"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 819

24 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu

5pag.

Traian Bãsescu la Drobeta Turnu-Severin:„PMP Mehedinþi are toate ºansele sã fie pe locul 1”

Preºedintele Partidului Miºcarea Popularã, Traian Bãsescu, a fost prezent, sâmbãtã, în municipiul Drobeta Turnu Severin, unde a avut loclansarea candidaþilor PMP Mehedinþi pentru funcþia de primar din judeþ. Traian Bãsescu a fost primit cu multã simpatie ºi cãldurã la DrobetaTurnu Severin. Evenimentul a avut loc la Palatul Cultural „Theodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, unde au fost prezenþi aproximativ1000 de membri ºi simpatizanþi ai PMP Mehedinþi.

S-a deschis Teatrul. ªi pentruoamenii de culturã ai Severinuluicare nu au mai fost nevoiþi sã stea înploaie, fiind invitaþi sã intre ladezbateri în sala VIRGIL OGêANU.Din partea Consiliului local a fostprezent Cornel Folescu, preºedinteleComisiei de Culturã, vãdit deranjat deprezenþa presei, de parcã presa ar fiintrat în aºternuturile domniei sale. Mulþi oameni de culturã severineniau stat faþã în faþã ºi cu Ion Dinulescu,încã director al Palatului Culturii

Întrebare cãtrePrimarul UNORA:

Continuare în pag. 4

AVEÞI UN TEATRU. CE FACEÞI CU EL?deschis pe pofte, ºi ºi-au exprimatnemulþumirile faþã de atitudineaautoritãþilor locale vizavi de ceea cese întâmplã în plan cultural. AvemPalat al Culturii care este închis,Cetatea Severinului la fel, închisã,avem Castelul Artelor, închis, cãplouã în el. Trei obiectiveROMÂNEªTI reabilitate cu fonduriEUROPENE, frumoase pe dinafarã,vopsite, vãcsuite cu vaselinã pe ici-colea, popularizate în fel ºi fel de

social - politicOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Dincolo de toate problemelesociale ºi economice cu care neconfruntãm, cele mai multe presanteºi dificile, existã ºi o problemã aculturii în Mehedinþi. Cultura e dejaobiºnuitã sã fie tratatã ca un fenomenperiferic, fãrã relevanþã, drept ocenuºãreasã aflatã în umbraproblemelor cu adevãrat grave ºiimperative cum ar fi, de exemplu,ºomajul ºi lipsa locurilor de muncã. Mai modestã ca ºi vizibilitate,cultura înseamnã însã o seamã devalori fãrã de care existenþa noastrãsocialã ar fi, dacã nu imposibilã,atunci ternã ºi lipsitã de profunzime.Nu putem trãi într-un deºertacultural, fãrã cãrþi, teatru, muzicã,

Cultura ºi obtuzitatea politiculuiartã plasticã, fãrã sensibilitate ºiemoþie. Aºa cum nu putem trãi fãrãinstituþii culturale. Tocmai despreinstituþii ar trebui sã discutãm acum. S-a iscat ceva zarvã vizavi de felul încare primãria a înþeles sã gestionezeproblema directoratului palatuluicultural recent inaugurat. Chiar dacãprotestul unor intelectuali severineninu a avut o amploare deosebitã el afost totuºi unul important, cãci a datsemnalul unei necesare treziri dintr-oregretabilã amorþire a simþului civic,dar ºi semnalul unei de doritsolidarizãri a oamenilor de culturã.Solidarizarea acestora e necesarã, maiales în faþa decidenþilor politici care nuau totdeauna cea mai bunãperspectivã asupra fenomenuluicultural. Nici nu înþeleg, ºi nici nu-sprea interesaþi de… culturã, de mediileculturale, de membrii uniunilor decreaþie, de proiecte culturale. Decidenþii politici, indiferent deculoarea lor politicã, privesc schematicºi apatic culturalul. Îi intereseazã doarîn mãsura în care acþiunile culturale leaduc un profit de imagine, de

publicitate. Ca substanþã, ca fenomenîn sine, cultura le e indiferentã. Niciasta nu ar fi o problemã. Problema eatunci când factorul politic devine ostilculturii sau abuziv faþã de culturã.Problema directoratului de la Teatru euna delicatã pentru sensibilitãþilenoastre culturale. Desigur cã ne-amdori un manager de al locului, care sãcunoascã realitãþile culturale alemomentului, ºi care sã poatã construiun dialog real cu oamenii de culturã,instituþiile colaterale ºi chiar ºi cuconsiliul local, cu primarul, de deciziacãruia depinde multe sub acest aspect.

Mediul cultural mehedinþean aresuficiente nume de oameni de culturãcu totul respectabili, ºi cu experienþanecesarã gestionãrii acestui nouînceput cultural ºi instituþional.Depãºind însã firescul patriotismlocal, nu e ceva ieºit din comun ºica noul manager al Teatrului sã fiedin alt loc, nu ar fi nicio problemã.Totul e ca sã înþeleagã nevoia deunitate ºi afirmare a mediuluicultural mehedinþean. ªi, de ce nu,chiar nevoia lui de performanþãculturalã naþionalã. Primarul, indiferent cine va fi acestadupã alegerile locale, trebuie sãînþeleagã cã fenomenul cultural e totuºio chestiune de mare sensibilitate ºicompetenþã, ºi nu poate fi tratat cuautoritarism ºi obtuzitate. Mediulcultural mehedinþean nu e chiar atâtde static ºi apatic pe cât pare.Oamenii de culturã au opinii ºiaceste opinii ar trebui respectate.

În fiecare an pe 22 martie sesãrbãtoreºte „Ziua Mondialã aApei” motiv pentru care MuzeulRegiunii Porþilor de Fier, aorganizat douã activitãþi cu scopulde a marca aceastã zi. Astfel, în data de 22 martie 2016în cadrul ªcolii Gimnaziale nr. 3Mariana Drãghia, muzeograf SecþiaIstorie-Arheologie a susþinut lecþiainteractivã „Apa element esenþial alvieþii”, participanþi fiind elevii claseia III-a, învãþãtor Milica Boboºa.

„Ziua Mondialã a Apei” sãrbãtoritã laMuzeul Regiunii Porþilor de Fier

În data de 23 martie 2016, încadrul Palatului Copiilor dinDrobeta Turnu Severin, AlbertoPãtrulescu, muzeograf Secþiaªtiinþele Naturii a desfãºurat oactivitate interactivã cu tema „Apãºi locuri de muncã”. Aceastã activitate s-a derulat ca ojoacã, elevii fiind împãrþiþi pe grupeºi fiecare grupã primind câte unecuson cu una dintre inscripþii:picãtura fermecatã, picãtura magicãºi picãtura cristalinã. Pe baza

informaþiilor primite de la muzeografcopiii au completat o „reþea” în jurulideii centrale „Apã ºi locuri demuncã” (hidrolog, piscicultor,operator uzinã tratare apã, muncitorîn sisteme de canalizare, inspectorprotecþia mediului, scafandru, etc.).La final copiii au participat la unconcurs gen „ªtiaþi cã…? Scopul ambelor activitãþi a fost de asensibiliza elevii cu privire lanecesitatea protejãrii cantitative ºicalitative a apelor.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 3

Muzeul Regiunii Porþilor deFier din Drobeta Turnu Severin adepus, pânã la încheierea sesiunii deproiecte din acest an, un proiecttransfrontalier extrem de importantpentru judeþul Mehedinþi, dar în moddeosebit pentru municipiul Orºova.Intitulat „Îmbunãtãþirea stãrii demediu ºi managementul riscului de-a lungul Dunãrii între Porþile de Fier Iºi Porþile de Fier II”, proiectul depusde Muzeul Porþilor de Fier are ca scopmonitorizarea apei Dunãrii ºi, totodatãîºi propune sã rezolve problemadeºeurilor de orice fel acumulate peDunãre, dar ºi o monitorizare ainformaþiilor hidrologice. Proiectulare ca parteneri Institutul JaroslavCerni pentru Dezvoltarea Resurselorde Apã (JCI) de la Belgrad ºi MuzeulRegiunii Porþilor de Fier de la DrobetaTurnu Severin. Valoarea acestuiproiect este de 4.950 milioane euro.

În cadrul unei conferinþe depresã, Doiniþa Mariana Chircu,managerul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, alãturi de specialiºtidin cadrul acestei instituþii deculturã, au explicat necesitateaaccesãrii acestui proiect pentrujudeþul Mehedinþi, dar în moddeosebit pentru municipiul Orºova.„Acest proiect este un sprijin realpe care ni-l acordãm nouãcetãþenilor care dorim sã vedem cãDunãrea rãmâne curatã, mediul încare trãim sã fie unul din ce în cemai sãnãtos ºi ferit de poluãri carene-ar afecta sãnãtatea. Considerãmcã toþi aceia care au afectat sau semai gândesc cã pot consideraDunãrea un loc în care pot sãajungã tot felul de substanþe sau dedeºeuri, dupã implementareaacestui proiect, se vor disciplinaºi vor înþelege cã nu vom maiaccepta acest lucru”, a declaratDoiniþa Chircu.

De precizat cã Institutul JaroslavCerni pentru Dezvoltarea Resurselorde Apã (JCI) de la Belgrad esteprincipala organizaþie de cercetare însectorul de apã al Serbiei. În plus, pelângã cercetare, activitãþile de bazãale JCI includ planificarea ºiproiectarea infrastructurilor de apã ºihidroelectrice, inginerie în domeniul

Proiect major în special pentru Orºovasupravegherii proiectelorhidraulice, dar ºi servicii legate degestionarea resurselor de apã,instalaþii ºi sisteme de consultanþã;elaborarea documentelor deplanificare strategicã ºi asistenþãîn elaborarea legislaþiei naþionale,standarde, metodologii ºiorientãri. Tocmai de aceeaimplicarea acestui institut înproiectul transfrontalier depus decãtre Muzeul Regiunii Porþilor deFier era mai mult decât necesar,deoarece pe sectorul cuprins întreOrºova ºi Porþile de Fier poluareaeste mult mai mare, aceastamanifestându-se mai cu seamã înzona Golfului Cerna.

Pentru a rezolva problemadeversãrilor necontrolate ºi aacumulãrii gunoiului menajer pefluviu, Muzeul Regiunii Porþilor deFier a venit cu propunerea ca laOrºova sã se înfiinþeze un centruregional de monitorizare a calitãþiiapei, deoarece în zona acestuimunicipiu se constatã cea mai marepoluare. “Una dintre componenteleproiectului constã în crearea unuicentru de monitorizare a apelorDunãrii pe malul sârbesc ºi altul pemalul românesc al Dunãrii. În

discuþia avutã cu partenerii noºtriam solicitat ºi ni s-a aprobat sãconstruim centrul de monitorizareîn municipiul Orºova, considerândcã acesta a fost în ultima perioadãcel mai afectat de deversãri desubstanþe poluante ºi ºtim cu toþiice deºeuri sunt antrenate de pe râulCerna cãtre Dunãre ºi cât de multafecteazã, nu numai din punct devedere al aspectului ºi al impresieipe care o lasã turiºtilor atunci cândvin ºi vãd un golf plin de peturi ºide fel de fel de gunoaie, ci ºi dinperspectiva nevoii unui mediusãnãtos, cu o apã sãnãtoasã ºi de ozonã sãnãtoasã ºi de aceea noi ne-

am responsabilizat prin proiectuldepus. Centrul regional va avea îndotare utilaje specifice care vorinterveni rapid atunci când aparfenomene de poluare ºi mã refer laachiziþia unor nave dotate cu utilajespecializate ºi incineratoare pentruincinerarea deºeurilor foartepericuloase. La serviciile acestorcentre specializate vor putea apelaautoritãþile locale riverane Dunãrii ºivom veni astfel în sprijinulautoritãþilor locale ºi a populaþieipentru responsabilizarea protejãriifluviului”, a mai precizat DoiniþaChircu, managerul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier.

Mircea Popescu

Un alt proiect prezentat a fost organizarea uneiBienale Gheorghe Anghel, dat fiind faptul cã anulacesta se împlinesc 50 de ani de la trecerea în nefiinþãa marelui sculptor mehedinþean. Astfel în organizareaMuzeului Regiunii Porþilor de Fier va avea loc laDrobeta Turnu Severin prima ediþie a BienaleiNaþionale de Artã Contemporanã. Evenimentul este organizat în parteneriat cuUniversitatea Naþionalã de Arte ºi Ministerul Culturiiºi se va deschide pe data de 25 martie 2016. În cadrulacestui important eveniment la Drobeta Turnu Severinvor veni nume consecrate ale artei plastice din Româniaprecum sculptorul Mircea Roman, academicianulMircea Dumitrescu, academicianul Viorel Mãrginean.De asemenea, va fi prezent ºi preºedintele UniuniiArtiºtilor Plastici din România, Petru Lucaci. “Gheorghe Anghel este unul dintre cei mai marisculptori români, dupã Constantin Brâncuºi, nãscutla Drobeta Turnu Severin. Ne mândrim cu opera luiGheorghe Anghel, ne mândrim cu renumele luiGheorghe Anghel, ni se pare absolut normal sã creãmun eveniment de anvergurã naþionalã, pentru început,iar mai departe el se va dezvolta ºi ne propunem ca în

Bienalã Gheorghe Angheltimp el sã se dezvolte ºi sã devinã un evenimentcultural internaþional. Suntem foarte aproape dedeschiderea acestui eveniment, pe data de 25 martie2016 ºi de aceea am considerat cã trebuie sã îiinformãm pe severineni ºi sã îi rugãm sã fie alãturi denoi pentru un eveniment la care participã artiºticontemporani importanþi din þarã, un eveniment pecare l-am creat în parteneriat cu Universitatea Naþionalãde Arte ºi cu sprijinul Ministerului Culturii, uneveniment pe care dorim sã îl dezvoltãm în aºa mãsurãºi sã aibã o aºa calitate ºi þinutã, încât sã intre încalendarul evenimentelor Ministerului Culturii”, a spusDoiniþa Mariana Chircu. Cu acest prilej, în Drobeta Turnu Severin vor avea locdouã evenimente culturale de excepþie. Începând cu datade 25 martie 2016 ºi pânã în 25 aprilie 2016, la Muzeulde Artã din Drobeta Turnu Severin va fi organizatã oexpoziþie cu lucrãri ale sculptorului severineanGheorghe Anghel, care se aflã în patrimoniul local,iar la Palatul Cultural “Teodor Costescu” va avealoc o expoziþie de artã contemporanã, ce vacuprinde 45 de lucrãri ale celor mai cunoscuþiartiºti plastici din România.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 4

Protejarea Familiei prin revizuirea Constituþiei României

Cum sã ne protejãm valorilefundamentale ?

Recent, la Drobeta-Turnu Severin,mass-media locale i-au fost prezentatedetalii de ultimã orã legate demersurilede revizuire a Constituþiei pentrudefinirea în termeni fãrã echivoc anoþiunilor de „cãsãtorie” ºi „soþi”. Acesteveniment a fost organizat de gupul deiniþiativã constituit în cadrul FilialeiMehedinþi a Asociaþiei Pãrinþi pentruOra de Religie (APOR), organizaþiemembrã a Coaliþiei pentru Familie.Grupul este compus din persoanedispuse sã militeze pentru protejareafamiliei ºi educarea copiilor în spiritulfamiliei tradiþionale, ce provin dinmedii diferite, au profesii diverse, suntpãrinþi sau membri activi ai societãþiicivile din Mehedinþi. „Coaliþia pentruFamilie” este o miºcare civicã fãrãpersonalitate juridicã, independentã deorice partid politic ºi neafiliatãconfesional, deschisã celor careîmpãrtãºesc valorile familiei. „Comitetul de iniþiativã pentrupromovarea propunerii legislative acetãþenilor privind revizuirea articolului48, alineat 1, din Constituþia României”a propus un proiect de lege pentrurevizuirea Constituþiei României caredefineºte cãsãtoria ca fiind uniunealiber consimþitã între un bãrbat ºi ofemeie. Iniþiativa este exercitatã întemeiul art. 150 din Constituþie.Proiectul de lege, expunerea de motiveºi avizul Consiliului Legislativ au fostpublicate în Monitorul Oficial, pe datade 25 noiembrie 2015. Aceastã iniþiativã legislativã îºipropune sã defineascã fãrã nici unechivoc cãsãtoria. Conform actualului

articol 48 alineat 1 din Constituþie:„Familia se întemeiazã pe cãsãtorialiber consimþitã între soþi, pe egalitateaacestora ºi pe dreptul ºi îndatorireapãrinþilor de a asigura creºterea,educaþia ºi instruirea copiilor.” Considerãm cã „soþi” este un termendeschis interpretãrilor în contextulinternaþional din ultimii ani. De aceea,pentru a proteja ºi sprijini naºterea ºicreºterea generaþiilor viitoare,considerãm cã acesta trebuie înlocuitcu formularea din inþiativa noastrãlegislativã. Proiectul de lege propusrevizuieºte articolul 48, alineat 1, dinConstiuþia României astfel: „Familia seîntemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitãîntre un bãrbat ºi o femeie, pe egalitateaacestora ºi pe dreptul ºi îndatorireapãrinþilor de a asigura creºterea,educaþia ºi instruirea copiilor.”Juriºtii, sociologii sau psihologiisusþin importanþa familiei La întâlnirea cu presa din 17 martiea.c., de la Drobeta-Turnu Severin aufost prezentate diverse puncte devedere avizate, asupra importanþeifamiliei pentru viitorul naþiunii noastre,de specialiºti în drept, socilologie ºipsihologie. Ileana Mîndruþescu –avocat, Dora Zaharia-psiholog, DanaSãftoiu-profesor, Vasile Deac-sociolog ºi Mihai Corcodel-promotorul local al Coaliþiei pentruFamilie sunt mehedinþenii care au fostprezenþi la întâlnirea cu presa. Ei au ovastã expertizã în lucrul cu familia. maiprécis, cu membrii ei -copiii ºi pãrinþiilor. Ideile punctate de aceºtia, atât prinprisma experienþei profesionale, dar ºiprin prisma calitãþii de pãrinte sau defiu sau fiicã al unor pãrinþi, se regãsesc

în rândurile de mai jos. Familia, întemeiatã pe cãsãtoriadintre un bãrbat ºi o femeie, estesingura relaþie interumanã ce asigurãmediul propice naºterii, creºterii ºieducaþiei generaþiilor viitoare. Cainstituþie fundamentalã a societãþii, eaasigurã continuitatea poporuluiromân. Mai mult decât atât, familia estelocul în care valorile ºi tradiþiilesocietãþii sunt transferate copiilor, iartradiþiile ºi valorile româneºti au, labaza lor, familia întemeiatã pe cãsãtoriaîntre un bãrbat ºi o femeie. Acest rol primordial pe care familial-a avut de-a lungul istoriei Românieiare nevoie de protecþia noastrã, atuturor, în faþa tendinþelor societãþiimoderne de a-i diminua importanþ a.Faptul cã e nevoie de aceastã clarificarea exprimãrii în Constituþia Românieiaratã riscul de degradare a conceptuluide familie, degradare ce va lãsa urmeadânci ºi grave în societatearomâneascã atât de mult încercatã. Familia reprezintã mai mult decâtiubirea dintre soþi; ea are o structurãpublicã, roluri ºi funcþii juridice,reguli ºi roluri sociale. Toate acestea,pe termen lung, asigurã dezvoltareaoptimã ºi continuitatea societãþii.Pentru noi, românii, familia nu este„un stil de viaþã”, ci este legatãfundamental de calitatea de pãrinþi.Dacã acest rol esenþial nu mai esteluat în considerare, familia se reducela o simplã recunoaºtereguvernamentalã a afecþiunii dintredoi cetãþeni, iar modul în caregeneraþiile viitoare se vor dezvoltadevine incert.

Peste 60.000 de mehedinþeniau semnat pentru revizuirea

Constituþiei ! Mihai Corcodel, reprezentantulAPOR Mehedinþi a anunþat cã, din celepeste 2,6 MILIOANE de semnãturistrânse pentru protejarea familieinaturale prin Constituþie, 61.000 provindin judeþul Mehedinþi. Comitetul de Iniþiativã pentru revizuireaarticolului 48, alineatul 1, este format din16 persoane, dintre care amintim: artiºtiiTudor Siºu ºi Vlad Miriþã soþia lui FelixTãtaru, Nadia, filozoful Sorin Lavric,doctorul Pavel Chirilã, Mihai Gheorghiu,directorul adjunct al Muzeului ÞãranuluiRomân dar ºi Pãrintele ConstantinNecula, consilier al MitropolituluiArdealului. Pentru ca revizuireaconstituþionalã sã aibã succes, iniþiatoriitrebuie sã strângã minim 500.000 desemnãturi, în termen de 6 luni, de lacetãþeni cu drept de vot, împãrþiþi în minimjumãtate din judeþele þãrii, cel puþin20.000 de semnãturi de fiecare judeþ.24 mai 2016-termenul limitã de

depunere a semnãturilor Depunerea dosarului ºi a semnãturilorla Parlament trebuie fãcutã pânã pe 24mai 2016. Urmeazã Procedura prealabilãde avizare a Curþii Constituþionale, urmatãde votarea în Parlament a propuneriilegislative. Campania de strângere desemnãturi va continua ºi în lunileurmãtoare. Se preconizeazã cã vor fiamplasate puncte volante sau corturi înmarile oraºe din România, unde voluntaridin rândul Coaliþiei vor sta la dispoziþiacelor interesaþi sã sprijine în continuareaceastã acþiune a societãþii civile.

Georgeta Violeta Huza

AVEÞI UN TEATRU...publicaþii mai mult sau mai puþin turistice, obiective care ne aratã, închisefiind, IMPOTENÞA unei administraþii publice locale, obiective turistice decare românii, în primul rând, ºi apoi severinenii, nu se bucurã. Viorel Mirea a prezentat, în mare, oamenii de culturã prezenþi, dupã care aadus la cunoºtinþa tuturor„situaþia criticã în care s-a ajuns, nu se poate colaboracu aceastã instituþie, cã stã mereu închisã. Problema este una singurã, pe 25martie expirã contractul de management al domnului Ion Dinulescu, contabilla Opera Românã, care era pânã acum ºef al elitei culturale a acestui oraº.De aici încolo vã rog sã vã spuneþi, dvs. , oamenii de culturã, pãsurile”. ªi s-au spus multe dar, din pãcate, numai cu un preºedinte de Comisiedin Consiliul local nu se poate face mai nimic: „Propun sã vã faceþi unSENAT al oamenilor de culturã care sã vinã cu propuneri culturale,cu proiecte, cu soluþii de viitor cãtre Consiliul local, ca sã rezolvãm ceeste de rezolvat în aceastã privinþã”, declara Cornel Folescu.

Urmare din pag. 1

O. M.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 5

Eugen Golea, preºedintele PMPMehedinþi: „Miºcarea Popularã eracalea de urmat”

În debutul manifestãrii, Eugen Goleaa dat citire numelor candidaþilor PMPMehedinþi pentru funcþia de primar dinîntreg judeþul. În cuvântul sãu adresatmembrilor PMP Mehedinþi, dar ºi înfaþa preºedintelui Traian Bãsescu,Eugen Golea a declarat: „Domnulepreºedinte Traian Bãsescu, ce momentde satisfacþie poate avea un om maiplãcut decât acesta! I-aþi vãzut pe aceipoliticeni din vara anului 2012 ce aufãcut. Am hotãrât cã singura calea eraimplicarea. Miºcarea Popularã eracalea de urmat, iar vestea cãdumneavoastrã urma sã vã implicaþiara aºteptatã de noi toþi. Aveþi în faþadumneavoastrã 1000 de reprezentanþiai PMP Mehedinþi care sunt pregãtiþisã vã urmeze. Vã mulþumesc!”.

Gabriela Dobrotã: „Am creat prinmunca mea 16 – 17 mii de locuride muncã. Vã invit sã facem locuride muncã pentru severineni”

Candidatul la funcþia de primar almunicipiului Drobeta Turnu Severindin partea PMP Mehedinþi esteGabriela Dobrotã. În alocuþiunea sa, înfaþa fostului preºedinte al României,Traian Bãsescu, ºi a membrilor ºisimpatizanþilor acestui partid din judeþ,Gabriela Dobrotã a motivat dorinþa eide a deveni primarul Severinului. „Vãmulþumesc cã sunteþi aici lângã mine,domnule preºedinte Traian Bãsescu.Recunosc cã mã încearcã un dram deemoþie când sunteþi aici, pe scenã,lângã mine. Meseria mea este sã facceva bun. Domnul preºedinte TraianBãsescu vrea sã facã ceva bun, vrea sãfacã un partid care sã reprezinte spritulîntreprinzãtorului. Acest partid estePartidul Miºcarea Popularã. Am stat 25de ani aºteptând ca ceva bun sã seschimbe. Am creat prin munca mea 16– 17 mii de locuri de muncã. Trebuiesã ne implicãm. Sunt sigurã cã noiîmpreunã vom reuºi sã schimbãm ceva

Traian Bãsescu la Drobeta Turnu-Severin:„PMP Mehedinþi are toateºansele sã fie pe locul 1”

Preºedintele Partidului Miºcarea Popularã, TraianBãsescu, a fost prezent, sâmbãtã, în municipiul Drobeta

Turnu Severin, unde a avut loc lansarea candidaþilorPMP Mehedinþi pentru funcþia de primar din judeþ.

Traian Bãsescu a fost primit cu multã simpatie ºicãldurã la Drobeta Turnu Severin. Evenimentul a avut

loc la Palatul Cultural „Theodor Costescu” din DrobetaTurnu Severin, unde au fost prezenþi aproximativ 1000

de membri ºi simpatizanþi ai PMP Mehedinþi.în oraºul acesta care se îndreaptã spreo direcþie greºitã. Vã invit sã facemlocuri de muncã ºi o administraþie înslujba cetãþeanului. Ei trebuie sã fieîn slujba cetãþeanului. Sã facemcetatea Severinului un loc mai bun!”,a declarat Gabriela Dobrotã la PalatulCultural „Teodor Costescu” dinDrobeta Turnu Severin, cu prilejullansãrii candidaþilor PMP Mehedinþipentru funcþia de primar.

Traian Bãsescu - ovaþionat înpicioare de sala întreagã

Ovaþionat în picioare de toatã sala,preºedintele Traian Bãsescu ºi-a începutdiscursul în stilul caracteristic, spunând,printre altele: „De ieri suntem PMP, adicãPartidul Miºcarea Popularã, având dreptsiglã mãrul ºi nu MP, adicã MiºcareaPopularã, cu inima drept siglã, aºa cuma decis instanþa. Sã deie Domnul sã luãmvoturi mãcar câte mere sunt în România,cã inimi poate erau mai puþine. Nu amambiþii politice, asta pentru cã am avuttot ce se putea avea ca politician, ci dorescsã formez o clasã politicã care sã nu maiînsemne tranziþie, ºi un partid, PMP, caresã fie câºtigãtor. În cariera mea deconducãtor ºi de politician  nu mi s-aîntâmplat sã lupt pentru locul 2.Organizaþia PMP Mehedinþi, aºa dupãcum observ, are toate ºansele sã fie pelocul 1, adicã sã câºtige campionatul,iar meritul este al preºedintelui EugenGolea ºi al echipei sale”. De asemenea, Traian Bãsescu avorbit de o Românie prostadministratã, dovadã fiind cele 7miliarde de euro necheltuiþi de laUniunea Europeanã ºi a þinut sãreaminteascã respectul sãu faþã deConstituþia pe care o þine înbuzunarul de la piept. „Cãrticicaaceasta, Constituþia, este cea care m-a ajutat sã ies învingãtor din toateconfruntãrile pe care le-am avut ºi îirog pe membrii PMP, ºi în specialpe candidaþii PMP, sã le explicecetãþenilor, viitorilor alegãtori,drepturile ºi îndatoruirile prevãzuteîn Constituþia României”.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Terorismul mondial -alimentat, din pãcate (asta e!), cusau fãrã voie, de marea democraþieoccidentalã – a lovit din nou, dedata aceasta, la Bruxelles. „Chiar îninima Europei”, dupã cum titreazãemfatico-retoric marile publicaþii ºiagenþii de presã din þarã ºi de pecontinent. Astfel, ºirul de atacuriteroriste, în urma cãrora ºi-aupierdut viaþa atâþia oameninevinovaþi, are toate ºansele sãcontinue. Din pãcate, teroriºtii nusunt deloc sensibili la acest gen deretoricã ºi probabil cã îºi râd înbarbã de acþiuni de protestoperetistice gen „Je suis Charlie”,„Je suis Bruxelles” ºi aºa maideparte, acþiuni care, probabil, maimult îi întãrâtã, îi stimuleazã. Cutoatã compasiunea, cu toatãdurerea, cu tot regretul pentruzecile de vieþi curmate pe aeroportulºi în metroul din Bruxelles, în urmãcu douã zile, trebuie spus cãEuropa nu poate, în niciun fel, sãinvoce surpriza, faptul cã totul „ne-a luat prin surprindere”. Cel puþindupã atacurile de la Paris dintoamna anului trecut, când peste osutã de persoane au murit, comediamimãrii stupefacþiei, a surprizei, decãtre auroritãþi ar trebui, mãcar dindecenþã, sã înceteze. Cu atât maimult cu cât, sub pretextul preveniriiºi combaterii acþiunilor teroriste,bugetele pentru securitate alestatelor europene au crescutsubstanþial. În timp ce, despreeficienþa acestor mãsuri, sunt încãfoarte multe lucruri de discutat. * La noi, SRI-ul este, din câte maiputem vedea, preocupat de jocurilepolitice interne, dirijate debaschetbalista din capul DNA. O fibine, Mare Combinator, o fi bine?Teoria cã România nu ar fi, cel puþindeocamdatã, o þintã atractivã pentruterorismul mondial (prin urmare, neputem ocupa ºi de altceva!), care seîncearcã a ni se servi, mai mult saumai puþin explicit, este cât se poatede pãguboasã. Nu neapãrat din cineºtie ce savante motive, ci, pur ºisimplu, pentru cã o datã e ca

Mai stãm o mânã...niciodatã!. Dar, la noi, oameniibaschetbalistei s-au învãþat sãdreseze dosare din... ºezut,adicã din denunþuri, dindelaþiuni, din interceptãri ºidin alte asemenea procedeeaudio-video, ignorând defacto munca de teren. Vreausã zic, ignorând munca destrângere pas cu pas (n’est-ce pas?) a probelorincriminante. Ce-ar fi, depildã, ca ºi medicii (plãtiþi cavai de mama lor, nu ca distinºiiprocurori DNA!) sã-ºi operezepacienþii direct din patul conjugal?Am dat doar un exemplu dintrezecile care pot fi date. Utilitateasocialã a unei profesii, a muncii unuisemen, ar trebui sã fie un subiect dedezbateri mult mai serios. * Cu privire la recentele atacuriteroriste, jurnalistul Rãzvan IoanBoanchiº scrie, în numãrul de ierial ziarului „Naþional”, o tabletã cutitlul „În loc sã apere aeroporturile,securiºtii apãrã propagandiºtii dela Bruxelles”, din care citãm:„Ultimul lucru care conteazã, dupãatentatele de la Bruxelles, esteCampionatul European de fotbal,din Franþa. ªi, pentru cã nuconteazã, nici nu trebuie sã se maiþinã. Aici nu-i vorba de lozinca „sãnu le facem jocurile teroriºtilor!”.Acele jocuri le-au fãcut ServiciileSecrete din toatã Europa. În loc sã-ºi apere þãrile (mãcar aeroporturile)de bombe, securiºtii updataþipãzeau, probabil, birourile MonicãiMacovei ºi ale altor propagandiºtide la Bruxelles ºi ascultautelefoanele oamenilor de afaceri.”.Rezon, coane! Dar, altfel, cum sãfacã bieþii oameni rost de ºtiriprivind secretare, amante, coarnepuse sau împunse, poternþamasculinã a mai ºtiu eu cãrui alesal poporului, pe care sã leserveascã acoperiþilor din presade toate culorile? * Nemulþumiþi, se pare, deîntârzierea plãþii subvenþiilor, câtevamii de fermieri au ieºit, miercuri,în stradã, protestând în faþa

Parlamentului. Le înþelegemnemulþumirile – ºi noi avemdestule. Dar de ce nu au protestatei în faþa Palatului Victoria, acolounde Guvernul României îºiîncãlzeºte fotoliile? Sã fie vorbadespre ediþia a doua, revãzutã ºiadãugitã, a protestului ciobanilor?Care ºi-a ratat, într-un târziu, þinta?ªi care a scos-o la rampã pepenibila Cristiana Anghel. Grevistafoamei de acum niºte ani, care, dineroinã a tagmei didactice, ajunge arisca sã facã iremediabil de râsnobila profesiune de dascãl... * În prima zi a primãveriiastronomice, niºte lucrãtori de laDNA Craiova au descins, dis-de-dimineaþã, în fief-ul Irefutabilului.Adicã la Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severin. Pentru a-lîntreba de vorbã despre niºte sume...problematice, apãrute în rapoarteleCurþii de Conturi, în legãturã cuanveloparea unor blocuri, care n-arprea fi fost... anvelopate, în ciuda

costului manoperei, care ar fi fostachitat. Lumea vorbeºte... La unmoment dat, în plnã discuþie cuprocurorii DNA, fostul mili..., vaniliar fi dispãrut din sediul Primãriei peo uºã care dã direct în ConsiliulJudeþean ºi dus ar fi fost. Cineva cicãl-ar fi vãzut, în aceeaºi zi, într-unhipermarket din Craiova! Sã fieIncomparabilul ºi Indestructibilul unpersonaj ubicuu? Sigur e cã, în ziuaurmãtoare, musiu Gherghe C. aorganizat o conferinþã de presã, cumsã-i zic, restrânsã, în care a încercatsã convingã lumea cã nu e cu nimicvinovat ºi, mai ales, sã afirme cãsperã ca nici subordonaþii sãi sã nufi comis vreo greºealã în întocmireadocumentelor deja ridicate dereprezentanþii DNA. Ei, da, aºa ne-am mai venit de-acasã! Cât despreintenþiile sale de a candida pentruun nou mandat, mai stãm, vorbaaia, o mânã. Cel puþin pânã la onouã (ºi lãmuritoare!) vizitã a celorde la DNA...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 7

Ministerul EducaþieiNaþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice,

Banca Naþionalã a României ºiChild and Youth Finance

International (CYFI) au organizat oserie de activitãþi pe teme

financiar-bancare adresatetinerilor, în cadrul programului

„Global Money Week”, derulat înperioada 14-20 martie 2016.

Evenimentele s-au desfãºurat încadrul unui proiect mai amplu deeducaþie financiarã iniþiat de BNR -„Sã vorbim despre bani ºi bãnci” ºiau fost organizate la nivelul întregiiþãri, în mediul urban ºi rural, cusprijinul inspectoratelor ºcolare

Peste 10.800 de elevi ºi cadre didacticeau participat  la programul

„Global Money Week”

judeþene ºi al Inspectoratului ªcolaral Municipiului Bucureºti. În premierã, reprezentanþi aiAsociaþiei Analiºtilor FinanciariCertificaþi din România (CFA Romania)s-au alãturat echipelor BNR pentru asusþine prezentãri pe teme financiar-bancare în unitãþi ºcolare din judeþeleTeleorman, Giurgiu ºi Dâmboviþa. La activitãþile educaþionaledesfãºurate în cursul acesteisãptãmâni au participat la nivelnaþional peste 10 800 de elevi ºi cadredidactice din ciclul primar, gimnazialºi liceal, dublu faþã de anii precedenþi.Programul a cuprins aproximativ 180de unitãþi de învãþãmânt din 41 de

judeþe ºi Municipiul Bucureºti. Este al treilea an consecutiv în careBNR participã la programul GMW, iarsuccesul activitãþilor derulate încadrul acestui parteneriat a fostrecunoscut la nivel internaþional princâºtigarea în anul 2014 a trofeului„Global Money Week” pentru Europa. Informaþii suplimentare despreproiectele educaþionale derulate decãtre BNR, separat sau în parteneriatcu Ministerul Educaþiei, suntdisponibile aici: http://www.bnr.ro/Proiecte-educationale-7872.aspx.[credit foto attachment: BNR].

BIROUL DE COMUNICAREal MENCª

“Guvernul pe care îlconduc este profund ºocat ºipreocupat de situaþia gravãprodusã de exploziile de laBruxelles, din dimineaþa zilei demarþi. Guvernul Românieicondamnã cu fermitate acestemanifestãri de violenþã ºi îºiexprimã sprijinul pentruautoritãþile belgiene ºi europenepentru a pune capãt unor asemeneasituaþii ºi pentru consolidareasecuritãþii în spaþiul european. Deasemenea, Guvernul Românieitransmite condoleanþe familiilorvictimelor ºi asigurã cetãþenii cãs-au luat toate mãsurile necesarepentru consolidarea securitãþiipe plan intern. Guvernul þine în permanenþãlegãtura cu comunitatearomâneascã de la Bruxelles prinintermediul MinisteruluiAfacerilor Externe si a AmbasadeiRomâniei la Bruxelles”.

Biroul de presã

Mesaj alPremierul DacianCioloº referitor la

exploziile careau avut loc la

Bruxelles

La Predeal, în 18 martie2016, reprezentanþi de firmeprivate, organizaþii patronale,asociaþii profesionale din peste 20de judeþe din România au participatla Conferinþa Uniunii Naþionale a

DUPÃ 25 DE ANI DE EXISTENÞÃ, UNIUNEA NAÞIONALÃ A PATRONATULUI ROMÂN, ARE UN NOUPREªEDINTE ªI UN STATUT MODERNIZAT CU DEZIDERATE AMBIÞIOASE PENTRU MEDIUL DE AFACERI

Patronatului Român (UNPR). Prin hotãrârile acesteia,dupã 25 de ani de existenþã,Uniunea Naþionalã aPatronatului Român are oconducere nouã a cãruipreºedinte, Ioan Lucian, a fostaprobat în unanimitate,confirmându-se eforturileacestuia de coagulare amiºcãrii patronale în cadrulunor turnee prelungite în maimult de jumãtate din judeþeleþãrii, derulate în ultimii trei ani.

Conferinþa a reafirmat prinprezenþa unor companii cucontribuþii însemnate la PIB-ulRomâniei poziþia de lider a UNPRîn dinamizarea cât mai concentratãa miºcãrii patronale, atât de disipatã

în ultimele decenii. O strategie s-a conturat caelement primordial în organizareaUNPR ºi anume creºterea forþeiacesteia prin 19 comisii despecialitate conduse de oameni cuexperienã ºi succese reale îndomeniile alese. Promovarea intereselormembrilor UNPR este nouafilozofie a organizaþiei care renunþã

astfel prin platforma program lavechea strategie de apãrare aacestora, platforma asigurând prindezideratele aprobate o stabilitateºi atractivitate majorã în relaþia cuactualii ºi potenþialii membri. Parteneriatul cu instituþiilepublice dar ºi mãsuri intense deaccesare a fondurilor europenereprezintã interesele primordiale înactivitatea imediatã a UNPR.

BIROUL DE PRESÃ al UNPR

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 8

Au ieºit la ivealã crimele desprecare mai mulþi politicieni aucunoºtinþã sau la care au fostpãrtaºi. Þineþi-vã bine! Ori i se vaînchide gura Alinei Mãgureanu,ameninþatã ºi avertizatã asupra a ceeace i se va întîmpla, ori hingherii vorstrînge „cîinii turbaþi” din lumeainterlopã a politicii româneºti ºi-i vorarunca în cuºti. Sintagma „corupþiaucide”, auzitã din gura lui Iohannisdupã tragedia Colectiv (pãcãtosuladevãr a grãit!), ar fi potrivitã în cazullui Codruþ Marta ºi al zecilor de morþisuspecte (neelucidate încã) alesfertului de veac politic românesc. Alina Mãgureanu, fosta norã a luiVirgil Mãgureanu ºi Florin MihaiGhiulbenghian, au spart „Omerta”cu ºapte denunþuri uluitoare,aruncînd în gura justiþiei nume greleale politicii ºi finanþelor, în baza unorprobe - „acte, înscrisuri, documenteºi martori”. Denunþurile vorbesc desute de milioane de euro luate de labãnci cu acte false, cu mijlocirea luiMugur Isãrescu, de finanþareacampaniei lui Traian Bãsescu, abuzîn serviciu, trafic de influenþã ºiintervenþii pentru licitaþii cu statul.Alina Mãgureanu a declaratprocurorilor D.N.A. cã DragoºDobrescu ºi Elan Schwartzenberg l-ar fi omorît pe fostul ºef de cabinetal lui Blejnar, Codruþ Marta, scrieRomâniaTV. Numele lui TraianBãsescu a fost indicat de cãtre fostanorã a lui Virgil Mãgureanu, ca fiinduna dintre persoanele care ar fi ºtiutde uciderea lui Codruþ Marta. Fostulpreºedinte a ameninþat-o pe AlinaMãgureanu cã o va da în judecatã.Un prim denunþ al celor doi cãtreD.N.A. vizeazã infracþiuni extrem degrave comise de mai mulþi

politicieni români în epocabãsismului de aur. Potrivit Digi24,pe lista plîngerilor cãtre D.N.A.figureazã nume celebre: MugurIsãrescu, Crin Antonescu, fostul ºefS.R.I. Virgil Mãgureanu, DragoºDobrescu, Elan Schwartzenberg,Carmen Daniela Dan, prefect aljudeþului Teleorman, MihaiGheorghe prim-procuror, ElenaBrânduºa Gheorghe, judecãtor,primarul oraºului Bragadiru, VasileCimpoieru ºi alþii.

Secretara a fost lichidatã Alina Mãgureanu a declarat: „Amluat parte la o discuþie, la o masã,unde, între invitaþii specificaþi îndenunþ erau ºi Dragoº Dobrescu ºiElan Schwartzenberg. Am crezut cãeste vorba de o glumã ºi cã vorbesccum vorbesc bãieþii sã i-o facemlu’ ãla... sã-l l ichidãm, dar,atmosfera de la masã a fosttensionatã, mai ales din momentulîn care Dobrescu Dragoº a declaratcã Marta Codruþ trebuie sã fielichidat ºi a precizat cã urmeazã sãîngroape cadavrul într-o pãdure”. Alina Mãgureanu a redat textualdiscuþia dintre cei doi: „Bãi, ãstaacum se joacã cu noi? I-am dat mînãliberã ºi el acum se apucã sãciripeascã? Gata, Codruþ trebuie sãdisparã! ªtiu ºi pãdurea unde sã-lîngropãm”. „La aceeaºi masã s-amai vorbit ºi de o secretarã, careulterior s-ar fi sinucis, dar nu a fostsinucidere, ci a fost lichidatã”, adeclarat Alina Mãgureanu, potrivitDcnews. „La câteva zile dupã aceastãpetrecere, soþul meu MãgureanuMarian a venit acasã extrem de ºocatºi mi-a declarat cã Dobrescu Dragoººi Schwartzenberg Elan sunt extremde periculoºi, cã ºtie cã l-au lichidatdeja pe Marta Codruþ si cã l-auîngropat într-o pãdure. Dupã altecîteva zile s-a anunþat oficial în presãdispariþia lui Marta Codruþ. Am aflatcã Schwartzenberg Elan, împreunãcu Dobrescu Dragoº erau implicaþiîntr-o mare fraudã. De asemenea, s-a discutat clar cã numitul MartaCodruþ, în acel moment director decabinet al lui Blejnar Sorin, ºtia dejaprea multe detalii ºi despre alteafaceri ale celor doi, ºi cã o sumã

de 10 milioane de Euro nu le puteafi restituitã deoarece numai MartaCodruþ cunoºtea detaliile desprebanca ºi contul în care se aflã”, asubliniat Alina Mãgureanu îndenunþ, conform surselor citatemai sus.

Isãrescu a terfelit Tricolorul ºiImnul naþional!

Aºadar, drumurile corupþiei trec ºipe la poarta lui Bãsescu Traian ºi alui Mugur Isãrescu, tãtucul jafurilorfinanciare ºi al bancherilor-rechinicare au devalizat ºi fraudat milioanede români. Crama de la Drãgãºani,despre care gura târgului spune cãar avea sub ea ºi buncãr antiatomic,cu ce bani a fost construitã? Zileletrecute Isãrescu a îndrãznit sã seidentifice cu Imnul Naþional ºi cuTricolorul, jignindu-i ºi acuzîndu-ipe protestatarii paºnici, care auaruncat, în mod simbolic, cumonede pe treptele B.N.R., cãterfelesc însemnele naþionale. Estecunoscutã ºi criticatã asprucomplicitatea tovarãºului MugurIsãrescu în a-i jupui pe români, princlauze, dobînzi ºic o m i s i o a n ef r a u d u l o a s e ,percepute numai înRomânia, nu ºi înalte state europene. Echivalentã cuterfelirea Tricoloruluiºi a Imnului naþionaleste tocmai politicabancarã pe caretovarãºul Isãrescu-Trilateral o duce cucetãþenii þãrii de 26de ani! Acestc l e v e t i c iultrademagog, capde listã în denunþulAlinei Mãgureanuvorbeºte depatriotism? El, care avîndut poporul unorclanuri de bancheriºi magnaþi strãini,lãsînd cetãþeni fãrã tãlpi la încãlþãri!Lista celor lichidaþi de structurile

mafiote ale Puterii Românii trebuie sã-i facã sãtremure de fricã pe bancheri pentru

abuzurile din tastaturã, care auzdruncinat milioane de români, la felcum s-a întîmplat cu bãncileBarclays, la Londra ºi Bankia laMadrid, care au falsificat dobînzileîmprumuturilor dintre bãnci ºi aumanipulat conturile pentru a intra laBursã. Milioane de români au fost ºisînt fraudaþi de bancherii care autransformat Leul într-o pisicã demaidan, cãreia Isãrescu îi azvîrle, dincînd în cînd, cîte un oscior amãrît,cicã pentru a rezista atacurilorvalutelor. E timpul ca românii sãtreacã la „epurarea” sistemului politicºi financiar antiromânesc! E timpulca toþi românii sã afle de ce au muritspînzuraþi, la interval de zece ani,Florian Anghelescu, sponsor alcampaniei lui Bãsescu ºi Cristian-Gheorghe Pavel, sponsor alcampaniei lui Iohannis. E timpul caromânii sã afle cum au fost lichidaþicei care au devenit la un moment datincomozi pentru structurile Puterii dela Bucureºti. Lista celor dispãruþi încondiþii suspecte o gãsiþi accesîndlink-ul de mai jos: http://www.art-

emis.ro/editoriale/2740-morti-suspecte-ale-sfertului-de-veac-politic-romanesc.html.

Au plãnuit ºi au asasinat

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 9

Ce a mai rãmas din statulromân de dupã 1989? Ce putere maiare statul român, dacã începe sã numai controleze sectoare importante dineconomie? Treaba este cã am databsolut tot. Am dat transporturile,comunicaþiile, resursele naturale,suntem pe cale sã devenim dependenþienergetic. Grupurile de interese ºicompaniile sunt mult mai tari decâtguvernul ºi decât statul român.

Numai anul trecut a fost vândut unmilion de hectare de teren dinRomânia. Statul român nu mai esteproprietar, românii nu mai suntproprietari peste þara lor. Aproapejumãtate din terenurile din þarã suntale arabilor, italienilor, ruºilor, evreilorºi a altor neamuri. Pãdurile sunt ºi elevânate de marile corporaþii care aunevoie de materie primã pentruproducþia de mobilã. România avândut tot ºi e pe cale sã dea ºi ultimeleresurse pe care le mai deþine. Statulromân este minoritar la marilecompanii din toate domeniile ºi carela un moment dat au fost ale sale. Numai are control asupra aproape nimic.

Statul a devenit doar un jandarm,doar un paznic de legi ºi nu mai areaproape nicio companie importantã îneconomie. Statul a fost înlocuit demarile companii ºi de bãieþii deºtepþi.Românii au ajuns sã trãiascã cu greusub povara taxelor uriaºe ºi a facturilorla utilitãþi. Nimeni nu îi apãrã pe româniºi cetãþenii sunt mereu pe plan secundcând vine vorba de protejareaintereselor marilor companii dinenergie: CEZ, Enel, GDF, OMV ºi altele.Culmea mizeriei guvernamentale ºi

ªtefan Bãeºiu

Pentru cine luptã serviciile secrete?politiceºti este cã toate acestecompanii care au pus mâna pe domeniiºi pe resurse importante din þarã suntfirme de stat. De stat, politicieni români!Nu ne-a obligat nimeni sã vindemresursele ºi sã vindem orice ºi poatedoar niºte politicieni corupþi le-auvândut. Toatã industria româneascã afost pur ºi simplu pulverizatã ºiRomânia s-a transformat din þarãproducãtoare de orice în statconsumator ºi teren pentrusupermarketuri în care mai mult dejumãtate din produse nu suntromâneºti. România aproape cã numai existã. Marile rãzboaie sunt celecare nu se poartã cu arma în mânã saucu tancurile, ci sunt cele economice.

România nu a fost niciodatã maislabã ca acum. Faptul cã România numai este un producãtor ºi cã se repedesã îºi vândã pe nimic sectorulenergetic sau sã ultimele companiipe care le deþine. Politicienii ori aufost corupþi ori cretini când au dat þarape nimic. Am vândut aurul, petrolul,gazele naturale, terenurile agricole,pãdurile. Ultimul pas ar fi sã vindemsursele de apã, dacã tot e economiede piaþã, strãzile, drumurile, sãprivatizãm chiar ºi instituþiile statului:poliþia, armata, biserica (asta e oglumã), guvernul, administraþialocalã ºi centralã. TOT. Ce rost maiare acum România, dacã nu ºtie sãaibe grijã de cetãþenii ei ºi încet-încetîi transformã în sclavii altor popoare?Ce vinã au cetãþenii cã sunt conduºide politicieni corupþi sau coruptibilicare nu viseazã ce sã facã pentru þaralor, ci ce face þara lor pentru ei? Mai

exact fie spus cum pot agonisi averiuriaºe peste noapte ºi fãrã sã îiintereseze dacã pun în pericol în acestfel existenþa statului român?

Ce rol mai au atunci serviciilesecrete? Au pus ºi ele þara la tarabã?Sunt parte a aceluiaºi sistem detransformare în nimic a României?Poate cã serviciile secrete au rãmassingura speranþã, dacã sunt condusede patrioþi. Cineva ar putea sã spunãpe cine intereseazã România, cã e oþarã de nimic, dar ce se întâmplã cutoate resursele care au fost vânate deþãrile din UE sau de alte state interesate.

Ce se întâmplã cu 19 milioane deconsumatori. E un numãr important deconsumatori ºi e ºi o carne de tun ºi oresursã umanã. Cei mai bunispecialiºti au plecat din þarã.

Partea frumoasã este cã tehnocraþiide acum vor sã ne mai scoatã din casesã ne apãrãm þara ºi umblã la legislaþiaprivind stagiul militar. Cred cã mizeriaºi corupþia politicienilor s-ar puteapreta la aºa ceva. Dacã va fi nevoie nevor trimite sã ºi murim apãrândsupermarketurile ºi mecdonaldurile.

Pentru cine luptã serviciilesecrete?

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 10

Posibila votare în CameraDeputaþilor a Legii „Dãrii în platã”,care ar zdruncina capitalul multorbãnci, dar ºi deciziile de politicãmonetarã luate de BCE ºi Fed au fostprincipalele repere ale evoluþiei leului.

În urmã cu circa trei sãptãmânieuro semnala cã ar putea scãdea,dupã aproape patru luni, sub 4,45 lei.Însã, în perioada analizatã mediamonedei unice a fluctuat între 4,4672ºi 4,4775, la începutul ei, cândcotaþiile au urcat cãtre 4,4850 lei.

În ultima ºedinþã a perioadei, înciuda atentatelor islamice de laBruxelles, investitorii nu au fostemotivi, ºi îºi menþineau interesulfaþã de de activele considerate mairiscante care pot aduce randamentemai mari. Cursul euro a fost stabilitla 4,4694 lei, iar tranzacþiile s-aurealizat între 4,4660 ºi 4,4730 lei,cu închiderea la 4,4660 – 4,4690 lei.

Reducerea aversiunii faþã de risca fost consecinþa prudenþei arãtate deComitetul de politicã monetarã alRezervei Federale americane (FOMC)care a decis sã menþinã dobânda-cheie în culoarul 0,25 – 0,50%.

La conferinþa de presã care a urmat,Janet Yellen, preºedinta Fed, a declarat

Darea în platã ar puteapune probleme leului

cã „prudenþa este mai potrivitã”. Anulacesta vor fi doar douã creºteri aledobânzii, dupã ce în decembrie trecuts-a vorbit despre patru majorãri pânãla un nivel de 1,4%.

În urmãtoarele zile fluctuaþiilecursului vor fi reduse, investitoriipregãtindu-se pentru vacanþa care vafi luatã, în cazul principalelor pieþe,cu ocazia Sãrbãtorilor de Paºte

Deciziile Fed au avut ca efect slãbiredolarului faþã de euro. Cursul a coborâtde la 4,0387, în prima ºedinþã aintervalului, la 3,9519 lei, minimulultimelor aproape cinci luni, pentru cala finalul acestuia, media sã urce la3,9848 lei, în timp ce cotaþiile aufluctuat între 3,967 ºi 3,996 lei.

Evenimentele sângeroase dincapitala Belgiei ºi declaraþia unui oficialal Fed referitoare la o posibilã majorarea dobânzilor din SUA, ar putea aveaca efect aprecierea dolarului faþã deeuro, implicit a leului.

Media monedei elveþiene, care afluctuat pe pieþele internaþionale între1,088 ºi 1,10 franci/euro, a crescut dela 4,0764 la 4,1053 lei. În perioadaurmãtoare este de aºteptat ca franculsã aibã o evoluþie descendentã. BancaElveþiei a anunþat cã menþine dobândala depozite la –0,75% ºi cã va intervenipe pieþele valutare pentru a slãbifrancul, considerând nivelul actual„semnificativ supraevaluat”.

„Perspectivele economiei mondiales-au deteriorat uºor în ultimele luni, iarsituaþia de pe pieþele financiareinternaþionale rãmâne volatilã”, se arãtaîntr-un comunicat de presã al instituþiei.

Perechea euro/dolar a crescut laînceputul perioadei de la 1,1074 la1,1341 dolari, maxim al ultimelorºase sãptãmâni. La finalul perioadeitranzacþiile s-au realizat între 1,1188ºi 1,1251 dolari.

Euro ar putea reveni pe scãdere, dupãce economistul-ºef al BCE, Peter Praet,a declarat recent cã ar procesul de scãdereal dobânzilor ar putea continua, deºi aufost atinse deja minime istorice, infirmândastfel afirmaþiile anterioare alepreºedintelului BCE, Mario Draghi.

Analiza cuprinde perioada 16 –22 martie. Radu Georgescu

Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi a centralizat rezultateleînregistrate la simularea probelorscrise din cadrul BacalaureatuluiNaþional pentru elevii claselor a XI-aºi a XII-a, desfãºuratã în perioada 07-10 martie 2016. La simulãri auparticipat 1619 elevi de clasa a XI-a ºi1504 elevi de clasa a XII-a care auobþinut în procent de 33,24 medianotelor peste 6, media de promovarea examenului naþional de bacalaureat. În ceea ce priveºte rezultalele pediscipline, se constatã cã procentulnotelor peste 5 la clasa a XII-a a fost de62,26% la proba de limba ºi literaturaromânã, de 84,83% la disciplina istorie,de 47,42% la matematicã ºi de 53,15la probele la alegere ale profilului ºi

Fiind o dimensiune importantã aînvãþãmântului actual,profesionalizarea carierei didacticeimplicã o redefinire a competenþelorprofesorului, indiferent de disciplinape care o predã. Personalitateacadrului didactic este produsul unuisistem interpersonal, care ia fiinþãºi se dezvoltã prin interacþiunile salecu ceilalþi, dar numai princompetenþele specifice pe care ledobândeºte prin programele deformare iniþialã ºi continuã, acestadevine un adevãrat profesionist. Cadre didactice din judeþul Mehedinþiºi din alte judeþe au participat joi, 17martie 2016, la simpozionul naþional“Profesionalizarea carierei didactice dinperspectiva educaþiei permanente”,organizat de Casa Corpului Didactic

Profesionalizarea carierei didactice

Mehedinþi în parteneriat cuInspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi ºi Casa Corpului DidacticCaraº-Severin. Obiectivul principal al acesteiactivitãþi metodico-ºtiinþifice a fostasigurarea continuitãþii dinamiciiprofesionale prin parcurgerea unorprograme care sã fie compatibile cuevoluþia sistemului de învãþãmântºi cu nevoile individualizate deevoluþie în carierã. Lucrãrile s-au desfãºurat atât în plen,cât ºi pe secþiuni, iar majoritateaparticipanþilor au optat pentru publicarealucrãrilor în numãrul urmãtor al revistei„ªcoala Mehedinþiului”.

Profesor-metodistRodica Teleguþã

Casa Corpului Didactic Mehedinþi

COMUNICAT DE PRESÃ

Rezultatele înregistrate la simulareaprobelor scrise din cadrul Bacalaureatului

specializãrii. În ceea ce priveºte clasa aXI-a, la proba de limba ºi literaturaromânã 56,13% dintre elevi au obþinutnote peste 5, iar la proba obligatorie aprofilului 41,01% dintre elevi au obþinutnote peste 5. Facem precizarea cã rolulsimulãrilor este unul reglator, în sensulidentificãrii de cãtre elevi, profesori ºipãrinþi, a nivelului real de pregãtire atinspânã la momentul testelor pentru ca,mai apoi, sã se poatã stabili planuriremediale individuale. În vederea unei mai bune pregãtiria elevilor din clasa a XII-a,Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi solicitã unitãþilor ºcolaremãsuri remediale adecvate:- Realizarea unei diagnoze clare asituaþiei la nivelul fiecãrei ºcoli;

- Analiza, în cadrul unitãþilor, arezultatelor obþinute de fiecare ºcoalã,la simularea bacalaureatului naþional;- Elaborarea de cãtre fiecare ºcoalãa graficului de pregãtire a elevilorpentru examenul de bacalaureat ºimonitorizarea acþiunilor stabilite decãtre inspectoratul ºcolar;- Analiza rezultatelor în cadrulcomisiilor metodice, al cercurilorpedagogice ºi al consiliilor profesorale;- Implementarea unui program depregãtire suplimentarã, în regim gratuit,în cadrul ºcolii, dupã orele de curs;- Personalizarea traseului de învãþarepentru elevii cu probleme deosebite,care au obþinut rezultate slabe lasimularea bacalaureatului.BIROUL DE PRESÃ IªJ MEHEDINÞI

publicitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 11

Jandarmeria Românã s-a alãturat ºi în acestan iniþiatorilor acþiunii internaþionale „Ora Pãmântului”,precum ºi demersurilor Guvernului României de amobiliza în numãr cât mai mare instituþiile publice, cuscopul atragerii atenþiei asupra problemelor de mediuactuale: poluarea, încãlzirea globalã ºi folosirearesurselor finite pentru satisfacerea consumului dince în ce mai ridicat de energie. Astfel, în semn de susþinere, sâmbãtã, 19 martie a.c.,între orele 20.30 – 21.30, toate unitãþile JandarmerieiRomâne au participat activ la acþiune, prin stingerealuminilor ºi oprirea aparaturii electronice în sediile

De „Ora Pãmântului” Jandarmeria stinge lumina, nu ºi vigilenþaacestora, excepþie fãcând doar sistemul comunicaþionalºi dispeceratul unitãþilor pentru a nu afecta capacitateaoperaþionalã ºi misiunile ce revin instituþiei. Jandarmeria Românã a rãmas un partener constant alacþiunii „Ora Pãmântului”, iar demersurile de protejare amediului nu se limiteazã doar la o singurã acþiune, ci ºi lapromovarea la nivel naþional, în toate unitãþile, a unuiconsum raþional al energiei, cu scopul reduceriicheltuielilor administrative, dar ºi pentru reducerea poluãrii. Totodatã nu trebuie omis faptul cã JandarmerieiRomâne îi revin prin Legea 550/2004, privindorganizarea ºi funcþionarea instituþiei, atribuþii în

domeniul protecþiei mediului înconjurãtor, al floreiºi faunei, în responsabilitatea sa aflându-se ºizonele care au statut de arie naturalã protejatã, depe teritoriul României”. Având în vedere aceste aspecte, conducereaJandarmeriei Române a lansat un apel la adresa tuturorjandarmilor, ºi nu numai, de a participa sâmbãtã 19 martiea.c., în intervalul orar 20.30 – 21.30, la acþiunea „OraPãmântului”, prin stingerea luminilor care nu suntnecesare ºi prin deconectarea aparatelor electronice”.INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 12

Podul peste Dunãre, întreRomânia ºi Serbia, a constituit oproblemã de certã însemnãtate peagenda relaþiilor între cele douã þãri, lasfârºitul secolului al XIX-lea ºi primelepatru decenii ale celui urmãtor. Apãrutãca expresie a dorinþei comune deedificare a unei cãi de legãturã între ele,în apropierea locului unde în urmã cu1800 de ani fusese faimosul pod al luiApollodor din Damasc, problemamenþionatã a avut ca substrat nu numaiprecedentul antic, care pentru româniînvedera ºi o netãgãduitã valoaresimbolicã, ci ºi un mobil economic ºistrategic, mult mai pronunþate ºideterminate de intrarea României ºiSerbiei pe calea modernitãþii ºi adezvoltãrii economice, ca efect alobþinerii independenþei lor politice cuun deceniu mai înainte.

În ordinea menþionatã, podulprezenta atât o însemnãtate în sine, câtºi una interesând viitorulstabilimentelor economice legate detraficul fluvial în zona limitrofã,înglobând ambele maluri ºi, în modprioritar, oraºele Turnu Severin ºiKladovo, cu districtele învecinate,Mehedinþiul ºi celelalte judeþe dinOltenia figurând printre cele aflate înmiezul lucrurilor. Nici unul dintreaspectele subsumate chestiunilorenunþate nu apãreau acum pentru întâiadatã ºi, dupã cum vom vedea, nu vordispãrea curând din câmpulpreocupãrilor autoritãþilor ºi forþelorpolitice locale ºi centrale.

Cum spuneam, problemaconstrucþiei unui pod în apropiereacelui antic de la Drobeta a fost ridicatãîn ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1898, atuncicând Serbia s-a arãtat interesatã de unasemenea obiectiv, din raþiunieconomice ºi strategice opusetendinþelor monarhiei bicefale austro-ungare ºi din motive de valorificare ainfrastructurii feroviare pe carepreconiza s-o construiascã între Niººi Kladovo. Autoritãþile române nuputeau, fireºte, sã trateze cu indiferenþãasemenea intenþii ºi, de comun acord,s-au fãcut chiar sondaje ºi studiiasupra amplasãrii podului, plãtite de

partea românã. Evocând aceastãiniþiativã, G. Bãicoianu, fost primar alSeverinului înainte de 1900 ºi plecatîn 1908 din oraº, îºi amintea în anul1922 cã severinenii primiserã, ºi ei,proiectul cu speranþe justificate,legându-le de „joncþiunea cãilornoastre ferate, c-un post peste Dunãrela T. Severin, spre a avea ieºire la MareaAdriaticã... ºi la Marea Egee, prin portulSalonic, pe teritoriul sârb prin puncteleCladova, Niº, Priºtina... în Albania,vizavi de Brindisi, cel mai însemnatport al Italiei”. Deºi s-a ajuns pânã înfaza în care „aceastã joncþiune s-avotat de ambele noastre corpurilegiuitoare sub Dimitrie Sturdza,preºedintele Consiliului de Miniºtri ºiministru de Externe ºi sancþionat deM.S. Regele în anul 1898”, acelaºilucru fiind fãcut ºi de partea sârbã, totîn 1898, din diferite pricini, proiectuln-a depãºit acest nivel.

Între timp însã, la nivelul factorilorpolitici din Mehedinþi, judeþul care arfi avut cel mai mult de profitat de peurma podului, s-a declanºat o viepolemicã, prelungitã pânã spre cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, în legãturãcu locul cel mai nimerit pentruamplasarea ºi construirea podului.Conservatorii, sprijiniþi puternic deTake Ionescu dar influenþaþi, pare-se,ºi de comercianþii din Craiova, într-oepocã în care, potrivit aceluiaºi G.Bãicoianu, „Craiova predominaSeverinul”, au lãsat sã se înþeleagã cãar fi preferat zona localitãþii Gruia,situatã spre sud-vestul judeþului.Poziþia conservatorilor le-a oferitadversarilor liberali ocazia de a-i acuzade promovarea unor interese înguste,de politicianism ºi de periclitareaperspectivelor oraºului Turnu Severin.Un argument în plus pãrea sã fie ºipreferinþa conservatorilor pentru schelaportuarã Hinova, ca punct de derularea încãrcãrilor – descãrcãrilor decereale, afectând, prin eludare, odatãmai mult, portul Turnu Severin, faptpentru care era încriminat GrigoreConstantinescu, liderul conservatorlocal. Aproape de prisos sã se maispunã cã liberalii susþineau construireapodului între Severin ºi Kladovo,

socotind cã aceastã poziþie ar fifavorizat în cel mai înalt grad oraºul ºitoate unitãþile lui economice cudeschidere la Dunãre ºi ar fi valorificatdeplin amplasarea care prezidasechiar la înfiinþarea lui ca oraºcomercial. Astfel, faþã de proiectullansat în 1898, nu era deplasat sã secreadã cã podul, împreunã cuaccesoriile lui, ar fi facilitat „transportulcerealelor noastre intens laoccidentali”, având „o cale directã cuItalia”, care ne-ar fi putut „ajuta cuprodusele noastre industriale, cât ºiapãra în cazuri de nevoie, fiind deaceeaºi origine latinã cu noi”. Seaprecia cã pentru Severin toate acesteaerau „de o importanþã capitalã” ºi cãaici „se vor încãrca toate cerealele dinOltenia ºi Banat spre a fi transportatespre Serbia ºi Marea Adriaticã..., laMarea Egee, prin portul Salonic, ºi sevor descãrca aici toate produsele” cene veneau „pe aceastã cale din þãrileoccidentale ºi mai ales Italia. Aici înSeverin se vor construi magazii decereale ºi coloniale, manufacturipentru import ºi export ºi comerþulva înflori sub toate raporturile”.

În anul 1903, când disputa acunoscut un moment fierbinte, s-aajuns pânã în punctul în care oricedecizie hotãrâtoare era ca ºiimposibilã. Drept este cã nici parteasârbã n-a insistat, liberaliimehedinþeni acuzând-o cã lansaseun proiect ambiþios, în timp ce nu eraîn stare sã plãteascã nici suma ce-irevenea din costul sondajelor. Piatrafuse aruncatã, însã, în apã ºi rãmâneaca viitorul sã hotãrascã în ce modproblema podului româno-sârbpeste Dunãre avea sã-ºigãseascã dezlegarea.

Dupã tatonãri ºi contacte reciprocecontinuate mai mult sau mai puþinconsecvent, chestiunea a revenit înatenþie în anul 1914, ajungându-se dinnou pânã în faza parafãrii unei convenþii.La insistenþele guvernului sârb, s-acãzut de acord, împotriva dorinþeiliberalilor mehedinþeni, ca podul sã fieridicat în dreptul localitãþii româneºtiÞigãnaºi, vecinã satului sârbesc BârzaPalanka ºi oraºului Prahovo. Cum

Þigãnaºii se aflau în apropiereacomunei Gruia, aceastã variantã s-abucurat, ca ºi mai înainte, de susþinereromâneascã, din partea proprietarilor ºiproducãtorilor de cereale din Mehedinþiºi Dolj. Pentru ca podul sã dobândeascão valoare ºi eficienþã economicã reale,în ansamblul proiectului a intrat ºiconstruirea unei cãi ferate Þigãnaºi-Craiova, conform vederilor lui TakeIonescu, arterã de transport paralelã culinia Craiova - Turnu Severin ºi pusã înlegãturã cu un drum de fier cu rost deechilibrare preconizat a fi realizat pemalul sârbesc.

Lansat într-o conjuncturãfavorabilã, când finanþele româneºtipãreau suficient de solide pentru a-lsusþine, proiectul a trebuit sã fieabandonat din cauza izbucniriiPrimului Rãzboi Mondial.

Dupã rãzboi el a fost reluat înîmprejurãri favorizate de alþi factori,printre care G. Bãicoianu identifica,paradoxal, chiar moartea lui TakeIonescu. Acelaºi fost edil severineanrezerva, însã, un rol infinit mai mareacþiunilor de tipul celor ce astãzi sesubsumeazã noþiunii de lobbyºi care,în anii imediat postbelici, erauplasate în zona mediului politic. G.Bãicoianu observa cã, de aceastãdatã, Severinul ar fi trebuit sã atragãde partea sa ºi pe reprezentanþiiBanatului, care puteau sã contribuiela punerea în aplicare a convenþieideja votate ºi sancþionate prin decretregal la 17 octombrie 1898 ºiadoptatã de guvernul sârb în acelaºian. Chestiunea fiind oportunã dupã„alipirea þãrilor surori”, în opinia luiBãicoianu, se impunea, categoric,necesitatea unei acþiuni energice ºiconcentrate constând în „întruniripublice în Severin ºi Orºova, înSerbia ºi Albania, care se interesaude aceastã temã”, fiindu-le ºi lor „demare folos”, mai ales cã n-aveau „cãide comunicaþie pe valea Timocului,unde este o populaþie româneascã”,ºi tot la fel în interiorul þãrii, pentru aasigura legãtura cu zona în discuþie.

PROBLEMA UNUI POD ÎNTRE ROMÂNIAªI SERBIA ÎN EPOCA MODERNÃ (1)

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii sunt în pericol sã comitã o gafã majorãcare i-ar putea costa o prietenie, sau chiar relaþiade cuplu. Li se va cere un mic serviciu, cel maiprobabil de naturã financiarã, ºi primul impulsva fi sã refuze. Ar fi bine sã se gândeascã dezece ori, pentru cã gestul lor poate fi ireparabil.Banii, deºi împãrþiþi destul de strict, nu le vorlipsi în aceastã perioadã ºi sunt ºanse sã aibãchiar surpriza unei mãriri de salariu. În dragoste,se bucurã de o comunicare excelentã ºi de multãînþelegere din partea iubitului (iubitei).

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii nu se bucurã de prea mult noroc înaceastã perioadã: tot ce vor dori, vor trebui sãobþinã singuri ºi cu destul efort. Fie cã au nevoiede mai mulþi bani, sau de niºte zile libere în plus,fie cã vor sã evolueze în relaþia de cuplu, sau sãcucereascã pe cineva, va fi necesar sã transpirepuþin pentru a obþine ce-ºi doresc. În cadrulanturajului, vor fi þinta unor bârfe ºi acest lucruîi va deprima un pic. La sfârºitul perioadei, vorprimi o veste bunã legatã de o reuºitã a uneipersoane apropiate.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Astrele vor fi deosebit de generoase cu zodiaGemenilor, mai ales în cele douã puncteimportante: dragostea ºi banii. Cu banii, veºtilebune vor fi legate de o îmbunãtãþire pe termenlung a veniturilor, nu de un cadou: poate li seva mãri salariul, sau îºi vor gãsi un job mai bun,sau vor participa la o investiþie lucrativã. Îndragoste, cei cuplaþi se bucurã de multã armonieºi tandreþe, însã situaþiile spectaculoase suntrezervate celor singuri: acum ar putea întâlnimarea dragoste!

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii vor fi destul de solicitaþi din punct devedere profesional ºi tot ce vor face, vor face cuspor. Au noroc, deºi sunt cam leneºi de felullor. Vor primi bani la mijlocul perioadei ºi vorreuºi sã-ºi ducã la îndeplinire planul decheltuieli. Dragostea e la extreme: ori primescun duº rece de la o persoanã pe care încearcãsã o abordeze, ori pun bazele unei viitoare relaþii(sau fac un salt major în cea actualã). De fapt,cu Racii, totul se poate schimba radical într-osecundã, aºa cã nu trebuie sã ne mirãm. Totuºi,în orice întreprind în domeniul amoros, serecomandã multã diplomaþie.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Pentru Lei, apare o ocazie bunã sã câºtige rapidceva bani în plus ºi ar fi foarte bine sã accepte,sunt toate ºansele sã le iasã aºa cum vor. Vorexista niºte discuþii neplãcute în familie, cel maiprobabil cu pãrintele de sex opus, în privinþa unordecizii legate de ºcoalã sau carierã. În dragoste,cei cuplaþi au toate motivele sã se gândeascã laviitor, astrele sunt de partea lor. Cei singuri însãriscã sã se confrunte cu un refuz care i-ar puteadeprima destul de tare. Se recomandã sã nu maiîncerce a doua oarã unde nu au avut succes dinprima: nu e timpul pierdut ºi ocazii vor mai fi!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Centrul preocupãrilor persoanelor nãscute înFecioarã vor fi profesia ºi studiile. Acum li sevor oferi niºte oportunitãþi care nu pot fi refuzate,doar sã aibã ele urechi sã audã. Poate nu voravea atât de mult timp pentru ele, dar eforturilepe care le fac acum vor avea consecinþe pozitivepe termen lung. În dragoste, vor simþi o lipsãde comunicare cu partenerul, posibil chiaranularea pe ultima sutã de metri a unor planuride week-end. Dacã vor sã evite acest lucru, emomentul pentru o discuþie foarte serioasã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Balanþele îºi fac planuri în privinþa unuieveniment care se apropie ºi pe care îl aºteaptãcu mare nerãbdare. În ciuda rigurozitãþii cu careîºi întocmesc programul, vor avea parte de foartemulte surprize, însã toate plãcute. Musafiri-surprizã, veºti bune de la prieteni aflaþi departe,ocazii perfecte de a se remarca. Situaþiafinanciarã va fi una medie, dar vor ºti sã seorganizeze atât de bine încât sã nu-ºi refuze nicio plãcere. Atenþie mare în dragoste: astrele lesunt favorabile, dar pot avea probleme din cauzacomportamentului lor capricios.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Problema cea mai mare a Scorpionilor vor fibanii, mai ales cã ieºirea din iarnã îi gãseºte petoþi cu buzunarul gol. Nu e cazul sã seîmbufneze din cauza finanþelor, ci sã încerce sã-ºi punã la bãtaie toatã creativitatea pentru acompensa lipsa banilor. La începutul perioadeivor suferi o dezamãgire din partea unui prietenfals. Dragostea e la cote maxime (ºi acesta elucrul cel mai important), sunt copleºiþi degesturi de atenþie ºi tandreþe ºi se gândesc dejala mutãri majore în relaþie.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãgetãtorii se bucurã în continuare de operioadã deosebit de bunã, mai ales în ceea cepriveºte relaþiile interumane. E momentul sã seîmpace cu cei cu care sunt certaþi, sã-ºi cearãscuze, sau sã ierte, sã clarifice niºte situaþiiproblematice ºi sã cearã, sau sã ofere,rãspunsuri: nu li se va închide nici o uºã în nas.Atenþie la ºcoalã, sau profesie: existã riscul unorneglijenþe care le vor da mari bãtãi de cap maitârziu! În privinþa banilor, vor primi un cadousubstanþial la sfârºitul sãptãmânii.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

În ciuda unor probleme minore de sãnãtate,vor simþi cã totul le merge la maxim. Vor primio veste excelentã legatã de profesie, cel maiprobabil un rãspuns, sau un rezultat, pe care îlaºteptau de mult. Vor fi optimiºti ºi îi vor molipsiºi pe cei din jur. În dragoste, vor primi oprovocare picantã care îi va pune pe jar ºi îi vaapropia ºi mai mult de partenerul de cuplu. Baniisunt ºi nu prea, dar, cum toate celelalte le mergbine, nu vor fi prea stresaþi din cauzabuzunarului.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorilor li se vor cere diverse favorurilegate de aspectul profesional: o pilã, oinformaþie preþioasã, un sfat într-o problemãimportantã. Se recomandã atenþie mare ºirespectarea regulilor, pentru cã orice abatere seva întoarce împotriva lor. În cuplu, sunt ºansemari sã comitã o gafã: sã facã un comentariunelalocul lui, sã fie prinºi flirtând, sã uite de oaniversare importantã. Niºte scuze oneste ºi ungest compensator vor rezolva rapid situaþia. Vorprimi o sumã mare de bani la mijloculsãptãmânii.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtii vor fi deosebit de vulnerabili în ceea cepriveºte sãnãtatea: riscul de viroze este foartemare ºi, dacã se întâmplã s-o pãþeascã, vor fiscoºi complet din uz pentru toatã sãptãmâna.Cu banii nu vor sta din cale-afarã de bine, darvor gãsi soluþii foarte ingenioase pentru acompensa lipsa lor. În dragoste, vor simþi cãaºteptãrile le-au fost înºelate, însã vor primi oveste foarte bunã la sfârºitul perioadei. E osãptãmânã cam neplãcutã, însã se pot aºteptala lucruri mai bune foarte curând.

OBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 13Horoscop

(24 - 30 martie 2016) Horoscop

diverseOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 14

În urma etapei de calificarede la Sfântu Gheorghe, CSMDrobeta va miza pe 5 luptãtori înfinala Campionatului Naþional dejuniori, care va avea loc la TârguMureº, peste trei sãptãmâni. În faza preliminarã, clubulseverinean a înscris 5 sportivi ºi toþiºi-au câºtigat dreptul de a luptapentru medalii. Cele mai bunerezultate le-au obþinut MihaelaBãrbulescu (55 kg) ºi Larisa Niþu (72kg), care s-au impus la categoriilerespective de greutate, în timp ce

Dobrescu ºi-a calificat ºi juniorii

Denisa Breazu (48 kg) s-a clasat pelocul al III-lea. Roxana Dinicã (69kg) ºi Andrei Seimeanu (86 kg) vorreprezenta ºi ei CSM Drobeta înfinala de la Târgu Mureº, dupã ces-au poziþionat la Sfântu Gheorghepe locurile 5, respectiv 7. “Am reuºit sã calificãm ºi de dataaceasta toþi sportivii. Trebuieprecizat faptul cã Niþu, Dinicã ºiSeimeanu sunt cadeþi ºi au luptat lajuniori. De la finala de la Târgu Mureºaºtept 2 medalii”, a spus antrenorulMarin Dobrescu.

Judoka de la Palatul CopiilorStrehaia, au participat în ultimaperioadã la douã etape de campionatnaþional cu rezultate bune. Dacã lafinala pe þarã de la Drobeta Turnu

 Rezultate  de ultimã orãpentru Judoka Strehãieni

Judo,Unifight,Chanbara-Strehaia

Severin BrebinaruAnne-Marie a obþinutmedalia de bronz la44kg - U14, la finalape þarã de U21 ce s-a desfãºurat la Cluj-Napoca JudokaBeºleagã Joseph aobþinut locul 5 încadrul ca tegorie ide 81 kg. Sã nu uitãm nici peJudoka PãcuraruIonuþ Marian care areuºit sã se califice lafinala pe þarã a CNªcolar, finala ce va

avea loc la Deva în zilele de 24 -25 Martie de unde promite cã seva întoarce cu un rezultat bun. Sã le urãm succes în continuareºi hai Strehaia!

M. O.

În weekend Cluj Napoca afost gazda Campionatului Naþionalpentru juniori, U21, individual,masculin ºi feminin, competiþie lacare a participat ºi CSM Drobetacu sportivii sãi.

Rezultatele au fost urmãtoarele:Loc II- IANICU IONUÞ -60 kgLoc III- VÂLVOI ANDA -57 kg- STROE ANA MARIA -44 kgLoc V- TATAR KRISZTINA -48 kgLoc VII- VOAIDEª ALIA -44 kg- CHICIN ALEXANDRU -55 kg Clasarea pe podium pe cea de-adoua treaptã a podiumului îlnominalizeazã direct pe Ianicu Ionuþptentru participarea la CampionatulBalcanic de juniori de la BIHAC – BIHdin luna iunie ºi în cursa de calificarepentru Campionatul European dejuniori de la Malaga din toamnã.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Cluj Napoca a fost gazdaCampionatului Naþional pentru juniori

Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, cu sprijinulConsiliului Judeþean, vine în ajutorulcopiilor cu dizabiltãþi ºi al familiiloracestora prin Centrul de zi pentrucopilul cu dizabilitati, aflat în cadrulComplexului de Servicii Socialepentru copilul preºcolar.

Misiunea centrului este aceea de apreveni abandonul ºiinstituþionalizarea copiilor cu nevoispeciale, asigurandu-le, pe timpulzilei, o serie de activitãþi de îngrijire,educaþie, recuperare, socializare,consiliere, dezvoltarea deprinderilor deviaþã independentã, astfel încât atâtcopiii cu dizabilitãþi, cât ºi familiileacestora sã beneficieze de o susþinereconcretã din partea direcþiei noastre.

Beneficiarii acestui centrusunt copiii preºcolari (cu vârsteîntre 1 ºi 7 ani) cu dizabilitãþi.

Pãrinþii copiilor înscriºi la centrul dezi, sau reprezentanþii legali ai acestora,beneficiazã de asemenea de serviciileCentrului de Consiliere si sprijin pentrupãrinþi/copil participind inclusiv la sedinþede grup cu specialiºtii noºtri în cadrulprogramului ªcoala pentru pãrinþi.

I.G.M.

Sprijin pentru copiii cu dizabilitãþiToate serviciile oferite copiilor în

centru sunt gratuite, iar admiterea seface în conformitate cu proceduracuprinsã în hotãrârea emisã deComisia pentru Protecþia CopiluluiMehedinþi.

Persoanele interesate de serviciileCentrului de zi pentru copilul cudizabilitãþi se pot adresa cu o cererescrisã la sediul Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiMehedinþi din Drobeta Turnu Severinstrada Traian numãrul 89.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

sportOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016 pag. 15

Victorioasã cu 5-1 în partidacu “lanterna roºie” a Ligii a IV-aMehedinþi, AS Coºuºtea Cãzãneºti,

CS Strehaia a izbutit scorul etapeia XVI-a. Totodatã, ocupanta locului

În etapa a XV-a din Liga aV-a, doar primele douã clasate auobþinut singure victorii dindeplasare. Dacã liderul AS RealVânju Mare s-a impus cu 4-2 laPristol, prin golurile lui AdrianNicola (‘7, ‘40, ‘42) ºi Adelin Gãinã

Liga a V-aEtapa a XVI-a

CS Strehaia - Coºuºtea Cãzãneºti 5-1 (4-0)Pandurii Cerneþi - Recolta Dãnceu 3-0 (0-0)Dunãrea Gruia – Viitorul ªimian 0-2 (0-0)AS Corcova – Viitorul Cujmir 2-0 (0-0)

Clasament

1. Cerneþi 16 13 2 1 51-14 412. Strehaia 16 10 4 2 48-18 343. Corcova 16 8 4 4 38-25 284. Dãnceu 16 8 2 6 46-35 265. Cujmir 16 6 0 10 25-35 186. ªimian 16 4 2 10 18-44 147. Gruia 16 4 1 11 21-36 138. Cãzãneºti 16 2 3 11 21-59 9

Strehaia, decisivã dinprima reprizã

secund a fost singura care aînscris, în aceastã rundã, în primareprizã, Claudiu Topalã (‘3, ‘14,

‘19), ªtefan Barbu(‘42) ºi AndreiMãtuºoiu (‘55),respectiv CristianSîrbu (‘65) fiindautorii golurilor.Celelalte 3 jocuri,inclusiv derby-uletapei, au fost decisedupã pauzã. Astfel,liderul PanduriiCerneþi a trecut cu 3-0 de vicecampioanaRecolta Dãnceu ºipãstreazã un avansde 7 puncte faþã de

Strehaia. Mãdãlin Mãtãsãreanu(‘48), Andrei Enea (‘55) ºi Nicuºor

Dragotescu (‘74) au înscris, dupãpauzã, pentru Pandurii. Profitândde rezultatul de la Cerneþi, pe ultimatreaptã a podiumului a urcat ASCorcova, care a trecut cu 2-0 deViitorul Cujmir, prin golurile luiRobert Pãdureanu (‘54) ºi Relu

Þurai (‘84). Tot cu 2-0 s-a impus ºiViitorul ªimian, dar în deplasareade la Gruia, unde au marcat AndreiSfia (‘47) ºi Gabriel Ciolacu (‘90).

Dupã acest rezul tat , celedouã echipe au fãcut rocadaîn clasament.

Victorii în deplasare, doar pentru favorite(‘13), respectiv Cãtãlin Albuºel (‘26,‘29), ocupanta locului secund ASDunãrea Hinova a câºtigat cu 4-1 laCorlãþel. Sorin Toma (‘8), ClaudiuZdrafu (‘27), Iulian Stãiculescu (‘65)ºi Dorin ªutoi (‘90) au înscris pentru

oaspeþi, în timp cegazdele au marcatprin Cosmin Coman(‘34). Profitând defaptul cã ViitorulFloreºti nu a evoluatîn aceastã rundã,Voinþa Vrata a urcatpe locul al treilea,dupã ce a dispus cu5-0 de ASGhiciulescu Hinova,prin reuºitele luiViorel Pontu (‘20,‘38), AndreiDragomir (‘23, ‘67) ºiCostel Pontu (‘27).Scorul etapei a XV-al-a izbutit InterCrãguieºti, care asurclasat, pe propriulteren, vecina declasament UnireaGârla Mare, cu unneverosimil 9-0, deºi

Liga a V-aEtapa a XV-a

Dunãrea Pristol – Real Vânju Mare 2-4 (2-4)Inter Crãguieºti – Unirea Gârla Mare 9-0 (6-0)Voinþa Vrata – AS Ghiciulescu Hinova 5-0 (4-0)Voinþa Opriºor - ªtiinþa Broºteni 4-3 (2-1)AS Corlãþel – Dunãrea Hinova 1-4 (1-2)Inter Salcia – Speranþa Punghina 3-0 (N)Viitorul Floreºti a stat

Clasament

1. Vânju Mare 14 12 1 1 63-19 372. D. Hinova 14 12 1 1 58-23 373. Vrata 14 9 1 4 44-24 284. Floreºti 13 9 0 4 35-25 275. Crãguieºti 14 7 2 5 46-30 236. Gârla Mare 14 7 1 6 34-36 227. Salcia 13 6 0 7 33-31 188. Opriºor 14 6 0 8 25-44 189. Corlãþel 14 5 1 8 22-32 1610. Pristol 14 4 3 7 25-37 1511. Broºteni 14 3 1 11 27-56 1012. G. Hinova 14 3 0 11 25-40 913. Punghina* 14 1 1 12 16-56 4*S-a retras în iarnã din campionat ºi va pierdetoate meciurile din retur cu 3-0.

gazdele au evoluat îninferioritate numericãdin minutul 20, dupãeliminarea lui IonBosoancã. Dan Stãpan(‘8), Gabriel Iosu (‘13,‘18, ‘29, ‘31), DumitruCilibiu (‘55), MarinelRãdulescu (9‘0) aumarcat pentru gazde,care au beneficiat ºi de2 autogoluri aleportarului adversClaudiu Cîrciumaru, din minutele44 ºi 64. Dupã acest rezultat,

M. O.

M. O.

echipa din Crãguieºti a urcatpe locul 5.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.03. 2016pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, io zic cãdumneavoastrã dacã aveþi maºinã,nu mergeþi ca naºu Pantelicã. Nu cãnaºu ar conduce ãl mai rãu, da cânde cu naºa Reta, nu te mai þii la ei: -Aºa Pantelicã, bag-o-ntr-a patra,calc-o pe coadã, depãºeºte-l p-ãla,vez d-ãla cu camionu, cã vrea sã sesuie pe noi. Iote la aia, se cautã-npoºeta-n mijlocul bulevardului, ºi peia poate-o catã pe-acas’, ºi ia cherdevremea p-aci. Numai de astea. Cã ºi pi la Primãria Severin cãtarãprocurorii, dupe actele cu anvelopareablocurilor, cã cicã nu s-a cam fãcut cetrebuie ºi cum trebuie, cum au zis ºiinspectorii di la Curtea de Conturi.

Acuma, dupe cum zisã Tanþa luPecingine cã auzi pin centru oraºului,

cicã nea Gherghe o sã cântãreascã cum

Sucã, nea Gherghe, procurorii ºi anveloparea,retragerea lu Floricola ºi gramatica lu nea Cîrjan

stã treaba ºi o sã ia o decizie, înperioada urmãtoare. Mã nepoate, mã cetitorii meide Obiectiv, da a mai maresurprizã pentru ziariºtii prezenþila uºa primãriei nu fu forfotadinãuntru, ci apariþia celor doiºefi ai judeþului, nea Aladin ºi cunea Liviu, probabel ca sã-isusþinã moralul lu nea Costel.Numai cã nu apucarã sã o maifacã, fiindcã atunci când vãzurãcamerele de filmat ºi aparatelede fotografiat îndreptate spre ei,o deterã la întors, susþinându-se cu greu unul pe celãlalt. Mã fraþilor, da nu ºtiu cum sã face,

da numa la Mehedinþi e aºa, cã din 4în 4 ani sã reactiveazã niºte

deontologi de ocazie care, culmea

gãsesc ºi fraieri. Adicã dupã niºte ani

de hibernare se trezesc cã le ºtiu petoate ºi umplu paginile cu fel de felde amintiri despre tot felul depoliticieni, crezând cã ãsta e rolulpresei. Sã doarmã 4 ani ºi sãrecupereze tot, în câteva luni. Cã dupãaia iar or sã disparã aºa cum auapãrut, probabel pentru încã patru ani. Gata, bãieþii di la Floricola renunþãla salubrizarea Orºovei, pe motiv deneactualizare a tarifului, din 2011,plus cã ºi bugetul s-a diminuat di laan la an ºi aºa nu sã poate. Pã nu sãpoate, cã bãieþii di la Floricola nulucreazã aºa, pe degeaba, trebe ºitarifu sã creascã ºi trebe ºi bani maimulþi bãgaþi din bugetul local. nea Mãrin

Cã ºi nea Bãlu lucreazã la imagine,nu mai zâmbeºte la fel, da cicã sãocupã de minunile Mehedinþiului, sãle promoveze, sã le valorifice, dacãar fi ales ce-ºi doreºte. Dacã, pentrucã ales a mai fost, câte a fãcut ºi câtenu rãmâne sã spunã votul din iunie,cert e cã nu aduce nimic nou subsoare ºi nici cu nea Cîrjan nu sã poatelãuda, cã mnealui trebuie sã înveþemai întâi gramatica limbii române(creeazã se scrie puþin altfel decât oface candidatul) ºi apoi sã scrieproiecte, sã le înþeleagã ºi abia apoisã le explice. Cât despre punerea înpracticã, cale lungã, ce mai. Cã de pe Clisura Dunãrii sã vedefrumos judeþu’ ºi poate ºi Severinu,da ce ne facem cu satele ºi cãtuneleuitate de zeci de ani?! Cu imaginealor, cu nivelu lor de trai, cum sãfacem?! Vã mai gândiþi, poate vã vinevreo idee magicã, pãnã dupe alegeri. Da pãnã sãptãmâna viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!