"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 867

2 martie 2017 16 pagini * 1,00 leu

Primãvara ºi-a fãcut apariþia cu o sãptãmânã maidevreme pentru Cetatea Medievalã a Severinului unde, eleviiªcolii Gimnaziale BREZNIÞA OCOL ºi cei din clasa a II-a D,de la ªcoala Generalã Nr.14 au expus cu mândrie mãrþiºoarecreeate de ei. Seara de 28 februarie a fost una de cântec ºivoie bunã, elevilor meºteºugari oferindu-li-se un spectacolminunat de Ansamblul folcloric de la Palatul Copiilor ºi,

Expoziþie de mãrþiºoare, laCetatea Medievalã a Severinului

totodatã, un emoþionant recital de poezie, dedicat primãverii,de cãtre cunoscutul scriitor Victor Rusu. Doamnele ºi domniºoarele care au vizitat în aceste zileCetatea Medievalã a Severinului au fost întâmpinate cucâte un mãrþiºor oferit din partea gazdelor Cetãþii ºi aminunaþilor copii de la ºcolile gimnaziale.

Loredana Mãdãlescu

CITIÞI ÎN PAGINA11

Cupa Palatului Copiilor la JudoZiua Mãrþiºorului a

fost marcatã în data de 1Martie, prin oferirea unorsimboluri ale primãverii,doamnelor ºi domniºoareloraflate la volan. Poliþiºtii Serviciului ºiBiroului Rutier, împreunã cuformaþiunile de poli þ ierutierã, au oferit flori ºi sfaturiutile atât în municipiul DrobetaTurnu Severin cât ºi în judeþ.Prezente la act ivitãþ ileorganizate, domniºoarelejurnaliste au primit flori ºi

Flori, mãrþiºoare ºi sfaturi utile pentrudomniºoarele ºi doamnele din trafic

mãrþiºoare din partea poliþiºtilor. Cu acest prilej, poliþiºtiimehedinþeni ureazã tuturordoamnelor ºi domniºoarelor oprimãvarã frumoasã ºi cãlãtoriifãrã evenimente rutiere.

La mulþi ani!

Cu drag de mãrþiºor,primiþi primãvara în

sufletele dumneavoastrã,dragi severinence ºi fieca acest anotimp sã vãaducã împliniri ºi noroc,

fericire ºi iubire dinpartea celor dragi.

La mulþi ani!

Marius Screciu,Primarul municipiului

Drobeta Turnu Severin

O primãvarã minunatãºi un sincer

LA MULÞI ANI cusãnãtate ºi multe bucurii,

urez tuturormehedinþencelor cu

ocazia Zilei de 8 Martie!

Liviu Mazilu,Senator PSD de Mahedinþi

social - politicOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Aºteptam cu interes sã aparãdate ºi mãsurãtori sociologice privindefectele protestelor din februarie asupraprincipalului partid aflat la guvernare:PSD. ªi iatã cã deja au apãrut, cu uncaracter informal deocamdatã, pe unsite specializat în ºtiri. Aflãm astfel cã în momentul de faþãPSD are 42%, faþã de 44,14% cât aînregistrat la alegerile parlamentarede la finele anului trecut. La primavedere impactul ºi consecinþeleprotestelor ce au cuprins la unmoment dat toate marile oraºe dinþarã nu pare cine ºtie ce. Un regresde 2,14% nu e un dezastru. Sincer,ne aºteptam ca imensul scandal

Efecte secundarenaþional declanºat de nefericita OUG13 sã erodeze mai abitir capitalul deîncredere al social-democraþilor.Vorbim însã de un sondaj intern, careare marja lui de partizanat, desubiectivism, aºa cã probabilrealitatea erodãrii e cel puþin dublã,spre 4-5%. PSD a ratat astfel “lunade miere” de care se bucura, în modtradiþional, orice partid abia ajuns laguvernare; o perioadã în care simþulcritic faþã de actul guvernãrii e mailax, iar aºteptãrile mai puþin tensionate.PSD a intrat direct în plin rãzboi ºiera de aºteptat cã va ieºi ºifonat. Totconform sondajului intern al PSDamintit mai sus, liberalii au crescutpuþin, dar au crescut, în aceastãperioadã de proteste. Dacã la alegerile parlamentare dindecembrie 2016 PNL a obþinut19,5%, potrivit acestui sondajliberalii au atins 22%, ceea cereprezintã un prag mai mult decâtdecent, ºi un start promiþãtor pentruanul politic 2017. Sigur cã în stabilireaacestui nou prag preºedintele KlausIohannis are ºi el un merit, odatã ce a

început, fãrã prea mare talent, sã intreîn rolul de jucãtor politic început sãjoace. Surpriza o constituie USR.Dacã la alegerile parlamentare, USRa obþinut 8,61%, în sondajul internal PSD,USR înregistreazã un stadiuregresiv de 5%. USR a fostformaþiunea politicã ce a susþinut celmai mult mesajele strãzii în perioadaprotestelor, dar dacã sondajul s-aîndreptat spre repondenþi care nu facparte din rândurile celor pro#rezist,e posibil ca USR sã nu înregistrezeîn dreptul ei nicio creºtere,dimpotrivã. Dealtfel, USR nu seidentificã deocamdatã cu un partidpropriu zis, ci rãmâne într-o zonã fãrão identitate ºi structurã politicã foartebine conturatã. Problema e cã astfelde formule, dacã nu dispar, pot avearegrese, dar pot avea, cum a avut astãtoamnã, evoluþii spectaculoase. Efectul protestelor antiOUG 13 leresimte ºi ALDE, care a obþinut5,61% în alegeri, dar pe sondajulintern al PSD ajunge la 5%. PMPare 4% în sondajul intern ºi a obþinut5% în alegerile parlamentare, în vreme

ceUDMR a rãmas la acelaºi procentde 5%. Cel puþin o concluzie pemarginea acestui sondaj ni s-a pãrutvalidã, ºi anume cã rãmâne în joc, înmomentul de faþã, o masã criticãelectoralã de cca 20% care nu seregãseºte în niciun partid. E o realitatepe care o ºtim cu toþii ºi þine denormalitatea democraþiei. Nu toþi neregãsim în ceea ce ne propune peisajulpolitic. Realitatea acestei mase criticede margine are un rol pozitiv, dereechilibrare. În ceea ce priveºtepartidele, PSD intrã pe un trenddescendent, erodarea datã deguvernare e previzibilã, dar cu toateacestea e un partid suficient de rodatca sã ºi poatã asuma pierderile ºi sãle poatã acoperi atunci când trebuie. E o naivitate, ca partid de opoziþie,sã mizezi exclusiv pe erodarea PSD ºisã aºtepþi ca aceasta sã rezolve de lasine problema succesiunii la putere.Opoziþia are probleme structurale ºi deviziune cu mult mai grave decât arePSD în momentul de faþã. Problemacoeziunii de dreapta, de exemplu. Saua liderilor. Dacã PSD îºi mai poatepermite sã gafeze, cãci poate recuperaprin mãsuri de impact, opoziþia nu arenicio justificare sã o facã.

În data de 28.02.2017,prefectul judeþului Mehedinþi,Nicolae DRÃGHIEA, alãturi desubprefectul Andrei Stãniºoarã ºiAladin GEORGESCU, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, aluat parte la douã evenimente: La ora 11,00 a avut loc activitateaorganizatã de ZIUA PROTECÞIEICIVILE DIN ROMÂNIA, evenimentmarcant, la care au participatreprezentanþi ai Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã“DROBETA” al judeþului Mehedinþi,cadre în rezervã ºi alþi invitaþi. În mesajul sãu, prefectul NicolaeDRÃGHIEA ºi-a arãtat mândria de aconduce structuri de protecþie civilã cuun personal devotat ºi mereu la datorieºi respectul faþã de familiile acestora.În final, a dat asigurãri cã se va implicaîn îmbunãþãþirea actului demanagement al situaþiilor de protecþiecivilã ºi a mulþumit activului protecþieicivile pentru activitatea desfãºuratãºi eforturile depuse.

COMUNICAT DE PRESÃ Apoi, de la ora 12,00, prefectuljudeþului a condus ºedinþa Colegiuluiprefectural, care a înregistrat opremierã, în sensul cã, potrivitiniþiativei prefectului judeþului, alãturide membrii colegiului au fost invitaþiºi primarii municipiilor, oraºelor ºicomunelor din judeþ. În acest fel, s-aasigurat o comunicare directã întreconducãtorii serviciilor deconcentrateale statului ºi autoritãþile publice locale. Dialogul a fost unul constructivºi civilizat, din care a reieºitnecesitatea unei comunicãri maibune pentru viitor. Dupã epuizarea ordinii de zi,prefectulNicolae DRÃGHIEA a concluzionat cãse impune o prezenþã mai accentuatã ainstituþiilor statului în teritoriul, scopulfiind acela de a îndruma autoritãþilelocale în gestionarea problemelor pefiecare domeniu de activitate, convinsfiind cã numai în acest mod rezultatelepozitive se vor arãta imediat ºi se vorresimþi în dezvoltarea judeþului nostru.

Biroul de presã

Cu ocaziaZilei de 8 Martie

urãm tuturorseverinencelor

sãnãtate, împliniri ºiun sincer La mulþi ani!

Cornel FOLESCU ºiDaniel CÎRJAN

viceprimari aimunicipiului

Drobeta Turnu Severin

actualitateOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 3

Cu ocazia zilei de 1 martie, Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier a deschis în cadrul PavilionuluiMultifuncþional, din Str. Independenþei nr. 2.douã expoziþii dedicate primãverii „Modafrancezã în miniaturã” ºi „Fluturi ºi Flori”. Expoziþia „Moda francezã în miniaturã”valorificã colecþia de pãpuºi deþinutã de MuzeulJudeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova,propunând o cãlãtorie în istoria vestimentarã aFranþei. Preþioasa colecþie a fost împrumutatãcu generozitate Muzeului Regiunii Porþilor deFier, cu scopul de a oferi publicului severineanºi nu numai, ºansa ºi totodatã bucuria de a fiadmiratã. Manechinele-pãpuºi reprezintã undocumentar spectaculos, cronologic determinat,cu lux de amãnunte, al modului în care Franþas-a impus ca meridian zero al elegantei ºi alrafinamentului vestimentar. Îmbrãcãmintea francezã a fost supusã de-alungul anilor ºi la influenþe strãine, ca de pildã:

„MÃRIªOR CULTURAL”la Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier

cea bizantinã în timpul cruciadelor, apoi aimportat câte ceva din moda englezã ºi suedezã,a suportat influenþa germanã, dar cel mai multinfluenþa sumbrã ºi severã a modei spaniole. Începând cu sec. XVII, moda francezã s-arãspândit în Europa, confundându-se cu modaEuropei occidentale, iar apoi s-a impuspretutindeni ºi pentru totdeauna. Expoziþia „Fluturi ºi Flori” valorificã colecþia

de entomologie a Secþiei de ªtiinþele Naturii ºiprezintã flora din Parcul natural Porþile de Fier. La eveniment au participat din partea oficialitãþilordl. Daniel Cîrjan, viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, cadre didactice,reprezentanþi ai Agenþiei de Mediu, ai DirecþieiJudeþene de Culturã, ai Palatului Copiilor, eleviai ªcolii Constantin Negreanu ºi alþi colaboratoriai muzeului. Magda Trãistaru

În fiecare an, la 28 februarie se sãrbãtoreºteZiua Protecþiei Civile în România, datã la careRegele Carol al II-lea semna Înaltul Decret Regalnr. 468 din 1930, publicat la 23 martie 1933 înMonitorul Oficial al României ca “RegulamentulApãrãrii Pasive contra atacurilor aeriene”. Cu acest prilej, Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al Judeþului Mehedinþi aorganizat urmãtoarele activitãþi:- Sâmbãtã ºi duminicã, 25-26 februarie a.c., întreorele 10.00-16.00, în centrele comerciale dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin, au fostamplasate puncte mobile de informare preventivãºi expoziþii cu tehnica de intervenþie din dotareainspectoratului. De asemenea, au fost organizateateliere interactive de acordare a primului ajutor

Activitãþi dedicate Zilei Protecþiei Civile din România

de bazã cu participarea unor echipe mixteformate din paramedici S.M.U.R.D., voluntariI.S.U. ºi cei ai Crucii Roºii;- Luni, 27 februarie, între orele 10.00-16.00, atâtpe esplanada Criºan, cât ºi pe cea a FântâniiCinetice, de pe strada Teodor Costescu, au fostamenajate standuri de prezentare a materialelor deinformare preventivã, autospecialelor, accesoriilor,

utilajelor, aparaturii ºi altor mijloace de intervenþiepentru protecþia populaþiei;- Marþi, 28 februarie, începând cu ora 11.00, laPalatul Culturii „Teodor Costescu”, a avut loc unsimpozion, la care au participat oficialitãþilejudeþului, ºefii de instituþii ºi structuri M.A.I., darºi cadre ale inspectoratului. De asemenea, toatesubunitãþile Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” au desfãºurat activitãþi specifice,în cadrul programului Ziua Porþilor Deschise,dând posibilitatea celor interesaþi sã cunoascãmisiunile structurilor profesioniste ºi tehnica deintervenþie din dotarea pompierilor mehedinþeni. La activitãþile desfãºurate, cetãþenii au fostinformaþi despre riscurile prezente în comunitate,mãsurile de prevenire ºi regulile de comportare încazul producerii unor situaþii de urgenþã. Momentul aniversar a fost un bun prilej deretrospectivã a activitãþii desfãºurate de specialiºtiide protecþie civilã de-a lungul timpului, mereu aflaþila datorie, intervenind în sprijinul cetãþenilor pentrusalvarea vieþii ºi a bunurilor acestora.

PURTÃTOR DE CUVÂNT, Plt. Raluca TÎRCÃ

Ziua de “8 Martie” îmi oferã plãcutulprilej de a adresa sincere urãri desãnãtate ºi împliniri tuturordoamnelor ºi domniºoarelor ce nesunt alãturi ºi ne fac viaþa frumoasã !

Deputat Virgil Daniel POPESCU,preºedintele PNL Mehedinþi

actualitateOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 4

De-a lungul timpului,oamenii au încercat sãîmbunãtãþeascã tradiþia uitând, decele mai multe ori, ce semnificã eacu adevãrat. Una dintre acestea esteºi Dragobetele, numit ºi Cap dePrimãvarã, care se sãrbãtoreºte înziua de 24 februarie. Demult, în aceastã zi, copiii seadunau în grupuri, bãieþii sãrutaufetele ºi se duceau în pãdure undeculegeau primele flori ale anului.Tot atunci fetele adunau zãpadanetopitã ºi o pãstrau pentru a sespãla pe fatã cu ea, dar numai înanumite zile pentru a se pãstrafrumoase. Sãrbãtoarea tinereþii ºia iubirii la români, în ultimul timp,nu mai respectã vechea zicalãconform cãreia „Azi e Dragobetele,se sãrutã fetele”, în rândul tinerilorfi ind mai popularã z iua deValent ine Day. Totuºi,Dragobetele, fiul babei Dochia,este un personaj care trebuietransmis din generaþie îngeneraþie, ca un protector al

Sãrbãtoarea deDragobete la Colegiul Tehnic „Domnul Tudor”

tinerilor ºi patron al iubirii. De aceea, elevii ºi profesoriiColegiului Tehnic „DomnulTudor” ºi-au propus sã lereaminteascã tinerilor tradiþiile deDragobete ºi sã aducã un strop debucurie în prag de primãvarã prinactivitãþile prezentate în data de 24februarie. Preþ de câteva clipe,elevii claselor a IX-a A ºi a X-a Aau adus în faþa invitaþilor oºezãtoare de Dragobete. Glasul lorsuav, dar ºi talentul ºi mândria cu

care au purtat ia, acest simbol alnostru, al românilor, ne-autranspus în lumea satuluiromânesc vechi. O prezentarepower-point legatã de aceastãsãrbãtoare, realizatã de eleviiclasei a XII-a A, ºi poeziile deiubire, realizate de marii noºtripoeþi ºi recitate de elevii claselora a IX-a B, a X-a B ºi a X-a D, aucompletat paleta manifestãrilordedicate acestei zile. Finalul afost rezervat unui concurs, în

care s-au întrecut 4 echipaje deelevi ai Colegiului Tehnic„Domnul Tudor” . Diplomele,oferite de conducerea liceului,dar ºi aplauzele au rãsplãtittalentul elevilor noºtri. Chiar dacã multe s-au schimbatdin vremea bunicilor pânã astãzi, estebine sã ne întoarcem spre tradiþie,spre satul românesc, spre origini.COORDONATORII PROIECTULUI

„Dragobetele - Sãrbãtoareatinereþii ºi a iubirii la români”

Dragobetele tradiþional sesãrbãtoreºte pe 24 februarie „înpreajma zilelor Babei Dochia ºi aechinocþiului de primãvarã”. Maiales în sudul României, existã operioadã întreagã, la îngemãnarealunilor februarie cu martie sau, celmai adesea, în martie care stãsub semnul Dragobetelui. Consiliul Judeþean Mehedinþi ºiCentrul Cultural “Nichita Stãnescu” au

Cadouri muzicalede Drãgobete

organizat, sub semnulDragobetelui ºi alPrimãverii momente desãrbãtoare pentru locuitoriidin Pãtulele dar ºi pentrucomunitatea din Poroiniþa,comuna Rogova. Ansamblul Profesionist“Danubius”, Orchestraaflatã sub baghetamaestrului dirijor AdrianLuca, soliºtii vocali ºiinstrumentiºti dar ºidansatorii coordonaþi de

Dumitru Nadu, maestru coregraf aususþinut douã concerte folcloriceextraordinare în cele douãlocali tãþi mehedinþene, lasfârºitul sãptãmânii. Publicul numeros a fost încântatde vocile ºi repertoriulcunoscuþilor interpreþi de muzicãpopularã Anica Ganþu, LucianaVãduva, Angela ºi Ion Magheru,Ionela Bãdãlan, George

Vulcãnescu, CosminBîrlan. Soliºtii instrumentiºti, larândul lor au uimit prinvirtuozitatea interpretãrii. Despre “doamnelecântecului popularmehedinþean”, precumsolistele AnsambluluiProfesionist “Danubius”nu pot sã se spunã decâtcuvinte de laudã, de-alungul timpului au arãtatpublicului frumuseþeacântecului popular ºi mãiestriainterpretãrii. Orchestra deasemenea, instrumentiºtii, auconvins ºi au dãruit publiculuisunete minunate. Trebuie remarcat cel mai tânãrcolaborator al AnsambluluiProfesionist “Danubius”, CosminBârlan, care vine cu o voceproaspãtã, cu o prezenþã deosebitã,ºi duce cântecul din nordul

Mehedinþiului, de la munte îninima celor care îl ascultã. Consiliul Judeþean Mehedinþi,Centrul Cultural “NichitaStãnescu” iatã cã demonstreazãîncã o datã, cã sunt pãstrãtori aitradiþiilor, cã sunt interesaþi detransmiterea lor mai departe, ºi încele din urmã cã doresc sã oferelocuitorilor din judeþul Mehedinþimomente de bucurie. G. P.

amintiriOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 5

Ultimul lup de Dunãre,navigatorul pentru care bãtrânulfluviu nu mai are niciun secret, trãieºtela Orºova într-un modest apartamentdintr-un bloc turn. Mãcinat de bolilebãtrâneþii, nea Tibi, aºa cum îi spunorºovenii cãpitanului TiberiuCojocaru, face un efort uriaº sã nepovesteascã despre vremurile deodinioarã, despre marea sa dragoste,navigaþia pe Dunãre. Are însã aceasclipire în ochi ºi o bucurie imensãcã poate sã vorbeascã despre nobilasa profesie pentru care ºi-a dedicatîntreaga viaþã. Vreme de aproape 40de ani a strãbãtut Dunãrea în sus ºiîn jos, de la Regensburg pânã laSulina, în acele timpuri în carenavigaþia se fãcea fãrã GPS-uri, fãrãtehnicã modernã. Atunci, erai un bunmarinar doar dacã Dunãrea îþicurgea prin vene.„Eu vroiam sã mã fac marinar” Nea Tibi s-a nãscut la Pojejena(Caraº Severin), un sat pescãresc pemalul Dunãrii, chiar în prima zi aanului 1932. Visul de a devenimarinar i-a încolþit încã din copilãrie,când privea ore în ºir fãrã sã se saturemersul lin al vaselor care traversauDunãrea. În zadar au încercat pãrinþiisãi sã-i scoatã marinãria din cap, cãnu au reuºit sub nicio formã. Dupãce a absolvit liceul din Oraviþa, l-autrimis sã dea examen la facultatea degeologie din Bucureºti. Nu s-augândit o clipã, cã tânãrul Tiberiu valãsa foaia goalã tocmai pentru a nupromova examenul. „Ei au vrut sã

Povestea ultimuluilup de Dunãre

Alexia M.

Cataractele Dunãrii au fost o piatrã de încercare chiar ºi pentru ceimai experimentaþi navigatori din cauza curenþilor foarte puternici, darºi a barierei de stânci care, timp de secole, fãcea aproape imposibilãnavigaþia pe fluviu în acest defileu periculos.

mã duc la facultate ºi m-am dus, dareu vroiam sã mã fac marinar ºi sã lefac pe voie, m-am dus ºi am datexamen la geologie la Bucureºti. Nuam reuºit pentru cã nu am vrut sãreuºesc”, povesteºte TiberiuCojocaru. Aºa cã s-a întors acasã ºis-a înrolat în armatã, obligaþie de carela acea vreme niciun tânãr nu scãpa.ªi cei trei ani de stagiu militarobligatoriu la mai multe unitãþi deaviaþie i-au fost de mare folos ulteriorfiindcã aici ºi-a însuºit tainele folosiriiradarului. „Acolo urmãreamavioanele cu radarul ºi m-am învãþatsã lucrez cu el, iar asta mi-a prinsbine când am venit marinar pe vaporfiindcã avea în dotare radar”, spuneTiberiu Cojocaru. S-a îmbarcat pe un ºlep ca simplumarinar Dupã armatã, Tiberiu ºi-a urmatvisul, acela de a deveni marinar înflota fluvialã româneascã. A trimiso cerere de angajare la cãpitãniaportului din Drobeta Turnu Severinºi în scurt timp avea sã rãspundãîntrebãrilor angajatorului care l-aanalizat cu mare atenþie. A trecut cubine interviul de angajare, aºa cãîn anul 1957 s-a îmbarcat casimplu marinar la bordulremorcherului Oituz, unde a rãmaspentru doi ani. Au fost primii anidin viaþa sa de navigator, primeleîncercãri, primele experienþe, darfiecare clipã petrecutã acolo înîmpãrãþia apelor i-a rãmas pentrutotdeauna în memorie.

În câþiva ani a devenit cãpitan „Îmi amintesc cã pe comandant îlchema Petre Târpan ºi îmi spunea:<<Mã, Tibi, cine te-a pus pe tine sãte faci marinar?>> <<Eu m-am pussingur>>. Ei erau pe vremea aceeamajoritatea doar cu ºcoalaprofesionalã, cu liceul, cum eram eu,erau foarte puþini. Se tot întrebau cecaut eu printre ei”, spune TiberiuCojocaru. Foarte ambiþios, tenace,curajos, tânãrul marinar a obþinutuºor urmãtoarele grade, astfel cãdupã alþi doi ani a susþinut examenulºi a devenit ºef de echipaj, apoi ofiþersecund ºi în final cãpitan, astfel cã încei aproape 40 de ani de carierã alucrat ca navigator pe 25 de nave aleflotei fluviale româneºti.Cu pasagerul „Mehedinþi” înCazane O parte din aceºti ani i-a petrecut lacârma pasagerului „Mehedinþi”, carefãcea curse regulate între Orºova ºiMoldova Veche (Caraº Severin).Chiar dacã e mai uºor de navigat unpasager faþã de greoaiele remorcherede odinioarã, responsabilitatea eraimensã. Zeci de pasageri se aflau labordul navei, care trebuiau duºi însiguranþã la destinaþie. „Îmi amintesccând un cãpitan de aici, din PortulOrºova, nu mã lãsa sã plec laMoldova Veche fiindcã era ceaþãdensã. Mi-a spus clar cã nu îmi dãvoie. Oamenii aºteptau însã pe malºi s-au supãrat când au auzit cã seanuleazã cursa. Atunci i-am spuscãpitanului cã eu mã duc, m-a lãsatabia dupã ce am semnat cã mã ducpe propria rãspundere. Am plecatîntr-un final ºi m-am întors fãrãprobleme, totul a fost OK, deºi era oceaþã de nu se vedea bastonul de lacatarg”, povesteºte Tiberiu Cojocaru.κi aminteºte navigatorul de la Orºovaºi de românii care se îmbarcau pe„Mehedinþi” nu pentru a ajunge laMoldova Veche, ci pentru a treceilegal frontiera în Serbia. Cu un curajnebun se aruncau pur ºi simplu depe vaporul în mers în Dunãre ºi nude puþine ori se întâmpla ca aceºtiasã-ºi piardã viaþa în apele adânci alefluviului ori sub ploaia de gloanþe ale

ofiþerilor de securitate caresupravegheau acest vapor.Dunãrea periculoasã în Cataracte Pânã la transportul pe calea feratã,Dunãrea a reprezentat cel mai importantmod de transport ºi de comerþ întrecentrul Europei ºi þãrile riverane MãriiNegre. Dar pe porþiunea dintre MoldovaVeche ºi Turnu Severin navigaþia seefectua în condiþii extrem de dificile, eraîngreunatã ºi extrem de periculoasã dincauza stâncilor care rãsãreau din ape.Practic, trecerea prin Defileul Dunãriidura 120 de ore. În Cazanele Dunãrii,pentru orice marinar periculoasã era ºiapropierea stâncilor fiindcã existapericolul ciocnirii de acestea, dar ºiviteza curentului pe care doar navele cumotoare puternice puteau sã o învingã.Pânã la construirea hidrocentralei de laPorþile de Fier I, navigaþia prin zonã sefãcea sub controlul unor ofiþeri piloþi,care aparþineau de douã agenþii depilotaj pe Dunãre, cu sediile la Orºovaºi Tekjia (Serbia) ºi era posibilãnumai pe timpul zilei. ªlepurile trase cu o locomotivã Comandatul de la Orºova îºiaminteºte cã din cauza curenþilorputernici ºlepurile erau trase înamonte de pe malul sârbesc cu olocomotivã de tractare pe ºine. Deasemenea, Administraþia FluvialãPorþile de Fier, cu sisteme denavigaþie ºi ºase staþii de semnalizarepe ambele maluri ale Dunãrii, aasigurat ghidarea navelor în condiþiide siguranþã în cea mai periculoasãparte a Dunãrii. Pe partearomâneascã, erau înfiinþate staþiileDrencova, Munteana, Izlaz, Greben ºistaþia de semnal Vodiþa, iar pe parteasârbeascã a existat o staþie de semnalla Sip. De exemplu, MãnãstireaMraconia a fost ridicatã pe locul unuifost punct de observaþie ºi dirijare avaselor de pe Dunãre, care se numea„La Balon”. Construcþia barajului dela Porþile de Fier I a permis ridicareanivelului apelor Dunãrii cu circa 33m peste nivelul mediu ºi crearea înspatele acestui baraj a unui lac fãcândastfel ca obstacolele naturale de pecursul Dunãrii sã disparã.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Dincolo de toate mãgãriilevieþii politice, de toate disputele dinjurul chestiunilor juridice careîmbâcsesc lupta pentru putere dinStatul Român, care se pretindedemocratic, ceea ce m-a umplut, înegalã mãsurã, de uimire, de revoltãºi de scârbã a fost o ºtire, cuaparenþe de fapt divers, cu privirela faptul cã, la olimpiadã de limbãºi literaturã românã, faza pe judeþe,s-a cerut elevilor sã scrie (mã rog,sã compunã) un denunþ. Undenunþ? Da, un denunþ. Un denunþprin care, auziþi ºi dumneavoastrã,protagonistul romanuluiMoromeþii de Marin Preda, IlieMoromete, sã fie prezentat ca un„duºman al regimului”. La luptãhotãrâtã ºi organizatã, cupersonajele literare, carevasãzicã!Fiindcã, vorba aceea, ºi aºa nu seciteºte. Dar de ce duºman? Dar careregim? Acestea erau, desigur,aspecte... secundare, care i-ar fiputut preocupa, mãcar într-oarecare mãsurã, pe autoriisubiectelor. N-a fost sã fie. În faþaunei asemenea mizerii – veritabilînceput al unei noi etape dinprocesul de rinocerizare a tinereigeneraþii – orice tentativã decomentariu aproape cã moare dinfaºã. Te întrebi cel mult ce soi abjectde japiþe, de jigodii oportuniste auajuns sã lucreze (ºi sã dicteze!) prinMinisterul Educaþiei (sau cum i-omai zice în prezent) ºi prininspectoratele ºcolare. Aþi ajunsdeja sã vã gândiþi, în toate gameleposibile, cu îngrijorare ºi.. .

Moromete, inamicul regimului!aplicaþie, la asigurarea viitoruluipepinierei de cadre a DNA, mãistimaþilor ºi distinºilor? Sictir! * Grav este cã vocea dãscãlimii,faþã de aceastã incalificabilã mizerieprofesionalã, aproape cã nu s-afãcut auzitã. Douã-trei tentative deopinie abia dacã nu justificau maibine mizeria la care facem referire.Faptul cã s-a dat libertateinspectoratelor judeþene sãformuleze subiectele la olimpiadenu este o scuzã. Dimpotrivã. Cã înmai multe judeþe au apãrut situaþiide acest gen denotã mai degrabãexistenþa unei... directive subteranede la centru, ceea ce încarcãevenimentul la care facem referireºi cu balastul ipocriziei. * Deºi a devenit limpede pentrumai toatã lumea cã motivulperpetuãrii demonstraþiilor din PiaþaVictoriei ºi nu numai nu au fost de-acum celebrele ordonanþe 13 ºi 14,un nucleu de cãuzaºi agresivi ºiprimitivi în vorbire ºi comportamentau început sã se considereproprietarii de drept ai respectivuluispaþiu public ºi au început sã facãlegea prin zonã. Riposta celor careºi-au câºtigat dreptul democratic dea guverna este, din pãcate, una câtse poate de palidã. Ei chiar lasãimpresia cã nu ºtiu pe ce lume seaflã ºi cu ce speþã de oameni seconfruntã. Când vor pãþi-o de-abinelea, o sã facã pe indignaþii ºipe surprinºii, dar atunci nu ºtiucâþi se vor mai arãta dispuºi sã-iasculte, nicicum sã-i ajute.

* Absolut surprinzãtoareatitudinea de non - combat pe careo afiºeazã, mai nou, faþã de cel care,pânã mai ieri, îi trecea zgomotos încategoria „penalilor”, liderii coaliþieide guvernãmânt – Liviu Dragnea ºiCãlin Popescu Tãriceanu! Sã fie lamijloc efectul anesteziant pe care l-a avut asupra celor doi neºteptataamabilitate a locatarului cotroceande la învestirea celor patru noiminiºtri ai cabinetului Grindeanu?Atât de slabi de înger sã fie cei doi,în condiþiile când comediaamabilitãþii, prost jucatã de Iohannis,se vedea ºi de pe lunã? Îndoi-m-aºdar, vorba aia, n-am cui! Mã tem cã,la fel ca de atâtea ori în istorianoastrã, bãieþii din capul trebiipolitice au pus-o de-un blat, careo sã ardã complet aºteptãrileromânilor. Nu ºtiu, din pãcate nuºtiu, pe ce termen. Scurt sau,Doamne fereºte, lung. Oricum, cineîºi închipuie cã Iohannis, dupãlovitura primitã de la Curtea deApel Piteºti, va face un pas înapoiºi va renunþa la obsesia de arãsturna guvernul condus deGrindeanu ºi la stimulareamanifestaþiilor de stradã se înºealãprofund. Sau este un irecuperabilnaiv. Ceea ce e cam acelaºi lucru.Omul nu a fãcut altceva decât sãprofite de contextul oarecumnefavorabil sieºi ºi sã-ºi ia o pauzã,un respiro, un breaki-time, dacãam zis bine, pentru a-ºi refaceforþele ºi, probabil, strategia pentrucontinuarea rãzbelului.

* Gaºca de ºmecheri care a pusstãpânire pe România fãrã a fivotatã de cineva (SRI, DNA,binoame, protocoale secrete,încrengãturi oculte în sistemul dejustiþie etc.) are acum, însã, niºteprobleme aparent insolubile. ªi astapentru cã, recent, CurteaConstituþionalã a României adecretat cã DNA (Kovesi ºisubalternii – „nu uitaþi, noi suntemDNA!”) a încãlcat principiulseparaþiei puterilor în stat atuncicând a pornit cercetarea penalãîmpotriva guvernului Grindeanu,legatã de celebrele ordonanþe. Vai,vai, vai, ce þipete de jale, ce isterieprin zona propagandei de tipsecuristic, mai exact printreacoperiþi ºi pupãtorii de dos aimadamei Kovesi! Plângeaupãdurea ºi zefirii, plângea ºi laculliniºtit! Dupã cum îi vedem deporniþi, ei nu au de gând sã se lasepânã nu-ºi vor recãpãta privilegiilepierdute. Butoanele carevasãzicã.Chiar cu preþul cãlcãrii în picioarea Constituþiei. Sã sperãm cãargumentarea, motivarea recenteidecizii de cãtre CurteaConstituþionalã va pune, cum ar fiºi normal, capãt acestei situaþiiabsurde, practic nemaiîntâlnite într-un stat democratic. Sã sperãm cã„spiritul primar agresiv”, cumnumea marele scriitor MarinPreda prezenþa unor asemeneaanomalii în viaþa publicã, vasuferi, de data asta, o înfrângerezdrobitoare, definitivã.

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 7

Marius Screciu, primarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin,dovedeºte reale abilitãþi de politician,chiar dacã principala sa misiune esteaceea de administrare a unui oraº cusuficiente probleme. Pe lângãîncercarea de rezolvare a problemelorstringente ale municipiului, activitatela care primarul Severinului s-aimplicat cu suficientã responsabilitateºi rezultate bune, Marius Screciudemonstreazã ºi cã este un politicianfoarte abil. Astfel primarulSeverinului reuºeºte sã-ºiconsolideze poziþia, încercând,totodatã, sã-ºi elimine potenþialiicontracandidaþi la viitorul scrutin. Iarla cum se prezintã acum scenapoliticã severineanã, MariusScreciu are mari ºanse sã fie realesîn funcþia de primar peste trei anicând vor avea loc alegerile locale. Principalul contracandidat alactalului primar al Severinului laalegerile locale de anul trecut a fostliberalul Daniel Cîrjan. Competiþia

Cum îºi consolideazã Marius Screciu poziþiade primar ºi unic candidat cu ºanse

a fost una foarte strânsã, însã în celedin urmã Marius Screciu a câºtigatîn faþa lui Daniel Cîrjan, la o diferenþãde puþin peste 1000 de voturi. Chiardacã a beneficiat ºi de susþinereafostului primar, Constantin Gherghe,care l-a susþinut pe toatã perioadacampaniei electorale, meritul pentruaceastã victorie îi aparþine exclusivlui Marius Screciu, un politician carea crezut în ºansa sa, în posibilitãþilesale ºi în puterea sa de convingere.În urma unor aranjamente pentruformarea majoritãþii în ConsiliulLocal, Daniel Cîrjan a reuºit sãobþinã funcþia de viceprimar almunicipiului Drobeta Turnu Severin,deºi iniþial era o altã înþelegere dincare Daniel Cîrjan era exclus dinschemã. Cu toate acestea, MariusScreciu nu a avut o atitudine ostilãfaþã de viceprimarul liberal.Dimpotrivã, colaborarea acestuia cuprimarul Marius Screciu este unaperfectã. Marius Screciu apare la maitoate evenimentele îndeosebi alãturi

de viceprimarul Daniel Cîrjan.Evident, existã argumentulpotrivit cãruia trebuie sã fie ocolaborare ºi o conlucrare întreprimar ºi viceprimari pentrubinele comunitãþii. Esteadevãrat, însã aceastã atitudineeste ºi o tacticã de politicianprin care Marius Screciueliminã sau cel puþindiminueazã potenþialulelectoral al viceprimaruluiDaniel Cîrjan. Într-o eventualãcandidaturã ºi peste trei ani,Daniel Cîrjan nu-l poate acuzape primarul Marius Screciu dinmoment ce au colaboratamândoi. Mai mult, partidulviceprimarului Daniel Cîrjan esteparte a majoritãþii din ConsiliulLocal Drobeta Turnu Severin.Succesele administrative care vor fiîn acest mandat se vor contabilizaîn contul primarului, care este primreprezentant al Primãriei severinene.Cu alte cuvinte, Marius Screciu îºiconsolideazã atât poziþia de primar,cât ºi pe aceea de unic candidat cuºanse la alegerile viitoare, neavândo opoziþie realã nici ca lider deorganizaþie politicã, nici ca primarîn cadrul Consiliului Local.

Un politician cu experienþã ºirezultate electorale

Ca politician, Marius Screciu s-aidentificat cu PSD Drobeta TurnuSeverin, cea mai puternicãorganizaþie politicã localã din judeþ,pe care o conduce de foarte mulþiani ºi în fruntea cãreia a avut rezultateelectorale notabile. Experienþa sapoliticã acumulatã în fruntea social-democraþilor severineni i-aconfigurat un profil politic aparte,de politician care îºi cunoaºte foartebine rolul pe care ºi l-a asumat.Marius Screciu s-a implicat cusuficentã energie ºi devotament înactivitatea de partid. A trecut ºi prinmomente grele, dar n-a dezarmat.Pentru cã dacã organizaþia pe careo conduce a avut succese laultimele alegeri, aceastã performanþã

electoralã i se datoreazã în cea maimare parte. Ultimele competiþiielectorale au demonstrat cã PSDDrobeta Turnu Severin este cea maieficientã organizaþie politicã localã.La scrutinul europarlamentar dinanul 2014 PSD Drobeta TurnuSeverin, în frunte cu Marius Screciu,a obþinut cât toate celelalte partidela un loc, respectiv 42,26%. Deasemenea, în toamna aceluiaºi ani,la alegerile prezidenþiale, PSDDrobeta Turnu Severin a scos celmai mare scor din municipiu. ªi lascrutinul local din data de 5 iunie2016 PSD Drobeta Turnu Severins-a clasat pe primul loc la numãrulde voturi obþinute, câºtigând,totodatã, funcþia de primar almunicipiul. De asemenea, cea maiputernicã organizaþie localã PSDMehedinþi a obþinut cele mai multevoturi ºi la alegerile parlamentaredin data de 11 decembrie 2016. Într-un fel era de aºteptat un astfel derezultat în condiþiile în care PSDSeverin a demonstrat la toatealegerile din ultimii ani, indiferentde tipul lor, cã poate obþine cel maimare numãr de voturi. Meritulpreºedintelui Marius Screciu a fostacela cã a ºtiut sã pãstrezeorganizaþia social-democratãseverineanã unitã, sã aducã tot maimulþi membri ºi sã se facã un liderapreciat, ascultat ºi respectat.

Mircea Popescu

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 8

Pînã în anul 153 î.Hr., 1Martie era ziua echinocþiului deprimãvarã ºi începutul anului pentrumulte civilizaþii, printre care ºiromanii. În zilele noastre, acest simbolal primãverii a devenit o micã afacere,o producþie de serie micã, dar ºi unprilej de bucurie, care îºi pãstreazãcota de sensibilitate ºi de frumuseþe.Simeon Florea Marian, folclorist ºietnograf român de prestigiu, preot,membru titular al AcademieiRomâne, în lucrarea „Sãrbãtorile laromâni” aminteºte: „scopul legãriisau punerii mãrþiºorului la gâtul saumâinile copiilor este ca acei copiicãrora li s-a pus ºi-l poartã sã aibãnoroc în decursul anului, sã fie deplinsãnãtoºi ºi curaþi ca argintul cu

Mãrþiºorulvenirea primãverii, ºi peste varã sãnu-i apuce ºi scuture frigurile.Mãrþiºorul era, mai demult, un darce-l dau nu numai pãrinþii fiilor lor,ca în ziua de azi, ci un dar care ºi-ltrimiteau românii unul altuia la 1martie”. Din aceeaºi sursã aflãm cãla venirea primãverii oamenii legaupomii cu funii albe ºi roºii, care aveaurolul de a alunga duhurile rele;mãrþiºorul era purtat cu demnitate decãtre membrii societãþii tradiþionale,evitînd comportamentele rele în timpce acest simbol îi împodobeau. Laînceput mãrþiºoarele erau oferitenumai copiilor, apoi, de cãtre toþi,tuturor. Mai întîi a fost monedã de aurlegatã de fir roºu ºi alb care se purtapînã înfloreau copacii, moment în carefirul era legat de ramura unui pom,iar cu banul fetele îºi cumpãraubrînzã, pentru a avea, se spune, tenulalb ºi curat tot anul. În Bucovina,fetele erau cele care ofereau flãcãilordin sat un mãrþiºor în ziua de 1Martie, obicei pãstrat ºi azi. Unul din cele patru mituriimportante ale poporul român, cel al„Babei Dochia”, se aflã în strînsãlegãturã cu data de 1 Martie ºi cuobiceiul mãrþiºorului. Legenda spune

cã firul mãrþiºorului ar fi fost tors deBaba Dochia, o veche zeitate agrarã,care moare ºi renaºte la echinocþiulde primãvarã. În calendarul ortodox,1 martie este ziua cuvioasei muceniþeEvdochia, o femeie martir, numitã ºiDochia. Descoperirile arheologicedin Schela Cladovei, o aºezarepreistoricã veche de opt mii de ani,au dat la ivealã ºiraguri de pietricelede rîu vopsite în alb ºi roºu. Potrivit

cercetãtorilor, micile pietre erauînºirate pe aþã ºi se purtau la gît, celedouã culori simbolizînd geneza ºirenaºterea vieþii. Se povesteºte laromâni cã mãrþiºorul este „funiaanului”, împletitã din sãptãmînile ºilunile celor douã anotimpuristrãvechi ale calendarului popular -vara ºi iarna, simbolizate prin ºnurul

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

alb-roºu al mãrþiºorului. La geto-dacianul nou începea la 1 martie. Martie,Martius, „Luna zeului Marte”, cum eradenumitã, se respecta ca fiind primalunã a anului calendaristic. De aici ºinumele lunilor: septembrie - luna aºaptea, octombrie - a opta, decembrie- a zecea. Calendarul popular la geto-daci avea douã anotimpuri: vara ºiiarna. Mãrþiºorul oferit odatã cuînceperea anului nou la 1 Martie,împreunã cu urãri de sãnãtate,dragoste, bucurie ºi ani mulþi, eraconsiderat un talisman aducãtor denoroc, cu o putere magicã ºi deprotecþie asupra celui ce îl purta. Împletirea celor douã culori a fostpreluatã în timp ºi folositã la popularulbrad de nuntã, la steagul cãluºarilor,bradul de la sîmbra oilor, la realizareacostumele populare, în numeroasealte obiceiuri pãstrate pînã azi. Cutimpul, 1 Martie a devenit sãrbãtoaretradiþionalã, un binevenit prilej decinstire a femeii. Ulterior, i s-a adãugatziua de 8 Martie, dedicatã cuprecãdere femeii. Bazele sãrbãtorii aufost puse de cãtre militanta comunistã,Clara Zetkin, din Wiederau, Saxonia.Aceasta a lansat ideea unei zile afemeii la Conferinþa Internaþionalã aFemeilor Socialiste, de la Copenhaga,din anul 1910. A fost aleasã aceastãzi, pentru cã tocmai în ziua cu pricinaavusese loc la New York, în anul1857, o importantã luptã de clasã, oluptã de protest a þesãtoarelor carerevendicau abolirea valorilortradiþionale ºi a celor religioase, „înspiritul ateo-materialist al stîngiirevoluþionare” (ups!). Numele de mãrþiºor, la fel ca ºinumele zilei de marþi ºi al lunii martie,îºi iau încãrcãtura simbolicã de lanumele planetei Marte, personificatãde zeul Marte, zeu al rãzboiului.

O primãvarãminunatã ureztuturordoamnelor ºidomniºoarelordin comuna mea!

Alexandru BORUGÃ, primarul comunei BROªTENI

Doamnelor ºidomniºoarelor dinFloreºti le urez caprimãvara careîncepe sã le aducãnumai bucurii!

Radu PASÃRE, primarul comunei FLOREªTI

O primãvarã însoritãatât în naturã cât ºiîn sufleteledumneavoastrã vãdoresc!LA MULÞI ANI!

Adam DURAC, primarul comunei CORCOVA

Ziua de 8 Martiesã aducã numaibucurii ºi fericirepentru doamneleºi domniºoareledin Vînjuleþ.La mulþi ani!Nistor COSTAICHE, primarul comunei VÎNJULEÞ

Odatã cu ziuadumneavoastrã ºiodatã cu primãvarasã vã intre în caseºi bunãstarea ºiarmonia.Aºa vã ureazã

Ion CIOARÃ, primarul comunei TÎMNA

Fiecare doamnã ºidomniºoarã sãprimeascã dinpartea mea sincereurãri de sãnãtate cuîmpliniri ºi bucurii!La mulþi ani!

Jenicã CICIC, primarul comunei BURILA MARE

opiniiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 9

Dacã stai cu atenþie ºianalizezi observi cã o mare parte ainstituþiilor din justiþie sunt condusede femei. Premier era sã avem ofemeie, care oricum este vicepremierºi are pe mânã miliarde de euro. Deasemenea, primarul general alCapitalei este o femeie. Unde maipui cã acelaºi primar estepoliticianul care se bucurã de celmai mare grad de încredere înrândul populaþiei. Poate cã asta estesoluþia pentru conducerea statuluiºi a administraþiei. Poate cã femeileau biluþele mai mari ºi poate suntmai pricepute sã ne conducã. Dacã lui Dragnea nu îi iese fazacum Tãtucul þãrii, poate îi ieseGabrielei Firea cu Mãmucanaþiunii. O fi bun un matriarhatpentru a se reaºeza pe calea ceadreaptã. La Direcþia NaþionalãAnticorupþie este o femeie ºi aavut ceva rezultate în ultimavreme. A fost lãudatã peste tot.Poate cã femeile au un alt fel deaborda lucrurile ºi de a puneproblema. Au fost ºi bile negre cu

ªtefan Bãeºiu

Anatomia ºpãgiifemeile, vezi cazul ºefei de laAutoritatea Electoralã Permanentã(AEP) prinsã cu niscaiva ºpãgide ultimã orã. Vine primãvara ºi cu siguranþãcã e nevoie de ceva curãþenie înpoliticã. Dragnea a intrat la greu înnoroi ºi nu cred cã îl va mai scoatecareva de acolo. A picat ºi însondaje. Uitasem cã ºefa de la MAIeste tot femeie. Mai rãmâne sãavem o femeie ºi la MinisterulApãrãrii ºi este bine. O femeieantrenor la echipa naþionalã. Poateºi o femeie preºedinte, dacã o sãmai rãmânã sus în sondaje GabiFirea. Este lãudatã ºi de liberalipentru modul în care ºtie sã punãproblema ºi sã se prezinte public,deºi nu pare tipul unui politicianconsistent, de substanþã. Dar înpoliticã lucrurile nu sunt cum para fi. Poate cel mai onest politicianla nivel de imagine este unul dincei mai mari ºpãgari ºi invers. Celdespre care se vorbeºte cã umblãcu fofârlica. Pânã la urmã întreagapoveste în administraþia localã ºi

centralã ºi în politica româneascãa ultimilor ani are legãtura cu mitaºi spãgile. Corupþia a fost cea care agenerat ordinea în societate, aconstruit administraþia, a organizatlicitaþiile, a atribuit posturile,ambasadorii, a organizatconcursurile în toate domeniile, areglat situaþia în educaþie, a generato ordine socialã. ªi nu cred cã îiplace cuiva cum aratã România înprezent, cu un motor al ordiniisociale dominat de corupþie.Corupþia este asumatã la nivelmolecular de oricine. Probabil cãºi albinele din România dauºpagã miere la intrarea sau laieºirea din stup. Culmea! Poate cã aºa este ºi cuparlamentarii. Unii dintre ei au fostnevoiþi sã meargã cu valiza laBucureºti pentru a prinde un postde parlamentar. Poate cã aºa s-aîntâmplat cu femeia de serviciucând s-a angajat la spital, cuasistenta medicalã, cu asistentuluniversitar, cu agentul de poliþie, cufuncþionarul din administraþie.Oare este cineva care nu a datºpagã în þara aceasta? Cine nu adat ºpagã sub orice formã o fi fost,la spital, de exemplu? Cine nu adat ºpagã în general în viaþã,înainte de 1989 sau la un examenpe care nu l-ar fi trecut, indiferentcât de mult ar fi învãþat. Sã nu mai

vorbim de examenul deBacalaureat, care în multe cazurise dovedeºte a fi o farsã. Se poartãºpãgile ºi la grãdiniþã ºi cuprindetoate ciclurile, chiar dacã ºpaga seascunde în obligatovitatea de amerge la pregãtire sau la meditaþiila unul dintre profesori. Oare cinepoate spune cã te poþi angaja lastat fãrã ºpagã sau fãrã o relaþiefoarte solidã. Cine se poate angajala o companie de stat fãrã ºpagãsau fãrã o relaþie beton. Poate cã dacã face exact invers decum am fost obiºnuiþi iese altceva.Poate e nevoie sã punem mai multefemei sã ne conducã. Parcã femeileºi mita nu se împacã aºa de uºor.Poate cã nu vom scãpa niciodatãde ºpagã. Poate cã este nevoie sã otrecem ºi în cãrþile de istorie care peo trãsãturã fundamentalã apoporului român. În Germania li seexplicã preºcolarilor ce înseamnãºpaga în România. Am ajuns derâsul lumii, deºi poate nu suntemcei mai mari ºpãgari de pe planetã,dar am dezvoltat fenomentul acestaîn cele mai intime aspecte ale sale.Am învãþat la ºpagã ºi râul ºi ramul.ªi râmele dau ºpagã sã intre pe otarla cu pãmânt mai gras. ªi peºtiidau ºpagã care sã prindã primulmomeala. Sau momeala dã ºpagãsã prindã peºtele?

actualitateOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 10

Cum s-a ajuns pânã aici?Cine este vinovat ºi de ce se trãieºtela Orºova mai rãu ca în Evul Mediu?Iatã întrebãri la care rãspunsurilepot pãrea simple, dar ele ascund opaletã de rãfuieli locale, interesemeschine ºi rea voinþã. Anul 2017începe în forþã la Orºova, undeoperatorul de salubritate,FLORICOLA SA refuzã sã mairidice gunoiul din oraº dupã ce, înprealabil, solicitã municipalitãþii, cucare se aflã în contract deconcesiune a serviciului desalubrizare, sã dubleze tarifelepentru prestarea serviciului, pemotiv cã de la începutul acestui anoperatorii de salubritate trebuie sãplãteascã o taxã de depozitare de80 de lei pe tonã, asta ca urmare afaptului cã România nu ºi-a învãþatlecþia colectãrii civilizate adeºeurilor nici dupã 10 ani de cânda devenit membru cu puteri deplineal Uniunii Europene. Primarul municipiului Orºova,Marius Stoica, a refuzat sãprocedeze la dublarea tarifelor,aºa cum îi cerea cel care l-a ajutatdecisiv sã devinã primar, patronulFLORICOLA SA – ConstantinPopescu. Pânã aici nimic greºit,doar cã primarul Stoica a comis

Orºova, oraº cenuºiu,oraº insalubru

În vara anului trecut, în timpul campaniei pentru alegerile locale, candidatul PNL lafuncþia de primar al municipiului Orºova, Doiniþa Mariana Chircu, lansa, printr-un slogansuperb, ideea unui municipiu al cãrui viitor ar putea fi definit în concordanþã cu profilul lui:„Orºova, oraº verde, oraº turistic”. Orºovenii au ales altceva, dovedind cã, din ignoranþã

sau nepricepere crasã, nu sunt interesaþi de acest tip de emblemã pentru frumosul lororaº. La nici un an distanþã, emblema Orºovei s-a transformat, sinistru, în aceea de

„Orºova, oraº cenuºiu, oraº insalubru!”.

câteva erori majore în luptadeschisã cu un adevãrat rechinlocal al afacerilor cu serviciipublice. Mai întâi, primarul arefuzat orice fel de negociere cuoperatorul ºi în al doilea rând nua luat mãsuri concrete pentru adebloca criza gunoiului . Pemãsurã ce vremea trecea ºi oraºulse împuþea ºi mai mult, autoritãþilede mediu ºi cele de sãnãtatepublicã, chemate în ajutor veneaula faþa locului , constatauîmpuþiciunea ºi aplicau amenziPrimãriei, pe care o consideraresponsabilã de crizã. În loc sãconvoace întâlniri repetate cuoperatorul, sã negocieze dur cu elºi sã întocmeascã studii pentrudeterminarea valorii cu care sã fiemajorat tariful, primarul a puspresiune pe operator sã ridicegunoiul, pentru cã are contract saudacã nu vrea, sã rezil iezecontractul ºi sã îl lase sã înfiinþezeun serviciu de salubrizare însubordinea primãriei. În tot acesttimp, adevãrul s-a menþinutundeva la mijloc, iar balanþa aînceput sã se încline cãtreConstantin Popescu, cel care nici

nu vrea sã lase serviciul, dar nicinu vrea sã ridice gunoiul, înaºteptarea unui corect ºi firescrãspuns de la municipalitate.

Atacul municipalitãþii În tot acest timp, primarul a iniþiatmai multe proiecte de HCL, pusepe ordinea de zi a mai multorºedinþe de îndatã ale ConsiliuluiLocal Orºova. Astfel, se formeazão comisie de verificare ºi control aprestãrii de cãtre FLORICOLA aserviciilor de salubrizare ºi apã-canal ºi se proiecteazã o modalitatede înfiinþare a unui serviciu propriude salubrizare, sub comandamunicipalitãþii. Doar cã lucrurile nusunt chiar atât de simple! Tocmaiconsilierii PSD, din subordineaprimarului Stoica (patru din ceicinci) boicoteazã ºedinþeleConsiliului Local, blocând votarearespectivelor iniþiative. Abia pe 28februarie 2017, unul dinconsilierii PSD, Petre Pãtãºanu,cedeazã ºi proiectele sunt votate.Reuºita municipalitãþii esteînsoþitã ºi de o formã de presiunedevenitã celebrã în Româniaacestor vremuri, protestul. Peste200 de orºoveni, chemaþi de

primarul Stoica, manifesteazãtimp de douã zile pentru rezolvareasituaþiei ºi ridicarea gunoiului. Întretimp, primarul face apel, prinComitetul Local pentru Situaþii deUrgenþã la prefectul judeþului,pentru ca acesta sã instituiestarea de urgenþã, situaþie ce ar fipermis o deblocare mai rapidã asituaþiei, însã prefectul refuzã.Groapa de gunoi neconformã

La Orºova mai existã, însã, oproblemã! Este vorba de groapa degunoi neconformã, neînchisã încã,potrivit normelor europene ºi careface parte acum din cele 68 deastfel de depozite neconforme dinRomânia, pentru care þara noastrãriscã o procedurã de infringementºi un proces la Curtea Europeanãde Justiþie. În acest sens, adjunctulGãrzii Naþionale de Mediu,împreunã cu mai mulþi secretari destat, printre care ºi Alin Chirilã dela Ministerul Dezvoltãrii, vin laOrºova ºi constatã cã dacãoperatorul nu a reuºit sã închidãgroapa, atunci sã o facãmunicipalitatea, deºi costul acesteioperaþiuni este unul piperat: 2,4milioane de lei.

Concursul se adreseazãprofesorilor ºi elevilor de liceu dintoatã þara. Încurajeazã activitãþilepractice, cu rezultate concrete deprotejare a naturii. Categoriile deconcurs sunt: reciclare, plantare depuieþi, amenajare de spaþiu verde,igienizare ºi târguri tematice(schimb de obiecte reutilizabile).Liceul Teoretic „ªerbanCioculescu” are înscrise în concursdouã echipe formate din patru elevisub atenta coordonare a doamneiprofesor economist AndriþoiuLeontina Codruþa ºi a domnuluiprofesor Miloºescu Cristian .Echipele înscrise în concurs au

Elevii Liceului Teoretic „ªerban Cioculescu” participanþiîn cadrul Concursului Naþional „Ecoprovocarea”

Biroul de presã

rolul de a organiza activitãþile prinimplicarea a cât mai mulþivoluntari , elevi ºi profesoricolegi, pentru a creºte rezultateledin concurs ºi impactul pozitivasupra mediului. Punctajele obþinute pânã în prezentsitueaza elevii Liceului Teoreticªerban Cioculescu în primeleclasate la secþiunile din concurs încare sunt înscriºi, respectiv:- Secþiunea „ Plantare puieþi” 450puncte locul I.- Secþinea „Târguri tematice” 250puncte locul IV. Echipa cu cel mai mare punctajdin fiecare categorie de concurs

va fi premiatã cu 5 locuri înTabãra de leadership pentru

mediu (4 elevi ºi un profesor).

R.D.C.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 11

De multe ori jandarmiisunt cei care ajung primii la faþa

locului, în cazul produceriiaccidentelor sau când viaþa cuiva

este pusã în pericol. Acordarea corectã a primuluiajutor este esenþialã în lupta cusecundele, în lupta pentru viaþã. Pentru a fi în mãsurã sã intervinãºi sã acorde sprijin, 20 de jandarmidin toate structurile inspectoratuluiau participat în aceastã perioadã, laun curs de pregãtire în domeniulacordãrii primului ajutor

Jandarmii au participat la un curs de acordare aprimului ajutor premedical

premedical. Pe lângã noþiunileteoretice pe care reprezentanþiiCrucii Roºii le-au prezentat, s-afolosit ºi un manechin cu ajutorulcãruia s-a putut demonstra cumreacþioneazã victima în momentulîn care se intervine asupra ei îndiverse situaþii. Cursul s-a desfãºuratpe parcursul a 12 ore iar la finaljandarmii au susþinut un examen,în urma cãruia au primit un certificatde absolvire ºi o legitimaþie, careconfirmã cã sunt instruiþi sã acordeprimul ajutor de bazã.

La Sediul Pogany alBibliotecii Judeþene “I G.Bibicescu” Mehedinþi are

loc, pe data de 02.03.2017,ora 16.00, lansarea

volumului “În noapteaminþii mele” al cunoscutei

autoare mehedinþeneAristiþa Buciu Stoian. Volumul a apãrut laEditura Olimpias din

Galaþi. Alãturi de invitaþiiDãnuþ Deºliu, Siþa Novacºi Ansamblul Oltenaºi cu

Oltencuþe vor mai participaºi alþi oameni de culturã ºi

iubitori de cartemehedinþeni.

Lansare de carte

“În noaptea minþii mele” Desfãºuratã în weekend la

Strehaia, în organizarea PalatuluiCopiilor - F. Strehaia ºi DJTSMehedinþi, competiþia a reunit la start120 judoka de la cinci cluburi ºi 4judeþe MH, DJ, GJ, OT: PC Strehaia,CSM Drobeta Turnu Severin, LPSCraiova, ACS Balº ºi CSCCE Motru.Concursul a fost dedicaturmãtoarelor categorii de vârstã:U16,14,12,10, 8 ºi a fost o bunãverificare a efectivelor de elevi înaintede desfãºurarea campionatelornaþionale pe aceste vârste. Oadevãratã galã a micuþilor judokadesfãºuratã în sala de festivitãþi“Domeniile Câmpeanu”, care aufost întotdeauna alãturi de sport ºiperformanþã. Un spectacol reuºitsusþinut de pãrinþi ºi spectatori careau aplaudat la scenã deschisãreuºitele tehnice ale micuþilor.Rezultatele au fost pe mãsuracompetiþiei, o competiþie adisciplinei, a fair-play-ului aºa cumimpune practicarea Judo-uluiconsiderat, pe bunã dreptate, unsport al corpului ºi al minþii, astfel:la U14 locul l a fost ocupat de PCStrehaia; la U16 locul l CSMDrobeta Turnu Severin; la U12 locull a fost ocupat de LPS Craiova; laU10 locul l-ACS Balº, iar la U8 locull-CSCCE Motru. Sã nu uitãm ºi pecei doi judoka de +18ani: DragomirMãdãlin ºi Bologa Dorin care, îndeschidere au fãcut un meci bun,ultimul arãtând cã la cei 38 de ani ai

Cupa Palatului Copiilor la Judo

I.G.M.

Cursul a fost organizat deCrucea Roºie, filiala Mehedinþi ºis-a desfãºurat la sediulJandarmeriei Mehedinþi.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul InformareRelaþii Publice ºi cu Publicul

sãi este în formã, pregãtindu-sepentru a participa la CampionatulNaþional de Judo pe MAI. Ladeschiderea festivã au participat ºiau luat cuvântul, arãtând beneficiilepracticãrii Judo-ului ºi a sportuluiîn general urmãtorii:- prof. Nef Sandu, directorul PalatuluiCopiilor Drobeta Turnu Severin;- prof. Peptenatu Mihaela, directoradjunct PC;- prof. Vasilan Gicu - preºedinteAJ Judo MH;- prof. Boboc Camelia PC-F. Strehaia;- prof. Gîdea Ilie - prof. cerc Judo PC. Arbitrajul a fost asigurat de prof.Sterea Lena (arbitru continental)antrenor Lotoroºanu Ion (arbitrunaþional) prof. Gîdea Ilie (arbitrunaþional), care au dat dovadã de unarbitraj bun, cuvântul de ordine fiindrespectarea ºi implementarea noilorreguli de arbitraj, care se dovedesca fi pe înþelesul spectatorilor. În final aducem în aceastã paginãºi rezultatul multiplei campioane dejudo, Anne-Marie Brebinaru,componenta din toamnã aCentrului Naþional Olimpic de Judode la Deva, care la CN de U18 de laSuceava a obþinut medalia debronz, cãreia îi transmitem felicitãriºi succes în continuare. Mulþumiriaducem ºi minunaþiilor pãrinþi dinStrehaia care ºi-au adus contribuþiala realizarea acestui concurs, dupãpãrerea noastrã foarte reuºit.Hai Strehaia!

Ocolul de Regim Silvic Coºuºtea

ANUNÞ

ªef Ocol Silvic, ing. Tutunaru GheorghePazã ºi Protecþie, ing. Chiriþescu Gheorghe

În data de 13.03.2017, Ocolul deRegim Silvic Coºuºtea scoate lalicitaþie masã lemnoasã confiscatã,cu urmãtoarele cantitãþi pe specii,sortimente ºi cu preþ de pornire:- Gorun – buºtean pentru cherestea– cu volumul de 3,044 m3- la preþulde pornire de 600 lei/m3;- Stejar pedunculat – buºteanpentru cherestea – cu volumul de0,721m3- la preþul de pornire de600 lei/m3;- Cer – buºtean pentru cherestea –cu volumul de 1,77m3 – la preþul

de pornire de 374 lei/m3;- Gorun – lemn de foc – cu volumulde 0,334m3 – la preþul de pornirede 174 lei/m3;- Cer – lemn de foc – cu volumulde 0,239m3 – la preþul de pornirede 174 lei/m3. De asemenea, Ocolul de RegimSilvic Coºuºtea mai scoate lalicitaþie ºi o cãruþã la preþul depornire de 500 de lei. Licitaþia va avea loc la sediulPrimãriei Corcova, judeþulMehedinþi.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 12

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) informeazãcã în conformitate cu prevederilelegislaþiei în vigoare, cã începând cudata de 01 martie, s-a demaratCampania de primire a Cererilorunice de platã pentru anul 2017.

Astfel, Cererile unice de platãse vor depune pânã la data de 15mai a.c. la Centrele judeþene/localeºi la Centrul Municipiului Bucureºtiale/al APIA, pentru schemele deplatã/mãsuri le de sprijin/ajutorprezentate în Anexã.

Recomandãm fermierilor caînainte de a veni la Centrele APIA sãse prezinte la Primãrie pentru averifica în Registrul Agricol situaþiaterenului pe care îl utilizeazã, iar dacãau în exploataþie ºi animale sã verificesituaþia acestora în registrul Naþionalal Exploataþiilor (RNE) cu ajutorulmedicului veterinar concesionar,asociaþiei sau propriilor evidenþe,dacã este utilizator SNIIA.

Facem precizarea cã ºi în acestan completarea declaraþiei desuprafaþã se realizeazã electronicfolosind aplicaþia IPA Online carepoate fi accesatã din butonul dedicatsituat pe pagina de început a site-ului APIA, însã finalizarea ºiînchiderea Cererii unice de platã înIPA Online se face numai în CentreleAPIA, în prezenþa funcþionaruluiresponsabil cu primirea cererii,dupã verificarea acesteia ºi amesajelor din controlul parcelelordigitizate, precum ºi corectareaeventualelor probleme semnalate decãtre sistemul informatic.

Acelaºi principiu se aplicã ºi

pentru fermierii, crescãtori de animale,care vor completa Cererea unicã deplatã – declaraþie sector zootehnic,împreunã cu funcþionarul APIA, înaplicaþia dedicatã sectorului zootehnic.

Cererile unice de platã se depun lacentrele judeþene APIA în cazulfermierilor care solicitã o suprafaþã maimare de 50 hectare teren agricol ºi lacentrele locale în cazul fermierilor caresolicitã o suprafaþã mai micã sau egalãcu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plãþilor directe ºi aimãsurilor de mediu ºi climã suntfermierii activi persoane fizice ºi/saupersoane juridice care desfãºoarã oactivitate agricolã în calitate deutilizatori legali ai suprafeþelor de terenagricol ºi/sau deþinãtori legali deanimale, potrivit legislaþiei în vigoare.

Pentru pajiºtile comunaleconcesionate/închiriate în condiþiilelegii de cãtre asociaþiile crescãtorilor deanimale, beneficiarii plãþilor pot fi:

a) membrii asociaþiei care asigurãîncãrcãtura cu animale pentru suprafaþade pajiºte concesionatã/închiriatã.Calculul suprafeþelor aferente fiecãruimembru se efectueazã proporþional cunumãrul de UVM ale fiecãrui membruîn parte cu care asigurã cel puþinîncãrcãtura minimã de animale de 0,3UVM/ha prin pãºunat, la data depuneriiCererii unice de platã, pentru suprafaþaconcesionatã/închiriatã de cãtre asociaþie;

b) asociaþia crescãtorilor deanimale care efectueazã activitateaagricolã pe suprafaþa concesionatã/închiriatã, asigurând cel puþinîncãrcãtura minimã de animale de 0,3UVM/ha, prin pãºunat cu animaleleînscrise în exploataþia asociaþiei

înregistratã în Registrul naþional alexploataþiilor pe perioada pãºunatului.

Arendatorul, concedentul, locatorul ºi/sau comodantul nu beneficiazã de plãþipentru terenul/animalele arendat(e),concesionat(e) închiriat(e) ºi/sauîmprumutate spre folosinþã.

Precizãm cã sunt eligibile la platãexploataþiile cu suprafaþa de cel puþin1 (un) hectar, formate din parceleagricole cu suprafaþa de cel puþin 0,3hectare. În cazul viilor, livezilor,culturilor de hamei, pepinierelorpomicole, pepinierelor viticole sau alarbuºtilor fructiferi, suprafaþa minimãa parcelei trebuie sã fie de cel puþin0,1 hectare ºi/sau, dupã caz, sã deþinãun numãr minim de animale. Pentrulegumele cultivate în sere ºi solarii,suprafaþa minimã a exploataþieitrebuie sã fie de 0,3 ha, iar suprafaþaminimã a parcelelor de 0,03 ha,confom art. 8 alin. (1) lit. c) din OUGnr. 3/2015 cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Pentru mãsurile de mediu ºi climãdin PNDR 2014 – 2020 aplicabilepe terenurile agricole (Mãsura 10,Mãsura 11 ºi Mãsura 13) sunteligibile la platã exploataþiile cusuprafaþa de cel puþin 1 (un) hectar,formate din parcele agricole cusuprafaþa de cel puþin 0,3 hectare.

La depunerea cererii unice deplatã fermierul trebuie sã prezintetoate documentele necesare caredovedesc ut i l i za rea lega lã at erenu lu i agr i col , i nc lus iv aterenurilor care conþin zone dein teres ecologic , precum ºi aanimalelor. Facem precizarea cãaceste documente trebuie sã fieîncheiate înaintea depunerii cererii

unice de platã ºi trebuie sã fievalabile cel puþin pânã la data de 1decembrie a anului de cerere.

Potrivit prevederilor legislaþieieuropene ºi naþionale, orice fermiercare solicitã plãþi în cadrul schemelorde platã/mãsurile de sprijin/ajutoraferente Campaniei 2017, cu excepþiaAjutoarelor Naþionale Tranzitoriisector vegetal ºi zootehnic, trebuiesã respecte normele deecocondiþionalitate, care cuprindBunele Condiþii Agricole ºi de Mediu(GAEC) ºi Cerinþele Legale înMaterie de Gestionare (SMR), pe totpacursul anului, pe toate parceleleagricole din cadrul exploataþiei,indiferent de mãrimea lor.

Pentru mãsurile compensatorii dedezvoltare ruralã se aplicã cu prioritatecerinþele specifice acestor mãsuri, iarelementele privindecocondiþionalitatea trebuie corelatecu angajamentele asumate în cadrulacestor mãsuri.

Rugãm fermierii, cã pentru autiliza eficient timpul pe care APIAl-a rezervat pentru primirea Cererii,sã se prezinte la data ºi ora la caresunt programaþ i conformINVITAÞIEI primite.

Fermierii vor depune o singurãcerere, chiar dacã deþin suprafeþede teren/animale în diferite localitãþisau judeþe.

Materialele de informarereferitoare la Campania de primirea cererilor unice de platã pentruanul 2017 sunt disponibile pepagina de început a site-ul APIA:www.apia.org.ro .

SERVICIUL RELAÞII CUPUBLICUL ªI COMUNICARE

La 1 martie s-a demarat Campania de primire aCererilor unice de platã pentru anul 2017 la APIA

Primarul comunei mehedinþene, Isverna, Ion Stoican a fostdeclarat incompatibil de cãtre Agenþia Naþionalã de Integritate, searatã într-un comunicat de presã. Potrivit ANI, primarul din Isverna centra ºi tot el dãdea cu capul. Mai exact,agenþia a constatat cã în perioada 19 iulie 2006 – 23 februarie 2016, acesta“a deþinut simultan funcþia de primar ºi calitatea de funcþionar public deconducere (secretar al comunei Isverna, judeþul Mehedinþi), încãlcând astfeldispoziþiile art. 33, alin. (2) ºi, ulterior, art. 34, alin. (2) din Legea nr. 188/1999 ºi dispoziþiile art. 87, alin. (1), lit c) din Legea nr. 161/2003”. ANI a mai anunþat miercuri, 1 martie, cã ºi fostul primar al comuneiDumbrava-Mehedinþi, actualmente consilier local, Marin Cioanã,a fost incompatibil, întrucât în perioada 20 iunie 2012 – 30 iunie2014 a deþinut simultan funcþia de primar ºi calitatea de membruîn Consiliul de Administraþie al ªcolii Gimnaziale cu clasele I-VIIIDumbrava, judeþul Mehedinþi. Alexia. M.

ANI: Primarul din Isverna ºi edil ºi secretar

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã dinamicã, în care vei începe oreevaluare a tuturor situaþiilor ºi relaþiilor în careeºti implicat. Este bine sã-þi controlezi stãrilede spirit, sã-þi alegi cu grijã vorbele ºi acþiunile,pentru cã existã un risc major de a strica, fãrãrost, multe ºi mãrunte. Energia te va impulsionasã facã câþiva paºi înapoi, sã-þi îndrepþi eforturilespre propria ta fiinþã ºi sã-þi asculþi voceainterioarã. Ai încredere cã tot ce îþi spune sufletultãu este potrivit pentru tine. Câºtiguri favorizatedintr-o activitate profesionalã, dar în acelaºi timpvine ºi pofta de a cheltui pe diverse. Vei fi înconjuratde prieteni ºi rude.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Discuþii tãinuite cu persoanele din mediulprofesional ºi la o regândire a planurilorpersonale. Se recomandã prudenþã, indiferent cucine discuþi, pentru cã unii au interese total diferitede ale tale, mascate bine cu intenþii bune ºi vordoar sã profite de pe urma experienþei tale de viaþãsau chiar a resurselor materiale de care dispui.Sãnãtatea este vulnerabilã, astfel cã ar fi bine sãfii cât mai discret ºi sã te ocupi de treburi uºoare.Se va contura o nouã etapã în relaþiileprofesionale, în mod special în relaþiile colegiale,discuþii aprinse ºi reluarea unor secvenþe comunecu femeile de la locul de muncã.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Este multã forfotã în segmentul profesional, maiales în relaþiile cu ºefii. Eºti bine vãzut de cãtrecolegi, susþinut de cãtre ºefi, astfel cã sunt ºansesã obþii succese de tot felul în prima parte asãptãmânii. Surprize deosebite pot apãrea de laprieteni sau dinspre persoanele din mediulprofesional care îþi susþin ideile, proiectele sauactivitatea. Este vorba despre revizuirea unordiscuþii, decizii, acþiuni profesionale comune, încare fãrã sã-þi dai seama cum ºi de unde, esteimplicat ºi factorul amoros. Prudenþã, rãbdare, evitãgraba ºi acordã atenþie sporitã tuturor relaþiilor!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Începând cu aceastã sãptãmânã îþi vei revizui toaterelaþiile profesionale, apoi locul pe care îl ocupi într-o structurã profesionalã ºi planurile personale pecare le ai în desfãºurare. Surprizele de la locul demuncã sau din segmentul profesional în care activezipot fi de proporþii, astfel cã ar fi bine sã fii pregãtitpentru orice. Perioada este favorabilã rediscutãriiunor secvenþe profesionale sau reluãrii unor acþiunicare au rãmas cumva fie nerezolvate, fie au nevoieacum de îmbunãtãþiri urgente. Orice neplãcere vaatrage ºi aspecte bune, doar cã acum trebuie sã temobilizezi pentru a-þi reorganiza statutul socio-profesional ºi pentru a-þi renegocia ferm poziþiaîn cadrul unui grup de lucru.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiare,cel mai probabil cu achitarea unor facturi sau curegândirea unor planuri de investiþii. Traversezio perioadã favorabilã câºtigurilor de la ºi prinalþii, însã evitã speculaþiile ºi visarea ladescoperirea unei comori ascunse. Scrie într-unjurnal chiar ºi cele mai nãstruºnice gânduri, reþinespusele celorlalþi care rezoneazã într-un anumefel în sufletul tãu ºi reevalueazã sistemul valorilormorale ºi spirituale dupã care îþi ghidezi viaþa.Planuri de cãlãtorii în strãinãtate sau de studii,discuþii cu persoane strãine, o mare dorinþã de aschimba informaþii, activitãþi culturale.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sunt momente favorabile pentru a pune la punctchestiuni financiare, de genul achitarea unordatorii, verificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli,trasarea unor planuri noi de investiþii. Începe operioadã în care este posibil sã lãmureºti aspectepatrimoniale, sã afli noutãþi despre moºteniri saupartaje. Se pot relua discuþii cu partenerul de viaþã,rudele sau colaboratorii pe tema banilor ºibunurilor folosite ºi administrate în comun. Serecomandã prudenþã, rãbdare ºi verificarea atentãa fiecãrui document sau a fiecãrei cheltuieli. Uniivor plãnui în secret sã profite de pe urma agoniseliitale. Pe de altã parte îþi sunt favorizate cãlãtoriileîndepãrtate ºi studiile pe termen lung.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna aduce tumult în relaþiileparteneriale, fiind vorba atât de relaþia cu unpartener de viaþã, cât ºi relaþiile de colaborareprofesionalã. Rãsturnãri de situaþie, aflarea unoraspecte nu tocmai plãcute sau nefavorabile þie ºiplanurilor tale. Este bine sã priveºti obiectiv lacei din preajma ta, mai ales la acele relaþii carepresupun folosirea ºi administrarea unor bani ºibunuri comune. Evitã sã rãmâi ancorat în situaþiiambigue ºi depãrteazã-te rapid de persoanele cares-au dovedit neserioase. Ai nevoie în preajma tade oameni noi ºi îi vei avea la momentul potrivit.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Prima parte a sãptãmânii evidenþiazã activitateade la locul de muncã ºi relaþiile profesionale. Secontureazã începerea unei etape deosebite, în carevei reevalua toate relaþiile colegiale, dar ºi felul încare îþi îndeplineºti sarcinile de lucru. Poate intraîn discuþie reorganizarea domeniului profesionalîn care activezi sau a locului de muncã, reluareaunor sarcini de lucru care necesitã îmbunãtãþiri saudescoperi chestiuni care îþi pot aduce neplãceri.La nevoie, sfãtuieºte-te cu specialiºti în legislaþiamuncii sau cu cineva drag ºi de încredere. Acordãatenþie ºi sãnãtãþii care este foarte vulnerabilã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Rãscoliri sentimentale, astfel cã toatã atenþia ºieforturile ar fi bine sã le îndrepþi spre cei dragi.Sunt posibile discuþii aprinse ºi de aici aflarea unorsecrete care sã te destabilizeze emoþional. Unelerelaþii se pot destrãma, altele se vor reconfigura,altele se vor finaliza foarte clar. Rezervã momentepentru activitãþi de genul hobby sau pentru apetrece mai mult timp în aer liber, pentru cã veiavea nevoie de multã miºcare prin care sã-þidescarci energia vitalã. Rezolvarea sarcinilor de laserviciu ºi reorganizarea programului de lucru.Îngrijeºte-þi sãnãtatea, pentru cã evenimentele dinpreajmã te obosesc mult.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eforturile ºi atenþia îþi vor fi atrase de cãtresegmentul familial. Este multã forfotã acasã ºi în relaþiilecu membrii familiei, neputând ignora ceea ce sepetrece. Începe o perioadã în care se vor relua discuþiiºi acþiuni comune cu membrii familiei. Planuri deinvestiþii în bunuri patrimoniale, treburi gospodãreºtide anvergurã, aspecte privitoare la moºteniri ºi partaje.Se recomandã prudenþã, discernãmânt ºi evitareaescaladãrii conflictelor. Verificã permanent sursele defoc ºi de aer din spaþiul locativ, pentru cã sunt posibileavarii deosebite. Unii membrii ai familiei sau o rudã îþipot solicita ajutorul moral sau material.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Se pare cã vei relaþiona cu multe persoane înaceastã sãptãmânã prin diverse mijloace decomunicare. Schimbul de informaþii este beneficºi pentru tine ºi pentru ceilalþi, însã tu fii prudentºi alege-þi vorbele ºi gesturile cu grijã. Foarteuºor se poate ajunge la conflicte ºi neînþelegeride tot felul. Mentalul este distorsionat, existândriscul sã spui ce nu trebuie sau ce nu vrei. Uniivor dori sã obþinã de la tine sfaturi sau soluþiisalvatoare deosebite privitoare la problemele lor.Oferã-le cu mãsurã ºi modestie! Cãlãtoriile pedistanþe scurte reprezintã un alt subiect important,fiind nevoie sã rezolvi diverse în locaþii diferite.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Se întrezãresc noutãþi la capitolul financiar, înspeþã la secþiunea venituri obþinute din muncaproprie. Poate fi vorba despre aflarea unor informaþiiprivitoare la modificarea condiþiilor de muncã, asalarizãrii sau despre unii colegi. Însã va intra îndiscuþie ºi plata unor sume de bani restante saurestituirea unor sume, pe considerentul cã s-auprodus erori de calcul. Situaþia este amestecatãdeocamdatã, astfel cã nu prea poþi înþelege ce seîntâmplã cu adevãrat în plan financiar.Recomandabil este sã ai rãbdare, sã aduniinformaþii utile ºi sã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. De evitat cheltuielile majore sau asumareaunui credit pe termen lung.

OBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 13Horoscop

( 2 - 8 martie 2017)

Autor: AstroCafe.ro

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017

Perioada analizatã a fost una calmã din punctulde vedere al raportului euro/leu. Mult mai agitatã a fostevoluþia dolarului american, influenþatã de parcursulacestuia pe pieþele internaþionale.

Euro s-a menþinut ºapte ºedinþe consecutive în jurulpragului de 4,52 lei, cursul lui fluctuând pânã spre finalulintervalului analizat între 4,5169 ºi 4,5217 lei. În condiþiileîn care aversiunea faþã de risc se redusese, media a scãzutîn 27 februarie la 4,5115 lei, iar la sfârºitul perioadei a foststabilitã la 4,5160 lei, tranzacþiile fiind realizate pe o piaþãcalmã cu volume mici între 4,512 ºi 4,52 lei.

Media dolarului american a crescut, la începutulperioadei, la 4,3066 lei, care a reprezentat maximulultimelor aproape douã luni. Finalul intervalului afost favorabil leului iar moneda americanã a scãzutla 4,2610 lei, cotaþiile din piaþa valutarã fluctuândîntre 4,258 ºi 4,27 lei.

Moneda elveþianã s-a instalat de circa patru sãptãmânisub pragul de 1,07 franci/euro, semn cã investitorii cautãrefugii pentru urmãtoarele luni, când zona euro ar puteasuferi noi schimbãri politice majore. În perioada analizatãcotaþiile de pe pieþele internaþionale au fluctuat între 1,063ºi 1,068 franci/euro iar cursul din cea localã s-a miºcatîntre 4,2324, minimul ultimelor douã sãptãmâni, ºi 4,2519lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilitã la 4,2416 lei.

Abrogarea OUG 13 a calmat spiritele din mediul politiclocal. Acum rãmâne de vãzut cum va guverna coaliþiaPSD-ALDE din punct de vedere economic ºi dacã vorapare derapaje majore ale deficitului bugetar, dupãce Comisia Europeanã a atras atenþia cã acesta arputea depãºi pragul de 3%.

Evoluþia leului va fi influenþatã în principal derezultatele alegerilor parlamentare sau prezidenþiale dinaceastã primãvarã care se vor desfãºura în Franþa ºiOlanda, pe care euroscepticii au ºanse importante sã lecâºtige. De exemplu, Marine Le Pen a promis cã în cazulcare va deveni preºedinta Franþei va organiza unreferendum care sã conducã la ieºirea din UniuneaEuropeanã, implicit din zona euro.

Perechea euro/dolar a scãzut la începutul perioadei pânãla 1,0494 dolari, nivel minim al ultimelor aproape optsãptãmâni, ºi a încheiat-o la 1,0552 – 1,0631 dolari.

Investitorii erau prudenþi ei aºteptând discursuldespre “Starea Naþiunii” pe care urma sã îl þinãpreºedintele Donald Trump.

Analiza cuprinde perioada 22 – 28 februarie.

Euro graviteazã înjurul lui 4,52 lei

* Vând 23 ha. teren agricol lunca Coºuºtei ºi 6,75 ha.pãdure comuna Corcova judeþul MEHEDINÞI la preþulzonei.* VÂND 8 Ha. PÃDURE ÎN COMUNA SAMARINEªTI (înBÎRLOGU) JUDEÞUL GORJ, PREÞUL ZONEI.Contact: 0721404945.

anunþuri

Radu Georgescu

Ziua de 8 Martieîmi oferã plãcutulprilej de a adresatuturor doamnelorºi domniºoarelorce ne fac viaþafrumoasã sã aibãparte de multebucurii ºi le urez unsincer

LA MULÞI ANI!

Andrei STÃNIªOARÃ,subprefect al judeþului

Mehedinþi

sportOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017 pag. 15

La Mehedinþi, sezonul deprimãvarã va debuta, în acest week-end, cu sferturile de finalã ale CupeiRomâniei, urmând ca, peste osãptãmânã, sã înceapã meciurile dincampionat. Dacã Liga a IV-a se varelua, pe 11 martie, cu etapa a XII-a,antepenultima din sezonul regulat, înLiga a V-a va începe returul. Pânãatunci, la sfârºitul acestei sãptãmâni,

Cupa României deschideprimãvara fotbalisticã

Stadionul Municipal dinDrobeta Turnu Severin va stabiliuna dintre echipele calificate înplay-off. Pentru a fi sigurã cãprinde locul al VI-lea, DinamoBucureºti are nevoie de victorieîn partida cu Pandurii Târgu Jiu,programatã duminicã, de la ora20:30, pe arena de la malulDunãrii. “E clar, Dinamo efavoritã. Noi nu avem nimic depierdut. Presiunea e pe adversarºi sper sã profitãm de acest lucru”, a precizatantrenorul Pandurilor, Flavius Stoican. Un alt meci decisiv pentru calificarea în play-off e CS Universitatea Craiova - CS Gaz MetanMediaº. Deoarece LPF a decis ca meciurile încare sunt implicate echipele angrenate în luptapentru play-off sã se dispute la aceeaºi orã,echipa craioveanã, care susþinea, în modnormal, jocurile în nocturnã tot pe Municipalulseverinean, este nevoitã sã joace la Piteºtipartida din ultima etapã a sezonului regulat.Elevii lui Gheorghe Mulþescu vin dupã 3

Cupa României, sferturile de finalãSâmbãtã, 4 martie, ora 14CS Strehaia - ACS DrobetaDuminicã, 5 martie, ora 11AS Voinþa Vrata - AS Viitorul ªimianAS Real Vânju Mare - AS Recolta DãnceuAS Ghiciulescu Hinova - CS Viitorul Cujmir

Liga a IV-a, etapa a XII-aSâmbãtã, 11 martie, ora 11AS Dierna Orºova - CS Viitorul CujmirACS Drobeta - CS StrehaiaSâmbãtã, 11 martie, ora 15AS Corcova - AS Viitorul ªimianCS Dunãrea Pristol - AS Recolta Dãnceu

Clasament1. ªimian 11 10 0 1 33-9 302. Drobeta 11 7 2 2 17-7 233. Strehaia 11 6 2 3 20-13 204. Pristol 11 3 5 3 17-23 145. Orºova 11 4 1 6 19-23 136. Cujmir 11 3 2 6 11-19 117. Dãnceu 11 2 3 6 18-23 98. Corcova 11 1 1 7 9-27 4

Liga a V-a, etapa a XII-aSâmbãtã, 11 martie, ora 15AS Unirea Gârla Mare - AS Inter CrãguieºtiDuminicã, 12 martie, ora 11AS Real Vânju Mare - AS Obârºia de CâmpAS Viitorul Floreºti - AS ªtiinþa BroºteniAS Ghiciulescu Hinova - AS Dunãrea HinovaAS Voinþa Vrata - AS Voinþa OpriºorDuminicã, 12 martie, ora 15AS Corlãþel - AS Inter Salcia

Clasament1. D. Hinova 11 9 1 1 39-8 282. Vânju Mare 11 9 1 1 37-10 283. Vrata 11 7 2 2 36-25 234. Crãguieºti 11 7 1 3 36-14 225. Salcia 11 7 1 3 29-22 226. Gârla Mare 11 5 1 5 41-29 167. Floreºti 11 5 0 6 32-38 158. Opriºor 11 4 0 7 26-38 129. Corlãþel 11 3 0 8 25-31 910. G. Hinova 11 3 0 8 16-42 911. Broºteni 11 1 1 9 19-52 412. Obârºia de Câmp11 1 0 10 14-46 3

M. O.

se joacã partidele din cadrulsferturilor de finalã ale CupeiRomâniei - faza judeþeanãMehedinþi. Capul de afiº al rundei îlreprezintã meciul CS Strehaia - ACSDrobeta, programat sâmbãtã, 4martie. Cele douã echipe carecompleteazã podiumul în Liga a IV-a se vor reîntâlni, peste o sãptãmânã,în campionat, pe Stadionul Termo.

În celelalte trei jocuri dincadrul Cupei României,echipele de eºalonsuperior vor întâlnireprezentantele Ligii aV-a. Astfel, campioanade toamnã din Liga a IV-

a, Viitorul ªimian, va juca la Vrata,Recolta Dãnceu va lupta la VânjuMare pentru calificarea în semifinale,iar Viitorul Cujmir se va deplasa laHinova. “La fel ca în ultimii ani,începem sezonul de primãvarã cuetapa din cadrul Cupei României,urmând ca, la o sãptãmânã, sã sereia meciurile din campionat.Diferenþa faþã de anii precedenþi, o

reprezintã faptul cã nicio echipã nuse va retrage în pauza competiþionalãde iarnã. Am încercat sã venim, pecât posibil, în sprijinul echipelor,cãrora le-am oferit mingi ºi chelen.Totodatã, avem în continuare, cele maimici taxe din þarã, la vizele anuale alejucãtorilor ºi la carnetele de legitimare”,a spus preºedintele AJF Mehedinþi,Dumitru Paraschiv.

Dinamo joacã la Severin calificarea în play-off

Clasament1. Viitorul Constanþa 25 16 3 6 39-21 512. Steaua Bucureºti 25 13 7 5 33-21 463. CFR Cluj* 25 13 7 5 41-23 404. CSU Craiova 25 12 4 9 35-26 405. Gaz Metan Mediaº 25 10 9 5 36-26 396. Dinamo Bucureºti 25 11 5 9 38-33 387. Astra Giurgiu 24 11 5 8 26-26 388. FC Botoºani 25 9 5 11 30-28 329. CS Voluntari 25 8 6 11 30-36 3010. CSM Poli Iaºi 24 7 5 12 25-28 2611.Concordia Chiajna 25 6 6 13 16-31 2412. Pandurii Tg.Jiu* 25 6 7 12 24-40 1913. ACS Poli Timiºoara** 25 7 6 11 24-41 1314. ASA Tg. Mureº*** 25 5 5 15 19-36 10* Echipe penalizate cu 6 puncte** Echipã penalizate cu 14 puncte*** Echipã penalizatã cu 9 puncte

Liga I, etapa a XXVI-aSâmbãtã, ora 18:00ASC Poli Timiºoara - CS Concordia ChiajnaSâmbãtã, ora 20:30FC Steaua Bucureºti - FC ASA Târgu MureºDuminicã, ora 20:30CS Pandurii Târgu Jiu - FC Dinamo BucureºtiFC Universitatea Craiova - Gaz Metan MediaºFC CFR Cluj - FC Viitorul ConstanþaFC Astra Giurgiu - FC BotoºaniLuni, ora 18:00FC Voluntari - CSMS Iaºi

eºecuri consecutive ºi n-au voie sã piardã cuMediaº, pentru a rãmâne în lupta pentru titlu.Oficialii din Bãnie ºi-ar fi dorit ca acest joc decisivsã se dispute la Drobeta Turnu Severin, dar CSPandurii Târgu Jiu, care are întâietate pentruutilizarea stadionului de 20.000 de locuri, arefuzat sã joace în alt oraº. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.03. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv, veniMãrþiºorul, vine ºi Ziua Fomeii, depe noi bãrbaþii ne încântã cel maitare, cã abia aºteaptã Veta sã vadãce mai primeºte. Cã ºi naºa Reta,acu fro doi ani, când nu a primitnimic di la naºu Pantelicã, n-a maigãtit cald o lunã, cicã în semn deprotest, pe principiul #REZIST. ªi arezistat naºu Pantelicã, a slãbitsãracu fro zece kile ºi când a vãzutcã nu e de glumã, a cumpãrat toateflorile di la colþu blocului, le-a luatºi pe alea de le plantase vecinu ºi aumplut casa. Când veni naºa Retaacasã, mai sã leºine, cã nu sã aºteptala aºa surprizã. Sã puparã ºi deatuncea nici nu mai trebuie sã-iaducã naºu Pantelicã flori, în fiecarean, cã cicã a fãcut planu pe uncincinal întreg. Aia e cu Mãrþiºoru ºi cu Ziua Fomeii.Da e bine cã veni primãvara. Pã da, ebine, cã sã fârºi cu geru ºi, aºa,severinenii reuºirã sã pãcãleascã ºiiarna asta. Iar acu cã sã vãzurã cu saciiîn cãruþã, nu mai vor sã plãteascãagentul termic pe care l-au primit. ªigãsirã ºi motiv. Ba cã agentul termic n-a fost livrat în parametrii corespunzãtori,adicã vreo 115 grade plecarea de laTermo ºi peste 80 de grade la intrareaîn calorifere, ba cã apa caldã menajerãar fi ajuns aºa numai bunã de premoiataluatul. Aºa cã dacã a fost o cãldurã...aburitoare, oamenii au zis sã nu maiplãteascã. Unii. Da ce se întâmplã cuãia de au plãtit? Administratorii au luatbanii ºi nu se ºtie ce s-a întâmplat maideparte, cã la Serviciul de Termoficarenu au mai ajuns. Ba sã aude cã existã ºi nea Mãrin

Sucã ºi Mãrþiºorul, bãieþii deºtepþi cu termoficarea ºice are tanti Pintea cu prefectura

cazuri de preºedinþi care au luat baniide la mai multe asociaþii, cu acorduladministratorilor ºi acilea s-a rupt firul.Adicã nu se ºtie unde sunt banii.Nepotu’miu Sucã a mai povestit aniitrecuþi de niºte preºedinþi ºiadministratori de asociaþii care au ajunsîn instanþã ºi... au rãmas cu banii.Locatarii care au plãtit au ajuns pe mânaexecutorilor, unii au rãmas fãrã locuinþe,iar alþii sunt pe cale sã rãmânã pedrumuri. Adicã ºi aºa, ºi cu banii luaþi. Acuma, îmi povesti ºi Marghioala luFleaºcã, de îl þine pe al lu Pãtrunjel încasã, cã la supãrarea asta sã maiadaugã ºi trasul pe sfoarã de cãtrecititorii de calorimetre, de la o firmãagreatã de administraþie, de ani de zile,care cicã una au citit ºi alta au trecutîn facturi, punându-le oamenilor încârcã sume care nu bat cu realitatea,ci doar cu interesul administratorilor.ªi ca supãrarea severinenilor sã fie ºimai mare, se aude cã municipalitateaar fi luat þeapã ºi de la furnizorul decombustibil, care ar fi pus un preþ

despre care ar trebui sã se autosesizezeorganele abilitate. Dacã nu cumva o fifost chiar cu ºtirea vreunui „bãiatdeºtept”, cu putere de decizie pinPrimãrie. Mai ºtii?! Mã fraþilor, fu ºi ordinara CJMehedinþi unde, pe ordinea de zi, întrealtele, la loc de cinste fu ºi prezentarearaportului de activitate al lui neaAladin Gigi. Da mare fu minunea, cãatunci când erau consilierii maicurioºi, veni ºi rãspunsul: „Nu-i maidau citire cã are 250 de pagini ºi nuvreau sã plictisesc”. ªi fãcu bine neaGeorgescu, mai ales cã vãzu„entuziasmul” consilierilor laascultarea raportului de activitate alATOP prezentat de nea DD, cândscãpãrau butoanele telefoanelor înmâinile lor. Da sã vezi ºi la Colegiulprefectural, unde niciun primar deoraº din judeþ nu catadicsi sã sãdeplaseze, probabel era prea puþinimportant. Cã doar sã discuta definanþarea de proiecte de dezvoltare,de cum sã facem sã mergem ºi noi

înainte, nu doar înapoi. Da la Strehaia,la Baia de Aramã, la Orºova ºi aºamai departe, toate sunt numai roz ºio primãvarã, aºa cã de ce sã mai facãdrumu pãnã la Severin. Da nu funumai plictisealã la ºedinþa asta, cãfãcu tanti Pintea spectacol. Abiaaºteptã nea Drãghiea sã îi întrerupãdiscursul recital, de ziceai cã eCântarea Mehedinþiului. Acuma,probabel tanti Pintea s-o fi întrebatde ce intervine nea prefectu. Da astanu fu tot. Nu, cã ºi nea Aladin oîntrerupsã, ºi-i aminti de ce ar fitrebuit sã sã ocupe, cã ce politicã face,cã de ce stã cu spatele la ‘mnealor,doar-doar s-o prinde ceva. Mã nepoate, da veni primãvara, aºacã sã ne mai uitãm de ce avem pe lângãnoi ºi sã þinem zilele frumoase. Cãvremea urâtã vine singurã. Aºa cã, pãnãdata viitoare, hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti. ªi, pentru doamnele ºidomniºoarele Mehedinþiului, di laSucã, un însorit “La Mulþi Anifrumoºi ºi fericiþi!”.