"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 927

10 Mai 2018 16 pagini * 1,00 leu

Târgul de oferte educaþionale pentruelevii mehedinþeni, 9 - 11 mai 2018

În data de 3 mai 2018 urmând tradiþia din ultimiiani la Palatul Cultural “Teodor Costescu”, un loc încãrcatde culturã ºi de istorie mehedinþeanã a avut loc ceremoniacursului festiv al promoþiei 2017-2018 a Departamentuluide Ingineria ºi Managementul Sistemelor Tehnologice dinDrobeta Turnu Severin, parte a Facultãþii de Mecanicã dinCraiova. La manifestare au participat cu aceleaºi emoþiialãturi de sudenþi ºi pãrinþii acestora, rude ºi prieteni,precum ºi studenþi din anii mai mici. La finalul celor 4 ani de eforturi notabile în pregãtireapentru profesia de inginer, un numãr de 63 de studenþi ºi-au creat ºansa de a practica una dintre cele mai frumoaseprofesii aceea de inginer fiind în acelaºi timp una dintrecele mai cãutate pe piaþa muncii în Uniunea Europeanã.

Inspectoratul ªcolar Judeþean Mehedinþiorganizeazã în perioada 9-11 mai 2018 “Târgul de OferteEducaþionale” pentru anul ºcolar 2018-2019. Deschiderea evenimentului a avut loc miercuri, 9 mai,ora 12.00, la Casa Tineretului din municipiul DrobetaTurnu Severin în prezenþa domnului Prefect Nicolae CONTINUARE ÎN PAGINA 10

Drãghiea, a domnului Inspector ºcolar general delegatMarian Ionel Butuºinã, a doamnei Cranta Gheorghiþa,Vicepreºedintele FNAPIP ºi a domnului Conf. dr. ing. MihaiDemian, Prodecan al Universitãþii din Craiova, Facultateade Mecanicã.

Curs festiv - promoþia 2017-2018

pag. 2Europa crizelor

Eveniment de galãla Sala Polivalentãdin CraiovaLoredana Groza,Emilia Dorobanþu ºiDinu Iancu Sãlãjanuau urcat pe aceeaºiscenã pentru „MariaTãnase Symphonic”

pag. 4

Era mârlanilorirecuperabili

pag. 6

Parcã Iohannisar da-o la un

blat cu Dragneapag. 9

Lupanar.ro„20-18”

pag. 8

social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

În evoluþia multimilenarã apoporului român, evenimentele de la 9mai 1877 ºi 9 mai 1945, precum ºi ZiuaEuropei se înscriu ca momente glorioaseale luptei românilor pentru libertate,unitate ºi independenþã. Sãrbãtorireazilei de 9 mai este pentru poporul nostruun prilej de îndreptare a gândurilor plinede recunoºtinþã cãtre generaþiile deluptãtori ºi eroi pentru dreptate socialã,libertate, unitate ºi independenþã. Apãrarea independenþei ºi a libertãþiipatriei a reprezentat dintotdeauna ovaloare supremã pentru poporul nostru.Pentru aceasta, înaintaºii noºtri au purtatgrele bãtãlii începând din epoca veche,continuând cu epoca medie, modernãºi contemporanã, împotriva nãvãlitorilorstrãini, a regatelor ºi imperiilor vremii. În urmã cu 141 de ani, pe 9 mai 1877,Adunarea Deputaþilor a proclamatIndependenþa de stat a României,deschizând astfel drumul sprerecunoaºterea internaþionalã a dreptuluinaþiunii române de a-ºi decide singurãsoarta. Intratã în rãzboi, în primãvara lui1877, Armata românã a triumfat pe câmpulde luptã, cucerind pe rând reduteleotomane de la Plevna, Griviþa, Smârdanºi Vidin. Independenþa României a fostcâºtigatã cu jertfa a peste 10.000 de ostaºi. Moment de cotiturã în istoriapoporului român, proclamareaindependenþei, consacratã pe câmpurilede bãtãlie ºi apoi recunoscutã pe planinternaþional a deschis perspectivefavorabile dezvoltãrii în ritm susþinut asocietãþii româneºti. Cucerireaindependenþei a pregãtit condiþiilepentru reîntregirea þãrii, prin marele actistoric al Marii Uniri din anul 1918. Maibine de o jumãtate de secol mai târziu,pe 9 mai 1945, românii au trãit bucuriacapitulãrii celui de-al treilea Reich.Semnarea actului de capitularenecondiþionatã a Germaniei a avut loc

9 MAI – O zi cu triplã semnificaþiepentru istoria ºi evoluþia României

Fie cã vorbim despreIndependenþa statului român, fie cã

vorbim despre Victoria NaþiunilorUnite sau Ziua Europei, trebuie sã

le mulþumim, celor care ºi-au dat întrecut mãsura curajului lor, însã în

mod obligatoriu, trebuie sã neîndreptãm atenþia spre viitor, cãtre

cei care vor veni dupã noi.

A trecut ºi ziua de 9 mai,cu fastul ei firesc, ºi, în mod binefundamentat, unul decent ºinecesar cãci, dupã cum bine ºtimcu toþii, pe 9 mai celebrãm ZiuaEuropei, Ziua Independenþeiproclamatã în 1877 ºi VictoriaCoaliþiei Naþiunilor Unite în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial (1945). Mi s-a pãrut însã cã ZiuaEuropei a fost, an de an, mai bineconturatã în contextul mai susamintit, în sensul cã parcã s-aacordat mai multã atenþiesãrbãtoririi statutului nostrueuropean, ceea ce ni se pare, pânãla urmã, normal: Europa þine deprezent ºi de viitor, ºi ne priveºteîntr-un mod foarte direct tot ceeace þine de spaþiul european. Mulþidintre ai noºtri lucreazã ºi trãiescîn þãrile europene care au un statuteconomic puternic: Germania,Franþa, Italia, Spania etc. Pentrucei mai mulþi dintre noi Europa areo rezonanþã foarte familiarã (ºichiar una familial, în multe cazuri)déjà. Pentru noi Europa ºiapartenenþa noastrã la spaþiulcomunitar european e un prilej debucurie ºi de speranþã, ºi pe bunãdreptate. Europa e însã ºi un spaþiu alunor crize profunde, chiar dacã noinu percepem decât o micã partedin ecoul mediatic al acestora.

Europacrizelor

Analiºtii fenomenului disting,dincolo de criza economicã (2008)ale cãrei efecte déjà le ºtim, ºi ocrizã politicã ºi instituþionalã: seajunge din ce în ce mai anevoie laun consens decisional ºi înprivinþa direcþiei strategice, existãnemulþumiri reale în privinþaperformanþelor instituþiiloreuropene, existã blocaje, limitãride competenþã ºi lipsa unorpârghii de intervenþie eficiente.Existã deasemeni ºi o realã crizãde legitimitate, ºi ºtim bine reacþiileunor parlamente ºi popoare:Austria, Anglia, de exemplu, pluscreºterea popularitãþii unor partideextremiste, ce se opun proiectuluicomun european. Europa e frumoasã dar e ºi uncazan sub presiune. Nu maivorbim de criza migranþilor dinOrientul Mijlociu sau Africa deNord. Multor analiºti Europa li separe déjà “tehnicizatã în exces”, unconglomerate care se auto-reducela un corpus tern de normative ºiregulamente cãrora le lipseºte“fiorul politic” iniþial, flacãra ce adus la conturarea proiectuluiEuropei unite. Bine de noi cã,momentan cel puþin, suntem destulde departe de aceste tensiuni ºi cãîncã ne putem bucura de Europaunitã, de frumuseþea acestuiproiect care pentru noi, românii, aînsemnat ºi înseamnã un statut dedemnitate, absolut meritat, aînsemnat ºi înseamnã deschidereºi speranþã, ºansa de a munci, dea studia sau cãlãtori, dupã deceniiîntregi de închidere ºi obtuzitate. Sperãm ca Europa, aºa cum eea acum, sã “þinã”, sã rezistetuturor provocãrilor ºi crizelor.

la cartierul general sovietic din Berlin.Astfel a luat sfârºit cel de-al II-lea RãzboiMondial pe continentul european. Marea victorie asupra fascismului dinmai 1945, a gãsit armata românã înprima linie, alãturi de celelalte forþe alecoaliþiei antihitleriste. Prin mobilizareaîntregului sãu potenþial material ºi uman,prin jertfele date pe câmpurile de luptã,poporul român ºi-a înscris numele la locde cinste, în cronica rãzboiului, eladucându-ºi o contribuþie de preþ lasalvarea civilizaþiei umane, gravameninþate de puterea nazistã. Omagierea ostaºilor care ºi-au datviaþa pentru înfrângerea fascismului,trezeºte cele mai alese sentimente înrândurile oºtirii ºi a populaþiei civile, careiartã, dar nu uitã jertfele bunicilor ºipãrinþilor noºtri pentru apãrareapãmântului strãmoºesc. Dupã încheierea celui de al doilearãzboi mondial o seamã de personalitãþiale vieþii politice europene au fostpreocupate de crearea unor instituþiipentru apãrarea pãcii ºi prevenirea unornoi rãzboaie. În anul 1950, din iniþiativalui Jean Monett ºi a lui Robert Schuman,ministrul afacerilor externe al Franþei, s-au pus bazele colaborãrii cu cancelarulGermaniei, în spiritul înþelegerii ºi albunei colaborãri între Franþa ºi Germaniaºi cu celelalte popoare europene. România a aderat la principiile UniuniiEuropene în anul 1995, iar la 25 aprilie2005 statele membre i-au confirmatadeziunea, fiind primitã, împreunã cuBulgaria, în ianuarie 2007, în UniuneaEuropeanã, numãrul statelor UniuniiEuropene crescând astfel la 27.

LA MULÞI ANI, ROMÂNIA!LA MULÞI ANI, EUROPA!

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi,

Prof. Alina Teiº

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 3

Deputata PSD de Mehedinþi,Alina Teiº, a participat la sfârºitulsãptãmânii trecute pentru prima oarãîn calitate de parlamentar al judeþuluila “Sãrbãtoarea Liliacului” de laPonoarele, judeþul Mehedinþi, uneveniment de tradiþie ºi care sebucurã de o prezenþã tot mai mare. Cu acest prilej, ea a declarat cã,în calitate de deputat de Mehedinþi,doreºte sã se implice pentru apromova aceastã zonã de nord ajudeþului Mehedinþi, astfel încâtpotenþialul turistic de carebeneficiazã sã fie valorificat. “Anul acesta a fost primul an în caream participat în calitate de deputat deMehedinþi la „Sãrbãtoarea Liliacului”de la Ponoarele, un eveniment

Alina Teiº, deputat PSD de Mehedinþi:

“Mã voi implica pentru a promova zona de nord a judeþului Mehedinþi”devenit deja de tradiþie în judeþulMehedinþi. Este un loc binecuvântatde Dumnezeu, un þinut încãrcat delegendã ºi de o frumuseþe irealã. M-a impresionat numãrul foarte mare departicipanþi, organizareaevenimentului cultural, frumuseþealocului ºi a oamenilor din aceastãzonã de nord a judeþului, carepãstreazã nealterate tradiþiilepopulare. Am avut posibilitatea sãdiscut atât cu primarul comuneiPonoarele, Iulian Cerbu, cât ºi cufoarte mulþi cetãþeni. I-am asigurat petoþi cã, în calitatea mea de parlamentarde Mehedinþi, mã voi implica pentrua promova aceastã zonã de unpitoresc aparte, astfel încât sã sedezvolte în primul rând din punct de

vedere turistic, pentru cã are un imenspotenþial turistic, care poate fivalorificat în interesul comunitãþii ºial locuitorilor ei. Totodatã, i-amasigurat cã voi reveni ori de câte ori Mircea Popescu

Cu prilejul Zilei Europei,Muzeul Regiunii Porþilor de Fierpropune un discurs expoziþionaldespre oamenii preistorici de laSchela Cladovei, “fondatorii” celeimai vechi aºezãri stabile din Europa.Acest moment expoziþional esterealizat în cadrul proiectului cultural“Selfie cu omul preistoric de laSchela Cladovei”, implementat deMuzeul Regiunii Porþilor de Fier înparteneriat cu Primãria DrobetaTurnu Severin ºi ªcoala GimnazialãNr. 5 de la Schela Cladovei, proiectco-finanþat de AdministraþiaFondului Cultural Naþional. Situl arheologic, ce relevã cultura

Biroul de presã

Schela Cladovei - cea mai veche aºezare stabilã din Europa (vechime circa 9000 de ani)

mezoliticã de la Schela Cladovei,deºi este de importanþã naþionalãºi europeanã, gãsind o similitudinepe malul sârbesc de la LepenskiVir, nu este cunoscut la nivel localdecât de arheologi. Pentru informarea incipientã acomunitãþii locale ºi a turiºtilor, caretranziteazã aceastã zonã, cu privire lanotorietatea culturii Schela Cladovei ºia comunitãþii mezolitice de la SchelaCladovei (Homo sapiens sapiensSchela Cladovei), precum ºi pentru acrea premisele unui itinerariu turisticcultural în aceastã zonã a situluiarheologic, a fost pregãtitã o campaniede „redescoperire” a omului preistoric

voi putea în aceastã comunã, pentrua sta de vorbã cu ei, sã aflu problemecu care se confruntã ºi sã-i ajut atâtcât îmi stã în putinþã”, a declaratAlina Teiº.

de la Schela Cladovei, ce constã înrealizarea unui pachet integrat demateriale de promovare necon-venþionalã, alternativã faþã de metodeleclasice, uzitate în mod curent. Expoziþia de la Pavilionul

Multifuncþional al Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier sugereazã câtevaaspecte din viaþa mezoliticã de laSchela Cladovei ºi anume, oameniipreistorici de la Schela Cladovei(mãºti personalizate, vestimentaþie),unelte ºi arme preistorice. Replicileexpuse au avut ca sursã bunurileculturale din patrimoniul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier. Expoziþia este o invitaþie în“atmosfera” preistoricã de la SchelaCladovei. Vizitaþi pagina facebook “Selfie cuomul preistoric de la SchelaCladovei”, care poate gãzduifotografiile celor care doresc sã-ºifacã selfie cu reprezentanþii celei maivechi aºezãri stabile din Europa(vechime circa 9000 de ani), trimiþândfotografiile selfie pe adresa:omulpreistoricschelacladovei@yahoo.com.

Viceprimarul Daniel Cîrjan, alãturi de consilieriiliberali locali, a depus un proiect de hotãrâre privind dareaunui acord de principiu referitor la preluarea BazinuluiOlimpic Acoperit ºi a terenului aferent de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prinCompania Naþionalã de Investiþii-CNI în domeniul publical unitãþii administrativ-teritoriale ºi administrareaConsiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severinpentru reabilitare în vederea introducerii în circuitul public  „Bazinul Olimpic, emblemã a municipiului nostru, esteîn ruinã. Contrar tuturor promisiunilor fãcute de PSD, laacest moment nu existã finanþare pentru acest obiectiv.Alãturi de consilierii locali liberali, am depus un proiect

Consilierii liberali au depus un proiect referitor lapreluarea Bazinului Olimpic

de preluare a Bazinului Olimpic de Înot de la CompaniaNaþionalã de Investiþii aflatã în subordinea Guvernului ºitrecerea în administrarea Consiliului Local Drobeta TurnuSeverin în vederea reabilitãrii fie din fonduri europene,fie din buget local”, a declarat viceprimarul Daniel Cîrjan,preºedintele PNL Drobeta-Turnu Severin.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 3

Deputata PSD de Mehedinþi,Alina Teiº, a participat la sfârºitulsãptãmânii trecute pentru prima oarãîn calitate de parlamentar al judeþuluila “Sãrbãtoarea Liliacului” de laPonoarele, judeþul Mehedinþi, uneveniment de tradiþie ºi care sebucurã de o prezenþã tot mai mare. Cu acest prilej, ea a declarat cã,în calitate de deputat de Mehedinþi,doreºte sã se implice pentru apromova aceastã zonã de nord ajudeþului Mehedinþi, astfel încâtpotenþialul turistic de carebeneficiazã sã fie valorificat. “Anul acesta a fost primul an în caream participat în calitate de deputat deMehedinþi la „Sãrbãtoarea Liliacului”de la Ponoarele, un eveniment

Alina Teiº, deputat PSD de Mehedinþi:

“Mã voi implica pentru a promova zona de nord a judeþului Mehedinþi”devenit deja de tradiþie în judeþulMehedinþi. Este un loc binecuvântatde Dumnezeu, un þinut încãrcat delegendã ºi de o frumuseþe irealã. M-a impresionat numãrul foarte mare departicipanþi, organizareaevenimentului cultural, frumuseþealocului ºi a oamenilor din aceastãzonã de nord a judeþului, carepãstreazã nealterate tradiþiilepopulare. Am avut posibilitatea sãdiscut atât cu primarul comuneiPonoarele, Iulian Cerbu, cât ºi cufoarte mulþi cetãþeni. I-am asigurat petoþi cã, în calitatea mea de parlamentarde Mehedinþi, mã voi implica pentrua promova aceastã zonã de unpitoresc aparte, astfel încât sã sedezvolte în primul rând din punct de

vedere turistic, pentru cã are un imenspotenþial turistic, care poate fivalorificat în interesul comunitãþii ºial locuitorilor ei. Totodatã, i-amasigurat cã voi reveni ori de câte ori Mircea Popescu

Cu prilejul Zilei Europei,Muzeul Regiunii Porþilor de Fierpropune un discurs expoziþionaldespre oamenii preistorici de laSchela Cladovei, “fondatorii” celeimai vechi aºezãri stabile din Europa.Acest moment expoziþional esterealizat în cadrul proiectului cultural“Selfie cu omul preistoric de laSchela Cladovei”, implementat deMuzeul Regiunii Porþilor de Fier înparteneriat cu Primãria DrobetaTurnu Severin ºi ªcoala GimnazialãNr. 5 de la Schela Cladovei, proiectco-finanþat de AdministraþiaFondului Cultural Naþional. Situl arheologic, ce relevã cultura

Biroul de presã

Schela Cladovei - cea mai veche aºezare stabilã din Europa (vechime circa 9000 de ani)

mezoliticã de la Schela Cladovei,deºi este de importanþã naþionalãºi europeanã, gãsind o similitudinepe malul sârbesc de la LepenskiVir, nu este cunoscut la nivel localdecât de arheologi. Pentru informarea incipientã acomunitãþii locale ºi a turiºtilor, caretranziteazã aceastã zonã, cu privire lanotorietatea culturii Schela Cladovei ºia comunitãþii mezolitice de la SchelaCladovei (Homo sapiens sapiensSchela Cladovei), precum ºi pentru acrea premisele unui itinerariu turisticcultural în aceastã zonã a situluiarheologic, a fost pregãtitã o campaniede „redescoperire” a omului preistoric

voi putea în aceastã comunã, pentrua sta de vorbã cu ei, sã aflu problemecu care se confruntã ºi sã-i ajut atâtcât îmi stã în putinþã”, a declaratAlina Teiº.

de la Schela Cladovei, ce constã înrealizarea unui pachet integrat demateriale de promovare necon-venþionalã, alternativã faþã de metodeleclasice, uzitate în mod curent. Expoziþia de la Pavilionul

Multifuncþional al Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier sugereazã câtevaaspecte din viaþa mezoliticã de laSchela Cladovei ºi anume, oameniipreistorici de la Schela Cladovei(mãºti personalizate, vestimentaþie),unelte ºi arme preistorice. Replicileexpuse au avut ca sursã bunurileculturale din patrimoniul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier. Expoziþia este o invitaþie în“atmosfera” preistoricã de la SchelaCladovei. Vizitaþi pagina facebook “Selfie cuomul preistoric de la SchelaCladovei”, care poate gãzduifotografiile celor care doresc sã-ºifacã selfie cu reprezentanþii celei maivechi aºezãri stabile din Europa(vechime circa 9000 de ani), trimiþândfotografiile selfie pe adresa:omulpreistoricschelacladovei@yahoo.com.

Viceprimarul Daniel Cîrjan, alãturi de consilieriiliberali locali, a depus un proiect de hotãrâre privind dareaunui acord de principiu referitor la preluarea BazinuluiOlimpic Acoperit ºi a terenului aferent de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prinCompania Naþionalã de Investiþii-CNI în domeniul publical unitãþii administrativ-teritoriale ºi administrareaConsiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severinpentru reabilitare în vederea introducerii în circuitul public  „Bazinul Olimpic, emblemã a municipiului nostru, esteîn ruinã. Contrar tuturor promisiunilor fãcute de PSD, laacest moment nu existã finanþare pentru acest obiectiv.Alãturi de consilierii locali liberali, am depus un proiect

Consilierii liberali au depus un proiect referitor lapreluarea Bazinului Olimpic

de preluare a Bazinului Olimpic de Înot de la CompaniaNaþionalã de Investiþii aflatã în subordinea Guvernului ºitrecerea în administrarea Consiliului Local Drobeta TurnuSeverin în vederea reabilitãrii fie din fonduri europene,fie din buget local”, a declarat viceprimarul Daniel Cîrjan,preºedintele PNL Drobeta-Turnu Severin.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 4

În Episcopia Severinului ºi Strehaieise desfãºoarã în perioada 7-9 mai2018 Simpozionul Internaþional„Mehedinþi - Istorie, Culturã ºiSpiritualitate”. Ajunsã la cea de-a XI-aediþie, manifestarea cultural-ºtiinþificãeste organizatã la Drobeta TurnuSeverin cu binecuvântareaÎnaltpreasfinþitului Acad. Dr. Irineu,Mitropolitul Olteniei, ºi coordonatã dePreasfinþitul Conf. Univ. Dr. NicodimNicolãescu, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, în calitate de cadru didactic

Simpozionul Internaþional „Mehedinþi - Istorie, Culturã ºi Spiritualitate”la Facultatea deTeologie Ortodoxã dinCraiova. În Cetatea Severinuluise întâlnesc cu acestprilej, 64 de conferenþiari,ierarhi ai BisericiiOrtodoxe Române ºicadre didactice dinînvãþãmântul universitarºi vor fi susþinute diversecomunicãri de istorie ºispiritualitate de înaltãþinutã academicã. Simpozionul esteprilejuit de declararea anului 2018 ca“Anul Omagial al unitãþii de credinþãºi de neam ºi Anul comemorativ alFãuritorilor Marii Uniri din 1918”. S-a pus bun început prin sãvârºireaSfintei Liturghii la CatedralaEpiscopalã din Drobeta TurnuSeverin în ziua de luni 7 mai. Deschiderea oficialã a simpozionuluiinternaþional a avut loc la CentrulCultural “Sfântul Ioan Gurã de Aur”

din Turnu Severin, tot în ziua de 7mai începând cu orele 09.00. Cuvântul de întâmpinare a fostsusþinut de Preasfinþitul Nicodim, iarapoi, pe parcursul a 3 zile ºi 6 sesiunide lucru, sunt susþinute lucrãrileinvitaþilor. Dintre acestea amintim: Prof. Univ. Dr. Radu ªtefanVERGATTI, membru titular alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã dinRomânia; Dr. Cristina VERGATTI,Avocat în Baroul Bucureºti:Rãdãcinile revoluþiilor ruse. Bisericaºi formarea României Mari Pr. Prof. Univ. Dr. Emil CORNIESCU,Universitatea din Bucureºti,Facultatea de Teologie Ortodoxã„Justinian Patriarhul”: Unitatea decredinþã ºi de neam în pãrþile Olteniei– Judeþul MehedinþiPr. Prof. Univ. Dr. Constantin RUS,

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,Facultatea de Teologie Ortodoxã„Ilarion V. Felea”: Puterea de a legaºi dezlega dupã Didascalie Pr. Conf. Univ. Dr. Remus ONIªOR,Universitatea „1 Decembrie 1918” dinAlba Iulia, Facultatea de TeologieOrtodoxã: Unitate de credinþã laSfântul Simion ªtefan Pr. Conf. Univ. Dr. Habil JanNICOLAE, Universitatea „1Decembrie 1918” din Alba Iulia,Facultatea de Teologie Ortodoxã:Pelerinaj la marele praznic naþional:Pãrintele Gavril Iovan, tatãl mareluiduhovnic Ioan Iovan, prezent la 1decembrie 1918 la Alba Iulia. Prelegerile susþinute în cadrulsimpozionului vor fi publicate într-un volum omagial. Pr. Marian Alin Giginã

Eveniment de galã la Sala Polivalentã din CraiovaLoredana Groza, Emilia Dorobanþu ºi

Dinu Iancu Sãlãjanu au urcat pe aceeaºiscenã pentru „Maria Tãnase Symphonic”

Spectacol de excepþie în Bãnie, unde peste 3.000 de persoane auaplaudat la scenã deschisã artiºtii care au urcat pe scena concertului– eveniment „Maria Tãnase Symphonic”. Continuare în pag. 9

educaþieOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 5

‘Tu ce-ai fãcut astãzi?’’ estetitlul noii cãrþi, scrise de OvidiuScridon. Acesta a reuºit sã rãscoleascãsentimentele publicului numeros, cares-a adunat astãzi, la Biblioteca I.G.Bibicescu, Mehedinþi. Zeci de elevide la Colegiul Naþional EconomicTheodor Costescu, ColegiulNaþional Traian, studenþi aiUniversitãþii din Craiova precum ºiiubitori de poezie ai oraºului nostru,au participat la o lansare, pe cât deatipicã, pe atât de ineditã. Ovidiu Scridon s-a nãscut pe 6octombrie 1970, în oraºul Tîrnãveni dinjudeþul Mureº, fiind fascinat de mic demanifestãrile Cenaclului Flacãra, motivpentru care este atras de chitarã încã dinvremea în care învaþã sã scrie ºi sã citeascã. „Dupã absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-ounitate de paraºutiºti prezentã înprimele linii ale evenimentelor din 1989,din capitalã. În 1993 devine student alAcademiei de Studii Economice dinBucureºti, loc în care de-altfeldebuteazã în cadrul manifestãrilor

Tu ce-ai fãcut astãzi?

Palatul Culturii „Teodor Costescu” vine în întâmpinarea copiilortalentaþi cu un curs dedicat lor. Într-o atmosferã relaxatã ºi veselã, copiilor lesunt stimulate imaginaþia ºi creativitatea. Este vorba de 10 elevi ai claseipregãtitoare B (învãþãtoarea Roxana Niþiºor) de la ºcoala „Alice Voinescu”din Drobeta-Turnu Severin. “Încercãm sã punem bazele unui curs de teatru pentru cã noi credem foartemult cã de aici începe teatrul ºi respectul pentru teatru, de la vârsta de 6 ani.În momentele acestea trebuie sã înveþe cã sala de teatru trebuie respectatã, cãcel care este pe scenã trebuie respectat ºi cel mai probabil cursul se vaconcretiza cu un spectacol de teatru”, spune Manuela Vasilescu, subîndrumarea cãreia va avea loc acest curs. Specialiºtii spun cã prin acestecursuri de teatru copii învaþã, printre altele, cum sã îºi stãpâneascã emoþiile,cum sã le canalizeze într-un mod pozitiv ºi cum sã îºi construiascãreacþii adecvate la diverse situaþii.

Cursuri de teatru pentru copii laPalatul Culturii „Teodor Costescu”

Biroul de presã

cultural artistice studenþeºti; festivaluri,cenacluri, baluri, tabere, etc. În 1996una din piesele lui este declaratãoficial Imnul studenþilor dinRomânia. În toþi aceºti ani scrieversuri, compune muzicã ºi pentruo scurtã perioadã de timp estemembru al Cenaclului Totuºi Iubirea. În 1996 face primele înregistrãriîn studioul B‘iniºor al lui ValeriuSterian ºi editeazã albumul “Într-o zi…”, album ce se bucurã de-un succes neaºteptat. În perioada 1994-1998 este extremde activ, fiind prezent atât în majoritateaspectacolelor studenþeºti din capitalãºi din celelalte centre universitare câtºi în majoritatea concursurilor ºi afestivalurilor de folk. Dupã absolvireafacultãþii devine coordonatorul deantenã al postului Radio Total, momentîn care prioritãþile urmeazã o altã cale,mai puþin cea a muzicii folk. Dupã cinci ani petrecuþi în RadioTotal, urmeazã alþii aproape trei îngrupul MediaPro iar între noiembrie2006 ºi iunie 2011 a fost

Coordonatorul Traffic-uluide publicitate al grupuluide presã Realitatea-Caþavencu. Este absolvental unui master deComunicare ºi RelaþiiPublice în cadrul ªcoliiNaþionale de StudiiPolitice ºi Administrative“David Ogilvy” dinBucureºti ºi al unuimaster de Management încadrul Universitãþii PennState din State Colege,Pennsylvania, USA. Mulþumitã internetului, apromovãrii pieselor sale încadrul grupurilor montaneºi-n diverse alte medii, anii1993-1998, de vârf, dinpunct de vedere componisticºi concertistic, au fost de faptani de investiþii.Chiar cu oabsenþã considerabilã,Ovidiu Scridon este unnume cunoscut printreiubitorii muzicii folk ºinu numai. În 2012 îi apare laEditura Tritonic volumul de versuri“PORTRETUL UNUI GÂND”,reeditat în 2015 la AlexandriaPublishing House ºi îi este în curs

Tu ce-ai fãcut astãzi?Paºii te-au purtat prin locuri însorite?Ai vãzut lumina?... ai simþit-o?Ai lãsat îmbrãþiºarea Soarelui sã te cuprindã?Ai privit oamenii-n ochi cu seninãtate?Ai lãsat adevãrul sã evadezeDin încleºtarea gândurilor tale?Ai simþit bucuria clipei, firescul emoþiilor,Naivitatea copilului care-ai fost?Ai dãruit dragoste, iubire?Ai trecut mai departe cu capul sus,De încruntãrile ºi rãutãþile semenilor supãraþi?Ai salvat lumea cu un zâmbet?Te-ndrepþi spre dormitor cu pace-n suflet?

Ori ai alergat prin tunetul întunecat al ploii,Te-ai speriat de fulgerele orbitoare,Ai simþit pânã la piele stropii reci,Te-ai folosit de bunãtatea oamenilorCa de-un paratrãsnetªi ai basculat cu invidie peste aceºtiaToate nemulþumirile, frustrãrile ºi neîmplinirile tale,Ca ºi cum drumul tãu a fost ales de ei?Tocmai de aceea i-ai mai pãcãlit c-o tristeþe,Aºteptând sã mai treacã o zi,O zi dintre acelea despre careNu vrei sã-þi mai aminteºti niciodatã.… Tu ce-ai fãcut astãzi?

de apariþie cartea de aventurã ºicãlãtorie <Cum am descoperitAmerica>”, au arãtat organizatoriievenimentului. Biroul de presã

educaþieOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 5

‘Tu ce-ai fãcut astãzi?’’ estetitlul noii cãrþi, scrise de OvidiuScridon. Acesta a reuºit sã rãscoleascãsentimentele publicului numeros, cares-a adunat astãzi, la Biblioteca I.G.Bibicescu, Mehedinþi. Zeci de elevide la Colegiul Naþional EconomicTheodor Costescu, ColegiulNaþional Traian, studenþi aiUniversitãþii din Craiova precum ºiiubitori de poezie ai oraºului nostru,au participat la o lansare, pe cât deatipicã, pe atât de ineditã. Ovidiu Scridon s-a nãscut pe 6octombrie 1970, în oraºul Tîrnãveni dinjudeþul Mureº, fiind fascinat de mic demanifestãrile Cenaclului Flacãra, motivpentru care este atras de chitarã încã dinvremea în care învaþã sã scrie ºi sã citeascã. „Dupã absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-ounitate de paraºutiºti prezentã înprimele linii ale evenimentelor din 1989,din capitalã. În 1993 devine student alAcademiei de Studii Economice dinBucureºti, loc în care de-altfeldebuteazã în cadrul manifestãrilor

Tu ce-ai fãcut astãzi?

Palatul Culturii „Teodor Costescu” vine în întâmpinarea copiilortalentaþi cu un curs dedicat lor. Într-o atmosferã relaxatã ºi veselã, copiilor lesunt stimulate imaginaþia ºi creativitatea. Este vorba de 10 elevi ai claseipregãtitoare B (învãþãtoarea Roxana Niþiºor) de la ºcoala „Alice Voinescu”din Drobeta-Turnu Severin. “Încercãm sã punem bazele unui curs de teatru pentru cã noi credem foartemult cã de aici începe teatrul ºi respectul pentru teatru, de la vârsta de 6 ani.În momentele acestea trebuie sã înveþe cã sala de teatru trebuie respectatã, cãcel care este pe scenã trebuie respectat ºi cel mai probabil cursul se vaconcretiza cu un spectacol de teatru”, spune Manuela Vasilescu, subîndrumarea cãreia va avea loc acest curs. Specialiºtii spun cã prin acestecursuri de teatru copii învaþã, printre altele, cum sã îºi stãpâneascã emoþiile,cum sã le canalizeze într-un mod pozitiv ºi cum sã îºi construiascãreacþii adecvate la diverse situaþii.

Cursuri de teatru pentru copii laPalatul Culturii „Teodor Costescu”

Biroul de presã

cultural artistice studenþeºti; festivaluri,cenacluri, baluri, tabere, etc. În 1996una din piesele lui este declaratãoficial Imnul studenþilor dinRomânia. În toþi aceºti ani scrieversuri, compune muzicã ºi pentruo scurtã perioadã de timp estemembru al Cenaclului Totuºi Iubirea. În 1996 face primele înregistrãriîn studioul B‘iniºor al lui ValeriuSterian ºi editeazã albumul “Într-o zi…”, album ce se bucurã de-un succes neaºteptat. În perioada 1994-1998 este extremde activ, fiind prezent atât în majoritateaspectacolelor studenþeºti din capitalãºi din celelalte centre universitare câtºi în majoritatea concursurilor ºi afestivalurilor de folk. Dupã absolvireafacultãþii devine coordonatorul deantenã al postului Radio Total, momentîn care prioritãþile urmeazã o altã cale,mai puþin cea a muzicii folk. Dupã cinci ani petrecuþi în RadioTotal, urmeazã alþii aproape trei îngrupul MediaPro iar între noiembrie2006 ºi iunie 2011 a fost

Coordonatorul Traffic-uluide publicitate al grupuluide presã Realitatea-Caþavencu. Este absolvental unui master deComunicare ºi RelaþiiPublice în cadrul ªcoliiNaþionale de StudiiPolitice ºi Administrative“David Ogilvy” dinBucureºti ºi al unuimaster de Management încadrul Universitãþii PennState din State Colege,Pennsylvania, USA. Mulþumitã internetului, apromovãrii pieselor sale încadrul grupurilor montaneºi-n diverse alte medii, anii1993-1998, de vârf, dinpunct de vedere componisticºi concertistic, au fost de faptani de investiþii.Chiar cu oabsenþã considerabilã,Ovidiu Scridon este unnume cunoscut printreiubitorii muzicii folk ºinu numai. În 2012 îi apare laEditura Tritonic volumul de versuri“PORTRETUL UNUI GÂND”,reeditat în 2015 la AlexandriaPublishing House ºi îi este în curs

Tu ce-ai fãcut astãzi?Paºii te-au purtat prin locuri însorite?Ai vãzut lumina?... ai simþit-o?Ai lãsat îmbrãþiºarea Soarelui sã te cuprindã?Ai privit oamenii-n ochi cu seninãtate?Ai lãsat adevãrul sã evadezeDin încleºtarea gândurilor tale?Ai simþit bucuria clipei, firescul emoþiilor,Naivitatea copilului care-ai fost?Ai dãruit dragoste, iubire?Ai trecut mai departe cu capul sus,De încruntãrile ºi rãutãþile semenilor supãraþi?Ai salvat lumea cu un zâmbet?Te-ndrepþi spre dormitor cu pace-n suflet?

Ori ai alergat prin tunetul întunecat al ploii,Te-ai speriat de fulgerele orbitoare,Ai simþit pânã la piele stropii reci,Te-ai folosit de bunãtatea oamenilorCa de-un paratrãsnetªi ai basculat cu invidie peste aceºtiaToate nemulþumirile, frustrãrile ºi neîmplinirile tale,Ca ºi cum drumul tãu a fost ales de ei?Tocmai de aceea i-ai mai pãcãlit c-o tristeþe,Aºteptând sã mai treacã o zi,O zi dintre acelea despre careNu vrei sã-þi mai aminteºti niciodatã.… Tu ce-ai fãcut astãzi?

de apariþie cartea de aventurã ºicãlãtorie <Cum am descoperitAmerica>”, au arãtat organizatoriievenimentului. Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Noi ca noi, ca simplicetãþeni ce ne aflãm, supuºipermanent tentaþiilor sau dorinþelorobscure, dar ditamai exponenþii claseipolitice sã rãmânã, ºi dupã atâtea zile,în paradigma ºi în logica mini/maxivacanþelor? Parcã nu prea e înordinea firii, câtã vreme noi negândim cã de la ei trebuie sã luãm,vorba aceea, luminã!. Sã luãm, depildã, episodul cu pariorul LiviuDragnea, naveta cu bere ºi grãtarulcu mici din ªoseaua Kisseleff. Aºaceva? Tu, ºef de partid, care mai ai,pe drept sau pe nedrept, destuleprobleme de imagine, sã te pretezi lachefuri campestre cu mici ºi bere,doar ca sã te dai populãros, în ceamai de lux zonã a Bucureºtilor, esteexcesiv, baºca lipsit de gust. Cã s-au strâns destui social-democraþi sãse nutreascã, la botul calului, cumititei de Teleorman ºi bere deGalaþi, dacã am înþeles bine, nu preane mirã. Dupã cum nu ne mirã nicifaptul cã, pe lângã porþile ºigardul sediului din ªoseauaKisseleff, s-au strâns câtevaplutoane de urãtori de... bine laadresa lui nea Livache. Asta e,când þi-o cauþi cu lumânarea,pânã la urmã þi-o gãseºti. * Preºedintele american, DonaldTrump, a denunþat acordul nuclearcu Iranul. O decizie, zice toatãlumea cunoscãtoare, istoricã, odecizie ce va avea numeroaseefecte, chiar pe termen scurt, înplan economic ºi politic, din careciudatul locatar de la Cotroceaua Movpare sã nu înþeleagã nimic, preferând

Era mârlanilor irecuperabilisã cul t ive , pe mai departe,rãzboiul româno-român, maiexact rãzboiul lui personal cuPSD ºi cu guvernul actual. * Un rãzboi care tinde sã capeteaccente groteºti, dacã nu de-adreptul discriminatorii, inumane.Pentru cã, urmând exemplul luiWerner Klaus care, practic, îi înjurãca la uºa cortului pe cei aflaþi laguvernare ºi pe ºeful lor suprem,Liviu Dragnea, niºte aºa-zisºiactiviºti de la organizaþia tineretuluiliberal, conduºi de o tutulinã, al cãreinume nu ºtiu dacã l-am reþinut bine(Mareº sau cam aºa ceva!), s-autrezit cã au ceva probleme cugeneraþia „decreþeilor” (cetãþeniinãscuþi în anii imediat urmãtoridecretului cu pricina, promulgat deNicolae Ceauºescu, în 1966, spre aîncuraja natalitatea ºi a protejafemeile gravide de efecteleavorturilor clandestine), generaþiecare s-a trezit, dintr-o datã cu

anatema de cetãþeni de categorieinferioarã, care ar constitui un fel depiatrã de moarã în calea mersului

spre progres al societãþii româneºti!La fel ca ºi pensionarii, cãrora, încazul în care nu vor fi supuºi unuiprogram de..., dispariþie pe calenaturalã, ar trebui mãcar sã li seinterzicã o serie de drepturifundamentale, cum ar fi, deexemplu, dreptul de a vota. Zi-leliberalii lu’ Peºte ºi trage apa! Dacãei se considerã port-drapeluldemocraþiei ºi al libertãþilor de oricefel în þara asta, ne-am lãmurit! Cât îlpriveºte pe liderul lor, al liberalilor,Ludovic Orban, rãmâne cum amstabilit: omul nu ºtie decât sã-i zicãdin balalaicã sau sã facã exhibiþii pela tot soiul de manifestãri. Altminteri,el intrã vârtos în categoria mârlanilorirecuperabili, lipsiþi de... manerã,imposibil de tratat. M-am convins,ca sã zic aºa, pe propria piele deacest lucru. Chiar nu e relevant sãvã spun acum în ce împrejurãrianume. Dar dacã mã forþaþi... * La 9 mai, dincolo de tot felul deaniversãri cu caracter politico-istoric– sigur, deosebit de importante într-o anumitã ordine a prioritãþilor

spiritului nostru – s-a nãscut, în1895, marele poet, filosof,estetician, eseist, romancier ºidramaturg român LUCIAN BLAGA.Poate cã ar fi bine sã fim mai atenþica nimeni sã nu striveascã, dinneatenþie, neºtiinþã sau reavoinþã,“corola de minuni” pe care ne-alãsat-o acest genial ºi profundnefericit OM... Mãcar atât, dacã sprea-i cultiva memoria cât mai inspiratcu putinþã nu este posibil. * Vorbeam de aniversãrile cucaracter politico- istoric marcate pe 9mai? Una dintre ele este Ziua Europei,prilej cu care nenea Werner s-a hotãrâtsã dea o recepþie la Cotroceaua Mov,la care - deh, ca orice echidistant ºipreºedinte al tuturor românilor ce seaflã! – i-a invitat ºi pe liderii celor douãpartide aflate la Putere, deci în opoziþiecu dumnealui, Liviu Dragnea ºi CãlinPopescu Tãriceanu. Primul a zis cãmerge la recepþie, cel de-al doilea,simþind cã maestrul K.W.I. l-a invitatdoar ca sã-i arate indecentul ºiextralatul popou, a declinat invitaþia.Cum o fi mai bine, stimaþi compatrioþi?!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Noi ca noi, ca simplicetãþeni ce ne aflãm, supuºipermanent tentaþiilor sau dorinþelorobscure, dar ditamai exponenþii claseipolitice sã rãmânã, ºi dupã atâtea zile,în paradigma ºi în logica mini/maxivacanþelor? Parcã nu prea e înordinea firii, câtã vreme noi negândim cã de la ei trebuie sã luãm,vorba aceea, luminã!. Sã luãm, depildã, episodul cu pariorul LiviuDragnea, naveta cu bere ºi grãtarulcu mici din ªoseaua Kisseleff. Aºaceva? Tu, ºef de partid, care mai ai,pe drept sau pe nedrept, destuleprobleme de imagine, sã te pretezi lachefuri campestre cu mici ºi bere,doar ca sã te dai populãros, în ceamai de lux zonã a Bucureºtilor, esteexcesiv, baºca lipsit de gust. Cã s-au strâns destui social-democraþi sãse nutreascã, la botul calului, cumititei de Teleorman ºi bere deGalaþi, dacã am înþeles bine, nu preane mirã. Dupã cum nu ne mirã nicifaptul cã, pe lângã porþile ºigardul sediului din ªoseauaKisseleff, s-au strâns câtevaplutoane de urãtori de... bine laadresa lui nea Livache. Asta e,când þi-o cauþi cu lumânarea,pânã la urmã þi-o gãseºti. * Preºedintele american, DonaldTrump, a denunþat acordul nuclearcu Iranul. O decizie, zice toatãlumea cunoscãtoare, istoricã, odecizie ce va avea numeroaseefecte, chiar pe termen scurt, înplan economic ºi politic, din careciudatul locatar de la Cotroceaua Movpare sã nu înþeleagã nimic, preferând

Era mârlanilor irecuperabilisã cul t ive , pe mai departe,rãzboiul româno-român, maiexact rãzboiul lui personal cuPSD ºi cu guvernul actual. * Un rãzboi care tinde sã capeteaccente groteºti, dacã nu de-adreptul discriminatorii, inumane.Pentru cã, urmând exemplul luiWerner Klaus care, practic, îi înjurãca la uºa cortului pe cei aflaþi laguvernare ºi pe ºeful lor suprem,Liviu Dragnea, niºte aºa-zisºiactiviºti de la organizaþia tineretuluiliberal, conduºi de o tutulinã, al cãreinume nu ºtiu dacã l-am reþinut bine(Mareº sau cam aºa ceva!), s-autrezit cã au ceva probleme cugeneraþia „decreþeilor” (cetãþeniinãscuþi în anii imediat urmãtoridecretului cu pricina, promulgat deNicolae Ceauºescu, în 1966, spre aîncuraja natalitatea ºi a protejafemeile gravide de efecteleavorturilor clandestine), generaþiecare s-a trezit, dintr-o datã cu

anatema de cetãþeni de categorieinferioarã, care ar constitui un fel depiatrã de moarã în calea mersului

spre progres al societãþii româneºti!La fel ca ºi pensionarii, cãrora, încazul în care nu vor fi supuºi unuiprogram de..., dispariþie pe calenaturalã, ar trebui mãcar sã li seinterzicã o serie de drepturifundamentale, cum ar fi, deexemplu, dreptul de a vota. Zi-leliberalii lu’ Peºte ºi trage apa! Dacãei se considerã port-drapeluldemocraþiei ºi al libertãþilor de oricefel în þara asta, ne-am lãmurit! Cât îlpriveºte pe liderul lor, al liberalilor,Ludovic Orban, rãmâne cum amstabilit: omul nu ºtie decât sã-i zicãdin balalaicã sau sã facã exhibiþii pela tot soiul de manifestãri. Altminteri,el intrã vârtos în categoria mârlanilorirecuperabili, lipsiþi de... manerã,imposibil de tratat. M-am convins,ca sã zic aºa, pe propria piele deacest lucru. Chiar nu e relevant sãvã spun acum în ce împrejurãrianume. Dar dacã mã forþaþi... * La 9 mai, dincolo de tot felul deaniversãri cu caracter politico-istoric– sigur, deosebit de importante într-o anumitã ordine a prioritãþilor

spiritului nostru – s-a nãscut, în1895, marele poet, filosof,estetician, eseist, romancier ºidramaturg român LUCIAN BLAGA.Poate cã ar fi bine sã fim mai atenþica nimeni sã nu striveascã, dinneatenþie, neºtiinþã sau reavoinþã,“corola de minuni” pe care ne-alãsat-o acest genial ºi profundnefericit OM... Mãcar atât, dacã sprea-i cultiva memoria cât mai inspiratcu putinþã nu este posibil. * Vorbeam de aniversãrile cucaracter politico- istoric marcate pe 9mai? Una dintre ele este Ziua Europei,prilej cu care nenea Werner s-a hotãrâtsã dea o recepþie la Cotroceaua Mov,la care - deh, ca orice echidistant ºipreºedinte al tuturor românilor ce seaflã! – i-a invitat ºi pe liderii celor douãpartide aflate la Putere, deci în opoziþiecu dumnealui, Liviu Dragnea ºi CãlinPopescu Tãriceanu. Primul a zis cãmerge la recepþie, cel de-al doilea,simþind cã maestrul K.W.I. l-a invitatdoar ca sã-i arate indecentul ºiextralatul popou, a declinat invitaþia.Cum o fi mai bine, stimaþi compatrioþi?!

interviuOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 7

Reporter: În ce a constat prezentareaprogramului Diaspora Start-up?ªtefan Cãescu:Prezentarea din aceastãperioadã a vizat familiarizareapotenþialilor participanþi cu modul deorganizare, condiþiile de eligibilitate,etapizarea ºi desfãºurarea propriu-zisãa proiectului. Cel mai important aspectdiscutat s-a referit la condiþiile deeligibilitate, þinând cont de faptul cã, deºila prima vedere proiectul pare unul dificilde abordat, el este gândit astfel încât sãaducã în economie firme sustenabile.O persoanã interesatã sã facã parte dinproiectul Diaspora Biz trebuie sãîndeplineascã urmãtoarele condiþii:- intenþioneazã sã înfiinþeze o afacerenon-agricolã în mediul urban- îºi au reºedinþa sau domiciliul înmediul rural sau în cel urban, înregiunile mai puþin dezvoltate aleRomâniei, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru,Sud-Est sau Sud Muntenia- îºi au reºedinþa sau domiciliul în regiuneaîn care se implementeazã proiectul- au vârsta de minimum 18 ani- posedã cetãþenia românã- fac dovada domiciliului sau rezidenþeiîn strãinãtate în ultimele 12 luni pânã lamomentul înscrierii în grupul þintã- demonstreazã experienþã în domeniul încare se doreºte deschiderea unei noi afaceri.Înscrierea în proiect se face pânã pe 15iunie 2018, pe baza unui dosar ceconþine urmãtoarele:- Formular de înscriere în grup þintã(Anexa 1, doar secþiunea A)- Document descriere afacere (Anexa 2)- Declaraþie evitarea dublei finanþãri(Anexa 3)- Acord de utilizare a datelorpersonale (Anexa 4)- Copie CI (copie conform cu

Prof. univ. dr. ªtefan Cãescu despre proiectul DIASPORA START-UPProfesorul Universitar Dr. ªtefan Cãescu de la Departamentul deMarketing din cadrul ASE Bucureºti a susþinut la ªcoala Generalã Perneradin Nicosia, în data de 28 aprilie, o sesiune de informare privind programulDIASPORA START-UP finanþat de Guvernul României. Cu acest prilej,Domnia Sa a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu.

originalul)- CV Europass (semnat ºi datat pefiecare paginã)- Diplomã de studii absolvite (copieconform cu originalul)- Document ce face dovadadomiciliului sau rezidenþei înstrãinãtate în ultimele 12 luni pânã lamomentul înscrierii în grupul þintã- Document ce atestã experinþa îndomeniul în care se doreºtedeschiderea unei noi afaceri Documentele candidaþilor se vortransmite doar în limba românã. Însituaþia existenþei unor documentescrise în altã limbã decât românã,acestea vor fi prezentate însoþite detraducerea efectuatã de cãtre untraducãtor autorizat. Dosarul se trimite la sediul Asociaþieide Marketing a Studenþilor dinRomânia: Str. Pictor ªtefan Dumitrescunr. 65, sector 4, Bucureºti, România.Reporter: Au fost românii din Cipruinteresaþi de acest proiect?ªtefan Cãescu:Da, s-a vãzut un interespentru acest tip de proiect, însã existãºi o anumitã reticenþã în ceea cepriveºte încrederea în ºansele dereuºitã ale planului de afaceri de aprimi finanþarea nerambrusabilã.Discuþiile din aceastã ultimã întâlnireau vizat exact aceastã reticenþã, pentrua creºte nivelul de încredere al grupuluiþintã ºi, astfel, ºi numãrul celor ceaplicã pentru obþinerea finanþãrii.Reporter:Care au fost întrebãrile pe care vile-au adresat dupã sesiunea de informare?ªtefan Cãescu:Cele mai multe întrebãriau vizat modul în care poate fi fãcut unplan de afaceri cât mai bun, þinând contde faptul cã acesta reprezintã elementulîn funcþie de care vor fi evaluaþi toþiparticipanþii în proiect. În final, din cei

620 de înscriºi, vor primi finanþare 75,în ordinea punctajului obþinut pe planulde afaceri depus la finalul cursurilor deformare antreprenorialã.Reporter: Pânã când se pot înscrieromânii în acest proiect?ªtefan Cãescu: Perioada de înscrierepoate merge maxim pânã în lunaseptembrie, însã asta înseamnã cã seva sacrifica perioada de pregãtireantreprenorialã ºi timpul alocatconceperii unui plan de afaceri cât maibun. De aceea, noi propunem înscriereapânã la jumãtate lunii iunie, astfel încâtsã avem timpul necesar pentru a pregãtigrupul þintã în realizarea unui plancorect, ce aratã o afacere sustenabilã.Reporter: Ce mesaj doriþi sã transmiteþiromânilor care din diverse motive nuau putut participa la aceastã întâlnire?

ªtefan Cãescu: ªtim cã existã mulþialþi români interesaþi de acest proiect,de aceea avem posibilitatea de ainteracþiona cu ei ºi dupã prezentãri.Aºteptãm întrebãrile lor oricând laadresa stefan.caescu@mk.ase.ro ºi pesite-ul proiectului www.diasporabiz.ro.Reporter: În ce þãri aþi mai þinut sesiunide informare despre proiectulDIASPORA START-UP?ªtefan Cãescu: Marea Britanie,Danemarca, Israel, Italia, Spania ºicontinuãm.Reporter: Vã pot contacta ºi româniicare nu locuiesc în Cipru?ªtefan Cãescu: Cu siguranþã,proiectul este deschis românilor dintoatã Diaspora.

Interviu realizat deVeronica Ivanov (Cipru)

Grupul Umoristic „CavaleriiRâsului”al Palatului Culturii „TeodorCostescu” a susþinut zilele trecute unspectacol demonstrativ la Casa deCulturã a Studenþilor din Timiºoaraîn cadrul Festivalului internaþionalstudenþesc de artã ºi culturã,StudentFest, ajuns la a 27-a ediþie,care are loc în perioada 4 - 13 mai,la Universitatea de Vest Timiºoara. Grupul „Cavalerii Râsului” arãspuns invitaþiei Facultãþii de Muzicãºi Teatru din Timiºoara, unde unul dinprofesori, Claudiu Dogaru, este unfost membru al trupei umoristiceseverinene. Pe scena Caseide Culturãa Studenþilor din Timiºoara au

Grupul Umoristic „CavaleriiRâsului”, pe scena Festivalului

Internaþional Studenþesc de Artãºi Culturã din Timiºoara

susþinut câteva numere de umor, dincare amintim „Maestrul ºifuºeristul”, „Familia tradiþionalã”,„Test de fidelitate”, „La bijutier”. Anul acesta, StudentFest întâmpinãarta ºi pasionaþii de artã prin 11secþiuni: Arhitecturã, Arteconceptuale, Arte plastice ºi vizuale,Arte Urbane, Arte video ºi film, Dans,Design Vestimentar, Fotografie,Literaturã, Muzicã ºi Teatru.

În cadrul festivalului se vorîntâlni numeroase evenimenteartistice precum spectacole deteatru ºi de dans, expoziþi i ,ateliere de lucru, conferinþe,concerte, proiecþii de film etc.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 8

Iertatã-mi fie întârzierea, dar,pentru a nu cãdea în eroare, am citit ºirecitit analizele unor comentatori ºianaliºti ai sarabandei politico-jurnalisticedin România, cu privire la Iohannis-Dãncilã-Dragnea, generatorii scandaluluicare a zgâlþâit iarmarocul mioritic ºi arepartajat conaþionalii în spatelepermanentelor baricade antiromâneºtipostdecembriste. Dacã limba românã afost americanizatã ºi bruxelles-izatã, titlulse muleazã perfect pe statutul lamentabilal cãpeteniilor ºi diplomaþiei actuale dinÞara lui Papurã-Vodã. De aproape treidecenii, în România nu se mai practicã opoliticã a interesului naþional, o guvernarea realitãþii. Odatã ajunºi în jilþurile puterii,„caþavencii” ºi „dandanachii” actualiexercitã o presiune distructivã continuãasupra cetãþeanului, împiedicând prinorice mijloace pasul înainte al niveluluide trai, atât de necesar românului. Deºiprinºi cu mâþa în sac, practicieniicircurilor politice dau înainte cu „trãiascãpolitica”, iar Þara a ajuns ºantier descandaluri ai acestor falºi moraliºti, dedaþila drogul puterii ºi jafului naþional -traseiºti ai mascaradei ºi ai degradãriivieþii noastre. Legea, ordinea ºi civilizaþia nu se

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Lupanar.ro „20-18”realizeazã-respectã-perpetueazã doar cuvorbãrie „democraticã”. Este nevoie ºide mãsuri coercitive pentru cei care leîncalcã. În Olimp, Zeus - regele zeilorºi stãpân al dreptãþii - avea alãturi peTemis - zeiþa dreptãþii -, ºi pe Dike,temuta zeiþã a pedepsirii nedreptãþilor.Turma „aleºilor” ce se cred zei în„Olimpul” dâmboviþean nu are nimic încomun nici cu Legea, nici cu Dreptatea.Un respectabil ºi experimentatcomentator politic, care îl numeºte pe„Zeus de Cotroceni” „Dinozaurul deSibiu” - afirmã: „... între lucrurile(oricum, puþine) care îl caracterizeazãpe Klaus Werner Iohannis nu seregãsesc inteligenþa, ºtiinþa de carte ºicultura. Dar nu mi-aº fi imaginat cãnavetistul internaþional, temporar chiriaºla Cotroceni, poate atinge asemeneaculmi ale ignoranþei, stupiditãþii ºi chiariresponsabilitãþii, pe care le-ademonstrat cu asuprã de mãsurã înaceste ultime zile [...] ºi halucinantul sãu«comunicat important pentru þarã » [...]Mult mai îngrijorãtor ºi ceva care, deaceastã datã, nu mai lasã loc la glume,este atunci când domnul K.W.I.derapeazã grav ºi face public afirmaþiiiresponsabile [...]: «Cine ºtie ceînþelegeri secrete face domnul Dragneaacolo cu evreii»”.

De cealaltã parte, maleficul personajcontemporan ce se erijeazã - ºi în bunãmãsurã chiar este - Nr.1 (de faþadã) alFrontului de Dezintegrare Naþionalã aRomâniei (F.D.N.R.), susþinut, mai binespus, ºantajat ºi teleghidat de cei care l-au prins cu ocaua micã, a dezorientatpânã ºi pe membrii partidului în frunteacãruia s-a cocoþat, precum pãduchele...Umilirea propriilor colegi ºi utilizarea

fariseisticii sale morfologii totalitare:„...nu-i aºa cã tot pe mine mã vreþi ?!”, acompromis - fãrã ºanse de reabilitare,formaþia politicã a cãrei cãpetenie - defacto ºi de jure - se erijeazã. „Pablito”,cum l-au botezat jurnaliºtii americani pebaronul teleormãnean, dupã mustaþafaimosului baron al drogurilor PabloEscobar, dar ºi Vioreaua „20-20”, ne-respondentã la telefonul prezidenþial alsimfoniei lalelelor, ºi-au gãsit drum deducã pe calea aerului la Ierusalim. Nupentru vreun pelerinaj la MormântulSfânt al Mântuitorului, ci pentru cu totulalte scopuri mai puþin creºtine ºiortodoxe. Guvernul României (singuruldin U.E.), a adoptat un document„clasificat” care prevede începereaprocedurilor pentru mutarea AmbasadeiRomâniei din Israel de la Tel Aviv laIerusalim, un subiect extrem de delicatîn diplomaþia mondialã. Vioreaua „20-20” a propus pe Monica Gheorghiþã caviitor reprezentant al României în Israel,însã n-ar mira pe nimeni ca dupãprevizibila respingere a propunerii decãtre ºeful statului, numele inamiculuideclarat al românilor, Silviu Vexler (pecare l-au cãrat cu ei ca balast în vizitadin Israel) sã fie pus pe tapet. ªi aºaceva nu este deloc „kusher” ! Reacþia învãluitã în ceaþa „justiþiei”,mai mult sau mai puþin constituþionalã,a ºefului statului, doreºte a fi de partebunã, dar, aºa cum ne-a obiºnuit deprea multã vreme, sfãrâmã cu sârgstrachinile ivite în cale. Nu(dez)interesul naþional al ambelor pãrþieste subiectul scandalului, ci faptul cãgura „Dinozaurului de Sibiu” a scãpatprintre scrâºnituri cuvântul-tabu„evrei”. Dacã era vorba de italieni,nemþi, papuaºi, amerindieni sau maiºtiu eu ce naþie, nimeni n-ar fi sãritunul la gâtul celuilalt. Vai, Doamne,ce blasfemie! Sloboda gurã a comisinfracþiunea de rostire în public adenumirii „poporul ales”. În cazulaltcuiva, cel puþin douã dintreinstituþiile Gestapo-N.K.V.D.-iste alestatului român, I.N.S.H.R.-E.W. ºiConsiliul Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii ar fi reacþionat prompt.N-au avut vreme. Atenþionat,„infractorul” ºi-a turnat cenuºã pe capîn semn de pocãinþã... Dupãîntoarcerea din Israel, Pablito, a dat de

pãmânt cu Vioreaua ºi, conformjocurilor sale versatile, acum estepreocupat de apãrarea altei protejate,Oana Schimidt Hãinealã, implicatãîn Protocolul S.R.I.-C.S.M. Altscandal, alte repere, un viitorreferendum... ºi, uite-aºa, atenþia afost deturnatã, de la D.N.A. ºi de lademiterea protejatei ambasadorilorstrãini, Mrs.-Frau Koveºi. În vremuri mai puþin vrãjmaºe,tãrãboiul, ale cãrui capete de afiº sunt„Dinozaurul sibian”, Vioreaua „20-20”ºi Pablito, ar putea fi comparat cu oceartã de familie..., dar dacã pentrucine ºtie care motiv, cei din familie sepot cearta ca la uºa cortului... în casalor, când ies pe stradã, merg braþ labraþ, salutã ºi zâmbesc cunoscuþilor.În România scandalul se face „lavedere”, în faþa camerelor deteleviziune, iar împãcarea, discret, lacârciumã sau în patul „PoliticallyIncorect” al lupanarului unde aceastaeste matroanã. Opoziþia convieþuieºtesub acelaºi acoperiº cu puterea ºi cumaleficul de gardã, „partidul”-traseistne-reprezentant al etniei afiºatã pefirmã, dar înzestrat cu un iresponsabilcomplex de superioritate. Nu putem ignora cã protagoniºtii nusunt infractori oarecare, ci oficiali aistatului român... (n-ar mai fi!) cãrora,din cauza supraponderabilitãþii prostieiºi hoþiei creierului, li se inclinã capulba spre stânga, ba spre dreapta, baspre trãdare ºi vânzare, ba spreminciunã, corupþie ºi batjocurã,niciodatã spre România ºi spreinteresul cetãþenilor ei. Politicadâmboviþeanã se reduce la metehnelecorupþiei ºi trãdãrii de þarã, a jafului ºiconsumãrii bugetului de stat peinterese proprii ºi salarii conflictuale. O ºtire „caldã” din interiorul aceluiaºilupanar ne aminteºte de atmosferapierderii simþului mãsurii ºi a realitãþiidin anul 1989: Nicolae Prelipceanu,preºedintele Comisiei de monitorizarea alegerilor de la Uniunea Scriitorilora anunþat cã un alt Nicolae:„Manolescu reales... pentru al IV-leamandat”! Înþeleapta zicalãromâneascã nu lasã loc incertitudinii:Termenul de valabilitate a expirat...

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 8

Iertatã-mi fie întârzierea, dar,pentru a nu cãdea în eroare, am citit ºirecitit analizele unor comentatori ºianaliºti ai sarabandei politico-jurnalisticedin România, cu privire la Iohannis-Dãncilã-Dragnea, generatorii scandaluluicare a zgâlþâit iarmarocul mioritic ºi arepartajat conaþionalii în spatelepermanentelor baricade antiromâneºtipostdecembriste. Dacã limba românã afost americanizatã ºi bruxelles-izatã, titlulse muleazã perfect pe statutul lamentabilal cãpeteniilor ºi diplomaþiei actuale dinÞara lui Papurã-Vodã. De aproape treidecenii, în România nu se mai practicã opoliticã a interesului naþional, o guvernarea realitãþii. Odatã ajunºi în jilþurile puterii,„caþavencii” ºi „dandanachii” actualiexercitã o presiune distructivã continuãasupra cetãþeanului, împiedicând prinorice mijloace pasul înainte al niveluluide trai, atât de necesar românului. Deºiprinºi cu mâþa în sac, practicieniicircurilor politice dau înainte cu „trãiascãpolitica”, iar Þara a ajuns ºantier descandaluri ai acestor falºi moraliºti, dedaþila drogul puterii ºi jafului naþional -traseiºti ai mascaradei ºi ai degradãriivieþii noastre. Legea, ordinea ºi civilizaþia nu se

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Lupanar.ro „20-18”realizeazã-respectã-perpetueazã doar cuvorbãrie „democraticã”. Este nevoie ºide mãsuri coercitive pentru cei care leîncalcã. În Olimp, Zeus - regele zeilorºi stãpân al dreptãþii - avea alãturi peTemis - zeiþa dreptãþii -, ºi pe Dike,temuta zeiþã a pedepsirii nedreptãþilor.Turma „aleºilor” ce se cred zei în„Olimpul” dâmboviþean nu are nimic încomun nici cu Legea, nici cu Dreptatea.Un respectabil ºi experimentatcomentator politic, care îl numeºte pe„Zeus de Cotroceni” „Dinozaurul deSibiu” - afirmã: „... între lucrurile(oricum, puþine) care îl caracterizeazãpe Klaus Werner Iohannis nu seregãsesc inteligenþa, ºtiinþa de carte ºicultura. Dar nu mi-aº fi imaginat cãnavetistul internaþional, temporar chiriaºla Cotroceni, poate atinge asemeneaculmi ale ignoranþei, stupiditãþii ºi chiariresponsabilitãþii, pe care le-ademonstrat cu asuprã de mãsurã înaceste ultime zile [...] ºi halucinantul sãu«comunicat important pentru þarã » [...]Mult mai îngrijorãtor ºi ceva care, deaceastã datã, nu mai lasã loc la glume,este atunci când domnul K.W.I.derapeazã grav ºi face public afirmaþiiiresponsabile [...]: «Cine ºtie ceînþelegeri secrete face domnul Dragneaacolo cu evreii»”.

De cealaltã parte, maleficul personajcontemporan ce se erijeazã - ºi în bunãmãsurã chiar este - Nr.1 (de faþadã) alFrontului de Dezintegrare Naþionalã aRomâniei (F.D.N.R.), susþinut, mai binespus, ºantajat ºi teleghidat de cei care l-au prins cu ocaua micã, a dezorientatpânã ºi pe membrii partidului în frunteacãruia s-a cocoþat, precum pãduchele...Umilirea propriilor colegi ºi utilizarea

fariseisticii sale morfologii totalitare:„...nu-i aºa cã tot pe mine mã vreþi ?!”, acompromis - fãrã ºanse de reabilitare,formaþia politicã a cãrei cãpetenie - defacto ºi de jure - se erijeazã. „Pablito”,cum l-au botezat jurnaliºtii americani pebaronul teleormãnean, dupã mustaþafaimosului baron al drogurilor PabloEscobar, dar ºi Vioreaua „20-20”, ne-respondentã la telefonul prezidenþial alsimfoniei lalelelor, ºi-au gãsit drum deducã pe calea aerului la Ierusalim. Nupentru vreun pelerinaj la MormântulSfânt al Mântuitorului, ci pentru cu totulalte scopuri mai puþin creºtine ºiortodoxe. Guvernul României (singuruldin U.E.), a adoptat un document„clasificat” care prevede începereaprocedurilor pentru mutarea AmbasadeiRomâniei din Israel de la Tel Aviv laIerusalim, un subiect extrem de delicatîn diplomaþia mondialã. Vioreaua „20-20” a propus pe Monica Gheorghiþã caviitor reprezentant al României în Israel,însã n-ar mira pe nimeni ca dupãprevizibila respingere a propunerii decãtre ºeful statului, numele inamiculuideclarat al românilor, Silviu Vexler (pecare l-au cãrat cu ei ca balast în vizitadin Israel) sã fie pus pe tapet. ªi aºaceva nu este deloc „kusher” ! Reacþia învãluitã în ceaþa „justiþiei”,mai mult sau mai puþin constituþionalã,a ºefului statului, doreºte a fi de partebunã, dar, aºa cum ne-a obiºnuit deprea multã vreme, sfãrâmã cu sârgstrachinile ivite în cale. Nu(dez)interesul naþional al ambelor pãrþieste subiectul scandalului, ci faptul cãgura „Dinozaurului de Sibiu” a scãpatprintre scrâºnituri cuvântul-tabu„evrei”. Dacã era vorba de italieni,nemþi, papuaºi, amerindieni sau maiºtiu eu ce naþie, nimeni n-ar fi sãritunul la gâtul celuilalt. Vai, Doamne,ce blasfemie! Sloboda gurã a comisinfracþiunea de rostire în public adenumirii „poporul ales”. În cazulaltcuiva, cel puþin douã dintreinstituþiile Gestapo-N.K.V.D.-iste alestatului român, I.N.S.H.R.-E.W. ºiConsiliul Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii ar fi reacþionat prompt.N-au avut vreme. Atenþionat,„infractorul” ºi-a turnat cenuºã pe capîn semn de pocãinþã... Dupãîntoarcerea din Israel, Pablito, a dat de

pãmânt cu Vioreaua ºi, conformjocurilor sale versatile, acum estepreocupat de apãrarea altei protejate,Oana Schimidt Hãinealã, implicatãîn Protocolul S.R.I.-C.S.M. Altscandal, alte repere, un viitorreferendum... ºi, uite-aºa, atenþia afost deturnatã, de la D.N.A. ºi de lademiterea protejatei ambasadorilorstrãini, Mrs.-Frau Koveºi. În vremuri mai puþin vrãjmaºe,tãrãboiul, ale cãrui capete de afiº sunt„Dinozaurul sibian”, Vioreaua „20-20”ºi Pablito, ar putea fi comparat cu oceartã de familie..., dar dacã pentrucine ºtie care motiv, cei din familie sepot cearta ca la uºa cortului... în casalor, când ies pe stradã, merg braþ labraþ, salutã ºi zâmbesc cunoscuþilor.În România scandalul se face „lavedere”, în faþa camerelor deteleviziune, iar împãcarea, discret, lacârciumã sau în patul „PoliticallyIncorect” al lupanarului unde aceastaeste matroanã. Opoziþia convieþuieºtesub acelaºi acoperiº cu puterea ºi cumaleficul de gardã, „partidul”-traseistne-reprezentant al etniei afiºatã pefirmã, dar înzestrat cu un iresponsabilcomplex de superioritate. Nu putem ignora cã protagoniºtii nusunt infractori oarecare, ci oficiali aistatului român... (n-ar mai fi!) cãrora,din cauza supraponderabilitãþii prostieiºi hoþiei creierului, li se inclinã capulba spre stânga, ba spre dreapta, baspre trãdare ºi vânzare, ba spreminciunã, corupþie ºi batjocurã,niciodatã spre România ºi spreinteresul cetãþenilor ei. Politicadâmboviþeanã se reduce la metehnelecorupþiei ºi trãdãrii de þarã, a jafului ºiconsumãrii bugetului de stat peinterese proprii ºi salarii conflictuale. O ºtire „caldã” din interiorul aceluiaºilupanar ne aminteºte de atmosferapierderii simþului mãsurii ºi a realitãþiidin anul 1989: Nicolae Prelipceanu,preºedintele Comisiei de monitorizarea alegerilor de la Uniunea Scriitorilora anunþat cã un alt Nicolae:„Manolescu reales... pentru al IV-leamandat”! Înþeleapta zicalãromâneascã nu lasã loc incertitudinii:Termenul de valabilitate a expirat...

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 9

Senzaþia din ce în ce maiputuroasã, aproape fetidã, este cã ºefulstatului, adicã al statului degeaba,respectiv Klaus Iohannis ar cam pune-o de un blat cu Liviu Dragnea, cel maiputernic om din România la ora actualã,dupã cum afirmã inclusiv tinerii frumoºiºi liberi. Dragnea cu echipele sale deanalfabeþi, semianalfabeþi ºi supuºitotal, fãrã coloanã vertebralã, are toateºansele sã mai rãmânã la Guvernareºi la Putere în România încã ºase anide acum înainte. Este vorba de încãun an pânã la alegerile prezidenþiale ºiîncã cinci ani de al doilea mandatIohannis. Asta dacã nu cumva PSDcâºtigã ºi alegerile prezidenþiale. Este posibil, având în vedere cãromânul este lecuit de modeluldemocratic românesc, în care oriceai vota iese tot PSD. ªi chiar dacã arcâºtiga Iohannis al doilea mandatatunci miroase destul de pestilenþiala blat puturos. Asta s-a vãzut ºi dinreacþia uluitoare a lui Klaus atuncicând a venit vorba de modul în careDragnea a pus batista pe þambal înrelaþia cu BNR. Iohannis a pãrut

Parcã Iohannis ar da-o la un blat cu Dragneasatisfãcut de soluþia împãciuitoarerespectivã, cu toate cã unii polotologiau afirmat cã Isãrescu prin pasul fãcutînapoi a girat politicile lui Dragnea. Dragnea a mãrit salariile masiv înzona bugetarilor. Acest lucru agenerat o creºtere a preþurilor ºi oinflaþie. Practic, cei din mediul privats-au trezit cu salariile ºi cu veniturilepulverizate. Chiar ºi unele mãriri desalarii s-au disipat ca urmare ainflaþiei galopante din ultimele luni. Guvernatorul BNR a tot comentatnegativ la adresa politicilor de creºterinesustenabile de lefuri care nu ar generadezvoltare, ci doar consum. Ori creºtereaeconomicã bazatã pe consum ºi nu peinvestiþii nu este una durabilã, ci va aveaefecte negative la un moment dat. Pânãla urmã Dragnea ºi Isãrescu au cãzut lapace ºi toatã lumea este fericitã. Poate cã va fi nevoie de creºteri anualede salarii sã þinã pasul cu inflaþia, pentrucã va fi greu de controlat o economie încare lipsa de predictibilitate este mai micãde 30 de zile. Investitorii vor fi primii carevor da semnalul legat de economiaromâneascã. Oricum este o economie

de lumea a treia spre a doua, în ciudacreºterilor de salarii. Marea masã decontribuabili are venituri de subzistenþãla limita sãrãciei. Dacã iei un salariu de1.200 de lei net la o familie de doi adulþiºi doi copii minori atunci este greu decrezut cã unul dintre ei nu va ajunge laspital sau nu va muri de malnutriþie. Este greu de fãcut un nivel de trai bun

pe medie, dacã majoritatea o duc foarterãu ºi unele elite, chiar bugetarii o ducmai bine. Dar bugetarii nu produc decâtservicii ºi mai puþin infrastructurã caresã genereze dezvoltare. Politicile PSD în materie de creºterea nivelul de trai sunt falimentare dacãnu vor apãrea ºi sursele de finanþare ºimai ales dacã sistemul privat nu va þinepasul cu aceste creºteri uriaºe de salariicare au fost operate în sistemul de stat. Ciorba de economie ºi de politici

publice propuse de Liviu Dragnea ºiechipa sa de supuºi ºi de prostãlãi nuse potriveºte cu statutul de þarã membrãa UE. Dragnea este pervers când zicecã UE nu vrea români cu salarii mari.Este corect, dar salariile trebuie sã fiemajorate ºi în mediul privat nu numaila bugetari. Pânã la urmã salariilebugetarilor vin din taxele ºi din

impozitele plãtite lunã de lunã deagenþii economici privaþi. În toatã aceastã nebuloasã de politicipublice preºedintele ar trebui sã fiefactorul care ne lumineazã pe toþi ºiun factor de echilibru. Ori Klaus parecã e dispus mai degrabã sã joacepolitic, decât sã raþioneze ºi sã împartãdreptatea. E tot cu gândul la ciolanulde 5 ani. Apoi iese la pensie. Unamare, de bugetar. Se retrage subpalmier, la Miami.

Loredana Groza, Dinu Iancu Sãlãjanu ºiEmilia Dorobanþu au ridicat în picioare spectatorii din Sala PolivalentãCraiova, în ceea ce a fost evenimentul muzical al primãverii în Oltenia. Spectacolul grandios s-a bucurat de participarea extraordinarã aOrchestrei Simfonice ºi Coralei Academice ale Filarmonicii Oltenia Craiova,sub bagheta cunoscutului dirijor ºi orchestrator Marius Hristescu. Pentru Loredana Groza, spectacolul „Maria Tãnase Symphonic” a avuto semnificaþie specialã: „Maria Tãnase este inspiraþia mea supremã. Decând eram micã i-am cântat cântecele. Cred cã trebuie sã pãstrezi pasiuneaºi simplitatea, pentru cã Maria Tãnase, cu vocea ei inegalabilã ºi cu stilulei de interpretare, facea sã parã foarte simplu de cântat, când, de fapt, efoarte dificil sã ajungi la o la asemenea mãiestrie ºi simplitate”.De altfel, Loredana a fost, într-un important show muzical, mentorulinterpretei de muzicã popularã Emilia Dorobanþu, care a urcat ºi ea pe scenaSãlii Polivalente din Craiova. „Este spectacolul sufletului meu, la care amvisat de multã vreme! Iatã cã visele devin realitate!”, a spus Emilia Dorobanþu. Îndrãgostit de cântecele Mariei Tãnase, cunoscutul interpret Dinu Iancu Sãlãjanua declarat vizibil emoþionat: „Poate fi un lucru de necrezut, ca un copil sã înþeleagãastfel muzica, dar ascultând de mic cu tatãl meu la radio muzicã popularã,descoperind mari cântãreþi ai muzicii noastre, întotdeauna m-a fascinat vocea MarieiTãnase. Când am primit în iarnã invitaþia directorului Filarmonicii Oltenia din Craiova- dl. Gabriel Zamfir, sã fac parte din acest proiect, am primit cu entuziasm propunerea,ca pe o provocare ºi onoare cã am fost ales sã fac parte din distribuþie”. Impresionantul omagiu dedicat doamnei cântecului românesc, Maria Tãnase, s-a desfãºurat sub egida Centenarului Marii Uniri. “Cu siguranþã acest eveniment seva repeta, se va amplifica pânã la sfârºitul anului, când vom termina Centenarul.Îmi doresc sã mai prezentãm spectacolul o datã în Ardeal, o datã în Moldova ºi odatã în Bucureºti”, a declarat Gabriel Zamfir, managerul Filarmonicii Oltenia Craiova.

urmare din pagina 4Eveniment de galã la Sala Polivalentã din Craiova

ªtefan Bãeºiu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 10

Sindicatul Liber Spitalul CãiFerate Drobeta Turnu Severin,organizaþie sindicalã membrã a UniuniiSindicatelor Sanitare CF, afiliatãFederaþiei “Sanitas” din România aparticipat la o grevã spontanã cu o partedin personalul Spitalului fãrã a afectadesfãºurarea activitãþii în unitate pentru

Sindicatul Liber Spitalul Cãi Ferate Drobeta TurnuSeverin a participat la o grevã spontanã

Dupã festivitatea dedeschidere a urmat vizitarea standurilor unitãþilor deînvãþãmânt unde elevii ºi profesorii au expus într-un modcât mai atractiv ºi original cele mai importante realizãri,proiectele ºi programele educative pe care le desfãºoarãprecum ºi numãrul de locuri pe specializãri disponibilepentru anul ºcolar 2018-2019 (pliante, machete, flyere,mape, postere, afiºe, proiecþii video, produse propriirealizate în ateliere ºi laboratoare, etc.). Scopul evenimentului este de a consilia ºi informa eleviide clasa a VIII-a ºi pãrinþii acestora cu privire la proceduraºi oportunitãþile de înscriere ºi de admitere în liceu. De asemenea, în cadrul târgului se regãseºte ofertaeducaþionalã pentru învãþãmântul postliceal ºi chiar universitar,prin ªcoala Postlicealã Sanitarã Drobeta Turnu Severin ºiFacultatea de Mecanicã din cadrul Universitãþii din Craiova. Intervalul orar de vizitare este miercuri ºi joi între orele10.00-16.00 ºi vineri între orele 10.00-14.00.

Secretar comisie de admitere judeþeanã,Prof. Monica Iuliana PONEA

a-ºi exprimasolidaritatea cucelelalte organizaþiiºi pentrurevendicãrilecomune.- Majorareasalariilor laîntregul personal(infirmiere,brancardieri ºiTESA);- Modificarea Legii

Salarizãrii. În acest sens negocierea ºisemnarea contractelor colective demuncã la nivel de ramurã ºi unitãþi;- Eliminarea plafonului de 30% peordonator principal de credite, carelimiteazã acordarea sporurilor din noulRegulament.Lider de sindicat, Asistent Georgeta Cebuc

urmare din pag. 1

Târgul de oferteeducaþionale...

„ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI –CENTENARUL ÎN IMAGINI” este o expoziþie

ineditã dedicatã Anului Centenarului ºideschisã oficial într-o zi cu semnificaþii

deosebite, Ziua Europei. Expoziþia a fostorganizatã cu sprijinul Palatului Cultural

„Teodor Costescu” ºi inauguratã înfoaierul Sãlii „Virgil Ogãºanu”.

Expoziþie conþine 40 de fotografiireprezentative, culese din satele româneºti dinzona Kladovo ºi Negotin, la care se adaugãcostume populare româneºti aduse de laromânii din Valea Dunãrii, precum ºi uneltetradiþionale folosite de români, unelte careastãzi nu mai existã. Exponatele au fost culesedin zona Kladovo – Negotin de cãtrepreºedintele Asociaþiei pentru Tradiþia ºiCultura Românilor „Dunãrea” din Kladovo, TihanMatasarevici. Organizatorii sunt ASOCIAÞIAFORUMM PENTRU CULTURÃ ªI IDENTITATE;ASOCIAÞIA PENTRU TRADIÞIA ªI CULTURAROMÂNILOR „DUNÃREA” DIN KLADOVO,PALATUL CULTURII „TEODOR COSTESCU” ºiportalul jurnalromanesc.ro. Deschiderea oficialã a expoziþiei a avut loc începândcu ora 12.00 ºi a reunit un public larg ce s-a arãratimpresionat de aceste adevãrate mãrturii ale tradiþiilorcomune româneºti de pe cele douã maluri ale Dunãrii.Centenarul Marii Uniri reuneºte astfel românii careºi-au pãstrat tradiþiile ºi identitatea ºi care ºi-au iubitdeopotrivã þara mamã, indiferent cã s-au aflat între

Expoziþie de fotografie veche de laromânii din Valea Timocului

graniþele României mari sau în afara lor.Obiectivele principale urmãrite de organizatori au

fost punerea în valoare a potenþialului nesecat alromânilor din comunitãþile istorice, rememorareaistoriei centenare a poporului român de dincolo degraniþe ºi aducerea aminte a vieþii românilor din Valea

Dunãrii, din Serbia de Rãsãrit. Realizarea uneiexpoziþii inedite de fotografie veche de aproape osutã de ani, a dezvãluit publicului larg crâmpeie dinviaþa românilor din Valea Timocului ºi modul în carecredinþa, iubirea de þarã ºi conºtiinþa româneascãau însoþit fiecare generaþie de români din dreaptaDunãrii, din Republica Serbia. Prezenþa la eveniment a autoritãþilor locale ademonstrat încã o datã faptul cã în AnulCentenarului, instituþiile de culturã aflate însubordinea municipalitãþii sunt preocupate depunerea în valoare a elementelor fundamentale aleidentitãþii româneºti ºi de pãstrarea lor cu sfinþenie,de respectarea istoriei noastre naþionale.

Elevii câºtigãtori ai concursului de limbaºi literatura românã „Carte frumoasã, cinste cuite-a scris!”, desfãºurat în ºcolile cu predare înlimba maghiarã, precum ºi profesorii lor, au fostpremiaþi în cadrul unei ceremonii organizatela Palatul Victoria. Cu acest prilej, premierul Viorica Dãncilã i-afelicitat atât pe elevii câºtigãtori, cât ºi pedascãlii acestora pentru performanþa realizatã ºii-a încurajat sã susþinã în continuare promovarealimbii ºi a culturii române. “Este o onoare sã vã primim la sediulGuvernului României, ca semn al aprecieriipentru munca voastrã. Vã felicit pentru ceeace faceþi! Îi felicit pe profesorii ºi pe pãrinþiivoºtri”, a afirmat prim-ministrul. Concursul de limba ºi literatura românã „Cartefrumoasã, cinste cui te-a scris!” s-a desfãºurat înluna aprilie 2018, fiind la cea de-a XVI-a ediþie.Începând din 2013, ceremonia de premiere acâºtigãtorilor competiþiei a fost gãzduitã deGuvernul României, la Palatul Victoria. Competiþia se adreseazã elevilor din clasele V-XIIde la ºcolile cu predare exclusiv în limba maghiarãdin judeþele Harghita, Covasna, Mureº ºi Bacãu. Concursul este organizat de Colegiul Naþional„Marton Aron” din Miercurea Ciuc, în parteneriatcu Asociaþia Comunitarã Româneascã dinHarghita ºi cu

Câºtigãtorii concursului delimba românã „Carte

frumoasã, cinste cui te-ascris!”, felicitaþi de premierul

Viorica Dãncilã

continuare în pag. 16

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 10

Sindicatul Liber Spitalul CãiFerate Drobeta Turnu Severin,organizaþie sindicalã membrã a UniuniiSindicatelor Sanitare CF, afiliatãFederaþiei “Sanitas” din România aparticipat la o grevã spontanã cu o partedin personalul Spitalului fãrã a afectadesfãºurarea activitãþii în unitate pentru

Sindicatul Liber Spitalul Cãi Ferate Drobeta TurnuSeverin a participat la o grevã spontanã

Dupã festivitatea dedeschidere a urmat vizitarea standurilor unitãþilor deînvãþãmânt unde elevii ºi profesorii au expus într-un modcât mai atractiv ºi original cele mai importante realizãri,proiectele ºi programele educative pe care le desfãºoarãprecum ºi numãrul de locuri pe specializãri disponibilepentru anul ºcolar 2018-2019 (pliante, machete, flyere,mape, postere, afiºe, proiecþii video, produse propriirealizate în ateliere ºi laboratoare, etc.). Scopul evenimentului este de a consilia ºi informa eleviide clasa a VIII-a ºi pãrinþii acestora cu privire la proceduraºi oportunitãþile de înscriere ºi de admitere în liceu. De asemenea, în cadrul târgului se regãseºte ofertaeducaþionalã pentru învãþãmântul postliceal ºi chiar universitar,prin ªcoala Postlicealã Sanitarã Drobeta Turnu Severin ºiFacultatea de Mecanicã din cadrul Universitãþii din Craiova. Intervalul orar de vizitare este miercuri ºi joi între orele10.00-16.00 ºi vineri între orele 10.00-14.00.

Secretar comisie de admitere judeþeanã,Prof. Monica Iuliana PONEA

a-ºi exprimasolidaritatea cucelelalte organizaþiiºi pentrurevendicãrilecomune.- Majorareasalariilor laîntregul personal(infirmiere,brancardieri ºiTESA);- Modificarea Legii

Salarizãrii. În acest sens negocierea ºisemnarea contractelor colective demuncã la nivel de ramurã ºi unitãþi;- Eliminarea plafonului de 30% peordonator principal de credite, carelimiteazã acordarea sporurilor din noulRegulament.Lider de sindicat, Asistent Georgeta Cebuc

urmare din pag. 1

Târgul de oferteeducaþionale...

„ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI –CENTENARUL ÎN IMAGINI” este o expoziþie

ineditã dedicatã Anului Centenarului ºideschisã oficial într-o zi cu semnificaþii

deosebite, Ziua Europei. Expoziþia a fostorganizatã cu sprijinul Palatului Cultural

„Teodor Costescu” ºi inauguratã înfoaierul Sãlii „Virgil Ogãºanu”.

Expoziþie conþine 40 de fotografiireprezentative, culese din satele româneºti dinzona Kladovo ºi Negotin, la care se adaugãcostume populare româneºti aduse de laromânii din Valea Dunãrii, precum ºi uneltetradiþionale folosite de români, unelte careastãzi nu mai existã. Exponatele au fost culesedin zona Kladovo – Negotin de cãtrepreºedintele Asociaþiei pentru Tradiþia ºiCultura Românilor „Dunãrea” din Kladovo, TihanMatasarevici. Organizatorii sunt ASOCIAÞIAFORUMM PENTRU CULTURÃ ªI IDENTITATE;ASOCIAÞIA PENTRU TRADIÞIA ªI CULTURAROMÂNILOR „DUNÃREA” DIN KLADOVO,PALATUL CULTURII „TEODOR COSTESCU” ºiportalul jurnalromanesc.ro. Deschiderea oficialã a expoziþiei a avut loc începândcu ora 12.00 ºi a reunit un public larg ce s-a arãratimpresionat de aceste adevãrate mãrturii ale tradiþiilorcomune româneºti de pe cele douã maluri ale Dunãrii.Centenarul Marii Uniri reuneºte astfel românii careºi-au pãstrat tradiþiile ºi identitatea ºi care ºi-au iubitdeopotrivã þara mamã, indiferent cã s-au aflat între

Expoziþie de fotografie veche de laromânii din Valea Timocului

graniþele României mari sau în afara lor.Obiectivele principale urmãrite de organizatori au

fost punerea în valoare a potenþialului nesecat alromânilor din comunitãþile istorice, rememorareaistoriei centenare a poporului român de dincolo degraniþe ºi aducerea aminte a vieþii românilor din Valea

Dunãrii, din Serbia de Rãsãrit. Realizarea uneiexpoziþii inedite de fotografie veche de aproape osutã de ani, a dezvãluit publicului larg crâmpeie dinviaþa românilor din Valea Timocului ºi modul în carecredinþa, iubirea de þarã ºi conºtiinþa româneascãau însoþit fiecare generaþie de români din dreaptaDunãrii, din Republica Serbia. Prezenþa la eveniment a autoritãþilor locale ademonstrat încã o datã faptul cã în AnulCentenarului, instituþiile de culturã aflate însubordinea municipalitãþii sunt preocupate depunerea în valoare a elementelor fundamentale aleidentitãþii româneºti ºi de pãstrarea lor cu sfinþenie,de respectarea istoriei noastre naþionale.

Elevii câºtigãtori ai concursului de limbaºi literatura românã „Carte frumoasã, cinste cuite-a scris!”, desfãºurat în ºcolile cu predare înlimba maghiarã, precum ºi profesorii lor, au fostpremiaþi în cadrul unei ceremonii organizatela Palatul Victoria. Cu acest prilej, premierul Viorica Dãncilã i-afelicitat atât pe elevii câºtigãtori, cât ºi pedascãlii acestora pentru performanþa realizatã ºii-a încurajat sã susþinã în continuare promovarealimbii ºi a culturii române. “Este o onoare sã vã primim la sediulGuvernului României, ca semn al aprecieriipentru munca voastrã. Vã felicit pentru ceeace faceþi! Îi felicit pe profesorii ºi pe pãrinþiivoºtri”, a afirmat prim-ministrul. Concursul de limba ºi literatura românã „Cartefrumoasã, cinste cui te-a scris!” s-a desfãºurat înluna aprilie 2018, fiind la cea de-a XVI-a ediþie.Începând din 2013, ceremonia de premiere acâºtigãtorilor competiþiei a fost gãzduitã deGuvernul României, la Palatul Victoria. Competiþia se adreseazã elevilor din clasele V-XIIde la ºcolile cu predare exclusiv în limba maghiarãdin judeþele Harghita, Covasna, Mureº ºi Bacãu. Concursul este organizat de Colegiul Naþional„Marton Aron” din Miercurea Ciuc, în parteneriatcu Asociaþia Comunitarã Româneascã dinHarghita ºi cu

Câºtigãtorii concursului delimba românã „Carte

frumoasã, cinste cui te-ascris!”, felicitaþi de premierul

Viorica Dãncilã

continuare în pag. 16

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 11

In data de 7 mai a.c., a avut locdeschiderea Atelierului de lucru,organizat de Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã “Drobeta” al judeþuluiMehedinþi, ce s-a desfãºurat peparcursul a douã zile în Drobeta-TurnuSeverin, în cadrul proiectului „Întãrireacapacitãþii autoritãþilor române ºi sârbede a reacþiona în caz de inundaþii ºicutremure”, derulat în cadrulProgramului Interreg-IPA de CooperareTransfrontalierã România-Serbia. Activitatea a fost susþinutã deinspectorul ºef al Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã “Drobeta”al judeþului Mehedinþi, în prezenþaautoritãþilor judeþene ºi locale, dar ºia ºefilor instituþiilor ºi structurilorimplicate în gestionarea riscurilorprivind inundaþiile ºi cutremurele. Din partea partenerilor din Serbia, la

„Întãrirea capacitãþii autoritãþilorromâne ºi sârbe de a reacþionaîn caz de inundaþii ºi cutremure”

activitãþile desfãºurate pe parcursulcelor douã zile, a participat o delegaþieformatã din 12 persoane, condusã deadjunctul Sectorului pentruManagementul Situaþiilor de Urgenþãdin cadrul Ministerului de Interne. În cadrul întâlnirii managerii deproiect au prezentat obiectivelespecifice ale proiectului. Scopul atelierului a fost de aelabora reguli de lucru specificepentru echipele de intervenþie,comune în caz de inundaþii ºicutremure, care vor fi tipãrite în treilimbi: românã, sârbã ºi englezã.Astfel, coordonarea regionalã va fiîmbunãtãþitã, asigurându-se o reacþierapidã ºi eficientã în situaþii caredepãºesc capacitãþile naþionale. Proiectul urmãreºte îmbunãtãþireacapacitãþii autoritãþilor din zona

transfrontalierã de a gestiona situaþiilede urgenþã generate de inundaþii ºicutremure, în scopul reducerii efecteloracestora, dar ºi creºterea rezilienþeipopulaþiei locale prin însuºireaacþiunilor ºi regulilor de urmat în cazulmanifestãrii acestor riscuri. În cadrul proiectului, inspectoratulnostru va achiziþiona o autospecialãpentru intervenþii la accidente colectiveºi calamitãþi, o autospecialã de sprijinlogistic, folositã pentru organizareaunei tabere pentru sinistraþi sau ca bazãde operaþiuni – asigurând o capacitatepentru 70 de persoane, dar ºi uncamion pentru transportul materialelorla locul intervenþiei. De asemenea, vor fi achiziþionatedouã microbuze (16+1 persoane),bãrci de salvare ºi echipamente deprotecþie individualã pentruintervenþia în caz de inundaþii ºicãutare-salvare sub dãrâmãturi. O atenþie deosebitã va fi acordatã

creºterii gradului de conºtientizare apopulaþiei, în special în rândulelevilor, cu privire la mãsurile deprevenire ºi la modalitãþile de areacþiona în situaþii specialeprovocate de inundaþii ºi cutremure. Proiectul, finanþat de UniuneaEuropeanã, este implementat de cãtreMinisterul de Interne al RepubliciiSerbia - Sectorul pentruManagementul Situaþiilor de Urgenþã,în calitate de beneficiar lider de proiect,ºi Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta”al judeþuluiMehedinþi, în calitate de Partener 2. Proiectul este implementat pe operioadã de 2 (doi) ani, având prevãzutun buget total de 2.020.605,30 euro,din care suma de 982.947,00 eurorevine Inspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã „Drobeta” al judeþuluiMehedinþi.

COMPARTIMENTUL INFORMAREªI RELAÞII PUBLICE

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 12

COMUNICAT DE PRESÃ Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) reaminteºte cã termenullimitã de depunere a Cererilor Unice de Platã, în cadrul Campaniei 2018, estedata de 15 mai a.c., inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale (MADR) nr. 15/17.01.2017 privind stabilirea modalitãþii decoordonare a implementãrii schemelor de plãþi directe ºi a Ajutoarelor NaþionaleTranzitorii care se aplicã în agriculturã, la nivelul MADR ºi al APIA. Pânã la acest moment au fost depuse, la Centrele judeþene/locale APIAºi al Municipiului Bucureºti, un numãr de 715.077 Cereri Unice de Platã,pentru o suprafaþã de 5.141.135,62 hectare. Fermierii pot depune o singurã Cerere Unicã de Platã, chiar dacãdeþin suprafeþe de teren în localitãþi sau judeþe diferite! Reamintim cã pentru suprafeþe mai mari de 50 hectare de teren agricolcererile se depun la Centrele judeþene APIA, iar în cazul în care sesolicitã o suprafaþã mai micã sau egalã cu 50 hectare teren agricolcererile se depun la Centrele locale. Rugãm fermierii sã se prezinte la data ºi ora la care sunt programaþiconform INVITAÞIEI primite pentru a putea utiliza eficient timpul pe careAPIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018. Sprijinul financiar este finanþat din Fondul European de GarantareAgricolã (FEGA), din Fondul European Agricol pentru DezvoltareRuralã (FEADR) ºi de la bugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. RESPONSABIL COMUNICARE

COMUNICAT DE PRESÃÎn trimestrele II, III ºi IV 2018, I.T.M. Mehedinþi desfãºoarã, sub

coordonarea Inspecþiei Muncii, Campania Naþionalã privind verificareamodului în care se respectã cerinþele minime de securitate ºi sãnãtateîn muncã pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase. Acþiunea are ca obiective:- diminuarea consecinþelor sociale ºi economice negative care derivãdin nerespectarea de cãtre angajatorii care desfãºoarã activitate îndomeniul transportului rutier de mãrfuri periculoase, a prevederilorlegale în domeniu;- creºterea gradului de conºtientizare a angajatorilor ºi a angajaþilorîn ceea ce priveºte necesitatea respectãrii prevederilor legale îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã;- eliminarea tuturor neconformitãþilor constatate, prin dispunerea demãsuri obligatorii de intrare în legalitate ºi aplicarea sancþiunilorcontravenþionale corespunzãtoare.

Gheorghe-Florian Simcea, P Inspector ºefAurora Mãdãlina Gîrlea, Consilier C.C.R.P.

Poliþiºtii vor dispune, începând cu20 mai, suspendarea

înmatriculãrii în cazul în careinspecþia tehnicã periodicã a

vehiculului nu este valabilã ºi încazul în care noul proprietar nu a

solicitat transcrierea transmiteriidreptului de proprietate în 90 de

zile de la data dobândirii dreptuluide proprietate asupra vehiculului.

Începând cu 20 mai 2018, vorintra în vigoare o serie de prevedericare modificã ºi completeazãOrdonanþa de urgenþã a Guvernuluinr. 195 din 2002, privind circulaþiape drumurile publice din România. Astfel, printre noutãþi, se numãrãsuspendarea înmatriculãrii, carereprezintã o operaþiune administrativãce constã în interzicerea temporarã adreptului de a pune în circulaþie ºi autiliza un vehicul pe drumurile publice. Conform legii, va fi aplicatãsuspendarea de drept a înmatriculãriivehiculului pentru care inspecþiatehnicã periodicã nu este valabilã. În Biroul de presã

SUSPENDAREA ÎNMATRICULÃRIIcazul depistãrii în trafic a unui vehicula cãrei inspecþie tehnicã periodicã aexpirat, pe lângã sancþiuneacontravenþionalã principalã, vor fireþinute ºi certificatul deînmatriculare, plãcuþele cu numãrulde înregistrare ºi se va elibera dovadãfãrã drept de circulaþie. Suspendarea de drept a înmatriculãriiînceteazã la data la care vehiculul treceo nouã inspecþie tehnicã periodicã. De asemenea, suspendareaînmatriculãrii se aplicã ºi în cazul în carenoul proprietar nu a solicitat autoritãþiicompetente transcrierea transmiteriidreptului de proprietate în 90 de zile dela data dobândirii dreptului de proprietateasupra vehiculului. Suspendareaînceteazã la data transcrierii transmiteriidreptului de proprietate. Conducerea unui vehicul a cãruiînmatriculare este suspendatãconstituie contravenþie ºi sesancþioneazã cu amendã de la 9 la20 de puncte-amendã.

Cercul pedagogic, intitulat “Management instituþional” a reunitdirectori de ºcoli, întreaga activitate metodicã derulându-se sub semnulCentenarului Marii Uniri, dar a urmãrit ºi celebrarea celor 112 de la înfiinþareaºcolii subdomnia regelui Carol I. Activitatea metodicã cu tema “Îmbunãtãþireaeficacitãþii organizaþionale a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar prindezvoltarea sistemului de control managerial intern” a fost urmatã de unprogram artistic ce a urmãrit promovarea tradiþiilor specifice zonei Olteniei.

Cel de-al doilea eveniment a vizat participarea elevilor de clasa a II-a laEvaluarea Naþionalã la limba românã, scris ºi citit.

ªcoala Gimnazialã Nr. 3 Drobeta Turnu Severin agãzduit douã evenimente importante pentru învãþãmânt

T.A.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 12

COMUNICAT DE PRESÃ Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) reaminteºte cã termenullimitã de depunere a Cererilor Unice de Platã, în cadrul Campaniei 2018, estedata de 15 mai a.c., inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale (MADR) nr. 15/17.01.2017 privind stabilirea modalitãþii decoordonare a implementãrii schemelor de plãþi directe ºi a Ajutoarelor NaþionaleTranzitorii care se aplicã în agriculturã, la nivelul MADR ºi al APIA. Pânã la acest moment au fost depuse, la Centrele judeþene/locale APIAºi al Municipiului Bucureºti, un numãr de 715.077 Cereri Unice de Platã,pentru o suprafaþã de 5.141.135,62 hectare. Fermierii pot depune o singurã Cerere Unicã de Platã, chiar dacãdeþin suprafeþe de teren în localitãþi sau judeþe diferite! Reamintim cã pentru suprafeþe mai mari de 50 hectare de teren agricolcererile se depun la Centrele judeþene APIA, iar în cazul în care sesolicitã o suprafaþã mai micã sau egalã cu 50 hectare teren agricolcererile se depun la Centrele locale. Rugãm fermierii sã se prezinte la data ºi ora la care sunt programaþiconform INVITAÞIEI primite pentru a putea utiliza eficient timpul pe careAPIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018. Sprijinul financiar este finanþat din Fondul European de GarantareAgricolã (FEGA), din Fondul European Agricol pentru DezvoltareRuralã (FEADR) ºi de la bugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. RESPONSABIL COMUNICARE

COMUNICAT DE PRESÃÎn trimestrele II, III ºi IV 2018, I.T.M. Mehedinþi desfãºoarã, sub

coordonarea Inspecþiei Muncii, Campania Naþionalã privind verificareamodului în care se respectã cerinþele minime de securitate ºi sãnãtateîn muncã pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase. Acþiunea are ca obiective:- diminuarea consecinþelor sociale ºi economice negative care derivãdin nerespectarea de cãtre angajatorii care desfãºoarã activitate îndomeniul transportului rutier de mãrfuri periculoase, a prevederilorlegale în domeniu;- creºterea gradului de conºtientizare a angajatorilor ºi a angajaþilorîn ceea ce priveºte necesitatea respectãrii prevederilor legale îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã;- eliminarea tuturor neconformitãþilor constatate, prin dispunerea demãsuri obligatorii de intrare în legalitate ºi aplicarea sancþiunilorcontravenþionale corespunzãtoare.

Gheorghe-Florian Simcea, P Inspector ºefAurora Mãdãlina Gîrlea, Consilier C.C.R.P.

Poliþiºtii vor dispune, începând cu20 mai, suspendarea

înmatriculãrii în cazul în careinspecþia tehnicã periodicã a

vehiculului nu este valabilã ºi încazul în care noul proprietar nu a

solicitat transcrierea transmiteriidreptului de proprietate în 90 de

zile de la data dobândirii dreptuluide proprietate asupra vehiculului.

Începând cu 20 mai 2018, vorintra în vigoare o serie de prevedericare modificã ºi completeazãOrdonanþa de urgenþã a Guvernuluinr. 195 din 2002, privind circulaþiape drumurile publice din România. Astfel, printre noutãþi, se numãrãsuspendarea înmatriculãrii, carereprezintã o operaþiune administrativãce constã în interzicerea temporarã adreptului de a pune în circulaþie ºi autiliza un vehicul pe drumurile publice. Conform legii, va fi aplicatãsuspendarea de drept a înmatriculãriivehiculului pentru care inspecþiatehnicã periodicã nu este valabilã. În Biroul de presã

SUSPENDAREA ÎNMATRICULÃRIIcazul depistãrii în trafic a unui vehicula cãrei inspecþie tehnicã periodicã aexpirat, pe lângã sancþiuneacontravenþionalã principalã, vor fireþinute ºi certificatul deînmatriculare, plãcuþele cu numãrulde înregistrare ºi se va elibera dovadãfãrã drept de circulaþie. Suspendarea de drept a înmatriculãriiînceteazã la data la care vehiculul treceo nouã inspecþie tehnicã periodicã. De asemenea, suspendareaînmatriculãrii se aplicã ºi în cazul în carenoul proprietar nu a solicitat autoritãþiicompetente transcrierea transmiteriidreptului de proprietate în 90 de zile dela data dobândirii dreptului de proprietateasupra vehiculului. Suspendareaînceteazã la data transcrierii transmiteriidreptului de proprietate. Conducerea unui vehicul a cãruiînmatriculare este suspendatãconstituie contravenþie ºi sesancþioneazã cu amendã de la 9 la20 de puncte-amendã.

Cercul pedagogic, intitulat “Management instituþional” a reunitdirectori de ºcoli, întreaga activitate metodicã derulându-se sub semnulCentenarului Marii Uniri, dar a urmãrit ºi celebrarea celor 112 de la înfiinþareaºcolii subdomnia regelui Carol I. Activitatea metodicã cu tema “Îmbunãtãþireaeficacitãþii organizaþionale a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar prindezvoltarea sistemului de control managerial intern” a fost urmatã de unprogram artistic ce a urmãrit promovarea tradiþiilor specifice zonei Olteniei.

Cel de-al doilea eveniment a vizat participarea elevilor de clasa a II-a laEvaluarea Naþionalã la limba românã, scris ºi citit.

ªcoala Gimnazialã Nr. 3 Drobeta Turnu Severin agãzduit douã evenimente importante pentru învãþãmânt

T.A.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Aspectele socio-profesionale reprezintãsubiectele principale ale acestei sãptãmâni. Secontureazã schimbãri majore, atât în relaþiilepersonale cu prietenii, cât ºi în relaþiile desusþinere profesionalã reciprocã de la locul demuncã. Se recomandã prudenþã, discreþie ºirãbdare! Încet, dar sigur pierzi unii prieteni, darse va face loc pentru alþii. Deocamdatã priveºteatent la situaþiile în care eºti implicat alãturi deaceste persoane ºi nu te lãsa impresionat devorbele sau gesturile, aparent, sincere.Organizeazã-þi programul cotidian, astfel încâtsã te odihneºti regulat.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Schimbãri importante în plan profesional!Poate fi vorba despre finalizarea unor proiecte,a unor etape de lucru sau se preconizeazãschimbãri în grupul de lucru din care faci partela locul de muncã. Totul se poate petrece rapid,fãrã prea mult zgomot sau fãrã explicaþiipertinente. Fii prudent ºi evitã discuþiilecontradictorii sau luarea deciziilor radicale!Deocamdatã ia aminte la discuþii ºi evenimente.Sunt zile bune numai pentru analize interioare,observaþie ºi dialog interior. Bazeazã-te numaipe forþele tale!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Vei fi animat de gânduri mãreþe pe tot parcursulsãptãmânii, ca ºi cum îþi propui sã schimbi totulîn jurul tãu, dar astfel încât sã fie ºi în avantajulcelorlalþi. Energia astralã din aceste zile îþiaccentueazã simþurile fine, paranormale ºi de aicivei reuºi sã faci conexiuni mentale nebãnuitevizavi de relaþiile ºi situaþiile în care eºti implicat.Se pot accentua visele ºi viziunile premonitorii.Mentalul este agitat, aºa încât este bine sã nuforþezi nota ºi chiar sã te detaºezi ºi sã te odihneºticonºtient. Demersuri legate de cãlãtorii ºi studiipe termen lung sau în strãinãtate.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Segmentul financiar are o importanþãdeosebitã în aceastã sãptãmânã. Sunt ºansesã pui la punct colaborãri, chestiunipatrimoniale împreunã cu neamurile ºipartenerul de viaþã, aspecte care au în comunbani, cheltuieli, servicii, bunuri folosite ºi detine ºi de aceste persoane. Cumva se încheieo etapã, dar poate fi vorba despre lãmuriri saurezolvãri aºteptate demult. Totuºi, fii prudentºi verificã atent fiecare document, fiecarecheltuialã ºi evitã investiþiile de orice fel. Cinevadin anturajul apropiat te poate ajuta foarte binecu sfaturi ºi idei deosebite.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Sãptãmânã foarte importantã în planpartenerial! Se vor reconfigura colaborãri, orelaþie matrimonialã sau se finalizeazã etape deviaþã ºi activitate comune cu alþii. Este bine sãfii obiectiv, sã-þi urmãreºti scopurile personaleºi sã închei acele relaþii ºi situaþii care te þin înloc sau care deja îþi dãuneazã în vreun fel. Existãdetalii ºi interese ascunse, atât în orice tip decolaborare socio-profesionalã, cât ºi în relaþiade cuplu. Dezamãgirile pot fi de proporþii.Pentru a-þi îmbunãtãþi planurile de viitor estenevoie sã renunþi rapid la tot ce este perimat.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãnãtatea ºi activitatea desfãºuratã în cadrulunui loc de muncã reprezintã aspectele care sevor modifica mult începând cu aceastãsãptãmânã. Este bine sã-þi supraveghezisemnalele organsimului ºi sã apelezi la ajutorde specialitate. Transformãrile personale care seîntrezãresc, întâmpinã-le cu mintea ºi sufletuldeschise. Continuã-þi programul de viaþã cu paºimãrunþi, fãrã a forþa nota în vreun fel. Orice grabã,orice decizie luatã acum, orice implicare în cevanou ar trebui evitate, pentru cã nu au ºanse sãse materializeze corect în viitor.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Relaþiile sentimentale ºi cele cu copiii tesolicitã mult în aceste zile, fapt pentru care ar fibine sã fii prudent ºi circumspect pe alocuri.Se contureazã modificãri majore ºi chiar finaluriîn plan amoros. Misterul, farmecul, dar ºiiluziile stãpânesc acest segment de viaþã, astfelcã puþin probabil sã-þi dai seama de adevãratulsens al situaþiilor care se ivesc. Evitã sã aiaºteptãri faþã de cei dragi! Tu eºti cel care arenevoie sã-ºi remodeleze concepþiile vizavi deiubire ºi implicaþiile ei. Însã eºti foarte creativºi inspirat, aºa încât relaxeazã-te cu un hobby..

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

În casã ºi familie se preconizeazã schimbãriinteresante, dar pline de mister. Atenþia ºieforturile îþi vor fi atrase de treburile gospodãreºtirestante ºi de conversaþiile cu membrii familiei.Fii prudent ºi rãbdãtor, pentru cã este dificil deajuns la un consens, chiar dacã toatã lumeadoreºte acelaºi lucru. Vei fi nevoit sã te împarþiîntre îndatoririle profesionale ºi cele casnice.Însã accentul sãptãmânii revine mai mult laturiipersonale ºi relaþionãrii cu cei dragi.Organizeazã-þi timpul ºi resursele, astfel încâtsã rezolvi tot ce îþi propui.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Evenimentele principale ale sãptãmânii seconcentreazã pe segmentul relaþiilor cu anturajulapropiat, de aceea ar fi bine sã acorzi atenþienecesarã tuturor discuþiilor ºi întâlnirilor cuaceste persoane. Se vor crea contexte favorabilepentru a te desprinde din situaþiile ºi relaþiiletoxice. Unii se vor þine scai de tine, din variimotive personale. Evitã sã vorbeºti despre tineºi intenþiile tale sau despre subiecte pe care lecunoºti puþin sau deloc. Prudenþã, rãbdare ºiacceptã ideile ºi nevoile altora!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Situaþii controversate în plan financiar!Este vorba despre modificãri salariale sau alecondiþiilor de muncã. Fie primeºti o sumã debani restantã pentru eforturile depuse în câmpulmuncii, fie afli informaþii deosebite privitoare lafelul în care se vor desfãºura activitãþileprofesionale de acum încolo. În culiseleevenimentelor existã detalii pe care nu le poþidepista sau înþelege acum. Totuºi, fii prudent,circumspect ºi nu lua de bun chiar tot ce auzi.O conversaþie tãinuitã cu cineva din anturajulapropiat te va lãmuri ºi liniºti.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmânã foarte importantã, pentru cãtransformãrile interioare la care eºti predispussunt de bun augur. Însã nu vei înþelege marelucru acum. Senzaþia cã totul se desfãºoarã înfavoarea ta va fi accentuatã ºi aducãtoare deliniºte ºi confort sufletesc. Ceva se terminã, cevastã sã înceapã. Detaºeazã-te de toate, lasã-tepurtat de evenimente, dar în acelaºi timp fiideschis la nou ºi progres. Sãnãtatea estevulnerabilã, astfel cã ºi stãrile tale de spirit suntoscilante ºi dificil de suportat sau înþeles decãtre ceilalþi. Controleazã-þi reacþiile!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Energia astralã a sãptãmânii te predispune latransformãri interioare profunde, rãscolirisufleteºti greu de explicat în cuvinte, dar ºi greude înþeles. Ai nevoie de odihnã, detaºare decotidian ºi revizuirea tuturor situaþiilor ºirelaþiilor în care eºti implicat. Posibile neplãcerilegate de sãnãtatea picioarelor ºi a segmentelorsistemului circulator. Evitã, în limita posibilului,consultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale, deoarece existã riscuri majore deerori cu efecte pe termen lung. Dezvoltãgândirea pozitivã!

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(10 - 16 mai 2018) Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 14diverse

Evoluþia raportului euro/leu a fost unaapreciativã, media coborând spre nivelul de 4,65lei, dupã decizia BNR de majorare a dobânzii salede politicã monetarã. Perioada a debutat cu un curs de 4,6630 ºi s-aîncheiat la 4,6496 lei, când tranzacþiile s-au realizatîntre 4,649 ºi 4,658 lei. Creºterea dobânzii-cheie de la 2,25 la 2,50%atrage fondurile speculative interesante în obþinereaunor randamente cât mai mari, în condiþiile în careBNR foloseºte toate mijloacele pentru a readuceinflaþia în jurul valorii de 3%.

„Suntem siguri cã þinem inflaþia sub control ºicã dobânzile nu se vor duce foarte sus“, a afirmatacum douã zile Mugur Isãrescu. Potrivit acestuia,riscurile inflaþioniste provin „în principal din parteapreþurilor administrate (preþurile controlate deguvern, n.red.), a condiþiilor de pe piaþa muncii ºia evoluþiei viitoare a preþului internaþional alpetrolului”. La aceasta se adaugã, „ritmul creºteriieconomice ºi dinamica inflaþiei în zona euro ºi,implicit, conduita politicii monetare a BCE ºi abãncilor centrale din regiune”. Majorarea dobânzii de politicã monetarã se vareflecta în creºterea ratelor pe care le vor plãþiromânii la creditele contractate. Indicii ROBOR au atins la sfârºitul intervaluluimaxime ale ultimilor patru ani. Cel la trei luni aurcat la 2,68%, cel la ºase luni la 2,80%, cel lanouã luni la 2,83% iar cel la 12 luni la 2,86%.Cursul dolarului american a crescut de la 3,8839la 3,9148 lei, medie care nu mai fost atinsã de lasfârºitul anului trecut. Cotaþiile de la sfârºitulintervalului au atins un maxim de 3,929 lei. Moneda elveþianã nu a mai scãzut pe pieþeleinternaþionale sub pragul de 1,19 franci/euro. Dupão scãdere la 3,8871 lei, mai jos cu peste 11 banifaþã de începutul anului, media ei a încheiatperioada la 3,9025 lei. Perechea euro/dolar a avut o tendinþã descendentã,coborând de la 1,2140 la 1,1838 dolari, cea mairedusã valoare de la sfârºitul anului trecut. Investitorii sunt siguri cã Rezerva Federalãamericanã va majora dobânda sa cheie de celpuþin douã ori în acest an, cu posibilitatea uneia treia, dupã ce ºomajul din SUA a atins minimulultimilor 18 ani de 3,9%. Indicele compozit calculat de Bloomberg aîncheiat perioada la 9.380,43 dolari. Reamintimcã bitcoin a scãzut la jumãtatea lunii trecute subpragul de 6.000 dolari dupã ce în decembrie 2017a fost atins un maxim de aproape 20.000 de dolari. Analiza cuprinde perioada 2 – 8 mai.

Radu Georgescu

Euro scade,dobânzile la credite

þâºnesc în sus

În perioada 04 - 06.05.2018la Cluj Napoca în cea mai modernãArenã din România s-a desfãºuratCupa Europeanã de Judo pentrucadeþi la care au participat 550sportivi din 31 de þãri. Sportivii cadeþi de la CSM Drobetaau încercat accesul cãtre podium, darde data aceasta nu au fost medalii,doar puncte câºtigate în Ranking ºi oexperienþã de care au nevoie pe maideparte în drumul cãtre CampionateleEuropene ºi Campionatele Balcanice. Rezultatele sportivilor de la CSMDrobeta sunt urmãtoarele:Loc V - VLADU ANA MARIA -40 kg- COVACIU IASMINA -48 kgLoc VII - IOVIÞA ROBERTA -52 kgLoc IX - TOPALà VLAD -81 kgNeclasat - MATEI LIVIU -73 kg

Cupa Europeanã de Judo pentru cadeþi

Dupã competiþie a urmat un stagiu de pregãtirecare va contribui cu siguranþã la progresul ºi lao bunã reprezentare în urmãtoarele competiþii cuobiectiv ale acestor minunaþi copii Judoka.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM Drobeta Turnu Severin

14 sportivi ai Palatului Copiilor- Filiala Strehaia au participat pe 30.04- 02.05 la stagiul Federaþiei Române deChanbara, desfãºurat la Centrul OlimpicIzvorani ºi condus de directorul tehnical Federaþiei Mondiale de ChanbaraKenichi Kosokava. Delegaþia a fost condusã de prof.Gîdea Ilie centura Neagrã 2Dan Kobudo.Strehãienii s-au acomodat repede cutehnicile de sabie predate, mai ales cãei cocheteazã de câþiva ani buni cuChanbara, având aduse în ultimii ani ºi câtevamedalii naþionale la acest sport. Dar ce este Chanbara? Este o artã marþialã în care sportivii se luptã cavechii samurai cu toate armele tradiþionale japoneze:sabie scurtã, sabie lungã, sabie cu scut, suliþã,baston lung ºi mediu, nunchaku. Loviturile sunt

Chanbara, o nouã artã marþialã practicatãla Strehaia

aplicate în sistem Full contact, dar toate armele suntarme soft, confecþionate din cilindri de burete sauumplute cu aer. Meciurile dureazã 3 minuteterminându-se în Preliminarii la un punct, iar însemifinale ºi finale la douã puncte din trei. În luna septembrie va avea loc Campionatul Naþionalîn urma cãruia se va forma lotul care va reprezenta

România la CampionatulMondial ce va avea loc îndata de 8 - 9 decembrie înJaponia - Tokio. Chanbarava fi prezentat ca sport laOlimpiada din 2020 ce vaavea loc în Japonia. Sã sperãm cã cel puþinun strehãian va ajunge laCampionatul Mondial ºisã se afirme la Chanbaraprecum la Judo prinCleonia Raciu. Hai sã le urãm succes!

I.G.M.

sportOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018 pag. 15

Campioana sezonului trecut,CS Strehaia a reintrat în lupta pentrutitlu, dupã ce a dispus cu 2-1 deRecolta Dãnceu, prin golurile izbutitede Claudiu Topalã (‘2) ºi AlexandruBalaci (’80), respectiv Cãtãlin Chirfot(‘7). Dupã acest rezultat, echipaantrenatã de Mircea Danciu a egalat

Prezent cu 2 sportivi la CupaRomâniei pentru juniori, de laCâmpulung Muscel, Box ClubDrobeta a izbutit sã cucereascãmedalia de bronz, prin Dragoº Bobei,care a luptat în limitele categoriei 75kg. Raul Dãescu (54 kg), celãlalt

Juniorii U19 de la CSS Drobeta Turnu Severin au reuºit sã încheie peprimul loc seria a VII-a a Campionatului Naþional de Fotbal, dupã ce au dispus, înultima etapã, cu scorul de 3-2, de CSS Luceafãrul Drobeta, prin golurile izbutitede Iulian Albei (’20, ’90) ºi Adrian Burcu (’62), respectiv Alin Dãescu (’32, ’60).Dupã acest rezultat, elevii pregãtiþi de Marian Brihac ºi Florin Teodorescu s-aucalificat la turneul semifinal, care va avea loc în localitatea arãdeanã ªiria, urmândsã joace cu UTA Arad, pe data de 12 mai. În celãlalt meci se vor întâlni Gaz MetanMediaº ºi Kiss Baia Mare. Învingãtoarele din cele 2 jocuri se vor duela, pe 13 mai,pentru calificareea la turneul final. În faza semifinalã au mai acces CSU Craiova,CSA Steaua Bucureºti, LPS Piatra Neamþ ºi CS Mioveni, cele 4 echipe menþionateurmând sã dispute turneul la Craiova. Câºtigãtoarele celor 2 turnee semifinalevor juca finala, la o datã pe care FRF o va stabili ulterior.

Liga a IV-a - Play-off - Etapa ICS Strehaia - Recolta Dãnceu 2-1Viitorul ªimian - Dierna Orºova 8-1Clasament1. ªimian 1 1 0 0 8-1 272. Strehaia 1 1 0 0 2-1 253. Dãnceu 1 0 0 1 1-2 254. Orºova 1 0 0 1 1-8 16Etapa viitoareRecolta Dãnceu - Viitorul ªimianDierna Orºova - CS StrehaiaPlay-out - Etapa IDecebal Eºelniþa - Real Vânju Mare 6-4Dunãrea Pristol - Inter Salcia 6-2Viitorul Cujmir - stãClasament1. Pristol 1 1 0 0 6-2 142. Cujmir 0 0 0 0 0-0 133. Eºelniþa 1 1 0 0 6-4 84. Vînju Mare 1 0 0 1 4-6 85. Salcia 1 0 0 1 2-6 6Etapa viitoareReal Vânju Mare - Dunãrea PristolInter Salcia - Viitorul CujmirDecebal Eºelniþa - stã

Liga a V-a - Etapa a XVII-aªtiinþa Broºteni - ASG Hinova 5-1Inter Crãguieºti - Real Vânãtori 6-3Dunãrea Hinova - Voinþa Opriºor 4-1Viitorul Floreºti - Coºuºtea Cãzãneºti0-3Unirea Gârla Mare - AS Corlãþel 3-0AS Obârºia de Câmp - Voinþa Vrata (reprogramat)Clasament1. Broºteni 17 14 1 2 73-19 432. Crãguieºti 17 13 1 3 56-31 403. D. Hinova 17 11 1 5 49-32 344. Cãzãneºti 17 8 3 6 50-38 275. Gârla Mare 17 8 2 7 36-30 266. Obârºia de Câmp 16 6 5 5 35-34 237. Floreºti 17 5 2 9 35-45 208. Corlãþel 17 5 4 8 38-49 199. Vrata 16 5 3 8 36-38 1810. Opriºor 17 5 3 9 37-40 1811. ASG Hinova 17 4 3 10 37-66 1512. Vânãtori 17 2 0 15 28-88 6Etapa viitoareAS Corlãþel - ªtiinþa BroºteniInter Crãguieºti - Viitorul FloreºtiCoºuºtea Cãzãneºti - Dunãrea HinovaVoinþa Opriºor - AS Obârºia de CâmpVoinþa Vrata - Unirea Gârla MareReal Vînãtori - ASG Hinova

Strehaia reintrã în lupta pentru titluÎn prima etapã din play-off-ul Ligii a IV-a Mehedinþi, Recolta Dãnceu afost învinsã cu 2-1 la Strehaia ºi a pierdut primul loc al clasamentului.

Recolta în clasament, ambeleaflându-se acum la 2 puncte deprimul loc, poziþie pe care a urcatViitorul ªimian. În runda inauguralãdin play-off, echipa pregãtitã deDorel Stoica a dispus cu 8-1 deDierna Orºova, prin golurile luiLaurenþiu Prundeanu (‘8, ’63),

Constantin Bologa(’28), Andrei Enea (40), Robert Vãcuþã (43), Lucian Zamfir

(49), CostinelStanciu (53)ºi AdelinP ã t r a º c u( ’ 8 2 ) ,r e s p e c t i vM a r i a n

Erceanu (’19). Etapa viitoare, Viitorulªimian va juca la Dãnceu, meciulfiind programat sâmbãtã, cuîncepere de la ora 11:00. În play-out, Decebal Eºelniþa adispus cu 6-4 de Real VânjuMare, iar Dunãrea Pristol a trecutcu 6-2 de Inter Salcia.

M. O.

M. O.

Antrenorii, cursanþi la SeverinÎn colaborare cu AJF Mehedinþi, Federaþia

Românã de Fotbal, prin ªcoala Federalã de Antrenori,a organizat, luni, cursuri de perfecþionare pentruantrenorii din judeþele Mehedinþi, Dolj, Gorj ºi Caraº-Severin, care deþin licenþa UEFA A ºi B. La evenimentulde la malul Dunãrii au participat peste 60 deantrenori.“Dupã cum am obiºnuit în ultimii 6-7 ani,încercãm sã venim în sprijinul antrenorilor, sã venimîn teritoriu, ca sã fim cât mai aproape de dânºii. Suntcursuri de perfecþionare, care se fac anual, în câte 3-4zone ale þãrii, iar, pentru antrenorii din aceastã parte aþãrii, am ales drept gazdã, Drobeta Turnu Severin, unoraº istoric, un oraº frumos, pe malul Dunãrii”, aexplicat Ciprian Niþã, inspector de specialitate încadrul ªcolii Federale de Antrenori.

Prima medalie pentru Box Club Drobetapugilist severinean care a urcat înring, n-a prins podiumul, dar nudezarmeazã ºi se se pregãteºteintens pentru Naþioanele dintoamnã. “Deºi nu am împlinit unan de când am pus bazele acestuiclub, am izbutit sã aducem primamedalie la competiþiile naþionale,cu prilejul Cupei României. Avemcopii care vin zilnic la antrenament,se munceºte serios ºi iatã cãrezultatele au început sã aparã, înpofida greutãþilor cu care se

confruntã boxul ºi sportul, în general.Ne pregãtim acum pentru CampionatulNaþional din toamnã, unde sper sãobþinem rezultate ºi mai bune. Vor urmao serie de meciuri de verificare, pentrusportivii noºtri”, a precizat antrenorulSorin Gherghescu.

CSS s-a calificat la turneul semifinal

M. O. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.05.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, fusei pi laCraiova, cã avusei neºte treabã pi laneºte rude, de nu le mai vãzusemde ceva vreme ºi când mã întorsei,fãcu microbuzu panã. Pã da, deteîntr-o groapã pin Streahaia de netrezirãm unii peste alþii, nu mai ºtiaicare cum are locurile. Fro douã orede pauzã fãcurãm în mijlocuoraºului, pãnã veni maºina di laSeverin cu altã roatã de rezervã. Întimpu ãsta, ca sã nu mã plictisesc,mai intrai în vorbã cu unii ºi cu alþii.Oamenii, cam supãraþi de felul lor,cã nu se schimbã lucrurile în oraº,cã nu le merge bine, nemulþumiþi,ce mai. Da dinspre aleºi aflai cã semai lucreazã la câte ceva. Cã sãredeschidã spitalu’, ceea ce Sucãzicea de multã vreme cã era nevoie,apoi s-au mai câºtigat neºte proiectepentru modernizarea infrastructurii,aºa cã s-ar putea sã nu mai dãm înatâtea gropi pin Strehaia ºi cicã sãmai reabiliteazã ºi neºte clãdirimonument. Acuma, dacã o sã vedemniscaiva schimbãri în bine, Sucã osã revinã sã vã spuie. Cã aºa sãface, când e de bine e bine, când

nea Mãrin

Sucã ºi schimbãrile din Strehaia, nea Gherghe ºilipitorii de afiºe ºi apocalipsa lu’ nea Mâþu

e de rãu, nu e bine. Aia e, mã fraþilor, zicala aia cuomu sfinþeºte locu rãmâne deactualitate. Pã degeaba avem noiatâþia trimeºi în Parlament, dacã pila Severin vine altu, din Timiº, sãle vorbeascã oamenilor. Altu carenu e de-al locului, da îºi face timp

pentru alegãtori. ªi când tegândeºti cã ai noºtri îºi fac timp dinpatru în patru ani, ce sã mai zici?! Da vã mai amintiþi dumneavoastrã

de ordinu lu’ nea Gherghe, pevremea când era primar dumnealui,sã sã vopseascã stâlpii cu vopseaalbastrã, de ziceai cã a inundatDunãrea bulevardele? Numai binepentru bãieþii deºtepþi sã lipeascãafiºe peste vopseaua proaspãtã. ªiatuncea veni alt ordin di la nea

Gherghe, sã fie depistaþi ãide lipirã afiºele pe stâlpi.Bine, nu-i gãsi nimenea, lafel cum sã întâmplã cândapãru nea Gherghe petoate blocurile din oraº.Curat, necurat, neaTitele! Bine, acuma apãrualtã dandana, cupanourile de afiºajcum e cel din centrulSeverinului, undefiecare afiºeazã cevrea ºi mai vine câteunul sã maicompleteze ce-i trece

prin minte. Pã da, fãcu al lu’Zbanghiu pozã când trecu cubãieþii la un suc. Mã fraþilor, acuma cã sãîntâmplã ca liberalii sãîncerce sã intre deja încampanie electoralã nu mai e demirare. Cã au mai fãcut-o, daacuma încep mai devreme, sã pare.Mai nou reapãru ºi nea Mâþu, nusã ºtie de unde, da apãru pe tv, cãvrea sã fie modernizate serviciilepentru cetãþeni. Acuma nu precizãdacã vrea servicii mai bune pentrumeniul zilei, ori pentru cina cea detainã, da ‘mnealui zisã de serviciimai bune. Cã aºa e când ai

urmare din pag. 10Câºtigãtorii concursului de limba românã...

sprijinul Departamentului pentruStrategii Guvernamentale dincadrul Secretariatului General alGuvernului. Competiþia îºi propune sãîncurajeze dialogului interetnic ºisã contribuie la creºterea niveluluicunoºtinþelor de limba românã înrândul elevilor de etnie maghiarãdin judeþele Harghita ºi Covasna,dar ºi din judeþele învecinate.

restaurant, te pricepi ºi la servicii,te pricepi la oriºice. Bine, când aspus cã în Severin ºi în Mehedinþia murit pãnã ºi speranþa, dejaurmeazã apocalipsa ºi nea Mâþuar fi probabil singurul care ar maiputea salva ceva. Mã nepoate, dupe tot circu deanu trecut, di la Colegiul Traian, deajunsã ºi pi la organisme abilitate,sã ajunsã acuma la altele. Pã da,cã dupe ce se judecarã dascãliiîntre ei, acuma sã judecã profesoriicu pãrinþii elevilor, pe motiv de

dirigenþie. Unde mai pui cãmartori, în asemenea situaþii, suntneºte profesori respectabili. IarãSucã nu vrea sã influenþezejudecata, de aia nu dã nici nume,doar trage un semnal de alarmã,cã starea de tensiune di la Traiannu aduce rezultate bune. Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!

La ceremonia organizatã la PalatulVictoria au participat 35 de eleviînsoþiþi de 25 de profesori-îndrumãtori. Premiile oferite deGuvern constau în cãrþi din literaturaromânã clasicã, volume educative ºialbume de promovare a României. Guvernul României se implicãanual în acest proiect pentru a oferiun cadru cât mai larg de exprimareminoritãþilor naþionale.

Biroul de presã al Guvernului