ANTROPOLOGIE CULTURALA PROBLEME DE RASA SI ETNIE

1. Intoducere In lucrarea prezenta voi incerca in primul rand, sa definesc termenii de rasa si etnie si sa aduc la suprafata problemele pe care le creaza, care, in fond, sunt legate de comportamentul si mentalitatea umane. Rasa si etnia, chiar daca sunt doua substantive partial sinonime, ele difera subtil: in timp ce rasa este definite printr-un grup de indivizi care apartin aceleiasi specii, avand anumite caractere specific si caracterizandu-se, de exemplu, prin culoarea pielii sau alte particularitati exterioare comune si vorbesc aceeasi limba.2. Rasa. Rasism.

Rasismul reprezint un grup de atitudini, practici i aciuni care i au sursa n convingerea c diferenele sociale i culturale se explic prin diferene biologice i ereditare dintre rasele umane.Rasismul este procesul de discriminare datorat credinelor i ideologiilor, produse n secolele XIX i XX de ctre francezii Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau i Charles Maurras sau de germanul nazist Alfred Rosenberg, conform crora rasele omeneti pot fi clasificate de la inferior la superior n baza caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi nzestrate. Rasismul presupune aadar c oamenii sunt inegali n funcie de etnia creia i aparin sau de culoarea pielii, adic, mai global, convingerea c popoarele sunt inegale ca atare.Rasism constitue orice aciune, practic sau convingere care reflect o viziune despre lume bazat pe conceptul rasial, care la rndul lui definete convingerea c oamenii sunt mprii n entiti biologice separate i exclusive numite rase, i c exist o legtur cauzal ntre caracteristicile fizice cu care se definete acest concept i personalitatea, capacitatea intelectual, aptitudinile morale sau alte caracteristici comportamentale umane, i c anumite rase sunt prin natere superioare altora. Rasismul este din punct de vedere al metodologiei psihologice un esenialism. Esenialismul cognitiv este o form rspndit i vast de mecanisme de clasare tipice gndirii umane, care acoper procesele intelectuale att ale adulilor ct i ale copiilor, pe cele ale indivizilor din ri avansate socialmente ct i pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct de vedere social nc n plin preistorie. El se rezum la tendina spontan i persistent, incontient i intuitiv, de a reprezenta lucrurile sau persoanele, considernd caracteristicile lor ca fiind produse de o esen care n fapt este fictiv dar care n percepia indivizilor este proprie categoriei lor. Caracteristicile asociate acestei esene pot fi realiti observabile (precum atribute fizice ca n cazul rasismului) sau pure ficiuni (ca personalitatea astrologic, de exemplu).Psihologia experimental a putut decela funcia pozitiv care a fcut ca selecia natural s rein un astfel de mecanism biologic, n teste care arat, de exemplu, c un copil de 3 ani nelege c dac vopsim un sconcs (englez skunk, francez mouffette) n violet, el va face totui descendeni tipici, adic negri i cu o dung alb bifid pe spinare, sau c un smbure de mr plantat ntr-un ghiveci de flori va produce un mr, i nu o floare. Copilul d aceste rspunsuri spontan, dei nu tie absolut deloc despre regulile de reproducere, intuind c ceva imuabil se transmite prin filiaie. Pentru el, de exemplu, dac operm o vac pentru a o face s semene pe ct posibil cu un cal, dar i lsm organele interne intacte, aceasta va rmne totui o vac. Invers, dac golim o vac de organele ei interne, ea nu mai este o vac, aa cum totui un geamantan rmne un geamantan chiar dac l golim de coninut. Exist deci deja la aceast vrst o clasificare ntre viu i neviu pe baze esenialiste. Ce e esenial se afl undeva nuntru, i el se transmite ereditar.Ideea de suflet care anim fiina uman, care este sediul eului i sursa imaterial a gndirii, este i ea o form de esenialism (religios) care apare la om devreme indiferent de cultura n care se nate sau educaia (religioas sau nu) pe care o primete de la prini, ca i ideea la vechii evrei ai societii clanice de impuritate a oricrui animal care are caracteristicile a dou specii, de unde interdicia religioas de a consuma carnea animalului care nu are caracteristicile tipului de animal pur. Astfel, de exemplu, se explic interdicia din iudaism de a mnca o zburtoare care nu e totui pasre.Acelai fir logic este urmat i de ctre militanii anti-O.M.G. pentru care transferul de gene e perceput ca o violare a naturii unei plante sau a unui animal. Aceleai cauze sunt la rdcina altor manifestri ale esenialismului apartenenelor (vezi proverbul arab (egiptean) de la finele textului, care exprim n mod explicit aceast natural sentiment de apartenen structurat n straturi), ca acelea legate de categorii sociale precum genul brbat/femeie, tipul rasial negru/alb, etc. Lawrence Hirschfeld i Francisco Gil-White au artat natura ireductibil a esenialismului rasial la subieci tot att de diferii ca un alb din S.U.A. i un torguud din Mongolia. La ntrebarea dac un copil kazah crescut de ctre o familie torguud fr s fi avut vreodat dup natere un contact cu membri ai etniei sale, este un torguud, rspunsul a fost categoric i reproductibil Nu! n peste 75 % dintre cazuri, i asta n ciuda nrudirii puternice a celor dou etnii (nu rasa desparte cele dou etnii, ci religia: kazahii sunt musulmani, iar torguuzii buditi). E ca i cum religia, n viziunea acestora, s-ar transmite ereditar: ea este esenializat. Asta rspunde problemei de interpretare, ns atunci cnd natura problemei st n lipsa datelor (informaiilor) nsele, numai caracteristicile superficiale (criterii de apartenen din sistemul de identificare rapid), vizibile, evidente, mai pot rspunde discriminnd rapid prietenul de duman, contribulul de strin. Cnd ele nu exist, aceste mrci evidente de identitate pot fi create, inventate, aa cum pe cazul particular al poporului evreu ne explic c s-a ntmplat istoricul Israel Finkelstein: evreii, care iniial erau o populaie canaanean marginal deloc remarcabil n termeni etnici, lingvistici sau culturali n raport cu vecinii lor, au decis (prin liderii lor) la un moment dat s se diferenieze n mod evident de restul populaiei canaaneene, asta att prin tunsoare ct i prin obiceiuri alimentare particulare (refuzul de a mai consuma porc). Doar ulterior, aceast contiin a diferenei a fost consolidat prin complementul mitologic, care spune (n contradicie cu ce ne dezvluie istoria) c evreii ar fi venit n Canaan de departe.Din perspectiva biologiei comportamentale, rasismul, machismul, homofobia i religia (inventarea supranaturalului) sunt epifenomene ale dispoziiilor sociale i cognitive umane, pe care nu putem spera s le vedem vreodat disprnd, fie asta de moarte bun sau provocat. Cum spune antropologul Daniel Baril (Universit de Montral), alungai naturalul pe geam, i el va intra napoi n galop pe u - pentru ca aceste manifestri s dispar, trebuie o mutaie a speciei (umane).Tratamentul paliativ al acestor maladii sociale citate mai sus, este cultivarea raionalismului, mecanism care ns din start prezint un handicap, anume faptul c cere efort, n timp ce abordrile intuitive de natur esenialist se mulumesc cu legturi cauzale aparente sau chiar pur imaginare. Perspectiva care se ofer deci minoritilor rasiale, etnice, sexuale sau religioase, este aadar aceea a unei lupte susinute i continue pentru aprarea drepturilor lor, i asta tocmai pentru c n contrast cu ceea ce se cunotea n trecut, tim azi c rasismul, religia, machismul sau homofobia, nu sunt simple accidente datorate unei culturi alienante sau purei ntmplri istorice, ci fenomene perene i general umane ale cror surse se afl n abilitile ultra-adaptative cultivate ndelung de mecanismele minimaliste legate de funciile elementare de supravieuire ale lui Homo sapiens. Fapt care n sine nu trebuie, evident, s sugereze defetismul, ci dimpotriv, combativitatea celor pe care natura i dezavantajeaz prin aceste fenomene parazite ale modului n care creierul uman a fost forat cndva s evolueze. Efectele negative ale naturii noastre umane trebuie combtute prin cele dou instrumente pe care societatea modern ni le pune la dispoziie, anume educaia i legislaia. Explicarea resorturilor ultime (care sunt biologice i naturale) ale rasismului, nu-l disculp: a explica, nu nseamn a justifica.

Imagine care vrea s sugereze c negrii sunt situai ntre albi i cimpanzei.

n acelai timp, nelegerea acestor mecanisme biologice intime ale psihismului uman din perspectiva biologiei evoluioniste, trebuie s fie un avertisment care s fereasc societatea i indivizii de anumite derapaje n ceea ce privete chestiunea rasismului; astfel, etichetarea tendinei spontane de agregare a indivizilor pe baza atributelor superficiale, vizibile, cum sunt i acelea de ordin rasial, nu sunt dect exagerri din partea acelora care nu tiu nici ce nseamn rasism, i nu cunosc nici substratul su etiologic intim. Faptul c albii n S.U.A. se strng de predilecie n mici aezri din afara marilor orae, care sunt relativ omogene din punct de vedere rasial, sau faptul c, aa cum mrturisea finul observator care a fost Malcolm X n autobiografia sa, pelerinii musulmani la Mecca se grupeaz spontan pentru a forma franje de culoare neagr, mslinie i alb, asta n ciuda lipsei oricrei prevederi cu caracter rasist n textul sacru islamic, ine de cele mai adnci resorturi ale psihismului uman i a le eticheta rasism este un imens deserviciu adus luptei mpotriva acestui flagel. n aceeai situaie se afl tot ce ine de gust: faptul c arabii considerau cndva ca femeile lor brunete sunt frumoase, iar cele rocovane ale iranienilor, grecilor sau turcilor din jurul lor urte, nu este o manifestare de rasism, ci o expresie local i temporal determinat a gusturilor lor.Cauza unei gndiri rasiste, este diferit. Rasismul modern se bazeaz pe teorii care i au originea n ideologiile din secolul al XVIII-lea, perioada apariiei unei gndiri noi, unui curent de emancipare i a unei reacii de neacceptare acestui curent nou, prin cutarea pstrrii sistemului vechi i rigid. Filozofi i teoreticieni ai vremii ca Johann Gottfried von Herder, Immanuel Kant i Georg Wilhelm Friedrich Hegel au cuta s explice n mod tiinific diferenele de ras. Aceti gnditori ai vremii iau n considerare nu numai caracteristicile biologice (corporale) diferite ale raselor ci i mentalitatea i caracterul indivizilor unei rase. Mai trziu dezvoltarea biologiei i geneticii ca urmare a teoriei evoluioniste a lui Charles Darwin creeaz anumite puncte de sprijin pentru teoriile rasiste.n anul 1995 UNESCO prin Declaraia de la Schlaining presupune c teoriile rasiste consider c sunt nu numai diferene genetice, dar i diferene sociologice ntre rase. Prin studii tiinifice s-a determinat c diferena de culoare a pielii sau fizionomie nu ofer nici un indiciu pentru a putea stabili diferene calitative dintre rase.

Din punct psihologic, se poate considera rasismul ca o reacie de aprare a individului, care ia natere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de ras proprii, sau ca reacie a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caut s-i justifice eecurile suferite i descarce nemulumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un cliee i prejudeci, intoleran, obscurantism religios i ignoran.

Dup anul 1945, n statele democratice rasismul este legalmente penalizat i descurajat prin educaie. Pe teren tiinific, dei au fost ntocmite studii statistice care arat mici diferene ale coeficientului de inteligen mediu ntre diverse populaii ale statelor lumii ca i ntre rase,[4] acestea nu pot justifica rasismsul ct timp diferenele de IQ rmn mult mai importante n interiorul unei rase (oricare ar fi ea) dect diferenele de IQ mediu ntre 2 rase umane (oricare ar fi ele). Relevana acestei observaii devine astfel minor.

Ideologii rasismului, ca i acei ai conservatismului social, au folosit ideile lui Darwin pentru a-i justifica opiunile politice, dei Darwin n-a echivalat niciodat rasele umane cu nite specii distincte sau societatea uman cu o jungl, iar succesorii lui pe trmul biologiei s-au ferit s dea vreo relevan social conceptului de rase umane, dei azi, din ce n ce mai des, apar articole tiintifice care demonstreaz utilitatea considerrii n domeniul ngrijirii sntaii a conceptului, acestea plednd n acelai timp pentru o medicin dac nu individualizat, cel puin care s in cont de tipul etnic (rasial) al bolnavului, recomandndu-se utilizarea informaiei privitoare la ras pentru identificarea (cu scop de prevenie) unei populaii cu risc crescut n ce privete anumite maladii (diabet, boli de inim, cancere, diverse maladii autoimune, boli de metabolism, constatndu-se c chiar i tipul i gravitatea unor complicaii ale unor maladii diferind de la o ras la alta, ca i eficacitatea unor medicamente care variaz n funcie de diferene probabil explicabile prin polimorfismul genetic).

2.1. KKKKu Klux Klan este numele sub care sunt cunoscute mai multe organizaii rasiste extremiste, dintre care prima a aprut dup Rzboiul Civil American n 1865 n statul Tennessee (SUA). Membrii acestor organizaii susin superioritatea rasei albe i i exprim adesea cu violen atitudinea de antisemitism, anticatolicism, homofobie etc.

Denumirea vine probabil din cuvntul grecesc kyklos, nsemnnd cerc, i cuvntul clan.Scopurile iniiale ale organizaiei erau aparent nobile: "protejarea celor nevinovai i neajutorai" i "ajutorarea celor oprimai". Dou elemente au fost nc de la nceput ngrijortoare: organizaia se autointitula "Statul Invizibil", Klanul i considera pe albi superiori populaiei de culoare. Din cauza acestei adversiti faa de negri, organizaia nu s-a putut mpca cu faptul c dup Rzboiul de Secesiune, fotii sclavi obinuser drepturi egale cu populaia alb. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor i oraelor, torturnd i ucignd fr a suferi vreo pedeaps. Oficial organizaia s-a dizolvat n 1869, dar diferite grupri locale au continuat s terorizeze populaia de culoare.n 1915 Klanul a fost reactivat n Georgia. De aceast dat, victimele terorii organizaiei erau toi cei bnuii de liberalism, ei primind un avertisment sub forma unei cruci n flcri. A doua dizolvare a avut loc n 1944.Dei n SUA populaia ncepuse s uite de Klan, la mijlocul anilor 90 organizaia s-a reactivat din nou, incendiind bisericile populaiei de culoare, dar aciunile sale au avut doar un caracter local.

2.2. Al Doilea Razboi MondialCand vorbim de probleme de rasa, cel mai probabil va interveni automatismul care ne duce cu gandul la al Doilea Razboi Mondial. Adolf Hitler, unul dintre cele mai influente personaje din istoria universala avea ca filosofie politica ierarhizarea raselor umane, renasterea unei lumi compuse numai din rasa "ariana". In centrul crezului nazist s-a aflat convingerea ca aceasta rasa, din care s-ar fi tras adevaratii germani, era superioara celorlalte.

Un proiect secret condus de Heinrich Himmler, care a inclus arheologi si oameni de stiinta au cutreierat globul pentru a gasi o dovada a arienilor din Atlandida, continentul pierdut, potrivitExpress. Dupa ce nazistii au preluat controlul inGermaniain anii '30, Heinrich Himmler, seful trupelor SS, a participat la o conferinta la Berlin. Aici, un arheolog a venit cu o teorie bizara, pretinzand ca stie unde se gaseste continentul pierdut Atlantida, in care a trait o rasa superioara si care a fost inghitit de ape. Dar, cativa locuitori ai Atlantidei ar fi scapat si ar fi ajuns in cele mai indepartate colturi ale Pamantului, cultivand semintele civilizatiei lor. Pentru Himmler si acolitii sai a fost solutia perfecta. Nimeni nu a descoperit vreodata temple, scripturi sau artefacte care sa arate ca aceasta civilizatie antica a existat. Dar daca nazistii ar fi gasit astfel de dovezi, ei ar fi putut crea propria lor religie, care sa inlocuiasca crestinismul. In urmatorul deceniu, Himmler a condus un proiect secret care sa demonstreze aceasta teorie ciudata. Tinta lor cea mai de pret a fost descoperirea Sfantului Graal, despre care se spune ca a fost cupa din care a baut Iisus Hristos la Cina cea de Taina.

Proiectul secret al nazistilor a iesit la lumina de-abia in 1945, cand soldatii americani au descoperit mii de documente intr-o pestera din Germania. Continutul acestora a dezvaluit motivatia nazistilor de a declansa Holocaustul.Cuvantularianprovine din limba sanscritaAryasi foarte probabil are o semnificatie foarte apropiata de termenul occidentalnobil. Asta ar fi trebuit sa fie de ajuns: a fi arian este o chestiune de stirpe,de casta ori de ordine sociala , in nici un caz derasa.Unelenuclee indo-iraniene,cum este clar scris in RigVeda si in unele texte zorohastriene,folosesc acest cuvant pentru a se defini.intr-o perioada in care,in Asia centrala,contactele etno-antropologice nedorite erau la ordinea zilei si posibilitatea inglobarii intre clanuri facea necesara un fel de bariera autoidentificativa fata de altii. Ar putea fi comparata cu binecunoscuta Bar-Bar folosita de castele nobiliare din Grecia antica.

2.3. Mein Kampf "Observarea cea mai superficiala este suficienta pentru a demonstra cum nenumaratele forme pe care le imbraca vointa de a trai a naturii sunt supuse unei legi fundamentale si cvasi-inviolabile impuse de procesul strict limitat al reproducerii si al inmultirii. Orice animal se impereceaza numai cu un congener din aceeasi specie: pitigoiul cu pitigoiul, cintezoiul cu cintezoiul, barza cu barza, soarecele de camp cu soarecele de camp, soarecele cu soarecele, lupul cu lupoaica etc. Numai niste imprejurimi exceptionale pot determina abateri de la acest principiu; in primul rand constrangerea imousa de captivitate sau vreun obstacol care se opune imperecherii indivizilor apartinand aceleiasi specii. Dar atunci natura isi foloseste mijloacele pentru a lupta impotriva acestor abateri si protestul ei se manifesta in modul cel mai clar fie refuzand speciilor degenerate capacitatea de a se reproduce la randul lor, fie limitand strict fecunditatea descendentilor; in cele mai multe cazuri, ea le priveaza de capacitatea de a rezista la boli sau la atacurile dusmanilor . Aceasta este cat se poate de firesc. Produsele oricarei incrucisari a doua fiinte de valoare inegala sunt o medie a valorii celor doi parinti. Cu alte cuvinte, pe scara vietuitoarelor, vlastarul se situeaza mai sus decat parintele care apartine unei rase inferioare, dar ramane inferior celui care face parte dintr-o rasa superioara. Ca urmare, mai devreme sau mai tarziu el va pieri in lupta pe care va trebui sa o dea impotriva acestei rase superioare. O asemenea imperechhere contravine vointei naturii care tinde sa ridice nivelul vietuitoarelor. Acest scop nu poate fi atins prin unirea indivizilor de valoare diferita, ci numai prin victoria totala si definitiva a celor ce reprezinta valoarea cea mai inalta. Rolul celui mai puternic este acela de a domina si nu de a se uni cu cel slab, sacrificandu-si astfel propria superioritate. Numai cel slab din nascare poate socoti aceasta lege drept nemiloasa, dar asta pentru ca el nu este decat un om slab si marginit; caci daca aceasta lege n-ar trebui sa invinga, evolutia tuturor fiintelor organizate ar fi de neconceput. Consecinta acestor tendinte generale aa naturii de a cauta si de a pastra puritatea rasei este numai deosebirea neta stabilita intre diferitele rase prin trasaturile lor exterioare, ci si similitudinea caracterelor specifice fiecareia dintre ele. Vulpea este intotdeauna vulpe, gasca gasca, tigrul tigru etc si diferentele care pot fi notate intre indivizi apartinand unei aceleiasi rase provin exclusiv din suma energiei, fortei, inteligentei, indemanarii, capacitatii de rezistenta cu care sunt dotati inegal. Dar nu se va gasi niciodata vreo vulpe pe care o inclinatie nefireasca ar determina-o sa se comporte filantropic fata de gaste, dupa cum nu exista pisica avand o atractie cordiala fata de soareci.

Ca urmare, lupta care asmute rasele unele impotriva altora are drept cauza nu atat antipatie solida, ci mai degraba foamea si dragostea. In ambele cazuri, natura e un martor impasibil, ba chiar satisfacut. Lupta pentru hrana zilnica atrage dupa sine infrangerea oricarei fiinte slabe sau bolnaviciase sau dotate cu mai putin curaj, in timp ce lupta ce o da masculul pentru a cuceri femela nu ii da dreptul de a zamisli decat individului celui mai sanatos, ori cel putin ii da posibilitatea sa o faca. Dar lupta este intotdeauna un mijloc de consolidare a sanatatii si a puterii de rezistenta a speciei si, prin urmare, conditia preaalabila a progresului.Foarte probabil ca folosirea pentru prima data a denumirii rasa ariana in sensul pe care il cunoastem astazi,ai apartine lui Max Muller care in 1861 publicamai Lectures on the Science of Language, in care,savarsind o grava eroare,se referea la arieni nu ca la un grup lingvistic ci ca la o rasa,chiar daca in scrierile ulterioare,s-a corectat,ajungand pana acolo incat sa scrie :Trebuie sa repet inca odata ca ar fi gresit sa vorbim de un sange arian la fel cum am vorbi de o gramatica dolicocefala.Aceste specificatii erau necesare din cauza dezvoltarii (catre sfarsitul secolului), a teoriei asazisei antropologie rasiala,influentata mult de afirmatiile lui Arthur de Gabineau,care sustinea ca unii indo-europeni reprezentau o rasa superioara a umanitatii. Din pacate,scriitori ulteriori au lansat absurda idee a existentei unei rase superioare indentificabila in termeni biologici.Elocvent in acest sens este studiul antropologului francez Vache de Lapouge, care cartea saArianulsustinea ca indicele cefalic ar putea fi o unitate de masura valabila pentru individuarea raselor si ca tipologiadolicocefalica-blondaprezenta in nordul Europei,este superioara si este destinata sa domine populatiilemai brachicefalice.

Daca procesul ar fi altul, progresul ulterior s-ar opri si ar exista mai degraba un regres. Intr-adevar, cum cei mai putin buni ii inving intotdeauna numeric pe cei mai buni, daca toti indivizii ar acea aceeasi posibilitate de a supravietui si a se reproduce, cei mai putin buni s-ar reproduce atat de repede incat cei mai buni ar fi impinsi in arierplan. Trebuie deci ca in favoarea celor mai buni sa intervina o masura corectiva. Natura isi asuma aceasta grija, supunandu-i pe cei slabi la conditii de viata aspre care limiteaza numarul lor, ea nu ingaduie decat supravietuitorilor alesi sa se reproduca, ea opereaza atunci o noua si riguroasa selectie dupa criteriul fortei si al sanatatii. Daca ea nu doreste ca indivizii slabi sa se imperecheze cu cei puternici, inca si mai putin vrea ca o rasa superioara sa se amestece cu una inferioara, caci in acest caz, munca pe care a depus-o de mii de secole pentru ca omenirea sa progreseze va deveni dintr-odata zadarnica.Cunostintele noastre de istorie ne aduc nenumarate dovezi ale acesteo legi. Istoria demonstreaza cu o evidenta inspaimantatoare ca atunci cand arianul si-a amestecat sangele cu acela al unei rase inferioare, rezultatul acestei incrucisari de rase a insemnat pierderea poporului civilizator America de Nord, a carei populatie se compune in uriasa ei majoritate, din elemente germanice care s-au amestecat foarte putin cu rasele de culoare, prezinta astfel de oameni si o civilizatie total diferita fata de America Centrala si de Sud in care imigratii, in majoritate de originee latina, s-au amestecat uneori foarte mult cu bastinasii. Acest unic exemplu permite deja recunoasterea clara a efectului produs de amestel=cul de rase. Vechiul german, ramas de rasa pura si neincrucisat, a devenit stapanul continentului american si va ramane astfel atata timp cat nu se va sacrifica si nu se va lasa si el prada unei coruperi incestuoase.In rezumat, rezultatul oricarei incruccisari intre rase este intotdeauna urmatorul:

a) Scaderea nivelului rasei superioareb) Regresia fizica si intelectuala si, ca urmare, aparitia unui soi de epuizarea carei progrese sunt lente dar inevitabile.A provoca un astfel de proces nu inseamna decat a pacatui impotriva vointei lui Dumnezeu, Creatorul nostru. ""Toare civilizatiile mari din trecut au decazut numai pentru ca rasa creatoare la origine a pierit prin otravirea sangelui.Cauza profunda a acestor decaderi a fost intotdeauna uitarea principiului dupa care orice civilizatie depinde de oamnei si nu acestia de ea; ca, prin urmare, pentru a conserva o civilizatie determinata, trebuie conservat omul care a creat-o. Dar aceasta conservare eate legata de legea implacabila a necesitatii si a dreptului celui mai bun si mai tare la victorie.Asadar, cine vrea sa traiasca, sa lupte! Cine refuza sa lupte pe aceasta lume in care lupta neincetata este lege, nu merita sa traiasca.

Aceasta poate parea dur, dar asa este! Totusi soarte omului care crede ca poate invinge natura si, in realitate o insulta este multa mai grea. Suferinta cumplita, nenorocire si boli, iata in acest caz raspunsul naturii. Omul care uita si dispretuieste legile rasei se lipseste de fapt de fericirea la care este sigur ca va ajunge. El se opune mersului victorios al rasei superioare si, prin aceasta, conditiei prealabile a oricarui progres uman. Coplesit de povara sensibilitatii omenesti, el decade la stadiul de animal incapabil sa se ridice pe scara vietuitoarelor. " "Progresele omenirii sunt o ascensiune pe o scara fara sfarsit; nu te poti inalta fara sa fi trecut treptele inferioare. Arianul a parcurs asadar drumul pe care i l-a aratat realitatea si nu pe acela la care viseaza immaginatia unui egalitarist modern. Drumul adevarat este greu si anevoios, dar in final conduce la tinta la care ar vrea pacifistulu sa vada omenirea ajungand, dar, in realitate, visurile lui mai mult il indeparteaza decat il apropie de ea.Nu intamplator primele civilizatii s-au nascut acolo unde arianul a intalnit popoare inferioare, le-a subjugat si le-a supus vointei lui. Ele au constituit primul instrument tehnic in slujba unei civilizatii in devenire.Prin urmare, drumul pe care trebuia sa il urmeze arianul era trasat clar. Cuceritor, el a supus oamenii de rasa inferioara si le-a randuit activitatea practica sub comanda lui, dupa vointa lui si conform scopurilor lui. Impunandu-le insa o activitate utila, desi anevoioasa, el n-a facut doar sa crute viata supusilor sai; el poate chiar le-a faurit o soarta mai buna decat cea care li se cuvenea, in cazuul in care se bucurau de ceea ce se numeste vechea lor >>libertate