"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 892

31 august 2017 16 pagini * 1,00 leu

ªi în aceastã iarnã, severinenii vor avea cãldurã tot de la Termocentrala de la Halânga. Edilul ºef al municipiului spunecã pregãtirile pentru sezonul rece sunt în grafic. Cum Primãria municipiului Drobeta Turnu Severin se aflã în litigiu cufirma care se angajase cã va construi în oraº o nouã centralã termicã, iar lucrãrile sunt oprite, ºi îniarna 2017-2018, locuinþele severinenilor se vor încãlzi tot de la Termocentrala de la Halânga.

Primãria Drobeta Turnu Severina fãcut toate pregãtirile pentru

sezonul rece 2017 - 2018

continuare în pagina12

PAG. 3

Lupte, jonglerii cu foc,pãsãri de pradã în Cetatea

Medievalã a SeverinuluiLotul olimpic al României a obþinut cel mai

bun rezultat în istoria participãrii la OlimpiadaInternaþionalã de ªtiinþe ale Pãmântului (InternationalEarth Science Olympiad - IESO): douã medalii deaur, o medalie de argint ºi o medalie de bronz. Medaliile de aur au fost cucerite de Andrei Sandu(clasa a X-a/Colegiul Naþional din Iaºi) ºi ªtefan-Rãzvan Bãlãucã (clasa a XI-a/Colegiul Naþional„Mihai Eminescu” din Botoºani). Irina MãlinaStrugaru (clasa a XI-a/Colegiul Naþional din Iaºi) aobþinut o medalie de argint, iar George-ValentinDatcu (clasa a X-a/Colegiul Naþional „MihaiViteazul” din Ploieºti) a fost medaliat cu bronz. Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþe ale Pãmântuluieste o competiþie în cadrul cãreia concurenþii susþinindividual o probã teoreticã ºi una practicã. Pentru

Patru medalii pentru olimpicii români laOlimpiada Internaþionalã de ªtiinþe ale Pãmântului 2017

a încuraja colaborarea între elevii din þãrileparticipante, se organizeazã echipe internaþionale,care primesc teme de cercetare privind poluareamediului dintr-o anumitã arie geograficã ºi sarcinade a realiza un proiect cu posibile soluþii pentruameliorarea problemelor din acea zonã  În aceastãsecþiune a concursului, trei elevi români (IrinaMãlina Strugaru, Andrei Sandu ºi George ValentinDatcu) s-au clasat, cu echipele internaþionale dincare au fãcut parte, pe locurile 1 ºi 2. La a XI-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale de ªtiinþeale Pãmântului, desfãºuratã la Nisa, în perioada 21-30 august, au participat 120 de elevi din 29 de þãri. Echipa României se întoarce în þarã joi, la ora1150, pe Aeroportul Internaþional „Henri Coandã”(via Munchen). BIROUL DE COMUNICARE

Timpul nuare rãbdare

Maratonul Olteniei 2017,powered by CEZ România:574 de concurenþi, 4 probe

de concurs, 2 zile dedistracþie – 26 ºi 27 august,

o cerere în cãsãtorie, toatesub melodia oficialã a

evenimentului

pag. 4

pag. 2

PÃSTRÃTORIITRADIÞIEI

pag. 5

SENATORUL PSDDE MEHEDINÞI

LIVIU MAZILUA DESCHIS

CABINETPARLAMENTAR

LA ORªOVApag. 7

Dragnea CelMare ºi realizat

la 27 de anipag. 9

social - politicOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Tot marþi, 29.08.2017 la ora1200 prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA a condusºedinþa Colegiului prefectural,activitate definitorie pentru bunafuncþionare a instituþiilor statului. La ordinea de zi au fost dezbãtute,situaþia autorizãrii unitãþilor deînvãþãmânt din cele 66 unitãþiadministrativ-teritoriale ºi combatereacazurilor de muncã nedeclaratã. Dupã epuizarea subiectelor ordiniide zi, domnul Nicolae DRÃGHIEA asubliniat cã asigurarea unor condiþiioptime pentru desfãºurarea actului deînvãþãmânt este o obligaþie a tuturorinstituþiilor cu atribuþii, iar autorizareatuturor unitãþilor de învãþãmânt dinpunct de vedere sanitar ºi al securitãþiila incendiu rãmâne un obiectiv ce

În data de 29 august 2017,la ora 1300 prefectul judeþuluiMehedinþi, domnul NicolaeDRÃGHIEA, a condus ºedinþaComitetului judeþean pentru situaþiide urgenþã, ºedinþã deosebit decomplexã, ce a avut 13 puncte peordinea de zi. Principalele subiecteau constat în analizarea activitãþiiComitetului judeþean pentru situaþiide urgenþã pe semestrul I - 2017,analiza situaþiei operative, aactivitãþilor de prevenire a situaþiilorde urgenþã, precum ºi mãsuripreventive pentru combaterea unor

Mãsurile necesare pentru respectarea legalitãþii în judeþul Mehedinþi în atenþia prefectului

Biroul de presã

trebuie îndeplinit. A mai arãtat, cãsituaþia ºcolilor neautorizate estecauzatã ºi de dezinteresul ºi lipsa decolaborare a inspectoratului ºcolar cuunitãþile administrativ-teritoriale,entitãþi care asigurã suportul financiaral unitãþilor ºcolare. La ultimul punct al ordinii de zi,domnul Nicolae DRÃGHIEA ainformat membrii colegiului cuprivire la rezultatele comisiilor careau fost numite, prin ordin alprefectului, pentru a identifica ºiinventaria haldele de steril ºiiazurile de decantare, precum ºi aanaliza activitatea societãþilorcomerciale care au ca obiect deactivitate colectarea ºi sortareadeºeurilor menajere.

boli specifice, contagioase, înrândul oamenilor ºi animalelor. A subliniat prefectul judeþului, cãva lua toate mãsurile necesarepentru respectarea legalitãþii înjudeþul Mehedinþi, cerândinstituþiilor cu atribuþii sã se implicemai mult în acþiuni de prevenire asituaþiilor de urgenþã pentruevitarea unor dezastre, fãcândtrimitere la situaþia din judeþulVâlcea, situaþie care a fost prevenitãîn municipiul Drobeta TurnuSeverin, ca urmare a intervenþieiprompte a pompierilor militari.

Plecarea dintre noi ajurnalistului ºi omului de culturãGeorge Bureþea, dincolo deîntristarea profundã ºi fãrã rãspunsce o lasã în urma sa dispariþia celorce ne sunt, într-un fel sau altul,apropiaþi, ºi au marcat istoriaultimelor decenii pe aceste locuri,ne pune inevitabil ºi-n faþa realitãþiineîndoielnice a faptului cã, iatã, omare generaþie se stinge, încet-încet, sub ochii noºtri. O generaþiestrãlucitã, din care George Bureþea

Timpul nu are rãbdarea fãcut parte. O generaþie care a datþãrii oameni de certã valoareprofesionalã, cãrturari, medici,jurnaliºti, ingineri, artiºti ºi sportivi. E generaþia care s-a maturizat încomunism dar a fost suficient detânãrã ºi de energicã pentru ca,imediat dupã cãderea comu-nismului, sã fie factorul decidentîn cele ce au þinut de democraþie.George Bureþea a pus bazele celuimai puternic ºi mai serioscotidian din Mehedinþi, „Datina”– o tribunã adevãratã, ºi overitabilã ºcoalã de jurnalism. Îmi amintesc cu nostalgieatmosfera extraordinarã dinredacþia „Datina”, pe toþi aceioameni extraordinari de acolo, ºi,evident, pe un George Bureþeaextrem de cerebral, o naturãponderatã, cu un bun simþexemplar ºi cu o deschidereadmirabilã faþã de valorile umane.

„Datina”, sub coordonarea d-luiGeorge Bureþea a fost cu adevãratun ziar combativ, în apusulvremurilor de aur ale ziaristicii,când ziarul apãrea în tipar clasic,cules la linotip, întors pe rotativã.E meri tul , unul dintrenenumãratele, d-lui GeorgeBureþea ºi al tuturor acelorjurnaliºti de mare valoare care aufost în jurul domniei sale. Sã nu uitãm cã în spaþiulcotidianului amintit funcþiona ºi o„Datina literar-artisticã” (îngrijitã laun moment dat de regretatul poetIon Conac), unde au debutat sauau publicat mulþi dintre literaþiimehedinþeni, ºi nu numai. Erauvremuri frumoase, de entuziasm ºiîncredere, de eforturi comune, deenergii splendide. Mi-l amintesc peGeorge Bureþea când s-aîndrãgostit efectiv de ideea deteleviziune ºi a început sã

construiascã, încet, meticulos, oteleviziune. Câtã pasiune, câtãîndrãznealã ºi ce remarcabilãîncredere în sine. E trist cã ne despãrþim, pas cupas, de reprezentanþii acesteigeneraþii, ne consoleazã doarideea cã domniile lor au reuºit sãofere un frumos ºi semnificativexemplu de vieþuire plinã de sens.Din care avem atâtea de învãþat. Trãim vremuri parcã prea grãbite,prea destatornice ºi uneori lipsitede substanþã. Timpul nu arerãbdare cu nici unul dintre noi. Ebine ca mãcar din când în cândsã ne oprim în loc ºi sã fim maiatenþi la cei de lângã noi, lalucrurile cu adevãrat importante,la caracterul trecãtor al lucrurilor,orgoliilor ºi umorilor. Sã fim mai blânzi ºi mairãbdãtori unii faþã de ceilalþi, cãcinu suntem eterni.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 3

La Drobeta Turnu Severin are loccea de-a II-a ediþie a FestivaluluiMedieval al Cetãþii Severinului, în

perioada 1-3 septembrie. Este ultimul mare eveniment alverii din Drobeta Turnu Severin, ceva aduce, în Cetatea Medievalã,sute de personaje de Ev Mediu,cavaleri, domniþe, bufoni, trubaduriºi menestreli. „A doua ediþie a FestivaluluiMedieval al Cetãþii Severinuluidebuteazã vineri, 1 septembrie. Va fio serie de manifestãri de specificmedieval, care cu siguranþã voratrage un numãr mare de turiºti. Esteun bun prilej pentru CetateaMedievalã, pentru Palatul Culturii“Teodor Costescu”, dar ºi pentruoraº de a ne pune în valoare acest

Lupte, jonglerii cu foc, pãsãri de pradã în Cetatea Medievalã a Severinuluipatrimoniu extraordinar pe care îlavem, potenþialul turistic ºi cultural,de a atrage atenþia asupra Severinuluicare este un oraº frumos, cu oameniinimoºi ºi deschiºi spre actul culturalºi pãstrarea tradiþiei istorice. Sperãmsã ne bucurãm împreunã de aceastãa doua ediþie a festivalului medieval,care ne propunem sã devinã unuldintre reperele de marcã pe hartamanifestãrilor de acest gen la nivelnaþional ºi nu numai”, a precizat SorinVidan, managerul Palatului Culturii“Teodor Costescu”. Pe parcursul celor trei zile vor avealoc diverse activitãþi spectaculoase,unele dintre acestea implicând ºipublicul prezent: demonstraþie demânuire a armelor medievale, luptemedievale, ºcoalã de scrimã, lecþii de

dans medieval, demonstraþii de tir cuarcul, demonstraþii ale meºterilorsticlari, pielari, fierari, spectacol cufoc, muzicã ºi teatru, recitaluri desonete, programe interactive pentrucopii ºi tradiþii culinare. „Prima ediþie a fost un succes ºi ne-aîncurajat sã continuãm. Anul acesta vomavea ºi un stand de bucãtãrie medievalãºi multe alte surprize. Vor fi mult maimulþi actori implicaþi în evenimente,pentru cã dacã anul trecut am avut unnumãr de 80 de actori participanþi, anulacesta vom avea 140”, a declaratviceprimarul Daniel Cîrjan. Ce manifestãri au loc Prima zi, vineri, 1 septembrie, vadebuta cu o paradã medievalã cu torþeîncepând cu orele 20.00, dupã care,este programatã deschiderea oficialã

Alergare ºi MTB în podgoriile Corcova, judeþul Mehedinþi Corcova Trail Race, ediþia a V-a

Continuare în pag. 10

a Festivalului Medieval al CetãþiiSeverinului cu prezentarea trupelorparticipante ºi spectacol de jongleriicu foc oferit de Order of the Phoenix.Sâmbãtã, 2 septembrie, se deschid

atelierele de fierãrie, pielãrie ºifabricarea de încãlþãminte, curelãrie,crestãturi în lemn, ceramicã, þesut larãzboi, croitorie ºi broderie, fabricarede zale, vârfuri de sãgeatã ºi reparaþiide echipament militar, picturã ºiminiaturisticã, împletituri. Deasemenea, sunt programate expoziþiide arme ºi armuri, introducere în luptamedievalã, muzicã medievalã,caligrafie medievalã. Pe întregparcursul zilei, publicul este invitat sãviziteze pãsãrile de pradã, sã discutecu ªoimarii despre dresura lor ºi

Sâmbãtã, 26 august, laCorcova, a avut loc ediþia a

V-a a Corcova Trail Racepowered by Intersport. Cele

peste 600 de persoanecare au luat startul au

alergat sau pedalatîmbrãcate în costume

haioase, s-au hidratat cuapã sau cu vin, iar la finalul

curselor au continuatdistracþia alãturi de familie

ºi de prieteni în curteacramei Corcova

Roy&Dâmboviceanu.

Vin, distracþie ºi sport sausport, distracþie ºi vin, oricum ar fiaºezate aceste trei cuvinte, ele descriuexact atmosfera din fiecare an de laCorcova Trail Race. Asociaþia Sportla Orice Vârstã ºi Cramele CorcovaRoy&Dâmboviceanu au organizatsâmbãtã, 26 august 2017, ediþia a V-a a acestui eveniment, concurs undeau putut sã testeze abilitãþile dealergãtori sau de cicliºti pe potecileºi drumurile domeniului viticolCorcova (localitate situatã între Motruºi Strehaia), iar apoi sã se bucure deo searã perfectã, minunatã,degustând un vin de calitate alãturide familie ºi de prieteni, în jurul unuifoc de tabãrã ºi ascultând muzicã live. Evenimentul, deja devenit un

reper pe harta competiþiilor sportivedin România, promoveazãconceptul de “Sport & Fun”,sfârºitul curselor însemnândînceputul distracþiei. Corcova Trail Race este mai multdecât o “cursã”, este un adevãratfestival, “Festivalul Alergãrii dinRomânia”, locul unde plãcutul seîmbinã cu plãcutul, unde vinul bun,bucatele gustoase, bãlãceala înpiscinã, focul de tabãrã de lângãzona de corturi ºi concertul livereprezintã o continuare fireascã adimineþii pline de efort.Accesor iu l ha ios a fos tobligatoriu! Pentru cã la Corcova Trail Racese combinã sportul, umorul, fair-

play-ul ºi buna dispoziþie, pantofulde alergare ºi numãrul de concurstrebuie ”accesorizate” cu unechipament haios, nebun, colorat,diferit, spectaculos. S-a pututconcura îmbrãcat în dac, elf,asistentã medicalã sau vampir, s-aputut purta doar o perucã blondãsau albastrã, o mascã de laCarnavalul din Veneþia sau unaAnonymous, la alegerea fiecãruia.La MTB, accesoriile de carnaval aufost facultative, dar foarterecomandate.Trei trasee de alergare ºi unul deMTB Traseul de alergare mai lung,“Jirov”, a avut 15 kilometri ºi 400de metri diferenþã pozitivã de nivel.Proba mai scurtã, care s-a

desfãºurat pe dealul “Corcova”, aavut doar 6 kilometri ºi 200 de metridiferenþã pozitivã de nivel. La MTB,s-a pedalat 21 de kilometri lungimeºi 600 de metri diferenþã pozitivãde nivel, pe un traseu care este defapt o combinare a celor douã dealergare. Copiii au avut ºi ei cursalor, de 500 de metri, o buclã îninteriorul cramei CorcovaRoy&Dâmboviceanu.Premii în bani de 7.200 de lei Corcova Trail Race înseamnã ºisport ºi distracþie, ºi performanþãºi voie bunã. Înseamnã „Sport & Fun” ºi înacelaºi timp rãsplãtirea efortuluidepus, valoarea totalã a recom-penselor în bani ridicându-se în acestan la 7.200 de lei. O. M.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 4

Numeroºi iubitori de sport dinþarã cât ºi din strãinãtate,

susþinãtorii acestora, autoritãþilelocale ºi judeþene, organizatorii,

dar ºi cei aflaþi în trecere prinParcul Zãvoi din Râmnicu Vâlcea

au fãcut din cea de-a cinceaediþie a Maratonului Olteniei un

eveniment de succes. Cuvintele de ordine a leMaratonului Olteniei 2017 aufost: distracþie în aer liber,surprize, momente în premierãºi multã, multã voie bunã

Ediþia din acest an a MaratonuluiOlteniei a adus o premierã în þaranoastrã: prima temã muzicalãcompusã pe baza bãtãilor inimilorcâtorva sportivi participanþi la turade recunoaºtere a traseului de MTB,printre care ºi CEO-ul Grupului CEZîn România, Martin Zmelik. Patruparticipanþi la tura de recunoaºterea Maratonului Olteniei, desfãºuratãpe 7 iunie 2017, au purtat brãþãri demonitorizare a pulsului, iar datelecolectate de pe aceste dispozitive aufost descãrcate ºi analizate de artiºtiiRaul Kusak ºi Electric Brother, careau gãsit inspiraþia de a creasoundtrack-ul oficial al MaratonuluiOlteniei. Puteþi asculta aici melodiaoficialã: https://goo.gl/QNX2Cv

Premierele au continuat ºi în primazi de concurs, dedicatã iubitorilorde MTB care ºi-au testat rezistenþape cele douã trasee de 33 km,respectiv 51 km. 261 de sportivi au

Maratonul Olteniei 2017, powered by CEZ România: 574 de concurenþi,4 probe de concurs, 2 zile de distracþie – 26 ºi 27 august, o cerere încãsãtorie, toate sub melodia oficialã a evenimentului

luat startul în probele deMTB, fiind încurajaþi deEduard Novak, singurulcampion paralimpic alRomâniei, care le-a uratparticipanþilor sã sebucure de sportul favoritîn aer liber ºi sã þinteascãcãtre podium. Proba lungã de MTB aadus o surprizã ºi opremierã pentru eveni-ment, zona de finish fiindcu ocazia acestei ediþii ºiscena unei cereri încãsãtorie. Cãtãlin Maxim,concurent la proba de 51 km, apedalat cu inelul de logodnã lapurtãtor, surprinzându-ºi iubita aflatãîn galerie cu o promisiune pe viaþã.Acesta a primit ºi premiul pentru curajdin partea Grupului CEZ în România,precum ºi douã biciclete MTB, pentruel ºi perechea lui, cu care sãconcureze la urmãtoarea ediþie aMaratonului Olteniei. La final, Cãtãlini-a încurajat pe toþi aceia care îºipropun sã facã o astfel de cerere sãvinã la Maratonul Olteniei,asigurându-i cã vor primi unrãspuns pozitiv. ªi iubitorii de alergare s-au reunit înnumãr mare în a doua zi aevenimentului, la linia de startnumãrându-se 313 concurenþi, care ºi-au testat limitele în probele de Cross,10,5 km ºi Semimaraton, 21,5 km. Eforturile concurenþilor au fostrãsplãtite cu un fond de premiere

în valoare de peste 40.000 de RONconstând în produse sportive ºipremii în bani, vouchere de testdrive pentru douã zile cu maºiniToyota ºi multe alte surprize. Nu numai adulþii au avutposibilitatea de a se bucura de sportîn aer liber, Parcul Zãvoi gãzduind ºiconcursuri de alergat dedicate celormici, cu premii de pânã la 4.000 RONîn produse. Copiii care nu auparticipat la curse au gãsit numeroasemotive de distracþie, construind oturbinã eolianã din piese Lego sauparticipând la jocuri colective(baschet, fotbal, atletism), în zonãdedicate sporturilor de familie. Zonele tematice pentru distracþie ºirelaxare amplasate în Parcul Zãvoi austrâns vizitatori care s-au bucurat dedistracþie în aer liber, alãturi deprieteni. Aceºtia au avut de ales întrezona de activitate în grup, cu baschet,fotbal, atletism, jocurile „All againstone” olympics cu o serie de provocãridistractive contra cronometru,episoadele ºi filmuleþe vizionate cuajutorul ochelarilor 3D/VR, cabinãfoto, zona copiilor, precum ºi zonade rezultate live. Angajaþii CEZ salveazã vieþi

Cauza nobilã a acestei ediþii aMaratonului Olteniei a avut ºi ocomponentã de voluntariat în rândulangajaþilor CEZ care au donat sângepentru a salva vieþi. 59 de angajaþiCEZ din Slatina, Piteºti, Craiova,Târgu-Jiu ºi Râmnicu Vâlcea ºi-au

adus aportul la salvarea a 177 devieþi, în contextul unei lipse acutea rezervelor de sânge disponibileîn spitale.Maratonul Olteniei – sport în aerliber pentru o cauzã nobilãAºa cum ne-am obiºnuit, Maratonul

Olteniei este un eveniment poweredby CEZ România, care îmbinãpromovarea unui stil de viaþã sãnãtoscu o cauzã nobilã. Cea de-a cincea ediþie aevenimentului are drept beneficiarCentrul de Transfuzii Sanguine Vâlcea,care va fi dotat cu aparaturã medicalãperformantã ce va fi achiziþionatã dintaxele de înscriere ºi donaþiileparticipanþilor, suma completatã deGrupul CEZ în România. Anul acesta, ne-am unit forþelecu Adrem ºi RC Europe în calitatede parteneri Platinum, CigaEnergy, firma de avocaturã Tucã,Zbârcea & Asociaþii, AEM ºi Sloopîn calitate de parteneri Gold ºi EYRomânia, Fine Consulting,Comranado, Ness, Inform Lykos,Ericsson ºi Toyota - parteneri Silver. Evenimentul este organizat cusprijinul HyperSport ºi SmartAtletic, fiind susþinut de FederaþiaRomânã de Ciclism ºi de PrimãriaMunicipiului Râmnicu Vâlcea. Pentru mai multe detalii referitoarela eveniment, puteþi accesawww.maratonulolteniei.ro

Departamentul Relaþii Publice,Brand ºi Marketing CEZ România

evenimentOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 5

Serile de film Geo Saizescu s-au încheiatsâmbãtã searã cu filmul “Astã searã dansãm înfamilie”, o comedie româneascã savuroasã gustatã dinplin de publicul prezent la eveniment, mai ales cãmunicipiul Drobeta Turnu Severin a fost unul dinoraºele unde s-au filmat câteva secvenþe din film.„Serile de film Geo Saizescu se datoreazã generozitãþiiºi înþelegerii pe care fiul domniei sale, actorul ºiregizorul Cãtãlin Saizescu, le-a avut faþã de noi,Palatul Culturii “Teodor Costescu”. Licenþele dedifuzare au fost oferite în mod gratuit pentru acesteseri în semn de omagiu pentru Drobeta Turnu Severin,oraº de care este legat maestrul Geo Saizescu. Îimulþumim pe aceastã cale regizorului Cãtãlin Saizescupentru acest lucru absolut onorabil ºi care ne-a bucuratpe noi. Filmul din aceastã searã (n.r. sâmbãtã, 26august) încheie seria estivalã a cinematografuluiGrãdina de Varã, sperãm ca vara viitoare sã revenimcu o serie de filme la fel de interesante ºi atractivepentru severineni”, spune Sorin Vidan, managerulPalatului Culturii “Teodor Costescu”. Vineri searã a rulat în Grãdina de Varã a PalatuluiCulturii “Teodor Costescu”, „Secretul lui Bachus”, un

Un minunat proiect, cufinanþare europeanã, a fost lansat lao pensiune din mirifica zonã aClisurii Dunãrii. Proiectul este cu atâtmai inedit cu cât îºi propune sãconserve tradiþiile ºi obiceiurile uneizone pe care de sute de ani româniiºi sârbii o împart frãþeºte, în bunãînþelegere. De altfel, partenerul lideral proiectului „Pãstrãtorii tradiþiei”,finanþat prin programul decooperare transfrontalierã România– Serbia, este comuna Sviniþa, ocomunã în care populaþiamajoritarã este de etnie sârbã. Celmai frumos dintre obiectiveleproiectului este formarea a 120 depãstrãtori de tradiþie. A fost o adevãratã sãrbãtoare ieri,la o pensiune din superba ºipitoreasca zonã a Clisurii Dunãrii.O sãrbãtoare dublatã de dansuripopulare tradiþionale ale unei zoneîn care românii ºi sârbii convieþuiescde sute de ani într-o bunã înþelegere,împletindu-ºi armonios viaþa ºitradiþiile populare. Proiectul„Pãstrãtorii tradiþiei”, lansat peprogramul IPA de cooperaretransfrontalierã România – Serbia,finanþat de Uniunea Europeanã areca partener lider comuna Sviniþa,iar ca parteneri AsociaþiaTommyland din Moldova Nouã ºimunicipalitatea din comunasârbeascã Biserica Albã. Cu ovaloare totalã de peste 460 de miide euro, proiectul îºi propuneconservarea patrimoniului culturalcomun ºi folosirea acestuia pentrudezvoltarea economiei locale,bazatã pe turism. La lansare auvenit ºi numeroºi proprietari depensiuni din zonã. Printre rezultatele aºteptate de laacest proiect ce se va finaliza la fineleanului viitor se aflã ºi instruirea unuinumãr de 162 de tineri ca pãstrãtoride tradiþie care vor acþiona capromotori ai patrimoniului culturalºi vor învãþa despre folclorultransfrontalier comun, despredansuri ºi meºteºuguri. Deasemenea va fi realizat ºi un albumtransfrontalier cu atracþii turistice dinzonã, iar din comuna sârbãpartenerã, Biserica Albã, va fi

PÃSTRÃTORII TRADIÞIEIcoordonatã o reþea de susþinere astructurilor turistice locale. Parteneriiminunatului proiect au mai spus,printre altele, cã nu vor lãsa niciodatãspiritul Clisurii Dunãrii sã moarã. Cei mai fericiþi vor fi, însã,proprietarii de pensiuni, adevãraþiibeneficiari ai creºterii numãrului deturiºti, dar ºi ai serviciiloransamblului româno – sârb depãstrãtori ai tradiþiei care vor dansaîntr-un turneu prin toatã zona.Ansamblul a dorit chiar sã ofere ºio monstrã de spectacolinedit, care a smuls ropotede aplauze. Grupurile þintã vizate deacest proiect sunt turiºtiicare viziteazã zonatransfrontalierã, tinerii carerespectã tradiþiile,operatorii de turism, dar ºicomunitãþile locale dinregiunea mirificã aCazanelor Dunãrii.Pãstrãtorii tradiþiei vor fi ceicare vor veghea asupracelui mai preþios tezaurlãsat de înaintaºii noºtri,sfintele tradiþii populare.

Iatã ce surprize pregãteºte Palatul Culturii“Teodor Costescu” pentru aceastã toamnã

film inspirat din viaþa lui Gheorghe ªtefãnescu, poreclit“Bachus”, un gestionar care a fãcut avere în anii ’70 dinvinul falsificat cu apã ºi cu pastile aduse din Occident.Pentru stagiunea din toamnã, Palatul Culturii “TeodorCostescu” propune publicului severinean o serie despectacole ºi evenimente de bunã calitate: „În primulrând pregãtim a doua ediþie a Festivalului Medieval, apoio stagiune de teatru, spectacole pentru copii, spectacolepentru adulþi, poate ºi niºte concerte, spectacole demagie, pentru copii avem o caravanã cinematograficãgratuitã pentru lunile octombrie ºi noiembrie. Avemcolaborãri serioase cu Teatrul Naþional din Craiova, darºi din Reºiþa, Bucureºti, Timiºoara. Ne bucurãm dacãPrimãria ºi Consiliul Local, domnul primar MariusScreciu ºi domnul viceprimar Daniel Cîrjan vormanifesta faþã de Palatul Culturii aceeaºi deschidere ºiînþelegere ºi acelaºi sprijin constant cum au manifestatºi pânã acum. În noiembrie pregãtim Zilele Palatului“Teodor Costescu” ºi sãrbãtorile de final de an. Avem oagendã culturalã destul de bogatã, sper cã va fi bine prizatãde publicul severinean. Palatul Culturii va rãmâne ºi pemai departe o instituþie extrem de deschisã faþã de fenomenulcultural ºi artistic, educaþional”. Alexia M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* La sfârºitul acesteisãptãmâni, a trecut la cele veºnicedl GEORGE BUREÞEA, patronul

Cotidianului ºi TeleviziuniiDatina, cele douã componenteale trustului de presã cu acelaºinume, care au marcat, la vremeaîntemeierii lor, câteva veritabilepremiere în presa mehedinþeanã.Auzisem cã suferã de o boalã care,de obicei, nu iartã, dar, ºtiindu-itenacitatea pe care o punea în totceea ce face, nu credeam cã îi vaceda aºa uºor. Jurnalist cu oimensã experienþã, probabilsingurul din vechea generaþiecare mai rãmãsese pe... baricadeîn Mehedinþi, George Bureþea aîncercat, în anii deosebit detensionaþi ce au urmatevenimentelor din 1989, sãimpunã ºi sã menþinã, prin actulde presã, un minim ºi necesarechilibru în plan social, fãrã decare nici ideea de construcþie, nicicea de reformã, nici cea detranziþie cãtre democraþie nu erau

Moartea unui ziaristposibile. Personal, pot spune cãlui George Bureþea îi datorez, înbunã mãsurã, cariera de jurnalist.Am lucrat împreunã, între 1990 ºi1995, în redacþia cotidianuluiDatina, unde m-a chemat ºi m-aprimit deschis, fãrã rezerve,convins fiind cã gazetãria nu erapentru mine, aºa cum susþineam,doar un hobby uitat din vremeastudenþiei. Au fost ani frumoºi ºifructuoºi, în care am avut foartemulte de învãþat despre aceastãnobilã ºi complexã profesiune, dela domnia-sa ºi de la formidabilaechipã de gazetari, pe care Datinao avea în anii ‘90. A venit, la unmoment dat, ºi momentuldespãrþirii, impus de revenireamea la catedrã, dar respectul ºipreþuirea reciproce îmi place sãcred cã au rãmas, lucru probat,de altfel, ºi de colaborãrile pe carele-am avut cu domnia-sa dupãacest moment. Prin dispariþia luiGeorge Bureþea, presamehedinþeanã pierde pe unul dinveritabilii ei profesioniºti, devotaþi,iatã, pânã la sacrificiu, acestuiesenþial domeniu interreglator alrelaþiilor sociale. Odihneºte-te înpace, domn’ George! Fie cabunul Dumnezeu sã te aibã, peveci, în paza Sa! * Ne-a vizitat þara, pentru aproapeo zi, proaspãtul preºedinte alFranþei, Macron ºi nu mai ºtiu cum,însoþit de nu tocmai... proaspãtasa soþie (ºi, n’est-ce pas? primãdamã!). S-au fãcut multe glume înspaþiul public, cu aceastã

ocaziune. La unele s-a putut râde,cu ceva sforþãri, la altele, în sfârºit,au fost oaspeþii noºtri ºi, mai alesgintã latinã fiind, e bine sã ne maireþinem. Deocamdatã. Pentru cã,la o primã evaluare, liderii francezi,indiferent din ce zonã politicãprovin, nu se dezmint. Ei afiºeazãaceeaºi aroganþã, vin aici ca vãtafiipe moºii, în ideea de a impuneniºte reguli în domeniul afacerilorºi de a-ºi asigura niºte zone deinterese ºi de dominaþieneocolonialã fãrã probleme socialeºi politice ºi, dacã se poate, fãrãconvulsii de altã naturã. ªi unde-iterenul mai propice pentru aºa cevadecât aici, la Porþile Orientului,unde totul este luat la modulneserios? Aici, la Gurile Dunãrii, laBabele, la Marea cea Neagrã...Surse cicã bine informate zic cãfranþuzului nu prea i-a mers. Darpoþi sã ºtii, la cât de jegosoportunist e neamþul?! * Despre pensii, în general, ºidespre pensii special-nesimþite înspecial, vorbeam sãptãmâna trecutãcã se vor lãmuri, probabil, pânã la1 octombrie. Nu va fi, din nefericire,aºa. ªi asta, pentru cã, din ultimeledeclaraþii ale liderilor coaliþiei deguvernare, chestiunea nu se vatranºa mai devreme de 1 decembrie.Dacã nu cumva ceva mai târziu.Pentru cã lumea este din ce în cemai enervatã de aceastã continuãbâjbâialã a actualilor guvernanþi –guvernanþi care au, desigur, partealor de vinã pentru situaþia creatã –este bine sã reamintim cã toate

guvernãrile perindate pe laconducerea þãrii, începând cufaimoasa guvernare CDR dinperioada 1997- 2000, ºi-au aduscontribuþia la înrãdãcinareahaosului în zona pensiilor. Toþibãieþaºii ajunºi la butoane, cuclientela lor cu tot, ºi-au asiguratpensii dupã cum au vrut muºchiilor. Unii au ieºit la pensie cu uncuanrtum echivalent cu ultimulsalariu (în vremea CDR), alþii cupensii mult mai mari decât li s-ar ficuvenit, ba chiar cu pensii cedepãºeau cu mult cuantumulultimului salariu. Deci, stimaþiconcetãþeni ºi fraþi cãuzaºi, nutrageþi doar în... pianist! Luaþi-i învizor pe toþi cei care se fac vinovaþide aceast haos ºi care acumchibiþeazã, crezând cã-s hazoºinevoie mare, de pe margine. Aºa edrept, aºa e sãnãtos! * Abia fãcu duiosul TudorelToader câþiva paºi ceva mai vizibilicãtre adoptarea legilor justiþiei, cã-i sãrirã în cap „rezistenþii”, purtãtoriide haºtag, de diez, cum ar veni,care începurã sã-ºi facã de lucruprin Piaþa Victoriei ºi prin alte pieþe,mai mult sau mai puþin celebre, deprin þarã. Desigur, în ideea de aapãra... independenþa Justiþiei, maiexact, soarta binomului. ªi, dacãvreþi ºi mai exact, scaunul ºipopoul madamei din fruntea DNA.Pe care, pare-se, nici actualii eiproteguitori din ambasade, dacã arvrea, nu ar mai putea-o clinti.Doamne, apãrã ºi pãzeºte!Bibicul (p.cf., Eugen Mãicãneanu)

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 7

Idealiºti ºi oportuniºti Scãderea cotei electorale apartidului a coincis cu diminuarea

forþei acestuia în teritoriu, PNÞ-CDMehedinþi fiind pus în situaþia de a-i fi slãbite vizibil organizaþiileteritoriale. Multe dintre acestea nicimãcar nu mai existau din punct devedere statutar. În PNÞ-CDMehedinþi s-au înscris, de-a lungulanilor, mulþi oameni. Unii dintre eiau crezut sincer în valorile creºtin-democraþiei, în idealurile partidului,ºi au luptat cu hotãrâre pentruacestea. Alþii, în schimb, au fostoportuniºti, care au urmãrit doaranumite scopuri personale,materiale. Dupã ce partidul nu a maifost la guvernare ºi în legislativulþãrii, cei care au profitat de anumiteavantaje l-au pãrãsit fãrã niciunregret. Aºa s-a ajuns ca PNÞ-CDMehedinþi sã-ºi reducã substanþialrândurile, sã nu mai fie un partidactiv ºi atractiv, pentru cã nu maiputea oferi o perspectivã realã pentruocuparea anumitor funcþii.Foarte puþini vechi þãrãniºti În actuala componenþã a PNÞ-CD

PNÞ-CD Mehedinþi ºi mâna sade vechi membri de partid

Mehedinþi a mai rãmas o mânã deþãrãniºti autentici, veritabili, carecontinuã sã creadã cu adevãrat înacest partid ºi care nu altui partid.Mihai Ghebaurã, ºi Cornel Meilescusunt douã nume, doi vechi þãrãniºticare au menþinut aprinsã flacãracreºtin-democraþiei în judeþ ºi careºi-au pãstrat speranþa în renaºtereaacestui partid. Ei au fost adevãraþiiþãrãniºti care în ultimii ani nu auabandonat partidul în momente greleºi, mai mult decât atât, nu ºi-aupierdut încrederea, rãmânândverticali în crezul lor politic.

Nu de foarte mult timp, PNÞ-CDMehedinþi este condus de cãtreVictor Gurbinã (foto), un þãrãnist lafel de vechi, dar despre care nu seºtie prea multe, pentru cã pânã lapreluarea ºefiei partidului acesta nuera un politician al judeþului.Numirea în funcþia de preºedinte alui Victor Gurbinã nu a condus la oîntãrire a PNÞ-CD Mehedinþi.Rezultatul electoral foarte slabînregistrat la alegerile locale de anultrecut aratã cã PNÞ-CD Mehedinþinu mai are nici suport electoral, nicioameni care contribuie laconsolidarea sa politicã în judeþ. Este puþin probabil, în acestecondiþii, cã preºedintele VictorGurbinã poate sã renascã acestpartid istoric, un partid care, într-un anumit moment, a dominat viaþapoliticã a judeþului Mehedinþi prinliderii ºi aleºii sãi, dar mai ales unpartid în care a existat oameni careau avut într-adevãr un crez politic.

Mircea Popescu

PNÞ-CD Mehedinþi a trecut în ultimii ani printr-o perioadã extrem dedificilã din toatã existenþa sa. Partidul a fost dominat atât de lupte

interne, cât ºi de o inactivitate evidentã, atitudine care ºi-a pus hotãrâtamprenta asupra evoluþiei sale. La conducerea partidului s-au perindat

mai mulþi politicieni, niciunul dintre ei nereuºind sã redresezeformaþiunea. Rezultatele electorale din ultimii ani au confirmat aceastã

neimplicare, PNÞ-CD Mehedinþi diminuându-ºi constant numãrulaleºilor locali obþinuþi. Partidul intrase într-un soi de fundãturã politicã,

de unde nu se întrevedea nicio perspectivã de ieºire. Situaþia eraoarecum paradoxalã, în condiþiile în care PNÞ-CD Mehedinþi a fost unpartid important pe scena politicã localã, o formaþiune care nu doar cã

a beneficiat, la un moment dat, de o mare încredere electoralã, dar carea ºi obþinut aleºi de toate felurile: parlamentari, primari, consilieri

judeþeni ºi locali.

Liviu Mazilu, senator PSDde Mehedinþi a inaugurat azi,cabinetul parlamentar dinmunicipiul Orºova. La eveniment au participat AladinGeorgescu, preºedintele PSDMehedinþi, deputatul PSDAlexandru Bãlãnescu,Ionicã Negru,vicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, primarulmunicipiului Orºova, MariusStoica, consilieri locali, primari dinlocalitãþi limitrofe Orºovei,membrii ai echipei PSD Mehedinþi,reprezentanþi ai mass media. Senatorul Liviu Mazilu a declaratcã, deschiderea acestui cabinet ,reprezintã respectarea uneipromisiuni fãcute oamenilor dinOrºova, dar ºi a comunitãþilor dinClisura Dunãrii, pentru a fi maiaproape de aceºtia, pentru a puteasã se implice în soluþionarea, cuajutorul colegilor parlamentari ºi aechipei PSD Mehedinþi aproblemelor cetãþenilor. LiviuMazilu a subliniata faptul cã, atâtOrºova ca ºi întreaga Clisurãînseamnã o parte extraordinar defrumoasã a judeþului Mehedinþi,foarte importantã în vedereadezvoltãrii judeþului, ºi care meritãtoatã atenþia ºi efortul, în vederearealizãrii acestui deziderat. Senatorul Liviu Mazilu aratã foartedeschis cã doreºte sã punã la

SENATORUL PSD DEMEHEDINÞI LIVIU MAZILU

A DESCHIS CABINETPARLAMENTAR LA ORªOVA

dispoziþia oamenilor din aceastãparte a Mehedinþiului experienþa saîn administraþie publicã, ºi pârghiileoferite de statutul de senator alRomâniei în folosul comunitãþiilocale. Desigur, senatorul Mazilueste disponibil ºi deschis pentru toþilocuitorii judeþului Mehedinþi, darpentru ca judeþul Mehedinþi sã sedzvolte, turismul însemnând o calefoarte bunã, în acest scop, estenevoie de o atenþie deosebitã pentrupunerea în valoare a acestor zone. Aladin Georgescu, preºedintelePSD Mehedinþi a dclarata:,,În acordcu promisiunea fãcutã în campaniaelectoralã, domnul senator, LiviuMazilu, a inaugurat astãzi un birouparlamentar în municipiul Orºova,care consider cã va fi util atâtorºovenilor, cât ºi locuitorilor dinClisura Dunãrii. Îl felicit pe domnul senator pentrufaptul cã ºi-a respectat promisiuneafãcutã locuitorilor acestei zone, prinaceasta dovedind consecvenþã încuvântul dat, dar ºi respect pentruoameni . Aºtept ca acest birouparlamentar sa fie util, oamenii sãsesizeze problemele pe care leîntâmpinã, fiind cunoscut faptul cadomnul senator, Liviu Mazilu, a fostmereu în mijlocul oamenilor, a fostreceptiv la problemele lor, cum dealtfel sunt convins cã va fi ºi în viitor.

G. P.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 8

„Art. 26.(1) Autoritãþile publice respectã ºiocrotesc viaþa intimã, familialã ºiprivatã.(2) Persoana fizicã are dreptul sãdispunã de ea însãºi, dacã nu încalcãdrepturile ºi libertãþile altora, ordinea

publicã sau bunele moravuri”.(Constituþia României - Viaþa intimã,familialã ºi privatã - Articolul 26). Starea de confuzie în care, deaproape 28 de ani este þinut poporulromân a devenit stare oficialã„normalã”. Cetãþenii României nu maiau încredere în Statul Român pentrucã Statul Român ºi-a bãtut prea desjoc de ei, minþindu-i. PopulaþiaRomâniei a ajuns turmã electoralã,sclavã nu doar a ocupanþilor strãini, ciºi a corporaþiilor farmaceuticemultinaþionale. Institutului„Cantacuzino”, atât cât i s-a permis sã„trãiascã” a fost o citadelã de prestigiua stãrii de sãnãtate pentru cetãþeniiRomâniei ºi urmaºii lor. A fost, însã,ºi buturugã incomodã în caleaconcernelor farmaceutice agresoare,drept pentru care i s-a administrat un„vaccin” letal, similar - prin efect - cucel care se injecteazã astãzi copiiilor.Victimei, i-a rãmas doar numele, agãþatpe firmã. Copiii sunt vaccinaþi cusubstanþe incomplet ºi insuficientexperimentate, deci transformaþi încobai ºi ajunºi subiecþi ai eugenieipromovate de Noua Ordine Mondialã.Au fost importate vaccinuri din zoneale planetei care nu au nimic comuncu condiþiile de viaþã din România ºi

Vaccinuri sau eugenie?aplicate pruncilor, la recomandareaunor medici, fie incompetenþi, fieincomplet informaþi, dar - sine die -,contra comisioane substanþiale. Aufost ºi cazuri de deces ale unor copii.

În cele ce urmeazã, vãprezentãm opinii diferite despresubiect, fiecare „baricadã”,având argumentele ei. Valorilenaþionale au ajuns þinte preferateale neprietenilor NeamuluiRomânesc. Acum a venit rândulurmaºilor, copiii. Departe de ane poziþiona de o parte sau decealaltã a vreuneia dintre„baricade”, suntem conºtienþi cãadevãrul este deliberat învãluitde ceaþa intoxicãriiinformaþionale. Vã rugãm sãcitiþi cu atenþie materialeleprezentate ºi sã le analizaþi.Concluziile ºi deciziile vãaparþin în totalitate. (RedacþiaART-EMIS).

Mihai Tudose, Prim ministrulGuvernului României

„Premierul Mihai Tudose a avut oreacþie extrem de criticã la adresapãrinþilor care nu îºi vaccineazã copiii.ªeful executivului chiar a sugerat cãaceºtia ar trebui sã fie decãzuþi dindrepturile pãrinteºti: « Din punctulmeu de vedere personal, vã spun cãacel pãrinte care refuzã vaccinarea ºipune în pericol inconºtient viaþacopilului, decide el asupra copilului,dacã face sau nu poliomielitã, facesau nu rujeolã, moare sau nu, eu credcã aici tot ce înseamnã serviciisociale, protecþia copilului. Alþi pãrinþisunt decãzuþi din drepturi pentru faptemult mai puþin grave. Când un pãrinteîºi condamnã copilul practic lamoarte, nu ºtiu în ce mãsurã se maipoate vorbi despre drepturipãrinteºti»”. Nici doctorii care s-audeclarat împotriva vaccinãrii nu auscãpat de critica premierului. „Nuºtiu dacã aceia sunt chiar doctori.[...] Sunt soluþii care þin de bunulsimþ, dar la care trebuie þinut cont ºide tot ce înseamnã cadrul legal. ªio anchetã a celor în drept de laprotecþia copilului, de la asistenþasocialã, dar foarte bine fundamentatjuridic”[1].

Paul Hitter : „Jur cã nu vã voilãsa sã mi-l luaþi, sau dacã mi-lluaþi, voi lua ºi eu câþiva dintrevoi!” Dupã mesajul insinuant al primministrului României, care a insinuatcã statul va lua copiii pãrinþilor carerefuzã vaccinarea, artistul plasticromân Paul Hitter a reacþionat dur:„Jur cã nu vã voi lãsa sã mi-l luaþi,sau dacã mi-l luaþi, voi lua ºi eu câþivadintre voi! [...] Prim ministrul Tudose,a dat o declaraþie, în care spunea cãse gândeºte la decãderea dindrepturile parentale a celor care nu îºivaccineazã copiii. Mi se pare odeclaraþie foarte periculoasã. Foartepericuloasã pentru o ºleahtã depoliticieni, ºi aici mã refer la toþi, darabsolut la toþi, care nu au reuºit în 27de ani nici mãcar sã termine oautostradã pentru noi ºi viitorulcopiilor noºtri. Nu au reuºit sã ne ofereun standard de viaþã ridicat astfel încâtsã ne putem creºte copiii fãrã griji. Nuau reuºit sã construiascã niºte spitaleca lumea. Ne-au alungat din þarã, ne-au supt toatã viaþa din noi. Ne-auvândut corporaþiilor strãine, corporaþiicare storc creiere româneºti pe banipuþini ºi fãrã sã plãteascã taxe. Ne-auvândut lemnul. Ne-au vândutpãmântul. Sufletele ni le-au vândut.ªi acum, la ordinele Big Pharma,jigodiile astea, vin ºi vor sã ne ia copiiidacã nu îi vaccinãm. Dacã nu îivaccinãm cu niºte vaccinuri produsede strãini, pline de chimicale,vaccinuri despre care nu se ºtie dacãfac bine sau mai mult rãu. Pãi voi aveþitupeul sã veniþi sã ne luaþi copiiianimalelor? Eu am un copil. Jur în faþaoamenilor ºi a lui Dumnezeu cã mi-lvoi apãra cu preþul vieþii. Jur cã nu vãvoi lãsa sã mi-l luaþi, sau dacã mi-lluaþi, voi lua ºi eu câþiva dintre voi. Am impresia cã începeþi sã vã jucaþicu focul bãieþi! Voi chiar consideraþi cãmai sunteþi credibili? Din poziþia în caresunteþi, poziþia de trãdãtori, de hoþispurcaþi, de nenorociþi, voi mai veniþiºi ne þineþi lecþii despre cum sã necreºtem copiii? O ºcoalã ca lumea nuaþi fost în stare sã faceþi. Se zbat copiiiîn sãrãcie, de aia mor de rujeolã, nupentru cã ar face rujeolã pur ºi simplu,ci pentru cã sistemul lor imunitar este

atât de slãbit de otrãvurile din alimenteîncât nu mai luptã. Mai aveþi un pic ºiveþi spune cã ºi dacã te trage curentultrebuie sã te vaccinezi. ªi presa? Presa?Alþi trãdãtori care ne bagã rahatul ãstape gât. Aºa aþi fãcut ºi când a fost gripaporcinã! Eu nu am uitat! Urla presa demama focului, cã murim de la gripaporcinã, sã ne înþepãm neapãrat. Capânã la urmã, sã aparã declaraþia O.M.S.care spunea cã de fapt companiile BigPharma au dus toatã aceastã campanie.Cât despre proºtii care pun încã botul larahaturile astea, ce sã zic, dacã va fi cazul,pentru a-mi apãra copilul, vã voi da ºivouã în cap. Voi, spuneþi cã noi, cei carerefuzãm vaccinurile suntem retrograzi...mã scuzaþi, dar nu noi, ci voi sunteþitâmpiþi cu acte în regulã, atunci când vãîncredeþi în aceste bestii care ne omoarãzilnic, picãturã cu picãturã. Asta este defapt datoria mea de pãrinte ºi de tatã. Sãadun informaþiile, sã le filtrez, ºi sã facce cred eu cã este mai bine pentrucopilul meu. Dacã vã pasã atât de multde noi ºi de copiii noºtri, de ce ne otrãviþicu E-uri? Aveþi vre-o explicaþieplauzibilã? Mucles. Ruºine sã vã fiecriminalilor. Vã aºtept la uºã cu Poliþie,Mascaþi, doctori, ce vreþi voi, eu vã dauîn scris cã veþi regreta. ªi sunt mulþi ca mine. Hai mai agitaþirahatul bãieþi, hai, intraþi în cartiere sãne luaþi copiii. Intraþi în sate sã ne luaþicopiii bãieþi. Hai mãi bãieþi, omorâþi-ne pe toþi, luaþi-ne copiii, hai sã vãvedem ce puteþi. Dar pe când un sistemeducaþional naþional cu adevãratcompetitiv? Pe când veþi reuºi sãaduceþi oamenii plecaþi afarã înapoiîn þarã? Pe când veþi avea Respectpentru România ºi pentru Români? Pecând veþi lupta cu adevãrat pentrupropãºirea þãrii ºi a poporului? Peastea când le faceþi? Dupã ce ne luaþicopiii? Dar cu Agricultura ce faceþibãieþi? Dar apele þãrii? Dar toateresursele vândute pe nimic? Flota?Armata când o puneþi pe picioare? Darniºte zeci de mii de parcãri când veþirezolva? Dar canalizare la sate cândfaceþi? Îi vaccinaþi de rujeolã ºi copiiise cacã în curte în weceuri din lemn.Pãi cum facem mãi Tudose, Tibidragã? Ce încredere vreþi sã avem învoi? Eu unul nu pot.

[1] http://www.activenews.ro/articol.php?a=144971

Redacþia Art-emis www.art-emis.ro

opiniiOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 9

Dacã Dragnea avea tot ce-itrebuie ce a cãutat în politicã? ªi nupe orice post, ci pe cel de prefect.Adicã unde e nevoie de specialiºti cuexperienþã, nu de tineri care îºiforjeazã mâna în administraþia publicãlocalã. Din pãcate, posturile deprefecþi nu au fost decât pentru piloºiºi în mare parte lipsiþi de experienþãîn orice activitate de administraþiepublicã localã. Numai coada de lamãturã ºi femeia de serviciu nu a fostprefect în þara asta. Poate doar dacãnu au avut susþinere politicã sau dinaltã parte. Poate de la servicii. Aºadar, sã o lase mai moale ºi LiviuDragnea cu afacerile de milionar la 27de ani, pentru cã a povestit un flãcãuanalist pe la realitatea tv, poate chiarunul dintre patroni, cã în momentul încare Dragnea a venit în Bucureºti sãse înroleze în PSD, de la PD, eraîmbrãcat în felul urmãtor: sandale cuºosete flauºate. Alea care se împut,când e soare pe afarã. Probabil cã dinacest motiv a ºi folosit sandale. Deasemenea, viitorul pesedist LiviuDragnea avea pantaloni la dungã ºi ojachetã de vinilin. Dacã ãsta e costumde om cu posesiuni hoteliere, treirestaurante ºi alte spaþii, rezultã ori cã

ªtefan Bãeºiu

Dragnea Cel Mare ºi realizat la 27 de animinte ori cã pe sub Armani se vedegulerul de cãmaºã de cânepã. Nu ºtim pe cine vrea sã ducã denas Liviu Dragnea cã e mare om deafaceri ºi cã e un fel de Bill Gates alafacerilor de Teleorman, în care aintrat de jos ºi de mic ºi în care a ajunsaºa de mare, peste ani, de nu mai ºtienici el când a fost mic ºi când a ajunsmare. Când a ajuns mare, pentru cãaºa crede, Liviu Dragnea simte nevoiaunei biografii romanþate care sãascundã originile sale mai puþin clareºi epoca în care umbla în ºoseteflauºate ºi sandale, geacã de vinilinºi pantaloni la dungã. Este imagineatractoristului model de Teleorman ºinicidecum a omului cu proprietãþihoteliere sau trei restaurante ºi altespaþii comerciale. Ori Liviu Dragnea se dã singur degol ºi ne spune cã face parte dincategoria celor care s-au ridicat dinþãrânã, având în nas un subtil simþ alcapitalismului ºi al afacerilor îndemocraþie. Cine ºtie, poate cã aºa s-a nãscut omul de afaceri Liviu Dragnea,care mai apoi s-a fãcut politician. Saupoate cã i s-a propus de cãtre Bãsescusã fie politician. Dupã cum se ºtie,politicienii ºi partidele cautã oameni

cu bani care sã îi ajute, care sãfinanþeze partidele ºi diferite activitãþi.Este posibil ca ºi intrarea lui Dragneaîn politicã sã se fi realizat tot pe acelaºiraþionament. Oricum cine a avut mulþibani a avut ºi succes în politicã. Aufost ºi reþetele pe invers, în care auintrat pârliþi în politicã ºi au ieºit bogaþi.Dar ºi atunci nu au intrat în politicãdoar cu sãrãcia ºi dorinþa de înavuþire.Cu siguranþã cã nu e suficientãsãmânþa parvenitismului, ci ºi niscaivapile. Adicã fãrã informaþii ºi fãrãsusþinere, un cerc de proptele este foartegreu nu numai în politicã, ci ºi în oricedomeniu de activitate. Chiar ºi la privat.Poate cu excepþia multinaþionalelor,care cautã roboþi umani, care sã îºidea viaþa pentru firmã. În cele din urmã Dragnea a simþitnevoia sã iasã public ºi sã transmitãpoporului cã e tot un social-democratbogat, dar care se gândeºte la sãraci.

Aºa cum a fost ºi Adrian Nãstase ºiVictor Ponta sau Mircea Geoanã.Cum de toþi politicienii sunt foartebogaþi? Aproape toþi îºi aduc aminteîn mod subit ce mai afaceri fãceau eiînainte de a intra în politicã. Unii aufãcut primul milion de pe vremea încare se aflau la grupa mijlocie, lagrãdiniþã. Probabil erau proprietariispaþiului în care funcþiona grãdiniþaºi pe care îl închiriaserã cu zeci demii de euro pe lunã primãriei! Pe principiul existenþei maselortâmpe de alegãtori mizeazã ºi LiviuDragnea când ne vinde gogoºile cuviaþa lui de afacerist precoce deTeleorman, care a crescut la boierie câþialþii în ºapte vieþi. S-a ridicat dindrumurile pline de colb din Teleormanºi a mers la Capitalã pentru a se faceom mare în PSD. Mare a devenit, lacaracter trebuie sã mai ia viagra.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 10

ANUNÞ PUBLIC PRIVIND SOLICITAREA AVIZULUI DEGOSPODÃRIRE A APELOR

SECOM SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a avizului de gospodãrire a apelor pentru finalizareaproiectului -Modificare proiect- “Reabilitare, extindere ºi modernizaresisteme de alimentare cu apã ºi canalizare în judeþul Mehedinþi,aglomerarea Baia de Aramã, traversare pârâu Bulba”, propus a fi amplasatîn intravilanul oraºului Baia de Aramã, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la AdministraþiaNaþionalã “Apele Române”, Administraþia Naþionalã de Apã-Jiu dinCraiova, str. Nicolae Romanescu nr. 54 ºi la sediul SECOM SA, str.Carol I nr. 53, în zilele de luni-vineri, între orele 08:00-14:00.

INFORMAREÎn conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare, Titularul investiþiei, ComunaOPRIªOR, judeþul Mehedinþi intenþioneazã sã solicite la A. N. APELEROMÂNE – Administraþia bazinalã de apã Jiu, aviz de gospodãrire aapelor, pentru realizarea lucrãrilor „ADUCÞIUNE APÃ PENTRUSISTEMUL DE ALIMENTARE CU APÃ ªI BRANªAMENTE, în localitateaOpriºor, comuna Opriºor, judeþul Mehedinþi”, amplasate în bazinulhidrografic Dunãre, comuna Opriºor, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã mai sus sau la telefon 0756. 120148, 0756.120147, 0756. 120145, 0756. 120146. Persoanele care doresc sã transmitã informaþii, sugestii ºi recomandãrise pot adresa solicitantului primarul comunei Opriºor, GîrleanuConstantin, dupã data de 17.08.2017.

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de PRIMÃRIA COMUNEI TÎMNA cu

sediul în TÎMNA, comuna TÎMNA, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sãsolicite la SGA Mehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor pentru realizareaproiectului “Sistem de alimentare cu apã în satul Tîmna, comuna Tîmna,judeþul Mehedinþi”, sat TÎMNA, comuna TÎMNA, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este o investiþie nouã prin PNDR. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã sau la telefon 0252 375 001. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 30 august 2017.

Primar Ion Cioarã

Ambasada Statelor Unite înRomânia, alãturi de ConsiliileAmericane pentru EducaþieInternaþionalã (American Councilsfor International Education) ºi deMinisterul Educaþiei Naþionale,invitã liceenii cu cetãþenie românãsã participe la programul FutureLeaders Exchange Program (FLEX)2018-2019. Ministerul EducaþieiNaþionale va promova, prinintermediul inspectoratelor ºcolarejudeþene, Programul FLEX înliceele româneºti. Programul de schimb deexperienþã FLEX este finanþat deDepartamentul de Stat al GuvernuluiStatelor Unite ale Americii ºi îºipropune sã ofere liceenilor româniocazia de a trãi în cadrul unei familiiamericane ºi de a studia într-unliceu american pe parcursul anuluiºcolar 2018-2019. Participarea laProgramul FLEX, aflat la al treileaan de existenþã în România, estegratuitã. În primii doi ani deimplementare, FLEX România a oferitburse unui numãr de 49 de liceeniromâni din diferite judeþe ale þãrii,care au locuit ºi învãþat în StateleUnite ale Americii, în state precumWashington, Texas, Colorado,California, Ohio, Pennsylvaniasau Maine.- Programul se adreseazã în egalãmãsurã ºi liceenilor cu dizabilitãþi,care sunt invitaþi sã candideze online.

Ce este programul FLEX? Programul FLEX a fost creat deCongresul Statelor Unite în 1992,fiind în al 25-lea an de existenþã.Programul presupune parcurgereaunui schimb de experienþã cudurata de un an în Statele Unite aleAmericii. Astfel, fiecare bursier valocui timp de un an de zile ca

Liceenii români pot aplicapentru bursa FLEX 2018-

membru al unei familii americaneºi va studia într-un liceu american,având toate costurile acoperite prinprogram. În 2018-2019, la nivelglobal, aproximativ 800 de liceenivor învãþa în SUA în cadrulprogramului FLEX.

Cine finanþeazã programul? Finanþarea aparþine în totalitateGuvernului Statelor Unite iarprogramul este administrat de BiroulEducaþional ºi Cultural (ECA) dincadrul Departamentului de Stat. ECAîncurajeazã înþelegerea dintrecetãþenii Statelor Unite ºi cetãþeniicelorlalte state. Programul FLEXeste sprijinit la nivel local de cetãþeniºi licee din Statele Unite ale Americiice gãzduiesc, educã ºi sprijinãliceeni fãrã a primi vreocompensaþie financiarã.

Criterii de eligibilitate: Competiþia este deschisã liceenilorcare îndeplinesc urmãtoarelecondiþii cumulative:- au cetãþenie românã;- sunt nãscuþi între 15 iulie 2000ºi 15 iulie 2003;- sunt actualmente în clasele a IX-a, a X-a sau a XI-a- studiazã limba englezã în liceu;- îndeplinesc criteriile pentru aobþine viza SUA ºi nu au stat în SUAmai mult de 3 luni în ultimii 5 aniCandidaturile se depun online pânãpe 17 octombrie 2017 aici: https://ais.americancouncils.org/flex Informaþii complete despreprogram pot fi obþinute pe e-mail(flexromania@americancouncils.eu)ºi pe site-ul www.americancouncils.ro.Persoanã de contact programFLEX: Eliza Chirilã, CountryRepresentative, 0769/696.698(L-V: 9:00-17:00).

BIROUL DE COMUNICARE

urmare din pag. 3Lupte, jonglerii cu foc...istoria folosirii pãsãrilor la vânãtoareºi sã participe la demonstraþii de zbor.Pentru copii va exista o zonã specialamenajatã unde organizatorii aupregãtit diverse concursuri ºi jocuriinteractive. ªi adulþii sunt provocaþiîn diverse jocuri ºi concursuri

medievale, gen “Cufãrul ºi Sacii” -joc viking, “Banca ºi Tigaia”,“Aruncarea Potcoavei”, “Cel maiputernic om din cetate”. Tot sâmbãtã,sunt prinse în program demonstraþiide pregãtire a trupelor împotrivaasediului - formaþii de luptã,

demonstraþii scenice de arte marþialeistorice europene, demonstraþii detãiere cu arme ascuþite, dar ºi oreconstituire istoricã de bãtãlie„Cucerirea Cetãþii Severinului de cãtreVlad Dracul”. Seara se încheie curecital susþinut de Truverii ºi unspectacol de jonglerii de foc. Activitãþile continuã ºi în ultima zi

a festivalului. În plus, vor avea locateliere interactive ºi ºcoalã de tir cuarcul, iar membrii Clubului deEchitaþie Transilvania vor facedemonstraþii de dresurã cu cai ºiprezentare a interacþiunilor om-calde-a lungul istoriei. Istoricul AndreiFãrcaº va vorbi despre “IstoriaIneditã a Cetãþii Severinului”.

diverseOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 11

Participanta la CupaEuropeanã de Judo pentru junioricu lotul României din care faceparte de trei ani, Judoka CleoniaRiciu iniþiatã ºi afirmatã în Judo laClubul Copiilor Strehaia,actualmente studentã în anul l laFacultatea de Educaþie Fizicã ºiSport din Cluj, unde îºi continuãpregãtirea de performanþã la lotulRomâniei aflat acolo, a reuºit sãurce pe prima treaptã a podiumuluide premiere, obþinând medalia deaur în cadrul categoriei de 52 dekg, în urma disputãrii ºi câºtigãrii

în mod categoric a cinci meciuri.Aceast rezultat de excepþie, a fost

precedat de încã douã medalii: aurla Campionatul Balcanic de JudoJuniori ºi Argint la CupaEuropeanã de Judo Junioridesfãºuratã în Germania.

Fata de aur din Strehaia

La Cupa Europeanã de la Arad aparticipat ºi micuþa ei colegãAnne-Marie Brebinarucomponentã din acest an a lotuluiNaþional de cadete de la Deva, careîn urma a patru meciuri disputatea reuºit o clasare pe locul V, încadrul categoriei de 44 kg. Le urãm în continuare succes dinpartea clubului ºi a autoritãþiilorlocale acestor copii de excepþiecare prin rezultatele aduse alãturiºi de alþi sportivi au clasat Româniape primul loc din cele 33 de þãriparticipante la Arad! Oraºul

Strehaia se mândreºte cuasemenea rezultate pe care leobþin sportivii în chimonou ºiaºteaptã în continuare rezultate ºide la cei 80 de micuþi Judoka carese pregãtesc asiduu, pentru acãlca pe urmele acestor fete.

Am aflat cu stupoare ºiprofundã durere vestea trecerii înnefiinþã a profesorului-diriginte IonTupan. Reîntâlnisem cu puþin timpîn urmã un om fragil, dar cu multãviaþã interioarã, ce nu lãsa sã seîntrevadã adevãratul spectru alsuferinþei. Ne-a întâmpinat cunobilã discreþie, zâmbitor ºiprotector. Profesorul Tupan amarcat profund destinul fiecãruiadintre noi. Ne-a oferit aceaperspectivã abstractã fãrã de carenu se poate rezuma îndeajunsconcretul: acel „ochi în virgintriunghi tãiat spre lume”, dupãspusa poetului-matematician IonBarbu / Dan Barbilian. Eperspectiva ce ne permite sã vedemdincolo de natura accidentalã afaptului cotidian. Sã descoperimrectitudinea, nu doar spiritualã, ciºi moralã, în zig-zagulevenimentelor ce ne traverseazãexistenþa. Mai presus de geometriaînvederatã a spiritului sãu, teîntâmpina o privire cu nuanþe decer senin. Licãrul acelei priviri pãreanealterat, cu ocazia ce ne-a adus

ÎNDURERATà ADUNARE!salutar împreunã sã celebrãmprofesorii în fiinþã, sau sã îicomemorãm pe cei trecuþi înnefiinþã. Spiritul pe care ei l-auindus în noi este luminã ºi balsamdeopotrivã; este ceea cesupravieþuieºte naturii umanetrecãtoare. Vulnerabil ca noi toþi,profesorul Tupan a cedat acesteinaturi, s-a supus devenirii, mariitreceri. Rãmâne însã treazãamintirea unui om de maredistincþie, ce emana rigoare printoate modurile sale de expresie:gestul ferm, privirea scânteietoare,frazarea apãsatã, explicitã ºi perfectarticulatã. Nu era prozaic, nu rosteaplatitudini. În matematicã, avea unsens acut al fenomenului rar, alcontra-exemplului, pe care neîncuraja sã-l descoperim. Pentru cãstã în puterea unui singur faptparticular, al negaþiei cruciale, sãinvalideze Universalul. Tot astfelcum adeverirea Universalului stã totîn negaþie, dar în cea redusãperpetuu la absurd. ProfesorulTupan s-a ridicat în cele din urmãla Universal, negând parcãarbitrarul, vremelnicul, teluricul.„Adeverire zilei prin cenuºã” arspune acelaºi Ion Barbu. Sã ai parte de odihnã veºnicã,profesor drag.

Condoleanþe familiei îndoliate!Mesajul fostulu i elev alPromoþiei de Aur, 1976, Liceuldin Strehaia, cu regretul de a nuputea sã fie prezent.

Prof. Univ. Dr. Ing. VasileGeorgescu

(Rostit de Vasile Vulpaºu)

diverseOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 12

urmare din pag. 1

Alexia. M.

Primãria Drobeta Turnu Severin a fãcut toate pregãtirile pentru sezonul rece...

Primarul Severinului,Marius Screciu, dã asigurãri cãpregãtirile pentru sezonul recesunt în grafic, astfel încâtlocuinþele sã fie încãlzite începândcu data de 1 noiembrie. În paralel,Primãria Severin cautã soluþiipentru termoficarea oraºului petermen lung, ºtiut fiind faptul cãTermocentrala de la Halânga,unitate componentã a unei regiiaflatã în faliment, este o variantã

de avarie ºi pentru aceastã iarnã. „Eu îmi doresc sã vinã cinevasã preia termoficarea oraºului,uºa mea este deschisã pentruoricine doreºte sã vinã, sã-miprezinte soluþii ºi idei, importanteste ca într-un final sã gãsim osoluþ ie pent ru termoficareaoraºului. În iarna aceasta vomfuncþiona la fel ca anul trecut,contractul cu firma de insolvenþãcare adminsitreazã RAAN-ul estesemnat în acest moment, urmeazãsã gãsim ºi banii necesari la

Guvernul României”, adeclara t primarulMarius Screciu,miercuri, 30 august, încadrul ºedinþei deConsiliu Local. “Din punct de vedere

al distribuþiei, în momentul de faþãne aflãm la 98 la sutã din verificareapunctelor termice ºi al reþelelor deagent secundar, urmând ca în lunaseptembrie sã semnãm contractulcu noua societate care se va ocupade reparaþia reþelei de agent primar,

ANUNÞ PUBLIC PRIVINDDEPUNEREA SOLICITÃRII DE

EMITERE A ACORDULUIDE MEDIU

Comuna Opriºor anunþã publicul interesatasupra depunerii solicitãrii de emitere aacordului de mediu pentru proiectul „REÞEADE CANALIZARE CU STAÞIE DE EPURAREAPE MENAJERE ÎN LOCALITATEAOPRIªOR”, propus a fi amplasat în intravilanulcomunei Opriºor, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi, municipiul Drobeta TurnuSeverin, strada Bãile Romane, nr. 3 ºi la sediulPrimãriei, în zilele de luni-vineri, între orele08.00-14.00. Observaþiile publicului se primesczilnic la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi.

PRIMAR, GÎRLEANU CONSTANTIN

ANUNÞ PUBLIC PRIVINDDEPUNEREA SOLICITÃRII DEEMITERE A ACORDULUI DE

MEDIUComuna Opriºor anunþã publicul interesat

asupra depunerii solicitãrii de emitere aacordului de mediu pentru proiectul„ADUCÞIUNE APÃ PENTRU SISTEMUL DEALIMENTARE CU APÃ ªI BRANªAMENTEÎN LOCALITATEA OPRIªOR”, propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, intravilanul ºiextravilanul comunei Opriºor. Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi, municipiul Drobeta TurnuSeverin, strada Bãile Romane, nr. 3 ºi la sediulPrimãriei, în zilele de luni-vineri, între orele08.00-14.00. Observaþiile publicului se primesczilnic la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi.

PRIMAR, GÎRLEANU CONSTANTIN

astfel încât sã finalizãm pânã la 1noiembrie ºi problemele dinsezonul trecut”, a precizat unreprezentant al Serviciului Publicde Alimentare cu Energie Termicã(SPAET) la aceeaºi ºedinþã.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Este o perioadã interesantã, deoarece forfotamentalã este mare. Avalanºa de gânduri care teînconjoarã te ajutã sã-þi reevaluezi sistemulvalorilor morale. Dialoguri cu oameni erudiþi,planuri de studii, cãlãtorii îndepãrtate. Serecomandã prudenþã dacã pleci, pentru cã suntposibile neplãceri. Eºti în centrul atenþieimultora, mai ales în segmentul profesional. Uniiºefi te vor provoca la explicaþii vizavi de felul încare îþi îndeplineºti sarcinile de serviciu. Alege-þi cuvintele ºi gesturile cu grijã. Acasã, membriifamiliei ºi rudele au nevoie de sprijinul tãu moral,emoþional ºi material. Acordã-le necondiþionat!

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

În urma discuþiilor cu partenerul de viaþã saucolaboratorii din segmentul profesional vei finevoit sã-þi revizuieºti situaþia financiarã. Secontureazã cheltuieli majore datoritã acestorpersoane, dar ºi plata unor facturi restante, taxe,datorii cãtre alte persoane sau cãtre bãnci.Prudenþã ºi discernãmânt, pentru cã segmentulfinanciar, mai ales secþiunea bani ºi bunuricomune cu alþii este foarte vulnerabil. Suntposibile pierderi, erori în documente, dar ºifalsuri intenþionate. În a doua parte a sãptãmâniiai de-a face cu ºefi, sarcini de lucru urgente ºireuniuni oficiale. Acordã timp ºi atenþie atâtcasei, cât ºi membrilor familiei.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Ai multe de fãcut în perioada analizatã, maiales la serviciu. Eºti sprijinit de cãtre oamenide încredere, dar nu slãbi vigilenþa. Este posibilca din greºealã, cineva sã-þi compromitã poziþiadin cadrul grupului de lucru. Relaþi ileparteneriale sunt în continuã forfotã, fiindposibile separarea, divorþul, destrãmarea uneicolaborãri profesionale. Schimbãrile sunt deproporþii în segmentul acesta ºi cu efecte petermen lung. Analizeazã toate tipurile de relaþiiîn care eºti implicat ºi renunþã fãrã echivoc lapersoanele care te solicitã prea mult sau careîºi vãd numai de interesele lor personale înrelaþia cu tine. Cheltuieli comune cu alþii pefacturi, taxe, datorii.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Ai mult de lucru la serviciu, dar ºi în planpersonal, acasã, sunt treburi restante care îºiaºteaptã rândul sã fie rezolvate. Alege prioritãþile,apeleazã la sprijinul oamenilor dragi ºi deîncredere ºi dozeazã-þi eforturile. Obosealã esteaccentuatã ºi chiar pot reveni unele afecþiunivechi. Relaþiile parteneriale se animã în a douaparte a sãptãmânii. Posibile discuþi i cupartenerul de viaþã, lãmurirea unor chestiunicomune legate fie de sãnãtatea ta sau apartenerului, fie legate de segmentulprofesional, în speþã de locul de muncã.Prudenþã, rãbdare, disecernãmânt! Foarte uºorse pot destrãma relaþiile cu ceilalþi din te miri ce.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Debordezi de energie ºi eºti tentat sã te impliciîn tot felul de treburi personale sau ale altora.Alege numai ceea ce te priveºte pe tine ºi intrãîn sfera ta realã de interes. Altfel riºti sã pierzienergie vitalã, timp, resurse materiale. Relaþiilesentimentale sunt anoste ºi probabil cã vei finevoit sã discuþi cu persoana iubitã sau copiiidespre aspectele mai puþin plãcute ale relaþieivoastre. Fii prudent, rãbdãtor ºi þine cont ºi despusele celorlalþi. Aºteptãrile tale vizavi de cei dragisunt exagerate în raport cu ceea ce pot ei sã-þi ofereacum. Mult de lucru la serviciu, relaþii colegialeinteresante, dar ºi schimbãri majore în planprofesional.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Segmentul domestic îþi deschide sãptãmâna,pentru cã vei avea treburi restante de rezolvatacasã sau împreunã cu membrii familiei. Curãþeniigenerale, reparaþii curente, vânzarea sauachiziþionarea unor bunuri patrimoniale, discuþiipe teme de interes comun cu neamurile. Prudenþãºi rãbdare, pentru cã tensiunile sunt la cote înalte.A doua parte a sãptãmânii evidenþiazã relaþiilesentimentale. Implicã-te în activitãþi recreative,ocupã-te de hobby-uri ºi stai de vorbã pe îndeletecu cei dragi. Rãscoliri sentimentale, aspectelegate de copii, modificarea percepþiei tale vizavide iubire ºi implicaþiile ei.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Se contureazã cheltuieli importante laînceputul sãptãmânii, fie pentru cineva drag, unprieten de încredere, fie pentru un proiectprofesional aflat în derulare de ceva vreme.Chibzuieºte bine înainte de a cheltui o sumã cât demicã. Existã ºi interese meschine, ascunse ale unorace plãnuiesc sã profite de pe urma veniturilortale. Multe dialoguri ºi întâlniri cu persoaneledin anturajul apropiat . Mentalul estedistorsionat, astfel cã este bine sã vorbeºti puþinºi sã asculþi mai mult. Sunt ºanse sã cãlãtoreºtipe distanþe scurte, dar fii prudent, pentru cã suntposibile neplãceri. Relaþiile familiale ºi treburilegospodãreºti te solicitã din plin.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Eºti în vervã toatã sãptãmâna, astfel cã aiºanse mari sã schimbi multe ºi mãrunte în viaþata. Se pare totuºi cã segmentul profesional estecel care te atrage cel mai mult. Analizeazã peîndelete situaþia ta profesionalã ºi traseazã unplan de îmbunãtãþ ire. Relaþ i i le cu ºefi i ºiautoritãþile sunt tensionate, deci fii prudent ºievitã discuþiile contradictorii sau accentuareaconflictelor. Cheltuieli majore pe cele necesaretraiului cotidian. Apar informaþii noi privitoarela veniturile tale ºi la schimbarea condiþiilorde muncã. Evitã planuri le de investi þ i ifinanciare! Perioada actualã este destul deausterã ºi mai dureazã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Stãrile tale de spirit fluctueazã mult înperioada analizatã. De aici ºi organismul esteobosit. Controleazã-te, tempereazã-þiimpulsurile de moment ºi ocupã-te serios deîmbunãtãþirea stãrii tale generale. Plimbãrile înaer liber, concentrarea pe gândirea pozitivã,relaþionarea cu oamenii de bunã calitate te ajutãmult. Sunt momente bune pentru a-þi remodelasistemul valorilor morale ºi spirituale ºi mai alesde a te apropia de cele sfinte. Foarte importantesunt dialogurile ºi întâlniri le cu prietenii.Urmeazã-le sfaturile sau mãcar noteazã-le într-un jurnal personal. Cheltuieli , primireadrepturilor salariale, dar ºi favoruri dinspre loculde muncã.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Sunt zile bune pentru retragere din forfotacotidianã ºi pentru a sta de vorbã cu tine însuþi.Oboseala este accentuatã, iar afecþiunile vechi tenecãjesc mult. Odihneºte-te, îngrijeºte-tecorespunzãtor ºi cultivã gândirea pozitivã. Suntmomente pasagere, iar ceea ce þi se întâmplãcunoºti deja. Doar cã acum trebuie sã fii cevamai atent la nevoile organismului tãu. Discuþii detainã cu cineva de încredere din segmentul socio-profesional. Pe cãi mai puþin obiºnuite poþi aflainformaþii revelatoare privitoare la relaþiile ºisituaþiile în care eºti implicat. În a doua parte asãptãmânii te vei simþi mult mai bine.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Eºti foarte solicitat în plan socio-profesional,mai ales de cãtre ºefi ºi de cãtre reprezentanþi aiunor instituþii oficiale. Cumva eºti forþat deîmprejurãri sã iei decizii majore, sã formuleziopinii legate de mersul lucrurilor la locul demuncã sau sã te implici în activitãþi comune cualþii. Se recomandã prudenþã, deoarece gândireaºi comunicarea sunt distorsionate, astfel cã unase gândeºte, una se spune ºi cu totul altceva seînþelege. Relaþii dificile cu prietenii, dar suntimportante dialogurile cu aceºtia, chiar dacã pealocuri te necãjesc mult. Rezervã momente deodihnã, întrucât oboseala este accentuatã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Se contureazã multã forfotã socio-profesionalã. Întâlniri ºi discuþii la nivel înalt,participarea la reuniuni oficiale, cu multã lume,dar ºi controverse. Prudenþã, rãbdare, mãsurãîn toate! Te poþi trezi în mijlocul unor conflicte,la care nici cu gândul nu gândeºti. Colaborãrileprofesionale în care eºti implicat, relaþia cupartenerul de viaþã sunt vulnerabile, datoritãimaginii tale publice sau datoritã statutului tãusocio-profesional. Schimbãri de anvergurã petoate planurile. Relaþiile cu prietenii seevidenþiazã în a doua parte a sãptãmânii prindiscuþii ºi acþiuni comune importante. Evitã sãvorbeºti despre vulnerabilitãþile tale.

OBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

( 31 august - 6 septembrie 2017)

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017

Finalul perioadei analizate afost unul fierbinte pentru leu.Racheta nord-coreeanã care asurvolat Japonia pentru a se prãbuºiapoi în Oceanul Pacific a produscreºterea aversiunii faþã de risc, ceeace a dus la reducerea plasamentelorîn activele emergente, cum sunt ºimonedele de la marginea zonei euro. La conjunctura internaþionalãnefavorabilã s-au adãugat ºitemerile pieþei faþã de politicile

Euro a trecut în piaþa valutarã de 4,61 leifiscale ºi salariale ale guvernului PSD-ALDE, ceea ce a netezit drumul europeste pragul de 4,6 lei, care a fost testatconstant în ultimele zile. În prima parte a intervalului euroa testat pragul de 4,59, mediafluctuând între 4,5869 ºi 4,5886 lei. Cererea mai mare de valutã de lafinalul perioadei a împins euro peste4,6 lei, astfel cã media a crescut la4,5985 lei, maxim al ultimelor douãluni, iar tranzacþiile s-au realizat

între 4,596 ºi 4,614 lei. În opiniadealerilor bancari, BNR ar fiintervenit discret, astfel cã monedaunicã a coborât la 4,595 – 4,598 lei. Pe lângã factorii externi, deprecierealeului este cauzatã de haosul existentîn finanþele publice, provocat depoliticile populiste ale guvernuluiPSD-ALDE. Astfel, bugetul generalconsolidat a încheiat primele ºapte lunicu un deficit de 5,14 miliarde lei,reprezentând 0,63% din PIB, în

creºtere de aproape trei ori faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut. Aceste tendinþe au fãcut ca indicatorulde încredere macroeconomicã calculat,pe baza estimãrilor membrilor CFARomânia, sã scadã în iulie cu 0,3puncte, la 59,7 de puncte, dupã ceacesta a pierdut în iunie 6,6 puncte ºia coborât la 60 de puncte. Analiºtii CFA România anticipeazã,de asemenea, deprecierea leului,„valorile mediane ale anticipaþiilor atât

pentru orizontul de 6 luni, cât ºipentru cel de 12 luni consemnândun curs anticipat de 4,60”, ºimajorarea ratelor de dobândã laleu în urmãtoarele luni. În aceste condiþii au apãrut totmai multe propuneri guverna-mentale de majorare a unor taxe ºiimpozite dar ºi idei precumdiminuarea contribuþiilor pentrupilonul II de pensii, pe motiv cãstatul, în opinia premieruluiTudose (sic!) este mai bunadministrator. Iar lista continuã. Revenind la evoluþia pieþeivalutare, se observã scãdereaabruptã a cursului dolarului de la3,8951 la 3,8198, în condiþiile încare cotaþiile au fluctuat la sfârºitulperioadei între 3,816 ºi 3,845 lei.Comparativ cu sfârºitul lui iuliepierderile dolarului se ridica laaproape ºapte bani. Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,132 ºi 1,145 franci/euro,astfel cã cursul s-a miºcat între4,0217 ºi 4,0427 lei, stabilit lafinalul perioadei. Perechea euro/dolar a crescutpânã la 1,2069 dolari, pragul de1,20 dolari fiind depãºit primadatã dupã 2 ianurie 2015. Aprecierea euro s-a bazat, pe lângãcriza geopoliticã ºi uraganul Harveycare a devastat statul americanTexas, pe majorarea cererii deobligaþiuni suverane germane ºiîmbunãtãþirea aºteptãrilor privindevoluþia economiilor din zona euro. Trebuia remarcat faptul cãdolarul a pierdut faþã de euro, dela începutul anului, peste 14%. Ca de obicei, investitorii s-aurepliat în activele considerate sigure,aºa cã uncia de aur a trecut de pragulde 1.320 dolari, care nu a mai fostatins din noiembrie trecut.Analiza cuprinde perioada 23 – 29august. Radu Georgescu

sportOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017 pag. 15

Noua arenã din Craiova, careare o capacitate de 30.983 de locuriºi a costat 52.6 milioane euro, va fidatã în folosinþã la sfârºitul luniioctombrie, astfel cã pe StadionulMunicipal din Drobeta Turnu Severinnu se vor mai disputa meciuri defotbal, la nivel de seniori. CSUniversitatea Craiova, echipã care ajucat la malul Dunãrii în ultimii 2 ani,ar putea reveni în Bãnie pe 25octombrie, la meciul din cadrulºaisprezecimilor de finalã ale CupeiRomâniei, iar pe 28 octombrie vaîntâlni FCSB, pe propriul teren, înetapa a XVI-a a Ligii I. Aºadar,severinenii vor mai vedea pe arenadin Strada Independenþei doarjocurile pe care CSU Craiova le vadisputa cu Dinamo Bucureºti (16septembrie) ºi FC Voluntari (23septembrie), dupã care echipaantrenatã de italianul Denis Mangiaare programate 3 jocuriconsecutive în deplasare, laTimiºoara, Iaºi ºi Chiajna.

“Municipalul” severinean rãmâne fãrã fotbal din octombrie

Învinsã, pe propriul teren, înrunda inauguralã a Seriei a XI-aPreliminarã din cadrulCampionatului Naþional de Fotbal, deCSM ªcolar Reºiþa, scor 2-4 laJuniori U19, respectiv 2-3 la JunioriU17, CSS Drobeta Turnu Severin s-a rãzbunat pe CSS Lugoj. Îndeplasarea din Banat, elevii pregãtiþide Marian Brihac s-au impus cu 9-2, golurile oltenilor fiind înscrise deIacobescu (2 g), Albei (2 g),Þãrineanu (2 g), Florea, Mitroi ºiGîdea. Tot sâmbãta trecutã, la U17,grupa antrenatã de Mihai Caliþoiu a

Cealaltã echipã care a jucat înultimii 2 ani la malul Dunãrii, CSPandurii, a renunþat sã maievolueze pe Municipalul severineanîncã din luna iunie, imediat dupãretrogradarea din Liga I, ºi s-amutat la Motru, urmând sã revinãla Târgu Jiu tot în aceastã toamnã,când va fi datã în folosinþã nouaarenã de pe malul Jiului. Aceastaare o capacitate de 12.386 locuriºi a costat 21.8 milioane de euro. Deoarece municipiul DrobetaTurnu Severin nu mai are echipã deseniori în ligile naþionale de 4sezoane, Stadionul Municipal varãmâne fãrã fotbal. De altfel, arenade la malul Dunãrii va intra înreparaþii, 131.000 de lei urmând sãfie alocaþi, de la bugetul local, pentruo nouã hidroizolaþie a tribuneioficiale. Primãria Severinuluisusþine cã nu are bani ºi pentruînfiinþarea unei echipe locale defotbal, deºi, noua lege a sportului,promulgatã în varã, permite alocarea

a 5% din bugetul local pentrusport. “Stadionul trebuie întreþinut,pentru a nu se degrada, ºi nu credcã e o sumã mare pe care oinvestim acum pentru tribunaoficialã. Cât timp voi fi primar, n-osã fac niciodatã o echipã de fotbal,din bani publici. Când vom gãsiun investitor, atunci ne vomasocia”, a spus primarul MariusScreciu, la Digi 24. În urmã cu 8 ani, în mandatul luiConstantin Gherghe, StadionulMunicipal fusese modernizat, iarreabilitarea a costat peste 5 milioanede euro ºi a constat în refacerea

completã a tribunelor, pe suprafaþacãrora au fost montate 20.054 descaune, dotarea arenei cu instalaþie denocturnã ºi tabelã electronicã, montareagazonului, fãrã a avea însã ºi instalaþiede încãlzire, refacerea completã avestiarelor ºi a tribunei oficiale.Cele mai importante evenimente

din istoria modernã aMunicipalului severinean:

- pe 10 octombrie 2008 începeaulucrãrile de reabilitare a stadionului.Gazonul era arat, iar tribunele, crãpateîn multe locuri, urmau sã fie refãcute;- gazonul a fost inaugurat pe 1decembrie 2009, cu prilejul amicaluluiFC Drobeta - FC Universitatea Craiova(0-7), în prezenþa a peste 18.000de spectatori.- pe 26 mai 2010 a avut loc primulmeci interþãri pe Stadionul Municipal,cu prilejul amicalului România - Serbia(3-1), la Tineret. 3.500 de spectatoriau fost în tribune. De atunci, “naþionala”

României n-a mai disputat la malulDunãrii decât 2 amicale la juniori U16,cu Macedonia ºi Serbia;- nocturna “Municipalului” severineana fost inauguratã pe data de 28 aprilie2011, la meciul CS Pandurii Târgu Jiu- FC Steaua Bucureºti (1-1), contândpentru etapa a XIX-a a Ligii I, în prezenþaa aproximativ 17.000 de spectatori;- pe 20 iulie 2012, meciul CS TurnuSeverin - FC Dinamo Bucureºti (1-2)a fost primul din istorie disputat de oechipã localã în Liga I. Peste 14.000de spectatori au fost în tribune;- pe 26 mai 2013, în etapa a XXXIII-aa Ligii I, sub privirile a doar 6.000 despectatori, meciul CS Turnu Severin -Steaua Bucureºti (1-1) a fost ultimuldisputat de o echipã localã pestadionul de 20.054 de locuri. Imediatdupã retrogradarea din Liga I, CSTurnu Severin s-a desfiinþat ºi deatunci oraºul de la malul Dunãrii n-amai avut echipã nici mãcar în Liga 3;- pe 28 iunie 2016, Municipalulseverinean a gãzduit primul meciinternaþional oficial, Pandurii Târgu Jiu- Maccabi Tel Aviv (1-3), contândpentru turul 3 preliminar al EuropaLeague. Doar 4.058 de spectatori aufost în tribune;- pe 29 iunie 2017, CSU Craiova - ACMilan (0-1), contând pentru turul 3preliminar al Europa League, a fostcel mai important meci din istoriastadionului inaugurat în 1972.Conform datelor oficiale, 14.438 debilete au fost vândute, dar în tribuneau fost mult mai mulþi spectatori.

M. O.

S-au rãzbunat pe bãnãþeni M. O.

câºtigat cu 4-0 la Lugoj, prin reuºitelelui C. Popescu (2 g), Mogoº ºi A. Ilie. Cealãlaltã echipã severineanãînscrisã în Campionatul Naþional,ACS Luceafãrul Drobeta, a remizat,scor 0-0, la juniori U19 (antrenorVintilã Miºu), cu CSS Caransebeº,pe Stadionul Ion Floricicã dinªimian, iar la U17 (antrenor ReluÞurai) s-a impus cu 2-0, pringolurile lui Habet ºi Schinteie. Înprima etapã, Luceafãrul fuseseînvinsã la U19, cu 3-2, de PanduriiTârgu Jiu, iar la U17 remizase, scor0-0, cu echipa gorjeanã.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 31.08 - 06.09. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã sã vezi ºi sãnu crezi, cã dupe ce o sã sãinaugureze stadioanele di la Craiovaºi Târgu Jiu, o sã sã mai vorbeascãmult ºi bine de stadionu Angelescu,ãla lãsat în paraginã ºi adus înamintire la fiecare campanieelectoralã. Acuma, nu cã ar fi cel maiimportant proiect pentru Severin, cãoraºu’ mai are un stadion, da nu areechipã, da mãcar un proiect ceva sãputea face pãnã acuma. Da dacã negândim cã vin ceva bani în Mehedinþipentru infrastructurã, tragemnãdejde cã ºi proiectu cu stadionuo sã sã transforme în ceva palpabil.Mai ales cã acolo s-au antrenat ºiau ajuns campioni neºte sportivi, ºizilnic fac condiþie fizicãreprezentanþii unor structuri maimult sau mai puþîn militarizate. Nude alta, da s-ar putea sã aparã ºineºte lighioane prin bãlãriileproiectului unui social democratajuns pin minister. Acuma, cicã pi la DSVSAMehedinþi ar cam fi cevanereguli, semnalate de cevavreme, numai cã tanti Adriana,ajunsã ºefã, nu prea poatenimenea sã o controleze, cã‘mneaei sã controleazã singurã.Ba sã fãcu apel la ministru PetreDaea, da ºi la organele abilitatesã stopeze afacerile cu banipublici în favoarea FAMIGLIEI.Ce mai, oamenii au prins curaj,nu sã lasã intimidaþi deameninþãri ºi nici nu pun.... botula animale. ªi apropo de nea Daea, neaministru nostru începe sã sã cam nea Mãrin

Sucã ºi magazinele second-hand, neregulile di la DirecþiaSanitar Veterinarã ºi marea nerealizare di la Orºova

simtã nevricos la atâteaîntrebãri despre oaia camonument al þãriinoastre, în condiþiile încare mulþi dintreconcetãþeni sunt ciobaniget beget. Sau o fi uitatnea Petricã de Festivalu’“Vaca ºi Parlamentaru” ºisã gândeºte sã reiatradiþia ºi sã facã ceva ºipentru oierii þãrii, mai ºtii! Mã fraþilor, da veniMarghioala lu’ Fleaºcãpi la noi ºi rãmasã Vetacu gura cãscatã, cã nuºtia de unde sãîmbrãcasã vecina depeste drum. Da sã lãmuri repede,cã-i explicã a lu’ Fleaºcã, cã la câtemagazine cu haine la mâna a douas-au deschis în Severin, nici nu ede mirare cã nu sã mai îmbracã

prea mulþi di la mall. Da e bine cãne dãm în maºini scumpe ºi ne

lãfãim pi la restaurante. Da acuma oraºu are alteprobleme, printre care ºineachitarea amenzilor primite deprostituatele de pe centurã ºi de peoriunde. ªi cum sã amendezi într-o veselie prostituatele, dacã ele nuºi-au plãtit niciodatã amenzile?! Pãla cât au de plãtit, sã fãceau neºtezeci de locuinþe sociale, se cazauºi ele ºi mai rãmâneau ºi pentruneºte severineni fãrã posibilitãþi ºiavea toatã lumea de câºtigat. Da cucât sã mãreºte suma pe care o aude plãtit fetele, cu atât nu vor achitanimic ºi nimeni nu va avea decâºtigat. Nu mai bine le ajutã sãrecupereze ceva din amenzi ºi sãfacem ceva constructiv cu sumelecolectate la bugetu local?! În sfârºit sã reface parcarea di laspitalu judeþean, uitatã atâþia ani detoþi ºi cerutã atât de mult depacienþi ºi familiile lor. Un lucru

bun, aºteptat ºi care face parte dinnormalitatea unui oraº care sevrea european. La mai multe ºi ommai vorbi ºi de lucruri bune, nudoar de ºomaj, familii disperateºi cazuri sociale. Bine, nu e cazu la Orºova, unde abiabãgã primãria prima lopatã de asfaltpe strãzi ºi nea primarele deja sãreaîn sus pe toate televiziunile cu marearealizare. Da mai e mult pãnã departe.

Mã fraþilor, cetitori de obiectiv, decâteva zâle, la ieºirea din Severincãtre ªimian, o cireadã de cabalinepasc iarba de pe scuaru’ dintresensurile rutiere, aºa ca sã nu sãtransforme în bãlãrii. Unii ºoferii sãîntrebau: care dintre primãriiplãteºte serviciu fãcut de animale,Severin sau ªimian?

Aºa cã, pãnã data viitoare, cândîncepem sã ne pregãtim deºcoalã, sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!