuturi”pe Europa Creativã, unde avemparteneriate cu Ungaria, Serbia,Croaþia dar sunt ºi reprezentanþi aiMarii Britanii. Pe 12 decembrieechipa noastrã s-a deplasat laCãlãraºi pentru semnareacontractului de finanþare peproiectul „Mediul real, interactiv ºivirtual pentru muzeele dinRegiunea Dunãrii de Jos”, este unproiect pe România-Bulgaria. Deasemenea, am depus ºi este în cursde evaluare pe Europa Creativãproiectul „Implicarea persoanelorcu deficienþe de vedere în proiecteaccesibile ale muzeului”. Am fãcutatât cât am putut, cu siguranþã nuam fãcut totul ºi mai este loc ºifaptul cã încet încet vom reveniacasã începând cu anul 2019 va fiºi mai mult de muncã”, a precizatmanagerul muzeului.

Biroul de presã

Hypermarketul CORADrobetavã ureazã multãsãnãtate, fericire ºiîmplinirea tuturordorinþelor.LA MULÞI ANI!

evenimentOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 4

Preasfinþitul PãrinteNicodim, Episcopul Severinuluiºi Strehaiei, ºi-a sãrbãtoritmiercuri, 26 decembrie 2018,ocrotitorul spiritual. Ierarhul s-a nãscut în 6 aprilie1962, în comuna Godeanu,judeþul Mehedinþi, din pãrinþiiDumitru ºi Maria Nicolãescu, labotez primind numele Nicolae. Între anii 1969 – 1977 a urmatºcoala generalã în comunanatalã, iar între 1977 – 1979Liceul Industrial nr. 3, secþiaSilviculturã, din Drobeta-TurnuSeverin; Seminarul Teologic dinMofleni – Craiova (1979-1984), mai târziu, Facultatea deTeologie din Bucureºti (1989-1993); licenþiat cu lucrarea:Sfaturile evanghelice în viaþamonahului; mai apoi, bursier alFundaþiei „Bethleem” din Atena(1997-1998) la Facultatea deFilosofie ºi Litere de aici. În continuare, urmeazã studii demaster la Facultatea de Teologie aUniversitãþii din Atena (1998-2000), cu lucrarea: Tradiþianeoisihastã româneascã de dupãSfântul Paisie Velicicovschi ºi pânãîn zilele noastre (Atena, 2000); dinanul 2001, doctorand al Facultãþiide Teologie, Universitatea dinAtena, secþia Patrologie ºi Istoriadogmelor ºi, în paralel, doctorandal Facultãþii de Teologie „Andreiªaguna” din Sibiu, secþiaPatrologie ºi Literaturã Patristicã. De-a lungul anilor, a avut maimulte ascultãri: frate, închinoviat laschitul Topolniþa (1979); tuns înmonahism tot aici, cu numeleNicodim (1983); hirotonitierodiacon în 1983 ºi apoiieromonah, în 1985, pe seamaaceleiaºi mãnãstiri; preot paroh laParohia Baloteºti, judeþulMehedinþi (1985-1994); hirotesitprotosinghel (1990); stareþ laMãnãstirea Topolniþa (1990-1991); stareþ al Mãnãstirii Vodiþa(1991-2001); consilier alArhiepiscopiei Craiovei (SectorulMisionar-Social, din 2001);hirotesit arhimandrit (2001).

Preasfinþitul Pãrinte Nicodim ºi-asãrbãtorit ocrotitorul spiritual

La propunereaÎnaltpreasfinþitului Teofan Savu alOlteniei, arhimandritul Nicodim afost numit episcop-vicar alArhiepiscopiei Craiovei, cu titlul„Gorjeanul” (în 19 august 2001);a avut mai multe încredinþãri înArhiepiscopia Craiovei, între careºi lector asociat la Facultatea deTeologie din Craiova. În 11 februarie 2004, ColegiulElectoral al Adunãrii NaþionaleBisericeºti l-a ales episcop alEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei(instalat la 25 aprilie 2004, înmunicipiul Drobeta-TurnuSeverin); astfel, prin acest act s-areînviat vechea Eparhie aSeverinului (sec. XIV), precum ºi aStrehaiei (din secolul XVII). În eparhie a înfiinþat trei noiprotopopiate: la Vânju Mare, la Baiade Aramã ºi la Drobeta-TurnuSeverin (2004); în 2005 a înfiinþatpostul de Radio creºtin-ortodox„Lumina” la Drobeta-TurnuSeverin, iar în 2006, EdituraDidahia Severin, tipãrind cãrþi despiritualitate ortodoxã; Catedralaeparhialã din Drobeta-TurnuSeverin (alãturi de alte lãcaºuri decult) este în curs de finalizare; aufost înfiinþate sau reînfiinþate îneparhie ºase mãnãstiri: Coºuºtea-Crivelnic, Cerneþi, Baia de Aramã,Mraconia, Godeanu ºi Jiana.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

Astfel, la Catedrala Episcopalãdin Drobeta-Turnu-Severin, a fostoficiatã Sfânta ºi DumnezeiascaLiturghie de cãtre Înalt PreasfinþitulPãrinte Teodosie, ArhiepiscopulTomisului, Preasfinþitul Pãrinte Lucian,Episcopul Caransebeºului, PreasfinþitulPãrinte Nicodim, Episcopul Severinuluiºi Strehaiei ºi Preasfinþitul PãrinteSiluan, Episcopul Ortodox Român alEpiscopiei Ortodoxe din Ungaria ºilocþiitor al Episcopiei Daciei Felix,fiind înconjuraþi de un ales sobor depreoþi ºi diaconi. Manifestãrile prilejuite de aceastã maresãrbãtoare a mehedinþenilor au începutîncã din seara zilei de 25 decembrie prinoficierea slujbei Vecerniei Mari unitã cuLitia. Rãspunsurile din timpul SfinteiLiturghii au fost asigurate de cãtremembrii Corului Kinonia în manierãpsalticã ºi coral-armonicã. În cadrul sfintei Liturghii PreasfinþitulPãrinte Nicodim a hirotonit întrudiacon pe tânãrul teolog Chirea

Episcopia Severinului ºi-aprãznuit ocrotitorul

Miercuri, 26 decembrie 2018, când Biserica Ortodoxã Românã aprãznuit Soborul Maicii Domnului ºi pe Sfântul Preacuviosul Pãrintelenostru Nicodim de la Tismana, Episcopia Severinului ºi Strehaiei a

îmbrãcat straie de sãrbãtoare, serbându-ºi ocrotitorul spiritual.Bogdan Costel, protopsalt alCatedralei Episcopale ºi absolvental Facultãþii de Teologie din Craiova,pe seama Catedralei Episcopale dinDrobeta Turnu Severin. În cuvântul de învãþãturã rostit deÎnalt Preasfinþitul Pãrinte Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului, a fostprezentatã viaþa ºi activitateaSfântului Preacuvios PãrinteNicodim cel Sfinþit de la Tismana,întemeietorul vieþii monastice de peteritoriul þãrii noastre ºi despreminunile pe care le-a sãvârºit atâtîn timpul vieþii cât ºi dupã trecereasa la cele veºnice, exprimându-ºi ºibucuria cu care primeºte în fiecarean invitaþia de a participa la HramulEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei. În încheiere, Preasfinþitul PãrinteNicodim a þinut sã mulþumeascãierarhilor prezenþi ºi tuturor celorcare au luat parte la sãrbãtoareaHramului Episcopiei Severinului.

Pr Marian Giginã

Cu binecuvântareaPreasfinþitului Pãrinte Episcop

Nicodim, în bisericile ºi mãnãstiriledin Eparhia Severinului ºi Strehaiei

s-au sãvârºit rugãciuni atât lamomentul trecerii dintre ani cât ºiîn dimineaþa zilei de 01 ianuarie,

când Biserica l-a prãznuit peSfântul Vasile cel Mare.

La trecerea dintre ani s-a sãvârºitAcatistul Domnului nostru IisusHristos, însoþit de rugãciuni demulþumire pentru binefacerile primiteîn anul ce a trecut ºi de rugãciuni laintrarea în noul an. La CatedralaEpiscopalã din Drobeta TurnuSeverin, Slujba Acatistului a începutîn jurul orei 23.15 ºi a fost oficiatã dePreasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei. Înmesajul transmis de ierarhul loculuicredincioºilor prezenþi s-a adus caexemplu vieþuirea minunatã a sfinþilor dar

Bucurie duhovniceascã ºi tradiþie latrecerea dintre ani la Catedrala

Episcopalã din Drobeta Turnu Severinºi a înaintaºilor noºtri, care întotdeaunaau fost modele demne de urmat. În dimineaþa zilei de 01 ianuarie,în biserici s-a oficiat LiturghiaSfântului Vasile cel Mare. LaCatedrala Episcopalã din DrobetaTurnu Severin, Sfânta Liturghie a fostsãvârºitã de ierarhul locului,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,împreunã cu întregul sobor de preoþiºi diaconi ai sfântului lãcaº de cult La finalul Sfintei Liturghii Ierarhulmehedinþenilor a pus la inimile celorprezenþi cuvânt de învãþãturã vorbinddespre faptul cã Mântuitorul nostru IisusHristos respectat rânduielile bisericeºti,a fost tãiat împrejur în a opta zi, iar deaici“reþinem dreptcredincioºi cã noisuntem îndatoraþi, cu toatã evlaviasã venim aici în Biserica luiDumnezeu, sã participãm curugãciunile noastre la tot ceea ce se

Continuare în pag. 9

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 5

Rãdãcinile aduse de apeleDunãrii la barajul de la Porþile deFier I din cele mai îndepãrtate colþuriale Europei prind viaþã în mâinileartistului severinean, MugurelOnofrei. Din deºeuri inutile devin„mângâieri ale ochilor, plãceri aleprivirii”. Practic, rãdãcinile suntsupuse unui proces de uscare, nurapidã pentru cã atunci lemnul arcrãpa, apoi se lucreazã, li se dã oformã, se pun pe un postament dacãeste cazul, iar pe unele se dã cu laclucios ori cu lac mat, în funcþie depiesã. Se lucreazã cinci-ºase zile,poate chiar ºi douã sãptãmânipentru o singurã piesã. Ultimaexpoziþie a artistului Mugurel

Un artist transformã rãdãcinile aduse de Dunãreîn adevãrate opere

Mugurel Onofrei, un artistapreciat ºi bine vândut din

Drobeta Turnu Severin, vrea sãdea o mânã de ajutor Spitalului

Judeþean Mehedinþi pentruamenajarea unui salon din cadrulsecþiei de oncologie. Pentru asta

a scos la vânzare lucrãrile dinultima sa expoziþie deschisã la

Castelul Artelor.

Onofrei deschisã la 1 Decembrie, cuocazia Centenarului la CastelulArtelor din Drobeta Turnu Severin,se va transforma în “RãdãcinileSperanþei”. Expoziþia este pusã la vânzare Marcat de moartea subitã a uneicolege de la hidrocentrala Porþilede Fier I, rãpitã nemilos de cancerla 50 de ani, dar ºi în amintirea altorcolegi de muncã plecaþi din aceastãlume de aceeaºi boalãnecruþãtoare, Mugurel Onofrei ahotãrât ca toate cele 50 de lucrãriale sale sã fie vândute, iar banii sãajungã la Secþia de Oncologie aSpitalului Judeþean de Urgenþe dinDrobeta Turnu Severin, urmândca salonul 415, sã fie renovat înfuncþie de banii strânºi. <<„100 de ani, România” s-atransformat în „Rãdãcinile Speranþei”.La finalul expoziþiei, în 15 ianuarie,ora 16:00, exponatele vor fi puse învânzare, urmând ca banii rezultaþi sãfie direcþionaþi cãtre Secþia Oncologie

Joi, 20 decembrie 2018,începând cu ora 09:00, la sediulPenitenciarului Drobeta TurnuSeverin, a avut loc festivitateadepunerii jurãmântului de credinþã a unui numãr de 12 agenþi ºi a unuiofiþer de penitenciare. Cuprinºi de emoþii, în prezenþadirectorului penitenciarului ºi apersonalului unitãþii, au rostitjurãmântul sacru de credinþã faþã deþarã ºi Constituþie, devenind astfel

a Spitalului Judeþean, iar salonul 415,sã fie renovat în funcþie de donaþiiledumneavoastrã. Ajutaþi ca aceste„luntrii de pe Dunãre” sã setransforme în „Rãdãcinile Speranþei”iar cele 50 de rãdãcini alesperanþei sã devinã 50 deuºi deschise cãtre speranþãºi credinþã>>, spuneartistul severinean, care þinesã mulþumeascã familieisale pentru susþinere. De altfel, o parte dinobiecte expuse au fostdeja vândute, proprietariiurmând sã intre în posesia lor dupã15 ianuarie. Fiecare bãnuþ conteazãfoarte mult pentru cã salonulrespectiv aratã ca dupãbombardament. Trebuie schimbatãuºa de la intrare, ar fi nevoie depaturi noi, de pereþi curaþi ºi multealte lucruri, care sunt însã foartecostisitoare. Inn, Tisa, Sava, Drava, Moravasunt principalii afluenþi aibãtrânului Danubius, din amontede Porþile de Fier. Pe aceºtiafluenþi, aduºi din toate pãdurileseculare din Europa, plutesc falnicistejari, fagi, sãlcii cu rãdãcinile lorimpozante. Unele din aceste luntriieºueazã în faþa barajului de laPorþile de Fier 1. Acolo se sfârºeºtedrumul lor. Pentru unele înseamnã

însã un nou început. Imaginaþiaîmpletitã cu dorinþa de a le da viaþãacestor pãrþi din rãdãcinilefalnicilor arbori se concretizeazã înobiecte preþioase.

Mugurel Onofrei ºi-a descoperitaceastã pasiune, inspirat de colegullui, Mihai Tãtaru. În casa lui a vãzutcâteva statuete realizate din rãdãcinide copaci. Atunci, când în 1999,învolburata Jidoºtiþa a nãvãlit pesteGura Vãii, înecând-o, în urmaretragerii ei s-au vãzut urmeledezastrului. Dar, printre “scaieþii ºiciulinii” dezastrului ieºeau timizi ºi“ghioceii” viitoarei pasiuni. ªi deatunci, timp de 20 de ani, adescoperit peste 2.500 de pãrþi de“luntrii plutitoare”, care s-aurãspândit prin multe case aleprietenilor sãi. Los Angeles, NewYork, Londra, Madrid, Viena,Bucureºti sunt câteva din caseleprimitoare pentru “luntrile” de peDunãre.

Festivitatea depunerii jurãmântuluide credinþã la Penitenciarul

Drobeta Turnu Severin

Galeria comercialãCora Drobeta

ureazã tuturor clienþilorºi partenerilor un an2019 plin de realizãri!Subinspector de penitenciare Alina Larisa BOCEA

Purtãtor de cuvânt/Responsabil cu difuzarea informaþiilor de interes public

funcþionari publici cu statut specialdefinitivi. Pentru aceºtia, ceremonialul areprezentat un moment  încãrcat desperanþa atingerii unor idealuriînalte, dar ºi un legãmânt faþã devalorile sistemului administraþieipenitenciare, reprezentând bazadezvoltãrii unui spirit de loialitate,profesionalism, respect faþã de lege ºi faþã de drepturile fundamentaleale persoanelor custodiate.

Alexia M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Pe vremuri, când nu existadecât o singuã televiziune ºi când,de Revelion, cu aproximativ unsfert de orã înainte de miezul nopþii,se transmitea mesajul de Anul Noual Preºedintelui Republicii, toatãsuflarea româneascã lãsa la o parteorice altã preocupare ºi seproþãpea, cãutându-ºi un loc câtmai comod, în faþa micului ecran.Nu atât pentru a se împãrtãºi cuideile mesajului prezidenþial, câtpentru a vedea ceasul oficial caremarca scurgerea ultimului minut,a ultimelor secunde din an ºitrecerea în cel urmãtor. Sentimentulcã, în acel ultim minut, vibram cutoþii la unison avea ceva aparte,imposibil de descris în cuvinte. Nuera un ecou al celebrelorunanimitãþi, ci ceva mai profund,mai misterios, care ne lega, cumva,de tainele universului celui mare,de care nu ne preocupam foartedes. Atunci, parcã, da, un fiorcosmic ne dãdea târcoale ºi nesimþeam cu toþii racordaþi la gravelebãtãi de clopot ce însufleþeaucoordonata temporalã a MareluiTot... Sigur, dupã aceea, imediattreceam la ale noastre, jucam HoraUnirii, dãdeam pe gât, odatã cu NeaMãrin tradiþionalul pahar de zaibãrºi totul reintra în nomal. * Anul ãsta, ori ne-amdezobiºnuit noi, ori n-am bãgatãrãde seamã, ori cine ºtie ce s-aîntâmplat, dar... antemergãtorulceasului oficial – preºedinteleRepublicii, de! – n-a mai apãrut.Sau o fi apãrut la sri tv ori la alteasemenea gazde primitoare de nicicanalele nu le mai înghit. O sã-mispuneþi, probabil, cã Wernerake aapãrut cu mesajul în cadrul vreunei

rubrici obscure de la cine ºtie cecanal obedient. Problema nu e lael, oricare-ar fi situaþiunea,problema e la noi, fiindcã a începutsã ne doarã fix în bascã de zicerilelui scrâºnite ºi rânjite. ªi cui îi maiarde sã numere în cor trecereasecundelor, când atâþia...alfabetizaþi la locul de muncã suntgata sã numere, plini de entuziasm,de la unu la zece ºi retur, pentrucâþiva creiþari aruncaþi de cine ºtiece om milos pe stil nou? Aºa s-aîntâmplat ºi anul acesta cândfiguranþii de prin studiouri s-au luatla întrecere în materie de numãratsecundele, ca sã-ºi îndeplineascãnorma de... materiale pentrusalarizare sau pentru primã. O sã-mi spuneþi cã ºi în pieþele publices-a întâmplat asta. Da, dar acolo,dacã nu existã D.J.-ul de serviciu(mai toate localitãþile sunt prevãzutecu aºa ceva!), intrã în rolorganizatorul adunãrii, maître, celcare, spre deosebire de prichindeiiamintiþi, mai dã ºi puþinã greutateparangheliei de la miezul nopþii. Ei,de-ale noastre, cum spuneam, darde ce vorbim noi despre asemeneachestiuni mãrunte? Pãi pentru cãaltele mai de soi n-am prea avut. * Evident, dacã exceptãmmomentul preluãrii de cãtre þaranoastrã a preºedinþiei ConsiliuluiUniunii Europene (sau cum i-o fizicând respectivului organism,fiindcã niciodatã nu îi reþindenumirea), eveniment care, dacãn-a trecut de-a dreptul neobservat,a fost minimalizat cu abjecþie, chiarcu sprijinul unor oficiali bruxellezide rang înalt, cum ar fi MoºBeºleagã de Luxemburg, ãla carese încalþã cu pantofi de culori

diferite ºi pe care-l apucã sciaticatocmai atunci când îi e (ºi ne e) lumemai dragã. Pãi, atâta vreme cât noiaruncãm cu zoaie pe noi, când osã-i fie bine acestei þãri? * Madam Udrea ºi amica ei, Alina

Bica au fost eliberate dinînchisoarea costaricanã. Culmea ecã, deºi se aflã în epicentrul unuiscandal internaþional, de mai binede câteva luni, nimeni nu pare sãºtie ce se va întâmpla cu cele douã,iar meciul de ping-pong continuã,cu ºanse serioase de a le redarespectivelor statutul de divepolitice pe care l-au avut în regimullui Traian Bãsescu. Ei, da, asta ne-ar mai lipsi... * Din închisori, au început sã iasãnumeroºi cetãþeni (unii dintre ei,VIP-uri), trimiºi acolo ca urmare aabuzurilor Justiþiei independenteºi... protocolare din România.Nimeni nu plãteºte, deocamdatã,pentru aceste abuzuri ºi derapãriprocedurale. Pânã una-alta,responsabili pentru ceea ce se

întâmplã în sistem se încearcã a fifãcuþi tomai cei care încearcã sãpunã ordine. Ca pe la noi... * Programele de Revelion aleteleviziunilor româneºti – la fel depenibile ca ºi în anii precedenþi. Nu

ºtiu cine le-a bãgat ãn caprealizatorilor cã, dacã aduc înstudiouri politicieni, jurnaliºti,persoane publice s.a. ºi-i pun sãrecite, sã joace sârbe sau sã cânte,ar face audienþã. Mã rog, gãselniþaasta merge o datã, poftim, de douãori, dar, dacã te-ai învãþat sã-i aduciîn fiecare an pe alde Petre Roman,Priºcã, generalul Pavel Abrahamsau pe afonul Victor Ciutacu ºi-i puisã se maimuþãreascã în fel ºi chiptotul devine profund ridicol ºi-idiscrediteazã grav pe respectivii,oameni, unii dintre ei, absolutrespectabili în profesiunile lor. Dar,asta e, dacã nici împricinaþii nurealizeazã penibilul situaþiei. Pe dealtã parte, TVR, deþinãtoarea uneiarhive impresionante nu e în staresã o punã în valoare...

Alfabetizaþi la locul de muncã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 7

PreºedinteleALDE Drobeta

Turnu-Severin,senatorul Ionuþ

Sibinescu, aratãîn declaraþia

politicãsãptãmânalã de la

Senat cã, înpofida discursului

apocaliptic ºiiresponsabil al

reprezentanþilorPNL – USR –

PMP, România nuse aflã nici mãcar

aproape descenariile SF pe

care le-au preconizat din punct devedere economic.

„Pentru ca lucrurile sã fie clare,salariile nu vor scãdea, nu vorîngheþa, ci se vor majora. De la 1ianuarie 2019 salariul minim creºte.De asemenea, salariilefuncþionarilor publici se vor majoradatoritã noii legi a salarizãrii, odatãcu creºterea salariului minim.Aºadar, vorbim de o creºtere pentrudouã categorii de salariaþi. În ceeace priveºte realitatea economicã definal de an, dacã ne uitãm la câþivaindicatori economici ne dãm seamacã lucrurile merg într-o direcþiebunã. Câºtigul salarial mediu net acrescut în octombrie, nominal, cu13,7% faþã de aceeaºi lunã a anuluitrecut, la 2.720 lei, ritm acceleratfaþã de luna precedentã”, a afirmatsenatorul Ionuþ Sibinescu. Liderul ALDE Drobeta Turnu-Severin a subliniat faptul cã unaspect important în privinþaguvernãrii asigurate de coaliþiaPSD – ALDE este acela cã s-a reuºitplata la timp a subvenþiilor pentruagriculturã, spre deosebire deguvernarea tehnocratã care a plãtitsubvenþiile cu o întârziere de pestejumãtate de an. „Agricultura este un domeniustrategic al României, contribuind Biroul de presã

Preºedintele ALDE Drobeta Turnu – Severin,senator Ionuþ Sibinescu:

Indicatorii economici aratã cãlucrurile merg într-o direcþie bunã

în privinþa evoluþiei economice

decisiv la evoluþia economicã astatului. Guvernul din care faceparte ALDE ºi-a asumat sprijinulfaþã de agricultori, iar prin astfel demãsuri ne asigurãm cã agricultoriiromâni au la dispoziþie condiþiilenecesare pentru a pregãti anulagricol viitor. Faptul cã am reuºitsã oferim subvenþiile la timp esteun lucru care va contribui în maremãsurã ºi la rezultatele agricole dinanul urmãtor. Sper ca anul urmãtorsã fie la fel de bun ca acesta. 2018a fost unul dintre cei mai buni aniagricoli din ultima perioadã.România este pe primul loc laproducþia de porumb ºi de grâu dinEuropa. Un rol îl are ºi actualaguvernare, care a asigurat baniinecesari pentru fermieri”, a spusIonuþ Sibinescu.

În concluzie, liderul ALDEDrobeta Turnu – Severin asubliniat cã „rezultatele vorbescde la sine în privinþa evoluþieieconomice a României. Cifrelenu mint, iar de acest lucru trebuiesã þinã cont chiar ºi reprezentanþiiopoziþiei. Este dreptul opoziþieisã critice guvernul, însã nutrebuie sã recurgã la minciuni ºila a induce panicã în rândulcetãþenilor”.

Þinând cont de rolul important al comunitãþilor de business îneconomia româneascã, apare, în mod mai mult decât necesar,

obligaþia dezbaterii cu actorii economici afectaþi de mãsurileimpuse de respectiva Ordonanþã, precum ºi obligaþia

guvernanþilor de elaborare într-o manierã transparentã adeciziilor cu impact major asupra economiei. Þinând cont de

derularea acceleratã a elaborãrii, adoptãrii ºi aplicãriiOrdonanþei în cauzã, Uniunea Naþionalã a Patronatului Român

TRAGE UN ALARMANT SEMNAL asupra:

POZIÞIA UNIUNII NAÞIONALE APATRONATULUI ROMÂN CU PRIVIRE LA

“ORDONANÞA LÃCOMIEI”

1. impactului direct al prevederilorprivind impozitarea activelorsocietãþilor bancare asupracosturilor creditãrii. Firmele careutilizeazã aceastã formulã definanþare, vor resimþi RAPID ªIDIRECT acest cost suplimentar, cuefect imediat asupra bugetelorcompaniilor, destabilizând astfelcash-flow-ul fiecãrei afaceri;2. impactului indirect al creºterii taxãriioperatorilor din telecomunicaþii ºienergie, prin creºterea costurilor deexploatare ºi implicit ale preþurilorproduselor finale. Pot apãrea în acestfel, perturbãri majore ale pieþelorcomerciale, achizitorii ºi consumatoriinepermiþându-ºi preþuri deja mãrite deinflaþia galopantã a anului 2018;3. influenþei indirecte prindegradarea condiþiilor de business

ale fiecãrei entitãþi, cu consecinþeprobabile în falimentul unui numãrsemnificativ de firme mici ºi chiarmijlocii, firme care nu vor puteaabsorbi presiunea transmisã asupralor direct, dar ºi indirect, prin lanþuloperaþional. Consecvent modului constructiv dea interacþiona cu orice instituþieimportantã a statului român, UniuneaNaþionalã a Patronatului Român vainiþia câteva întâlniri cu toþi cei care,într-o formã sau alta, îºi pot aduceaportul la elaborarea unor legi caresã facã din mediul de afaceri dinRomânia, unul cu adevãrat prietenos. Vom propune ºi MinisteruluiFinanþelor Publice întâlniri cuagende de discuþii ce vor cuprindepropuneri concrete din parteaconfederaþiei noastre.

Marcela VAIDA, Vicepreºedinte Comisie Economicã UNPR Biroul de Presã Uniunea Naþionalã a Patronatului Român

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 8

Revenind la Klaus alnostru, cam micã amenda pentrupung(ãºi)a sa! Are suficienþi baniobþinuþi din meditaþii ºi chirii, cuacte false! Penalii au parale cucarul! Este ºi motivul pentru caresînt penali cu dosare pitite! Nucumva acest Klovn, acest penibil

Un hingher care a hãituit poporul (2)actor ar trebui sã se întrebe: „cinesînt ºi ce caut în viaþa mea”, curînjet arogant, ton zeflemitor,acþiuni manipulatoare, ºi parºive,care induc revoltã, miºcãri destradã ºi scindare în rîndulpopulaþiei? Vorbesc ºi eu cuamãrãciune ºi revoltã despregogomãniile mitocanului, care,sper, va sfîrºi, precum Koveºi sauUdrea, care îºi va trage cãpitanulla fund, adicã pe Bãsescu, cîndnu va mai rezista în închisorilecostaricane. Ca preºedinte, Klaus este unmare zero în cea ce priveºterelaþiile internaþionale ºi legislaþiaþãrii, pe tronul cãreia viseazã sãfacã purici în continuare, precumgãina flãmîndã, ce se viseazã înhambarul cu grîu! Noi sîntem laºiºi ne-am pierdut sentimentulpatriotic! Noi l-am ajutat enorm sã

se simtã confortabil ºislobod în toate! Mai suflãKlovnul în cîte-opanglicã scoasã dinpãlãrie, mai face cîte oprestidigitaþie, ne maifluturã pe sub nas niºtegrimase ºi fãcãturi, darsimt cã-i tremurã lenjeriade frica celor fãcute, cusume uriaºe, cu figuri deseamã, pentru moment, încamuflaj, pentru cã încurînd, cînd va fi lipsit deimunitate va fi întrebatpînã ºi de ce s-aspînzurat sponsorul luidin campaniaprezidenþialã sau de ce unraport al Pentagonului aîncadrat România pe hartatraficanþilor de arme saude ce fostul prefect de

Sibiu, apropiat al Klovnului a muritîn drum spre Buzãu, într-unstupid accident de circulaþie! Încurînd, îl vom vedea ca pe Koveºipe poteca spre instanþe sau lamitica, scriind romane despre toþipartenerii, de la stînga la dreapta,fãrã deosebire sau despre cei carei-au pus în mînã puterea, l-aufolosit, l-au controlat, i-au asiguratprotecþie, ca sã loveascã în alþii,la cacialma. Probabil, de teamã,Klovnul va organiza o licitaþie custrigare, care doreºte mai multpentru pãstrarea tãcerii. Cam asteasînt regulile jocului în rîndulmafiei ! În general, în toateîntorsãturile de situaþie. Comediaabsurdã i-a oferit Klovnului rolullui Jack, Spintecãtorul de gîºte,care nici mãcar nu înþelege ce sepetrece cu el ºi ce poate sã urmeze,dupã viaþa de mandat voioasã, darplinã de afront ºi ostilitate laadresa Constituþiei, democraþiei ºicetãþeanului român. O copiecaricaturalã a lui Bãsescu! Trebuiefãcutã urgent curãþenie generalã lavîrf , pentru cã în SiguranþaNaþionalã, acum joacã þurcainteresele strãine.

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

La Alba Iulia a adus unafront a „N”-a oarã simbolurilornaþionale ale românilor, depunândmai întâi coroanã de flori la bustulRegelui Ferdinand, apoi laMonumentul Unirii. Deliberat saunu, a sfidat bunul simþ ºi faptul cãactul Unirii Românilor este maiimportant decât persoana. Aºa s-aales praful de Centenar.Gunoier i i de la Zwei tesDeutsches Fernsehen Colac peste pupãzã - cum spuneromânul - ºi în ton cu „Ariacalomniei”, Postul public deteleviziune din Germania, „ZweitesDeutsches Fernsehen” (Z.D.F.),echivalentul lui TVR 2, a transmischiar în ziua de 1 decembrie 2018:„România sãrbãtoreºte a 100-a

Ce conþin scrisorilelãsate de Bush sr. (2)

aniversare a anexãrii fostei provinciimaghiare a Transilvaniei. Cu acestcîºtig teritorial de la prãbuºireaAustro-Ungariei dupã Primul RãzboiMondial, România ºi-a mãritteritoriul cu aproximativ o treime”.Conform precizãrii Z.D.F., articolular fi fost preluat de la „DeutschePresse-Agentur” (D.P.A.). Sã nu semai spunã cã jurnaliºtii occidentaliar fi mai „profesioniºti” decât cei dinestul Europei, fiindcã nu este pentruprima datã când dau cu bâta-n baltã!România rãmâne „ciuca bãtãilor” Dupã cum puteþi constata,România rãmâne „ciuca bãtãilor”ºi vaca de muls a Occidentuluiipocrit. Un anunþ oficial precizeazãcã Preºedintele României asemnat deja memorandumulpropus de Guvern ºi cã lunaviitoare, în Maroc, va semnaacordul oficial al României lacontroversatul Pact O.N.U. pentrumigraþie. Având în vederereprobabilele evenimenteproduse în þãri precum Germania,Franþa, Marea Britanie, Suedia,Italia, Belgia... de cãtre migranþi,semnarea de cãtre România acontroversatului Pact O.N.U. pentru

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

migraþie poate fi catalogat dreptcrimã împotriva poporului român.Considerat drept o încãlcare asuveranitãþii ºi o punere în pericola securitãþii þãrilor semnatare,Pactul a fost respins cu fermitatede: Austria, Australia, Bulgaria,Cehia, Croaþia, Elveþia, Israel, Italia,Polonia, Ungaria, Slovacia ºiS.U.A. Oare cetãþenii statelormenþionate sunt ºovini? Categoric,NU! Securitatea individului, dejaºubredã în România va dispãreapentru cã aºa vrea guvernul demãmãligã ºi faraonul KWI. Nudemult, scriam cã dacã mãcarstatutul de colonie vrea sã-lrespecte - adicã un singur stãpân-, este imperios necesar caRomânia sã renunþe la al doilea.Nu putem sta cu fundul în douãluntrii. Dacã Partenerul strategiceste mult prea puternic ºi ºansade a scãpa de el este imposibilãîn acest moment, de înstelata ºiputreda Nouã Uniune Sovieticãse poate. Soluþia se numeºteRoExit! Cu asumarea tuturorconsecinþelor ei.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 9

România tinde sã fie þaraperfectã pentru politicienii penali. Înritmul în care politicienii îºi schimbãpãrerea despre legi ºi despre justiþie,ai spune cã niciun penal nu va intradupã gratii în urmãtoarea sutã de ani.A trecut o sutã de ani de România ºicine ºtie dacã urmeazã încã o sutã.Poate din acest motiv politicieniiromâni trãiesc dupã principiul aiciºi acum ºi nu pentru a construi oþarã pentru generaþiile urmãtoare.Fiecare îºi vede de pielea sa ºi nuse gândeºte cã în prezent seconstruieºte fundaþia pentru viitor. Dacã vor continua sã creadã cã þaraeste a lor ºi le aparþine ºi nu a nepoþilorºi strãnepoþilor lor, atunci Românianu va arãta prea bine în viitor. Acumtrebuie sã plantãm ce va rãsãri pestemulþi ani ºi astfel vom avea grijã de

ªtefan Bãeºiu

Cum sã spargi o þarã ºi sã scapi nepedepsit?cum va arãta þara noastrã. Problemaeste cã în ultimii zece ani peste ojumãtate de milion de copii au plecatdin România în alte þãri, la studii saude tot, alãturi de familii. Adicã, pe undeva, logicapoliticienilor de a trãi clipa estejustificatã, având în vedere cã nu vomavea aproape niciun viitor. O jumãtatede milion de copii ieºiþi din þarã înultimii zece ani este o cifrã ameþitoarepentru orice clasã politicãresponsabilã. O altã informaþieconcludentã este cã din 2000 încoacepopulaþia ºcolarã s-a redus cu 1,2milioane de elevi. Este o cifrãincredibilã care aratã dezastruldemografic în care se aflã þara noastrã.Migraþia se menþine în continuare laun nivel ridicat ºi suntem în primeleþãri din lume în privinþa cetãþenilor care

trec zi de zi, lunã de lunã ºi an de angraniþa, în cãutarea unor þãri mai bune. În tot acest timp, politicienii serãfuiesc pe dosare penale, pe stateparalele, pe funcþii, pe bugetul destat, pe justiþie. Care le este mareapreocupare? Ei bine, nu educaþia ºiviitorul acestei þãri, ci cum sã le fielor mai bine, din punctul de vedereal puºcãriei. Politicienii nu au altã preocupare înafara reformãrii justiþiei ºi eliminãriioricãror opreliºti din calea furtului saua ceea ce mai este de furat în România.Problema este cã s-a mai spus cã nefurãm noi pe noi. Celebrul furt alcãciulii. ªi, uite aºa, vedem penalii cumse bat în public pe posturi cheie, cumvor sã dea de pãmânt cu justiþia, bunã-rea, cum este, dar trebuie sã fie. Unstat fãrã justiþie este un stat care nuexistã. Dacã acum se va da startul laiertãri de politicieni corupþi, atunciprecedentul va fi fost creat ºi oricaremajoritate politicã îl va putea invocapentru a scãpa de dosare penale. Vã aduceþi aminte de celebrul tânãrprimar de perspectivã: Darius Vâlcov?El care la 23 de ani a fost ales edil.Dupã ani de zile ºi dupã ce a schimbatºi partidele din care fãcea parte, s-aajuns la tablouri ascunse prin cavourisau prin pereþi sau la un hotel construitdin orice altceva, numai din leafa deprimar nu. Cu atâtea dosare la activeste normal cã un astfel de politiciande „perspectivã” sã vrea sã scape de

puºcãrie.Atunci unde este dreptatea?Toþi vor vrea sã scape de puºcãrie ºichiar au început sã scape, indiferentcât de penali sunt. La ce mai avem nevoie de justiþie,dacã aceasta este schimbatã dupãbunul plac al politicienilor penali? Înritmul acesta vor putea modifica oricedupã bunul plac ºi în funcþie de cumle sunt sau vor fi interesele. Personalesau de grup. Este un grup careconduce România. Dacã grupul vreasã îºi subjuge justiþia, atunci de ce sãne mai mire într-o zi cã va continua sãrãmânã la putere indiferent de cum seva vota. Cine furã azi un ou mâine furãun bou, cum spune proverbul. Cegaranþie vom mai avea cã actualiipoliticieni care vor sã îºi ºteargãdosarele penale nu vor face acelaºilucru ºi cu votul dumneavoastrã pentrua se perpetua la putere ºi pentru acontinua sã conducã ºi sã facã averidin bani publici. Nicio garanþie: ceruleste limita pentru actualii politicienicare viseazã la un nou început, unmoment zero, o restartare a claseiconducãtoare. În fapt o ºtergere cuburetele a fãrãdelegilor pe care le-aucomis unii dintre politicieni care acumvor sã îºi continue aventura în funcþiipublice, dar faptele din trecut ºi legiledin prezent nu le permit acest lucru.Cum sã spargi o bancã ºi sã scapinepedepsit? Cam acesta este scenariul.Sau cum sã spargi o þarã ºi sã scapinepedepsit.

petrece aici, Hristos vine, Duhul Sfânttransformã darurile de pâine ºi vin înTrupul ºi Sângele Mântuitorului, nedã posibilitate sã ne împãrtãºim, nedã posibilitate sã ni se ºteargãpãcatele spovedindu-ne, ne dãposibilitate sã vorbim cu El, sã-Lchemãm în ajutor ºi Se oferã sã neajute. Omenirea are nevoie astãzi deajutorul lui Dumnezeu. Cât mai mulþisã-l chemãm pe Dumnezeu nu numaiacum la început de an ci pe totparcursul vieþii. Sã-L chemãm sãvinã El cu Darul Sãu ºi sã aºeze toatespre binele nostru al tuturor ºi spremântuirea noastrã”. În fiecare an în ziua de 1 ianuarieBiserica noastrã prãznuieºte pe lângãPraznicul Tãierii împrejur a Domnuluinostru Iisus Hristos ºi pe SfântulIerarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul

Bucurie duhovniceascã...

din Cezareea Capadociei. De aceea,în aceastã zi, în cinstea SfântuluiVasile cel Mare se sãvârºeºteLiturghia care îi poartã numele.Liturghia Sfântului Vasile cel Mare sesãvârºeºte de zece ori pe an: în AjunulCrãciunului ºi în cel al Bobotezei, înziua de prãznuire a Sfântului Vasilecel Mare, pe 1 ianuarie, în primelecinci duminici din Postul Mare, înJoia Mare ºi în Sâmbãta Mare. La finalul Sfintei Liturghii s-aoficiat Slujba de Tedeum care seoficiaza în prima zi a anului nou. Pentru a încununa momenteleduhovniceºti deosebite trãite laînceput de an la Catedrala Episcopalã,protopsalþii Catedralei au prezentat peplatoul din faþa Catedralei tradiþionalulPluguºor, momentat gustat cu multãbucurie dar ºi cu nostalgie de toþi ceiprezenþi.Reporter Pr Marian Giginã

urmare din pagina 4

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 10

În Duminica de dinainteaNaºterii Domnului se citeºteEvanghelia genealogiei Mântuitorului.Sunt înºiraþi acolo moºii ºi strãmoºiidupã trup ai Domnului Iisus Hristospânã la a patruzeci ºi doua spiþã. Esteuimitor! Gândiþi-vã câþi strãmoºi vãcunoaºteþi fiecare: tatãl, bunicul,strãbunicul ºi… strã-strãbunicul înrare cazuri. La evrei evidenþele de stare civilã seþineau la sinagogi ºi temple cu marestricteþe. Fiecare membru al comunitãþiiputea sã afle de acolo pe cine a avutmai de seamã printre strãmoºii lui. Încazul Mântuitorului, acele evidenþe scotla luminã cã El era descendentulîntemeietorului poporului evreu, celuidintâi strãmoº, Avraam. Mai mult, erade viþã domneascã, descendent al celormai mari regi ai poporului: David ºiSolomon. La o adicã, dacã s-ar fi pusproblema ocupãrii tronului regal,Mântuitorul ar fi avut dreptul sãcandideze, fiind “os domnesc”, fãrãputinþã de tãgadã. Registrele pãstrate la sinagogi ºitemple erau documente istorice de marevaloare. Ele ne dovedesc ºi nouã cât deimportante sunt actele ºi cât deimportantã este istoria în viaþa unui omºi a unui popor. Nicolae Iorga spuneacã cel care nu-ºi cunoaºte istoria esteca un copil orfan, care nu – ºi cunoaºtepãrinþii. Istoria ne spune cine suntemºi de unde venim; ne aratã care au fostidealurile moºilor ºi strãmoºilor noºtri,momentele lor de înãlþare ºi dedecãdere, clipele de victorie ºi deînfrângere pentru realizarea aceloridealuri. Pãtrunzând tainele istoriei, tesimþi ºi tu fiu al Neamului tãu, al Þãriitale, te simþi o micã verigã dintr-un lanþuriaº, cu milioane de verigi, care sesusþin una pe alta. Înþelegi cã ai ºi tuun rost ºi o þintã în viaþã, care se leagãde rosturile ºi idealul Neamului tãu.Înþelegi cã trebuie sã dai mai departeurmaºilor tãi, ca pe o ºtafetã, conºtiinþaapartenenþei de acel Neam, zestreamoºtenitã din strãbuni, formatã dinlimbã, religie, port, muzicã, dans, datiniºi obiceiuri. Poate în lume cunoºti alteneamuri mai mari, mai puternice, maibogate, care ar putea sã-þi ofere condiþiimai bune de viaþã. Dacã ºtii cã eºti fiulunui neam anume, nu-þi vei pãrãsiniciodatã neamul, dupã principiul “ubi

Verigile Neamuluibene ibi patria”, adicã “unde este bine,acolo este patria”, ci vei rãmâne alãturide ai tãi sã duci greul ºi necazul, bucuriaºi durerea neamului tãu. În lume, deasemenea, vei întâlni femei mai tinere,mai frumoase, mai bogate, mai învãþatedecât mama ta. Cu toate acestea, mamaeste unicã, de neînlocuit; este mama ta.Acelea vor putea sã-þi fie prietene, iubite,neveste, dar niciodatã mamã! Aºa esteºi Þara. Un popor nu este o adunãturãde lume, o turmã, o populaþie, ci el esteo fiinþã istoricã, menit de Dumnezeu sãaibã un rost în lume, un ideal. Dacã acelpopor se risipeºte, dacã minþile luiluminate se duc dupã locuri de muncãmai cãlduþe, dacã meºterii ºi muncitoriilui cei mai tineri, mai puternici ºi maivrednici pleacã peste mãri ºi þãri dupãun salariu mai bun; dacã milioane decopii nenãscuþi sunt aruncaþi întomberoane, cu siguranþã acel Neam nu-ºi va mai putea împlini menirea lui înlume, rostul lui istoric în concertulpopoarelor. El va semãna cu un motordin care ai luat o mare parte din piese ºidupã aceea te miri cã nu vrea sãporneascã sau cã nu merge bine. Toateîºi aveau locul lor, rostul lor, iarconstructorul a ºtiut pentru ce a pus-oacolo pe fiecare. Cei care încearcã sã ne îndepãrtezede Istorie sunt vrãºmaºi de neiertat aiNeamului. Îndepãrtarea se face prinsuperficialitatea studierii Istoriei înºcoalã; prin încercarea de a includehaotic istoria naþionalã în istoriauniversalã, dezorientând complet pebieþii copii; prin distrugerea actelor ºidocumentelor; prin falsificareaadevãrurilor istorice; prin eliminareadenumirilor topografice, care suntlocuri de sfântã aducere amintepãstrate din moºi-strãmoºi; prindistrugerea familiei tradiþionale ºi areligiei strãbune; prin eliminarea de peactele de identitate a numelorpãrinþilor; prin înstrãinarea ºi vânzareapãmântului ºi bogãþiilor solului ºisubsolului þãrii strãinilor; prinmanipularea locuitorilor, în sensul dea le inocula repulsie ºi dispreþ depropria þarã ºi de propria istorie; prinîndobitocire etc. Sã ne pãstrãm Istoria cu sfinþenie,cãci ea este buletinul nostru deidentitate.

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

Pentru cei mai mulþi dintre noi rãmâne de neînþelescomportamentul slugarnic ºi ruºinos al politicienilor români care,cu ajutorul nostru prostesc, au ajuns sã conducã þara. Dacã vreunneica nimeni, având ca singur merit cã s-a nãscut ceva mai lavest, are chef sã înjure pe cineva din aceastã zonã a lumii, el,politicianul român, precum elevul tâmp pus intenþionat de profesorîn ultima bancã, agitã nerãbdãtor douã degete ridicate ºi gângãveºteinsistent: „pe mine, pe mine!” O face fiindcã este idiot? O spunede fricã? O face ca urmare a efectului ancestralei culturi dâmboviþenesubordonatã dictonului „Capul plecat sabia nu-l taie”? Sau fiindcãeste împins de resorturi necunoscute nouã (masã amorfã de votanþidrogaþi de decenii cu promisiuni mincinoase), stimulat fiind deinterese care privesc strict persoana sa ºi bunãstarea proprie?Indiferent de pricinã, un aspect rãmâne neschimbat.

Toate acþiunile politicianului român ajuns în vârful ierarhiei statalesunt determinate de fricã. Acest jalnic tip de creaturã politicã estestãpânit de o teamã teribilã faþã de anumiþi pãpuºari cazaþi în ariaatât de lãudatã a „democraþiilor cu sânge albastru”. ªi, ca urmare,doar lor se strãduieºte sã le fie util. Comportamentul sãudemonstreazã cu prisosinþã cã nu noi, popor împins ca turma spre o„Europã democraticã”, suntem aceia care ne alegem conducãtorii.Poate încã nu realizãm pe deplin, dar nouã, cetãþenilor þãrii numitãRomânia, ne-a fost subtilizatã, discret dar ferm, posibilitatea de a-ipedepsi pe vânzãtorii de þarã. A fost unul dintre obiectivele principale,realizat pe deplin, de cei care ne-au cumpãrat pe nimic þara ºi vor são pãstreze a lor cu orice preþ. Este ºi motivul pentru care azi, înRomânia, mama trãdãtorilor de þarã este permanent gravidã.Mistificarea istoriei în scop politic - un eveniment oarecumbanal, dar extrem de periculos.

Gândurile de mai sus mi-au fost inspirate de un eveniment ce arputea fi categorisit ca banal. Un episod din presã, trecãtor ca tot ce-i subordonat efectului de moment, clipei. Vã amintiþi poate cã, închiar ziua sãrbãtorii naþionale, la timpul înãlþãtor al celebrãrii unuisecol de la naºterea României moderne, „prietenii ºi aliaþii” noºtrigermani publicau în ziare de largã circulaþie internaþionalã o nãscocirecare friza nesimþirea[1]. O minciunã pe care nici chiar vecinii unguri,cei cu inima zdrobitã la Trianon, n-au avut neruºinarea s-o punã petapet într-un asemenea moment. Da, la 1 Decembrie 2018, presa dinGermania afirma cã în 1918 România modernã ar fi luat naºtere prin„anexarea Transilvaniei, o veche provincie ungarã”! Nu trebuie sã fiidoctor în politologie ca sã realizezi cã acest neadevãr strigãtor la cerera utilizat cu un scop politic bine þintit, într-o împrejurare extrem desensibilã pentru România. O asemenea mistificare a istoriei nu puteaºi nu trebuia sã rãmânã ne amendatã! În mod normal, statul românar fi trebuit sã reacþioneze, la toate nivelurile, urgent ºi cât se poatede ferm. Atât de ferm încât nimeni sã nu-ºi mai permitã sã fabriceneadevãruri prin care, în mod subtil, se îndeamnã la destrãmareateritorialã a þãrii. Este deja un truism cã asemenea ºtiri, aproape banaleluate separat, repetate periodic în împrejurãri politice bine alese,creazã o opinie generalã, calificã sau descalificã o þarã.

„Anexarea Transilvaniei, o vecheprovincie ungarã” la 1 decembrie

1918 - un exemplu tipic desfidare publicã a României

Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

continuare înnumãrul urmãtor

[1] https://www.cotidianul.ro/zdf-romania-sarbatoreste-anexarea-fostei-provincii-maghiare-a-transilvaniei/

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 11

Aºa îºi începeau locuitoriicomunii Podeni dupã noaptea degroazã 17/18 iunie 1951. Vorbesc în continuare despre unadin cele mai odioase fapte alecomunismului ºi anume operaþiunea„BÃRÃGAN”, operaþie în stil stalinistpusã la cale de cãtre GheorgheGheorghiu Dej sub pretextulînvecinãrii cu Iugoslavia unde IOSIFBROZ TITO nu mai urmase dogmelecomunismului Ortodox pus la calede cãtre „BINEFÃCÃTOAREAUNIUNE SOVIETICÔ. Acestea fi ind spuse ºiînvinuindu-i pe oamenii înstãriþi aisatelor numindu-i „CHIABURI”, ºisub lozinca „luptei de clasã”,comuniºtii i-au luat pe gospodariisatelor vecine cu Iugoslavia ºi i-audus în locuri izolate, adevãrate„SIBERII” în scopul aprecierii„TATUCULUI STALIN”. Mulþi ºi-au lãsat oasele pe acoloiar alþii s-au întors în comunele nataledar cu urme de neºters în suflete. Aºa se face cã în noaptea de 17/18 iunie 1951, noapte de groazã,din liniºtita comunã de la poaleleMunþilor Cernei, un numãr de 8familii au fost ridicate cu ce auputut sã-ºi adune din lucruri ºi înlocul numit „LA TROIÞÔ încamioane de marfã au fost încãrcateºi duºi în staþia ªIMIAN unde, de-a valma, bãtrâni, femei, bãrbaþi ºicopii, încãrcaþi în vagoane de viteau fost duºi în CÂMPIABÃRÃGANULUI ºi descãrcaþi încâmpul liber, departe de aºezãriomeneºti, oferindu-le doar oparcelã de pãmânt ºi un numãr decasã unde oropsiþii soartei ºi-aufãcut mai întâi un umbrar-colibã ºiapoi ºi-au construit bordel dinchirpici (pãmânt bãtut cu pleavã). Se fãcuse instruirea militarilor cepãzeau deportaþii, aceºtia fiindavertizaþi cã e posibil ca „duºmanulde clasã” sã caute sã tulbure liniºteaºi ordinea în localitãþi iar în ART. 171din Regulamentul Serviciului înGarnizoanã se menþiona: „Santinela este datoare sãfacã uz de armã, fãrã somaþie încaz cã ea (sant inela) sauobiectivul e atacat”. Adevãraþi duºmani ai poporului,

Ai auzit vecine...? (2)comuniºtii au pregãtit din timp,prin adnotaþii cu menþiunea„STRICT SECRET” ºi„CONFIDENÞIAL PERSONAL”,operaþia de dislocare. Dau mai jos un „Fascimil alDirectivei emise de organele de statîn vederea pregãtirii odioasei operaþii: DIRECTIVA: „Pentru rezolvarea problemelorce se voi ivi în urma dislocãrii cese va face în zona de frontierã cuIugoslavia pe o adîncime de 25 km,probleme legate de conservarea ºiadministrarea bunurilor cumpãrateºi rãmase de la cei dislocaþi precumºi de cazarea dislocaþilor în locurileunde sunt aºezaþi ºi a folosirii lorla muncã se constituie o comisieformatã din delegaþi ai: M.A.;M.A.I., Ministerul ComerþuluiInterior ºi continuã toate Organelece erau angrenate în operaþie. Cu menþiunea cã, dupãexploatare va fi distrusã, a fostemisã ºi NOTA INFORMATIVÃprivind aºezarea dislocaþilor dinanumite locuri. Deasemeni cumenþiunea STRICT SECRET se faceadnotarea cã „pentru misiunea deevacuare a elementelorduºmãnoase din zona de frontierãvor participa 11.066 ofiþeri,subofiþeri, maiºtri militari ºi soldaþiselecþionaþi din 11 batalioane desecuritate-intervenþii, ºcoli deofiþeri de securitate etc. Acest TÃVÃLUG, ce s-a abãtutpeste bieþii români ce erau vinovaþicã, prin muncã îºi fãcuserã ogospodãrie frumoasã, nu ocolisenici frumoasa ºi liniºtita comunãPODENI de unde au fost deportateun numãr de 8 familii cu un numãrde 22 persoane, adulþi ºi copii ºi,din care, dupã exilul 1951-1956,unii s-au întors în locurile natale,iubite atât de mult, iar alþii ºi-aulãsat oasele pe tãrâmuri strãine. Din toþi ce au fost dislocaþi dincomuna Podeni, astãzi mai trãiesctrei persoane pe care-i voi contacta,adãugând date noi la cele de mai sus. Adaug faptul cã, cele relatate maisus, decurg din discuþii purtate cucei reveniþi, urmaºi ai lor dar ºi ceitrei, în viaþã încã.

H. Lupulescu

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãM U N C I T O R ICONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

În data de 24.12.2018,poliþiºtii de frontierã din cadrulBiroului de Prevenire ºi Combatere aImigraþiei ºi InfracþionalitãþiiTransfrontaliere ºi CompartimentuluiSprijin Operativ - Serviciul Teritorialal Poliþiei de Frontierã Mehedinþi audesfãºurat o acþiune pe liniacombaterii traficului ilicit de þigãri. Astfel, în jurul orei 11.30, aceºtiaau depistat, în apropierea unei pieþedin municipiul Drobeta TurnuSeverin, o persoanã de sex masculin,în timp ce scotea þigãri ºi petardedintr-un autoturism. Alãturi de bãrbatse afla ºi soþia acestuia. Despre celedouã persoane, domiciliate pe razajudeþului Mehedinþi, se deþineau datecã se ocupã cu traficul ilicit cu þigãride contrabandã. La controlul autoturismului VWPassat, aparþinând bãrbatului, în vârstãde 37 de ani, poliþiºtii de frontierãmehedinþeni au descoperit în

Þigãri de contrabandã ºi produse pirotehniceconfiscate de poliþiºtii de frontierã

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Serviciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã Mehedinþi au descoperit ºi confiscat 1.668 de pachete cu

þigãri de contrabandã ºi 7.068 bucãþi materiale pirotehnice, pe care doicetãþeni români, soþ ºi soþie, intenþionau sã le comercializeze pe piaþa

neagrã din localitãþile judeþului Mehedinþi.portbagaj, cantitatea de 1.626 depachete cu þigãri, diferite mãrci ºi7.068 bucãþi materiale pirotehnice,diferite tipuri, pentru care persoana nuavea documente de provenienþã.Totodatã, la controlul efectuat asuprafemeii, în vârsta de 33 de ani, a fostdescoperitã, ascunsã pe corp,cantitatea de 42 de pachete cu þigãri,diferite mãrci, pentru care aceasta nudeþinea documente de provenienþã.Þigãrile ºi produsele pirotehniceurmau sã fie distribuite pe piaþa neagrãdin localitãþile judeþului Mehedinþi. Bunurile în valoare totalã deaproximativ 22.500 de lei au fostridicate în vederea confiscãrii, iarautoturismul, în valoare deaproximativ 12.000 de lei, a fostindisponibilizat. În cauzã, se efec-tueazã cercetãri sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de contrabandã.

PURTÃTOR DE CUVÂNTAg ºef adj. MORARU CORINA

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În primele zile ale anului intervin aspectedeosebite în segmentul carierei profesionale. Sepot petrece schimbãri de statut social importantepentru destinul tãu. Cumva eºti chemat la rampavieþii pentru a îndeplini un rol important în mediulîn care trãieºti ºi îþi desfãºori activitatea. Esteposibilã obþinerea unei funcþii înalte sau, în altecazuri, poþi pierde o funcþie avutã pânã acum.Recomandabil este sã fii prudent, sã laºi deoparteimpulsivitatea, nemulþumirile interioare saudorinþele de mãrire ºi sã analizezi totul la rece.Primeºti raze astrale minunate la capitolul cãlãtoriiºi studii în strãinãtate. Demersurile în acest senspot fi fãcute cu succes. Curios pentru natura taindividualistã începi sã te orientezi cãtre un alttip de relaþionare cu cei din jur, nutrind sentimentede iubire ºi bunãvoinþã. Dorinþa de rafinaresufleteascã va fi la cote înalte, arta devenind unadin cele mai cãutate sau studiate domenii.

Zodia Taur(21 April ie - 20 Mai)

Anul se deschide pentru tine cu aspecteminunate legate de capitolul financiar. S-ar pãreacã un protector necunoscut îþi faciliteazã accesulºi succesul la banii ºi bunurile altora. Poþi primicadouri, recompense sau favoruri în privinþainvestiþiilor sau relaþiilor bancare. Recomandabileste sã te bucuri de tot ce obþii, întrucât suntdaruri divine pentru eforturile tale din ultimavreme. Evitã speculaþiile sau implicarea în afaceririscante, pentru cã aceastã susþinere astralãdureazã cam o lunã de zile ºi nu îþi dã mânãliberã la orice fel de cheltuieli. Ziua de 4 ianuarieeste memorabilã pentru tot ce þine de relaþiilecu strãinãtatea. De reþinut cã unele relaþii se potîncheia, dar existã ºi posibilitatea apariþiei altoranoi. Pot ieºi la ivealã chestiuni tãinuite, neplãcutede care trebuie þinut cont ºi acþionat înconsecinþã. Este o perioadã bunã ºi pentrureconfigurarea relaþiilor cu Ierarhiile Spirituale.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Evenimentele marcante ale începutului de anau ca subiect principal capitolul financiar. Estevorba despre banii ºi bunurile altora. Îþi poþiachita taxele, impozitele, datoriile de orice felsau te poþi gândi la credite bancare. De asemeneavor intra în discuþie moºtenirile sau partajelepersonale ºi profesionale. Ceea ce obþii înaceastã perioadã sunt lucruri ºi situaþii foarteimportante, cu efecte pe termen lung. Prudenþa,discernãmântul ºi verificarea atentã a documentelorspecifice sunt absolut necesare. Se pot descoperiaspecte neplãcute în acest domeniu, respectiv actefalse, incomplete sau anumite persoane ce îþi punbeþe în roate vizavi de bunurile ce þi se cuvin. Toatedetaliile trebuie avute în vedere ºi soluþionate pe câtde repede posibil. Relaþiile parteneriale capãtãturnuri fericite. Sunt posibile oferte interesante decolaborare, parteneriate noi ºi profitabile, însãrecompensele vor fi nesatisfãcãtoare deocamdatã.

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

(03 - 09 ianuarie 2019)

Horoscop

Procedura de implementare a ediþiei2018 a Programului Start-Up Nation a fostpublicatã joi în Monitorul Oficial, ultimul pasimportant înainte de deschiderea aplicaþiei,programatã pe 27 decembrie, la ora 10.00. Documentul prevede cã, pentru plãþileefectuate în valutã, conversia se face la cursulde schimb al Bãncii Naþionale a României,valabil pentru ziua publicãrii Ordinului deaprobare a schemei de ajutor de minimis înMonitorul Oficial al României. Pentru ziua dejoi, 20 decembrie, cursul euro/leu comunicatde BNR a fost 4,6598. Detalii despre cursul altorvalute se gãsesc pe site-ul www.bnro.ro. Schema de minimis are ca obiective

Programul Start-Up Nation 2018, în linie dreaptã:Procedura de implementare

a fost publicatã în Monitorul Oficial

Luni, 14 ianuarie 20191. ora 9,30. Vernisaj expoziþie carte “Eminescu”ºi carte “D.R. Popescu” la Biblioteca Judeþeanã“I.G. Bibicescu”.-Medalion “D.R. Popescu”, prezintã scriitorulGelu Negrea.2. ora 11. Deschiderea festivã a Festivalului deLiteraturã “Mihai Eminescu” la Palatul Culturii“Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin.- mesaje autoritãþi, instituþii, invitaþi- vernisaj expoziþie “Marea Unire” a MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier- minispectacol eminescian al CoruluiEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei- Semnificaþia zilei de 15 ianuarie.- Simpozion “Mihai Eminescu - omul deplin alculturii române”.Susþin comunicãri: Mihai Cimpoi, GabrielCoºoveanu, Ioan David, Vasile Bahnaru, TudorNedelcea, Florentin Popescu, Nina Corcinschi.- Lansarea antologiei: “În lirã-mi geme ºisuspin-un cânt” ºi a revistei “Hyperion”, nr. 1(4)/2019 ºi a volumului omagial “Mehedinþiulîn anul centenarului –Mãrturii, oameni ºi fapte”.- Juriul ediþiei a XXIX-a a Festivaluluiinternaþional de literaturã “Mihai EMINESCU”:Mihai Cimpoi (preºedinte), Florian Copcea(secretar), Emanuela Buºoi, Vasile Barbu,Alexandru Burlacu, Vasile Bahnaru, VasileMorar, Tudor Nedelcea, Florentin Popescuacordã:- Premiul “Opera Omnia”: academicianuluiDumitru Radu Popescu- Premii Eminescu: scriitorilor Gelu Negrea, PaulAretzu, Gabriel Coºoveanu, Ioan David, DeliaMuntean, Nina Corcinschi, Mihai Firicã, Titu

Festivalul internaþional de literaturã “Mihai EMINESCU”Ediþia a XXIX-a, 13 - 15 ianuarie 2019

Drobeta Turnu Severin, Baia de Aramã, Bãile Herculane, Mãnãstirea “Sf. Ana”, Orºova

Dinuþ, Gabriela Gheorghiºor, Adina Bogdan,Nicu Ciobanu, Nicolae Dabija. Notã: premiile se înmâneazã la Drobeta TurnuSeverin, Bãile Herculane ºi Mãnãstirea “Sf. Ana”din Orºova în dupã amiaza zilelor de 14 ianuarie2019 ºi 15 ianuarie 2019, în funcþie de condiþiilemeteorologice.- ora 14,30 – Primãria oraºului Bãile Herculane- Colocviu “Ziua Culturii Naþionale: MihaiEminescu”- Decernare premiilor “Eminescu”- Lansare carte: Florian Copcea, O istorie a liriciiromâneºti din Serbia- Jerbã de flori la statuia lui Eminescu

Marþi 15 ianuarie 2019- ora 10,00 - Depunerea unei jerbe de flori laStatuia lui Eminescu din Parcul ColegiuluiNaþional “Traian”- ora 11,30-Slujba de pomenire la Mãnãstirea“Sf. Ana” Orºova- decernarea premiilor “Pamfil ªeicaru”(personalitãþi din Mehedinþi, Dolj, Timiº, BaiaMare, Basarabia, Serbia).

Organizatori:Episcopia Severinului ºi Strehaiei

Consiliul Judeþean MehedinþiPrimãria municipiului Drobeta Turnu Severin

Prefectura Judeþului MehedinþiPalatul Culturii “Teodor Costescu”Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”Muzeul Regiunii “Porþilor de Fier”

Biblioteca Judeþeanã “I.G. Bibicescu”Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport

Primãria oraºului Bãile HerculanePrimãria oraºului Baia de Aramã

Fundaþia Culturalã “Lumina”.

PROGRAM

principale stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiîntreprinderilor mici ºi mijlocii ºi îmbunãtãþireaperformanþelor economice ale acestora, cuprioritate în zonele geografice mai puþindezvoltate economic, în care densitatea IMM-urilor este redusã comparativ cu mediaeuropeanã, crearea de noi locuri de muncã ºiinserþia pe piaþa muncii a persoanelordefavorizate, ºomerilor ºi absolvenþilor. Procedura de implementare a programuluiStart-Up Nation poate fi studiatã accesând link-ul: www.aippimm.ro/categorie/programe/programul-start-up-nation-2018Biroul de Presã al Ministerului pentru Mediul

de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat

OBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Anul debuteazã cu schimbãri în sectorulrelaþiilor ºi parteneriatelor. Cu toate cã demultþi-ai croit un plan de renunþare la relaþiile ºiproiectele nepotrivite, acum sunt zile excelentede a-þi duce la bun sfârºit acest plan. Parteafrumoasã ºi interesantã este cã vei demonstraforþã ºi curaj în a stabili limite clare între tine ºiceilalþi. Resentimentele ºi emoþiile dispar, astfelcã în aceastã sãptãmânã vei fi greu derecunoscut. Chiar ºi cei mai puþin curajoºi sauhotãrâþi în a-ºi face curãþenie în acest segmentde viaþã ºi activitate, vor primi influxuri astraleputernice ºi tot vor face ceva în acest sens.Recomandabil este sã profiþi de acest moment,deoarece se pregãtesc evenimente ºi oamenideosebiþi care vor intra în viaþa ta, aºa încâtterenul trebuie sã fie bine pregãtit. La serviciuapar îmbunãtãþiri. Se pot modifica beneficcondiþiile de lucru, relaþiile colegiale ºi cu ºefiidevin armonice, fiind posibile obþinerea uneifuncþii înalte sau o mãrire de salariu.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Primele zile ale anului îþi aduc multã treabã derutinã. Se evidenþiazã în mod special segmentulmuncii ºi al sãnãtãþii, unde se vor deschide noiculoare favorabile. Forfota din aceste segmenteeste la cote înalte, întrezãrindu-se schimbãrimajore. Totul este rãscolit, relaþiile colegiale ºi cuºefii sunt incerte, însã se va observa foarte clarputerea ta nativã de a-þi aranja viaþa dupã bunulplac. Nimeni ºi nimic nu îþi va putea clinti hotãrârilede a te raporta ºi altfel la capitolul loc de muncã ºitot ce derivã de aici. De reþinut ce se petrece înpreajma zilei de 6 ianuarie, când influxurile astralesunt puternice, iar evenimentele greu de controlatsau înþeles. Ar trebui evitate deciziile majore înaceastã sãptãmânã, mai ales dacã te gândeºti sã-þischimbi locul de muncã sau domeniul profesional.Existã detalii ascunse, aºa încât prudenþa trebuiesã fie maximã. Pe de altã parte, sãnãtatea este unalt capitol vizat de astre. Sunt posibile problemedelicate legate de articulaþii, oase sau piele. Se potacutiza anumite simptome vechi.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Pãºeºti în noul an cu chef de distracþii ºi aventuri.Sunt zile bune pentru a-þi pune în valoarecreativitatea ºi a te ocupa de un domeniu dragsufletului tãu. Poþi decide acum sã te ocupi maimult de hobby-uri, poate chiar sã dezvolþi la nivelprofesional unul. Cu toate cã ar trebui evitatedeciziile majore, îþi poþi alcãtui planuri în acestsens, iar pe parcursul anului se vor puteaconcretiza. De reþinut ºi notat evenimentele, ideile,visele, viziunile apãrute în preajma datei de 06Ianuarie, oricât ar pãrea de extravagante sau deneatins. Astrele îþi vor demonstra un crâmpei dince va urma. Relaþiile sentimentale intrã în discuþieºi am putea spune într-o mare discuþie. Totul sepetrece fulgerãtor, aºa încât reacþiile trebuie þinuteîn frâu. Se poate pune problema copiilor, respectivpoþi concepe un copil sau, pentru nativii care audeja copii, relaþiile cu aceºtia sã se schimbe. Esteposibilã abordarea unei atitudini mai distante faþãde copii, deoarece înþelegi acum cã trebuie sã acorziodraslelor libertatea de exprimare.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Prima sãptãmânã a anului evidenþiazã aspectelegate de casã, familie ºi patrimoniu. Existãvarianta amenajãrii spaþiului locativ sauschimbarea locuinþei. Se pot afla informaþii utilelegate de familie sau patrimoniul acesteia.Atenþie sporitã în preajma datei de 06 Ianuarie,deoarece se pot petrece evenimente importante,de destin, cu impact pe termen lung. UneleBalanþe pot divorþa, iar altele se pot gândi laîntemeierea unei familii. Sau nativii care suntfoarte apropiaþi de pãrinþi, acum se pot desprindede aceºtia, hotãrând sã stea pe propriile picioare.Este un moment astral de excepþie în a-þi lua viaþa înmâini ºi a merge mai departe numai pe bazapropriilor decizii. Se recomandã prudenþã ºidiscernãmânt, întrucât ce vei hotãrî acum va fi petot restul vieþii. Totuºi, dacã vei descoperi lucrurimai puþin plãcute sau vei ajunge la concluzia cãfamilia ºi tot ce þine de ea te-a dezamãgit, nu trebuiedat frâu liber stãrilor de moment, iar criticile artrebui evitate.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

În primele zile ale anului eºti mai mult pedrumuri. Faci vizite la rude sau prieteni apropiaþi,discuþi, te agiþi, oricum cuvântul de ordine va fimiºcarea. De reþinut ºi notat evenimentele dinpreajma datei de 06 Ianaurie! Interesant este cãvei dori sã-þi faci ordine în acest sector al vieþiiºi chiar vei face. Te vei debarasa de toate relaþiileincomode, chiar dacã mai târziu s-ar putea sã-þidai seama cã unele nu erau chiar de neglijat.Ceea ce vei hotãrî acum, va avea un impact petot restul vieþii ºi îþi vor rãmâne alãturi doaroamenii pe care îi vei alege. Existã ºi variantaca unele decizii sã fie greºite, de aceea prudenþaºi discernãmântul trebuie avute în vedere. Pede altã parte, carenþele educaþionale ies la ivealãdin când în când, aºa încât astrele nu te vor lãsaîn pace, pânã nu îþi vei pune la punct ºi aceastãlaturã. Se întrezãresc aspecte bune legate debanii câºtigaþi din munca proprie. Vin cadouriºi recompense mãrunte, dar plãcute ºi de folos.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Începutul anului îþi aduce cadouri, recompenseºi chiar modificãri ale veniturilor din muncaproprie. Te poþi gândi la investiþii ºi afaceri noisau poþi culege roadele unora în care eºti implicat.În ultimul timp ai tot analizat situaþia financiarã,rezultând numeroase nemulþumiri. Ziua de 06Ianuarie este foarte importantã la acest capitol.Te vei decide sã adopþi o nouã strategie vizavi debani ºi bunuri materiale. O etapã se încheie, darse va deschide una nouã, alãturi de alþi oameniºi pe cu totul alte baze relaþionale. Pe de altãparte, recomandabil este sã ai în vedere un talentnativ, ce poate fi valorificat, atât din punct devedere material cât ºi spiritual. Dacã undeva însufletul tãu existã o dorinþã mocnitã de a teocupa de un alt domeniu profesional, domeniucare sã-þi aducã mai mulþi bani ºi recunoaºteremoralã, acum sunt zile excelente de a-þi alcãtuiun plan viabil pe termen lung. Totuºi, prudenþatrebuie sã fie maximã, deoarece neprevãzutulpoate crea neplãceri.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eºti de departe vedeta Zodiacului la începutulacestui an. Ai energie, chef de a schimba lumea,dar mai bine te-ai rezuma doar la tine. Ziua de 06Ianuarie este foarte importantã la capitolulpersonalitate. Sunt posibile modificãri deatitudine atât faþã de propria persoanã, cât ºi faþãde ceilalþi. Cei din jur vor fi destul de uimiþi detransformarea ta rapidã, dar mai ales de tãria cucare îþi vei exprima de acum încolo punctele devedere. Sãptãmâna aduce momente astrale deexcepþie pentru a-þi regãsi sinele, pentru a te puneîn valoare ºi pentru a-þi croi un nou drum în viaþã.Îi se potriveºte dictonul „ai grijã ce gândeºti sauceri Divinitãþii pentru cã s-ar putea sã obþii”. Cegândeºti sau decizi acum, vizavi de propriul drumîn viaþã, este posibil sã se adevereascã. Asumarearesponsabilitãþii pentru acþiuni ºi dorinþe este unalt punct important ce trebuie abordat.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

În primele zile ale anului eºti retras, te gândeºtidoar la propria persoanã, croindu-þi în tainãdirecþii noi de urmat. Sunt momente deosebite,minunate pentru aceste lucruri ºi trebuie profitatde ele. Prin natura ta eºti orientat cãtre ceilalþi,dar de aceastã datã, astrele îþi oferã forþã ºi idei,doar pentru tine însuþi. Existã un fel de luptãinterioarã, între nou ºi vechi, între exterior ºiinterior. Este bine sã-þi asculþi sufletul ºi sãîncepi sã-þi modifici atitudinea faþã de tot ce teînconjoarã. Sunt posibile gânduri neplãcute, visesau viziuni rãscolitoare, dar toate au rolul de ate pregãti pentru evenimentele urmãtoare dinviaþa ta. De reþinut ºi notat ce se petrece înpreajma datei de 06 Ianuarie! Într-adevãr seîncheie o etapã, însã începe alta mult maiprofitabilã. Starea sãnãtãþii fluctueazã. Suntprobleme majore pe segmentele articulaþii, oase,piele ºi secundar piept, sistem digestiv. Nu serecomandã consultaþii, analize medicale sauintervenþii chirurgicale pe zonele amintite, pe totparcursul lunii.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Debutul anului evidenþiazã forfotã în zonaprietenilor ºi protectorilor. Schimbãrile ce secontureazã sunt bulversante, greu de înþeles sausuportat, dar de mare folos. Unele relaþii sesfârºesc, pentru a face loc altora noi. Reþine celediscutate sau petrecute în preajma datei de 06Ianuarie! Se pot afla informaþii neplãcute legatede un prieten sau de un protector, în care ai avutmare încredere. Trãdãrile din partea prietenilor saupromisiunile false legate de susþinerea moralã ºimaterialã pot fi la ordinea zilei. Astrele îþi trimitajutoare pentru a înþelege cine îþi este alãturiºi cine nu, cine trebuie pãstrat în preajma ta ºide cine ar trebui sã te debarasezi. Ai suficientãputere ºi mult curaj de a depãºi momentele cubine ºi a instaura pacea ºi armonia în viaþa ta.Frumos aspectatã este cariera profesionalã. S-ar putea ca în urma curãþeniei fãcute printreprieteni ºi protectori, colegii de serviciu ºi ºefiisã te priveascã cu ochi buni, sã-þi recunoascãmeritele sau sã-þi propunã un post deconducere.

URMARE DIN PAGINA 12

OBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 14informaþii

Chiar dacã euro a atins la jumãtatea lui ianuariemaximul istoric de 4,6679, parcursul leului din 2018 a fostneaºteptat de calm, confirmând proiecþia CNP, care în toamnatrecutã prognoza o medie anualã de 4,65 lei, semn cã economiaromâneascã s-a consolidat. Au fost rare momentele în care s-a încercat depãºireapragului de 4,67 lei, în ciuda faptului cã deficitul comercials-a majorat constant, prin amplificarea importurilor, împinseînainte de creºterea consumului. S-au infirmat astfel analizele care anticipau aprecierea eurola 4,7 – 4,75 lei. De altfel, ultimul sondaj realizat în rândulmembrilor CFA România indicã o valoare medie a anticipaþiilorprivind cursul pentru un orizont de ºase luni de 4,6991 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie anticipatãeste de 4,7427 lei/euro, valori uºor mai mici decât celeanticipate în sondajul publicat în noiembrie. Tranzacþiile din ultima ºedinþã a anului trecut s-au realizat înculoarul 4,653 – 4,666 lei cu închiderea la 4,661 lei, iar mediaa fost stabilitã la 4,6639 lei, în creºtere cu mai puþin de jumãtatede ban faþã de sfârºitul lui 2017. Cotaþiile de pe pieþele internaþionale din primele douã zileale noului an au fluctuat între 4,653 ºi 4,665 lei/euro. Media dolarului a alunecat la începutul anului trecut pânã la3,7170 lei. Treptat acesta a început sã creascã, pentru a încheia2018 la 4,0736 lei, dupã o creºtere în noiembrie la 4,1469 lei,maxim al ultimelor 19 luni. Comparativ cu finalul lui 2017aprecierea este de peste 15,8 bani. Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþele internaþionale, înultimele zile din 2018, între 1,122 ºi 1,142 franci/euro, iarmedia de la finalul lui decembrie a urcat la 4,1404 lei, cel mairidicat nivel din ultimele 17 luni. Faþã de sfârºitul lui 2017,francul a câºtigat puþin peste 15 bani. Creºterea cheltuielilor fãcute de autoritãþile centrale ºi localepe final de an a asigurat echilibrul în piaþa monetarã iardobânzile interbancare scãzut uºor. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor de consum în lei, a terminat anul la 3,02%,minim al ultimelor aproape ºapte luni. Indicele la ºase luni, folositla calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât în ultima zidin 2018 la 3,30%, minimul ultimei jumãtãþi de an. Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþie de rata dobânziiplãtitã la creditele atrase de cãtre bãncile comerciale de la altebãnci, a încheiat anul la 3,42% iar cel la 12 luni la 3,51%. În 2018, moneda americanã s-a apreciat faþã de cea unicã, cu 4,5%,ea coborând de la valori de 1,25 pânã aproape de 1,12 dolari/euro. Investitorii au reacþionat, în principal, la cele patru majorãriale dobânzii-cheie efectuate de Fed, care au fãcut ca achiziþiilede dolari sã fie mai atractiv. La aceasta s-au adãugatincertitudinile privind economia mondialã, ceea ce a avut caefect creºterea cererii de „active sigure” precum yenul japonez,aurul, francul elveþian sau dolarul american. Euro a încheiat 2018 în uºoarã creºtere, la 1,1422 – 1,1470dolari, dupã ce tensiunile bugetare dintre UE ºi Italia au dispãrut. În primele douã zile din 2019, euro a fluctuat pe pieþeleinternaþionale între 1,1429 ºi 1,1545 dolari. Indicele bitcoin calculat de Bloomberg a coborât la sfârºitulanului trecut la circa 3.670 dolari, mai jos cu circa 16.000dolari faþã de decembrie 2017.

Leul a avut un 2018 liniºtit

Radu Georgescu

COMUNICAT DE PRESÃAgenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA) informeazã fermieriicare au depus Cerere unicã de platã princare au solicitat, în cadrul Campaniei2018, sprijin cuplat pentru fructedestinate industrializãrii, cã pânã lasfârºitul lunii decembrie a.c., pentru abeneficia de sprijin cuplat aveauobligaþia sã depunã documentelespecifice prevãzute de articolul 55 dinOrdinul MADR nr.619/2015, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.Sprijinul cuplat pentru fructe (prune,mere, cireºe, viºine, caise ºi zarzãre)destinate industrializãrii se acordãfermierilor activi care exploateazã livezide pruni, meri, cireºi, viºini, caiºi ºi zarzãripentru obþinerea de produse alimentarenonalcoolice ºi care fac dovada

comercializãrii urmãtoarelor cantitãþiminime anuale pe hectar:- 5,6 tone la prune;- 7,8 tone la mere;- 4,4 tone cireºesiviºine- 4,7 tonecaisesizarzãre; Dovada comercializãrii fructelor cãtre ounitate de industrializare înregistratãpentru siguranþa alimentelor, potrivitprevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare aproduselor din sectorul agricol. Unitãþilede industrializare care exploateazãsuprafeþele cu livezi fac dovadaindustrializãrii producþiei proprii încantitãþile minime anuale pe hectar prindocumente contabile interne.

RESPONSABIL COMUNICARE

Agenþia Naþionalã pentruOcuparea Forþei de Muncã acordãangajatorilor care încheie contracte deucenicie, în condiþiile Legii nr. 279/2005privind ucenicia la locul de muncã, sprijinfinanciar în cuantum de 2.250 lei/lunãpentru fiecare contract de ucenicie încheiat.Suma lunarã se acordã la cerereaangajatorului, proporþional cu timpulefectiv lucrat de ucenic, pe întreagaperioadã de derulare a contractului. Prin ucenicia la locul de muncã, seurmãreºte obþinerea unei calificãri pentrutinerii cu vârsta de peste 16 ani, caredoresc sã se concentreze pe învãþarepornind de la situaþiile profesionale reale,concrete, cerute de practicarea uneiocupaþii direct la locul de muncã. Durata contractului de ucenicie sestabileºte în funcþie de nivelul de calificarepentru care urmeazã sã se pregãteascãucenicul.Prin aceastã formã de pregãtire,ce poate fi între 6 luni ºi trei ani, pentrucalificãri de la nivelul 1 pânã la 4,ucenicul poate dobândi competenþeprofesionale, angajatorul obligându-sesã-i asigure condiþiile necesare pregãtiriiteoretice ºi practice. Durata timpului de muncã este de 8 orepe zi ºi 40 de ore pe sãptãmânã, iar în cazultinerilor cu vârsta de pânã la 18 ani, duratatimpului de muncã este de 6 ore pe zi ºi30 de ore pe sãptãmânã. Programul de formare profesionalã prinucenicie la locul de muncã se finalizeazã

Ucenicia la locul de muncã ºi stagiulprofesional – mãsuri de stimulare a

ocupãrii forþei de muncãprintr-un certificat de calificare profesionalã. De asemenea, pentru a asigura tranziþiaabsolvenþilor de învãþãmânt superior de lasistemul de educaþie la piaþa muncii,angajatorii pot organizaprograme de stagiuconform Legii nr. 335/2013 privindefectuarea stagiului de cãtre absolvenþii deînvãþãmânt superior, pe o perioadã de ºaseluni de la debutul lor în profesie. Angajatorii care încheie contract de stagiuîn condiþiile Legii nr.335/2013 beneficiazãla cerere, pe întreaga perioadã de derularea contractului de stagiu, de un sprijinfinanciar oferit de Agenþia Naþionalã pentruOcuparea Forþei de Muncã în cuantum de2.250 lei/lunã, pentru fiecare contract destagiu încheiat. Suma lunarã se acordãangajatorilor de la data încheieriicontractului de stagiu ºi proporþional cutimpul efectiv lucrat. Durata contractului de stagiu este de ºaseluni. În termen de cinci zile de la finalizareastagiului, pe baza referatului de evaluare,angajatorul elibereazã un certificat/oadeverinþã de finalizare a stagiului.

Serviciul Comunicare ºi SecretariatulConsiliului de Administraþie

ANUNÞAngajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:- Pizzer; - Ospãtar; - Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:

0733 751 577

sportOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019 pag. 15

La Interliga de iarnã – TrofeulGheorghe Ene, competiþie rezervatãcopiilor nãscuþi în anul 2009, echipaseverineanã a fost repartizatã în seriaa VI-a zonalã, desfãºuratã în Sala IonConstantinescu din Craiova. Înprimele douã jocuri, severinenii audispus cu 7-2 de AFC Isport JuniorVâlcea, cu 6-3 de AS PanduraºulTârgu Jiu ºi cu 12-2 de CS AthleticSlatina, rezultate prin care sperau lacalificarea în etapa superioarã acompetiþiei. A urmat însã înfrângereacu echipa-gazdã CSU Craiova, cares-a impus cu 3-1 în ultimul meciºi astfel s-a calificat la turneulfinal. Craiovenii au ocupat ulteriorlocul 3, dupã ce au învins CSMRâmnicu Sãrat cu scorul de 3-0,în finala micã. Trofeul a fostadjudecat de CS AcademiaLuceafãrul “U” Cluj, care a dispuscu 5-1 de LPS Banatul Timiºoara. Sub coordonarea profesoruluiAlexandru Mladin, ACS LuceafãrulDrobeta a mizat la Trofeul GheogheEne pe: David-Nicolas Mladin,David-Mihai Pleºu, Sebastian-Andrei Fãget, Radu-MihaiMandea, Mathias-Albert-Florian Fãiniºi, ªtefãniþã-HoriaTudor, ªtefan-CristianVîlceanu, Patrick-Bogdan Gãman,Darius-Andrei Alexandrescu, David-Alexandru Velici, Eduard-CristianStochiþã, Angelo-Gabriel Blujdea ºiAndreas-Cristian Sãman. La Interliga de iarnã - Trofeul

Gheorghe Ola (copii nãscuþi în anul2010), Luceafãrul Drobeta a fãcutparte tot din seria a VI-a zonalã,desfãºuratã tot la Craiova, dar în SalaPolivalentã. Severinenii nu s-au maiclasat însã pe locul secund în grupã,ci pe 3, dupã ce au bifat 2 victorii (6-2 cu ACS Hidro Râmnicu Vâlcea ºi14-2 cu CS Athletic Slatina) ºi 2înfrângeri (3-5 cu CSU Craiova ºi 1-3 cu CS Pandurii Târgu Jiu). CSUCraiova s-a calificat ºi la aceastãcategorie de vârstã la turneul final,unde n-a mai obþinut însã decât o

Luceafãrul, stopatã la zonã

Gh. Ene, seria a VI-a zonalã1. CSU Craiova 4 3 1 0 16-6 102. Luceafãrul 4 3 0 1 26-10 93. Junior Vâlcea 4 1 1 2 10-14 44. Panduraºul 4 1 0 3 9-19 35. Ath. Slatina 4 0 0 4 10-22 0

Campioanã judeþeanã la competiþiile Gheorghe Ene (U10) ºiGheorge Ola (U9), ACS Luceafãrul Drobeta n-a reuºit sã treacã de

fazele zonale ale celor douã trofee organizate sub egida FRF.victorie ºi a ratat finala micã. Astfel,pe locul 3 s-a clasat CS JuniorBraºov, care a dispus cu 6-1 de ACSAcademia Luceafãrul “U” Cluj. Finalamare a fost câºtigatã de CS AtleticoArad, scor 6-4 cu FC Academia deFotbal “Gheorghe Hagi” Constanþa. La Gheorghe Ola, antrenorulseverinean Ovidiu-Sergiu Pãtrulescua contat pe: Ianis-Cristian Þogoe,Leonard-Mihai Matei, Luca-NicolaeTuligã-Ghiþã, Gabriel-DanielMotântãu-Moia, Alexandru-Cristian Rãduicã, David-IonuþRoateºi, Gabriel-Mãdãlin Mohora,Francesco-Alessio Guida,Alexandru-Costinel Dop, Jenicã-Leonard-Dumitru Cîrstea, Ianis-Gabriel Cãprioru, Marius-MihãiþãBrezoi, Eduard-Nicuºor Berindei ºiYanis-Andrei Ciocârlan. Turneele zonale ale competiþiilorrezervate juniorilor U11 ºi U13 voravea loc în luna mai. Momentan, fazajudeþeanã se aflã la jumãtateasezonului. La U11, la Mehedinþi,

campioanã de toamnã este ACSLuceafãrul Drobeta (15 puncte),urmatã în clasament de AS Sport KidsDrobeta (12 pct) ºi CSS DrobetaTurnu Severin (9 pct). Tot Luceafãrulse aflã pe primul loc, dupã

disputarea turului, ºi la U13,unde a acumulat 12 puncte.Podiumul este completat deaceleaºi contracandidate ASSport Kids Drobeta (7 puncte)ºi CSS Drobeta Turnu

Severin (6 puncte).

Gh. Ola, seria a VI-a zonalã1. CSU Craiova 4 4 0 0 39-11 122. Pandurii 4 3 0 1 19-19 93. Luceafãrul 4 2 0 2 24-12 64. Hidro Vâlcea 4 1 0 3 18-18 35. Ath. Slatina 4 0 0 4 8-48 0

Liga Elitelor U15 – Seria a X-a1. CSU Craiova 4 4 4 0 34-0 122. Sport Kids 4 2 0 2 8-6 63. Rm. Vâlcea 4 2 0 2 7-12 64. Primavera 4 1 0 3 5-20 35. LPS Tg.Jiu 4 1 0 3 4-20 3

Luceafãrul ENE

Luceafãrul OLA

M. O.

La U15 s-a impus deja AS SportKids Drobeta, care a câºtigat bãtãliacu ACS Luceafãrul Drobeta, de carea dispus în ambele meciuri directe,cu 2-0 ºi 1-0. Din acest sezon,Federaþia Românã de Fotbal adecis ca echipele care câºtigãfaza judeþeanã sã participe înLiga Elitelor U15. Astfel, ASSport Kids a fost repartizatã înseria X-a zonalã, unde aacumulat, la finele turului, 2 victorii(2-1 cu Primavera Târgu Jiu ºi 4-1cu LPS Târgu Jiu) ºi 2 înfrângeri (0-1 cu CSU Craiova ºi 2-3 cu SCMRâmnicu Vâlcea). Pe primul loc, cu

victorii pe linie, se aflã CSU Craiova,echipã care poate fi consideratã ca ºicalificatã la turneul semifinal. Returulse reia pe 16 martie, dar severinenii

vor sta în prima etapã din 2019. Pe23 martie, vor juca, în deplasare, cuCSU Craiova, iar, peste osãptãmânã, vor primi vizita echipeiAS Primavera Târgu Jiu.

Sport Kids U15

publicitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.01.2019pag. 16

pamflet

Muicã, suntem neam depiatrã, doar piciorul ni se mai aratã.Bine, cât o mai rãmâne ºi din piciorulpodului lui Apolodor, cã ºi strãmoºiiãºtia ai noºtri au ºi ei rãbdarea lor.Da despre istorie, puþin mai târziu, cãabia sosi anu ãsta nou, care sperãmsã fie niþel mai bun decât anul vechi,de trecu. ªi vorba lu’ nerodu de Sucã:- Hai, bre, nea Mãrine, mai scoate ºimatale o sticlã de zaibãr, cã mâine-poimâine trece ºi anu ãsta ºi noi n-am gãtat nici prima damijanã. ªimusai sã-i fac pe plac lu’ Sucã, maiales cã nu te pui cu nerodu. Aia e, mã fraþilor, mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv, bine v-amregãsit ºi sã vã fie de bine tot anu.Acuma, stând strâmb ºi judecânddrept, mã uitai ºi io pe mesajele alornoºtri, sã vãd ce ne mai ureazã, cene mai pregãtesc. Mã nepoate, da ãl mai tare ºi maitare mi se pãru al lu’ nea Drãghiea.Sã-l vezi pe nea prefectu’ cum stã înpicioare ºi ceteºte bag samã de peo tablã, ceva, cu un ochi la camerãºi altu’ la text, de ziceai cã-i Obamala început de carierã ºi altceva nimic.Mã fraþilor, þinu urarea vreo douãminute, numãrau secundele maiabitir ca ceasornicu, fluturausteagurile toate, luminau brazii plinide instalaþii, feerie, ce mai. Unde maipui cã ºi textul era presãrat cu figuride stil, mai ceva ca-n textele marilordregãtori de neam ºi þarã. Una pestealta, bun nea Drãghiea, ce mai,intrepret de mare soi. Pi la nea Aladin, închesuialã cammare, cã sã amestecarã laudele la neaDragnea cu mesajele de anul nou, denu prea înþelegi care ºi cine ºi cui

ureazã. Dupã pofta inimii, probabel,cã nea preºedintele e mai pe corazon,aºa. Pi la nea Mazilu e liniºte ºi pace,probabel n-a mai avut omu timp sãmai ureze mehedinþenilor câte ceva,o va face probabel de Paºte ºipentru Anul Nou. La ‘mnealui pepaginã sunt mai multe urãri de pila fani, pesemne sã þinã locuocupat. Nici nea Sibinescu nu s-amai obosit sã mai transmitã cevaalegãtorilor, pesemne e consolat cugându cã nu mai pupã alt mandatdecât dacã sã mai întrebuinþeazã pelângã nea Tãriceanu, ceva. Mã fraþilor, da vã zisei la început depicioru’ Podului, ãsta de ne maiaminteºte de unde ne tragem ºiîncotro ar trebui sã ne ducem. Pãi îmiadusei aminte câtã grijã au vecinii depeste Dunãre de vestigii, cum le maireabiliteazã, cum le mai conservã,cum le mai pun ei în valoare ºi maicã mã apucã plânsu când ma uit pemalu nostru. ªi, uitai sã vã spui, nu ºtiu ce-lapucã pe Sucã, da sã gândi sã inviteneºte preteni sã viziteze Severinu lasfârºit de an. Dupã ce aflã cã nupoate sã vadã neºte obiectiveturistice ºi culturale, din motive delibere, sã hotãrî sã-i ducã pemusafiri sã vadã Picioru Podului lu’Traian, adicã ce a mai rãmas din el.Zâs ºi fãcut, numa cã fu o adevãratãaventurã accesu’ pânã acolo, pemalul Dunãrii. Puþin a lipsit sã nurãmânã împotmoliþi pe drum pãnãacolo. Noroc cu neºte pescari. Chiar, cum este posibil caautoritãþile sã nu repare drumu’ deaproape 30 de ani?! ªi când te nea Mãrin

Sucã ºi vizitatorii, neamu’ de piatrã al mehedinþenilor ºi urãrile aleºilor la început de an nou

gândeºti cã studenþii Universitãþiidin Craiova au DANA de practicãsituatã în zonã. Ori aºa o prevede,ca sã te înnãmoleºti, dacã vrei sãlucrezi în marinãrie?! E, dupã pãþania cu drumu’ dinPORT, musafirii avurã o surprizã ºimai haraºo, când vrurã sã vadã undese aflã Secþia BRASTVO a BiblioteciiI.G. BIBICESCU de pe strada Horia,din Drobeta Turnu Severin. Gãsirãclãdirea, numa cã nu se înþelegescrisu’ di pe PLACA pusã pe imobil.

Adicã timpu’ ºi nepãsarea au ºters tot.De vizitat nici vorbã, la sfârºit de an,da musafirii s-au întrebat dacã ºefiiCJ Mehedinþi sunt mai preocupaþi descandaluri decât de actul de culturãdi la Biblioteca Judeþeanã pe care oau în subordine? Cam multe de fãcut, la începutde an, da e timpu’ sã ne maiapucãm ºi de treabã, cã destul s-a tras mâþa de coadã. Aºa cã, pãnã data viitoare, sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!