"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 902

9 noiembrie 2017 16 pagini * 1,00 leu

Dezvoltarea infrastructurii rutiere ajudeþului Mehedinþi, prioritate pentru

conducerea Consiliului Judeþean

Trei contracte în valoare de aproximativ 78 milioane de lei aufost semnate de Preºedintele Aladin Georgescu, alãturi deViceprim–Ministrul Paul Stãnescu CITIÞI ÎN PAG. 3

Ofiþeri strãini s-au aflat învizitã de documentare laJandarmeria Mehedinþi

citiþi în pag. 2

Marea revoluþie fiscalã adoptatã deGuvernul Tudose loveºte dur primarii din

Mehedinþi. Scãderea impozitului pe venit de la16 la 10 la sutã va afecta grav comunitãþile,

centrele urbane ale judeþului nostru. Primariicelor mai importante municipii ºi oraºe

mehedinþene spun cã dacã nu vor primicompensaþii din partea guvernului, situaþia va

fi dramaticã, iar investiþiile vor fi blocate. Numaila Severin, bugetul municipal va fi mai mic cupeste 25 de milioane de lei, adicã aproape 6milioane de euro. Sã vedem ce spun primarii

oraºelor mehedinþene!

Revoluþia fiscalã, spaima primarilor O mare parte a primarilor din judeþul Mehedinþisunt realmente speriaþi de perspectiva sumbrãa unei diminuãri drastice la bugetul local deanul viitor. Pierderea este inevitabilã ºi survineca urmare a mãsurilor fiscale adoptate deGuvernul României ºi fluturate sub titulatura demarea revoluþie fiscalã. Mai exact, printremãsurile acestei revoluþii fiscale se aflã ºiscãderea impozitului pe venit de la 16 la 10 lasutã. Cum peste 41 la sutã din banii colectaþidin impozitul pe venitul global se întorc laechilibrarea bugetelor locale, pierderea este unasemnificativã. Numai la Drobeta Turnu Severinpierderea ajunge la peste 6 milioane de euro. Nici

în celelalte oraºe situaþia nu este mai bunã. Chiardacã toþi primarii celor 5 centre urbane, 2 municipiiºi 3 oraºe, sunt de la PSD, nemulþumirea lor estemare. Aceºtia spun cã dacã nu vor primicompensaþii, atunci adio investiþii! La Drobeta Turnu Severin, avem cea mai gravãsituaþie. Bugetul municipalitãþii va fi mai sãraccu peste 25 de milioane de lei, adicã aproape 6milioane de euro. În opinia primarului MariusScreciu, mãsurile vor fi bune pentru populaþie,dar nu ºi pentru bugetul local. Scãderea bazei deimpozitare va afecta grav veniturile bugetare, maiales cã jumãtate din bugetul Severinului sebazeazã pe Continuare în pag. 12

6pag.

Între frivol ºi penibil

5pag.

Casa memorialã „ªtefanOdobleja” din satul natalal savantului esteaproape finalizatã

O idioþenie la fel de mareca Piramida lui Keops8

pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

“Facem un apel parlamentarilor care auconºtiinþã sã votezesãptãmâna viitoare.Vom depune (n.r. -moþiunea) marþi, la ora12.00, înaintea votuluifinal. Sãptãmânaviitoare, cred cã luniprobabil, se va dezbateºi marþi va fi votul final”,a declarat Virgil

Popescu, luni, dupã ºedinþa Biroului Executival PNL, care a avut loc la Parlament. El a precizat cã liberalii solicitã demisiaministrului Energiei. “Vrem sã tragem un semnalputernic de alarmã ºi cerem demisia ºidemiterea ministrului Toma Petcu pentru maimulte lucruri, în principal pentru creºtereagalopantã ºi alarmantã a preþului la energieelectricã. Ne vom trezi în plinã iarnã cã populaþiava trebui sã plãteascã mai mult, poate ne vomtrezi în iarnã cu probleme în alimentarea cuenergie electricã, dupã cum aþi vãzut sãptãmânatrecutã în Bucureºti au fost avarii foarteputernice. În comisia ANRE de sãptãmânatrecutã, toatã lumea a vãzut cã sunt probleme înasigurarea stocurilor de gaze naturale pentrupopulaþie. Furnizorii au venit ºi au tras un semnalde alarmã. Ne-am uitat pe hotãrârea de Guvernºi stocurile sunt mult mai mici decât anul trecut.Asta înseamnã cã Guvernul este inconºtient.Nu poþi într-o iarnã care se anunþã mai grea sãasiguri stocuri mai mici decât dacã cumva nuai un interes sã provoci o nouã crizã a gazelor,sã provoci o crizã a gazelor care nu poate sãajute decât importul de gaze ºi un import scumppentru cã nimeni nu-þi vinde gaze ieftine încondiþiile în care tu ai crizã în þarã, gaze ruseºtide la Gazprom”, a spus Virgil Popescu.

Liberalii depun, marþi, laCamera Deputaþilor,

moþiunea simplã împotrivaministrului Energiei, Toma

Petcu, intitulatã “România înbeznã. PSD furã curent”, a

anunþat vicepreºedintelePNL Virgil Popescu. 

Iatã cã în urmanoastrã, a celordeja nostalgici ºiaºezaþi, vingeneraþii tinereºi foarte tinere,alerte, dinamice,pline de nerv,strãlucitoare prinm a n i e r adegajatã ºi

inteligentã în care-ºi impun atitudinea. E o realitatecare ar trebui sã ne bucure, pentru cã este produsulcel mai bun, cel mai valoros poate al tuturordeceniilor postdecembriste. Am privit în timpuldin urmã uriaºa revãrsare de energie pe care oaduc tinerii, cu prilejul unor proiecte culturaleinedite, cum au fost, de exemplu, „Teatrul Labirint”(o idee excepþionalã, foarte inteligentã, pusã de înfapt de Cercetaºi), sau proiectul „Trust up” ambeledesfãºurate la Teatru. Tot acest spectacol altinereþii e unul copleºitor de frumos, de gãlãgios,de viu, ºi mai ales e unul dãtãtor de speranþe.Avem în faþa noastrã o generaþie de tineri minunatînzestratã, cu o deschidere culturalã uluitoare, cuabilitãþi tehnologice ºi lingvistice admirabile.

Vã puteþi convinge accesând paginile defacebook ale acestor proiecte independente,amintite mai sus, proiecte iniþiate ºi desfãºuratede tineri. Pe vremea mea, ca sã zic aºa, se vorbeadespre lupta dintre generaþii. Era o devizã, sã onumesc aºa, a acelor timpuri. Astãzi nu cred cãmai poate funcþiona, la nivelul societãþii ºi

România de mâinementalitãþii de acum, un astfel de cliºeu. Nu-lmai vãd viabil. Vechea paradigmã a conflictuluie astãzi una a interferenþelor, a coabitãrii, adialogului ºi înþelegerii. Tinerii de azi nu-i maivãd preocupaþi de obsesia „care pe care”, deierarhii, de concurenþialitate.

Gãsesc ca fiind extrem de plãcut ºi de relaxantclimatul acesta profund paºnic, degajat, europeanîn care-ºi gândesc ºi transpun ideile, proiectele.Am participat la deschiderea unui proiect (educaþienon-formalã) care se desfãºoarã zilele acestea laPalatul Culturii, intitulat „A CREATIVE PROJECTFOR MY FUTURE”, un proiect cu tineri, finanþatde Comisia Europeanã prin programul ERASMUS+, coordonator fiind Asociaþia YOUTHOPOLIS.Tema dezbaterilor e una extrem de interesantã:„Explorarea Creativitãþii legatã de piaþa muncii”.Ceea ce mi se pare cu adevãrat uimitor e cãparticipã tineri din Olanda, Italia, Turcia, Spania,Macedonia, Grecia – un aspect care ne bucurã ºine onoreazã. Mi se pare foarte frumos cã noi,comunitatea, oraºul, gãzduim aºa ceva. E un semncã se schimbã ceva, în bine, în climatul nostrugeneral. Toþi aceºti tineri vor pleca din Severin,din România, cu o imagine despre aceste locuri,cu o poveste, cu impresii. Pentru noi toþi e uncâºtig pe termen lung. Privindu-i ºi ascultându-inu ai cum sã nu înþelegi cã toþi aceºti tineri aducîn spaþiul actual un uluitor ºi benefic suflu denoutate, inteligenþã ºi dinamism. E generaþiecare, sper din tot sufletul, va conduce Româniade mâine, Românie din care ºi noi, cei de ieri,vom face parte.

O delegaþie formatã din stagiari aiCursului Superior Internaþional de la ªcoala deAplicaþie pentru Ofiþeri “Mihai Viteazul” aJandarmeriei Române, s-au aflat în perioda06-07 noiembrie a.c., într-o vizitã de informareºi documentare la Jandarmeria Mehedinþi. Conducerea Jandarmeriei Mehedinþi a prezentatdelegaþiei strãine misiunile, atribuþiile ºi zona deresponsabilitate a unitãþii, iar unul din obiectivelevizitate a fost Sistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie de la Porþile de Fier I. La acest curs aflat la cea de-a XV-a ediþie,

Ofiþeri strãini s-au aflat în vizitã dedocumentare la Jandarmeria Mehedinþi

participã 13 ofiþeri din structurile Jandarmerieidin þãri precum: Franþa, Iordania, Madagascar,Maroc, Liban, Moldova, Ucraina ºi România. Cursul superior Internaþional este destinatofiþerilor din structurile de securitate internã ºi deapãrare din România ºi alte state, în vedereaparticipãrii în cadrul statelor majore internaþionale,la misiuni de menþinere a pãcii sub mandat ONU. Cursul se organizeazã ºi se desfãºoarã anualla ªcoala de Aplicaþie ºise predã în francezã sauîn englezã, în funcþie denevoile de pregãtire ºiprioritãþile identificatepe plan internaþional.

INSPECTORATUL DEJANDARMI JUDEÞEAN

MEHEDINÞICompartimentul Informare

Relaþii Publice ºi cu Publicul

evenimentOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 3

O infrastructurã rutierãbine pusã la punct aduce

avantaje socio-economiceconsiderabile, necesare

dezvoltãrii locale. Pe acestprincipiu, Preºedintele Consiliului

Judeþean, Aladin Georgescu,continuã sã acorde o importanþãdeosebitã pentru modernizareasectoarelor de drum judeþene.

Astfel, infrastructura rutierã dinjudeþul Mehedinþi va fi modernizatãprin Programul Naþional de DezvoltareLocalã (PNDL), gestionat deMDRAPFE. Pe acest program au fostsemnate miercuri, 8 noiembrie 2017,3 contracte de finanþare, de viceprim-ministrul Paul Stãnescu, ministruldezvoltãrii regionale, administraþieipublice ºi fondurilor europene, ºiAladin Gigi Georgescu, PreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi. Valoarea totalã a proiectelor este deaproximativ 78 de milioane de lei ºivizeazã modernizarea a 36 kilometride drumuri în judeþul Mehedinþi.

„Modernizarea ºi reabilitareainfrastructurii de transport reprezintã oprioritate, întrucât contribuie lacreºterea gradului de mobilitate apersoanelor ºi a bunurilor, asigurãaccesul mai facil ºi mai rapid cãtrefurnizorii de servicii de sãnãtate, socialeºi educative, contribuie la reducereatimpului de deplasare ºi asigurã o maimare securitate în transport”,a precizatviceprim-ministrul Paul Stãnescu lasemnarea celor trei contracte.

Cele trei sectoare de drumjudeþean care urmeazã sã fiereabilitate/modernizate sunt:

DJ 563A km 8+740 Slaºoma - km14+714 Petra (int. DC91), L=5,974km 10,952,350.00Modernizare DJ 671A petronsoanele: int.DC 52 (Crãguieºti)- int.DJ 671E (Ilovãþ), int.DJ 671E(Ilovãþ) - Studina (la asfalt) ºi int.DC45 (ªovarna) - Rudina (la asfalt),L=12,359 km 25,906,828.00Modernizare DJ 671E - Dîlbociþa -int. DJ 670, L=18,466 km41,222,454.00

Cele trei sectoare de drum carevor fi reabilitate vor conduce lacreºterea gradului de ocupare în zonãºi vor oferi în acelaºi timp condiþii deacces facile cãtre municipiul DrobetaTurnu Severin ºi vor ajuta în acelaºitimp la crearea unui climat socio-

economic îmbunãtãþit pentrulocuitorii de aici.“Necesitatea acestor investiþii este

datã de starea tehnicã a sectoarelorde drumuri judeþene care împiedicãdesfãºurarea circulaþiei în condiþiinormale de siguranþã ºi confort ºi aduccosturi suplimentare atât utilizatoriloracestor drumuri – costuri cu reparaþiaºi întreþinerea autovehiculelor, cât ºiadministraþiei judeþene, din cauzalucrãrilor de întreþinere ce trebuierealizate pentru menþinerea unui nivelminim de confort” a precizat AladinGeorgescu, Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi. Acestea nu sunt singurelesectoare de drum judeþean care vorintra în reabilitare în perioadaurmãtoare la nivelul judeþuluiMehedinþi. Consiliul Judeþean areîn implementare cel mai amplu

Dezvoltarea infrastructurii rutiere a judeþului Mehedinþi, prioritate pentru conducereaConsiliului Judeþean. Trei contracte în valoare de aproximativ 78 milioane de lei au fost

semnate de Preºedintele Aladin Georgescu, alãturi de Viceprim–Ministrul Paul Stãnescu

proiect de dezvoltare ainfrastructurii rutiere, semnatvreodatã la nivelul judeþeului. Estevorba despre drumul strategic,proiect care vizeazã asflatarea unuitronson de 112,525 kilometri,compus din mai multe tronsoanede drumuri judeþene ºi careurmeazã sã traverseze localitãþileGruia-Rogova, Punghina-Opriºor –Bãlãciþa- Gvardiniþa-Bîcleº-Plopi-Izvorãlu-Tîmna-Grozeºti-Pãsãrani,limitã cu judeþul Gorj. Este cel mai amplu proiect semnatla nivelul Olteniei, cu o valoare recordde 48.197.091,21 euro. Imple-mentarea acestuia va începe înprimãvara anului viitor, iar contractualde finanþare a fost semnat de AladinGeorgescu, alãturi de fostul ministrual Dezvoltãrii, Sevil Shaideh.

Un litigiu aprig iscat între SECOM SA,sociatae la care Consiliul Local este acþionarmajoritatr ºi liderul asociaþiei care se ocupãde reabilitatrea reþelei de apã, KASDUM, aajuns în faza în care are nevoie de consultanþãjuridicã. Firma în cauzã cere despãgubiricolosale pentru cã i s-ar fi interzis accesul peºantier, deºi municipalitatea vine cu precizareacã firma este neserioasã ºi face lucrãri care maimult încurcã decât ajutã. Consilierii municipali au aprobat un proiect dehotãrâre prin care municipalitatea va contractaserviciile de consultanþã juridicã ale unei firmespecializate, pentru rezolvarea unui litigiu lung ºicostisitor cu o firmã care s-a angajat sã reabiliteze

Rãzboi total la SECOMsistemul de canalizare. Situaþia nu estedeloc simplã, având în vedere cã firmacere de la SECOM SA despãgubuiride peste 38 de milioane de lei, pemotiv cã ar fi împiedicatã sã lucreze.Municipalitatea vine cu un rãspunsprin care firma ar fi neserioasã ºi nuar efectua lucrãri de calitate. Situaþiaa strârnit discuþii aprige în ºedinþa deconsiliu. De fapt, consultanþa juridicãcerutã este necesarã sub forma unei opinii de terþãparte, un fel de arbitraj. Consultanþa costã undevala 25 de mii de euro. Situaþia acestui conflict este una deja destulde aprinsã, iar banii pe care îi cer ca daune cei

R. C.

de la KASDUM nu sunt deloc puþini. Unul dintrecele mai elocvente exemple date demunicipalitate privind neseriozitatea lor estefaptul cã spãrgeau strãzile ºi remediau foartetârziu carosabilul.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 4

Biblioteca JudeþeanãMehedinþi, continuã colaborarea cuªcoala Gimnazialã Nr. 14 printr-unnou proiect. De aceastã datã a fostales Teatrul de umbre ca metoda deeducaþie non-formalã. Teatrul deumbre, cunoscut ca “Teatrul deumbre chinezesc”, poate fi socotitca primul procedeu de animaþie. Separe cã de fapt acest gen de teatruar fi apãrut pentru prima datã în India,fiind importat de chinezi ºi dezvoltatdin punct de vedere tehnic. Acesta, a fost adus în Europadestul de târziu, prin secolul al XVIII-

O poveste încâlcitãlea. A fost repede asimilat de ceipasionaþi de arta teatralã, atâtspectatori, cât ºi de artiºti. Ba maimult a fost cel care a inspiratcreatorii de desene animate. Participanþii la acest proiect îºidezvoltã abilitãþile de cooperare ºide coordonare astfel încât,emoþionând publicul, sã-l ajute sãrecepteze mesajele textului iniþial.Tot acest efort conduce lamodelarea pozitivã a spiritului deechipã, la o atitudine mai implicatã,mai responsabilã social. Pentru implementarea acestui

proiect, Biblioteca JudeþeanãMehedinþi colaboreazã cu ªcoalaGimnazialã nr. 14, cl. a III -acoordonaþi de doamnele profesoareGabriela Petriu ºi Claudia Mihalcea.

Elevii participanþi au elaborat unscenariu original cu titlul “O povesteîncâlcitã” ºi au lucrat în echipãpentru realizarea marionetelor.

“Palatul Pleºa – moºtenireaculturalã în comunitate”,“Arhitectura tradiþionalã montanãdin Isverna – pãstrare ºi punere învaloare” ºi “Ospãþ cu gust deMehedinþi” sunt cele trei volumelansate joi, 2 noiembrie 2017, laPavilionul Multifuncþional alMuzeului Regiunii Porþilor de Fier. Cele trei publicaþii au fost realizatede Asociaþia “Sinaptica” în cadrul adouã proiecte finanþate deAdministraþia Fondului CulturalNaþional: “Gust ºi EsteticãTradiþionale - GET” ºi “Palatul Pleºa– neoclasic ºi þãrani”. Scopulacestora este de a atrage atenþiaasupra existenþei unui patrimoniucultural tradiþional încã viabil(reprezentat de arhitecturatradiþionalã) ºi a peisajelor culturale

Trei cãrþi despre patrimoniultradiþional al Mehedinþiului,lansate la Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier

asociate (în special în zona de muntea Mehedinþiului), redescoperirea ºipunerea în valoare a bucãtãrieitradiþionale, ca parte a patrimoniuluimaterial, dar ºi conºtientizareapublicului asupra Palatului Pleºadin Obârºia de Câmp, monumentistoric de excepþie aflat, din pãcate,într-o avansatã stare de degradare. La eveniment a fost prezentIonicã Pârvu - manager de proiect,Ion Stoican –primarul localitãþiiIsverna, câþiva elevi ai Liceului deArtã “I.ªt.Paulian” ºi profesorii lorcare au participat la taberele de varãorganizate, reprezentanþi aiinstituþiilor de culturã din zonã. Toþi participanþii au primit lafinal câte unul dintre cele treivolume lansate.

Biroul de presã

Biroul de presã

Marþi, 7 noiembrie, doamna Carmen DAN - ministrul Afacerilor Interne,împreunã cu doamna Olguþa VASILESCU – ministrul Muncii ºi JustiþieiSociale ºi domnul Ionuþ Miºa – ministrul Finanþelor Publice, au prezentat, însistem videoconferinþã organizat cu prefecþii, subprefecþii ºi ºefii instituþiilorpublice cu atribuþii, propunerile de modificare a Codului Fiscal din România. Propunerile vizeazã o mai bunã colectare bugetarã, reducerea impozituluipe venit, transferul contribuþiilor sociale de la angajator la salariat, baza decalcul a contribuþiilor sociale pentru activitãþi independente, modificareaimpozitãrii pentru firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro, dar ºimãsuri mai dure pentru combaterea evaziunii.

În aceiaºi zi, la ora 14,00, prefectul judeþului - Nicolae DRÃGHIEA,a convocat Comisia de Dialog Social, pentru a face cunoscute, a explicapropunerile de modificare aduse Codului Fiscal ºi a pune la dispoziþiatuturor materialul întocmit de Ministerul Finanþelor Publice.

La ºedinþa comisiei de dialog social, domnul Nicolae DRÃGHIEA,împreunã cu subprefectul Andrei Stãniºoarã ºi reprezentantul AdministraþieiJudeþene a Finanþelor Publice Mehedinþi, Cosmin Gabriel Durac, au prezentatºi explicat partenerilor sociali propunerile de modificare, discuþiile fiind purtateîntr-o notã civilizatã, pe baza unor întrebãri ºi rãspunsuri concrete. Au fost apreciate de cãtre cei prezenþi, mãsurile de reducere aimpozitului pe venit de la 16% la 10%, creºterea deducerilor personalepentru cei cu salarii mici sau scãderea contribuþiilor privind calculul lapensie pentru condiþii deosebite sau speciale de muncã. Reprezentanþii organizaþiilor sindicale, Blocul Naþional Sindical Mehedinþiºi Confederaþia Sindicatelor Democratice din România – C.S.D.R. au precizatcã sunt de acord cu toate mãsurile propuse, cu excepþia trecerii contribuþiilorsociale de la angajator la angajat. Biroul de presã

PROPUNERILE DE MODIFICARE A CODULUIFISCAL ANALIZATE ÎN ªEDINÞA

COMITETULUI DE DIALOG SOCIAL MEHEDINÞI

actualitateOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 5

În satul natal al mareluisavant mehedinþean, ªtefan

Odobleja, a avut loc duminicã, 5noiembrie, un eveniment deosebit

cu o înaltã încãrcãturãemoþionalã. A fost dezvelitã placacomemorativã la Casa Memorialã

„ªtefan Odobleja”, aflatã înconstrucþie de mai mulþi ani.

În satul mehedinþean Valea Hoþului,actualmente ªtefan Odobleja, a avutloc duminicã, dezvelirea plãciicomemorative în memoria savantuluiªtefan Odobleja, creatorulpsihociberneticii ºi pãrinteleciberneticii generalizate. De patru ania început reconstruirea casei ªtefanOdobleja ºi s-a reconstituit exact cumera, dar cu mari eforturi financiare.Când a vãzut cã nu este ajutat, fiulsavantului, inginerul ªtefan Odoblejaa fãcut mai multe împrumuturi laCAR pentru a putea suporta costurileaferente lucrãrilor. Casa lui ªtefan Odobleja din ValeaHoþului a fost incendiatã în anul 1973,imediat dupã ce au apãrut în presãdiscuþiile pe marginea lucrãrii“Psihologia consonantistã”. În 1938,omul de ºtiinþã ªtefan Odoblejapublica la Paris, lucrarea “Psihologiaconsonantistã” la editura „Librairie

Casa memorialã „ªtefan Odobleja” din satul natal al savantuluieste aproape finalizatã

Alexia M.

Maloine”. Acest studiu stabilea,pentru prima datã în lume, temelemajore ale ciberneticii. La nivelmondial însã, cibernetica îl prezintãca fondator pe Norbert Wiener, carea publicat prima sa lucrare în acestdomeniu de abia în 1948. “Recunosc, am fost ºi eu puþin poetcând am pornit acest proiect, dar cândam vãzut cã nu sunt ajutat ºi cã nurãzbat cu banii am fãcut un împrumutla CAR, care mi-a permis sã ridiccasa pânã la acoperiº. Sperãm ca învara asta sã fie finalizatã”, a spusinginerul ªtefan Odobleja. Mai sunt de efectuat lucrãri de finisajinterior ºi exterior, iar la final vor fiaduse din fondul care se pãstreazãactualmente la Arhivele NaþionaleMehedinþi un birou, un dulap ºi altelucruri personale ale savantului, careau scãpat din incendiu. „Speranþa niciodatã sã nu moarã”La eveniment au fost prezenþicelebrul medic naturopat CristianRãchitan, unul dintre diagnosticieniide top ai lumii, originar dinMehedinþi, dar care trãieºte deaproape 40 de ani la New York,precum ºi membrii Fundaþiei ªtefanOdobleja ºi prieteni ai fiuluisavantului mehedinþean.

Doctorul Cristian Rãchitan a fostîntâmpinat cu pâine ºi sare ºi a primitdin partea Fundaþiei ªtefan Odoblejao diplomã ºi o medalie de onoare.Evenimentul a fost cu totul specialfiindcã în camera unde odinioarãmedicul ªtefan Odobleja acordaconsultaþii sãtenilor din ValeaHoþului, iatã astãzi medicul CristianRãchitan a consultat patru persoane,fapt consemnat în cartea de onoarea Casei Memoriale. Primul pacient afost reputatul avocat mehedinþeanPompiliu Drãghici, care a aflat cuacest prilej cã are o sãnãtate de fier. Aºa cum savantul ªtefanOdobleja spunea în trecut “Sãsperi întotdeauna. Sã nu

descurajezi niciodatã. Dacãprezentul nu oferã recompense,renunþã sã te mai gândeºti laaceasta: trãieºte în viitor”, acelaºiîndemn l-a transmis ºi mediculCristian Rãchitan celor prezenþila eveniment: „Recompensa sã o aºteptãmatunci când suntem gata sã oprimim, când avem nevoie de ea ºiîn mod sigur o s-o primim. Speranþaniciodatã sã nu moarã atâta vremecât existã viaþã. Întotdeauna avemceva de fãcut ºi sã sperãm cã facemceea ce trebuie sã facem, iarrecompensele vin atunci când avemnoi nevoie de ele, nu când le ceremsau când le vrem”.

Descendentã dintr-o familiede luptãtori anticomuniºti, MihaelaCiobotea, nepoata pãrintelui CoriolanIosif Buracu, una dintre marilepersonalitãþi ale Vãii Almãjului dinBanatul muntos, a fãcut o importantãdonaþie de carte (aproape 4.500 decãrþi) pentru Palatul Culturii „TeodorCostescu” din Drobeta Turnu Severin. Palatul Culturii „Teodor Costescu”din Drobeta Turnu Severin a primito importantã donaþie de carte deaproape 4.500 de exemplare ºi douãcorpuri de bibliotecã din stejar de laMihaela Ciobotea, nepoata luiCoriolan Iosif Buracu, primuldirector al Palatului (1924-1929) ºifiica lui Mihai Buracu, fost deþinutpolitic ºi senator de Mehedinþi dinpartea Convenþiei Democrate dinRomânia în legislatura 1992-1996.

Nepoata primului director al Palatului Culturii „Teodor Costescu” face o donaþie importantã de carteBiblioteca a fost proprietateapreotului Coriolan Iosif Buracu, iarcãrþile au aparþinut lui Mihai Buracu,un mare pasionat de literaturã. „La momentul acesta donaþiaconstã în douã corpuri de bibliotecãdin stejar, foarte vechi, au peste 100de ani ºi au aparþinut bunicului meu,le-a plimbat prin þarã în întreaga saviaþã. Fãceau parte din zestrea familiei,au rãmas în proprietatea tatãlului meuºi am considerat cã acum estemomentul sã le împart cucomunitatea în care ºi bunicul ºi tataau activat”, a spus Mihaela Ciobotea. Concret, este vorba de 4.368 decãrþi foarte valoroase, de beletristicã,foarte multã istorie, criticã literarã,filozofie, eseuri, albume de artã. Este un gest deosebit, pe caredonatoarea îl face în memoria

bunicului sãu, Coriolan Iosif Buracu,fost preot militar în primul ºi al doilearãzboi mondial, primul deþinutpolitic transilvãnean la începulrãzboiului de întregire ºi primul cucare a început urgia comunistã înFãgãraº. În anul 1924, Teodor

Costescu îl cheamã pe marelepatriot, preotul Coriolan Buracu dinBanat, sã primeascã „postul deprimul director al mãreþului PalatCultural din Turnu Severin”. ‹‹Domnul Costescu chiar a spus

continuare în pag. 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Conferinþa naþionalãTradiþie ºi continuitate, organizatãde Universitatea din Craiova pentrua marca centenarul naºterii luiAlexandru Piru, marele profesor,critic ºi istoric literar ºi primul decanal Facultãþii de Filologie de aici, aîmbrãcat un aer mai degrabã frivoldecât ºtiinþific. Prima surprizã:manifestarea nu s-a desfãºurat, aºacum ar fi fost normal, având în vedereimportanþa ei, în celebra SalãAlbastrã a Universitãþii craiovene, ciîn amfiteatrul în care Al. Piru îºi þineacursurile (fosta salã 436), amfiteatrucare i-a purtat o vreme, pe drept,numele, dar care a fost transformat,de cãtre geniile pustii care au condusinstituþia în anii din urmã, în – auziþiºi dumneavoastrã! – cârciumã! Aºaceva??!! Cea de-a doua surprizã –puþinãtatea participanþilor ºi calitateaintelectualã adesea precarã adiscursurilor unora dintre vorbitori.Cu excepþia lui Eugen Negrici,singurul discipol autentic al mareluiom evocat ºi unica personalitate decalibru dintre cei prezenþi, care a avuto intervenþie evocatoare emoþionantãºi la obiect, ceilalþi vorbitori auoscilat, în ... discursurile lor, întrefrivol ºi penibil, singura lorpreocupare pãrând a fi aceea de a-ºimai lustrui puþin ipoteticul soclu alviitoarelor mult dorite „statui”. ªiapoi, cine sã-l evoce pe Profesor?G.C., „multilateralul” apãsat denumeroase ºi varii complexe?Folcloristul N.P.? (ªi estebinecunoscutã opinia lui Al. Pirudespre folcloriºti, dialectologi,

Între frivol ºi penibilcomparatiºti ºi alþi...iºti!). Douã- treicucoane expirate ºi gureºe? Ce ar fiputut toþi aceºtia sã spunã despre unom – pe care fie nu l-au cunoscut,fie nu l-au înþeles - în afara unorbanalitãþi nici mãcar sforãitoare?Evident, nimic. Toate acestea – ºi,probabil, multe altele, încãnecunoscute -au concurat la eºeculpenibil al unei aniversãri centenare,organizate (cruntã ironie, un fel debomboanã de pe colivã!) în ajunul -6 noiembrie – comemorãrii aceleiaºipersonalitãþi, cu ocazia împlinirii a 24de ani de la trecerea sa în Eternitate. * Morala celor întâmplate laconferinþa dedicatã lui Al. Piru, laCraiova, este sintetizatã, cum,probabil, mulþi dintre domniilevoastre aþi sesizat, stimaþi cititori, încâteva versuri eminesciene: „Iardeasupra tuturora va vorbi vreunmititel,/ Nu slãvindu-te pe tine...lustruindu-se pe el.”(Scrisoarea I).Ba chiar ºi în câteva panseuri ale luiMarin Preda. Ia auziþi acilea: „Pentrucã, sã reflectãm, ce-ar fi sã vinã unins corupt sã facã mãrturisiri? Un þapbãºinos, o purcea sifiliticã? El trebuiesã arate cã e cult, are acest complex,murdãriile propriului suflet le varsãîn capul contemporanilor (...)”.(Viaþa ca o pradã). * Decât sã contracteze comediibulevardiere de trei lei gãuriþi, precumrecenta Amanta, diriguitorii culturiimehedinþene ar putea sã promoveze,cu abilitate ºi, evident, cu succes petermen lung, valorile locale. Nu vremsã dãm lecþii, dar aici funcþioneazã unliceu de muzicã ºi arte plastice, un

altul de profil pedagogic ºi, nu înultimul rând, o facultate de litere... * Discuþiile din jurul „þopãieliifiscale”, ca sã-l citez pe penibilul dinDeal, nu mai înceteazã. ªi asta, pentrucã nimeni nu mai ajunge sã înþeleagãce se petrece.- Nici iniþiatorii acestorlegi, nici cei care le contestã. Iarchiriaºul cotrocean abia atâtaaºteaptã. În caz cã nu provoacãdiscuþii interminabile, încontradictoriu, astfel încât sã iasãdumnealui deasupra, precum untul.Bãi, mai stai naiba pe acasã, cã-ºi iaCarmencita lumea-n cap... * Nimeni nu contestã cã bãieþii careau câºtigat puterea în urmã cuaproape un an îºi exercitã actul deguvernare într-o manierã ce seamãnãpânã la identificare cu celebrul „lepipi du boeuf”, vorba franþuzului debaltã, dar ºi sã te legi de fiecarechichiþã pentru a-þi chema la ordinebatalioanele de asalt ºi sã le pui sãmãrºãluiascã pe strãzi ºi bulevardeºi sã strige tot felul de mãscãri, parcãnu e în regulã. Nu e aºa domn’prezident? O fi bine, n-o fi? Tãlicã cezici? Ai? De zaverã are nevoieromânul în prag de iarnã? * Pe la talk-show-rile moderate (?!)de tot mai isterica Dana Grecu

(Antena 3) se perindã, pe lângã câþivaoameni cu scaun la cap, tot felul depozne ale firii. Cu câteva seri în urmã,deputatul Eugen Nicolicea l-a întrebatpe un opoziþionist aflat în studiou ceargumente are în sprijinul acuzaþiilorformulate la adresa guvernului.Respectivul a rãspuns cã aºa credeel!!!! Adicã pãrerile proprii pe post deargumente! Ei, aºa mai merge! Ei, aºane mai venim de acasã!... Ei,aºa nemai explicãm ºi de ce maºina de tocatvorbe goale de pe posturile deteleviziune a devenit un soi deperpetuum mobile... * Cãldura a venit în Severin, într-adevãr, pe 1 noiembrie. Dar a plecatpe 3 noiembrie, în alte zone, pe 4noiembrie. De ce? Din cauzaobiºnuitelor avarii. Care apar,matematic, atunci când intrã agentulpe þeavã. De ce nu sunt ele,problemele de pe reþea, remediate înanotimpul cald? Pãi pentru cã, nespun factorii responsabili, înanotimpul cald nu avem agent pe þevi,prin urmare nu avem cum sã ne dãmseama unde sunt punctele slabe alereþelei. Care, ºi aºa, e veche, foarteveche! Cerc vicios în toatã regula! Of,neamul nevoii! – vorba de nãduf aunui foarte mare scriitor...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 7

Aºa considerã UniuneaNaþionalã a Patronatului Român(UNPR) cele douã realizãri deosebiteale mediului de afaceri din judeþul Clujcu care, în data de 3.10.2017, a avutîntâlniri preºedintele Ioan LUCIAN înturneul naþional pe care îl întreprinde. Participând la întâlnirea anualã amembrilor Cluster-ului Holzbox,reprezentanþii UNPR au putut afla câteceva despre realizãrile ºi obiectiveleacestui Cluster ce uneºte intereseleproducãtorilor de mobilã dinTransilvania. “Gãsirea unei formule departeneriat dintre Holzbox ºi UNPRar putea fi beneficã pentru ambelepãrþi. Profesionalismul ºi calitateaproduselor membrilordumneavoastrã, împreunã cuexperienþa, aria relaþionalã mareinternã ºi externã pe care o are UNPR,pot fi argumente serioase pentru ocooperare viitoare”, le-a transmispreºedintele Ioan LUCIAN membrilorCluster-ului aflaþi în sala de

Transylvania College ºi Holzbox Cluster – douã importanteobiective pentru Uniunea Naþionalã a Patronatului Român

conferinþe a frumosului stabilimentBonanza din localitatea Rãdaia,judeþul Cluj. A doua întâlnire, deosebit deimportantã pe care delegaþia UNPR aavut-o în judeþul Cluj, a fost cupreºedinta fondatoare a TransylvaniaCollege, una dintre cele mai importanteºi prestigioase edificii de învãþãmântprivat din România ºi nu numai. “Este uimitor ce aþi putut realiza la Cluj,ridicând standardele învãþãmântuluiclujean ºi românesc la cel mai înaltnivel”, a subliniat preºedintele IoanLUCIAN, în timp ce, având-o ca ghidpe preºedinta Colegiului, doamnaSimona BACIU, vizita superba clãdireîn care aproximativ 700 de copii învaþãîntr-un sistem modern. Dotãrile de excepþie, metodeleavangardiste de predare, exigenþeleprofesorilor au fãcut ca zeci de eleviai acestui Colegiu sã aibã rezultatede excepþie în competiþiile interneºi internaþionale. Despre toate acestea, Simona

BACIU, creierul acesteiinvestiþii private înînvãþãmântul românesc le-a povestit cu pasiunereprezentanþilor UNPRcare, de altfel, i-au ºipropus câteva variante decolaborare pe viitor. “Cu siguranþã cãdoamna preºedinteSimona BACIU poate fidatã ca exemplu de ceea ceînseamnã cu adevãratinvestiþie româneascã trainicã ºi demare impact pentru comunitateaclujeanã ºi româneascã, de aceeaUNPR – prin reprezentanþii noºtri înjudeþul Cluj, va propune ConsiliuluiLocal al Municipiului Cluj-Napoca

ca distinsei doamne SimonaBACIU sã i se acorde titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Cluj-Napoca”.

Biroul de Presã - UniuneaNaþionalã a Patronatului Român

În data de 7 noiembrie 2017 domnul Adrian PINTEA, DirectorGeneral al Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA), aprimit vizita unei delegaþii spaniole, formatã din patru experþi din sectorulvitivinicol ai Ministerului Regional al Agriculturii ºi Mediului dinLogrono - regiunea La Rioja, Spania, respectiv doamna Montserrat IñiguezCRESPO, domnul José Javier Ocón BERANGO, domnul Enrique García-Escudero DOMÍNGUEZ ºi domnul Javier Ugarte ANDREVA. Evenimentul a avut loc în contextul vizitei în România, în perioada 04 –11 noiembrie 2017, a experþilor spanioli care au contribuit la formareaprofesionalã a specialiºtilor români din cadrul Ministerului Agriculturiiºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) ºi Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA) în vederea implementãrii în România a mãsurilor privindsectorul vitivinicol, în cadrul proiectelor de înfrãþire derulate în perioadade pre-aderare a României la Uniunea Europeanã.

Vizita a avut drept scop prezentarea progreselor realizate în þaranoastrã în domeniul vitivinicol de la finalizarea implementãriiproiectului de înfrãþire ºi pânã în prezent. Întâlnirea dintre experþii APIA ºi delegaþia spaniolã a prilejuit totodatãºi discutarea unor aspecte de actualitate ce au vizat punerea în aplicare amãsurilor de sprijin adoptate în cele douã þãri prin Programele Suportpentru Sectorul Vitivinicol 2014-2018, a ratelor de absorbþie înregistrateîn cadrul acestor programe, bunele practici instituite dar ºi dificultãþileîntâmpinate de ambele pãrþi. RESPONSABIL COMUNICARE

COMUNICAT DE PRESÃ

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 8

La comanda Í.Ê.Â.Ä.-Gestapo,numit oficial, Institutul Naþional(neprecizat al cãrei naþiuni) al StudieriiHolocaustului în România -„ElieWiesel” (I.N.SHR-EW), aflat graþie„Micului Titulescu” în directasubordine a prim-ministruluiRomâniei, Kantar-T.N.S.[1] a realizat -pe banii contribuabilului român,bineînþeles - un studiu din care rezultãcã „80% dintre români ar fi împotrivarelaþiilor cu orice rase existente în afarãde cea proprie”. Aberanta concluziea autoarei unui comentariu apãrutrecent semnaleazã cã acest procentreprezintã „O proporþie cam mare ºiuimitoare, în mãsura în care în ultimiiani, graniþele lumii încep sã cadã, ºioamenii sã se amestece”. Se pare cãde Noua Uniune Sovieticã, redenumitãUniunea Europeanã, de Noua OrdineMondialã ºi de „Planul Kalergi” demetisare a populaþiei planetei, cuimpunerea „cotelor obligatorii” de„migranþi”, de acceptarea fãrã crâcnire,de cãtre mai mai-marele statuluiromân, a acestora, de Mutti Merkel ceageneroasã ºi de clovnul Jean-ClaudeJunker & Co, care, recent, a cotit-o „cala Ploieºti”: „Juncker ºi-a schimbatdiscursul pe care l-a promovat cucâteva luni în urmã, când a pledatpentru o Europã cu mai multe viteze”[3]autoarea nu a luat cunoºtinþã încã (sause preface cã nu ºtie). De toate astea ºi de atentatelecomise de „migranþi” nu pare sã fiauzit autoarea bazaconiei, semnatarãîn „Cotidianul” a unui text intitulat„Sunt românii rasiºti?”[3]. ªi nuoricum. Aberaþiile ironice la adresa

O idioþenie la fel de mare ca Piramida lui Keopsromânilor duhnesc de departe ascriiturã la comandã: „Românii nuvor relaþii cu persoane de alte etnii.Este o realitate ce contrazice vorbapopularã care spune cã noi, românii,suntem ospitalieri. E o vorbãpopularã care ne face sã ne simþimmândri, ne creºte inima în piept debucurie ºi zâmbetul de pe faþã seduce mult înspre urechi. Cum or fistat lucrurile acum un secol ºi maibine ºtim parþial din caiete dememorii ºi file de istorie. Cum stauele acum, asta e un lucru pe care,instinctiv, ne este teamã sã-l aflãm.Bãnuim noi ceva, cum cã n-am fi atâtde binevoitori ºi primitori cum amauzit din buni strãbuni. [...] Istoricvorbind, ne mândrim ºi cu faptul cãsuntem o populaþie destul deeterogenã, am avut de-a lungultimpului câteva minoritãþi stabile, cua cãror coexistenþã ne-am obiºnuitparþial. Nu am fost o þarã colonialã,nu a trebuit nici sã integrãm, nici sãasimilãm un exod al altor naþii, ºisuntem la fel de mândri cã n-amexploatat pe nimeni. Suntem un picintrigaþi ºi ne uitãm chior⺠laoameni pe stradã care aratã diferitde noi. Fie ei cu ochi oblici, pieleagalbenã ºi pãrul drept, sau înalþi ºiblonzi, tuciurii, mãrunþi ºi încruntaþi.Suntem obiºnuiþi cu monotoniarasei ºi a etniei, pe alocuri, rãzleþ,putem înþelege cã mai existã ºialtceva, diferit de noi. ªi cândplecãm în vacanþã, dincolo demonumente bifate, mãri scãldate ºipoze fericite, stãm ciorchine unii cualþii, nu ne uitãm la strãzile, ºioamenii acelor locuri ºi viaþa lor, nune intereseazã sã conversãm cu eidecât în interes de traseu turistic. Neîntoarcem apoi acasã fericiþi de þãrileprin care am fost, deºi, de multe ori,puteam sã mergem frumos pânã lacolþul blocului. Era o economie maimare de timp, ºi mai ales de bani.Ne temem de ce nu cunoaºtem, iarcosmopolitismul capitalelorvestice ne fascineazã dar sã rãmânãla ei acasã”.

„Studiul” efectuat de Kantar T.N.S.susþine cã „pe o scarã de la 1 la 7,în care 1 este cea mai apropiatãrelaþie acceptatã, iar 7 cea maiîndepãrtatã, românii au cea maimare toleranþã în raport cu evreii -3,8 ºi maghiarii - 4,1, cu þiganii -4,8, cu arabii - 5. Dintre toate acesteetnii, evreii sunt cei mai acceptaþi:în familie - 15%, printre prieteni -16%. A scãzut însã toleranþa faþã dearabi - 51%, comparativ cu 46% în2015, ºi maghiari - 29%, faþã de26% în 2015”. Oare toleranþascãzutã faþã de nãvãlitoriiprogramaþi (nu refugiaþi cum seafirmã pentru prostirea poporului),impuºi cu de-a sila, faptele lorteroriste condamnabile, comise înEuropa, nu constituie o justificaresuficientã pentru circumspecþie? „În2016, au avut loc 142 de atacuriratate, dejucate sau reuºite în optstate membre U.E. Mai bine dejumãtate (76) au avut loc în MareaBritanie. Franþa a suferit 23 de atacuri,Italia 17, Spania 10, Grecia 6,Germania 5, ºi Olanda 1. Acesteatentate au ucis 142 de persoane ºiau rãnit alte 379. Au avut loc 1.002arestãri în legãturã cu atentateleteroriste din 2016”.

De poliþistul român bãtut de un„migrant” Iohannist - în România -o fi auzit autoarea? Nu i-aº dori sãajungã victima „generozitãþii”„multiculturalismului” incompatibilcu tradiþiile ºi datinile românilor,precum francezii, englezii, belgienii...ºi alþi occidentali care au început -cazul Germaniei - sã-ºi pãrãseascãpropriile þãri. Aºa cum cancelarulGermaniei a fost re-botezatã „MuttiMerkel” (pentru migranþi), tot aºa,preºedintele Iohannis poate figratulat cu ironicul „Vati Klaus”...

Cât despre „rasismul” românilor,autoarea se aliniazã poruncilor Noii(dez)Ordini Mondiale, trâmbiþate pringoarna Turnului Babel de la Bruxelles.Se pare cã, pe timpul ºcolii a chiulitde la orele de limba ºi literaturaromânã, aºa cã îi sugerez sã citeascãºi preþioasele scrieri ale mereuactualului Eminescu. El ºtia ce spune:„Mulþi durarã, dupã vremuri, pesteDunãre vreun pod,/ De-au trecut cu

spaima lumii ºi mulþime de norod;/Împãraþi pe care lumea nu putea sã-imai încapã/ Au venit ºi-n þara noastrãde-au cerut pãmânt ºi apã/ ªi nu voica sã mã laud, nici cã voi sã te-nspãimânt,/ Cum venirã, se fãcurã toþio apã º-un pãmânt./ [...] Eu? Îmi apãrsãrãcia ºi nevoile ºi neamul.../ ªi de-aceea tot ce miºcã-n þara asta, râul,ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iarãþie duºman este,/ Duºmãnit vei fi detoate, fãr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oºti, darã iubirea de moºie e unzid/ Care nu se-nfioreazã de-a ta faimã,Baiazid [...].” (Mihai Eminescu -„Scrisoarea III”). În faþa pericolului desfiinþãrii ca þarãºi a distrugerii ca Neam, strigãtulinstinctului de conservare se face auzitprin vocea aceluiaºi mare român: „Dela Nistru pân’ la Tisa/ Tot românulplânsu-mi-s-a,/ Cã nu mai poatestrãbate/ De-atâta strãinãtate./ [...] Vaide biet român sãracul!/ Îndãrãt tot dãca racul,/ [...] ªi-i strãin în þara lui./[...] Codrul - frate cu românul/ Desecure se tot pleacã/ ªi izvoarele îiseacã/ [...] Cine-au îndrãgit strãinii,/Mâncã-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-arcasa pustia,/ ªi neamul nemernicia!/Îndrãgi-i-ar ciorile/ ªi spânzurãtorile!”(Mihai Eminescu - „Doina”). Apropo,oare e posibil ca Eminescu sã fidedicat ultimele ºase versuri (nuS.U.A.), ci neonorabililor reprezentanþiai „Stars and Stripes” la Bucureºti:Nicholas Taubman, Mark Gitensteinºi mai ales Hans Klemm?! Marevizionar, acest Eminescu! De departe, autoarea emanã mirosde parfum sörösist ºi murmurbrukanist de sorginte G.D.S.-istã ºi,având în vedere comentariultendenþios, e puþin probabil sã mãînºel. Nu m-ar mira nici apartenenþasau dependenþa de institutul cu numede impostor, care a comandat studiulpe banii românilor. Se pare, totuºi,cã pentru patronul-comisarN.K.V.D.-isto-gestapovist al prãvãlieiîn discuþie - care, în modcondamnabil îi stârneºte, îi provoacãsistematic pe români -, de aceastãdatã socoteala de-acasã nu prea s-apotrivit cu cea din târg!

[1] Kantar TNS (Taylor Nelson Sofres ) fondata in anul 1993, este un grup de cercetare de informare apieþei. Compania a fost achiziþionatã de WPP Group în octombrie 2008. În prezent, Kantar TNS oferãservicii de cercetare a pieþei din România https://en.wikipedia.org/wiki/Kantar_TNS[2] https://www.bugetul.ro/romania-centrul-discursului-lui-junker-de-la-bruxelles-ce-spune-acesta/[3] https://www.cotidianul.ro/sunt-romanii-rasisti/

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 9

Oare cât va mai plusa LiviuDragnea ca sã scape de puºcãrie. Altfelnu se explicã îndârjirea cu care supuºiisãi îi executã ordinele ºi anume de asupune cu orice preþ justiþia. Ideeapesedeului este cã justiþia e undevadeasupra societãþii româneºti ºiasupreºte partidele ºi liderii politici, lacomanda ambasadelor ºi a altor agenþiexterni de influenþã ºi de presiune. Dardacã Liviu Dragnea este aºa de curatºi nu are pic de scheleþi în fiºetele salemetalice de pe la Teleorman, atuncide ce atâta efort ºi muncã. Dacã sesimte curat ar trebui sã se lase mufat ºiigienizat de anchetatori ºi ar devenimai alb ºi mai curat. Partea insidioasã avansatã depoliticieni ºi nu neapãrat de pesediºtieste cã procurorii lui Kovesi nu ar maianaliza faptele ºi ar constatainfracþiunile, ci ar acþiona mai mult caagenþi provocatori în vederea comiteriide infracþiuni sau ar face tot posibilulºi ar promite orice sã stoarcã declaraþiide la turnãtori. Aici e de fapt „pericolul”pe care îl sesizeazã Dragnea ºiTãriceanu ºi alþi politicieni de teapalor. Cã s-ar putea trezi peste noapte cudosare fabricate ºi atunci nu o sã îimai scape nimeni de o astfel de justiþie

ªtefan Bãeºiu

Jupân Dragnea va mãri ºi salariile bulgarilor sã punã cizma pejustiþie!? Va trimite un echipaj PSD pe Marte, înaintea Chinei!?

semipreparatã. Nu trebuie bãgatãmâna în foc pânã la umãr nici pentrujustiþie, pentru cã peste tot suntuscãturi. Am vãzut destui procurori ºijudecãtori dupã gratii. Dar mai suntmagistraþi care pur ºi simplu suntmulþumiþi cu salariul pe care îl primescºi nu mai simt nevoia ºpãgii ºi alvacanþelor de lux sau nevoia vilelorluxoase la mare sau la munte sau acaselor de vacanþã. Liviu Dragnea a avut un singur þelcând a venit pe lume: sã ajungã ommare ºi nimeni sã nu-i stea în cale.Nici mãcar niºte procurori care nu aualtã treabã decât sã îºi atârne trofee depoliticieni deasupra uºii. Cred cã turciiau stat prea mult în Teleorman, pevremuri, ºi au lãsat prea multe obiceiuride-ale lor pe acolo ºi mentalitãþi ºimetehne. Pentru cã ºi PSD sub LiviuDragnea e compus din Împãrat ºisupuºii sãi care au aproape în totalitatecreierele spãlare sau sunt ºantajabilisau au coloana vertebralã extrem deflexibilã sau nu au altã cale de apromova în viaþã sau de a face avere,decât sub Liviu Dragnea. Iar Liviu Dragnea este un jupânextrem de insidios. E ceva mai desperiat ca Erdogan care îºi croieºte, la

vedere, o împãrãþie pe placul sãu.Dragnea nu vrea sã conducã prinrãspândirea fricii în pãturile sociale, cise doreºte un Despot vodã luminat.Omul mãreºte lefuri, îi ajutã pe sãrmanicu ajutorul social, huleºte clasaasupritoare, respectiv cea a marilorcorporaþii ºi a sectorului bancar. Maiaruncã uneori ºi câte o ghioagãînspre SUA ºi între UE ºi mai tragecâte o sulmenealã cãtre soviete ºialte chinezãrii. Problema extrem de clarã este cãagenda numãrul 2 a numãrului 1 nua dispãrut pânã acum. Numãrul 1 estejupân Dragnea, iar agenda numãrul 2este agenda sa personalã, pentru cãagenda numãrul 1 este cea publicã, aGuvernului. Teoretic a Guvernului,pentru cã ºi aia e clocitã de Dragnea,Vâlcov, ceva consilieri israelieni saude care o mai fi ei. Dragnea, dupã cum se vede treaba, eexact ca vrejul de fasole. El se totîntortocheazã pe arac, deºi poate îþi lasãsenzaþia cã se îndepãrteazã de subiect,el rãmâne agãþat de el. Trebuie sã punãmâna pe numirile din justiþie ºi asta vorface pânã la urmã, pentru cã mioareletandre de la PNL nu au reacþie la ceeace ºi-a propus armata de ciraci din PSD. Blândele mioare ale lui Orban nu auniciun fel de rãspuns. Ba mai daudovadã ºi de inabilitate politicã, înmomentul în care se amestecã în

stradã cu tefeliºtii (tinerii frumoºi ºiliberi). Ei (liberalii) trebuie sã luptepolitic, dacã au arme, nu sã confiºteun eveniment de stradã sau mai rãu,sã se disipeze în el. PNL este înmomentul de faþã mort ºi neîngropat,în faþa demersurilor lui Liviu Dragnea.Nu tremurã niciun pesedist ladeclaraþia vreunui liberal. Aproape cãnici nu existã PNL, în þara aceasta.Despre PMP ce sã spui: îºicompleteazã ºi Bãsescu pensia cuidemnizaþia de parlamentar. USR eAdormirea Maicii Domnului, iarPlatforma 100 are platfus. Mai estePro România cu un Ponta crãcãnatrãu de tot între douã bãrci. Tare s-armai întoarce în PSD, dacã Dragneaar pica. Dar nu picã singur. Cine îl dãjos, dupã asemenea mãriri de salariiºi de nivel de trai!?Opoziþia e în poziþia oii turmentate sau

a caprei mai exact. Nu are cine sã îi deareplica lui Dragnea. PNL se comportãca un ONG, nu ca un partid. Apropos, aobservat careva explozia criminalã depreþuri din ultima sãptãmânã lamajoritatea produselor alimentare ºinealimentare!? A ciripit careva dinOpoziþie ceva? La veniturile pe care leau nu se simte. Nu ºtiu cât costã uniaurt. Democraþie siluitã. Asta avem. Sãvedem ce s-o naºte din asta, dupã 9luni. Ori un haiduc, ori un pirat.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 10

În 2009, în Severin a începuto amplã campanie de reabilitaretermicã a blocurilor –mai exact, aunor blocuri, alese dupã un algoritmcel puþin ciudat, ca sã ne rezumãmdoar la acest eufemism! –realibilitarea însemnând, practic, aceacelebrã anvelopare (!) cu materialsintetic, “spumã de mare” a faþadelor,plus reabilitarea acoperiºurilor, “cuºarpantã”. Iniþiativa, realizatã cufinanþare guvernamentalã, din fondurieuropene, plus un adaos aladministraþiilor locale, a fost unsucces la vremea respectivã: lumeas-a bucurat, multe zone ale cartierelors-au înviorat, au apãrut locuri demuncã etc. Fiecare aspect de genulacesta are povestea lui, dar nuinsistãm. Insistãm, însã, asupracalitãþii lucrãrilor realizate cu fonduriimense raportate la volumullucrãrilor. Mai exact, iatã cazulblocurilor U3 ºi U7 din cartierulCrihala, blocuri tip P+4, cu câte 3 scãrifiecare, fiecare apartament având înmedie 45-48 mp, costul total al“reabilitãrii termice” fiind de263.766,87 lei - în lei vechi,2.637.660.000,87 lei - aiciincluzându-se “anvelopa” “ºarpanta”ºi parþial reabilitarea canalelortermice, plus amenajarea unei zonede agrement, “pãrculeþ” cu aleipietruite – pietre cubice de la

GÃURI ÎN ACOPERIª, “GÃURI” ÎN BUZUNAREdecopertãrile strãzilor “Traian” ºi„Serpentina Roºiori”, deci materialrecuperat, gratuit, practic - ºiatotprezenþii puieþi de platani/arþari,la care se adaugã ºi un “loc de joacãpentru copii”. Lucrarea a fostrecepþionatã, ca mandatant beneficiar,de Asociaþia de proprietari nr. 16, ladata de 25 iunie 2011, lucrãrile fiindcontractate, prin mandatar, PrimãriaDrobeta Turnu Severin, primar, dl.Constantin Gherghe, la 04 iunie 2009.Aºadar, doi ani de zile au durat acestelucrãri cu cost total, trecut în contract,de peste 2,5 miliarde lei vechi! Acoperiºul a fost executat din plãciondulate bituminoase, materiale cugrad foarte scãzut de rezistenþã laintemperii, fapt care a fost semnalatde beneficiari cãtre constructori –SCTRANS BACO SRL cu subcontractarela SC COMPETENT SRL – dar carenu au înlocuit materialele cu altelemai rezistente. Iar ceea ce avea sã seîntâmple, previzionat de beneficiari,s-a întâmplat: acoperiºul a cedat subploi ºi acþiunea zãpezilor ºi aîngheþurilor, încât în 2014 dejaexistau spãrturi în el! S-au acþionatîn judecatã de cãtre Asociaþia deproprietari nr. 16 constructorul ºimandatarul, Primãria Drobeta TurnuSeverin - vezi dosar nr. 4535/101/2014, Tribunalul Mehedinþi - ºi s-acerut o expertizã a lucrãrilor. Din

expertiza d-lui Miuleasa Mircea, areieºit clar cã soluþia proiectantului,cea cu plãci ondulate bituminoase “s-a dovedit a fi neadecvatã”. Prinurmare, acelaºi expert menþioneazãîn raportul sãu: “Se impune refacereaînvelitorii la acoperiºul celor douãblocuri”. Soluþia propusã nu a fostpusã în practicã, s-a tergiversat, întretimp, dl. Miuleasa decedând. Ca

urmare, instanþa a dispus realizareaunei alte expertize tehnice a stãriiacoperiºurilor. Asociaþia de proprietarinr. 16 a declanºat cele necesare în acestsens, în 2017 venind la faþa locului dl.expert Arjoca, numit de instanþã, carea luat niºte date, documente, a promiscã revine, dar nu a mai revenit.Deocamdatã, ºi nu se ºtie când va veni,contactat telefonic spre sfârºitul luniioctombrie curente, de administratorulIlie Cuþitoi, acesta nu a rãspuns înniciun fel! Între timp, ploile ºi zãpezile, cumspuneam, au spart acoperiºul, iar apas-a infiltrat prin tavanele celor de la etajul O. M.

Alexia M.

urmare din pag. 5

Nepoata primului director al Palatului Culturii... cã Palatul a fost ridicat ca un simbol al

unitãþii tuturor românilor ºi a þinut sã aducã o personalitate din partea cealaltãde graniþã care sã desãvârºeascã acest arc”, a mai adãugat Mihaela Ciobotea. În memoria primului director al prestigioasei instituþii culturale din sud-vestul României, conducerea Palatului Culturii Teodor Costescu va amenajao salã de lecturã „Coriolan Iosif Buracu”››, evenimentul de inaugurare fiindprogramat la sfârºitul lunii noiembrie, când se vor sãrbãtori Zilele Palatului. „Iniþiativa a aparþinut domnului director Sorin Vidan, dumnealui m-aabordat în ideea de a face o salã muzealã dedicatã primului director alPalatului, Coriolan Iosif Buracu, în care ne strãduim sã readucem opãrticicã din personalitatea bunicului ºi, bineînþeles, a familiei în general”a mai spus Mihaela Ciobotea. Cei care vor pãºi pragul acestei sãli muzeale vor putea vedea ºi valizade campanie a preotului militar Coriolan Iosif Buracu, cu care a fost încel de-al doilea rãzboi mondial, pe capacul cãreia se vede o cruce ºiînsemnele Ministerului Apãrãrii Naþionale. Este un alt obiect valoros, pecare Mihaela Ciobotea l-a donat, de asemenea, Palatului. Actul de donaþiea fost semnat pe 25 octombrie a.c., o zi cu o semnificaþie deosebitã pentrupoporul român, Ziua Armatei Române, pe care preotul militar CoriolanIosif Buracu a slujit-o cu multã credinþã.

4, stricându-le pereþii, zugrãvelile,tapeturile, producând igrasie, oameniistând cu gãleþi ºi lighene prin camere,dar ºi prin pod. În aceeaºi stare deigrasie, umezealã avansatã ºi decojirese aflã ºi casele scãrilor, unele tablourielectrice fiind ameninþate cu scurt-circuite. Mai mult, “ºarpanta” nu a fostprevãzutã cu guri de acces – o altã...ciudãþenie a proiectantului

acoperiºurilor! – singurele fiind celeiniþiale ale blocurilor! În disperare, locatarii afectaþi, auluat mãsuri de reparare a gãurilor dinacoperiºuri pe cheltuialã proprie,timp în care sumele cheltuite au fostabsorbite de toþi cei implicaþi, ºicare, în faþa dezastrului produs ºiprin proiectare, ºi prin construcþie,ridicã din umeri. Deocamdatã! Procesul este pe rol, expertul estede negãsit, proiectantul, ce sã maifacã, constructorul ºi-a luat banii,recepþia a fost fãcutã, iar ploaia...intrã prin tavane! Þeapã?

opiniiOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 11

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Având o carte în mânã ºiîntrebat fiind ce citeºte, celebrulpersonaj Hamlet dã acest rãspuns:„Vorbe, vorbe, vorbe...”. Shakespeareare subtilitatea de a nu intra înamãnunte despre natura lecturiipersonajului sãu. Nu ºtim dacã celecitite erau lucruri interesante sau niºtefleacuri menite sã alunge cumvaplictiseala. Pentru cã o carte ne poateînvãþa ceva într-un anume domeniusau ne poate destinde, creând bunã-dispoziþie, relaxare. Descoperirea scrisului a permisomenirii sã-ºi conserveexperienþele acumulate ºi sã letransmitã urmaºilor. Descifrareasemnelor grafice a fost timpuriîndelungate atributul unor iniþiaþi,marilor preoþi, consideraþi cei maiînvãþaþi oameni. Evidenþa bunurilor,a proprietãþilor, pe rãboj, a fost unuldin foloasele practice ale scrierii.Dar ºi existenþa oamenilor a avut

Literaturã ºi realitatenevoie de a fi consemnatã ºi astfels-a nãscut istoria. Literatura, ca orice artã, îºipropune sã reflecte realitatea princuvânt. Este o tezã enunþatã deAristotel în „Poetica”. De la el teorialiterarã a preluat conceptul de„mimesis”. Este doar o idee, pentrucã fiecare creator are propria sa viziunedespre maniera în care trebuie sã seproducã aceastã „imitare”. Adicãautorul interpreteazã cu mijloaceproprii datele realitãþii, pe care le vaînfãþiºa în felul sãu cititorului. O operã literarã vehiculeazã idei.Unele dintre acestea sunt îndrãzneþeºi pot lua prin surprindere un cititorobiºnuit. În Franþa, a trezi uluiala,chiar indignarea, a fost un strigãt deluptã al poeziei secolului al XIX-lea:„Epatez les bourgeois!”. Formula adevenit apoi stindardul întregii arteavangardiste, care îºi propunea sãvinã cu formule total noi, neobiºnuitegustului public. Adresându-se unui numãr mare deoameni, literatura poate fi receptatãîn fel ºi chip. Cititorul are un anumegrad de pregãtire, o anumitãînþelegere. El citeºte ºi pricepe potrivitpregãtirii ºi discernãmântului sãu.Existã însã persoane specializate, caresã vinã în sprijinul celor interesaþi defenomenul beletristic. Acesta estedomeniul criticii literare. Sau, dupãcaz al criticii în genere: de teatru, defilm, de artã plasticã, de operã. A existat multã vreme o preocuparedin partea editorilor de a însoþi cãrþilede literaturã de un aparat critic,constând fie într-o prefaþã a unui

exeget cu prestigiu, fie într-o postfaþãalcãtuitã astfel încât sã grupeze opiniipertinente ale mai multor critici literari.Unele dintre ele chiar opuse unaalteia. Astãzi, majoritatea celor caretipãresc cãrþi nu mai au aceastã grijãfaþã de cititor, livrând doar opera, nuºi ecourile ei în timp. Importantã în receptarea opereiliterare este distincþia obligatorie cetrebuie fãcutã între libertatea fantezieiscriitorului ºi norma socialã. Întrerealitatea unui timp al trecutului, cuobiceiurile ºi comportamentele saleºi vremurile noastre de acum. Suntadevãruri valabile ºi astãzi, cuprinseîn opere literare foarte vechi ºi aspectecare ºi-au pierdut, prin evoluþialibertãþilor omului, cauza. Esop a fost un sclav care i-a servitstãpânului sãu lecþii de înþelepciune,aducându-i la masã ºi cele mai bunemâncãruri de pe lume ºi cele mai rele,având în reþetã acelaºi produs: limbide porc. Argumentarea lui a fost cãvorbind, folosind limba, adicã, omulpoate spune cele mai bune lucruri depe lume, alintând, lãudând, iubind.ªi tot folosind limba, omul poatespune cele mai rele lucruri, bârfind,insultând, urând. Pe cititor aproapecã nu-l intereseazã cã Esop ar fi pututfi sclav. Lucrurile se schimbã însãcând sclavia este o problemã politicãºi se luptã pentru abolirea ei. Oscriitoare americanã, Harriett BeecherStowe, a provocat o adevãratã rupturãîn societatea americanã de lajumãtatea secolului al XIX-lea curomanul „Coliba unchiului Tom”.Astãzi, sclavia fiind de mult abolitã,romanul este citit cu interes doar cadocument al unei epoci. Unul dintre cei mai mari iubitori delecturã a fost personajul lui Miguelde Cervantes, Don Quijote de laMancha. Acesta însã ajunge sãconfunde iluzia lecturii cu realitateaînsãºi, nereuºind sã maideosebeascã ce este închipuire ºi ceeste adevãr în cele citite. O asemeneailuzie am trãit ºi noi în copilãrie, când,dupã un film de capã ºi spadã ne-amconfecþionat toþi sãbiuþe de lemn dincâte un bãþ ºi am început sã neduelãm cu foc. Don Quijote pleacãde acasã într-o expediþie eroicã,

însoþit de Sancho Panza, scutierulsãu, care îi acceptã fanteziile, inclusivpe cea a luptei cu uriaºii, care nu eraualtceva decât niºte mori de vânt. Într-o asemenea capcanã par sãcadã mulþi din cei care confundãrealitatea unei opere artistice, literaresau de altã naturã (teatru, film) carereflectã timpuri trecute, cu unele ideide azi, care þin de ceea ce numim„corectitudine politicã”. O tânãrã s-aarãtat nemulþumitã de accesul elevilorla romanul lui Mihail Sadoveanu„Baltagul”, transpunere românescã abaladei populare „Mioriþa”, cu atât demulte semnificaþii, pentru cãoglindeºte comportamentenepotrivite zilelor noastre. NechiforLipan, oierul dispãrut de acasã ºicãutat cu îndârjire, îi arãta din cândîn când soþiei cine este bãrbatul încasã, dupã care, ne spune scriitorul,se cãia amarnic. Cam tot aºa procedeazã ºi IlieMoromete cu flãcãii sãi care, ajunºidestul de mari, nu se mai supunautoritãþii pãrinteºti. Pune mâna pepar ºi îi altoieºte straºnic, sã þinãminte. Ce e de fãcut, sã nu se mairecomande romanul, pentru a preveniviolenþa în familie? Mi-amintesc ce discuþii a stârnitla apariþie poezia lui NichitaStãnescu prin noutatea formulei saleludice, greu accesibilã atuncibunului-simþ comun. Poetul zicea„Frunzã verde de albastru” ºi multãlume s-a considerat ofensatã deaceastã aberaþie. Acum se ºi cântãla radio, ba chiar unele manuale orecomandã la tema „Joculliteraturii”. Gustul public a evoluat,faptul cã un scriitor se joacã nu maiºocheazã societatea. Sunt atâtea personaje care pot fidiscutate prin prisma atitudinii lor dela un moment istoric ºi social dat. Anu le cunoaºte, pentru cã au oproblemã de inadecvarecontemporanã, înseamnã a reducefoarte mult din funcþia formatoare aliteraturii. Care lucreazã cu modele ºiantimodele. Putem sã ne lipsim deTãnase Scatiu, de Hagi Tudose, deprinþul Mâºkin, de Emma Bovary, deRichard al III-lea, sau de teribilulOthello, dar ar fi pãcat...

ANUNÞ PUBLICprivind decizia etapei de încadrare

Primãria comunei Dîrvari, judeþul Mehedinþi, titular al proiectului„Alimentare cu apã comuna Dîrvari, sat Gemeni”, anunþã publiculinteresat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi în cadrul procedurilor de evaluare aimpactului asupra mediului pentru proiectul propus a fi realizat în 2018. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã potfi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinDrobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3 în zilele de luni pânãvineri între orele 8.00-14.00, precum ºi la urmãtoarea adresã de internetwww.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

PRIMAR, Ionuþ Claudiu Gîrgã

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 12

Dupã circa trei sãptãmâni în carecursul euro a început cu 4,59, tensiunileapãrute în piaþa valutarã, dupã ce premierulTudose a declarat cã transferul contribuþiilorde la angajator la angajat se va face prinOUG, au produs deprecierea în scurt timp aleului cu circa 1%. Comparativ cu sfârºitul lui septembrie,când media a atins maximul ultimilor cinciani de 4,5991 lei, în octombrie euro a stagnatîn apropierea pragului de 4,6. În schimb,dolarul american a câºtigat aproape 5,6 baniiar francul elveþian a pierdut peste 5,4 bani. În perioada analizatã, cursul euro s-amiºcat din nou într-un culoar foarte îngust,el coborând de la 4,5985 la 4,5920 lei. La finalul intervalului, media a fost stabilitãla 4,5968 lei. Declaraþia primului ministru,venitã dupã anunþarea cursului de cãtre BNR,a provocat o creºtere a cotaþiilor pânãaproape de 4,64 lei, urmare a vânzãrilor maride lei. Nu se poate anticipa care va fi reacþiaBNR, care a intervenit punctual înmomentele în care era atacat pragul de 4,6lei, considerat unul de echilibru, caremulþumeºte ºi exportatorii ºi importatorii. Reamintim cã media euro a atins unmaxim istoric de 4,6481 lei, în data de 3august 2012, în plinã crizã politicãprovocatã de referendumul pentru demitereapreºedintelui Bãsescu. Cursul dolarului american a atins unminim de 3,9454 lei, dar a crescut la finalulperioadei la 3,9746 lei, când cotaþiile auurcat de la 3,952 la 4,007 lei. Moneda elveþianã s-a miºcatpe pieþele internaþionale înculoarul 1,154 – 1,166 franci/euro, astfel cã media ei a scãzutpânã la 3,9491 lei, pentru aîncheia intervalul la 3,9742 lei. În piaþa monetarã, indiciiROBOR s-au menþinut la valoricare au reprezentat maxime aleultimilor ani. Cel la trei luni aîncheiat perioada la 1,86% iarcel la ºase luni la 2,01%. Indiciila nouã ºi la 12 luni au alunecatla 2,06%, respectiv 2,11%. O scãdere a indicilor lavalorile de la începutul luiseptembrie, de sub 1%, estegreu de îndeplinit, în condiþiileîn care bãncile centrale auînceput sã majoreze dobânzile.Rezerva Federalã este aºteptatãsã majoreze în decembrie

Radu Georgescu

Cotaþiile euro au urcat pânã la 4,64 leidobânda-cheie la 1,25 – 1,5%, piaþaanticipând pentru 2018 alte trei creºteri. Larândul ei, Banca Angliei a decis sã majorezedobânda sa de politicã monetarã, prima datãdupã zece ani, de la 0,25 la 0,50%. C.A. al BNR a menþinut rata dobânzii depoliticã monetarã la 1,75%/an ºi rezerveleminime obligatorii, dar a decis “îngustareacoridorului simetric format de rateledobânzilor facilitãþilor permanente în jurulratei dobânzii de politicã monetarã”. Semnificativ este faptul cã banca centralãa revizuit în sus prognoza de inflaþie pentruprima perioadã a anului 2018 ºi în josprognoza pentru a doua perioadã. Perechea euro/dolar a gãsit un nou punctde echilibru la 1,16 dolari. Ea s-atranzacþionat pe pieþele financiare între1,1555 ºi 1,1671 dolari, la finalul intervaluluitransferurile se realizau în culoarul 1,1555– 1,1616 dolari. Cea mai ridicatã volatilitate s-a înregistratîn 3 noiembrie, ea fiind provocatã de dateleeconomice venite din SUA. Publicareadatelor privind piaþa muncii din SUA, undeau fost create luna trecutã doar 261.000 denoi locuri de muncã, dupã numai 18.000 înseptembrie, a avut ca efect aprecierea euro.A urmat anunþarea indicelui PMI care acrescut în octombrie pânã la 60,1%, cel mairidicat nivel din 2008, evoluþie care acontrazis previziunile analiºtilor. Analiza cuprinde perioada 1 – 7 noiembrie

urmare din pag. 1Revoluþia fiscalã...

aceste fonduri redistribuitedin impozitul pe venitul global. Primarul se bazeazã totuºi pe promisiunea Guvernului,conform cãreia se vor acorda compensaþii. De fapt baniirespectivi, deloc puþini, vin prin redistribuire în procentde 41 la sutã din impozitul pe venitul global.Din cei 16 la sutã care reprezintã impozitul pe venitulglobal, la Primãria noastrã ajungeau circa 45 de milioanede lei”, spune primarul Marius Screciu. Nici al doilea municipiu al judeþului nostru, Orºova, nuo duce mai bine, Pãstrând proporþiile cuantumului bugetar,în comparaþie cu Severinul, ºi aici primarul este speriatde perspectiva diminuãrii drastice ºi spune cã nu va maiavea bani pentru investiþii. Marius Stoica spune cã bugetullocal se va înjumãtãþii ºi cã va avea mari probleme cuinvestiþiile. Cu un buget mult mai mic, oraºul Baia de Aramã se alãturãcorului perdanþilor, edilii locali vorbind de o diminuarecu peste 150 de mii de euro a bugetului local. „Aceste mãsuri sunt benefice pentru cetãþeni, dar dinpunct de vedere al bugetului local, fãrã sprijinul Guvernuluio sã avem probleme, deoarece se va diminua ºi vom aveaprobleme cu investiþiile”, a explicat primarul oraºului Baiade Aramã, Rafael Dunãrinþu. În opinia sa, pierderea arputea fi de circa 150.000 de euro. La Strehaia, autoritãþile locale nu au intrat, însã, în panicã.Este singurul oraº mehedinþean care nu îºi face problemepentru veniturile mai scãzute care vor echilibra bugetullocal. Ba, mai mult, edilii spun cã guvernul i-a compensatcu bani de la PNDL. Cotele defalcate din impozitul pe venitul global sunt de oimportanþã vitalã pentru primãriile din oraºele mari. Camjumãtate din bugetele acestora vin din aceastã sursã. Corulprimarilor nemulþumiþi a fost deschis de primarul general alCapitalei, Gabriela Firea ºi continuat de primarii din Iaºi ºiArad. Totuºi, primarii au fost liniºtiþi de Guvern cu promisiuneacã vor primi compensaþii. Romeo Crîºmaru

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã în care eºti înconjurat de multã lume.Ai multe de rezolvat, atât în plan personal, cât ºi înplan profesional. Totul este sã-þi ordonezi prioritãþileºi sã eviþi implicarea în treburile altora. Intresant estefaptul cã gândurile tale sunt focalizate pe idei mãreþeºi nobile. Comunicându-le ºi celorlalþi, vei reuºi sãvezi ºi alte faþete ale realitãþii înconjurãtoare. Acasã,membrii familiei au nevoie de sprijinul tãu moral,emoþional sau material. Nostalgia ºi farmeculvremurilor copilãriei te învãluie pe neaºteptate,atrâgându-i ºi pe cei dragi spre a povesti vrute ºinevrute din vremuri de demult. Ocupã-te, din cândîn când ºi de un hobby drag sufetului tãu!

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Aspectele financiare din segmentul locului demuncã îºi deschid sãptãmâna. Poate fi vorbadespre primirea salariului, a unor cadouri saufavoruri substanþiale. Totuºi, ceva tenemulþumeºte fie cã este vorba despre rãsplataeforturilor depuse, fie despre ambientulprofeisonal, care din când în când se animã princonflicte serioase. Este vremea discuþiilor cu ºefiireferitor la îmbunãtãþirea salarizãrii tale sau mãcara condiþiilor de muncã. Sunt ºanse de a obþineceva în plus la salariu, dar nu miza foarte mult peasta. Segmentul financiar este încã vulnerabil ºiturnurile pot fi de proporþii. Discuþii, întâlniri cupersoanele din anturajul apropiat ºi cãlãtorii.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Eºti plin de energie în aceastã sãptãmânã ºi hotãrâtsã schimbi multe ºi mãrunte în viaþa ta. Segmentulpartenerial necesitã îmbunãtãþiri ºi vei ºtii foarte binece ai de fãcut. Se închid cicluri importante de viaþãîn doi sau de lucru în diverse echipe de lucru.Instabilitatea în relaþii mai dureazã puþin, însã dejase contureazã direcþii noi. Fii pregãtit pentruschimbãri ºi pentru a primi în viaþa ta oameni noi!Pe de altã parte sunt ºanse de a-þi creºte veniturile,fie din activitatea profesionalã desfãºuratã laserviciu, fie cineva drag ºi de încredere îþi oferãcadouri sau favoruri substanþiale. Dialoguri ºiîntâlniri cu persoanele din anturajul apropiat.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sunt zile bune pentru a sta de vorbã cu tine însuþi.Este nevoie sã schimbi câte ceva în filozofia deviaþã ºi apoi în planurile personale ºi profesionale.Sãnãtatea se îmbunãtãþeºte vizibil, dar încã nu forþanota. Vulnerabilizarea corpului fizic persistã. Ar fibine sã-þi reorganizezi programul cotidian, astfelîncât sã alternezi regulat orele de odihnã cu orelede relaxare. Planificã ºedinþe de înfrumuseþare,de analize medicale suplimentare, dar orienteazã-te ºi spre hobby-uri sau spre activitãþi dragisufletului tãu. Farmecul pe care îl emani în acestezile va atrage susþinãtori pentru tot ce doreºti sãîntreprinzi. Primeºti bani, cadouri sau favorurispre finele sãptãmânii.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Foarte importante sunt dialogurile cu prieteniiºi cu susþinãtorii din segmentul socio-profesionalîn care activezi. Ideile vehiculate în preajma ta, tevor inspira sã creezi adevãrate opere de artã fie lanivel de obiecte, fie la nivel mental de genul unplan extraordinar de afaceri sau de creºtere aveniturilor dintr-o activitate dragã sufletului tãu.Relaþiile sentimentale încep sã se stabilizeze, luândturnuri deosebite, dar benefice. Pe de altã parte ainevoie de liniºte ºi relaxare departe de zumzetulcotidian. Retrage-te în locuri frumoase, mediteazãîn tihnã, coloreazã sau ascultã muzicã înãlþãtoare.Vei reveni în mijlocul celorlalþi cu forþe proaspete.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

O sãptãmânã cu multã forfotã în plan socio-profesional. Discuþii cu ºefii, schimbarea statutuluitãu în cadrul unui grup de lucru, participarea ladiverse reuniuni profesionale. Însã ºi acasã,membrii familiei te solicitã pentru treburilegospodãreºti. Este nevoie sã gãseºti un echilibruîntre îndatoririle profesionale ºi cele personale faþãde casã ºi familie. Prietenii îþi sunt alãturi cu sfaturiºi idei bune. Totuºi evitã sã vorbeºti prea multdespre tine ºi intenþiile tale. Ai nevoie deocamdatãsã aduni informaþii, sã le procesezi în tihnã ºi sã-þitrasezi noi direcþii personale ºi profesionale.Schimbãri majore ºi definitive!

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Apare ºansa de a cãlãtori în strãinãtate fie deagrement, fie pentru studii sau pentru a munci.Este bine sã planifici orice fel de cãlãtorie pentruurmãtoarele patru sãptãmâni, deoarecegândindu-te acum în amãnunt se vor puteamaterializa foarte bine la momentul potrivit.Discuþii ºi reuniuni profesionale cu ºefi ºi cureprezentanþi oficiali ai unor instituþii. Se vorlãmuri îmbunãtãþirile ce trebuie aduse la unelesarcini de lucru, dar ºi hibele care au dus laîntârzieri sau amânãri ale unor activitãþi cetrebuiau finalizate demult. Gândirea ºicomunicarea devin clare, astfel cã te vei descurcafoarte bine în orice fel de interacþiune cu ceilalþi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Este nevoie sã acorzi timp ºi resurse achitãriifacturilor, taxelor sau altor tipuri de datorii.Relaþionare cu specialiºti în finanþe-bãnci estebinevenitã, pentru cã poþi afla informaþii preþioasereferitoare la bunul mers al investiþiilor tale. Pede altã parte sunt zile bune pentru a lãmuri aspectefinanciare comune cu partenerul de viaþã, rudelesau colaboratorii. Planuri de cãlãtorii îndepãrtateºi de studii pe termen lung. Dialogurile cupersoane erudite îþi vor lumina sufletul ºi te vorajuta sã-þi schimbi câte ceva din filozofia de viaþãabordatã pânã acum. Foarte animat este segmentulprofesional în a doua parte a sãptãmânii. Mai alesrelaþiile cu ºefii sunt provocatoare.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Relaþiile parteneriale se reconfigureazãîncepând cu aceastã sãptãmânã. În umbrã existãdetalii ascunse privitoare la intenþiile parteneruluide viaþã sau la intenþiile colaboratorilor. Fiiprudent ºi reþinut faþã de aceste persoane! Aparcheltuieli urgente pe taxe ºi facturi. Cei dragi potapela la sprijinul tãu material. Mai întâi rezolvãprioritãþile tale ºi apoi ia în calcul ºi nevoilecelorlalþi. Dorinþa de rafinare sufleteascã seaccentueazã în a doua parte a sãptãmânii.Vizioneazã spectacole de teatru, de film sau mergila un concert de muzicã. Tot ce þine de sfera artelorte liniºteºte ºi îþi înobileazã sufletul.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Este mult de lucru la serviciu, dar ºi acasã teaºteaptã treburi restante. Selecteazã prioritãþileºi la nevoie cere sprijinul cuiva drag ºi deîncredere sã-þi ofere o mânã de ajutor. Sãnãtateaeste vulnerabilã, fiind nevoie sã mergi la controalemedicale de specialitate. Totuºi vei gãsi ca prinminune remedii binefãcãtoare ce te vor ajuta multãvreme de acum încolo. Acceptã ºi varianteleneconvenþionale de tratament, pentru cã vei avearezultate uimitoare. Relaþiile parteneriale suntprovocatoare, deoarece se animã foarte mult. Fiifoarte atent la ceea ce se petrece în acest segment,pentru cã sunt posibile reproºuri din parteacelorlalþi. Cheltuieli comune cu alþii.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Ocupã-te serios de un hoby! Sunt zile bunepentru a-þi reorganiza programul cotidian, astfelcã sunt ºanse sã aloci zilnic momente necesaresufletului tãu pentru a se bucura ºi relaxa totodatã.Cei dragi nu-þi vor þine isonul, deci tu implicã-tenumai în treburile tale. Dinspre segmentulprofesional apar provocãri mai ales din parteaºefilor. Colegii te ajutã destul de puþin în aceastãperioadã, astfel cã bazeazã-te numai pe forþeletale. Dozeazã-þi eforturile, pentru cã pot intervenifluctuaþii ale energiei vitale ºi de aici sã fii nevoitsã te odihneºti mai mult. Partenerul de viaþã teprovoacã la discuþii serioase. Prudenþã ºi rãbdare!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

În prima parte a sãptãmânii este nevoie sã teocupi de treburile gospodãreºti ºi de relaþiilecu cei dragi. Sunt posibile discuþii aprinse cumembrii familiei, pe seama faptului cã eºti foarteocupat la serviciu, iar pentru acasã nu mai aitimp ºi resurse vitale. Depune eforturi sãechilibrezi atât latura familialã, cât ºi pe ceaprofesionalã. Antreneazã-i pe cei dragi înactivitãþi recreative ºi rezervã momente ºi pentruhobby-urile tale. Sunt momente excelentepentru a te delecta cu artele. Datoritã evenimentelorîn care eºti implicat, sãnãtatea devine vulnerabilã,având nevoie de odihnã conºtientã ºi de îngrijiri despecialitate.

OBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(9 - 15 noiembrie 2017)

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017

Anunþ de licitaþie publicãcu strigare

Regia Autonomã pentru ActivitãþiNucleare – în faliment, prin lichidator Euro Insolanunþã scoaterea la vânzare prin proceduralicitaþiei publice cu strigare a bunurilor de naturamijloacelor auto în data de 20.11.2017 ºi21.11.2017. Licitaþiile publice cu strigare se vororganiza pentru fiecare reper în parte în funcþiede ofertele depuse. Lista cu bunurile scoase lavânzare, data ºi ora la care vor avea loc licitaþiileprecum ºi preþurile acestora poate fi consultatãatât pe site-ul RAAN – www.raan.ro cât ºi pesite-ul Euro Insol– www.euroinsol.eu. Caietele de sarcini pentru fiecare licitaþie înparte se pot achiziþiona de la sediul RegieiAutonome pentru Activitãþi Nucleare, dinDrobeta Turnu Severin, str. Nicolae Iorga nr. 1la preþul de 150 lei + TVA ºi se vor achita încontul de lichidare, respectiv RO86 UGBI 00005520 0602 7RON, deschis la Garanti Bank S.A.– Agenþia Drobeta Turnu Severin. Bunurile puse în vânzare pot fi vizionate cu oprogramare prealabilã dupã cumpãrareacaietului de sarcini. Detalii suplimentare latel: 0758/27.95.21.

I N FO R M A R EAceastã informare este efectuatã de

Ilie Victor Florea cu domiciliul în municipiulCraiova, str. Toamnei, nr. 108, judeþul Dolj, ceintenþioneazã sã solicite la AdministraþiaBazinalã de Apã Banat, aviz de amplasament/aviz de gospodãrire a apelor pentru realizareaproiectului Locuinþã P+1, comuna Dubova, satDubova, CF nr. 50284, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al activitãþii vor rezulta ape uzate menajerecare vor fi colectate în bazin etanº vidanjabil. Aceastã solicitare de aviz de amplasament/aviz de gospodãrire a apelor este conformã cuprevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului deamplasament/avizului de gospodãrire a apelor potcontacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului dupã data de 02.11.2017.

Ilie Victor Florea

ANUNÞ MOLEA MÃDÃLIN ALIN PERSOANÃ FIZICÃAUTORIZATÃ, anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentruproiectul „Înfiinþare atelier de reparaþie ºi întreþinereal autovehiculelor” propus a fi amplasat în intravilanulsatului Jiana Veche, comuna Jiana, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiMehedinþi, Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane,nr. 3, în zilele de luni – vineri, între orele 08.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.

În perioada 03-05.11.2017 în Macedoniala Skopje s-a desfãºurat Turneul Internaþional deJudo “OPEN MIOKI” care a strâns la start 478 desportivi din 12 þãri: ROU, MAK, SRB, BUL, GRE,MNE, KOS, TUR, BIH, SWE, ALB, CRO. Sportivii CSM Drobeta Turnu Severin au urcatpe podium dupã cum urmeazã:Loc I - ARGINT DIANA -52 kg -U15- COVACIU IASMINA -52 kg -U18 ºi sen.Loc II - TOPALà VLAD -81 kg -U18-IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U18 ºi sen. A fost un concurs de bun augur pentru amenþine pregãtirea competiþionalã în aceastãperioadã a anului la parametrii optimi.

Lena STEREA, Purtãtor de cuvântal CSM Drobeta Turnu Severin

Turneul Internaþional de Judo “OPEN MIOKI”

AnunþPierdut Certificate de Trezorerie seriile

ºi numelele: D 2727918; D 2727919;D 2727924; D 2727925; D 2727926;D1 796784; D2 1009090 ºi D3 939708 penumele Lascu Gheorghiþa, cu domiciliul înlocalitatea Husnicioara, judeþul Mehedinþi. Se declarã nule.

A N U N ÞPRIMÃRIA COMUNEI VRATA,

JUDEÞUL MEHEDINÞI organizeazãconcurs pentru ocuparea funcþiei publicede execuþie, vacantã, de REFERENTDEBUTANT, din cadrul CompartimentuluiUrbanism, Cadastru ºi Arhivã.

Condiþii de participare:- studii medii absolvite cu diplomã debacalaureat;- Certificate de participare la cursuri deUrbanism ºi amenajarea teritoriului, arhivã;- Cunoºtinþe operare pe calculator(Word. Excel, Internet) Concursul se organizeazã la sediulPrimãriei comunei Vrata, JudeþulMehedinþi, în perioada: 08-11.12.2017ºi constã în susþinerea a douã probe: - proba scrisã în data de 08.12.2017,ora 10.00; - interviul în data de 11.12.2017, ora 14.00. Dosarele de înscriere, se depun lasecretarul comisiei de concurs la sediulPrimãriei comunei Vrata, în termen de 20zile de la data publicãrii anunþului înMonitorul Oficial al României, Partea a III-a ºi vor conþine în mod obligatoriudocumentele prevãzute la art. 49 alin. 1din Hotãrârea Guvernului nr. 611/2008pentru aprobarea normelor privindorganizarea ºi dezvoltarea cariereifuncþionarilor publici, actualizatã,modificatã ºi completatã prin HotãrâreaGuvernului României nr. 761/ 2017. Condiþiile de participare la concurs ºibibliografia se afiºeazã la sediulPrimãriei comunei Vrata. Informaþii suplimentare se pot obþinede la Primãria comunei Vrata, telefon0252/393 435.

PRIMAR, DAN CÃPRARU

Anunþ de licitaþie1. Informaþii generale privind concedentul:

Comuna Corcova, cod fiscal 4818631, adresa – ComunaCorcova, jud. Mehedinþi, nr. tel /fax 0252383464, adresãemail: primariacorcova_mh@yahoo.com 2. Informaþii generale privind obiectul concesiunii;Clãdire Bloc – locuinþe sociale în suprafaþã de 108 mp,aflatã în domeniul public al Comunei Corcova; 3. Informaþii privind documentaþia de atribuire: Persoanele interesate pot intra în posesia unuiexemplar al documentaþiei de atribuire în urma uneisolicitãri în acest sens; Compartimentul la care se poate obþine un exemplar aldocumentaþiei de atribuire: Secretariat –Primãria Corcova. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestuiexemplar: 5 lei, achitaþi la casieria instituþiei. 4. Informaþii privind ofertele: Data limitã de depunere a ofertelor: 29.11.2017, ora 14:00. Adresa la care trebuie depuse ofertele: PrimãriaCorcova, jud. Mehedinþi. Oferta se depune în 2 exemplare. 5. ªedinþa publicã de deschidere a ofertelor se va desfãºuraîn data de 04.12.2017, ora 10:00, la sediul concedentului; 6. Soluþionarea litigiilor se realizeazã potrivit legislaþiei în vigoare. 7. Data transmiterii anunþului de licitaþie: 08.11.2017

PRIMAR, Ing. DURAC ADAM

sportOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017 pag. 15

În etapa a IX-a din Liga a IV-a Mehedinþi, Recolta Dãnceu s-a

În ultimul joc de pe teren propriu,Selecþionata U14 a judeþului Mehedinþi a dispus cuscorul de 6-0 de echipa similarã a Gorjului. PeStadionul Municipal din Drobeta Turnu Severin,Gabriel Fulga (‘13, ‘43, ‘48), Claudio Mocanu (‘65,‘69) ºi Ionuþ Arjocu (‘68) au consfiinþit cea maicategoricã victorie a mehedinþenilor. Meciul-tur, disputat la Târgu Cãrbuneºti, seîncheiase la egalitate, scor 3-3. La malul Dunãrii,selecþionala U14 a Mehedinþiului, formatã doar din

Dupã titlul balcanic cucerit, în urmã cu 10 zile, de junioaraMihaela Bãrbulescu, CSM Drobeta Turnu Severin ºi-a trecut înpalmares o medalie de aur ºi la Campionatul Balcanic de Cadeþi,desfãºurat, în Slovenia, la Murska Sobota. Astfel, severineancaRoxana Capezan (65 kg) a luptat pentru titlu cu turcoiaca SehernurBulut, pe care a învins-o în doar 27 de secunde! “Sã obþii, îndecurs de o sãptãmânã, douã medalii de aur la Balcaniadã, e omândrie. Sunt cluburi mari, din þarã, cu situaþie financiarã stabilã,care nu se pot lãuda cu asemenea performaþã. în Turcia, la Bursa,Mihaela Bãrbulescu a devenit campioanã balcanicã de juniori,iar acum, în Slovenia, Roxana Capezan a cucerit aurul la cadeþi.Din pãcate, deplasarea s-a fãcut pe finanþarea cluburilor, nu aFederaþiei Române de Lupte. Anul viitor, aºtept de la Roxanamedalie de aur ºi de la Europene”, a declarat antrenorulseverinean Marin Dobrescu.

Pe terenul din satul Izimºa, InterCrãguieºti a fost învinsã cu 3-1 de AS

Obârºia de Câmp ºi a suferit prima înfrângerestagionalã. Deºi au deschis scorul prinGabriel Iosu, în minutul 21, oaspeþii aupierdut jocul dupã pauzã, Valentin Fornea(‘48), Daniel Bãlãceanu (’50) ºi AndreiIspãºoiu (’88) fiind marcatorii echipei-gazdã.Dacã Inter a pierdut, liderul Ligii a V-a,ªtiinþa Broºteni a dispus cu 5-1 de VoinþaOpriºor, prin golurile lui Ovidiu Zâmþa (’17,‘75), Stelian Mãreºescu (’34, ’73) ºi IonuþVitan (‘54), respectiv Eugen Ciucã (’80). Pe3, la 6 puncte sub lider, a urcat Voinþa Vrata,care s-a impus cu 5-1 în deplasarea de laASH Hinova, prin golurile lui Viorel Pontu(’21, ’38, ’74, ’63) ºi Cristian Filip (’89),respectiv Mircea Stanciu (’81).

Etapa a IX-aDierna Orºova - Recolta Dãnceu 1-4AS Corcova - Viitorul ªimian 0-4Inter Salcia - CS Strehaia 2-6Dunãrea Pristol - Real Vânju Mare 2-3Decebal Eºelniþa - Viitorul Cujmir 2-2Clasament1. Dãnceu 9 9 0 0 49-9 272. ªimian 9 8 0 1 36-8 243. Strehaia 9 7 0 2 26-14 214. Orºova 9 5 0 4 20-21 155. Cujmir 9 4 1 4 21-19 136. Vj. Mare 9 3 0 6 12-29 97. Pristol 9 2 2 5 15-27 88. Salcia 9 1 2 6 13-30 59. Corcova 9 1 1 7 12-25 410. Eºelniþa 9 0 4 5 11-33 3

impus cu 4-1 la Orºova ºi aîncheiat cu punctaj maxim turul

sezonului regulat. Aflatã pelocul 4, Dierna Orºova adeschis scorul, prinMãdãlin Roman, în minutul19, dar, pânã la pauzã, AlinLãpãdat (’36) a egalat.Liderul ºi-a adjudecatvictoria pe final, prin AdelinFãiniºi (’74), Alin Dumitru(’89) ºi Constantin Negrescu(’90). Tot 4 goluri, trei dintreele fiind reuºite pe final, aînscris ºi urmãritoareaViitorul ªimian, în deplasareade la Corcova. Ocupantalocului secund a deschis

Tur cu recoltã maximã

Mircea Oglindoiu

scorul prin Lucian Zamfir, în minutul32, iar Mihai Pancea (’70), AndreiEnea (’73) ºi Constantin Bologa (’86)au dus scorul la 4-0 pe podium, la6 puncte sub lider, se aflã CSStrehaia, care s-a impus cu 6-2 laSalcia, prin golurile lui Eduard Tiþa(‘7, ’12), Alexandru Jianu (’29, ’68),

Costel Pontu (’57) ºi AndreiMãtuºoiu (’76). În aceastã toamnã,se mai joacã ºi 3 etape din retur,prima fiind programatã la sfârºitulacestei sãptãmâni. Recolta joacã laEºelniþa, iar Viitorul ªimian sedeplaseazã la Salcia.

Interul, la prima înfrângere

Etapa a IX-aAS Obârºia de Câmp - Inter Crãguieºti 3-1ªtiinþa Broºteni - Voinþa Opriºor 5-1Dunãrea Hinova - Viitorul Floreºti 1-2AS Ghiciulescu Hinova - Voinþa Vrata 1-5Real Vânãtori - AS Corlãþel 2-4Unirea Gârla Mare - Coºuºtea Cãzãneºti 0-2Clasament1. Broºteni 9 7 1 1 44-11 222. Crãguieºti 9 7 1 1 34-20 223. Vrata 9 4 1 4 25-16 164. Gârla Mare 9 5 1 3 23-16 165. Floreºti 9 5 1 3 26-23 166 Cãzãneºti 9 4 1 4 23-21 137. D. Hinova 9 4 1 4 24-23 138. Obârºia 9 3 3 3 19-15 129. Corlãþel 9 3 1 5 20-28 1010. ASG Hinova9 2 2 5 22-39 811. Opriºor 9 2 1 6 15-24 712. Vânãtori 9 0 0 9 13-52 0

S-au abonat la aur balcanic

Succes categoric

M. O. M. O.

jucãtori proveniþi de la ACS Luceafãrul Drobeta ºiAS Sport Kids Drobeta, a jucat în formula: Stefcu,Afrim - Bunicelu, Dragolici, Sgondea, Roºoga,Hondorocu, Enache, Moroºanu, Mocanu, Arjocu,Oanã, Mihart, Faur, Pîslea, Fulga ºi Viºan. Duminicã,elevii lui Dumitru Bãlu vor disputa ultimul joc dincadrul seriei a IV-a regionale, la Piteºti, cuselecþionata judeþului Argeº, dupã care, referendulzonal va selecta cei mai buni 17 jucãtori, din cele 6judeþe, care vor merge la etapa semifinalã.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 9 - 15.11. 2017pag. 16

pamflet

Mã nepoate, rãcii Sucã, zacela pat cu termometru în gurã, dedacã te uiþi la el zici cã e de pe altãplanetã. Parcã ie pãmântu’ când râdela nea Daea, dupã ce mai scoate operlã filosofalã. Roºu la faþã, nasucât casa, când îl apucã fierbinþeala,când îl ia tremuratu. Da mai multtremuratu, cã sã opri ºi cãldura laun moment dat, deºi abia pornise.Pã da, cã sã avarie reþeaua, de cât ede veche, cã dupã reabilitarea de pevremea lu nea Gherghe, potopu, ºinimeni nu ie vinovat. Da o fi zis omu cã dacã managerudi la firma care sã angajase sãrealizeze centrala de termoficaretrecu pin Playboy, o fi zis cã esuficient sã dea cãldurãseverinenilor. Numai cã socoteala lu’nea fostu primar nu prea sã potrivicu realitatea, aºa cã oraºu’ sãîncãlzeºte pe sistemul vechi. Mairãruþ cã-i mai drãguþ. Acuma sã mai ivi o problemã, pila ºcoala 7, unde 32 sãli de clasãunde învaþã peste 700 de elevi,rãmasãrã fãrã cãldurã, din cauzaunei þevi care sã sparsã. Acuma cicãtrebe sã gãseascã þeava, ca sã sãrezolve situaþia. Poate s-o fi rezolvat,între timp, cã nu poþi sã þii copiii înfrigul ãsta. Da, cui îi mai pasã! Bine, acuma cã veni frigu ºi apãruiar problema cãldurii, sã trezirã uniicã promisiunile cu apa grea nu s-au îndeplinit. Poate dacã maiinsistã or avea succes, aºa cã s-oþinã mai departe aºa, cã decât sãnu ai niciun obiectiv, mãcar aºapoate iese vreun rezultat. Între timp, nea Daea scoate perlã nea Mãrin

Sucã ºi termometrul, schimbãrile de prin direcþiilemehedinþene ºi hora di la japonezii severineni

dupã perlã, da pusã ºi director noula Direcþia Agricolã. Cicã nea Ionuþ,ginerele lu’ tata socru, e specialistpolitic, se ºtie, detaºat direct di laminister. Pã da, fãcu rocada cu neaRãceanu, pe care îl luã nea Daea laCapitalã, sã vadã ce frumos e lacentru. Acuma, sã vedem cât derepede o sã înveþe nea Ionuþ cume cu oaia, cu frumuseþea ei, cuporcu, cu toate cele. Da ºi cuplata datoriilor. ªtie tov. Zimþeala ce sã referã Sucã.

Pã sã fãcu schimbare ºi la DirecþiaSanitar-Veterinarã, aºa poate sã mairezolvã niºte probleme dindebandada de pe la târgurilesãptãmânale din judeþ. Cã pintârguri toatã lumea îºi face de capºi doar unele organe abilitate maifac controale. Mã fraþilor, mã mehedinþenii meicetitori de Obiectiv, veni ºi tantiOlguþa pi la japonezi, pi la Severin,sã viziteze fabrica, sã discute cuangajaþii, sã îl tragã de urechi pe nea

Suru di la ªomaj, cã nu informeazãcompaniile cu schimbãrile dinlegislaþie, cã nu transmite mesajele.Mã nepoate, când îi trase o privirelu’ nea Suru, lãsã sãracu capul înpãmânt de ziceai cã e la clasa a doua.Cã de-l întrba de când ie director,nu ºtia rãspunsu’ ezact. Îi dãdea cuplus... la ani. E, ºi dacã tot veni tantiministru di la Muncã pi la noi, sãmai pusã de un bairam, sã fãcu horamare, mai uitarã oamenii de salariilemici ºi toatã lumea fu mulþumitã. Da bine cã mai veni un ministru,mai vine altu, cã cicã atunci cândvenirã ambasadorii de pin niºte þãri,unul dintre ei sã interesã mai multde fieru vechi. S-o fi gândit cã la câte combinatu’ de mare, e suficient fiervechi pentru câþiva ani de exploatare.Da, pe principiul, noi, autoritãþilelocale, nu ne vindem þara, doar oprezentãm ca oportunitate.

Aºa cã pãnã data viitoare, sãse gândeascã ce sã mai prezinte.Hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti, cãvine iarna!