"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 905

30 noiembrie 2017 16 pagini * 1,00 leu

Ambasadorul Americii la Bucureºti, Excelenþa sa, domnul Hans Klemm, a fost prezent marþi, 28 noiembrie2017, la Drobeta Turnu Severin, însoþit de Ataºatul cultural al Ambasadei S.U.A. dl.Scott Reese ºi IuliaVasile, Asistent de presã ºi traducãtor oficial al Ambasadei S.U.A., la sediul Pogany al Bibliotecii Judeþene“I.G.Bibicescu”. În cei 7 ani trecuþi de la momentul inaugurãrii “American Shelf”, în baza parteneriatului stabilitîntre Ambasada SUA la Bucureºti, pe de o parte, ºi Biblioteca “I.G. Bibicescu”, pe de altã parte, a dezvoltatun numãr impresionant de proiecte ºi acþiuni utile pentru toate vârstele.

Ambasadorul S.U.A. în vizitã laBiblioteca “I.G. Bibicescu”

Tineretul Naþional Liberal aorganizat miercuri,29 noiembrie, un evenimentdedicat românilor.Evenimentul a constat înexpunerea drapeluluiRomâniei, un drapel de 50de metri. Acþiunea a începutla Monumentul Eroilor, deunde s-a plecat într-un marºcãtre strada Criºan. “Vreau sã felicitorganizaþia de tineret aPartidului Naþional Liberalpentru aceastã idee ineditãºi deosebitã de a marcaZiua Naþionalã a României

Tinerii liberali sub deviza: “ROMÂNIA ÎNAINTE!” Continuare în pag. 5

Continuare în pag. 16

RTS reîncepe sa emitã din 1Decembrie, de la ora 2000. Cea mai

de succes televiziune aMehedinþiului a trecut în ultimii ani,

prin momente foarte dificile.Dupã ce ºi-a schimbat acþionariatul

în mai multe rânduri, a intrat îninsolvenþã, iar apoi în faliment. Cutoate acestea spiritul RTS a rãmasviu, iar revenirea se anunþã a fi de

bun augur. Jurnalul RTS va fi difuzatzilnic de la ora 2000 ºi va cuprinde

ºtiri de interes local din toatesegmentele societãþii: administraþie,

politicã, social, culturã, sport. Pelângã ºtiri, grila de programe

cuprinde emisiuni diverse, talk-show, reportaje, muzicã popularã 

RTS este televiziunea din Mehedinþicare a înregistrat cel mai mare succesla festivalurile ºi concursurile media.

Marele Premiu al FestivaluluiTeleviziunilor Locale Simfest 2012,

acordat pentru calitatea tuturormaterialelor înscrise în competiþie.

Revenire spectaculoasãpe piaþa mediamehedinþeanã

Continuare in pag. 14

Palatul Culturii „Teodor Costescu” afost în sãrbãtoare CITIÞI ÎN PAG. 3

PAG.

5Eveniment de marcã laMuzeul Regiunii Porþilor de FierAnul Centenarului 1918-2018

social - politicOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Dacã nu mã înºel, acum osãptãmânã ºi ceva Liviu Dragnea atrecut prin zonã, susþinând oîntrunire de partid la Herculane.Chestiunea a suscitat doar o atenþieperifericã din partea presei, nu adat pe spate pe nimeni, ºi a fostrepede uitatã. A fost un micfenomen meteoric, fãrã impact. E destul de limpede faptul cãliderul social-democraþilor nu e

Pe pantã, în josvreo figurã charismaticã, nu eoricum genul de om politic care sãmagnetizeze, sã convingã. Tocmaide aceea nu ne-au surprins delocdatele ºi concluziile aruncate pepiaþã de Mirel Palada, în urmaunui sondaj Sociopol. Dacã în 2016, dupã ce PSD acâºtigat alegerile, Liviu Dragnea sebucura de o încredere uriaºã, deaproape 50%, lucrurile aveau sãsufere o rãsturnare de ospectaculozitate incredibilã ºitotalmente neplãcutã pentru ºefulPSD. Aºa se face cã în varã, pefondul cãderii guvernuluiGrindeanu dar ºi al protestelorîmpotriva OUG 13, Liviu Dragneaa ajuns la 10%. Acum, în prag de nou an, LiviuDragnea stagneazã undeva la 12%zice Sociopol, prin vocea lui Mirel

Palada care e limpede cã nu-lînghite defel pe cel care i-a luatlocul lui Victor Ponta la cârmaPSD. Cã n-o fi 12%, ci 15% nicinu mai conteazã. Cert e cã Liviu Dragnea a cãzutmult în aprecierea electoratului.Avem în faþã poate cea mai rapidãdepreciere din ultimul deceniu. Nici Emil Boc nu a reuºit aºaceva, deºi a fost destul de detestatla un moment dat. Fapt este cã dejadespre liderul social-democrat nuse mai poate discuta, politicvorbind, la modul viitor, ºi cã dejamai toatã lumea aºteaptã sã seretragã sau sã fie retras. Chiar ºi ALDE, vajnic tovar㺠dedrum, se întreabã cu cine va ieºiPSD la alegerile din 2019. E clarcã nimeni nu se mai aºteaptã la unreviriment din partea lui Liviu

Dragnea ºi cã se cautã figurepolitice care stau mai bine pepicioare. Momentan nici PSD, niciALDE nu au identificat acestefiguri. Vor avea de cãutat ºidezbãtut problema aceasta în 2018.Pentru PSD problema e mai gravã,cãci cu cât vor întârzia sã sedistanþeze de Liviu Dragnea, cu atâtmai mult vor pierde. Nu ar fi primullider pe care social-democraþii ºi-l trag pe dreapta, fãrã nicioemoþie. Au o îndelungatã tradiþieîn acest sens. Problema e cã încãnu au gãsi t cu cine sã-lînlocuiascã pe Liviu Dragnea.

Dacã nu vor gãsi, mai mult casigur vor îngroºa nota ºi o vorimpinge în faþã pe Gabriela Fireasau, de ce nu, pe ªerban Nicolae.Anul politic 2018 ne va lãmuri ºiîn aceastã privinþã.

Adresatã: Domnului Liviu Marian POP,Ministrul Educaþiei NaþionaleDe cãtre: Alina TEIª, deputat de Mehedinþi,Circumscripþia electoralã nr. 27, MehedinþiObiectul întrebãrii: Situaþia Inspectoruluiªcolar General din judeþul Mehedinþi

Stimate domnule Ministru,Cadrele didactice au obligaþia de a

cunoaºte, respecta ºi aplica un set de norme deconduitã ºi îºi desfãºoarã activitatea înconformitate cu urmãtoarele valori ºi principii:a) imparþialitate, independenþã ºi obiectivitate;b) responsabilitate moralã, socialã ºiprofesionalã;c) integritate moralã ºi profesionalã;d) confidenþialitate;e) activitate în interesul public;f) respectarea legislaþiei generale ºi a celeispecifice domeniului;g) respectarea autonomiei personale;h) onestitate ºi corectitudine intelectualã;i) respect ºi toleranþã;j) autoexigenþã în exercitarea profesiei;k) interes ºi responsabilitate în raport cu propriaformare profesionalã;l) implicarea în democratizarea societãþii, încreºterea calitãþii activitãþii didactice ºi aprestigiului unitãþii/instituþiei de învãþãmântpreuniversitar, precum ºi a specialitãþii/

Situaþia Inspectorului ªcolar General din judeþul MehedinþiGRUP PARLAMENTARPSD

ÎNTREBAREdomeniului în care lucreazã;m) respingerea conduitelor didacticeinadecvate. Acestea sunt prevãzute în Legea EducaþieiNaþionale ºi în codul de eticã al cadrului didactic. Care sunt mãsurile luate, DOMNULEMINISTRU, cu conducerea Inspectoratului ªcolaral judeþului Mehedinþi, unde mai multe echipe decontrol ale Ministerului Educaþiei Naþionale au fostîn ultimii doi ani, iar constatãrile au fost:· “Se confirmã cã au fost numiþi în funcþii deconducere didactice care nu întruneau condiþiileprevãzute de lege “.· “Se confirmã cã unele documente existente ladosarul de înscriere la concursul pentruocuparea funcþiei de Inspector ªcolar General,nu sunt susþinute de documente. Corpul deControl nu are competenþa pentru a se pronunþaasupra originalitãþii unor articole ºtiinþificedepuse la dosar de ISG Mirela Pintea Enea”.· Mirela PINTEA ENEA a funcþionat doi ani fãrã aavea un contract de muncã ca ºi cadru didactictitular, echipa Corpului de Control a MEN aconstatat cã, citez “decizia de pretransfer consimþitnu trebuia emisã”, iar doamna prof. MirelaPINTEA ENEA, citez din nou “nu a fãcut niciundemers pentru obþinerea acordului de pretransferºi nici pentru încheierea cotractului de muncã”.· Doamna Mirela PINTEA ENEA, având calitatea deInspector ªcolar General ºi-a încheiat contracte demuncã în calitate de manager de proiect sau expert

în proiecte cu fonduri structurale, iar OIPOSDRU dincadrul MEN a constatat cã doamna Mirela PINTEAENEA ºi-a însuºit bani ilegal prin depãºireanumãrului de ore lucrate. Banii nu au fost recuperaþinici pânã la aceastã datã, deºi hotãrârea OIPOSDRUeste definitivã, întrucât s-a respins contestaþia.· Se cunoaºte faptul cã municipiul Drobeta-Turnu-Severin are probleme dificile cu furnizareaagentului termic. Populaþia municipiului faceeforturi deosebite pentru achitarea la zi a cheltuielilorpentru asigurarea combustibilului pentru confortultermic din ºcoli ºi locuinþe în perioada de iarnã.Doamna Mirela PINTEA ENEA a fost datã deteleviziunile locale ca exemplu negativ, deºi arevenituri mult peste medie, a pierdut procesul cuAsociaþia de locatari în care locuieºte pentru neplatacheltuielilor de întreþinere. (dosar 8540/225/2015la Judecãtoria Drobeta-Turnu-Severin); Doamna Mirela PINTEA ENEA, având maimulte conturi CONTINUARE ÎN PAGINA 11

evenimentOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 3

Manifestãrile au debutat joi,23 noiembrie, cu vernisajul uneiexpoziþii de artã plasticã acunoscutului artist severinean IonuþGurgui, eveniment organizat încolaborare cu Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier din Drobeta-TurnuSeverin. „Ionuþ Gurgui este un artistcare s-a manifestat în mai toatetehnicile artistice, a fãcut ulei,acuarelã, pastel, sculpturã, artãdecorativã. Este un artist complex ºiîn fiecare s-a strãduot sã dea maximulde randament, de valoare artisticã.Este un artist care se respectã pe sine,respectã harul cu care a fost dãruit ºirespectã pe cei care le adreseazãlucrãrile sale. În acuarelã se exprimãdeosebit, el a început cu acuarela cumulþi ani în urmã. Ceea ce însã acumetaleazã pe simezele expoziþiei la caresuntem împreunã este cu totul ºi cutotul aparte. S-au spus cuvintefrumoase , printre altele ºi cã acolo

sunt sentimente . Da, sunt mai cuseamã trãiri, sentimente pentru cã ºi

Palatul Culturii „Teodor Costescu” a fost în sãrbãtoare

Alexia M.

Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta-Turnu Severina organizat zilele trecute un regal de muzicã ºi teatru, evenimentul

desfãºurându-se în contextul “Zilelor Palatului”, 23-24 noiembrie,manifestare culturalã ce a marchat împlinirea a 93 ani de la

înfiinþarea Palatului.

titlul ne trimite la astfel de reflexii”, aspus Maria Bãlãceanu, critic de artã.Evenimentele culturale au continuatcu vernisajul unei expoziþii de grup„Artiºti plastici din Banatul românescºi sârbesc”, lansãri de carte ºi ofestivitate de premiere a unui concursiniþiat de portalul jurnalromânesc.rocu tema „Românii din comunitãþileistorice”. Seara de joi se încheie cuconcert de galã susþinut deFilarmonica „Oltenia” din Craiova.

PremiilePalatului Culturii - 2017

Vineri au avut loc o expoziþiefoto-documentarã „CoriolanIosif Buracu – un bãnãþean înfruntea Palatului Culturii” ºi unsimpozion „Palatul Culturii –tradiþie ºi vitalitate culturalã”,manifestãri închinate memorieicelui care a fost Coriolan IosifBuracu, primul director alacestui edificiu emblematic al

oraºului de la Dunãre. Tot vineri s-au acordat „Premiile Palatului

Culturii – 2017", a avut loc lansareade carte „Copiii rãzboiului” deVarujan Vosganian ºi spectacolulde teatru „Mofturile lui Nenea

Iancu”.Aflate la prima ediþie aceste

premii sunt menite a subliniarolul colaboratorilor PalatuluiCulturii Teodor Costescu înreal izarea unor proiecteculturale. Premianþi au fost instituþiile deculturã din judeþul Mehedinþi,colaboratori în diverse proiectederulate anul acesta împreunã cuPalatul Culturii Teodor Costescu,

mai multe organizaþiineguvernamentale, oameni deculturã. „Aceste premii celebreazãraporturile noastre de colaborare, decooperare culturalã cu instituþiile,fundaþiile ºi asociaþiile pe parcursulacestui an. Majoritatea proiectelor s-au desfãºurat în parteneriat cuinstituþii, cu oameni, ONG-uri, cufundaþii. Acesta este un moment în

care noi le aducem recunoºtinþaºi mulþumirea noastrã”, a subliniatSorin Vidan, managerul PalatuluiCulturii Teodor Costescu. “Vreausã mulþumesc eu, în numelePrimãriei ºi în numele ConsiliuluiLocal al Municipiului DrobetaTurnu Severin, reprezentanþilorPalatului Culturii TeodorCostescu, conducerii, dar ºifiecãrui angajat al instituþiei,pentru cã 2017 ºi parþial anul2016, au fost ani plini deevenimente culturale, cum nu cred

cã a mai avut Severinul de zeci deani.  Cred cã felicitãrile se cuvin

actualului management ºiangajaþilor Palatului Culturii TeodorCostescu”,  a declarat viceprimarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin,Daniel Cîrjan, în deschidereaevenimentului. Lista premiilor s-adeschis cu Episcopia Severinului ºiStrehaiei ºi a continuat cu MuzeulRegiunii Porþilor de Fier, CentrulCultural Nichita Stãnescu, ArhiveleNaþionale Mehedinþi, PalatulCopiilor º.a. Premii de excelenþã auprimit, de asemenea, ºi doi foºtidirectori ai acestui aºezãmântcultural de prestigiu. Este vorba dedomnii Ion Olaru ºi MirceaBorcoman.

Palatul a început activitatea înanul 1924

Piatra de temelie a Palatului Cultural“Teodor Costescu” a fost pusã înanul 1912, dar în loc de sala deconferinþe ºi spectacole cum seproiectase la început a fost realizatPalatul Cultural, care ºi-a începutactivitatea în anul 1924 ºi în scurt

timp a reuºit sã imprime oraºului ºijudeþului o viaþã nouã. PalatulCultural, proprietate a SocietãþiiCulturale Teatrul Oraºului TurnuSeverin, nu a fost ºi nici nu putea fiopera unui singur om ºi nici a uneiorganizaþii oarecare, deoarece laînfãptuirea lui au contribuit toþioamenii de bine din oraºul Severinºi din judetul Mehedinþi, fãrãdeosebire de avere, poziþie socialã ºicredinþe. Au contribuit, de asemenea,toate guvernele, unele mai mult, altelemai puþin, dupã cum le-au îngãduitîmprejurãrile, la fel Prefecturaºi Primãria.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 4

Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”reprezintã o instituþie de referinþã pentru spaþiulcultural, ca parte integrantã, coordonatã aConsiliului Judeþean Mehedinþi, condusã demanagerul Emilia Mihãilescu. Reuºeºte de fiecare datã, sã fie cu adevãrat unnucleu polarizator al culturii ºi artei mehedinþene,un promotor al valorilor culturale ºi un pãstrãtoral tradiþiilor ºi obiceiurilor populare. Într-o lume tot mai globalizatã, în care drumulspre “casa cea mare a lumii” poate însemnarãtãcirea de propria identitate, conservarea

tradiþiilor ºi obiceiurilor folclorice, din zonaetnofolcloricã a Mehedinþiului, a valorilor culturaleautohtone ca parte a spaþiului cultural românesc,reprezintã tezaurizarea unei pãrþi a fiinþei naþionale. Identitatea naþionalã ca existenþã în spaþiu ºi timp,pe traseul afirmãrii culturale, acordându-seimportanþa cuvenitã, acceptarea diferitului în acelaºitimp, a celuilalt, ca primã condiþie a ieºirii în lume.

Acolo unde raporturile cultural se încheie mult maiamplu ºi sunt mult mai complexe. Toate obiectivele ºi activitãþile Centrului Cultural“Nichita Stãnescu” fie cã vorbim desprepromovarea culturii scrise, prin editarea ºi tipãrireade cãrþi, sau a revistei “Rãstimp”, aevenimentelor legate de lumea cãrþilorºi a creatorilor acestora, precumfestivalurile de poezie, a manifestãrilordedicate maeºtrilor care se exprimãplastic prin culori, lumini ºi umbre, saua artiºtilor care vorbesc prin limbajuluniversal al muzicii, fie prin îmbinareaeducaþiei cu arta ºi a educaþiei prin

Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”, promotor al valorilorculturale ºi pãstrãtor de tradiþii ºi obiceiuri folclorice

G. P.

culturã, dar ºi a numeroaselor proiecteeducaþionale pentru tineret, ca ºi conservarea ºi

promovarea tradiþiilor populare prin festivalurilefolclorice, schimburile culturale, încurajareatinerelor talente ºi sprijinul nemijlocit acordat,statueazã instituþia la un nivel ridicat alãturi de alteinstituþii similare judeþene sau naþionale. Cultura este un fenomen social extrem de

complex aproape imposibil de prins într-odefiniþie, în interdependenþã cu un alt conceptfoarte important: civilizaþia.

Din acest motiv toateîncercãrile de a definicultura alãturi de civilizaþie,dupã o schemã logicã,clasicã s-au doveditimposibile, sau unilaterale. Diferiþi analiºti folosescîn sens variat atâttermenul de culturã cât ºipe cel de civilizaþie.Aceastã situaþie poate

conduce la o serie de confuzii. Mai ales cã unuleste acreditat ca fãcând referire la creaþiile spiritualeiar celãlalt la cele materiale, mijloacele prin carenoi, oamenii adaptãm mediul înconjurãtor.Problema hotãrâtoare în orice analizã despre culturã

o reprezintã relaþia naturã-societate- culturã. Sedefineºte cultura ca fiind “momentul în care umanul

s-a desprins de biologic” (Andre Marlaux). Dincolo de orice teorie sau disputã un singurlucru rãmâne permanent valabil: cultura nu

reprezintã nimic, este nesemnificativã dacã nuse regãseºte în calitatea relaþiilor din societate,iar civilizaþia nu are importanþã dacã nupotenþeazã cultura. Pe scurt acesta este “obiectul

de activitate” al acestei prestigioase instituþiiprecum Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”,

manageriat de Emilia Mihãilescu, misiune pecare reuºeºte sã o îndeplineascã.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 5

În prezenþa PreºedinteluiConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu, a directorilor deºcoli ºi invitaþilor speciali,managerul Muzeul Regiunii Porþilorde Fier, Doiniþa Mariana Chircu adeschis evenimentul cultural printr-o expunere a momentului MariiUniri din 1918. Domnia sa a amintitcã la nivelul judeþului Mehedinþi,aproximativ 12.000 de suflete s-aupierdut pe câmpurile de luptã pentruîmplinirea idealurilor româneºti, iaracest lucru nu trebuie uitat niciodatã. Preºedintele Consiliului Judetean,Aladin Georgescu, a subliniat, larândul sîu, eforturile ºi sacrificiilefãcute, de-a lungul timpului, deostaºii mehedinþeni, de jertfele aduseºi de rolul pe care aceºtia l-au avutpentru împlinirea idealurilorromâneºti.

Eveniment de marcã la Muzeul Regiunii Porþilor de FierAnul Centenarului 1918-2018

Duminicã, 26 noiembrie, la PavilionulMultifuncþional a avut loc evenimentul de lansare a Anului

Centenarului 1918-2018. Acesta a început cu intonareaImnului României de cãtre eleva Volintiru Natalia de la

Liceul de Arte “I. ªt. Paulian”.Cu ocazia acestuieveniment a fost lansatãºi expoziþia temporarãde istorie: “Memoria ºisensul sacrificiuluiîntru reîntregireaneamului românesc”. Invitaþii muzeului s-au putut bucura ºi dealte momente artistice deosebite,dintre care amintim:Balada lui Ciprian Porumbescu –Neamþu Maria-clasa a XII-a- Liceulde Arte “I.ªt.Paulian”, prof. IoniþãAna Maria-vioarã ºi corepetitor-prof.Voicu Alina-pian; Recital de poezie: “Odã ostaºilorromâni” – V. Alecsandri - Andrei MihaiTufiº- clasa a IX-a, Colegiul NaþionalTheodor Costescu- prof. Nelia Copilu; Prezentarea expoziþiei ºi a catalogului“Memoria ºi sensul sacrificiului întru

reîntregirea neamului românesc” –ªef secþie arheologie-istorie,muzeograf Oana Neagoe; Romanta Andaluza de PabloSarasate – Neamþu Maria - Liceulde Arte “I. ªt. Paulian”, corepetitorprof. Voicu Alina- pian;

Lansare de carte:Victor Rusu ºi Mihaela Stãnciulescu– “Maior Alecsandru Strehãianu-Jurnal de front”;

Victor Rusu – “Mãrturii de veterandin Rãzboiul Intregirii”;Recital de poezie: “Rugãciunepentru 1 Decembrie”- AdrianPãunescu -Rebeca Fota –clasa aXII-a, Colegiul Naþional Pedagogic“ªtefan Odobleja”, coordonatorprof. dr. Pãunescu Liliana;“Recunoºtinþa unui strãnepot” –ªef secþie Arte- muzeografEnescu Chirilã.

Urmare din pag. 1Ambasadorul S.U.A....“American Shelf” reprezintã o donaþie de carte – lucrãri de referinþã,literaturã americanã clasicã ºi contemporanã, literaturã pentru copii ºitineret, lucrãri de metodicã a predãrii limbii engleze, materiale pentruperfecþionarea cunoaºterii limbii engleze, continuarea studiilor în S.U.A.,precum ºi cãrþi despre politica externã, istoria ºi geografia Statelor Unite Colecþia oferã acces la resurse despre S.U.A., cultura ºi valorile americane. An de an, activitãþile derulate sub egida “American Shelf” au crescut înimportanþã ºi impact, diversificându-se ºi adresându-se unui public aflatîn continuã creºtere din 2011 ºi pânã în prezent. Peste 200 de evenimenteºi mai bine de 30.000 de utilizatori au fost implicaþi în proiectele noastre,punând în evidenþã beneficiile parteneriatului dintre Ambasada SUA ºibiblioteca noastrã. Îi mulþumim domnului ambasador, Excelenþa Sa HansKlemm ºi întregului personal diplomatic care a fãcut posibile aceste realizãri. Dupã o întâlnire cu autoritãþile locale, acesta a sosit la sediul Pogany alBibliotecii Judeþene “I.G. Bibicescu” Mehedinþi. Aici s-a desfãºurat o masãrotundã cu jurnaliºti locali. A constituit o deosebitã onoare, faptul cã AmbasadaAmericii a ales, ca loc de desfãºurare, sediul Bibliotecii Judeþene “I.G.Bibicescu”, loc încãrcat de istorie, unde Principele Carol I a înnoptat pentruprima oarã la sosirea sa în þara noatrã. Excelenþei sale i-a fost dãruitã omedalie de onoare, cu chipul ctitorului bibliotecii, I.G.Bibicescu, acestaarãtându-se deosebit de încântat de primirea fãcutã. Acest lucru reiese ºi dingândurile frumoase adresate doamnei manager Raluca Graf ºi întreguluicolectiv, gânduri ce au rãmas scrise în Cartea de Onoare a Bibliotecii, ca omãrturie peste veacuri a marilor oameni ce au trecut pragul acesteia.

Mai mult chiar, Excelenþa Sa a rãspuns pozitiv invitaþiei doamnei manager ainstituþiei sã revinã la Biblioteca “I.G.Bibicescu” cu ocazia altor evenimenteviitoare. Cu zâmbetul pe buze, Excelenþa sa, a acceptat sã se fotografieze cutot personalul bibliotecii, fiind entuziasmat de primirea facutã.

Acum la sfârºit de toamnã, preºcolarii de la GRÃDINIÞA CU PROGRAMPRELUNGIT NR.20, au sãrbãtorit cu fast plecarea Toamnei ºi au organizatun ,,FESTIVAL AL FRUCTELOR ªI AL LEGUMELOR DONATE”. Îmbrãcaþi de sãrbãtoare, aceºtia au demonstrat cã sunt implicaþi înactivitãþile educative prin cântece, dans ºi recital de poezie, dar au ºiparticipat activ la aranjarea fructelor ºi legumelor ce au fost aduse deei cu scopul de a fi donate. Scopul acestei campanii a fost acela de a sensibiliza copiii ºi de adezvolta spiritul de solidaritate faþã de cei din jurul lor.

Sfârºit de Toamnã la Grãdiniþacu Program Prelungit nr. 20

TOAMNA-I ZÂNà DE POVESTEVINE ªI NE SPUNE:-Cà AZI ΪI IA LA REVEDEREªI-O Sà REVINà CU PLÃCERE!

NOI CEI DIN GRÃDINIÞÃÎI SPUNEM CÃ O IUBIMÎI SPUNEM LA REVEDEREªI-O SÃRBÃTORIM!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 6

Ce ne puteþi spune despre implicareainvestitorilor americani în activitatea economicãa judeþului Mehedinþi, ºi mã refer aici la potenþialulturistic al fluviului Dunãrea ºi la ideea relansãriitransportului fluvial de marfã?Ambasadorul Hans Klemm: Vã mulþumesc pentruîntrebare. E unul dintre principalele motive pentrucare am vrut sã cãlãtoresc în Mehedinþi ºi la DrobetaTurnu Severin. Am ajuns ieri dupã-amiazã, am venitdinspre vest, dinspre Orºova ºi am fost atât surprins,cât ºi bucuros sã vãd sediile a trei mari companiiamericane care au investit în oraºul Drobeta TurnuSeverin ºi în judeþul Mehedinþi: Cargill, Astra Rail ºiEurotire. Tocmai am vizitat Eurotire ºi le spuneamcolegilor dumneavoastrã cã am fost uimit sã vãd cese întâmplã acolo. Am avut mai multe ocazii sã vizitezfie companii americane, fie instituþii cu implicareamericanã, unde se desfãºoarã activitãþi tehnologicede vârf. Aºa se întâmplã la Eurotire, la Drobeta TurnuSeverin, companie ºi investiþie americanã. Acestlucru mã face încrezãtor cã astfel de operaþiuni cutehnologie de vârf sunt posibile nu doar la DrobetaTurnu Severin, ci ºi în alte locuri din România. Aþimenþionat Dunãrea ºi mã bucur cã aþi fãcut acestlucru. De douã ori am locuit în oraºe traversate demari râuri: în Louisville, Kentucky, pe râul Ohio, înSUA, ºi la Bonn, în Germania, traversat de râul Rin,importante cursuri de apã, la fel ca ºi Dunãrea, însãmult mai intens folosite pentru transportul de marfã,de produse de un fel sau altul. Exista un traficconstant pe aceste râuri, cu ambarcaþiuni caretransportau produsele dintr-un loc în altul. Aºadar,le-am spus colegilor mei, în drum spre Mehedinþi,ieri, am oprit la chipul sculptat al lui Decebal ºi amfost surprins cât de puþin trafic era pe Dunãre. Aºadar,existã un potenþial extraordinar de dezvoltare înaceastã privinþã. Desigur, nu este doarresponsabilitatea României, ci ºi a Serbiei, Bulgariei,sã asigure conservarea râului pentru ca transportulsã fie posibil, infrastructura portuarã sã se dezvoltepentru a susþine traficul crescut. Însã prezenþa Cargillaici demonstreazã cã existã interes american faþã dedezvoltarea acestui potenþial. Potenþialul existãaºadar, trebuie doar sã se facã investiþiile necesarepentru valorificarea lui.Domnule ambasador, ce pãrere aveþi desprerecentele afirmaþii ale Departamentului de Statamerican, dar ºi despre reacþiile politicienilorromâni la aceste afirmaþii?Ambasadorul Hans Klemm: Anunþul de ieri alDepartamentului de Stat nu ar trebui sã fie o surprizã.Pe 29 august, Ambasada SUA la Bucureºti a transmiso declaraþie cu privire la propunerile fãcute însãptãmâna anterioarã, pe 23 ºi 25 august de cãtreMinistrul Justiþiei, propuneri de reformare a sistemuluijudiciar, conform Ministrului Justiþiei. Pe 29 august,ambasada mea a fãcut publicã o declaraþie careexprima îngrijorare cu privire la propunerileMinistrului Justiþiei. Declaraþia nu spunea„Ambasadorul Klemm” sau „Ambasada SUA”, ci„Statele Unite sunt îngrijorate cu privire la propunerileministrului”. Ceea ce s-a întâmplat ieri a fost din nouo expresie a îngrijorãrii SUA cu privire la pachetul de

Masã rotundã cu Ambasadorul SUA Hans Klemm

propuneri care se aflã acum în Parlament, îngrijorarecã acestea ar anula progresul înregistrat de Româniaîn ultimii 10-15-20 de ani în crearea unui sistemjudiciar independent, consolidarea statului de dreptºi lupta împotriva corupþiei.Cât de sigure consideraþi cã sunt graniþeleRomâniei ºi implicit ale Uniunii Europene încondiþiile vecinãtãþii cu Serbia, Moldova ºiUcraina?Ambasadorul Hans Klemm: Dupã pãrerea mea suntcomplet sigure ºi cu siguranþã acesta este punctulde vedere al Statelor Unite: actualele graniþe înEuropa sunt graniþele legitime ºi trebuie respectateºi menþinute. De aceea, SUA ºi majoritateacomunitãþii internaþionale au fost foarte îngrijoratede ceea ce s-a petrecut în 2013 ºi 2014 în Ucrainaºi de anexarea ilegalã a Crimeii de cãtre Rusia.Apropierea aceasta a lui Igor Dodon în RepublicaMoldova faþã de Federaþia Rusã a lui Putin esteîngrijorãtoare?Ambasadorul Hans Klemm: Sunt AmbasadorulStatelor Unite ale Americii în România, nu înRepublica Moldova, însã punctul de vedere alStatelor Unite cu privire la Republica Moldova estecã sperãm sã menþinã cursul reformelor ºiorientarea transatlanticã.Ne-aþi mãrturisit cã sunteþi pentru a doua oarã laTurnu Severin. Acum, faþã de precedenta întâlnire,cum vi s-au pãrut autoritãþile locale – preocupatesã dezvolte zona, sã colaboreze, sã creeze locuride muncã?Ambasadorul Hans Klemm: Da. Am avut o întâlnirefoarte bunã cu Prefectul, Preºedintele ConsiliuluiJudeþean ºi cu Primarul în aceastã dimineaþã. Amdiscutat ceva timp despre alte aspecte referitoarela regiune ºi relaþia SUA cu România ºi cu judeþulMehedinþi, însã unul dintre punctele centrale alediscuþiei, exact la început, a fost despre modul încare companiile americane ar putea contribui laredezvolarea economiei regionale, care sunt câtevadintre obstacolele cu care companiile se confruntãaici, inclusiv gãsirea de forþã de muncã calificatã,infrastructura, atât rutierã, cât ºi feroviarã ºitransportul naval. Însã concluzia ºi încurajarea lora fost cã existã mult potenþial economic aici,inclusiv pentru companiile americane. Acest lucrumi-a fost confirmat în aceastã dimineaþã în cursulvizitei la Eurotire. Aºadar, m-au încurajat foarte

puternic sã prezint companiilor americanepotenþialul existent în acest judeþ.Vi s-a pãrut cã sunt mai preocupaþi de parteapoliticã decât de partea administrativã a zonei?Ambasadorul Hans Klemm: Nu am discutat îndetaliu nici aspecte politice, nici administrative.Vorbiþi-ne despre prezenþa aici, la bibliotecã ºidespre relaþia specialã cu Biblioteca Judeþeanã.Ambasadorul Hans Klemm: Principalul motiv alprezenþei mele aici este întâlnirea cudumneavoastrã, însã avem o relaþie cu BibliotecaJudeþeanã, aºa cum se poate vedea în spatele meu.În 2011, am oferit Bibliotecii Judeþene o colecþiefoarte micã de volume de ficþiune ºi non-ficþiuneale unor autori americani, iar Biblioteca a fostîndeajuns de generoasã sã înfiinþeze ceea ce noinumim „Raftul american”. Ideea este aceea de acrea o legãturã între Ambasada SUA ºi BibliotecaJudeþeanã pentru a oferi bibliotecii, ºi, chiar maiimportant, publicului sãu, resurse suplimentare ºiinformaþii detaliate despre cultura, istoria, politica,economia americanã. Pânã în prezent am dus acestconcept de Raft american în alte biblioteci judeþeneºi avem o astfel de prezenþã în peste jumãtate dinjudeþele României, însã cel de la Drobeta TurnuSeverin, din Mehedinþi, a fost printre primeleînfiinþate, gãsind aici un foarte bun partener caresã sprijine înfiinþarea unui Raft american.În contextul în care au avut loc mai multemodificãri ale Codului Fiscal iar investitorii ºi-auexprimat îngrijorãrile cu privire la astfel de aspecte,vã rog sã îmi spuneþi dacã aþi abordat acestediscuþii cu investitorii americani din judeþ. Cum vãdei aceste schimbãri ºi cum le vedeþidumneavoastrã?Ambasadorul Hans Klemm: În ce priveºteschimbãrile, înainte ca ele sã fie fãcute, lucrul pecare l-am încurajat de la sosirea mea în Româniaîn calitate de ambasador, cu peste doi ani în urmã,a fost ca atunci când ia în considerare schimbareapoliticilor fiscale, de reglementare sau juridice,Guvernul României sã þinã cont de urmãtorii factori:nevoia investitorilor de stabilitate ºi previzibilitatea politicilor, de transparenþã a schimbãrilorefectuate pentru ca ele sã fie bine înþelese de cãtreinvestitori, ca atunci când se au în vedere schimbãrisã se efectueze analize de bazã ale costurilor ºibeneficiilor Continuare în pag. 7

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 7

obþinute, sau evaluãri ale impactuluireglementãrilor ºi ca atunci când se au în vedereschimbãri ale politicilor ºi reglemetãrilor, sã sefacã acest lucru printr-o consultare realã cu actoriiimplicaþi, inclusiv cu comunitatea de afaceri.Dupã schimbãrile aduse Codului Fiscal în urmãcu douã sãptãmâni, comunitatea de afaceri, atâtreprezentanþii companiilor strãine, cât ºi Coaliþia,au avut declaraþii publice cu privire la schimbãri,pe care nu le voi comenta, ele vorbesc de la sine.Din pãcate, în aceastã dimineaþã am avut ocaziasã vorbesc cu un singur investitor american, iarschimbãrile specifice de acum douã sãptãmâninu au fost discutate în cadrul vizitei la fabricã.Conducerea a subliniat însã din nou cãstabilitatea ºi previzibilitatea politicilor ºiprevederilor sunt de dorit.Ne-ar interesa dacã doriþi sã vã implicaþi ºi înacþiuni sociale, caritabile, în judeþul Mehedinþi,în parteneriat cu biserica ºi cu alte organizaþiinon-guvernamentale?Ambasadorul Hans Klemm: Este o întrebare foarteinteresantã. Am avut onoarea sã mã întâlnesc cuPatriarhul Daniel de mai multe ori, precum ºi cualþi lideri ai Bisericii Ortodoxe. ªtiu cã sprijinãproiecte bune în comunitãþi din întreaga Românie.Am avut de asemenea norocul sã lucrez cu ONG-uri, dar ºi cu reprezentanþi ai altor culte dinRomânia care desfãºoarã activitãþi caritabile ºide altã naturã în comunitãþile lor, precum ºi cufirme. De exemplu, Eurotire a lucrat cucomunitatea evreiascã din Drobeta Turnu Severin.SUA sprijinã foarte puternic astfel de activitãþi îngeneral, fie cã vorbim despre iniþiative deresponsabilitate socialã corporativã, activitãþi aleONG-urilor sau comunitãþilor filantropice, sauactivitãþi ale comunitãþilor religioase. În Româniaeste mare nevoie de sprijin de bazã pentruasigurarea unor condiþii bune de trai, a accesuluila educaþie. Douã dintre organizaþiile cu care amavut ocazia sã lucrez sunt OvidiuRo ºi Hope andHomes for Children. OvidiuRO a avut proiecte aiciîn Mehedinþi, Hope and Homes for Children nu credcã au avut, însã ambele organizaþii, în specialOvidiuRO, fac eforturi ca toþi copiii, în special ceiproveniþi din familii sãrace, sã aibã acces la educaþiapreºcolarã, pentru cã în Statele Unite am învãþat cãaccesul timpuriu la educaþie este un factor cheie îndezvoltarea ulterioarã a copiilor. Aºadar, repet, nuam ambiþia personalã de a mã implica direct înproiecte sociale desfãºurate în judeþul Mehedinþi sauîn Drobeta Turnu Severin, însã cu siguranþã sprijininstituþiile care fac acest lucru.A fost vreodatã în istoria SUA o situaþieasemãnãtoare cu România din ziua de astãzi ºicum aþi ieºit din aceastã situaþie? Mã refer lamultiplele schimbãri din ultimii 27 de ani,legislativ, executiv...Ambasadorul Hans Klemm: Poate cã nu. Poateperioada Rãzboiului Civil din SUA, deceniile dedupã 1865 ar fi o perioadã comparabilã, în sudulStatelor Unite, regiunea care a pierdut Rãzboiul

Masã rotundã... Civil. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 100 de aniîn România s-a întâmplat ºi în alte þãri din Europacare s-au confruntat cu provocãri serioase ºisimilare în calea guvernãrii ºi dezvoltãriieconomice ºi sociale. România a traversat însã100 de ani foarte dificili. Secolul XX nu a fostuºor pentru România sau pentru Europa Centralãºi de Est. Predecesorul meu de acum 100 de ani,în 1917, Charles Vopicka, un om de afaceri dinChicago, Illinois, reprezenta SUA ºi aveaambasada la Iaºi, pentru cã guvernul, regeleFerdinand ºi regina Maria mutaserã sediulguvernului la Iaºi ca urmare a ocupaþiei germanedin Valahia. La sosirea în Iaºi, în septembrie 1917,ambasadorul Vopicka a gãsit o situaþie foartegravã. Autoritãþile centrale se mutaserã la Iaºi însãnumãrul de locuitori ai oraºului se triplase, aicivenind soldaþii rãniþi la Mãrãºeºti, dar ºi pe frontulde est, mulþi refugiaþi care fugiserã de trupelegermane, iar oraºul nu putea face faþã acesteicreºteri. Nu existau alimente ºi apã ºi existaufoarte, foarte multe cazuri de tifos. Un an maitârziu, la data pe care o vom sãrbãtori vinereaaceasta, România se bucura de o schimbareextraordinarã de la o înfrângere aproape sigurãºi poate distrugerea întregii þãri, la o victorieextraordiarã ºi unirea Moldovei, Þãrii Româneºtiºi Transilvaniei. Anii care au urmat au fost deasemenea foarte dificili, cu perioada celui de-alDoilea Rãzboi Mondial. Acum 70 de ani, în 1947,predecesorul meu de atunci urmãreaconsolidarea puterii comuniste ºi abdicareaRegelui Mihai, de asemenea un moment foartetragic în istoria României. Acum 40 de ani, în1987, predecesorul meu de atunci afla probabildespre revolta de la Braºov, de pe 15 noiembrie,care poate pentru cei cu viziune a prefaþat cãderearegimului Ceauºescu, cu doi ani înainte de a sepetrece. Apoi, în noiembrie 1997, dupã plecareaambasadorului Moses ºi înainte de sosireaambasadorului Rosapepe, s-au sãrbãtorit lansareaParteneriatului Strategic România-SUA, aflatacum la a 20-a aniversare. Din punct de vedereeconomic, 1997 a fost de asemenea un an foartedificil pentru România ºi probabil ºi pentruMehedinþi, date fiind transformãrile enorme adusede tranziþia de la o economie socialistã,centralizatã, la pieþe deschise ºi un sistemdemocratic. Acum, în 2017, când sãrbãtorim 20de ani de Parteneriat Strategic, iar România estepe deplin integratã în comunitatea transatlanticã,în comunitatea naþiunilor democratice, în NATOºi UE, ar trebui sã sãrbãtorim cât de departe aajuns România, parþial ºi datoritã parteneriatuluicu Statele Unite. Au fost 100 de ani extraordinaripentru România. Nu ºtiu dacã existã o perioadãcomparabilã în istoria SUA. Singura la care mãpot gândi este ceea ce s-a întâmplat dupãîncheierea Rãzboiului Civil în 1865 timp de 2-4decenii, în sudul SUA. Conform unor istoricispecializaþi în economie, impactul social ºieconomic avut asupra sudului Statelor Unite afost depãºit abia 100 de ani mai târziu, inclusivcu soluþionarea chestiunii drepturilor civile abia

la 100 de ani dupã, în 1965.Statele Unite într-o parte, Rusia în alta, Româniaîn mijloc. Dacã aþi fi cetãþean român, cu cine aþialege sã vã faceþi viitorul?Ambasadorul Hans Klemm:Cu Statele Unite.Care consideraþi a fi cel mai puternic brand alRomâniei ºi cum vedeþi modul în care Româniaîºi pune în valoare valorile ºi aici nu mã referdoar la mânãstiri, la statuia lui Decebal de peClisurã, ci ºi la oameni?Ambasadorul Hans Klemm: Cel mai puternicbrand pe care îl are România în Statele Unite esteDracula, însã este un brand care poate fi valorificat.Cred cã aþi menþionat un lucru foarte important:în ciuda tuturor eforturilor fãcute, a tuturor bunelorintenþii, România nu ºi-a dezvoltat eficient unbrand cunoscut ºi puternic. Irlanda are... alte þãris-au confruntat cu aceastã situaþie, de exempluJaponia, timp de mulþi ani, însã în sfârºit ºi-a creatun brand foarte bun, iar numãrul de turiºti acrescut rapid în ultimii 10 ani. Aºadar, se poate ºiîncurajez nu doar guvernul, al cãrui rol e desigurfoarte important, ci ºi sectorul privat, companiilede turism ºi cãlãtorii, sã colaboreze pentru adezvolta un brand puternic pentru România. Încãlãtoriile mele prin þarã am vãzut atât de multelocuri minunate, fie de-a lungul Dunãrii, în DeltaDunãrii, în Apuseni, Bihor, în oraºele Oradea, Arad,Timiºoara, dar ºi Sibiu, Braºov, Sighiºoara, înTransilvania, Maramureº ºi Suceava. Aº puteacontinua la nesfârºit, sunt atât de multe locuriîncântãtoare în România încât cred cã existã unfoarte mare potenþial pentru turismul internaþional.Ca o concluzie poate, ce vã place cel mai multla România ºi români ºi ce vã place cel mai puþin?Ambasadorul Hans Klemm: În primul rândapreciez sinceritatea poporului român. Cred cãacest lucru este valabil în dublu sens, româniimi-au spus cã ceea ce le place la americani estecã suntem sinceri, deschiºi ºi direcþi. Mi se parecã acest lucru este valabil ºi cu privire la români.Apreciez simþul umorului, caracterul poetic allimbii române, realizãrile artistice deosebite aleromânilor ºi mã gândesc aici în primul rând lacreaþiile cinematografice româneºti din ultimii ani,însã apreciem ºi cãldura ºi ospitalitatea cu carene întâmpinã întotdeauna românii. Desigur,ambasadorul SUA se va bucura întotdeauna de oprimire cãlduroasã, dar colegii mei mi-au spusexact acelaºi lucru despre experienþele lor atuncicând cãlãtoresc prin România. ªi, repet, istoria,cultura, dar ºi frumuseþea României, sunt foartemulte lucruri care sã îþi placã.Sunteþi un fin observator al contextuluiromânesc. Românii sunt din nou în stradã. Puteþiface un scurt comentariu?Ambasadorul Hans Klemm: Sincer, cred cã esteun foarte bun exemplu de responsabilitate socialãcã oamenii au mãrºãluit din nou în frig împreunãcu familiile lor, într-un mod foarte organizat,pentru a protesta în numele statului de drept ºi aldemocraþiei. E un lucru foarte pozitiv.

urmare din pag. 6

Biroul de presã

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 8

În loc de Abecedare, Halloween (2)

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro

[3] http://laurentiudumitru.ro/blog/2005/11/22/cosmarul-halloween/[4] http://www.lumeacredintei.com/ortodoxie-si-traire/sarbatoarea-helloween-este-incompatibila-cu-crestinismul/

Halloween-ul. Marturia unuiromân de Canada

În Vancouver anul trecut deHalloween s-a dat foc unei case. În altoraº canadian s-a dat foc unei biserici.Pisica profesoarei de muzica a copiilora fost prinsã în acea noapte ºi a fostomorâtã prin extensie (trasã de cap ºide coadã în acelaºi timp). Dacã nudeschizi uºa în acea searã ai ºansa sãîþi vezi casa pictatã cu ouã în cel maibun caz. Cu toate acestea preferãm sãpetrecem seara cu alþi prieteni ce nufavorizeazã aceastã sãrbãtoare. Copiiiau început sã aibã coºmaruri noapteadupã primul Halloween petrecut înCanada. De atunci evitãm magazinelesau cel puþin departamentele cuproduse de sezon. Sunt copii carepreferã sã nu meargã la ºcoalã în acelezile pentru a evita expunerea la tot felulde mãºti hidoase. Inclusiv ºcolile suntdecorate în acelaºi spirit. Se citesccopiilor povesti cu vrãjitori ºi altesubiecte asemãnãtoare. Poliþia este înalertã. Numãrul de crime de orice feleste în creºtere în aceastã noapte. ªicu toate acestea statul suporta aceastãsãrbãtoare aducãtoare de profit pentruunii ºi devastatoare pentru alþii.Captiveazã copii prin dulciurile pe carele primesc. Mai uºor ar fi sã traverseziun cimitir în orice noapte a anului decâtsã strãbaþi anumite strãzi ale oraºuluidecorate cu scene groteºti inspirate din

filme de groazã în noaptea deHalloween. Este un contrast aºa demare între aceastã sãrbãtoare ºisãrbãtoarea Crãciunului ce urmeazã...Pentru cei ce nu au credinþã înDumnezeu este totuºi un bun motivde comparaþie între ceea ce areDumnezeu de oferit faþã de putereaîntunericului. ªi totuºi alegerearãmâne a fiecãruia[3].

Marius Matei - Este scandaloscã Ministerul nu a pus la

îndemânã copiilor Abecedarele,dar sã se facã pregãtiri febrile

pentru acesta sãrbãtoaredemonicã, este inadmisibil[4]

„Nu va trimiteþi copiii în ºcolile careserbeazã aceastã mizerie! O zi lipsã dela ºcoalã nu o sã fie o nenorocire. Totdispreþul pentru acest ministruincompetent ºi gregar, precum ºiºefilor de inspectorate ºcolare lipsiþicomplet de o minimã decentã, cã sãnu zic de o minimã inteligenþã. Nu poþisã induci o asemenea pandemiedemonicã, cu bunã ºtiinþã, în ºcoalaromânescã, decât dacã eºti completcretin”. (Declaraþie a deputatului DanielGheorghe). Este scandalos cãMinisterul sã nu fi pus la îndemânãcopiilor Abecedarele, dar sã se facãpregãtiri febrile pentru aceastãsãrbãtoare demonicã, înscrisã încalendarul „Bisericii” sataniste esteinadmisibil. „În ultimii ani ºi-a fãcutloc în peisajul public de la noi un bizar

obicei desprins din mitologiilepãgâne, Halloween-ul. Aceastãpetrecere cu caracter faustic, unde submasca atractivã a « marketingului »ºi a divertismului se insuflãrelativizarea maleficului, are loc chiarla finalul sãptãmânii în care Bisericasãrbãtoreºte pe cei 2 mari « Dimitrie» (Marele Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir, martirizat în timpulmarii prigoane anticreºtine de laînceputul secolului IV ºi pe Dimitriecel Nou din Basarabi, Sfântulprotector al Bucureºtilor). Nu elementul superficial comercialeste ceea ce este criticabil la acesteveniment atât de larg pus în scenã înultimii ani în ºcolile ºi liceeleromâneºti, ci faptul cã tinde sã devinão formã de « reeducare » în spiritulrelativismului moral, atât de frecventºi la modã în deconstructivismulcultural postmodern, ºi totodatã poatereprezenta o pledoarie pentru violenþã.Spun acest lucru deoarece statisticileexistente la poliþia federalã americanãaratã cum anual, de Halloween, seînregistreazã o curbã ascendentãîngrijorãtoare a infracþiunilor comisecu violenþã, fapte grave care deseoristau ascunse sub « mãºtile » aparentsimpatice comune acestui festin. În ultimii ani, în învãþãmântul publicromânesc, am asistat cu surprinderecum energiile, resursele ºi interesulpentru Halloween au ajuns aproape sã

rivalizeze în intensitate cu pregãtireaserbãrilor destinate Naºterii DomnuluiIisus Hristos. Chiar mai mult decât atât,implicarea unora dintre inspectoriiºcolari ºi a unora dintre directorii deºcoli în promovarea acestui evenimentmi se pare a fi dovadã unui mimetismneinspirat ºi a neglijãrii adevãratelorvalori în spiritul cãrora se poate realizaeducaþia armonioasã a copiilor.Copiiiromâni meritã sã cunoascã binele,frumosul, adevãrul, au nevoie sãdeprindã de mici spiritul desolidaritate ºi suflul demn al libertãþiiºi nu în ultimul rând au nevoie acunoaºte etica afirmatã prin învãþãturãcreºtinã, temelia civilizaþiei moderneºi a lumii în care trãim astãzi. Consider cã Ministerul Educaþiei prininspectoratele ºcolare din teritoriu aredatoria de a asigura baza materialã ºiinfrastructurã necesare unui proces deeducaþie eficient, sigur ºi modern, ºi nuîncurajarea unei confuzii de valori lanivelul societãþii româneºti. Relativizareavalorilor nu are drept efect pe termenlung altceva decât relativizareapersonalitãþii individuale ºi disoluþiasocietãþii închegate pe filonul persoanã-familie-comunitate-naþiune. În încheiereaº recomandã profesorilor, pãrinþilor ºielevilor care în aceste zile se angajeazãa cumpãra diverse costumaþii pentruHalloween, sã strângã aceºti bani nupentru a se masca în chip ºi fel ci pentrua ajuta un/o coleg/colegã care se luptãcu serioase probleme materiale”.

COMUNICAT DE PRESÃ CU PRILEJUL SÃRBÃTORIRII

ZILEI NAÞIONALE A ROMÂNIEI Cu prilejul sãrbãtoririi “Zilei Naþionale a României”, înGarnizoana Drobeta Turnu Severin, se va organiza la MonumentulEroilor (Parcul Rozelor) în data de 1 decembrie 2017, începând cuora 1000, o ceremonie militarã ºi religioasã de depuneri de coroaneºi jerbe de flori, activitate ce se va încheia cu o paradã militarã localã. Începând cu ora 1600 pe scena din strada Criºan esteprevãzut un program artistic susþinut de cãtre Corul EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei ºi Orchestra Lãutarii Mehedinþiului Activitãþile dedicate “Zilei Naþionale a României” se vor încheia laora 1800 cuSolemnitatea retragerii cu torþe pe itinerarul ESPLANADA– CASTELUL DE APÃ – PRIMÃRIA DROBETA TURNU SEVERIN –CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞI – PREFECTURA JUDEÞULUIMEHEDINÞI – PALATUL CULTURII “TEODOR COSTESCU” –CAZARMÃ (I.S.U. ,,Drobeta”, I.J.J. Mehedinþi). La activitãti, alãturi de militari, poliþiºti ºi reprezentanþi aiadministraþiei publice locale, sunt invitaþi sã participeveteranii de rãzboi, cadrele militare în rezervã ºi retragere,reprezentanþii organizaþiilor sociale ºi culturale, cetãþeni ºielevi ai municipiului. Cpt. Alin ANIÞESCU

În semn de recunoaºtere a activitãþiidepuse ºi a rezultatelor obþinute, GabrielaValentina Dobrotã a fost numitã, în ºedinþaConsiliului Executiv, din 27 noiembrie 2017,în funcþia de vicepreºedinte a PartiduluiMiºcarea Popularã. Ca vicepreºedinte naþional,Gabriela Valentina Dobrotã va coordonaactivitatea organizaþiilor PMP din Oltenia. Gabriela Valentina Dobrotã este ºiprimvicepreºedinte interimar al PMP Mehedinþiºi consilier în cadrul Consiliului Local almunicipiului Drobeta Turnu Severin. T. A.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 9

ªtefan Bãeºiu

Nimeni nu înþelege cumrezistã aºa de bine Liviu Dragnea înfruntea partidului ºi în spateleGuvenului. Era pânã la urmã deaºteptat ca pesediºtii sã îºi devorezeliderii. Aºa au fãcut în ultimii ani ºiau renunþat la ºefi, ca ºi cum nu ar fiexistat. Au fost ºi motive sã facã asta.Cazurile lui Nãstase, Geoanã sauPonta sunt extrem de clare. Aupierdut alegerile prezidenþiale ºi numai aveau legitimitate ºi credibilitate.În plus, Ponta avea ºi problemelepenale, fãrã sã fi fost totuºicondamnat. Liviu Dragnea nu apierdut ceva alegeri majore, cum arfi cele prezidenþiale, poate doar ca ºefde campanie, însã nici nu a fostangrenat în alegeri semnificative înplan personal, în afarã de cele localesau parlamentare. La nivel individualnu a prea dus bãtãlii, fãrã sã fi fostajutat de partid sau de listã. Dragneaera cerberul alegerilor în PSD. Aveaºi el sistemul sãu compus din vii saumorþi. ªi a câºtigat ºi aºa alegeri saua pierdut referendumuri. Liviu Dragnea le cam are pe toate,

Jocul lui Iohannis ºi sinuciderea PSDîn afarã de faptul cã nu a candidat laprezidenþiale. Pierderea preziden-þialelor ar fi fost un motiv sã fie datafarã de la conducerea PSD. Nu estecazul. Nu este nici aspirant mãcar lamandatul de premier. Cel maiprobabil acum chiar preferã oexpunere cât mai micã, având învedere cã are la act iv ocondamnare definitivã ºi un dosarTELDrum extrem de dificil ºi devechi. De pe vremea baronatuluisãu de Teleorman. De ce nu este schimbat Dragnea deortacii sãi, din fruntea PSD. Ei bine,Liviu Dragnea a eliminat înintegralitate echipa lui Ponta ºi aplasat în funcþii politice la partidnumai guguºtiuci. Are ºifundamentaliºti de tipul Olguþa sauFirea, care îl ascultã dumnezeieºte.Alþii o fac pentru funcþii, pentrudiferite promovãri. Doar o viaþã areomul, ce mai conteazã coloanasau etica sau moralitatea. Practic nu este nimeni în PSD careîn momentul de faþã poate sã îlschimbe pe Liviu Dragnea. Sunt doar

douã variante de schimbare de ºefla PSD: ori pleacã singur ori esteînlocuit din afara partidului. De ce arpleca Dragnea acum din fruntea PSD?Dacã ar renunþa la ºefia partidului ºila conducerea Camerei Deputaþilor arfi la mâna procurorilor ºi ar fi tãvãlitcu siguranþã. Ar dispãrea precumPonta în ceaþã ºi cel mai probabil cãar apãrea ºi un mandat de arestare.Interesul lui Dragnea este sã rezistecât mai mult în plan politic, sã fie liberºi sã fie la butoane în încercarea sade a croi un stat dupã chipul ºiasemãnarea sa, stat în care LiviuDragnea sã fie tratat cu blândeþe deorganele de cercetare, de anchetã ºide justiþie. Este singurul obiectiv pecare Dragnea îl mai are în viaþaaceasta ºi, deocamdatã, nu se vamodifica. Atâta timp cât existãriscul sã intre la puºcãrie, Dragnease va menþine cu toate mijloaceleºi cu orice mijloace la putere ºi seva încercui de slugarnici fãrã opiniiºi verticalitate. Liviu Dragnea nu este nici împlinitpolitic. Este la o cumpãnã, dacã DNAîl lasã fãrã avere sau, mã rog,judecãtorii, când o apãrea verdictulîn instanþã, în dosarul TELDrum.Cine ºtie, o mai avea ceva îngropatpe sub un palmier în Brazilia. Cevanuci de cocos, la purtãtor. Aºadar,greu de crezut cã Liviu Dragnea va fidat afarã din PSD în perioada

urmãtoare ºi nu miroase a revoluþieîn rândul social-democraþilor. Dragnea ar putea fi eliminat dinfruntea PSD, din afarã. Poate este maiplauzibilã aceastã variantã. Cine arputea sã îl doboare pe Liviu Dragnea,pãrintele baronilor din România?Victor Ponta este un circar ºi nu arenicio ºansã. Dã din gurã pe laparlament, când are un interes sãaparã, sã mai voteze câte ceva.Anchetatorii DNA ar putea sã îi forþezeplecarea, prin ancheta care se aflã înderulare. Poate chiar la trimitereadosarului în judecatã. Poate chiar latrimiterea unei cereri de arestarepreventivã la parlament. Dar va fi foartegreu. Scutul parlamentar din jurul luiLiviu Dragnea este prea puternic.Unii ar putea spune cã Iohannis arputea sã fie duºmanul de moarte alui Dragnea. Dar ce interes ar aveapreºedintele sã dea de pãmânt culiderul PSD. Cu Dragnea în frunteaPSD, Iohannis ar avea mult mai multeºanse sã câºtige al doilea mandat. UNPSD condus de un penal este mânuºãpentru Iohannis. Aºadar, preºedintelepare, cel puþin din acest punct devedere, fanul numãrul 1 al lui LiviuDragnea. Cu Dragnea în frunte PSDse sinucide însã cu picãtura ºi îºitaie singur creanga de laprezidenþiale de sub picioare. O fiDragnea omul de tinichea al luiIohannis!?

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 10

Nicolae Popescu s-anãscut la 22 septembrie 1937în Comanda-Strehaia, judeþulMehedinþi. Pãrinþii sãi l-auînscris la Colegiul Popular“Nicolae Bãlcescu” (azi revenitla numele originar ColegiulCarol I) din Craiova. Se înscriela Facultatea din Iaºi. În anul III este exmatriculatdin motive politice, considerându-se cãeste un element „ostil faþã de regim”, dupãce fãcuse o remarcã potrivit cãreia „ºirealizãrile oamenilor de ºtiinþã americanierau demne de luat în considerare”. Fiind exmatriculat, a plecat acasã, înComanda-Strehaia, unde a lucrat la câmpun an, la Gospodãria Agricolã deProducþie, iar în timpul liber studia încontinuare matematicã de înalt nivel. În anul 1959 a reluat facultatea de laînceput, din anul I, de aceastã datã laFacultatea de Matematicã din Bucureºti,pe care a absolvit-o în 1964. NicolaePopescu era preocupat în matematicã maiales de cercetarea ºtiinþificã. În anul II de facultate, în anul 1960, castudent, a iniþiat un seminar ºtiinþific la careparticipau colegi din acelaºi an sau din animai mici, însã la care veneau ºi studenþi de laalte facultãþi. Acest seminar a continuat timpde 50 de ani, sub diferite denumiri. Astãzi, acestseminar se numeºte Seminarul de Algebrã ºiTeoria numerelor „Nicolae Popescu”. La terminarea facultãþii este numit cercetãtor-stagiar la propunerea unor somitãþi academiceprecum Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil,Gheorghe Vrãnceanu ºi Octav Onicescu. Apublicat, pânã în anul 1966, 18 lucrãriºtiinþifice care i-au adus recunoaºtereainternaþionalã. A devenit doctor docent înaintede a împlini vârsta de 35 de ani. A contribuit din plin la dezvoltarea cercetãriiºtiinþifice în general, ºi a cercetãrii ºtiinþificematematice româneºti, în special. Ca student, apublicat o lucrare în Franþa în colaborare cu unmatematician elveþian, Pierre Gabriel, rezultatulprincipal fiind cunoscut în literatura despecialitate ca Teorema Popescu-Gabriel. În 1973 Nicolae Popescu a publicat înEditura Academic Press monografia “AbelianCategories with Applications to Rings andModules”, lucrare ce a încununat activitateasa de cercetare în domeniul teorieicategoriilor, consideratã cea mai completã în

Geniu al matematicii care a copilãritîntr-o suburbie a oraºului Strehaia

Mircea Popescu

lume în acel moment. Dintre numeroasele cãrþi pecare le-a scris Nicolae Popescuamintim: “Elemente de teoriaalgebricã a numerelor”,Universitatea Bucureºti, 1968;“Teoria categoriilor ºi teoriafascicolelor”, Editura ªtiinþificã,1971; “Categorii Abeliene”,Editura Academiei, 1971;

„Abelian categories with Applications toRings and Modules”, Academic Press, L. M.S. Monograph No.3, London, 1973. La Congresul Internaþional de Matematicã dela Moscova, din 1966, expunerea rezultatelorsale s-a bucurat de un succes deosebit, mariacademicieni din lume prezenþi la acel congresºi-au exprimat aprecierile în acest sens. Aînceput sã primeascã numeroase invitaþii dinuniversitãþi din SUA, Germania, Franþa, Italia,Belgia, Canada, dar ºi din alte þãri. Cu toateacestea, cercetãtorul Nicolae Popescu nu aputut onora aceste invitaþii deoarece nu primeavizã de ieºire din þarã. Pentru rezultatele fundamentale în teoriacategoriilor, numele sãu a fost menþionat în„Enciclopedia Matematicã” editatã de Academiade ªtiinþe a URSS, în 1978, ºi în vasta lucrareîn 10 volume, format mare, „Encylopaedia ofMathematics (Kluwer Academic Publishers,1990). Doar mehedinþeanul Nicolae Popescu,Dimitrie Pompeiu ºi Simion Stoilow suntmatematicienii români menþionaþi înaceastã Enciclopedie. A þinut conferinþe ca Profesor invitat launiversitãþile din: Anvers (Belgia); Zurich(Elveþia); Mulhouse, Colmar, Strasbourg,Lyon, Rennes, Bordeaux, St. Etienne(Franþa); Roma, l’Aquila, Bresanone (Italia);Novosibirsk, Barnaul (Rusia); Munchen,Stuttgart, Heidelberg, Hagen, Dortmund,Bielefeld (Germania); Kuwait University(Kuwait); Naruto, Okayama (Japan); JohnsHopkins, Columbia, Illinois (SUA); Almería,Granada (Spania), Ciudad de Mexico(Mexic), G.G.S. – Lahore (Pakistan), UNAN– Managua (Nicaragua), Cairo (Egipt),Universidad de la Serena – La Serena(Chile). Din 1990 a fost preºedinte alSocietãþii Matematicenilor din România,iar din anul 1997 membru corespondental Academiei Române. MatematicianulNicolae Popescu a încetat din viaþã la 29iulie 2010, în Bucureºti.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 11

Lucrarea „Stat ºi Bisericã înBanat (1780-1886) în lumina uneiarhive inedite”, editura Sitech, 2017 -Craiova, 508 p. (175 cãrþi - bibliografieselectivã, 1150 note subsol) este tezade doctorat a pãrintelui AlexandruStãnciulescu-Bârda. La baza acestei opere stau celepeste 1200 de documente pãstrateîn Arhiva Parohiei Eºelniþa -Mehedinþi, documente pe carepãrintele Stãnciulescu le-atranscris din chirilicã, le-a descifratºi diortosit apoi, într-o fireascã ºiactualã nu doar terminologie, darºi utilitate eclezialã ºi publicã. Acum 30 de ani (1 decembrie1987), când am luat în primireinventarul Parohiei Eºelniþa, pãrinteleTeodor Sauciur (ucrainian, fost paroh,Dumnezeu sã-l odihneascã!) mi-aspus, în turla Bisericii, arãtându-mi

Pãrintele Alexandru cel Marecele 10 tomuri de documente:„Severicã, aici este un tezaur, eu l-am pãstrat în sânul Bisericii, suntconvins cã Dumnezeu va purta degrijã sã fie dat luminii!”. Am alergatla pãrintele Stãnciulescu, era cel maiîn mãsurã sã lumineze un tezaur. Cuacrivia unui sacerdot, dublatã detemeinicia unui savant, autorul acesteiteze de doctorat a învins. Structuratã în 10 capitole, lucrareaeste valoroasã ºi pentru faptul cãîmbinã treimic cercetarea:elementele de Drept (internaþional,constituþional, administrativ, civil,penal, procesual) cu elementele deMedicinã legalã ºi elementele deAdministraþie bisericeascã. Juriºtii,medicii ºi preoþii îºi dau mâna aiciîntr-o sãnãtoasã conºtiinþã a unuiveac de istorie româneascã. Pentru monarhi, actori ºi ierarhinu opereazã simþul temporalitãþii.Sunt veºnici. Nu ies niciodatã lapensie. Noi, preoþi-diaconi, nufacem parte din ierarhie, în acestsens. Personal, aº dori ca pãrinteleAlexandru cel Mare (Stãnciulescu-Bârda) sã fie chemat ºi dupã ceasulpensionãrii sub steagul (crucea)misiunii bisericeºti. Mai bine (ºisãnãtos) mai târziu decât niciodatã.Sunt atâtea arhive de cercetat,descifrat, diortosit, este atâtaLuminã în Biserica Luminii...

Sever Negrescu

urmare din pag. 2

Situaþia Inspectorului ªcolar General...pe reþelele de socializare criticã în

permanenþã acþiunile Ministerului Educaþiei Naþionale, dând unexemplu cât se poate de negativ generaþiilor de elevi aflate în perioadade dezvoltare intelectualã ºi profesionalã.· Doamna Mirela PINTEA ENEA nu are o comunicare cu autoritãþileadministraþiei publice locale ºi judeþene, acest fapt ducând la desfãºurareadificilã a hotãrârilor de consilii locale privind proiectele de reþea ºcolarã.Dau ca exemplu, chiar municipiul Drobeta-Turnu-Severin unde în anulºcolar 2016/2017 reþeaua ºcolarã a primit avizul consiliului local dupãînceperea anului ºcolar, când au fost desfiinþate douã unitãþi cu personalitatejuridicã, iar personalul didactic, didactic auxiliar ºi nedidactic, nu se maiºtie cine l-a preluat, cum l-a preluat ºi ce s-a întâmplat cu el. În localitateaStrehaia cadrele didactice au acþionat în instanþã ISJ Mehedinþi pentrucã s-a încercat desfiinþarea unei unitãþi ºcolare cu peste 1000 de elevi,fãrã a avea în spate vreo analizã sau dezbatere în cadrul consiluluiprofesoral sau de administraþie, la acest moment instanþa de judecatãsuspendând hotãrârea prin care cele douã ºcoli au fuzionat.Solicit rãspuns scris.

Cu stimã, Alina TEIª, Deputat PSD de Mehedinþi

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

În data de 23 noiembrie anul curent a avut loc conferinþa cu tema:„Provocãri ºi oportunitãþi ale asistenþei sociale în judeþul Mehedinþi”. Aceastaa fost iniþiatã de cãtre Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România,reprezentat de cãtre domnul Doru Buzducea, preºedinte ºi decan al Facultãþiide Sociologie ºi Asistenþã Socialã din cadrul Universitãþii din Bucureºti,domnul Cristian Roºu, vicepreºedinte ºi doamna Diana Cristea, secretarexecutiv. La eveniment au partcipat: directorul executiv adjunct al DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Mehedinþi, asistenþisociali ºi specialiºti din cadrul instituþiei. La acest eveniment au luat cuvântul: vicepreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, domnul Ionicã Negru, primarul municipiului Drobeta TurnuSeverin, domnul Marius Screciu, preºedintele Colegiului Naþional alAsistenþilor Sociali din România, domnul Doru Buzducea, vicepreºedinteleColegiului Naþional al Asistenþilor Sociali din România, domnul CristianRoºu, secretarul executiv al Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali dinRomânia, doamna Diana Cristea, secretarul Consiliului Judeþean Mehedinþi,domnul Mednyanszky ªtefan Ladislau, directorul adjunct al DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Mehedinþi, doamnaAlice Daniela Cioclu, preºedintele sucursalei Mehedinþi a Colegiului Naþionalal Asistenþilor Sociali din România, domnul Marius Roman ºi nu în ultimulrând, doamna Simona Pãtrânjei, asistent social în cadrul direcþiei noastre.De la acest eveniment nu au lipsit nici asistenþi sociali, jurnaliºti, societateacivilã, prieteni ºi susþinãtori ai profesiei de asistent social. · Conferinþa face parte din campania naþionalã “România se ridicã în picioarepentru asistenþa socialã”, organizatã de Colegiul Naþional al AsistenþilorSociali ºi are scopul de a aduce în atenþia tuturor importanþa, promovareaºi necesitatea de a susþine în cadrul comunitãþii profesia de asistent social,conºtientizarea rolului pe care îl are aceastã profesie în furnizarea ºidezvoltarea unor servicii sociale de calitate.

Provocãri ºi oportunitãþi aleasistenþei sociale în judeþul

Mehedinþi

Dana Ariciu

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 12

Perechea euro/leu a avut o evoluþie uºordescendentã, dupã atingerea în 21 noiembrie a maximuluiistoric de 4,6551 lei. Intervalul a debutat cu o medie de 3,6497 ºi s-a încheiat la3,6416 lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat înculoarul 4,638 – 4,647 lei, cu închiderea la 4,639 – 4,642 lei. Cursul dolarului a coborât de la 3,9565 la 3,8897 lei, minimulultimelor ºapte sãptãmâni, dar a încheiat intervalul la 3,9066 lei,când cotaþiile din piaþã au crescut de la 3,895 la 3,923 lei. Moneda elveþianã s-a depreciat de la 1,159 la 1,172franci/euro, iar media ei a crescut pânã la 4,0083, dar aîncheiat intervalul analizat la 3,9748 lei. Analiºtii pun deprecierea leului pe seama adâncirii deficituluicomercial, ceea ce a impus BNR relaxarea politicii sale faþã decurs, pentru a frâna tendinþa de creºtere a importurilor. Perspectivele economiei româneºti ºi ale pieþei monetar-valutare nu sunt roze, dacã avem în vedere ultimul raportal analiºtilor grupaþi în CFA România. Astfel, încrederea în economia româneascã a scãzut în octombrie,faþã de septembrie, pentru a cincea lunã consecutiv, ºi a ajuns la43,4 puncte (cea mai scãzutã valoare din aprilie 2013). Majoritatea analiºtilor prognozeazã o scãdere a leului,valoarea medie a euro fiind estimatã pentru orizontul de6 luni la 4,6421, respectiv la 4,6817 pentru cel de 12luni, valori mult mai ridicate faþã de previziunile ComisieiNaþionale de Prognozã, care vede în raportul sãu de toamnão medie anualã a euro în 2018 de 4,55 lei. De asemenea, raportul CFA România estimeazã unparcurs ascendent ºi pentru indicii ROBOR. Chiar dacã BNR a operat în 27 noiembrie o nouã operaþiunede tip repo, împrumutând bãncile comerciale cu 6.821,1miliarde lei, la o dobândã de 1,75%, egalã cu cea de politicãmonetarã, nivelul indicelui ROBOR la trei luni a continuat sãcreascã. Acesta a urcat la 2,20%, maxim al ultimilor trei aniºi o lunã, evoluþie care va afecta buzunarele multor români,având în vedere cã el este utilizat, în general, în cazulîmprumuturilor de nevoi personale. Indicele ROBOR la ºase luni se situa la 2,30%, cel lanouã luni la 2,32% iar cel la 12 luni la 2,36%. La rândul ei, agenþia de evaluare financiarã Moody’satrage atenþia, în raportul sãu anual de þarã, asupra creºteriirapide a salariilor care pune în pericol competitivitateaeconomicã a României ºi amplificã deficitul de cont curent. Perechea euro/dolar a avut o tendinþã ascendentã pepieþele internaþionale, de 1,1732 dolari, la începutulperioadei ea crescând la 1,1961 dolari, maximulultimelor douã luni ºi jumãtate. Euro a profitat de optimismul indus de posibilitatea capartidul cancelarului Angela Merkel sã reuºeascã sã formezeun nou guvern german alãturi de social-democraþii conduºide Martin Schulz. Totuºi, aprecierea monedei unice poatedeveni reversibilã, în contextul în care BCE pare hotãrâtãsã amâne creºterea dobânzii sale de politicã monetarã,cel puþin pânã la sfârºitul anului viitor.Analiza cuprinde perioada 21 – 27 noiembrie.

Radu Georgescu

Euro pregãteºte depãºireapragului de 4,66 lei

good.bee Credit IFN S.A.– certificat de ComisiaEuropeanã good.bee Credit IFN a anunþat primireadin partea Comisiei Europene (CE) a certificãriipentru respectarea Codului European abunelor practici în furnizarea de microcredite. Certificarea confirmã poziþia good.beeCredit IFN SA ca fiind cel unul dintre ceimai buni furnizori de microcredite dinEuropa, fiind singura organizaþie dinRomânia care primeºte aceastã certificare.În procesul de obþinere a acesteirecunoaºteri, compania a fãcut dovadarespectãrii standardelor stabilite de CEpentru sectorul de microfinanþare. Directorul executiv al good.bee CreditIFN SA, Oleg Moraru a declarat: “Aceastaeste o realizare importantã pentru oriceorganizaþie de microfinanþare din Româniaºi din Europa. Suntem încântaþi cã am atinsstandardele de performanþã solicitate decãtre CE, care sunt în beneficiul clienþilornoºtri, lucru ce ne ambiþioneazã continuu”.Codul European pentru bune practici înfurnizarea de microcredite este o iniþiativã aComisiei Europene care stabileºte un standard

de calitate pentru sectorul de microfinanþareîn Uniunea Europeanã. Codul conþine o seriede clauze care trebuie implementate cu scopulde a oferi atât transparenþã, cât ºi siguranþãinvestitorilor ºi clientilor, cu privire lainstituþia de microfinanþare ºi procedurileºi produsele acesteia, promovând cele maibune practici în domeniu.Background info good.bee Credit IFN SA este o InstituþieFinanciarã Nebancarã înscrisã în RegistrulSpecial al BNR, parte a grupului Erste.Infiinþatã în 2009, good.bee Credit a dezvoltato retea puternicã la nivel naþional formatã din24 centre regionale, având cã obiectivfundamental asigurarea unor serviciifinanciare de bunã calitate, punând la dispoziþiaclienþilor care se încadreazã în profilul miculuiîntreprinzãtor din România (ProducãtorAgricol, Întreprindere Individualã,Întreprindere Familialã, PFA, SRL etc) celorcare au afaceri în derulare, dar care îºi dorescsã le dezvolte, resursele financiare care le suntnecesare pentru sporirea ºanselor de reuºitã.

Cu ocazia Zilei Naþionale aRomâniei, la sediul ªcolii de Perfecþionarea Pregãtirii Personalului Poliþiei deFrontierã Drobeta Turnu Severin s-audesfãºurat mai multe activitãþi culturaleºi sportive. În perioada 22-29 noiembrie 2017 s-adesfãºurat “Cupa 1 decembrie” la minifotbalºi tenis de masã la care au participat eleviipe care instituþia noastrã îi formeazã. În mijlocul personalului ºcolii ºi elevilorpoliþiei de frontierã seria 2017-2018 a fostprezent ºi Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,

Activitãþi culturale ºi sportive cuocazia Zilei Naþionale a României

Episcop al Severinului ºi Strehaiei carea evocat importanþa actului istoric de la1 decembrie 1918. Totodatã, ºcoala noastrã va participa laactivitãþile organizate de autoritãþile localeîn municipiul Drobeta Turnu Severin în ziuade 1 decembrie. Instituþia va fi reprezentatãde directorul ºcolii ºi un grup de cadre ladepunerea de coroane, iar un pluton deelevi, condus de subinspector MitriþãRareº va defila la parada militarã.

Purtãtor de cuvânt,Inspector de politie BRUCA IONELA

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã în care eºti preocupat mai mult detine ºi de nevoile tale sufleteºti. Sãnãtatea estevulnerabilã ºi de aici ºi stãrile de spirit suntfluctuante. Evitã consultaþiile, analizele medicaleºi intervenþiile chirurgicale pe cât posibil. Eºtifoarte sensibil ºi rezultatele demersurilor medicalepot fi eronate. Analizeazã pe îndelete relaþiile ºisituaþiile în care eºti implicat ºi traseazã direcþiinoi de abordare a vieþii în general. Dialogurile cuceilalþi te pot ajuta foarte mult sã gãseºti unechilibru just între dorinþele ºi nevoile tale reale.Pe de altã parte sunt posibile controverse ºi chiarobstacole din partea celorlalþi vizavi de ceea cevrei sã întreprinzi.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Relaþiile cu prietenii sunt controversate. Eºti atrasde acest anturaj ºi dornic de a te implica în acþiunidiverse, dar se recomandã prudenþã. Nu este ceea cepare, mai ales în relaþiile cu persoanele care te susþin,aparent, în domeniul profesional. Rezervã momentede odihnã ºi detaºeazã-te de forfota cotidianã.Sãnãtatea este foarte vulnerabilã ºi oricând îþi poatejuca feste. Odihneºte-te conºtient, adoptã un stil deviaþã sãnãtos ºi potrivit constituþiei tale, alternândregulat orele de muncã cu orele de relaxare.Dialogurile tãinuite cu persoanele din mediulprofesional îþi vor oferi informaþii preþioase. Existãconflicte mocnite la serviciu.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Eºti foarte solicitat de cãtre ºefi ºi de cãtre colegiide muncã. Reuniuni profesionale importante,discuþii de anvergurã cu oficialitãþi, asumarea unorresponsabilitãþi pe termen lung. Colegii te sprijinãmult ºi bine, dar în privinþa ºefilor nu se poatespune acelaºi lucru. Foarte dinamice sunt ºi relaþiilecu prietenii. Uni te vor sfãtui de bine, mai ales înprivinþa relaþiilor sentimentale ºi a relaþiilor cucopiii. Totuºi, fii prudent ºi discerne atent ceea ceþi se spune, pentru cã existã riscul sã gafezi seriosîn plan amoros din te miri ce. Rezervã momentepentru a te ocupa de un hobby ºi pentru relaxareîn aer liber alãturi de cei dragi.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Demersurile intelectuale ºi planurile decãlãtorii reprezintã subiecte importante în aceastãsãptãmânã. Chiar dacã vei întâmpina ºi niscaiobstacole în ceea ce vrei sã realizezi, tuurmãreºte-þi interesele ºi nu renunþa. Cineva dinstrãinãtate îþi poate oferi informaþii bune referitoarela un curs sau la un loc de muncã. Selecteazãinformaþia ºi analizeazã totul pe îndelete. Laserviciu eºti solicitat de cãtre ºefi ºi dereprezentanþi ai unor instituþii conexe locului tãude muncã. Se pot relua discuþii profesionalevechi sau secvenþe din sarcini de lucruconsiderate finalizate demult. Prudenþã, rãbdare,toleranþã! Susþinere din partea prietenilor.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

O sãptãmânã interesantã la capitolul bani ºibunuri comune cu alþii. Apar cheltuieli pe facturi,taxe, datorii diverse sau este nevoie sã relaþionezicu instituþii financiare. Investiþiile tale din ultimiiani ar trebui revizuite ºi, în limita posibilului, pusela punct. Prudenþã ºi analizã atentã la documentelefinanciare personale! Dorinþa de studiu, documentare,cercetare, dialog cu persoane erudite va fi accentuatãºi bine ar fi sã-i dai curs. Sunt zile bune pentru a teinforma, pentru a discuta subiecte deosebite ºi pentrua trasa planuri de viitor. Cãlãtoriile sunt nerecomandate,dar sunt favorizate numai acelea planificate demult ºicare te ajutã sã rezolvi ceva urgent.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Relaþiile parteneriale sunt provocatoare, darnu este ceea ce pare. Þine-þi firea, detaºeazã-tede acest segment ºi fii circumspect. Cineva dinanturajul apropiat, un prieten sau o rudã, tepoate ajuta sã descifrezi, cât de cât, iþele foarteîncurcate ale segmentului partenerial. Tu alegistarea de spirit pe care sã o abordezi în acestezile. Se contureazã cheltuieli comune cu alþii pefacturi, taxe, impozite, moºteniri sau partaje. Estevorba despre datorii vechi sau despre chestiuniprivitoare la documente ce trebuiau rezolvate maidemult. Prudenþã ºi discernãmânt! Dialogurierudite cu persoane deosebite, planuri decãlãtorii sau de studii.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna debuteazã cu multã agitaþie la loculde muncã. Pentru cã se schimbã salarizarea ºi setot negociazã condiþii noi de muncã, vei fi nevoitsã munceºti mai mult. Dar, în segmentulprofesional, existã o ceaþã densã, plãcutã la primavedere, dar dacã se risipeºte aceastã ceaþã,rãmâne adevãrata imagine de fundal. O imaginetotal altfel decât o crezi tu. Fii prudent ºi tolerant!Evitã sã te implici în prea multe activitãþi, pentrucã nu este ceea ce pare. Sãnãtatea este vulnerabilãºi ai nevoie de odihnã. În relaþia cu partenerul deviaþã sau cu cei de afaceri vor reveni în discuþiedetalii vechi privitoare la mersul relaþiei. Cheltuielicomune cu alþii.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Este bine sã petreci zilele acestea câteva momentealãturi de cei dragi. Atât persoana iubitã, cât ºi copiiiau nevoie de sprijinul tãu ºi de a face lucruriîmpreunã. Distreazã-te ºi ocupã-te ºi de un hobbydrag sufletului tãu! La serviciu se animã atmosferadatoritã unor sarcini de lucru mai vechi, ce revinacum pentru retuºuri sau completãri. Bazeazã-tenumai pe forþele tale, întrucât ºi colegii sunt ocupaþi.Sãnãtatea este foarte vulnerabilã, bine fiind sã-iacorzi atenþie ºi sã te odihneºti conºtient. La nevoieapeleazã rapid la sfaturile unor specialiºti însãnãtate. În relaþia cu partenerul de viaþã sau deafaceri apar discuþii pe teme financiare.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Acasã în familie este rost de discuþii aprinse,pe seama unor chestiuni patrimoniale descoperitede curând. Sunt favorizate lãmurirea ºi rezolvareaunor animozitãþi familiale care treneazã de cevavreme. Totuºi fii circumspect, pentru cã existã încãmulte alte detalii ce îþi vor fi revelate mai târziu.Relaþiile sentimentale sunt rãscolite de dialoguripe teme vechi, considerate cumva rezolvate, însãacum se dovedeºte contrariul. Foarte uºor se potisca neplãceri de la ºi prin prieteni. Prudenþã,rãbdare, toleranþã ºi fii alãturi de cei dragi! Evitãsfaturile provenite de la cei care demonstreazãfoarte clar cã sunt împotriva progresului tãu.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

În primele zile ale sãptãmânii sunt posibilemulte cãlãtorii pe distanþe scurte ºi dialoguri cupersoanele din anturajul apropiat. Evitã sã vorbeºtidespre planurile tale, întrucât unii îþi vor rãstãlmãcivorbele ºi gesturile. Alþii vor dori sfaturi de la tinesau soluþii deosebite pentru problemele lor. Pe câtposibil ajutã-i pe ceilalþi, dar numai pe aceia pecare-i simþi bine intenþionaþi. Dialoguri furtunoasecu membrii familiei ºi cu neamurile pe temepatrimoniale. Este nevoie sã participi activ latreburile gospodãriei ºi la ajutorarea unor membriiaflaþi la ananghie. Noutãþi sentimentale ºi activitãþirecreative alãturi de cei dragi.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Segmentul financiar reprezintã o temã importantãîn prima parte a sãptãmânii. Pe de o parte primeºtibani, cadouri sau favoruri din partea celorlalþi, darpe de altã parte ºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. Fiiprudent ºi rezumã-te la strictul necesar! Unii îþioferã ceva acum, cu intenþia mascatã bine de aprofita de asta mai târziu. Relaþiile cu anturajulapropiat sunt surprinzãtoare. Întâlniri neaºteptate,informaþii controversate, idei geniale referitoare lacum sã-þi îmbunãtãþeºti viaþa ºi relaþiile cu ceilalþi.Cãlãtorii pe distanþe scurte ºi demersuriintelectuale. A doua parte a sãptãmânii îþi aduce înatenþie casa ºi treburile ei. Activitãþi domesticealãturi de familie.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Eºti hotãrât sã schimbi multe ºi mãrunte în viaþata. Aspect lãudabil, doar cã mai întâi gândeºte-te peîndelete ce anume vrei concret sã schimbi sau cumanume, concret, vrei sã se desfãºoare viaþa ta de acumîncolo. Pentru cã existã multã confuzie ºi tendinþã de ate autoiluziona ar fi bine sã apelezi cu încredere lacineva drag din anturajul apropiat. Pe de altã parte ºicolegii de serviciu îþi sunt alãturi cu sfaturi ºi ideibune. Se contureazã cheltuieli pe cele necesare traiuluicotidian, dar se pare cã vei primi ºi ceva bani dinspresegmentul profesional. Sunt zile în care pare mai dificilsã gestionezi corect bugetul ºi sã investeºti, de aceeaocupã-te numai de prioritãþi.

OBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(30 noiembrie - 6 decembrie 2017)

pag. 14 sportOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017

Asociaþia Presei Sportive dinRomânia a aniversat, sãptãmânatrecutã, 90 de ani de la constituire.Evenimentul prezidat de DumitruGraur a avut loc la Ateneul Român,iar printre laureaþii care au urcat pescenã s-au regãsit Simona Halep,Gheorghe Hagi, Ion Þiriac, IlieNãstase, Mihai Covaliu, precum ºiechipajele de 8+1 feminin ºi 2 vâsle,

Asociaþia Presei Sportive din România - 90 de ani

care au adus, pentru România, în2017, aurul la Mondialele deCanotaj pentru seniori, dupã o pauzãde 18 ani! Din ambarcaþiunilemedaliate au fãcut parte ºi fostelejunioare de la CSS Orºova DenisaTîlvescu (originarã din Târgu Jiu),Mãdãlina Bereº (originarã din Iaºi)ºi Ionela-Livia Lehaci (originarã dinSuceava). Totodatã, jurnalistul

Cristian Þopescu a fost premiatpentru întreaga activitate ºi a primitaplauze din partea preºedinþilorAIPS ºi AIPS Europe, Gianni Merlo,respectiv Charles Camenzuli. Judeþul Mehedinþi a fost

reprezentat la evenimentul de laAteneul Român doar de jurnalistulMircea Oglindoiu (redactorJurnalul Olteniei, corespondentProsport ºi Radio Sport Total FM,precum ºi colaborator ObiectivMehedinþean), iar din Oltenia aumai fost prezenþi ziariºtii Gabriel-Liviu Balica (Radio Craiova) ºi ToniSorica (Digi Craiova). “Vineri seara (2 decembrie 1927– n.n.) s-au pus bazele AsociaþieiPresei Sportive, care are ca scopintensificarea propagandei sportiveºi legarea de cât mai strânseraporturi profesionale. Sperãm sãaibã cele mai salutare influenþeasupra sportului”, anunþa ziarulGazeta Sporturilor, în urmã cu90 de ani!

Redacþia Obiectiv Mehedinþean

În perioada 24-26.11.2017la Cluj Napoca s-au desfãºurat douãfinale de campionat naþional în douãzile de concurs. În prima de zi decompetiþie a avut loc FinalaCampionatului Naþional pe EchipeTineret, U23, ºi în a doua zi decompetiþie sportivii s-au întrecut încadrul Finalei Campionatului Naþionalde Ne-Waza (lupta la sol din Judo)pentru aceeaºi vârstã, la care auparticipat 150 de sportivi, masculinºi feminin. Echipa CSM Drobeta Turnu Severins-a clasat pe locul III în întrecerea peechipe. Componenþa echipei a fosturmãtoarea:52 kg - TÃTAR KRISZTINA- IOVIÞA ROBERTA57 kg -COVACIU IASMINA

La Cluj Napoca s-au desfãºuratdouã finale de campionat naþional

în douã zile de concurs

63 kg -BRANCHEVA LIDIA (LevskiSofia)-BORONTIª ANDREEA70 kg -BORTOª ANDREEA Finala Campionatului Naþional deNe-Waza, individual, masculin ºifeminin, s-a încheiat cu urmãtoarelerezultate obþinute de sportivii CSMDrobeta:Loc III-COVACIU IASMINA -52 kgLoc V-IOVIÞA ROBERTA -52 kg-TÃTAR KRISZTINA -52 kg-BORONTIª ANDREEA -63 kg-BORTOª ANDREEA -63 kgLoc VII-TOPALÃ VLAD -81 kg

Lena STEREA, Purtãtor de cuvântal CSM Drobeta Turnu Severin

ªase Judoka Strehãieni au participatîn weekend la Cupa Moºnita la Handto Hand, competiþie unde au participat

Judoka de la Palatul Copiilor-FilialaStrehaia pe primul loc la Cupa Moºnitala Hand to Hand (lupta corp la corp)

Urmare din pag. 1 Revenire spectaculoasã...De asemenea, în nenumãrate rânduri a obþinut premiul pentru cel maibun reporter de ºtiri al unei televiziuni locale din România. La acestpalmares de adaugã premiile naþionale ºi internaþionale obþinute pentrureportajele culturale realizate de Alexandra Dediu. Mai mult decât atât,audienþele înregistrate de RTS au demonstrat cã s-a situat întotdeauna înpreferinþele telespectatorilor. Revenirea ei era aºteptatã ºi doritã de publiculcare i-a simþit lipsa în ultimul an. Mult succes, RTS!

sportivii din diferite stiluri dearte marþiale într-ocompetiþie de mixt marþialart. Cei ºase sportivi aureuºit sã urce la individualpe prima treaptã apodiumului obþinând ºasemedalii de aur:StângaAndreea (cat. 36kg), CeaucaMaria (40kg), Witt Fiona(48kg), Raducan Ana-Maria(+63kg), Dragomir Mãdãlin(70kg), Pleºa Mihai (80kg). În final datoritã rezultatelorindividuale Cupa Moºnita laHand to Hand a fost

cuceritã de Palatul Copiilor-Strehaia, care a urcat pe primatreapta a podiumului. I.G.M.

sportOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017 pag. 15

Derby-ul ultimei etapeprogramatã în acest an, în Liga a IV-a Mehedinþi, a fost adjudecat de CSStrehaia, care a dispus, cu 3-0, pepropriul teren, de Viitorul ªimian, pringolurile izbutite de Florin Dobrescu(’39), Costel Pontu (’43) ºi Ionuþ

ACS Luceafãrul Drobeta ºi CSS DrobetaTurnu Severin au încheiat fãrã gol derby-ulseverinean din cadrul Campionatului Naþional deJuniori U19 - seria a VII-a regionalã. Dupã aceastãremizã, Clubul Sportiv ªcolar a terminat turul peprimul loc, cu 16 puncte dintr-un maxim de 21.Singura înfrângere a elevilor pregãtiþi de MarianBrihac a survenit în etapa a IV-a, când au fostînvinºi, pe propriul teren, cu 6-5, de CSS Lugoj.Ulterior, severinenii s-au impus cu 6-5 îndeplasarea de la LPS Banatul Timiºoara. Practic,

Dorel Stoica, bãtut la Strehaia!

Liga a IV-a - Etapa a XII-aCS Strehaia - Viitorul ªimian 3-0Inter Salcia - Recolta Dãnceu 1-2Real Vânju Mare - Viitorul Cujmir 1-2Dunãrea Pristol - Decebal Eºelniþa 4-1Dierna Orºova a statClasament1 Clasament1. Dãnceu 10 10 0 0 52-12 302. ªimian 11 9 0 2 41-12 273. Strehaia 11 9 0 2 34-14 274. Cujmir 10 5 1 4 28-20 165. Orºova 10 5 0 5 19-22 156. Pristol 11 3 2 6 17-30 117. Vj. Mare 11 2 0 9 12-37 68. Salcia 11 1 2 8 15-42 59. Eºelniþa 11 0 3 8 14-43 3*AS Corcova a fost exclusã din campionat dupãetapa a X-a ºi toate rezultatele i-au fost anulateCupa României - Turul IInter Crãguieºti - ªtiinþa Broºteni 3-4Dunãrea Hinova - Viitorul Floreºti 3-0Voinþa Vrata - AS Corlãþel 3-0ASG Hinova - Coºuºtea Cãzãneºti 3-2Voinþa Opriºor - Unirea Gârla Mare 3-2Real Vânãtori - AS Obârºia de Câmp 1-6

Vîrºog (’79). La oaspeþi a debutat ºifostul component al FC UniversitãþiiCraiova, Dorel Stoica, adus de lacampioana Ligii a IV-a Dolj, TractorulCetate. În urma acestui eºec, echipadin ªimian a fost egalatã de Strehaiaºi s-a depãrtat la 3 puncte de Recolta

Dãnceu. Liderul are ºi unmeci în minus jucat, iar înetapa a XII-a s-a impus cu2-1 la Salcia. Campionatul se va reluaîn luna martie a anuluiviitor, dar echipele de Ligaa IV-a vor juca la sfârºitulacestei sãptãmâni în turulsecund al Cupei României- faza judeþeanã Mehedinþi,dupã urmãtorul program:Decebal Eºelniþa - RealVânju Mare, Voinþa Opriºor- Viitorul ªimian, VoinþaVrata - Inter Salcia,Dunãrea Hinova - Dunãrea

Orºova, ªtiinþa Broºteni - CSStrehaia, ASG Hinova - ViitorulCujmir ºi AS Obârºia de Câmp -Dunãrea Pristol. Meciul AS Corcova- Recolta Dãnceu nu se mai disputã,deoarece echipa din Corcova a fostexclusã în campionat. Primul tur al Cupei României,disputat duminica trecutã, s-aremarcat prin derby-ul Inter Crãguieºti- ªtiinþa Broºteni, ehipe care auîncheiat turul Ligii a V-a pe primele 2

locuri, despãrþite doar de 3 puncte.La fel ca în campionat, ªtiinþaBroºteni a câºtigat, dar de dataaceasta dupã prelungiri. În timpulregulamentar, scorul a fost 2-2, iar,ulterior, oaspeþii s-au impus cu 4-3.Ion Brãbete (’39, ‘101) ºi Ion Drãghici(’60 - ag.) au înscris pentru gazde,iar ªtiinþa a punctat prin Mirel Manafu(’67 - ag), ªtefan Bãnicã (’83) ºiAdrian Mãreºescu (‘113, ‘117).

Mircea OGLINDOIU

Remizã albã în derby-ul severinean

Juniori U19 - Seria a VII-aEtapa a VII-a (ultima a turului)ACS Luceafãrul - CSS Dr. Tr. Severin 0-0CSS Caransebeº - CSS Lugoj 3-1LPS Banatul - ASU Politehnica 7-0Ripensia Timºoara - CFR Simeria 1-2Clasament1. CSS Dr.Tr.Severin 7 5 1 1 25-15 162. CFR Simeria 7 5 0 2 11-10 153. CSS Lugoj 7 4 0 3 16-16 124. Luceafãrul 7 3 2 1 7-7 115. LPS Timiºoara 7 3 0 4 19-14 96. CSS Caransebeº 7 3 0 4 16-15 97. ASU Politehnica 7 2 0 4 5-16 68. Ripensia 7 1 1 5 9-15 5

CSS-ul severinean are cea mai bunã ofensivã dinserie, cu 25 de goluri marcate în 7 meciuri! Cealaltãreprezentantã a Mehedinþiului, ACS LuceafãrulDrobeta, a încheiat turul pe locul 4, cu 11 puncte,dar, prin cele 7 goluri primite, se poate lãuda cucea mai bunã defensivã din serie. Tot în aceastã toamnã, CSS Drobeta TurnuSeverin ºi ACS Luceafãrul se duelaserã în etapa aXI-a Preliminarã, iar victoriile au fost împãrþite.Echipa antrenatã de Marian Brihac ºi Florin

Teodorescu s-a impus cu 3-1, iar cea pregãtitã deMiºu Vintilã ºi Relu Þurai a câºtigat, în retur, cu 5-3.Ambele au ratat calificarea în Liga Elitelor, îndetrimentul echipei CSM ªcolar Reºiþa. Sâmbãtã,pe terenul din ªimian, gazdele de la Luceafãrul aumizat pe: Luis Spînu - Ionuþ Curea, Denis Bãlulescu,Dani Bîcleºanu (73 Raul Tudor), Florin Petculescu,Robert Mohora (cpt), Cristian Mocofan, AdrianBoescu, Marius Doanã ºi Cãlin Pîslea (57 Alex Baitz).CSS a replicat cu: Virgil Tãnãsie - Ionuþ Mitroi, Eugen

Bohoru, Iulian Albei, Adrian Gîdea,Ionuþ Rupa, Cãtãlin Rupa, MariFlorea, Vasile Talpã (65 RobertoAlbuºel), Adrian Burcu (77 AlinIacobescu) ºi Daniel Mangu (cpt.).Partida a fost arbitratã de craioveniiOmar Dumitricã - Romeo Popa ºiMarian Barbu. Returul va începe pe 25 martie2017. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 30.11 - 6.12. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv, o ºtiaþi pe astacu „în locul în care fluierul se aude ºicând tace, oamenii frumoºi se vãd ºicând nu existã, iar cântecul sepãstreazã acolo unde este”? Pãi dacãnu ºtiaþi, îmi zise mie Tanþa luPecingine, cã ea e fan nea Daea ºi cicã

nea ministru di la Mehedinþi, de a fãcutsã sarã producþia la hectar pinagriculturã, ne dã câte o înþelepciune

nea Mãrin

Sucã, nea Daea ºi oamenii frumoºi care nu existã, nea Mariusicãdi la Orºova ºi luminiþele, ºi 1 Decembrie cu fasole ºi vin fiert

de asta la câteva zile.Cine nu-l cunoaºte pe nea Daea o sãaibe timp, cã ‘mnealui nu sã grãbeºte,cã asta fac doar „crescãtorii de oi, careîºi pãrãsesc casele frumoase, crescutedin smântânã, din brânzã, din lapte,din lânã, din piei, cu sudoarea minþii,ca sã plece pe terenurile înclinate,

uneori rar atinse sau deloc de cãtrepiciorul omului”. Da probabel omudacã e odihnit e mai simplu cu

emiterea de cugetãri în spaþiul mioritic. Între timp, orãºelele de pi la noi sãpregãtesc sã aprindã luminiþele. Ca sãnu rãmanã mult în urma oraºelor mari,care le-au aprins deja. La Orºova, cicãîn premierã de 1 Decembrie sãinaugureazã Orãºelul Copiilor. Vã daþiseama, nea Mariusicã di la Orºova,grijuliu cu ãºtia mici nevoie mare, abiaaºteaptã sã aprindã becurile, aºa sãvede ºi oraºu mai bine de pe Dunãre.Cicã s-au pregãtit foarte, foarte, foartemult, aºa cã o sã fie mare spectacolde lumini la Orºova. Om vedea! Între timp, pe strada Criºan, îmi zisãal lu Zbanghiu ãl bãtrân, cã ºi ãsta leºtie el pe toate, cã oamenii sã întreabãdacã ce s-a ridicat acolo e brad saualtceva. Cã cicã nu prea îºi dauoamenii seama. E, o sã-ºi dea seama,taman când sã aprind beculeþele, pe1 Decembrie. Unde mai pui cã o sãsã lase cu fasole cu cârnaþi ºi vin fiertpentru toatã lumea, aºa cã sãrbãtorileo sã înceapã mai devreme pentruunii. ªi aºa îþi dai seama, mã nepoate,cum trece vremea. Pãi, vremea trece ºi la CasaJudeþeanã de Pensii Mehedinþi ºineregulile ºi starea de teroare rãmâne.Nici cã sã poate altfel, cât timpconducerea Casei este în mâinileunui personaj care s-a fãcut deminune pi la Bihor. Da, cicã a fostdetaºat la CJP Bihor, ca ºi laMehedinþi, ºi a reuºit sã pensionezepe caz de boalã un sat întreg, pelãbuþã cu naºisu care iera un ºefuleþla Comisia de Expertizã ºi dupã i-afãcut un flagrant directorului Tîrla, cã

urmare din pag. 1 ºi nu în ultimul rând ºi 99 de ani de laMarea Unire, prin desfãºurarea unui drapel naþional de o asemeneadimensiune. Tinerii liberali vor prin aceastã acþiune sã trezeascãsentimentul naþional în sufletul tinerilor din România ºi judeþul Mehedinþi.Vom ºti cã România este pe mâini bune în momentul în care, tineriicare vin dupã noi vor ºti sã preþuiascã România ºi sã iubeascã România”a declarat Daniel Cîrjan, prim-vicepreºedinte PNL Mehedinþi. “Steagul are o lungime de 30 de metri ºi o lãþime de 9 metri, iar prinaceastã acþiune dãm startul seriei de evenimente dedicate sãrbãtorii zileide 1 Decembrie. România traverseazã momente dificile, iar noi sperãmsã aducem prin acþiunea noastrã bucurie în sufletul tuturor românilor. Estemomentul acum ,mai mult ca niciodatã sã fim uniþi, sã ne dãm mâna ºispunem la unison- La Mulþi Ani, România” a declarat Cristian Pavel,Preºedintele Organizaþiei de Tineret a Partidului Naþional Liberal.

Tinerii liberali sub deviza: “ROMÂNIA ÎNAINTE!”

devenise incomod ºi cu tupeu. Da,poate intervine la timp Casa Naþionalãde Pensii sau Ministeru Muncii,înaintea altor organe abilitate. Ma ºtii!? Aºa trecu timpu ºi di la alegeri ºi tantiDobrotã ajunsã vicepreºedintenaþional la PMP ºi coordonator peOltenia, mai are puþin ºi o iau probabeldirect la Bucureºti, sã coordoneze laºi de la centru. Pã da, cã pin Oltenianu prea are de coordonat prea mulþi.ªi dacã tot vorbim de ai noºtripoliticieni, îl mai vãzurã ºi pe neaPalaºcã la faþã, la lansarea cãrþii lu’ neaVosganian. Stetea cuminte ºi ascultazicerile culturale, mai avea puþin ºipicotea ce mai. Da ºi când or venialegerile urmãtoare ºi se va trezi, atuncisã vezi rezultate. Între timp, nea viceleCârjan mai dete neºte diplome pi laPalatul Cultural, iarã al doileaviceprimar mai apãru pe la televizor,sã spunã care e programul din primazi a lui Decembrie, cã poate ãia mici dila grãdiniþã nu au înþeles din prima. ªi dacã tot am început cu al nostru neaDaea, sã încheiem tot cu o înþelepciunede-a dumnealui: „Am chemareadragostei de þarã ºi de locuri, am dorinþasã fac ceea ce dumneavoastrã îmi cereþi,chiar dacã nu îmi spuneþi. Trebuie sã nestrângem mâinile ºi sã ne privim feþele,pentru a înþelege cã suntem împreunã”.Ce mai, ca la ªiºeºti! Mã fraþilor, dacã suntem împreunã,asta înseamnã cã suntem bine. Sãþinem unii de alþii, ca sã nu ne pierdem,ãºtia care am mai rãmas. Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!