"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 877

11 mai 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Ziua Europei, ZiuaIndependenþei proclamatã

în 1877 ºi VictoriaCoaliþiei Naþiunilor Unite

în cel de-al Doilea RãzboiMondial 1945 – sunt

motivele de sãrbãtoarepentru poporul român, în

ziua de 9 mai.

La Drobeta TurnuSeverin, cu ocazia tripleisemnificaþii istorice a dateide 9 mai, a fost organizatun ceremonial militar, sprecinstirea eroilor neamului. La Monumentul Eroilor aavut loc o slujbã depomenire ºi au fost depusecoroane spre veºnicãamintire a celor care s-aujertfit pentru popor ºi þarã.

9 MAI - ZIUA EUROPEI, A INDEPENDENÞEI ROMÂNEIªI A VICTORIEI COALIÞIEI NAÞIUNILOR UNITE

Continuare în pag. 6

„Trebuie sã dovedim cã suntem naþiune vie!”Declaraþia din Adunarea Deputaþilor

privind proclamarea Independenþei României„... Aºadar, domnilor deputaþi, nu am cea mai micã îndoialãºi fricã de a declara în faþa Reprezentanþei Naþionale cã noisuntem o naþiune liberã ºi independentã (Aplauze îndelungrepeþite). Însã, domnilor, acum încep greutãþile, fiindcã nouanoastrã condiþiune cu definirea îndependenþei noastre într-

un mod mai determinat ºi mai absolut trebuie sã fie acceptatã de Europa. Aci estechestiunea, aci se reclamã patriotismul, aci se reclamã prudenþa, aci se reclamã sângerece. Eu, cât pentru mine, nu m-am îngrijit de loc de notele lui Savfet-Paºa (Aplauze);dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte zise la tribuna Parlamentului din Londra,cã România face parte integrantã din Imperiul Otoman ºi cã armata otomanã poate treceDunãrea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce sã facem? Sã stãm morþi? Nu, d-lor, cãcimorþilor nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu comptezã cu morþii (Aplauze prelungite).Noi trebuie sã dovedim cã suntem naþiune vie, trebuie sã dovedim cã avem conºtiinþamisiunii noastre, trebuie sã dovedim cã suntem în stare sã facem ºi noi sacrificii pentruca sã pãstrãm aceastã þarã ºi drepturile ei pentru copiii noºtri, ºi aceastã misiune înmomentele de faþã este încredinþatã fraþilor ºi fiilor noºtri care mor la hotare (Aplauzeprelungite)”. Mihail Kogãlniceanu Bucureºti, 9 Mai 1877 Redacþia Art-emis

7pag.

Legea graþierii reprezintã una dintresoluþiile pe care România le poateadopta pentru reducerea supra-aglomerãrii din penitenciare

Interviu cuIonuþ

Sibinescu,lider al

grupuluisenatorilorALDE din

Senat

pag. 9

Geografic, nu avem nicioºansã. Angajãm un Mesia.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Dincolo de agenda cotidianã,constituitã din mici scandaluri tv,dezvãluiri ºi declaraþii care mai decare, e limpede cã, în termenii politiciireale ºi consistente, evenimentulpolitic al momentului îl reprezintãalegerile din cadrul PNL, ConvenþiaNaþionalã ce se va desfãºura lunaviitoare ºi în cadrul cãreia se va alegenoua conducere a PNL. Liberalii au traversat momentedestul de dificile în ultimii ani, dupãretragerea lui Crin Antonescu. Chiardacã au fost la putere, chiar dacã l-au impus pe Klaus Iohannis, poziþiaPNL pe verticala politicii autohtonea cunoscut mai degrabã un regres.Guvernarea Cioloº a fost unexperiment nereuºit, care nu aavantajat PNL, am spune cãdimpotrivã. Cioloº nu a avutconsistenþa necesarã ºi nicisolidaritatea politicã aºteptatã cuPNL, în ciuda susþinerii de care s-

Agitaþia din PNLa bucurat din partea liberalilor. Prea departe, din acest punct devedere, nu stã nici preºedinteleIohannis, dar în cazul acestuia e o altãpoveste, cãci preºedintele mai are încãun rol de jucat în aceastã ecuaþie. Una peste alta, dupã retragereaAlinei Gorghiu, dupã alegerileparlamentare al cãror rezultat îl ºtim,liberalii s-au trezit cã sunt nevoiþi são ia de la capãt, nevoiþi sã gândeascão nouã formulã de conducere ºi,finalmente, poate o nouã strategie. În timpul acesta guvernul PSD adus-o bine mersi, fãrã o opoziþie solidãcare sã-i incomodeze miºcãrile. Doarstrada a mai intervenit în dineul liniºtital social-democraþilor, rãsturnândveselia pe holuri. Bãtãlia internã din PNL e deja întoi. Iatã cã, pe un ton de evidentãdeziluzie, tocmai s-a retras dincursã. „Am înþeles cã simplii membriPNL îºi doresc succesul partiduluidobândit prin lupta politicã cu PSD,îºi doresc profesionalism ºipromovarea valorilor în partid,transparenþã ºi democraþie internã,europenism ºi bunãstare pentruromâni. Am înþeles în acelaºi timpcã ceea ce ofer eu pentru funcþia depreºedinte al PNL nu coincidevederilor liderilor de organizaþii.Din pãcate, mulþi ºi-au fixat

opþiunile prin semnãtura în alb, fãrãca textul vreunei moþiuni sã fieredactat încã. Un om politic trebuiesã fie realist, cu picioarele pepãmânt. Politica este artaposibilului într-un context dat.Pentru proiectul propus de minepentru ºefia PNL, acum nu sepoate!”, a declarat Cãtãlin Predoiu. E adevãrat cã Predoiu a avut ºi maiare ceva susþinere în PNL (unii îlplac, sincer), dar realistic vorbind nue o figurã nici prea locvace, nici preacarismaticã, ºi liberalii nu-ºi potpermite, cel puþin deocamdatã, sãopteze pentru un astfel de profil depolitician reprezentat de Predoiu.Aºa cã lupta se dã de fapt între doipoliticieni mult mai vizibili ºi multmai retorici: Orban ºi Buºoi.Taberele sunt împãrþite ºi se vor tot

aduna pânã la Convenþianaþionalã. Fostul preºedinte al PNL,Crin Antonescu, îl susþine peCristian Buºoi, Valeriu Stoica îlsusþine pe Ludovic Orban,preºedintele Klaus Iohannis peCristian Buºoi, iar Alina Gorghiumerge pe mâna lui Ludovic Orban,în timp ce actualul preºedinteinterimar al PNL parcã ar înclinacãtre Cristian Buºoi. Fie Orban, fieBuºoi, ceva important se vaîntâmpla însã în PNL: stabilizarea înjurul unui lider puternic. ªi odatã cuaceasta, o strategie mult mai bineconturatã, cu bãtaie lungã. PNL e foarte aproape sã iese dinzona bâlbâielilor politice ºi al diluþieiîn care pãrea instalat încã de pevremea guvernãrii Cioloº. Era ºitimpul sã se urneascã din loc.

Marþi, 9 mai 2017, ora12,00, prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA, împreunã cudomnul Aladin GEORGESCU –preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, au participat la întâlnireadintre primarii mehedinþeni ºi

Întâlnirea dintre primarii mehedinþeni ºi reprezentanþii OCPI

reprezentanþii Oficiului de Cadastruºi Publicitate Imobiliarã Mehedinþi. Întâlnirea a fost organizatã decãtre Instituþia Prefectuluiîmpreunã cu Consiliul JudeþeanMehedinþi în scopul îmbunãtãþiriinivelului de comunicare între

unitãþile administrativ-teritoriale dinjudeþ ºi Oficiul judeþean de cadastru,în vederea utilizãrii integrale afinanþãrii lucrãrilor de înregistrarecadastralã sistematicã. În deschiderea ºedinþei, domnulNicolae DRÃGHIEA a fãcut apelcãtre primari sã se implice seriospentru a beneficia cât mai mult definanþarea asiguratã din partea

statului ºi sã aibã în vedere cãrealizarea sistemului de cadastrueste beneficã atât prezentului darmai ales viitorului. Totodatã, aarãtat prefectul judeþului, prinrealizarea cadastrului terenurilorºi clãdirilor vor fi eliminatemulte probleme care creeazã, înprezent, litigii de fond funciarinterminabile.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 3

Cunoscutul jurnalist ºirealizator tv („Starea naþiei”)

Dragoº Pãtraru laDrobeta Turnu Severin

Dragoº Pãtraru s-a aflat preþ decâteva ore bune în mijlocul fanilor

severineni, cu prilejullansãrii volumului „Stareanaþiei”. Evenimentul s-adesfãºurat la finelesãptãmânii trecute, în sala„Virgil Ogãºanu” aPalatului Culturii TeodorCostescu, prilej cu carejurnalistul s-a întâlnit ºi adialogat cu zeci ºi zeci deseverineni, rãspunzândîntrebãrilor ºi vorbinddespre „starea naþiunii”.

Printre cei prezenþi la eveniments-a numãrat ºi primarul

municipiului, Marius Screciu,care ne-a declarat cã urmãreºtecu mare interes, la fel ca mulþi alþii,emisiunea lui Dragoº Pãtraru. Dupã ce realitatea româneascãde ieri ºi de azi a fost întoarsã petoate feþele, jurnalistul a oferitautografe ºi s-a fotografiat cu ceidoritori. Interesant este faptul cãlansarea de carte ºi întâlnirea a fostde fapt un produs al fenomenuluiFacebook, totul organizându-seîn urma dialogului ºi propuneriivenite prin intermediul Facebookde severineni.

Vineri, 12 mai 2017, actualii ºi foºtii profesori ºi elevi ailiceului vor sãrbãtori împlinirea a 134 de ani de existenþã a acesteiprestigioase instituþii de învãþãmânt. Îi aºteptãm alãturi de noi petoþi aceia care s-au format aici ºi care au pãstrat vie amintirea acesteiºcoli devenitã emblemã a învãþãmântului mehedinþean.

Colegiul Naþional “Traian”,din nou în sãrbãtoare

A fost mare sãrbãtoare laPonoarele, în Pãdurea de Liliac!Liliacul de la Ponoare, a fostsãrbãtorit aºa cum se cuvine cuspectacole folclorice de calitate ºioaspeþi de seamã. Duminica trecutã Pãdurea de Liliacdin vestita comunã Ponoarele, acolounde se aflã monumente naturaleunice nu numai în România dar ºi înlume, chiar dacã a plouat a fost plinãde veselie ºi voie bunã, ºi mai alesde o mulþime de oameni, veniþi dintoate colþurile þãrii. Organizatorii manifestãrilor au fostPrimãria ºi Consiliul Local Ponoare,Consiliul Judeþean Mehedinti ºiCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”. La sãrbãtoare ponorenilor au fostoaspeþii de seamã: prefectul NicolaeDrãghia, Aladin Georgescu,preºedintele Consiliului Judeþean G. P.

Sãrbãtoarea liliaculuila Ponoarele

Mehedinþi, Alin Chirilã, secretar destat la Ministerul Dezvoltãrii, LiviuMazilu, senator PSD de Mehedinþi,Ionicã Negru vicepreºedinte alConsiliului Judeþean, primaruloraºului Majdanpek, Dejan Wagner,viceprimarul Slavisa Bojinovic, darºi alte personalitãþi. Pe scena amenajatã chiar în Pãdureade Liliac, Ansamblul Profesionist“Danubius” condus de maestrul dirijorAdrian Luca a susþinut un spectacolextraordinar ºi a asigurat voia bunã.Prezentarea spectacolului a fost fãcutãde cãtre Oana Pîrvan, iar dintre soliºtiivocali care au încântat publicul trebuieamintiþi Sanda Argint, Luciana Vãduva,Ionela Bãdãlan, Cosmin Bîrlan, GeorgeVulcãnescu, Venera Despa, LilianaBuncianu, Ionel Raicu, Alina Darap,Ansamblul “Liliac de la Ponoare”.

ªase premii pentru olimpicii români,la Balcaniada de Matematicã pentru seniori 2017

Lotul olimpic de matematicã al României ºi-a trecut în palmares6 medalii (o medalie de aur, douã medalii de argint ºi trei medalii debronz) la a XXXIV-a ediþie a Olimpiadei Balcanice de Matematicã pentruseniori, desfãºuratã în perioada 2-7 mai, la Ohrid (Macedonia).Medaliat cu aur ºi la Balcaniada de anul trecut, Mircea Ciprian Bonciocat(Colegiul Naþional „Tudor Vianu” din Bucureºti) a reuºit sã-ºi egalezeperformanþa, cu atât mai relevantã cu cât a fost obþinutã, din nou, cupunctaj maxim (40 de puncte). Medaliile de argint au revenit lui Mihnea-Gabriel Doica (Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti) ºi DragoºManea (Colegiul Naþional „Andrei ªaguna” din Braºov)  Mihnea-AndreiOcian (Colegiul Naþional de Informaticã „Tudor Vianu” din Bucureºti),Andonie Ciocan (Liceul Teoretic Internaþional de Informaticã dinBucureºti) ºi Theodor-Mihai Ilian (Colegiul Naþional „Mircea cel Bãtrân”din Constanþa) au fost medaliaþi cu bronz.Echipa României a fost coordonatã de conf. dr. Cãtãlin Gherghe(Universitatea din Bucureºti - Facultatea de Matematicã ºi Informaticã)ºi lector univ. dr. Mihai Chiº (Universitatea de Vest din Timiºoara).

evenimentOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 4

Etapa de zonã a OlimpiadeiNaþionale a Sportului ªcolar 2016-2017, la fotbal masculin liceal s-adesfãºurat în perioada 5-6 mai2017 în oraºul Timiºoara. Lacompetiþie au participat elevinãscuþi în anul 1997 ºi mai mici. Delegaþia Liceului Teoretic„ªerban Cioculescu” a fostcoordonatã de profesorii ÞuraiRelu –Valentin ºi Schintee Mihai. Din lotul de jucãtori au fãcut parte:Ciocionoiu Adelin –portar; PaulescuMãdãlin, Vãtuiu Eugen-fundaºi; SandaBogdan, Bratie Marian, Talpã Vasile,Mangu Daniel-mijlocaºi; SaizuAlexandru, Lãcustã Mãdãlin-atacanþi. La etapa zonalã au participat

Joi, 11 mai, cu începere dela ora 14.00, vã invitãm laPavilionul Multifuncþional sãparticipaþi la deschiderea celor 3expoziþii temporare gãzduite deMuzeul Regiunii Porþilor de Fier.Muzeul Regiunii Porþilor de Fiertezaurizeazã ºi valorificã unpatrimoniu de excepþie, unic ºideosebit de valoros din punct devedere documentar, o colecþie deEtnografie strãinã alcãtuitã dinobiecte care au aparþinut foºtilorlocuitori ai insulei Ada – Kaleh.Expoziþia “Amintiri din Ada – Kaleh”deschisã începând din 11 mai 2017la Pavilionul Multifuncþional almuzeului severinean este o formã devalorificare a bunurilor muzeale princare se doreºte evocarea uneiimagini desprinse din scrieri ºi dinpovestirile foºtilor insulari rãmaºi

Expoziþii la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier

sã-ºi trãiascã viaþa aproape delocul de care nu s-au pututdesprinde niciodatã.Secþia ªtiinþele Naturii prezintãexpoziþia temporarã “Reciful fosil dela Bahna”, care însumeazã resturi fosilede corali ºi moluºte cu o vechime depeste 16 milioane de ani, descoperiteîn Rezervaþia PaleontologicãBahna. Este una dintre cele maiinteresante zone fosilifere din þarã,unde au fost identificate peste 400de specii de moluºte fosile. Secþia Istorie - Arheologie

promoveazã expoziþia temporarã“Vestigii arheologice din CetateaSeverinului”. Aceasta are dreptscop prezentarea istoriei Cetãþii ºipromovarea acesteia, prin prismaartefactelor descoperite de-a lungulmai multor campanii de cercetare.

Elevii Liceului Teoretic “ªerban Cioculescu”auobþinut premiul II la Olimpiada Naþionalã a

Sportului ªcolar - fotbal bãieþi, la etapa zonalãde la Timiºoara

campioanele judeþelor Mehedinþi,Hunedoara, Timiº, Caraº-Severin,Alba ºi Arad. Elevii noºtri au avut evoluþii bune,etalând un joc frumos în fiecare meci. S-a jucat fiecare cu fiecare, noiobþinând trei victorii ºi anume: 4-2 cureprezentanta judeþului Caraº-Severin,2-1 cu reprezentanta Hunedoarei ºi 5-2 cu echipa din Alba.

În ultimul meci, din pãcate, ampierdut cu 4-3 în faþa Liceuluicu Program Sportiv “Banatul”din Timiºoara. Astfel am obþinut locul al doileaºi titlul de golgheter prin SaizuAlexandru, marcator a 6 goluri.

Prof. Þurai Relu- Valentin

Biroul de presã

Muzeul Regiunii Porþilor deFier, prin secþia Relaþii Publice,Marketing Cultural ºi PedagogieMuzealã organizeazã în fiecare an,de 9 mai, un eveniment dedicatacestei zile. În cadrul PavilionuluiMultifuncþional, elevii ªcoliiGimnaziale “Petre Sergescu”,coordonaþi de învãþãtoarea AureliaGhidel, au participat la lecþiainteractivã “Marea familie aEuropei”, unde prin joc de rol,copiii au învãþat care au fostprimele þãri care au pus bazeleUniunii Europene ºi cum, de-a

Ziua Europei la Muzeu

lungul anilor, li s-au alãturatalte 21 de þãri.

Fiind o clasã în care mai mulþielevi s-au nãscut în diaspora,au putut împãrtãºi colegilor dinexperimentele t rã i te acolo.Copiii au confecþionat din hârtiesteagul Uniunii Europene ºi auînþeles cã cele 12 steluþe nureprezintã numãrul de þãrimembre, c i perfec þ iunea,unitatea. De asemenea, au maiînvãþat care este imnul, moneda,deviza UE ºi informaþii desprefiecare þarã membrã în parte.

Copii talentaþi suntpretutindeni. Trebuie doar sã airãbdare sã stai de vorbã cu aceºtia,sã vezi ce le place ºi unde ai putea sãdai o mânã de ajutor, pentru ca acesttalent sã nu se piardã ºi mai ales sãfie cultivat în continuare. Dupã descoperirea fãcutã laStrehaia de cãtre d-l prof. NegoiþãTeodor, urmeazã o altã descoperire aunui talent la desen, de data aceastao fatã. Popescu Carla Alexandra,acesta este numele elevei din clasa a

Talentul vorbeºte de la sine…VI-a a ªcolii Gimnaziale “DumitruBodin” din Comanda, care la primavedere îþi dã impresia cã face sport ºinicidecum nu bãnuieºti câtãsensibilitate ºi bun simþ are. Cinstepãrinþilor care au educat-o aºa. Carla face cinste la rândul ei claseiºi d-lui prof. Frãþilescu Cosmin careîi este diriginte ºi care o susþine îndemersul sãu artistic. Probabil, cã laorice copil acest talent s-ar fi pierdut,dacã nu ar fi fost descoperit de prof.de educaþie plasticã, Teodor Negoiþãºi care a îndemnat-o ºi o susþinealimentându-i dragostea pentrufrumos, dezvoltându-i prin dialog ºicorecturã simþul observaþiei profundea tot ceea ce o înconjoarã ºi în modtreptat, descifrându-i elementele delimbaj plastic, ºi mijloacele deexpresie plasticã care, datoritã munciidepuse îi vor aduce clipe demulþumire sufleteascã, cu regretul,poate, cã o parte din timpul copilãrieiva fi sacrificat pe altarul artelor.

Continuare în pag. 14

interviuOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 5

Leontin Cojocea, preºedinteleAsociaþiei CASCRI (Centrul de

Asistenþã ºi Servicii a CetãþenilorRomâni în Italia), a vorbit la Drobeta

Turnu Severin, într-un interviu,despre problematica repatrierii

trupurilor neînsufleþite ale cetãþenilorromâni decedaþi în strãinãtate,

punerea în aplicare a prevederilorlegale în vigoare, ca soluþie a

rezolvãrii problematicilor cetãþenilorromâni din afara graniþelor þãrii.

Leontin Cojocea, preºedintele unei asociaþii pentru românii din Italia:„Fãrã un contract de muncã nu poþi

invoca respectarea legislaþiei“ (2)

Reporter: Ce poate sã facã un româncare se aflã în Sicilia în aceastãsituaþie, unde poate sã cearã ajutor?Leontin Cojocea: Direct ºi personalnu am discutat cu nicio victimã aacestor traficanþi pentru cã distanþaîntre sediul organizaþiei noastre(regiunea Toscana) ºi Sicilia estefoarte mare, vorbim de 1.000 ºi cevade kilometri. În al doilea rând, vorbimde teama de a denunþa pentru cãcetãþeanul român pe lângã faptul cãse simte singur ºi neajutorat nu ºtiecu cine sã ia legãtura, nu ºtie cu cinesã vorbeascã, mulþi dintre ei habarnu au cã pot avea un sprijin. Din acestmotiv este extrem de necesarãintervenþia autoritãþilor de stat, creareaunui centru informativ în teritoriu sauunui birou informativ. Oamenii carevin sã munceascã în agriculturã nuintrã pe nu ºtiu ce site-uri sã studiezeghidul cetãþeanului român înstrãinãtate. Existã o dozã de ignoranþãatât din partea cetãþeanului, dar ºi dinpartea autoritãþilor române. Fãrã un contract de muncã legal,tu nu poþi sã invoci respectarealegislaþiei pentru cã tu în primul rândnu o respecþi. Cum sã dai în judecatã

Urmare din numãrul trecut

un angajator în condiþiile în caretu eºti complice cu acelangajator acceptând acelecondiþii de muncã. Foarte mulþiinvocã necesitatea unui loc demuncã, invocã situaþia precarãdin România, dar aici vorbim purºi simplu de o mãsurã deprotecþie personalã, nimicaltceva. Dacã oamenii ar înþelege

lucrul acesta, ar fi foarte bine. Dar dinpãcate sunt foarte mulþi cãrora leconvine aceastã situaþie.Reporter: Victimele traficanþilor decarne vie care opereazã în Italia suntîn general femei?Leontin Cojocea: Da, sunt foarte multepentru cã multe femei au ales sã plecedin România sã-ºi caute de muncã înstrãinãtate, lãsându-ºi familiile acasã.ªi aici vorbim de activitãþi lucrative îndomeniul asistenþei, care se desfãºoarãla domiciliu, unde nu ai cum nici sãverifici, sã controlezi, nu poþi sã intriîn casa omului. Un fapt speculat foartebine de toþi aceºti traficanþi de locuride muncã. Multe din ele ajung însituaþia de a nu primii bani pentru careau muncit ori sunt victime ale unoragresiuni fizice ori sexuale, ºi chiaromoruri. Aceste femei sunt aduse deagenþii din România, care pun condiþiiºi cer sume de bani. Dacã mergi ºi leverifici la ITM nu au angajaþi, nu audeclaraþii, nu au absolut nimic, darcontinuã sã trimitã sute de femei înafara graniþelor þãrii. Verificareaagenþiilor de plasare a forþei de muncãdin România, a intermediarilor este onecesitate imediatã. Se numescagenþii, dar nu sunt altceva decâttraficanþi.Reporter: Aþi luat poziþie ºi faþã deproblema repatrierii trupurilorneînsufleþite ale cetãþenilor românidecedaþi în strãinãtate, în sensul cãaþi propus autoritãþilor din Româniacrearea unui „fond de intervenþii deurgenþã” care sã vinã în sprijinulcetãþenilor români aflaþi în situaþiispeciale. Sunt situaþii cândaparþinãtorii celor decedaþi nu au baniinecesari pentru a acoperi cheltuielile

pe care le impune repatrierea.Leontin Cojocea: S-au întâmplatfoarte multe lucruri grave, iar decesulîn strãinãtate este o mare problemã, oproblemã de care cetãþenii români orinu sunt conºtienþi ori continuã sã oignore. Înainte de intrarea în vigoare alegii liberei circulaþii, toþi cei care ieºeaudin þarã aveau un paºaport, unde peultima paginã erau menþionate câtevaobligaþii. În acest document, scria cãcetãþeanul român care merge înstrãinãtate are obligaþia de a deþinesuma necesarã acoperirii cheltuielilorde reîntoarcere în România. Caorganizaþie de voluntariat ne-amconfruntat de multe ori cu astfel decazuri. Sunt o serie de probleme ºi aiciRomânia se face vinovatã ºi complice.S-ar putea ca mâine autoritãþile vreunuistat sã zicã: “Gata”. Existã un acord lanivel european prin care cetãþenii altuistat decedaþi pe teritoriul respectiv ºiunde nu existã posibilitatea acopeririicheltuielilor de repatriere pot fiînmormântaþi pe teritoriul acelui stat.

Problema este însã cã aceaînmormântare se face cu o cheltuialã,suportatã de primãria din localitateaunde a decedat acea persoanã. Cât vamai accepta Italia sã suporte acestecheltuieli în contul statului român? Înmulte cazuri familiile celor decedaþisunt în România ºi nu au posibilitateade a achita aceste cheltuieli, deºi avemo legea care priveºte ajutoarele deurgenþã. Aceste ajutoare ar trebuiacordate de administraþiile locale învederea sprijinirii familiilor pentrurepatriere, dar care nu se aplicã de zeceani. Hotãrârea de Guvern nr. 1010 din2006 face referire exact la aceastãproblematicã, la obligaþiaadministraþiilor locale de a adoptamãsurile ºi suma necesarã ca ajutorde urgenþã pentru familiile care facdovada cã nu au posibilitatea de arepatria trupul neînsufleþit. La oraactualã, existã în România administraþiicare nu au aplicat aceste prevederiniciodatã ºi vorbim de o hotãrâreguvernamentalã. Alexia M.

EXPOZIÞIE FOTO - ILEANA WISKET“TRANSFER”

(arhiva personalã)Palatul Culturii “Teodor Costescu”

Sala ªtefan Popa Papa’s11 mai 2017 - ora 16.00

Fotografiile expuse surprind momente diferite din timpul unor activitãþidesfãºurate la orele de curs, sau în cadrul unor programe internaþionale,care au permis “transferul” de cunoaºtere ºi valori dintre profesor ºi elev,dintre un elev ºi altul, de la o generaþie la alta, dintre o culturã ºi alta.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Între douã tornade ºi oreprizã de grindinã stricãtoare asãptãmâni întregi de eforturi omeneºti,viaþa politicã româneascã înoatã, delocvitejeºte, printre scandaluri ca la uºacortului, decizii stupefiante ºicontradictorii în materie de legislaþie,trivialitãþi ºi gugumãnii de toatã jena.Ne pare rãu s-o spunem, darcampionii gafelor (în cazul când nu ocomit intenþionat) sunt guvernanþii ºiparlamentarii principalului partid deguvernãmânt. Eu, unul, nici nu vreausã mã mai consum gândindu-mã lace este în capul lor, acum, la doarcâteva luni de la câºtigarea alegerilor.Unii deja au început sã avanseze ideeacã oamenilor lui Liviu Dragnea le-ar fimai... drag în opoziþie, dupã ce ar fidat de zbicealã cã nu detecteazã sursefinanciare pentru a-ºi respectageneroasele promisiuni din campaniaelectoralã. Eu chiar nu vreau sã credcã este chiar aºa, dupã ce atâta amarde ani am militat pentru eliminarea dela guvernare ºi de la conducereatreburilor statului a camarilei bãsisto-iohanniste. Sper doar sã nu fimurmãriþi de acelaºi blestem. * Noi, prin teritoriu, o þinem tot într-

Ziua mãgarului depresivo petrecere – sãrbãtoarea liliacului,sãrbãtoarea salcâmului, ziua mondialãa râsului strepezit, a mãgaruluidepresiv etc. – altminteri tot printrereprize de ploaie, grindinã, alunecãride teren ºi aºa mai departe. Dar ceconteazã?! Unde e voie bunã ºi spiritghiurghiuliu cu ceva damf de oþettroscãnit – asemenea amãnuntenesemnificative nici nu mai suntbãgate-n seamã. Ci, eventual, înzeamã. În rest, ne merge bine întrutotul,nimic de zis. Lumea se pregãteºte deniºte alegeri parþiale, programate pe11 iunie. În Mehedinþi, douã localitãþivor organiza alegeri pentrudesemnarea noilor primari – ªimianºi Godeanu. La ªimian se pare cã seva da o bãtãlie mai interesantã ºi maitensionatã, ºi asta din douã motive: unu– fiindcã este comuna cea mai maredin Mehedinþi, cu foarte multe sateaparþinãtoare ºi doi – deoarece aici, înlegislatura trecutã, s-a vorbit despre oadministrare eficientã, de real succes,sub conducerea primarului ConstantinTruºcã, ceea ce a fãcut ca omul sã fieales ºi deputat. În fine, noi nu ºtimfoarte exact care au fost marile realizãriale fostului primar, Constantin Truºcã,

ºtim doar cã acestuia i s-a fãcut oimensã publicitate. Acum însã se parecã a venit ºi ceasul contestãrii. Deja s-au anunþat niºte candidaturi pentruprimãria acestei comune. Una dintreele, extrem de interesantã, este cea ad-lui Gelu Sever Viºan, care, invocândprotocolul încheiat în 2016 între PSDºi UNPR (partid unde estevicepreºedinte judeþean), ar dori sãcandideze din partea (cu sprijinul)PSD. Cel puþin aºa a afirmatdumnealui, luni, în emisiunea „TribunaSocietãþii Civile” de la GALAXY TV. * De acum încep însã complicaþiile.Din câte se pare, fostul primar ºi actualdeputat Constantin Truºcã ar avea unsuccesor preferat în funcþia deþinutã ºi,fireºte, pare dispus sã-l susþinã cu toateforþele. Decizia desemnãriicandidatului de primar din partea PSDaparþine conducerii filialeimehedinþene, preºedintelui acesteia,Aladin Georgescu. Surse, de obicei,credibile vorbesc ºi despre un conflictsurd între deputatul Constantin Truºcãºi preºedintele PSD Mehedinþi, AladinGeorgescu, miza acestui conflict fiindpreluarea puterii în interiorulorganizaþiei. Prin urmare, ni se parepuþin probabil ca lucrurile în ceea cepriveºte desemnarea candidatuluipentru Primãria comunei ªimian sã setranºeze atât de repede ºi atât desimplu. În ceea ce-l priveºte pe dl.Gelu Sever Viºan, dumnealui estedecis, în cele din urmã, dacã, în virtuteavechiului protocol ºi a calitãþii sale devechi militant de centru-stânga, nu vafi susþinut de PSD, sã candideze dinpartea UNPR. Chiar dacã situaþia

juridicã a acestui partid, dupã fuziunea,acum contestatã, cu PMP, nu estetocmai limpede. În sfârºit, probabil cãvom avea de vãzut ceva vânzolelipolitice în urmãtoarele 30 de zile. * Pe 9 Mai s-a pus în miºcare toatãsuflarea politicã autohtonã. Unii,pentru aniversarea a 140 de ani de laobþinerea Independenþei de Stat aRomâniei, alþii pentru a marca 72 deani de la încheierea celui de -al DoileaRãzboi Mondial sau 67 de ani de laaºezarea bazelor edificiului politico -economic european în care, astãzi,România a ajuns sã fie inclusã, dupãexperienþa comunistã. S-au agitat, înfine, ºi miºcãrile monarhiste, cu acel10 mai al lor. La Bucureºti, în PiaþaUniversitãþii, cu ocazia Zilei Europei,primãriþa Gabriela Firea a organizat unconcert, cu participarea mai multorvedete pop- rock. Ei, dar aceastãiniþiativã a picat greu la stomãcelelesensibiloase ale studioºilor studenþi(iertaþi-ne involuntara aliteraþie!”) dela Facultatea de Istorie. Ei, împreunãcu decãniþa lor, au ieºit la un protest,cum cã nu pot sã înveþe din cauzamuzicilor ºi tamburinelor din Piaþã.Aide, nu mã-nebuni, soro! Dar cândaþi þinut-o din vacanþe în minivacanþe,cu gratuitãþi pe tren ºi cu beþii ordinarepe la infecþia de la Vama Veche, atuncinu aveaþi de învãþat? Poftim? Dar maibine nu mãrturisiþi voi „la tovarãºu’cãpitan”, vorba lui Tomiþã Caragiu, cuidin conducerea facultãþii voastre îi stã,politic vorbind, în beregãþi primarulpesedist al Bucureºtilor? Iar, în altãordine, vouã nu vã este puþin ruºine,„nobile” ºi „nevinovate” licheluþe?...

Din delegaþia oficialã au fãcut parte NicolaeDraghia, prefectul judeþului, Andrei Stãniºoarã, subprefectul, AladinGeorgescu, preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, Marius Screciu,primarul municipiului însoþit de cei doi viceprimari Cornel Folescu ºiDaniel Cîrjan, alte oficialitãþi, reprezentanþii partidelor politice, ainstituþiilor militare ºi a unor asociaþii apolitice. De asemenea, laMonumentul Eroilor au fost prezenþi cetãþeni ai municipiului DrobetaTurnu Severin. Prefectul Nicolae Drãghia a adresat o scurtã alocuþiunelegatã de semnificaþia zilei, iar profesorul Tudor Rãþoi a fãcut o succintãprezentare a evenimentelor istorice ºi semnificaþia acestora.

9 MAI - ZIUA EUROPEI Urmare din pag. 1

G. P.

politicOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 7

Interviu cu Ionuþ Sibinescu,lider al grupului senatorilor

ALDE din Senat.Tema: Legea graþierii

Reporter: Aþi fost cel care, înnumele coaliþiei de guvernare PSD– ALDE, a solicitat retrimitereacontroversatei legi a graþierii de ladezbaterea din plenul Senatuluicãtre comisiile de specialitate. Dece a fost necesarã aceastãretrimitere, dupã mai bine de douãluni de analizã în comisii?Ionuþ Sibinescu: Da, în calitate delider al grupului senatorilor ALDE dinSenat am cerut retrimiterea la comisiia proiectului de lege pentru graþiereaunor pedepse ºi a unor mãsuriprivative de libertate, aºa cum s-ahotãrât în cadrul coaliþiei ºi conformprevederilor RegulamentuluiCamerei superioare. Explicaþiasolicitãrii de retrimitere este una foartesimplã: se doreºte adoptareaproiectului în forma propusã de cãtreiniþiator, adicã de cãtre GuvernulRomâniei, sau într-o formã cât maiapropiatã de aceasta, þinând cont defaptul cã au fost formulate ºi uneleamendamente plecând de la punctede vedere exprimate de cãtre CSMsau alte autoritãþi, a cãror opinie estenecesar sã se regãseascã în lege,pentru a nu afecta aplicabilitateaacesteia.Reporter: Au existat unele opiniicritice la adresa dvs., venite dinzona PNL, referitor atât la retragerealegii cât ºi la votul pe care l-aþiexprimat în calitate de membru alcomisiei juridice.Ionuþ Sibinescu: Sunteþi preaelegant utilizând expresia „opiniicritice”. Dacã vã referiþi la acele

remarci ale Alinei Gorghiu cuprivire la motivarea solicitãrii melede a retrimite la comisii proiectul,ele sunt fie un pretext de a se erijaîn opozant, fie o insuficientãcunoaºtere a prevederilor dinregulament care spun ca un liderde grup poate solicita retrimitereala comisia sesizatã în fond, punct.Cred cã a fost certatã în partid cãnu a participat la votul din comisiajuridicã la momentul extinderiigraþierii asupra faptelor de corupþie,ºi a încercat sã se reabilitezecriticând solicitarea de retrimitere,pentru cã acesta a fost primul motivcare i-a venit la îndemânã. Dacã vaveni la ºedinþe, va putea sã facã înmod real ºi concret opoziþie, nudoar declarativ, prin presã. Altepersoane care sã aibã vreo funcþiecât de cât semnificativã în PNL sã-mi fi criticat votul nu cunosc, ºinici nu ar fi fost posibil sã o facãdacã ºtiau ce vorbesc. Eu nu amvotat pentru includerea faptelorde corupþie între cele care ar fi urmatsã fie graþiate. S-a dovedit acum cãaceasta este ºi poziþia fermã acoaliþiei PSD – ALDE, afirmatã chiar, public, de unul dintre cei doi lideriai sãi, Cãlin Popescu - Tãriceanu.Reporter: Pare greu sã convingeþio parte a opiniei publice de buneintenþii, când vine vorba deaceastã lege. Se spune cã foartemulþi apropiaþi ai PSD ºi ALDE vorfi beneficiari ai graþierii.Ionuþ Sibinescu: Legile nu suntfãcute pentru o persoanã sau alta.Aceastã logicã a fost avansatã înspaþiul public de cei din PNL ºiUSR în cadrul campaniei dedezinformare pe care au iniþiat-o

ºi dezvoltat-o în acesteluni, înc ã u t a r edisperatã dec a p i t a lpolitic. Dinpãcate, mulþidintre ceicare îºie x p r i m ãpãreri desprelegea graþierii o fac fãrã sã citeascãdocumente, ci doar alte pãreri aleunor aºa-ziºi formatori de opinie,de cele mai multe ori distorsionatede interesul personal al acestora.Invit orice persoanã interesatã sãurmãreascã pagina de internet aSenatului, unde fiecare iniþiativãlegislativã, fiecare aviz sau raportelaborat de cãtre o comisie suntprezentate exact aºa cum au fostadoptate. E adevãrat, e un fel de ate informa care necesitã mai multtimp ºi e cu totul lipsit despectaculozitatea declaraþiilor maimult sau mai puþin inspirate aleunor politicieni sau analiºti, însãeste o relatare, repet, exactã a totceea ce se face pe acest subiect. Am mai spus acest lucru ºi, cu voiadumneavoastrã, îl reiau: legeagraþierii reprezintã una dintresoluþiile pe care România le poateadopta pentru reducerea supra-aglomerãrii din penitenciare. Cu maipuþin de douã sãptãmâni în urmã,mai exact pe 25 aprilie, CurteaEuropeanã a Drepturilor Omului apronunþat, în cauza Razimveº ºi alþiiîmpotriva României, o decizie – pilotprin care ne-a obligat ca în termende 6 luni sã prezentãm un plan demãsuri prin care sã îmbunãtãþimcondiþiile din sistemul penitenciar.Decizia pilot, ca instrument de lucrual Curþii, constatã ºi condamnãdeficienþe generale ale sistemului, nueste vorba doar de un caz particular.În multe alte cazuri particulare CEDOa dat dreptate celor care s-au plânsde condiþiile ºi tratamentele inumaneºi degradante din puºcãriileromâneºti. Toate aceste deciziiînseamnã ºi foarte mulþi bani pe care

dumneavoastrã, eu ºi toþicontribuabilii suntem obligaþi sã îiplãtim cu titlu de despãgubiri. Putemdiscuta foarte mult pe acest subiect,se pot formula nenumãrateargumente pro ºi contra îmbunãtãþiriiacestor condiþii de detenþie, putemspune cã încã nu am rezolvat încãcondiþiile din spitale sau ºcoli –ceea ce este într-o mãsurã adevãrat,dar discuþiile sunt discuþii iarhotãrârile CEDO sunt obligatoriipentru orice stat civilizat. Iar,omeneºte vorbind, sã ai pretenþia cãvei reintegra în societate o persoanãpe care o þii ani de zile din viaþã înspaþii de 2-3 metri pãtraþi pe cap deom, în camere cu zeci de alþi deþinuþi,dându-i posibilitatea de a se spãlade douã ori pe sãptãmânã,înseamnã sã fii cel puþin nerealist,ca sã nu spunem altfel.Reporter: În concluzie, când se vaadopta aceastã lege?Ionuþ Sibinescu: Senatul poate lua îndezbatere proiectul de lege pânã ladata de 23 mai. Þinând însã cont cãsuntem, în conformitate cuprevederile Constituþiei, primacamerã sesizatã, vom putea vorbi deadoptare abia dupã ce proiectul vaobþine ºi votul colegilor deputaþi.Apoi, procedural, legea poate fitrimisã la promulgare de unde sepoate întoarce cu cerere dereexaminare din partea Preºedinteluisau poate fi contestatã la CurteaConstituþionalã. Este aºadar dificil deanunþat, astãzi când stãm de vorbã, odatã de la care proiectul va devenilege. Cert este cã, dacã va fi adoptatã,ea se va aplica doar acelor fapte cares-au sãvârºit pânã la data prevãzutãîn textul sãu.

Legea graþierii reprezintã una dintre soluþiile pe care România lepoate adopta pentru reducerea supra-aglomerãrii din penitenciare

Reporter

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 8

Tot mai multe opere literareîºi trag seva din istorie, uneledevenind capodopere ale literaturii,pentru cã Istoria rãmîne un nesecatizvor de inspiraþie pentru scriitori.Este ºi cazul medicului oftalmologConstantin Ioniþescu ºi al scriitoruluiGeorge Voica, doi diplomaþi aisemnificaþiilor spirituale, care meritãîncadrarea în familia creatorilor, cealimenteazã registrul valoric alliteraturii. Îmbrãþiºînd tradiþiacãrturãreascã, în sens literar, istoric,creºtinesc ºi patriotic, autorii îndiscuþie dialogheazã prin intermediulpaginii tipãrite cu istoria spiritualitãþiiromâneºti ºi universale, incitã laanalizã, provoacã un examen deconºtiinþã, reuºind, prin volumul„Venim din vâltoarea istoriei”, o ediþie„pentru minte, inimã ºi literaturã”,cum spunea George Bariþiu, orespectabilã carte de vizitã, cu accentpe trierea, confruntarea ºi trezireaizvoarelor istorice. Episoade ale întemeierii noastre canaþiune, definitorii pentru structuravolumului, iau naºtere la interferenþadintre istorie ºi legendã, susþinute dedovezi arheologice ºi istorice, desemne ºi semnificaþii, ce modeleazãevenimentele în conformitate cu oviziune miticã subiacentã. Vorbimdespre un volum îndelung ºi serioselaborat, care mizeazã pe aureolareacognoscibilã a începuturilor, unvolum centrat nu, neapãrat, pecercetarea arheologicã sauarhivisticã, ci pe trezirea interesuluipentru Istorie, în general ºi, în special,pentru „Istoria Românilor”, disciplinãaproape exclusã din manualeleºcolare preuniversitare. Carteaintereseazã un triplu nivel depercepere: istoric, religios ºi

Dr. Constantin Ioniþescu ºi prof. George Voica- Confruntarea ºi trezirea izvoarelor istorice

epistemic, ºi se doreºte a fi o frescãdin fiinþa naþionalã, pictatã pe odemnitate specialã, o oazã deadevãr în pustiul falsificãrii Istoriei, oevocare a strãvechimii, cupersonalitãþile ilustrative. Autorii nu merg pe ideea cã existão istorie pur ºi simplu, ei cer o istoriescutitã de ambiguitate, o istorie cuprofil interior bine conturat ºi cu osemnificaþie pro-fund-divinã, oistorie învestitã de un centrugravitaþional credibil. „Venim dinvâltoarea istoriei” nu este un manualpentru începãtori, ci, mai degrabã, unmic tratat de istorie ºi religie pentrutreptele superioare ale studiilor de cazºi, poate, chiar un necesar termen dereferinþã; o filosofie epico-liricã aistoriei, alimentatã de împãraþii ºititanii universalismului, susþinutã deBiblie, o evaluare bazatã pe izvoarescrise, studii personale ºi puncte devedere mai puþin cunoscute; un mictratat de istorie a poporului român,de la sãmînþã, rãdãcinã, tulpinã,petalele, stamine, la moºii, strãmoºiinoºtri geto-daci, Zamolxes, rãsãritulºi amiaza credinþei ortodoxe, pînã lalimba noastrã cea românã, cu dascãliide ieri ºi de azi („...cãci graiul nostrus-a þinut, prin vremi, dupã noi, aºacum zorile se þineau dupã mioare, înturmã!... Cât între Dunãre, ºi Mare,Carpaþi, lângã izvoare ºi vetre-omrãmâne, de-a pururi, sub ceruri,mereu rezemaþi vom fi de graiullimbii române!...”). Aderînd prin epic la filosofia istoriei,chiar lãrgind aceastã breºã, înaintîndexpansiv în protoistorie, fãrã, însã, aascunde genul liric, autorii seelanseazã într-o misiune temerarã.Fraze îngrijite prind un nou suflu,determinat de forþa temelor ºi depersonagiile strãvechimii, careimpun legile registrului. Vorbimdespre un tratat cutezãtor pentruactivitatea de cercetare, care poateechivala cu un pas uriaº în educareatinerei generaþii, cãreia i-au fostsustrase elementele de bazã aleistoriei poporului român. Dupãîntîlnirea cu cele douã cãrþivindecãtoare din farmaciile divine,

prestigioºii autori oferã, cãutãtorilorde comori naþionale, o ineditãposibilitate de contact cu ceea ce s-ar denumi nevoia de culturã istoricãºi de comunicare cu adevãrul, caprincipalele axe motivice. Tramavolumului þese o constelaþie deargumente, de-o considerabilãrezistenþã interioarã, care þin dematricea existenþialã, fixatã în mediulde totalã absorbþie a vremurilor, casimbol al naºterii istoriei poporuluiromân ºi a legilor ce l-au guvernatîncã din negura vremilor. Armãtura volumului se vãdeºte nudoar în sensuri, ci ºi jocul intrinsecde perspective ºi procedee: coexistã,în deplinã armonie, evocarea,reflecþia, argumentarea, citarea,interogaþia, naraþiunea, introspecþiapsihologicã ºi filosoficã,nedumerirea ºi dorinþa de a absorbiinepuizabilul spectacol în sferarigorii, persuadãrii în chip suveran,conºtientizãrii, estimãrii, simþirii ºicugetãrii, oferindu-ne, din acesteunghiuri, prilejul unor bogate reflecþii.„Poem despre dascãlii de ieri ºi deazi”; „Cu lacrimi de sânge am scrisromâneºte”; „Dumnezeu a fost þãran”;„Împãratul Traian - otrãvit de un„brutar traco-get”; „ÎmpãratulConstantin cel Mare ºi neamul sãutraco-get”; „Negru-vodã % “unpseudonim al lui Basarab I”; „Posadade pe Valea Oltului”; „Limba vlahilor- baza limbii române”; „Vânzarea luiBrâncoveanu”; „Dacii în viziunea luiPlinus cel Tânãr”, acestea sîntcoloanele pe care se sprijinã viu ºicategoric o carte de excepþie, ocontribuþie de seamã la IstoriaNaþionalã. Dr. Constantin Ioniþescuºi scriitorul George Voica adaugã,negreºit, istoriografiei româneºticredibile file din vrednicia lorcãrturãreascã ºi spiritualã. Cartea nu poate fi comentatã în sensulunei analize literare ºi stilistice, ea esteo cãrãmidã ziditoare la temelia istorieinoastre ºi a creºtinismului românesc.„Venim din vâltoarea istoriei” - un sipetcu valori nemaivãzute, panotat cuimagini ºi documente rare, va face iutepicioare înalte ºi va strãbate cu paºi

repezi piaþa de afirmare. Citind cartea,m-am dus cu gîndul la iluminatorii demanuscrise, la sculptorii de potire, cãci,fãrã doar ºi poate, de la titlu la punctulfinal, pare o metaforã izvorîtã dinintimitatea strãvechimii, surprinsã înipostaze mai puþin învãþate în ºcoli!Pentru autori, proiectarea în conºtiinþaprezentului a unei atare contribuþiiºtiinþifice, constituie un gestnecesar ºi benefic, în direcþiaevaluãrii ºi reconfirmãriifenomenului istoric românesc. „Venim din vâltoarea istoriei” esteo carte-argument, alcãtuitã în bazaunor izvoare scrise, studii, mãrturii,reflecþii, cercetãri, citate, documentevechi, încrustãri în piatrã, lemn ºimanuscris, o carte-document cerespirã între identitatea istoricã,eterogenitatea creaþiei literare ºiinteligenþa autorilor, care auîmbrãþiºat izvoarele cunoaºteriiuniversale ºi reconcilierea preemineþeiîn scara de valori a românismului.Parcã un Tacit i-ar fi învãþat valoareascrisului ºi marele secret al literaturiide calitate! Cu atît mai mult, cu cîtrespectabilii autori cunosc ce semnpoartã existenþa noastrã în istorialumii, cunosc ºi apãrã rezonanþa careo integreazã în timpul pe care îl trãim.Adãugãm un credit special volumului,

reclamat de algebra statornicei prieteniiliterare dintre autori, care le conferãrolul public de suport al unorconvingeri culturale greu de contestat.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 9

Din punct de vederegeografic suntem faliþi, indiferent decât de multe investiþii vom avea înurmãtorii ani. Lucrurile sunt din ceîn ce mai greu de fãcut. Chiar dacãtrãim în þara „Lucrului bine fãcut”.Pânã la urmã, nu sunt de vinã nicioamenii, nici râul, nici ramul, nicifructele, nici destinul, nici stelele. Devinã este locul în care ne-am nãscut.Când te naºti într-o periferie nu aicum sã îþi schimbi destinul. Singuraºansã este sã transformi periferia încentru ºi sã construieºti alte periferiiîn jurul ei. România, din punct devedere geografic este ruptã în douã.Ardealul este rupt clar de Moldovaºi de Muntenia. La arcul carpatic seterminã Europa ºi dincolo de arculcarpatic începe Istambulul, Balcania,Isarlâcul lui I.D. Sârbu. Lucrurile suntcât se poate de clare ºi nu vor fischimbate niciodatã. Sudul ºi estulvor rãmâne la fel. Vina este ºi a MãriiNegre pentru cã e acolo ºi pe marenu pot fi construite periferii, pentruca România sã devinã centru.Ardealul a aparþinut mereu alteicivilizaþii ºi pentru cã a fost separatgeografic de Imperiul Otoman.Oltenia a avut ºansa ei cu ImperiulHabsburgic, iar de la Teleorman lavale au fost turcii o bunã bucatã de

ªtefan Bãeºiu

Geografic, nu avem nicio ºansã. Angajãm un Mesia.vreme. În Moldova Imperiul þarist. România nu a avut niciodatã oºansã realã de a-ºi depãºi condiþiageograficã. Nu este în formula de faþãdecât de o sutã de ani, ca stat unitar,cu toate cã localnicii vorbeau olimbã identicã ºi perfectã, spredeosebire de alte þãri ale Europei. Înacelaºi stat sunt mai multe dialecteºi limbi. Vezi cazul Spaniei, alBelgiei ºi al altor þãri. Acesta esteînsã paradoxul României. Cu toatecã are o unitate de limbã perfectãîntre fruntaliile þãrii din punct devedere geografic suntem într-opoziþie foarte dificilã. Suntem striviþi între patru fosteimperii. La sud au fost vreo douãimperii. În nord est un fost mareimperiu, la vest un imperiu. Pânã ºifosta Iugoslavie avea pretenþii depreamãrire. Striviþi ºi rupþi întreimperii. Te ºi miri cã a rezistatRomânia întreagã atâtea zeci de ani.Aproape o sutã, anul viitor.Democraþia nu ne face bine, dictaturanu ne face bine. Aproape nimic nune face bine. Când e prea multãdemocraþie la noi ºi în jurul nostrumaghiarii îºi cer independenþa, îºi cerArdealul înapoi la fostul imperiu.Când e prea multã dictaturã în jurulnostru devenim victimele unor tratate

internaþionale sau a unor lovituri degraþie. Iar Imperiul de la Rãsãrit especialist în treburi de genul acesta.Rusia ar fi încântatã de o MoldovãMare. Ungaria ar fi încântatã de oUngarie Mare. Turcia sau Bulgaria arfi mulþumite cu Dobrogea, iar dinRomânia nu ar rãmâne decât ca deobicei Vechiul Regat. Regãþeniirupþi în fund. Sã ne bucurãm,aºadar, de anii decomunism ºi dedemocraþie. Chiar ºiaºa plini de torturã(comunismul) sau derãsturnare a valorilor(ºi democraþia ºicomunismul). Amavut o þarã mare.Adicã încã o avem.Acesta este singurulcâºtig din ultima sutã de ani. Nu areuºit nimeni sã ne-o rupã, deºi astãzimai mult ca oricând existã variantaca þara noastrã sã se rupã din nou,având în vedere cât de aproapesuntem de fostul Imperiu de laRãsãrit. Ruperea României, dacã s-ar produce ar fi posibilã numai încadrul unei conflagraþii mondiale.Adicã al Treilea Rãzboi Mondial.Poate cã ºi ultimul. România nu are o altã ºansã decâtsã se mute mai la Vest de MareaNeagrã, sã mai tragã de hartã cumva

ºi sã se mute undeva în zona Austriei.Mai este ºi varianta în care Româniasã îºi repatrieze cetãþenii ºi sã se punãpe treabã ºi sã devinã o þarã serioasã,puternicã ºi bine înarmatã ºi extremde bogatã. Ori devenim bogaþi ºiputernici, ori suntem pierduþi.România va fi oricum locuitã de rromiîn urmãtorii zeci de ani ºi românii nu

vor mai fi majoritari. România a fostocupatã pe nesimþite de populaþiarromã, iertatã de legi ºi de impozite.Nu va mai fi þara românilor, ci arromilor. Povestea sã devenimbogaþi ºi puternici este de duratã. Osoluþie rapidã este tot un Mesia caresã fi ales pe listele unui partid ºi caresã ne salveze. Îl aºteptãm de maimult timp. Poate sã fie ºi cel biblic.În rest, jocurile sunt fãcute. Ne vomrupe sau vom fi ocupaþi din interior.Sã nu ne pierdem speranþa?!

reportajOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 10

Eibenthal. Satul cehilor din munþii de pe Clisura Dunãriiunde Dumnezeu îºi face concediu (4)

Mihnea Pãtru PârvuTeodor Abagiu

Cum treci de Orºova ºi o iei pe Clisura Dunãrii, odatã ce ai ajuns la Cazanele Mari, dupã Dubova, mai ai câþiva kilometri pânã se face un drum pe mâna dreaptã.Indicatorul rutier îþi spune cã mai ai ºapte kilometri pânã la Eibenthal, unul din cele ºase sate ale cehilor colonizaþi de Imperiul Austro-Ungar, în anii ’20 ai secolului

XIX. Calea îngustã te poartã printre munþi cu pãduri aproape virgine, iar ceaþa, prezentã mai tot timpul dimineaþa ºi seara, mai ales primãvara ºi toamna, teteleporteazã, cumva, în vremea defunctului Imperiu. Aici ºi-au fãcut sãlaº pemii, niºte cehi plecaþi din Bohemia natalã. Au venit în valuri succesive între 1824 ºi 1828.

Mai toþi cu pluta, pe Dunãre. Au fost momiþi de austrieci cã aici vor gãsi un Eldorado. Au dat de o pãdure prin care nu mai cãlcase picior de om de pe timpul luiDecebal. Conºtiincioºi, ºi-au fãcut case ºi au început un negoþ cu lemne. Apoi, odatã cu revoluþia industrialã, au devenit mineri. Au luptat în rãzboaie alãturi de austro-

ungari ºi nemþi, dar ºi alãturi de românii care i-au adoptat. Au murit pe front, sau în pribegie, prizonieri în Rusia sau deportaþi în Bãrãgan. Cei ce au supravieþuit s-auîntors în vatra lor din creierul Munþilor Almãjului, pe malurile Tisoviþei. Nimic, însã, nu le-a schimbat identitatea naþionalã ºi, mai presus de toate, nu le-a alterat

tradiþiile ºi limba. Astãzi, satul Eibenthal – în germanã – sau Tisove Udolt – în cehã, Valea Aninului – pe româneºte, este pe moarte. Au mai rãmas doar bãtrânii.

Folosiþi de nemþi ºi pedepsiþide comuniºti

Cel de-al II-lea Rãzboi Mondial i-aprins pe urmaºii coloniºtilor pemiîntre graniþe româneºti. “Am luptat

pentru România! Foarte mulþi nu s-au mai întors! Au plecat la rãzboi ºicâte doi-trei bãrbaþi din fiecare familie.Eroiii noºtri... Dar un monument aleroilor n-am avut niciodatã”, seîncruntã venerabilul ceh. Dupã rãzboi, s-au trezit cucomuniºtii pe cap. Norocul lor a fostcã zona fiind muntoasã, nu s-a pututface colectivizare. Aºa cã i-au folositpe pemi altfel. “Aici toþi bãrbaþii eraumineri. Ne-au bãgat în minã ºi ne-au

dat de lucru la antracit, crom, steatitãºi azbest. Chiaburi n-am avut, cã nueram bogaþi, dar tot au luat vreo 12familii ºi le-au deportat în Bãrãgan!Da’ pe alte motive”. Cauzele au fost,evident, ideologice. O înlãnþuireciudatã de fapte a dus la pedepsireasãracilor pemi. “În 1942, nemþii auluat în Austria ºi Polonia 27 de bãieþi,chipurile sã-i înveþe o meserie. Defapt, i-au bãgat în cazãrmi ºi i-auinstruit militar, cu gândul sã-iînroleze ºi sã-i trimitã pe frontulrusesc. Unsprezece au fugit ºi s-auîntors acasã, care pe unde ºi cums-au descurcat. Dar familiile celorcare au luptat împotriva ruºilor aufost deportate în Bãrãgan, Chit cãunii au murit pe front”, povesteºte,amar Iosif Coþman.Agonia unui sat Dupã rãzboi, în 1947, o treime dinsat a ales sã se repatrieze în þinutulOstrava, din Cehoslovacia. Era tot zonãminierã ºi aia ºtiau sã facã. Dar dacãpe timpul comuniºtilor cehii dinEibenthal au dus-o bine, din salariileconsistente de pe urma mineritului,dupã revoluþie lucrurile au luat oturnurã dramaticã, chiar tragicã. Mineleau mai mers o perioadã ºi, pânã pe lamijlocul anilor ’90, doar câþiva curioºiau plecat în Cehoslovacia. Apoi, a

început exodul. “Cam prin 2000, toþicei care terminaserã liceul, o ºcoalãprofesionalã ºi cei câþiva cu ofacultate au plecat în Cehia... Dar doarcâþiva au cerut cetãþenie acolo. Uite,io am doi bãieþi ºi o fatã, tustreistabiliþi acolo. Dar cetãþeni români!”,e mândru nea Ioji. Stã puþin pierdut pe gânduri ºisuspinã: “Acum, majoritatea celordin sat sunt trecuþi de 70 de ani...Cam 190 de persoane, în total. Din’60 pânã în ’89 am avut ºi 960 deoameni în Eibenthal”. Povesteºtecã tradiþii le li s-au pãstrat,nealterate, pânã prin anii ’90. Dupãaia au început sã se piardã, încet.Biserica din sat, cu o orgã perfectfuncþionalã ºi un ceas în turla ei,care dã ºi azi ora exactã, a rãmas,însã, centrul social al satului. Cãla Eibenthal lumea nu se strânge labirt, ci la bisericã.Kolace ºi Vepro Zelo Knedlo Pânã acum 30 de ani, la fiecarepereche de tineri însurãþei eraajutatã de tot satul. Nunþile, fãrãexcepþie, se fãceau la cãminulcultural ºi tinerii miri nu trebuiau sãscoatã mai nimic din buzunar.Comunitatea avea grijã de ei. “Sestrângea tot neamul, care era, de fapt,tot satul! Veneau la nuntã ºi ceiplecaþi la Orºova. Se serveau 16feluri de prãjituri!”, e nostalgic,domnul Ioji Coþman. DoamnaMaruºca, nevastã-sa nu vrea sã steala pozã, dar nu se abþine sã nu nespunã vreo douã reþete de mâncareceheascã: “Ar fi Kolace, un aluatdospit cu urdã ºi magiun de prune.Se mãnâncã duminicile ºi în zilelede sãrbãtoare. ªi mai e Vepro ZeloKnedlo, niºte gãluºte din cartofi ºifãinã fierte care se pun în mâncareade varzã ºi fripturã de purcel. Suntmâncãruri pe care le gãseºti oriundeîn Cehia”. Îþi plouã în gurã.

Cheile Raiului din Eibenthalªtefan Benedict are 74 de ani ºi e

unul dintre cei mai bãtrâni cehi aisãtucului Tisove Udolt. S-a pensionat,dupã 28 de ani de muncã la mina decãrbune. Acum e sculptor în lemn ºiface ºi un soi de picturã naivã.Vorbeºte greu româneºte, cã n-a ieºitdecât de vreo câteva ori din Eibenthalºi atunci doar de nevoie. “Dupã ce mis-a prãpãdit soþia, la 45 de ani, în ziuaîn care îl înmormântam pe tata, amînceput sã scobesc în lemn. Era iarnã,n-aveam ce lucra pe afarã ºi io nu potsta fãrã sã fac nimic”, zâmbeºte, timidca o fatã mare, domnul Benedict. ªi,de 30 de ani, ºi-a fãcut din casã muzeude artã. Are douã odãi pline cu tot felulde figurine, pãpuºi, capete de animale,lustre, veioze, statuete ºi icoane. Toatemigãlite în lemn. Pãi, scoate vreun bande pe urma lor? Cui le vinde?Zâmbeºte, amar: “Rar, la cehii care vinvara aici sã se uite la rezervaþia de pemidin Eibenthal. Da’ ãia vor sã le dau penimica-toatã. ªi io nu pot. Mai binestau cu ele...”. În mânã rãsuceºte treichei prinse pe un inel. ªi cheile, ºiinelul sunt din lemn. Dintr-un singurlemn. Moºul râde: “Io le spun cheileraiului! ªi când mã voi întâlni cuSfântul Petru o sã-i arãt cã am dublurila ale lui”.

urmare din numãrul trecut

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 11

Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã “Drobeta” al JudeþuluiMehedinþi recruteazã candidaþipentru concursurile de admitere îninstituþiile de învãþãmânt carepregãtesc personal pentru nevoileMinisterului Afacerilor Interne,sesiunea 2017. Pentru pompieri au fost scoase laconcurs 250 de locuri, dintre care33 de locuri pentru ofiþeri, în cadrulFacultãþii de Pompieri a Academieide Poliþie “Alexandru Ioan Cuza”Bucureºti, durata studiilor fiind de4 ani, ºi 217 locuri pentru subofiþeriºi maiºtri militari, în cadrul ªcolii deSubofiþeri de Pompieri ºi ProtecþieCivilã “Pavel Zãgãnescu” Boldeºti,judeþul Prahova, cu durata studiilorde 2 ani.Pentru aceste locuri, cât ºi pentru cele12 locuri ale ªcolii Militare de MaiºtriMilitari ºi Subofiþeri a ForþelorTerestre “Basarab I” Piteºti (cu duratade 2 ani) vor fi recrutaþi bãrbaþi, însãpentru ocuparea locurilor scoase laconcurs de M.A.I. în cadrulinstituþiilor de învãþãmânt superior aleMinisterului Apãrãrii Naþionale, potcandida ºi femei, astfel:* Academia Navalã “Mircea celBãtrân” Constanþa (cu durata de 4ani) - 4 locuri;* Academia Tehnicã Militarã (cudurata de 4 ani) - 33 de locuri;* Academia Forþelor Terestre“Nicolae Bãlcescu” Sibiu (cu duratade 3 ani) - 16 locuri:

Cei interesaþi sã urmeze o carierãîn domeniul militar, trebuie sãîndeplineascã cumulativ urmãtoarelecondiþii ºi criterii:a) sã aibã cetãþenia românã ºidomiciliul în România;b) sã cunoascã limba românã, scrisºi vorbit;c) sã aibã capacitate deplinã deexerciþiu;d) sã fie apþi din punct de vederemedical, fizic ºi psihologic;e) sã aibã vârsta de minim 18 aniîmpliniþi, iar în cazul candidaþilor laexamenele de admitere în instituþiilede învãþãmânt, sã îi împlineascã încursul anului în care participã laconcursul de admitere;

f) sã fie absolvenþi de liceu cudiplomã de bacalaureat;g) sã aibã un comportamentcorespunzãtor cerinþelor de conduitãadmise ºi practicate în societate;h) sã nu aibã antecedente penale, cuexcepþia situaþiei în care a intervenitreabilitarea;i) sã nu fie în curs de urmãrire penalãori de judecatã pentru sãvârºirea deinfracþiuni;j) sã nu fi fost destituiþi dintr-o funcþiepublicã în ultimii 7 ani;k)sã nu fi desfãºurat activitãþi depoliþie politicã, astfel cum suntdefinite prin lege;l) sã aibã vârsta de pânã la 27 ani,împliniþi în anul participãrii laconcursul de admitere;m) sã aibã înãlþimea de minim 1,70m bãrbaþii ºi 1,65 femeile;n) sã nu aibã semne particulareevidente sau tatuaje neacoperite devestimentaþie, în þinuta de varã;o) sã fi obþinut la purtare, în perioadastudiilor liceale, media de cel puþin9.00, cu excepþia candidaþilor care auabsolvit instituþii de învãþãmânt denivel liceal în state membre aleUniunii Europene în care nu seevalueazã prin notã/punctaj/calificativ purtarea elevului;p) sã nu fi fost exmatriculaþipentru abateri disciplinare dintr-o instituþie de învãþãmânt.Dosarul de recrutare trebuie sãcuprindã urmãtoarele documente:a) cererea de înscriere ºi CV-ul;b) copii ale documentelor care atestãnivelul ºi specializarea studiilorimpuse de cerinþele postului;c) copii ale actului de identitate,carnetului de muncã/certificatuluistagiu de cotizare ºi/sau altor actedoveditoare care sã ateste vechimeaîn muncã ºi, dacã este cazul, alelivretului militar;d) copii ale certificatului de naºtereal candidatului, soþului/soþiei ºifiecãrui copil, ale certificatului decãsãtorie, precum ºi, dupã caz, alehotãrârilor judecãtoreºti privindstarea civilã;e) autobiograf ia ºi tabelulnominal cu rudele candidatului;f) cazierul judiciar;

g) avizul psihologic sau notacompartimentului de resurseumane/personal;h) o fotografie color 9/12 cm;i) fiºã medicalã tip de încadrareîn M.A.I.;j) declaraþia de confirmare acunoaºterii ºi acceptãrii condiþiilorde recrutare.

Cererile de înscriere la sesiunea2017, privind recrutarea candidaþilorpentru admiterea în instituþiilemilitare de învãþãmânt care pregãtescpersonal pentru nevoile MAI se depunde cãtre candidaþi la unitatea noastrã,pânã la urmãtoarele date limitã:* 26 mai pentru instituþiile deînvãþãmânt superior (ale M.A.I., MApNºi Serviciul Român de Informaþii) ºiºcolile postliceale ale MApN;* 21 iulie pentru ºcolile postlicealeale M.A.I.Informaþii privind graficul admiterii,datele de prezentare, valoarea taxeide înscriere, etapele ºi probele deconcurs, tematica ºi bibliografia vorputea fi accesate la urmãtoarele

Comunicat de presã

ISU “Drobeta” recruteazã tineri pentru instituþiile militare de învãþãmântadrese web: www.mai.gov.ro;w w w . i g s u . r o ;www.academiadepo l i t i e . ro ;www.mta.ro; www.anmb.ro;w w w . a r m y a c a d e m y . r o ;www. scoa ladepomp i e r i . ro ;www.ncoacademy.ro. Detalii suplimentare se pot obþinela sediul Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã „Drobeta” alJudeþului Mehedinþi din municipiulDrobeta Turnu Severin, str.Portului, nr. 2, în zilele lucrãtoare,între orele 08.00 ºi 16.00, telefon0252/311212 ºi pe site-ul unitãþiiwww.isumehedinti.ro la secþiuneaDespre Noi / Organizare/ Carierã.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICEISU ”Drobeta” recruteazã tineri

pentru instituþiile militare deînvãþãmânt. Atât cererile de înscriere, cât ºidosarele de recrutare se depun lasediul instituþiei noastre de pestrada Portului, nr. 2, în zilele de luni,marþi ºi vineri, între orele 10-14.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Evenimentele principale ale sãptãmânii suntlegate de segmentul financiar, secþiunea baniºi bunuri comune cu alþii. Se încheie uncapitol important, asta însemnând cã esteposibil sã achiþi datorii restante, sã lãmureºtiaspecte legate de credite, de investiþii sau sãrezolvi documente financiare aferente unorbunuri patrimoniale. Persoanele alãturi decare poþi fi implicat în evenimente financiaresunt partenerul de viaþã, rudele sau colegiide muncã. Poate intra în discuþie un plan decãlãtorie sau de studii ºi de aici sã aparãcheltuieli. Schimbul de informaþii, cãlãtoriile,studiile, activitãþile cultural-educative vor fifrecvente. Relaxeazã-te ºi gândeºte-te lascopul relaþiilor ºi situaþiilor în care eºtiimplicat. Vei fi foarte surprins de ce vei aflape cãi mai puþin convenþionale.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Se vor evidenþia mult relaþiileparteneriale ºi colaborãrile din segmentulprofesional. Se contureazã un final decapitol fie într-o acþiune comunã cu acestepersoane, fie o relaþie propriu-zisã seîncheie pe neaºteptate. Recomandabil estesã fii prudent, atent la cele spuse de ceilalþiºi sã decizi în consecinþã. Neînþelegerile dincadrul parteneriatelor pornesc de lacheltuielile ºi veniturile comune. Se parecã tu eºti acela care investeºte prea mult înmofturi personale sau în nevoile celor dragi,afectând cumva relaþiile tale parteneriale.Este posibil sã permiþi celorlalþi sãfoloseascã unele bunuri personaleachiziþionate de tine sau sã cheltuiascã dinbanii puºi deoparte de tine. Monitorizeazãbugetul veniturilor ºi cheltuielilor ºi punelimite clare între tine, ceilalþi ºi privitor latot ce folosiþi ºi administraþi în comun.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Atenþia ºi eforturile îþi vor fi atrase deceea ce se petrece la serviciu în aceastãsãptãmânã. Se finalizeazã o etapãimportantã, fie prin rezolvarea definitivã aunor sarcini de lucru, fie prin schimbareacondiþiilor de lucru sau prin schimbareacolegilor. Oricum îþi vei remodela viziuneadespre muncã, despre implicaþiile ei, darmai ales îþi vei schimba stilul de a munciºi de a relaþiona cu persoanele din acestanturaj. Prudenþã, calm, rãbdare! Eºti foartecombativ, riscând sã strici relaþii ºi situaþiibune! Un alt capitol cãruia ar fi bine sã-iacorzi atenþie este sãnãtatea. Sunt posibileconsultaþii ºi analize medicale, dar estevorba despre ameliorãri, îmbunãtãþireastãrii tale generale sau aflarea unor terapiibenefice þie acum. A doua parte asãptãmânii va evidenþia relaþiileparteneriale ºi colaborãrile profesionale

Horoscop

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

OCPI Mehedinþi,05.05.2017Oficiul de Cadastru ºi

Publicitate Imobiliarã Mehedinþia primit de la Agenþia Naþionalã de Cadastru ºiPublicitate Imobiliarã (ANCPI) bugetul aprobat

pentru finanþarea lucrãrilor de înregistraresistematicã la nivel de sector cadastral. Astfel,

primãriile pot încheia, în aceastã lunã, contractede finanþare cu OCPI Mehedinþi pentru realizarea

lucrãrilor de înregistrare sistematicã. În cadrul Programului naþional de cadastru ºicarte funciarã 2015 – 2023 (PNCCF) unitãþileadministrativ-teritoriale (UAT) primesc în acest an,pentru realizarea lucrãrilor de înregistraresistematicã, suma de 150.000 de lei/UAT, faþã de135.000 de lei/UAT, în 2016. Totodatã, potrivitmodificãrilor aduse Legii nr. 7/1996 a cadastruluiºi a publicitãþii imobiliare, începând cu anul 2017,bugetele sunt multianuale, ceea ce înseamnã cãprimãriile nu pierd fondurile alocate dacã nufinalizeazã lucrãrile pânã la sfârºitul anului. În aceastã perioadã, OCPI Mehedinþi a organizat întâlniricu persoanele autorizate sã execute lucrãri de înregistraresistematicã ºi cu notarii publici iar în cursul zilei de lunise va desfãºura întâlnirea cu primarii. La fel ca în 2016,prioritate au lucrãrile de înregistrare sistematicã aterenurilor din extravilan ºi a terenurilor care fac obiectulproiectelor de infrastructurã de interes naþional (autostrãzi,reþele electrice, reþele de transport gaz). Pentru a veni în sprijinul primãriilor care doresc sãacceseze aceste fonduri, ANCPI a actualizat Ghidulprimarului privind desfãºurarea lucrãrilor de înregistraresistematicã pe sectoare cadastrale. Ghidul este disponibilpe pagina web a ANCPI: http://www.ancpi.ro/pnccf/documente/ghidul-primarului-v04.pdf. Finanþarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã la nivelde sectoare cadastrale din extravilan, ºi prin excepþie,

din intravilan, se realizeazã în baza unui contract definanþare încheiat de OCPI cu fiecare UAT solicitant. Contractele de finanþare între OCPI Mehedinþi ºiUAT-uri vor fi încheiate la sfârºitul lunii mai 2017. Dupã semnarea contractelor de finanþare, UAT-urile vor încheia contracte de achiziþie a serviciilorde înregistrare sistematicã. Procedura de achiziþie a serviciilor de înregistraresistematicã va fi derulatã de UAT-uri, iar transferulfondurilor cãtre primãrii va fi efectuat dupã deschidereacãrþilor funciare aferente imobilelor recepþionate. Cu toate acestea în 2016, dintre cele 63 de primãriieligibile la nivelul judeþului Mehedinþi, doar 9 auîncheiat contracte de prestãri servicii.

În prezent, situaþia lucrãrilor de înregistraresistematicã în judeþul Mehedinþi este urmãtoarea:

Lucrãri finalizate la nivel de UAT: -Lucrãri finalizate la nivel de sector cadastral: 1Lucrãri în derulare la nivel de UAT: 1(Rogova)Lucrãri în derulare la nivel de sector cadastral: 7

Programul naþional de cadastru ºi carte funciarã 2015-2023 are ca obiectiv principal înregistrarea gratuitã atuturor imobilelor (terenuri, clãdiri ºi apartamente) dinRomânia în Sistemul integrat de cadastru ºi carte funciarã.PNCCF este finanþat din veniturile proprii ale ANCPI însumã de 4.050.885 mii lei (aproximativ 900 mil. euro),din fonduri externe nerambursabile obþinute prinProgramul Operaþional Regional 2014-2020, în cuantumde 1.408.010 mii lei (aproximativ 312 mil. euro).De asemenea, în cadrul PNCCF lucrãrile deînregistrare sistematicã pot fi finanþate dinbugetele locale ale UAT-urilor.

Persoanã de contact:Popescu Maria - Persoana desemnatã sã

desfãºoare activitãþi de informare ºi relaþii publicemaria.popescu@ancpi.ro; 0771057570.

COMUNICAT DE PRESÃ

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã(APIA) informeazã cu privire la faptul cã în data de 9mai 2017, Directorul General, domnul Adrian Pintea, aprimit la sediul instituþiei, vizita unei delegaþii a Comisieipentru Agriculturã din Camera Deputaþilor a RepubliciiCehe, cu participarea extraordinarã a excelenþei saledomnul Vladimir Války, ambasador extraordinar ºiplenipotenþiar al Republicii Cehe în România. Din delegaþie au mai fãcut parte domnulMilos Babis, membru al comisiei, domnul JosefKott, membru al comisiei, doamna Marie Pìnèíková,membrã a comisiei, domnul Tomá  Vrba, membrual comisiei ºi domnul Milan Peprnik, ministruconsilier cu probleme economice. Delegaþia parlamentarã cehã a fost însoþitã, din parteaCamerei Deputaþilor din cadrul Parlamentului României,de domnul deputat Alexandru Stãnescu (PSD),vicepreºedintele Comisiei pentru Agriculturã,

Biroul de presã

Delegaþie cehã în vizita la APIASilviculturã, Industrie Alimentarã ºi Servicii Specifice,domnul deputat Dan Ciocan (PSD), secretar al comisiei,domnul deputat Pãle Dãnuþ (PSD), membru al comisiei. Evenimentul a avut loc în contextul vizitei delegaþieiparlamentare cehe în România, desfãºuratã înperioada 8-11 mai 2017, condusã de doamna DanaVáhalová, membrã a Comisiei pentru Agriculturã dinCamera Deputaþilor a Republicii Cehe. Principalele aspecte discutate au fost legate destarea ºi structura agriculturii din cele douã þãri,sistemul ºi mãrimea exploataþiilor agricole, sistemulde management pentru agriculturã ºi pentru industriaalimentarã. APIA a prezentat operaþiunile derulate încadrul instituþiei, respectiv schemele ºi mãsurilegestionate în vederea implementãrii mecanismeloreuropene ºi naþionale de susþinere a fermierilor,precum ºi structura organizatoricã ºi sistemulinformatic utilizat.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Este foarte important ceea ce se petrece înaceste zile în segmentul amoros. Se finalizeazão etapã fie prin lãmurirea definitivã a unei relaþii,prin renunþarea la o relaþie sentimentalã, fie prindetaºarea sãnãtoasã faþã de cineva drag. Poþidescoperi informaþii preþioase privitoare la ceidragi sau poþi afla despre unele decizii ºi acþiunisecrete ale acestora. Totul se desfãºoarã sprebinele tãu suprem, aºa încât ai încredere cãDivinitatea îþi este alãturi ºi te face sã înþelegiasta prin diverse semne. La serviciu este multãforfotã, ai de rezolvat sarcini urgente ºicomplicate. Pentru cã vei reuºi sã rezolvi totulprimind din partea ºefilor calificativul excelent,colegii îþi pot pune beþe în roate ºi te pot criticadin te miri ce. Evitã sã rãspunzi la provocãri!Sãnãtatea este vulnerabilã, deci dozeazã-þieforturile ºi odihneºte-te.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Ceea ce se petrece în segmentul domestic ºi înrelaþiile cu membrii familiei va determinaschimbãri majore în plan personal. Se încheie oetapã familialã importantã, fiind momentepropice în aceastã sãptãmânã pentru discuþiilãmuritoare ºi finalizarea unor treburigospodãreºti. Sunt posibile discuþii aprinse cumembrii familiei ºi cu neamurile pe temepatrimoniale. Eºti foarte bine susþinut de cãtreprieteni, astfel cã dezbaterile cu aceºtia îþi pot fide mare folos. Schimbãri familiale ºipatrimoniale majore, definitive ºi unele chiarradicale. Prudenþã, calm, rãbdare, discernãmânt!Eºti tentat sã te apropii de cineva din anturajulprietenilor, cineva care te sprijinã ºi te sfãtuieºtede multã vreme. Este dificil sã stabileºti clargraniþe între sentimentele de iubire, indiferenþãsau frivol, dar cu puþin efort ºi bunãvoinþã sepoate.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

O sãptãmânã în care vei pune punct în multerelaþii din anturajul apropiat. De asemenea sevor înteþi activitãþile intelectuale, demersurileprofesionale ºi dialogurile cu ceilalþi. Esteposibil sã-þi remodelezi mentalitatea ºi felul încare vorbeºti ºi relaþionezi cu ceilalþi. Probabilcã în urma aflãrii unor secrete despre unii saudespre acþiunilor lor vei decide sã te îndepãrtezirapid de acele persoane. Este bine sã vorbeºtipuþin despre tine ºi despre intenþiile tale. Alþiivor veni spre tine ca sã le oferi sfaturi ºi soluþiipentru problemele lor. Fii cumpãtat în tot ºi toate!Cãlãtorii frecvente pe distanþe scurte ºi implicareîn studii ºi cercetãri diverse, unele spirituale sauezoterice. A doua parte a sãptãmânii evidenþiazãrelaþiile cu membrii familiei ºi treburilegospodãreºti. O rudã poate avea nevoie deajutorul tãu moral sau material.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Veniturile tale se rotunjesc în aceastãsãptãmânã. Este rost sã primeºti salariul,bonusuri dinspre locul de muncã sau cadouridin partea celor dragi. Cumva se încheie oetapã de câºtig din munca proprie, bine fiindsã trasezi un plan de cheltuieli sau investiþiipe termen lung. Pot apãrea cheltuieli legatede o cãlãtorie sau pentru a te implica într-uncurs de formare personalã sau profesionalã.Dar, partenerul de viaþã sau colaboratorii potinterveni într-un fel în planurile tale financiare.Prudenþã, discernãmânt, rãbdare! Relaþiile cuanturajul apropiat îþi oferã bãtãi de cap, pentrucã mulþi vor dori sã te provoace la tot soiulde discuþii ºi acþiuni mai mult în folosul lor.Cultivã gândirea pozitivã ºi umorul! Existãriscul sã te afunzi în gânduri neliniºtitoare ºiscenarii neplauzibile.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sunt zile foarte importante în aceastãsãptãmânã pentru tine, întrucât ai ºansedeosebite de a schimba multe ºi mãrunte în viaþata. În primul rând ar fi bine sã reevaluezi relaþiile,situaþiile în care eºti implicat ºi nu în ultimulrând sã-þi remodelezi felul de a fi ºi de a teraporta la ceilalþi. Dar, lasã emoþiile ºireproºurile deoparte ºi traseazã alte planuri deviitor. Revelaþiile din aceastã sãptãmânã te vorajuta sã gãseºti soluþii viabile ºi oameni care sãte sprijine în tot ce doreºti sã întreprinzi.Dozeazã-þi eforturile, pentru cã sãnãtatea estevulnerabilã. Ai nevoie de odihnã, liniºte,detaºare de rutina cotidianã. Posibile cheltuielimajore pe taxe, credite sau achiziþii scumpe.Prudenþã ºi discernãmânt în toate!

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Tendinþa de a te izola de lume este foarteaccentuatã în aceste zile. Sunt momente bunepentru a te retrage din forfota cotidianã ºi a stade vorbã cu tine însuþi pe îndelete. Chiar dacãsãnãtatea este vulnerabilã ºi este posibil sã ainevoie de îngrijiri de specialitate, cu puþin efortºi bunãvoinþã vei depãºi totul cu bine. Foartemulte informaþii revelatoare vei primi pe cãi maipuþin obiºnuite. Noteazã-le într-un jurnal,deoarece la momentul potrivit îþi vor fi de marefolos. Partenerul de viaþã ºi colaboratorii îþi vorînþelege stãrile ºi trãirile, dar cu greu se vorabþine de la provocãri. Fereºte-te sã escaladezidiscuþii ºi conflicte! Te vei simþi mult mai bine,dar nu forþa nota. Decizii majore, schimbãri deanvergurã în plan relaþional.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile cu prietenii ºi proiectele socio-profesionale vor cunoaºte schimbãriimportante ºi definitive în aceste zile. Probabildin cauza unor aspecte profesionale, de genulfinalizarea unor sarcini de lucru, schimbareacondiþiilor de muncã sau schimbãri legislativevei decide sã te retragi din cadrul unui proiect,finalizând totodatã ºi relaþii considerate pânãnu demult de bun augur. Este bine sã rezervimomente pentru a te gândi pe îndelete laoamenii ºi faptele din jurul tãu. Fii prudent ºirãbdãtor! În a doua partea sãptãmânii îþi suntfavorizate odihna ºi detaºarea de cotidian.Planificã o excursie alãturi de cineva drag ºide încredere, lectureazã cãrþi deosebite ºitraseazã planuri noi de viitor.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Perioadã foarte importantã în planprofesional! Se contureazã un final de etapã înrelaþiile profesionale, mai ales cu ºefii. Pe dealtã parte poate intra în discuþie finalizarea unorproiecte, a unor sarcini de lucru sauschimbarea termenilor ºi condiþiilor dedesfãºurare a unor colaborãri de acum încolo.Tensiunile sunt accentuate, fiind dificil sãajungi la un consens cu ceilalþi. Ceva saucineva din segmentul amoros îþi pune beþe înroatele ascensiunii tale sociale. Fii foarteprudent, deoarece îþi poate fi deterioratãimaginea publicã ºi chiar poþi pierde susþinereaunor oameni de vazã. Membrii familiei te potsprijini în demersurile tale profesionale. Liniºteºi înþelegere gãseºti acasã alãturi de cei dragi.Discuþii ºi întâlniri cu prietenii!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Se pare cã îþi vei schimba multe dintreconcepþiile de viaþã abordate pânã acum. Laasta vor contribui ºi membrii familiei, rudelesau prietenii apropiaþi ºi de încredere. Totuºiar fi bine sã selectezi ceea ce îþi este folositorºi sã adaugi ceea ce simþi cã rezoneazã acumcu sufletul tãu. Este posibil sã te implici înstudii ºi cercetãri sau sã creionezi planuri decãlãtorie alãturi de cei dragi. Comunicarea estedeficitarã, existând riscul sã iei decizii eronatesau sã formulezi opinii despre ceva sau desprecineva cu totul altfel decât realitatea. Alege-þicuvintele cu grijã ºi evitã discuþiile ample! Adoua parte a sãptãmânii te plaseazã în centrulatenþiei ºefilor ºi colegilor din câmpul muncii.Dezbateri profesionale, responsabilitãþi noi, darºi controverse.

OBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 13Horoscop

( 11 - 17 mai 2017)

Autor: AstroCafe.ro

Horoscop Urmare din pag. 12

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017

Raportul euro/leu a avut înperioada analizatã o evoluþie stabilãdar ascendentã, în condiþiile în carenivelul aversiunii faþã de risc a fostdestul de ridicat, iar investitorii suntîngrijoraþi de politica fiscalã ºisalarialã a PSD-ALDE, care poateprovoca derapaje bugetare. Redeschiderea pieþei, dupãminivacanþa de 1 Mai, a adus ocreºtere a mediei euro la 4,5468, iarla sfârºitul intervalului a fost atinsmaximul de 4,5507 lei. Tranzacþiile din ultima ºedinþã aperioadei s-au realizat într-un culoarfoarte îngust, 4,548 – 4,551 lei.Stabilitatea era în ton cu ceea ce sepetrecea pe plan extern, unde indiceleVIX, care mãsoarã volatilitateapieþelor, a cãzut la cel mai redus nivelal sãu începând cu 1993. Decizia C.A. al BNR de a menþinedobânda sa cheie la 1,75% dar de areduce rezervele minime obligatoriiîn valutã ale bãncilor de la 10 la 8%,care echivaleazã, conformguvernatorului Mugur Isãrescu, cueliberarea a circa 500 milioane euro,nu a avut efecte semnificativeasupra cursului. Despre aceastãultimã decizie, guvernatorul MugurIsãrescu a afirmat cã “sunt banii lor.Nu trebuie sã ne dea socotealã cefac cu banii. Dacã venim înapoispre 2% nu facem altceva decâtsã diminuãm o restricþie”. În urmãtoarele zile parcursul leuluiva continua sã fie influenþat deevenimentele externe, dupã cepreºedenþia Franþei a fost câºtigatã de Radu Georgescu

Leul încã aºteaptãvitaminele de primãvarã

Emmanuel Macron. Un rol importantrevine modului în care investitorii vorrecepta modul în care guvernulGrindeanu gestioneazã bugetul þãrii,având în vedere avertismentul exprimatrecent de agenþia de rating Moody’s. Cursul dolarului american a scãzutpânã la 4,1479 lei, aproape deminimul ultimelor aproape ºapte luniînregistrat la sfârºitul lui aprilie,pentru ca la finalul intervalului sãurce la 4,174 lei. Moneda elveþianã a scãzut lasfârºitul intervalului la 1,0939 franci/euro, cel mai scãzut nivel alultimelor aproape opt luni, astfel cãmedia ei a coborât la 4,1671 lei,maximul fiind de 4,2129 lei. Perechea euro/dolar a avut oevoluþie ascendentã. Imediat dupãanunþarea victoriei lui EmmanuelMacron euro a atins un maxim de1,1023 dolari, dar la sfârºitulperioadei acesta a scãzut la 1,0886 –1,0934 dolari, în urma marcãrilor deprofit dar ºi a faptului cã investitoriiîºi îndreaptã din nou atenþia cãtrepoliticile marilor bãnci centrale. Majoritatea analiºtilor se aºteaptã cabanca centralã americanã sãmajoreze luna viitoare dobânda sacheie, urmând ca pânã la finalulanului sã fie efectuatã o nouã creºtere.La aceasta contribuie scãdereaºomajului din SUA la 4,4%, minimulultimilor zece ani, dupã ce în aprilieau fost create 211.000 noi slujbe,aproape dublu faþã de martie.Analiza cuprinde perioada 3 – 9 mai.

În perioada 05-07.05.2017la Ploieºti s-a desfãºurat CupaEuropeanã de cadeþi la care au luatparte 561 sportivi din 27 þãri.

Sportivii CSM Drobeta auparticipat ºi au luptat pentrua ac cesa p od i umu l º ipunc t e l e î n Rank i ng .Rezultatele sunt urmãtoarele:Loc V - STROE ANA MARIA -40 kgLoc IX - DEMETRIO GABRIEL -55 kgNeclasaþi:-COVACIU IASMINA -48 kg

-IOVITA ROBERTA -52 kg-BORONTIª ANDREEA -57 kg-TOPALÃ VLAD -81 kg-CHICIN ALEXANDRU -66 kg

Pregãtirea va continua înacelaºi ritm de pregãtire (cudouã antrenamente pe zi) ºi cupar t i c ipa re l a u rmã toa re l ecompetiþi i de acest nivel deCupe Europene.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al

CSM Drobeta Turnu Severin

Cupa Europeanã de cadeþi

Încercaþi o abatere în spaþiul volumului ºi veþifi contaminaþi de mãiestria prin care autorii continuã drumul spiritualitãþiiromâneºti, fãrã de care am fi lipsiþi de un important segment al identitãþiinoastre ca popor. „Venim din vâltoarea istoriei” - o ceremonie de spirit pentrucontemporaneitate, ilustreazã maniera expresivã a celor doi autori, în ipostazade autoritãþi spirituale ale locului, prin intermediul cãrora, fiinþa naþionalã aprezentului primeºte informaþii vitale despre trecutul istoric. Ceea ce va determina interesul sporit faþã de cartea în discuþie are, esenþial,legãturã cu criteriul valoric al izvoarelor din care se hrãneºte, cu mijlocirea sprecunoaºterea ºi comunicarea de tip înalt. Cei care trãiesc din lecturã ºi în lecturãnu pot separa volumul în discuþie de cãrþile bune ºi utile ale prezentului. Dr.Constantin Ioniþescu ºi scriitorul George Voica deschid cu niºte chei de aurlacãtele Istoriei, care trebuie sã existe ºi sã triumfe ca Istorie, imposibil de ignorat.Pentru autori, restituirea ºi evocarea unor pãrþi din istoria naþionalã þin exclusivde o datorie de conºtiinþã, iar cultura istoriei, în sine, le este un aliat generos.

Urmare din pag. 8

Maria Diana Popescu, Art-emis; www.art-emis.ro/editoriale

Dr. Constantin Ioniþescu ºi...

Talentul vorbeºte de la sine…Eleva ºi-a fãcut din aceastã îndeletnicire o

pasiune. Ea, spre deosebire de Augustin Voichiþa, care este un copil liniºtitºi introvertit, este o fire veselã ºi optimistã, acest lucru observându-se ºi dinlucrãrile sale, care sunt mai colorate, cu o linie agresivã ºi jucãuºã, ducându-ne cu gândul la desenele animate japoneze, de unde probabil se ºi inspirã. Carla, în lucrãrile sale, foloseºte foarte mult carioca ceea ce îi dã o dezinvolturãºi o libertate în miºcari, conferindu-le lucrãrilor sale un aer de joacã. Ea are ºicâteva naturi statice, unde se poate observa cã ºi-a însuºit temeinic valoraþia,precum ºi câteva peisaje în creion, unde linia are o cursivitate.

Noi, profesorii de Educaþie Plasticã, diriginteleºi colegii îi urãm mult succes în continuare.

Urmare din pag. 4

sportOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017 pag. 15

Derby-ul echipelorseverinene înscrise în CampionatulNaþional de fotbal rezervat juniorilorU17 s-a încheiat nedecis, pentru atreia oarã în acest sezon. Dupã douãrezultate de 1-1, interpuse de ovictorie cu 1-0 a Clubului Sportivªcolar, scor egal s-a consemnat ºiîn cea de-a patra confruntare dintredintre ACS Luceafãrul Drobeta ºiCSS Drobeta Turnu Severin.Partida disputatã, sâmbãta trecutã,pe Stadionul Municipal, s-aterminat 3-3 ºi a fost presãratã cunumeroase rãsturnãri de scor. ACSLuceafãrul a modificat prima tabelãîn minutul 5, prin Ionuþ Borugã (‘5),dar CSS Drobeta a întors rapidrezultatul, dupã golurile luiConstantin Dãnoiu (‘7) ºi ªtefanToader (‘14). În partea secundã,

În etapa a XIX-a din Liga aV-a Mehedinþi, Real Vânju Mare adispus cu 5-0 de Voinþa Opriºor ºia rãmas în fruntea clasamentului.Cristian Dumbravã (’18, ’72), AdiStoia (’45, ’63) ºi Eugen Lãtea (’53)au adus victoria liderului, care ºi-apãstrat avansul de un punct pesteDunãrea Hinova. Ocupanta loculuisecund acâºtigat la“masa verde”meciul de laInter Salcia,d e o a r e c eechipa-gazdãn-a avut cadrum e d i c a ladecvat la joc.Podiumul ecompletat deInter Crãguieºti,care s-a impuscu 3-1 laC o r l ã þ e l .Gazdele audeschis scorulprin Laurenþiu

Derby-ul severinean,în continuare nedecis

gazdele au revenit dinnou în avantaj, datoritãreuºitelor lui AugustinBosoancã (‘47) ºi ªtefanPãtraºcu (‘78), darConstantin Dãnoiu a adusun punct echipei sale, înultimul minut de joc.Dupã rezultatul derby-uluiarbitrat de severinenii LuisBalangã - Adrian Nicolae ºi FlavianParaschivu, Luceafãrul se menþinepe locul al IV-lea în seria a X-a, cuun avans de 3 puncte peste CSSDrobeta. Pregãtitã de Vintilã Miºu,Luceafãrul a jucat în formula I.Miºu - Curea, Mohora (‘41Bîcleºanu), Pãtraºcu, Schinteie,Habet, Moescu, Dãescu (‘74 Baitz),Harcãu (‘65 Cojocaru), Bosoancãºi Borugã (‘27 Dobroiu). Echipa

antrenatã de Mihai Caliþoiu areplicat cu Bãicuº (‘52 Rãceanu) –C. Þurai, Popa, Bordea, Lohon,

Strehaia revine, nesperat, în primul loc

Viitorul ªimian ºi CS Strehaiacontinuã sã alterneze în fruntea Ligiia IV-a Mehedinþi. În penultima

etapã, echipa comuneiªimian a fost învinsã cu 2-0, pe Stadionul Termo, deACS Drobeta ºi a cedat, dinnou, primul loc al ierarhiei.Gazdele au marcat golurilevictoriei în minutele deprelungire, prin Relu Þuraiºi Mihai Schintee. Derezultatul partidei de lamalul Dunãrii a profitat CSStrehaia, care a revenit înfotoliul de lider, dupã ce a

dispus cu 4-0 de Dierna Orºova, pringolurile lui Mihai ªiºu (’45), MihaiVîrºog (’54), Costel Pontu (’74) ºi

Florin Dobrescu (’78). Dupãacest succes, echipapregãtitã de Mircea Danciua egalat la puncte Viitorulªimian, dar e avantajatã decriteriile de departajare. Înultima rundã, programatãsâmbãtã, de la ora 18, CSStrehaia va întâlni ACSDrobeta pe propriul teren,iar Viitorul ªimian va primivizita Diernei Orºova. Încazul în care învinge,Strehaia devine campioanãjudeþeanã.

Liga a IV-a - Play-off - Etapa a V-aCS Strehaia - Dierna Orºova 4-0 (1-0)ACS Drobeta - Viitorul ªimian2-0 (0-0)Clasament1. Strehaia 5 3 0 2 9-5 222. ªimian 5 1 1 3 3-8 223. ACS Drobeta 5 2 1 2 7-6 204. Orºova 5 3 0 2 7-7 19Play-out - Etapa a V-aViitorul Cujmir - Recolta Dãnceu 1-1 (0-1)Dunãrea Pristol - AS Corcova 2-3 (0-1)Clasament1. Dãnceu 5 4 1 0 17-4 192. Cujmir 5 1 1 3 7-12 133. Corcova 5 3 0 2 15-12 114. Pristol 5 1 0 4 4-15 10

Vânju Mare ºi-a pãstrat avansul de 1 punct

Liga a V-a - Etapa a XVIII-aReal Vânju Mare - Voinþa Opriºor 5-0 (2-0)Inter Salcia - Dunãrea Hinova 0-3 (lipsã as.med)AS Corlãþel - Inter Crãguieºti 1-3 (1-0)Viitorul Floreºti - AS Ghiciulescu Hinova 6-2 (4-0)Unirea Gârla Mare - Voinþa Vrata 5-1 (2-1)AS Obârºia de Câmp - ªtiinþa Broºteni 6-1 (2-0)Clasament1. Vânju Mare 19 16 2 1 65-18 502. D. Hinova 19 16 1 2 67-17 493. Crãguieºti 19 14 1 4 63-22 434. Gârla Mare 19 10 2 7 60-38 325. Vrata 19 9 3 7 57-50 306. Salcia 19 9 1 10 43-47 287. Floreºti 19 9 0 10 52-53 278. Opriºor 19 7 0 12 39-64 219. Corlãþel 19 5 0 14 38-52 1510. Broºteni 19 4 1 15 31-79 1311. Obârºia de Câmp 19 3 3 13 30-65 1212. Gh. Hinova 19 4 0 15 31-77 12

M. O.

M. O.

M. O.

Gîdea, Amzulescu, Mogoº, Ilie(‘41 Sãrãcin), Toader ºi Dãnoiu.

Popescu, în minutul 42, iar, dupãpauzã, hat-trick-ul lui AndreiIspãºoiu (’47, ’55, ’87) a pãstratInterul la 7 puncte de lider. Etapaviitoare se va disputa derby-ulDunãrea Hinova - Real VânjuMare, joc care va decide, probabil,campioana în Liga a V-a.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.05. 2017pag. 16

pamflet

Mã nepoate, sunt unii pi la noipe acilea, care cad în picioare de câteori le cad susþinãtorii publici. Fac eicum fac ºi sã lipesc de contractelepublice, ceva de speriat. Acuma,probabel cã ºi ei lipesc ceva, pe undetrebuie, cã au învãþat cum mergetreaba, ca sã nu stea pe loc. Pe nea Ciuru di la Eºelniþa îldezlipirã de banii publici, cã cicã fãcuneºte învârteli ºi prejudicie bugetu.ªi când te gândeºti cã sã dedeaapãrãtoru’ banului public, de nici numai ºtii în cine sã mai ai încredere. Fu Tanþa lu Pecingine la varã-sa, laOrºova. Ea fu, da nu mai ajunsã sãsã întâlneascã cu varã-sa, cã nu reuºisã intre în bloc. Pã când fu aproapede Ghetoul California, cum îl ºtiulocalnicii, o luarã câinii la goanã.Când scãpã de ei ºi dete sã intre înscarã, o atacarã ºobolanii. Fãcu pãnãla urmã cale întoarsã cu ia-mã neneºi tremurã ºi acuma ca varga, cã s-or

Sucã ºi lãudãtorii de serviciu pentru politicienii locali, InsulaIubirii di la ªimian ºi ghetoul lu nea Marius di la Orºova

fi luat orãtãniile dupã ea. Pã da, cãnea Marius, primaru’ care este deOrºova, e prea ocupat sã sã certe cuconsilierii, pe diverse, decât sã sãpreocupe de problemele urgente.Unde mai pui cã promisiunile din

campanie au fost altele ºi, probabel,vecinii din bloc sã aºteptau ca don’primar sã-ºi aminteascã de ele. Mã fraþilor, mai e puþin ºi sã faceanu’ di la alegeri. Pentru unii e puþin,pentru alþii a trecut deja ceva timp ºitimpu ãsta trece repede. Pentru uniitrece cu laude, pentru alþii trecedegeaba. Acuma, mai nou, sã poartãsã gãseºti ºi lãudãtori, care sã scriede bine, chiar dacã nu sã gãseºtenimeni sã citeascã. Important e sã tesimþi bine, când stai aºa ºi te citeºti.Aºa cum sã aude cã fãcu nea Aladin,care-ºi comandã ziar care sã-l laude.Problema e cã dacã lauda e din banipublici, cam e o problemã. Azi maicer una, mâine mai cer alta, pãnã când

Organizeazã înscrieri pentru anul ºcolar2017/2018 dupã cum urmeazã:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST: 112 LOCURIFÃRÃ TAXÃ ªCOLARÃ

ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE:84 LOCURI FÃRÃ TAXÃ ªCOLARÃ

Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresazilnic în intervalul 8 00- 20 00.Telefon contact: 0252/314338; 0761/616147; 0747/557462; 0745/625311.

ªCOALA POSTLICEALÃ SANITARÃ DE STATDROBETA TURNU SEVERIN

nea Mãrin

sã opreºte robinetu. ªi pentru unii,da ºi pentru alþii. Nea Truºcã di la ªimian intrã în forþãîn campanie de susþinere a favorituluipentru foncþia de primar a comuneiºi anunþã cã sã ocupã serios de Insulaªimian, cã face demersuri sã sãtransforme în atracþie turisticã pentrutot mapamondul. Zisã cã vorbeºte cutoatã lumea, sã punã umãru ºi sãtransforme insula într-un fel de InsulaIubirii de la ªimian, ori aºa ceva. Sucãzice cã mai vorbim despre asta dupãalegeri, cam la anu pe vremea asta,sã vedem dacã nea Truºã îºi va maiaminti ceva din promisiune. Sau,poate, pãnã atunci ajuge ºef la PSDMehedinþi ºi va trebui sã-ºiaminteascã. Plouã mult la Ponoarele, atât demult încât abia reuºirã sã sã întoarcãplouaþi curcã ai noºtri politicienilocali. Mai puþin ãi din opoziþie, carenici nu sã mai obosîrã sã participe,cã dacã nu e an electoral, di ce sãmai facã act de prezenþã pe degeaba?!De ce sã mai facã? Pã nu vine neaBãlu peste fro trei ani, când e soareºi frumos, sã dea mânuþa ºi sã sãpupe cu toate octogenarele di laPonoarele?! Pã vine, cum sã nu vinã.Aia e, mã nepoate, cã interesu poartãfesu. Numai cã, pentru unii, e cammare pãlãria ºi mai bine o lasã încuier. De tot. Chiar, de tot! Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!