tulburarile de anxietate - psyclinic.ro de anxietate - brosura.pdf · tulburarile de anxietate pot...

20
     TULBURARILE DE ANXIETATE PSYCLINIC Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro

Upload: nguyenbao

Post on 03-Feb-2018

280 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

         TULBURARILE DE ANXIETATE

PSYCLINICPsihoterapie si Psihologie Clinicawww.psyclinic.ro

Page 2: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie, nivel de educatie.

Gravitatea tulburarilor de anxietate si implicatiile pe care o astfel de tulburare le poate avea asupra calitatii vietii, sunt deseori subestimate. Tulburarile de anxietate pot afecta relatiile personale, calitatea studiului sau a muncii, activitatile zilnice si dezvoltarea personala in general. Unii oameni se adreseaza specialistului (medic psihiatru sau psihoterapeut) inca de la primele simptome, in timp ce pentru altii ajutorul vine dupa ani de suferinta. Informarea corecta va poate ajuta sa identificati de timpuriu simptomele unei tulburari de anxietate si sa luati decizia potrivita cu privire la tratament, pentru a limita efectele anxietatii asupra calitatii vietii dumneavoastra.

In acest ghid, dezvoltat de echipa PsyClinic, puteti afla ce inseamna anxietatea, cum se manifesta, sub ce

forme ne poate afecta, care sunt tratamentele eficiente pentru tulburarile de anxietate si ce poate face

familia pentru a ajuta un pacient cu o astfel de tulburare.

Pentru mai multe informatii despre anxietate si metode de tratament, vizitati www.anxietate.psyclinic.ro

Autori:

Stancescu Raluca, psiholog si psihoterapeut

Chiscu Andrei, psiholog si psihoterapeut

Pana Elena, psiholog si psihoterapeut

Page 3: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

ANXIETATEA – PRIETEN SAU DUSMAN?

  Anxietatea, starea de teama pe care o resimtim cu totii cand ne aflam in fata unui posibil pericol, ne ajuta zi de zi 

sa supravietuim (cand trebuie sa coboram scarile, sa traversam strada, etc) si poate fi utila in multe situatii personale, 

sociale sau profesionale. 

   Este greu de trasat o linie intre anxietatea normala, adaptativa si cea disfunctionala, clinica.

   Anxietatea este considerata un raspuns normal, atunci cand este determinata de un pericol real si daca scade sau 

dispare odata cu disparitia pericolului. Atunci cand nivelul anxietatii este disproportionat in raport cu riscul sau 

severitatea unui posibil pericol, si daca ea continua si in absenta pericolului, atunci consideram aceasta reactie ca fiind 

“anormala”. Putem, de asemenea, evalua acest raspuns si prin prisma impactului pe care acesta il are asupra 

functionarii persoanei: daca observam ca anxietatea are un efect psihosomatic sau daca functionarea cognitiva, sociala 

sau profesionala este afectata, atunci putem spune ca anxietatea este de nivel clinic.

       Anxietatea ne afecteaza in cel putin 4 moduri:

– La nivel cognitiv (ganduri negative, anxioase)– La nivel emotional (emotii: teama, neliniste, frica, panica, etc)– La nivel fiziologic (incordare musculara, dificultati de respiratie, ameteala, moleseala, nod in gat, palpitatii, 

dureri de cap sau de stomac, etc)– La nivel comportamental (prin comportamente de evitare a pericolului sau prin luarea unor masuri de 

asigurare)

    Exemplu: Anxietate privind un interviu pentru angajare

Ganduri automate

Ex. “Daca nu iau interviul de angajare? Sotia mea va fi foarte suparata, daca nu reusim sa mai platim ratele la masina?”

Emotii

- teama, neliniste

Comportamente

- imi verific CV-ul, imi cumpar o camasa noua, exersez / repet raspunsuri la posibile intrebari pentru angajare

Senzatii fizice

- incordare musculara, senzatia de apasare in piept si nod in gat

  Anxietatea, care este un raspuns normal si adecvat in fata pericolului, devine o problema de sanatate mintala atunci cand simptomele:

– sunt severe si foarte neplacute– interfera cu activitatea zilnica (cu viata sociala, de familie, profesionala, etc)– sunt persistente si dureaza de prea mult timp– ne afecteaza calitatea vietii 

Page 4: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

                                 Vulnerabilitatea – Nucleul tulburarilor de anxietate

     Vulnerabilitatea se defineste ca fiind perceptia unei persoane despre sine ca fiind subiectul unui pericol intern sau 

extern asupra caruia nu detine controlul sau controlul sau este prea mic pentru a­i oferi un sentiment de siguranta. In 

cazul tulburarilor de anxietate, acest sentiment de vulnerabilitate este intensificat de anumite procese cognitive 

disfunctionale. De exemplu, un pacient subestimeaza aspectele pozitive privind propriile sale resurse (minimizare), si 

este predispus sa­si concentreze (involuntar) atentia asupra propriilor slabiciuni (abstractie selectiva). El vede fiecare 

imperfectiune ca pe o prapastie, si fiecare greseala ca pe un dezastru (magnificare si catastrofizare). Astfel, in urma 

fiecarei mici greseli pe care va tinde sa o suprageneralizeze, se va simti tot mai vulnerabil in fata pericolului si mai 

putin capabil sa­i faca fata.  

    Vulnerabilitatea tine atat de factori personali, cat si de factori de mediu. Printre factorii personali se afla fie lipsa 

sau prezenta scazuta a unor abilitati (ex. lipsa unor abilitati sociale, in cazul unei persoane cu anxietate sociala), fie 

perceptia eronata asupra abilitatilor personale (ex. lipsa increderii ca pot face fata anumitor situatii).

    Factorii de mediu tin de contextul, mediul in care ne aflam. Ca exemplu, o persoana care a copilarit intr­un oras, va 

fi mai vulnerabila daca va pleca in excursie, prima oara in viata, pe munte, neavand experienta si abilitatile necesare 

pentru a gestiona situatia la fel de eficient ca o persoana care a crescut intr­un sat de munte. Din aceasta perspectiva, 

observam importanta expunerii la cat mai multe experiente, acestea avand atat rolul de a ne creste abilitatile cat si de a 

ne creste increderea ca putem face fata intr­o serie de situatii diverse.

    Increderea in sine, definita ca auto­evaluarea pozitiva privind propriile resurse si calitati pentru a gestiona 

problemele si a face fata amenintarilor, joaca asadar un rol important in toate tulburarile de anxietate. In tratamentul 

unei tulburari de anxietate, acest aspect trebuie luat in calcul, planul terapeutic trebuind sa includa si cresterea de 

abilitati, dar si identificarea si modificarea credintelor disfunctionale privind propria persoana (ex. “Eu sunt mai 

slab”, “Intotdeauna am fost mai bolnavicios”, “Eu nu sunt capabila sa fac fata situatiilor de stres, sunt prea emotiva”, 

etc)

   

  

Page 5: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

      Ce determina si mentine anxietatea? Modelul cognitiv­comportamental

    Fiecare situatie sau eveniment prin care trecem este filtrat prin prisma propriilor noastre credinte si experiente, ceea 

ce determina o interpretare diferita, de la persoana la persoana. Interpretarea pe care o dam anumitor situatii sau 

evenimente, determina modificari in planul emotional si comportamental. 

  Deseori oamenii tind sa spuna ca emotiile lor se datoreaza unor factori externi, simtindu­se astfel incapabili sa le 

controleze: “Seful meu m­a facut sa ma enervez, pentru ca nu i­a placut raportul meu”, “Sotia mea ma face sa ma simt 

foarte vinovat, pentru ca nu­mi spune de ce e trista”, “Situatia financiara din Europa ma sperie foarte tare”, etc. In 

realitate insa, ceea ce determina starea noastra emotionala, este modul in care interpretam evenimentele si situatiile 

prin care trecem.

        Iata cateva exemple:Situatia Interpretarea mea (gandurile mele) Emotiile mele

Sefului nu i­a placut raportul “Omul asta ma exaspereaza, nu stiu ce vrea, si m­am saturat, nu mai am chef sa lucrez la raportul ala!”

­ frustrare, enervare

Sotia mea e trista “Cred ca e trista din cauza mea. Sigur am facut ceva ce a suparat­o, de aceea nici nu vrea sa­mi spuna”

­ vinovatie

Stire la TV despre situatia financiara a Greciei

“Ce ma fac? Situatia este catastrofala, o sa intre in faliment toate bancile, o sa ajungem sa nu mai avem ce manca! Daca nu o sa­mi mai pot hrani copiii?!”

­ teama, panica

   Fiecare dintre aceste evenimente poate fi interpretat si privit din multe alte perspective. De exemplu:   Situatia Interpretarea mea / ganduri Emotiile mele 

Sotia mea e trista “Probabil are o zi proasta, tuturor ni se intampla”

­ compasiune

Sotia mea e trista “Ce ma enerveaza cand sta asa, si nu vorbeste! Parca i­a mancat pisica limba! Ce sa spun, e trista, de parca eu sunt vesel!”

­ furie, enervare

Sotia mea e trista “Cred ca e suparata din cauza serviciului. Oare ce se intampla? Daca o supara sefa ei si isi da demisia, cum o sa ne descurcam?”

­ neliniste, teama

Sotia mea e trista “Trebuie sa facem ceva, nu se poate sa stam asa! Normal ca e trista, daca nu facem si noi mai multe activitati. Gata, am hotarat – saptamana viitoare mergem impreuna la munte! Abia astept sa­i fac surpriza asta!”

­ bucurie, nerabdare

Page 6: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

  Terapia cognitiva pune accentul pe aceasta legatura intre modul de a gandi si emotiile pe care le traim. Cercetarile 

arata ca persoanele care sufera de tulburari de anxietate interpreteaza, in mod eronat, unele situatii sau evenimente ca 

fiind periculoase, acest lucru determinand o stare de teama sau chiar panica. 

  Terapia cognitiva ajuta la identificarea si modificarea gandurilor automate negative, anxioase, cu ganduri realiste si 

rationale. 

   Atunci cand avem o stare de teama, tindem sa evitam situatia pe care o consideram periculoasa. De fapt, persoanele 

cu tulburari de anxietate ajung uneori sa­si modifice intreaga viata pentru a evita sa se confrunte cu stimulii 

anxiogeni. Mai jos exista o lista cu cateva comportamente specifice in 3 tulburari de anxietate ­  tulburarea de panica, 

tulburarea obsesiv­compulsiva si anxietatea de sanatate.

Tulburarea de anxietate Comportamente de evitare, verificare, asigurare

Tulburarea de panica si agorafobia ­ Evitari: mijloace de transport(metrou, autobuz), mall­uri, supermarket­uri, tuneluri, poduri, lifturi, restaurante, zone in care nu exista spital in apropiere (ex. pe munte), avion, locuri aglomerate, locuri din care nu poti iesi rapid, etc

­ Asigurari: medicamente la indemana (ex. calciu, Xanax, etc), apa la indemana, persoana care sa ma insoteasca, verificat pulsul / tensiunea, etc

Tulburarea obsesiv­compulsiva (In functie de continutul obsesiilor)­ Evitari: sa stau cu anumite persoane, sa ating anumite obiecte, sa merg in unele locuri, sa fac diverse activitati

­ Asigurari: ritualuri mentale, numarat, rugaciuni, facut curatenie / ordine, spalat excesiv, repetari, etc

Anxietatea de sanatate ­ Evitari: spitale, locuri unde sunt microbi sau risc de infectii, oameni bolnavi, unele emisiuni, etc

­ Asigurari: ­ vizite dese la medic, cautat pe internet informatii despre boli, multe medicamente in casa, medicamente in geanta, etc

   Terapia comportamentala pune accentul, in cazul tulburarilor de anxietate, pe importanta expunerii la stimulii 

anxiogeni, aceasta avand ca rezultat pe termen lung scaderea sau disparitia starii de teama. Studiile au arata ca 

evitarea joaca un rol major in mentinerea anxietatii pe termen lung, chiar daca ajuta, pe moment, persoana sa se 

linisteasca.

Page 7: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

   Raspunsul fiziologic la frica: “Fugi sau lupta!”

   Senzatiile fizice care insotesc starea de teama, intalnite in tulburarile de anxietate, reprezinta un factor major de 

disconfort pentru persoanele cu astfel de tulburari. Deseori aceste senzatii fizice sunt interpretate ca fiind un semnal 

de pericol, devenind, la randul lor, un factor declansator al reactiei de panica.

  Fie ca ne aflam in fata unui pericol real sau doar ne gandim la ceva ce consideram periculos, corpul nostru va 

reactiona printr­un raspuns automat, care ne va ajuta sa ne luptam sau sa fugim de pericol: raspunsul “fugi sau lupta”. 

  Creierul nostru primeste si proceseaza in permanenta semnale din mediu sau din propriul organism. Unele dintre 

aceste informatii sunt procesate cognitiv (prin intermediul gandurilor), determinand astfel o serie de emotii. Alteori, 

creierul are o reactie automata in fata unui pericol, fara a mai procesa cognitiv informatia. De exemplu, daca vedem ca 

din bucatarie vine un fum puternic, vom procesa cognitiv aceasta 

informatie ­ “Ce se intampla?! Ceva a luat foc!!!” , iar acest lucru va 

determina o stare de teama si un raspuns fiziologic (cresterea pulsului, 

incordarea muschilor, accelerarea respiratiei, etc).

 In alte situatii de pericol, raspunsul fiziologic este automat: daca traversam 

si brusc vedem ca un camion vine cu viteza fara sa incetineasca, vom reactiona 

rapid, fara a mai gandi ce se intampla sau ce avem de facut. Muschii se 

incordeaza brusc, respiratia se accelereaza, iar in felul acesta corpul e pregatit 

sa sara din fata camionului.

   Acest lucru se explica prin faptul ca informatia ajunge sa fie procesata de 

catre “amigdala” (formatiunea din creier responsabila cu declansarea 

raspunsului “lupta sau fugi”) pe 2 cai diferite:

• O cale scurta, de la talamus catre amigdala – pe aceasta cale informatia nu este procesata cognitiv, aparand 

doar un raspuns automat in fata pericolului, ca in exemplul cu camionul

• O cale mai lunga, in care informatia trece prin talamus, scoarta cerebrala si apoi ajunge la amigdala; pe 

aceasta cale, informatia este procesata cognitiv, ca in primul exemplu, cu fumul din bucatarie.

  Cand informatia privind pericolul ajunge la amigdala, aceasta va transmite mai departe semnalul de alarma catre 

glandele suprarenale, determinand o descarcare rapida de adrenalina in sange. Adrenalina va produce, la randul ei, o 

serie de modificari fiziologice, care vor ajuta corpul sa devina mai puternic si sa poata sa lupte sau sa scape de 

pericol.

Chiar si in somn, daca avem un

cosmar, creierul va declansa

raspunsul “fugi sau lupta”,

considerand ca ne aflam in pericol.

Astfel, inima va incepe sa bata cu

putere, respiratia va deveni mai

accelerata, muschii se vor incorda.

Aceste reactii fiziologice sunt

sistemul nostru de protectie in fata

pericolului.

Page 8: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

   

   

    Tabel: Schimbari produse de adrenalina in organism si modul in care sunt resimtite de individ

Schimbari in organism Resimtite ca...

* Cresterea ritmului cardiac (numarul de batai ale inimii / minut), pentru a creste aportul de oxigen si substante nutritive catre principalele organe

Batai de inima puternice

* Accelerarea respiratiei, pentru a creste oxigenarea organismului

Dificultati de respiratie, senzatia lipsei de aer, senzatia de sufocare, ameteala

* Incordarea muschilor Tremurat, dureri, tensiune, incordare

* Incetinirea digestiei Greata, “fluturasi in stomac”

* Intensificarea activitatii glandelor sudoripare, pentru a face fata cresterii ratei metabolice

Transpiratie abundenta

* Dirijarea sangelui catre organele vitale si muschi (prin vasoconstrictie periferica) 

Furnicaturi si amorteli la nivelul extremitatilor

* Scaderea salivatiei Senzatia de uscaciune a gurii si de “nod in gat”Dificultati de inghitire 

* Dilatarea pupilelor, pentru a depista mai usor pericolul

Senzatia de privire incetosata, ameteala

   Oamenii care trec prin stari de anxietate intense descriu si o serie de alte senzatii specifice raspunsului “fugi sau 

lupta”; fiecare persoana traieste diferit aceste momente de frica, si nu este obligatoriu ca o persoana sa resimta toate 

simptomele descrise mai sus.

  De ce se declanseaza acest raspuns, in cazul 

                persoanelor cu tulburari de anxietate?

   Tulburarile de anxietate distorsioneaza perceptia asupra

pericolului. Altfel spus, stimuli pe care majoritatea dintre noi

ii considera inofensivi (ex.: o senzatie de ameteala, o intalnire 

cu prietenii, un gand sau o imagine violenta, etc), determina,

in cazul unei persoane cu anxietate, o stare intensa de teama sau

chiar panica. Asa cum am mentionat mai sus, chiar si un gand 

negativ asupra unui posibil pericol poate sa declanseze aceasi 

stare de teama ca si cum ne­am afla in fata unui pericol real.

* Raspunsul “fugi sau lupta”, caracterizat prin modificari fiziologice determinate de descarcare de adrenalina, este un raspuns natural, adaptativ. Nici una dintre aceste modificari fiziologice nu este periculoasa si nu determina probleme de sanatate pe termen scurt sau lung.

* Raspunsul “fugi sau lupta” nu este specific doar oamenilor. Si animalele, aflate in fata unui pericol, au aceleasi reactii fiziologice ca si oamenii (accelerarea batailor inimii, accelerarea respiratiei, incordarea muschilor, etc).

Page 9: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

       Tulburarea de panica

   Un atac de panica nu este o tulburare in sine. In timpul unui atac de panica, o persoana poate sa resimta urmatoarele 

senzatii fizice:

• Batai puternice de inima

• Senzatia de nod in gat, lipsa de aer sau senzatia de sufocare

• Accelerarea respiratiei

• Ameteala 

• Tremuraturi, furnicaturi si amorteli la nivelul extremitatilor

• Transpiratie

• Greata, dureri de stomac sau alte simptome gastro­intestinale

• Privire incetosata

• Senzatia de derealizare sau depersonalizare

    Aceste senzatii fizice sunt insotite de teama persoanei ca va innebuni, va pierde controlul sau va muri.

    Desi multi oameni au atacuri de panica de­a lungul vietii, doar o parte dintre acestia vor interpreta catastrofic 

aceasta experienta, devenind hipervigilenti si mentinand o stare continua de alerta, care ii va predispune la repetarea 

atacurilor de panica. 

     Unele persoane cu tulburare de panica incep sa evite anumite locuri sau situatii in care considera fie ca atacurile de 

panica se pot repeta, fie ca “evadarea” in cazul unui atac de panica este foarte dificila. 

  Printre evitarile si asigurarile la care apeleaza persoanele cu tulburare de panica, se numara:

– Evitarea unor mijloace de transport (metrou, autobuz, microbuz, tren, avion, masina), evitarea liftului, a 

restaurantelor, a mall­urilor, a pietelor, a zonelor aglomerate, a spatiilor mici si neaerisite, a locurilor in care 

au avut atacuri de panica, evitarea activitatii fizice, etc

– Asigurarea ca exista un spital in apropiere, tinut medicamente la indemana (ex. calciu sau xanax in geanta), 

apa la indemana, mers insotit de o persoana de siguranta, vizite frecvente la Urgente sau la medic pentru 

analize, folosirea unor medicamente pe baza de plante, verificarea pulsului / tensiunii, etc

  In timp, aceste comportamente cresc starea de hipervigilenta si mentin gandurile anxioase: pe masura ce ma comport 

ca un om bolnav, credinta ca sunt bolnav (sau ca mi se poate intampla ceva grav) va fi mai puternica.

Page 10: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

    Persoanele care sufera de tulburare de panica sunt prinse in cercul vicios al hipervigilentei si interpretarii 

catastrofice a senzatiilor fizice:

  

 

   

Atentie involuntara crescuta asupra starii fizice + “scanarea” corpului (ex “Oare sunt ok?”)

Depistarea oricaror mici schimbari din organism (ex. batai de inima, stari de ameteala firesti, etc)

Interpretarea catastrofica a acestora:“Cred ca iar mi se face rau! Daca o sa fie mai grav?! Daca de data asta lesin?!”

Teama intensa

Declansarea raspunsului “fugi sau lupta” (aparitia senzatiilor fizice)

Atac de panica“Chiar mi se face rau! Acum o sa lesin!”

Page 11: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

 

       Tulburarea obsesiv-compulsiva

  Tulburarea obsesiv­compulsiva se caracterizeaza prin aparitia unor ganduri, imagini sau impulsuri (numite “obsesii) care determina o stare crescuta de teama. Pentru a scadea starea de teama, persoana cu aceasta tulburare va apela la o serie de activitati sau ritualuri (numite “compulsii”).   

Obsesii frecvente Compulsii asociate

Ganduri sau imagini legate de contaminarea cu diverse substante periculoase, HIV, murdarie, etc

­ Spalat / dezinfectat frecvent, excesiv (ex. spalat excesiv pe maini sau corp, sters excesiv anumite parti ale corpului, dezinfectat zilnic obiectele sanitare, etc)­ Verificarea corpului pentru a depista semne de contaminare­ evitarea locurilor sau a atingerii unor obiecte despre care persoana considera ca o pot contamina 

Ganduri sau imagini legate de ceva periculos care urmeaza sa se intample din cauza propriei neglijente (ex. explozie de gaz, incendiu, jefuirea casei, etc)

­ verificarea frecventa a aragazului, a prizelor, a usilor si geamurilor, etc (inclusiv intoarcerea frecventa pentru verificari)­ evitarea de a fi ultima persoana care iese din casa­ cereri frecvente de re­asigurari din partea altor persoane ca totul e in regula

Imagini, ganduri sau impulsuri legate de ranirea (abuzarea, lovirea, uciderea, etc) unor persoane (de regula persoane dragi). Exemple: imagini conform carora iti lovesti copilul, ganduri ca o sa iti ranesti sotul, etc

­ evitarea situatiilor in care riscul de ­ai rani pe cei dragi este mai mare. Ex.: ascund obiectele ascutite, sticlele, nu raman singur/a cu anumite persoane (ex cu copilul), etc­ neutralizarea gandurilor – te gandesti la ceva care sa indeparteze obsesiile (ex. iti spui ceva, spui o rugaciune, numeri, etc)

Ganduri, imagini, impulsuri cu continut sexual, considerate imorale (Ex. ganduri legate de homosexualitate, imagini ca faci sex cu anumite persoane, imagini   

­ evitarea de a privi, a atinge sau a se afla in preajma anumitor persoane­ evitarea unor activitati care pot declansa obsesiile (ex. evit sa ma uit la unele scene de dragoste din filme, evit discutiile legate de sex, etc)­ efectuarea unor activitati care sa contrazica gandurile, imaginile sau impulsurile

Ganduri, imagini cu continut blasfemic sau indoieli privind propria credinta (ex. gandul “ma inchin diavolului”, “il provoc pe Dumnezeu”, etc)

­ rugaciuni, ritualuri mentale care sa inlature gandurile sau imaginile­ efectuarea unor comportamente sau activitati care sa infirme gandurile si imaginile­ consultarea preotului, cautarea asigurarilor din partea altor persoane

Ganduri sau imagini legate de a­ti face rau singur (inclusiv suicid). Ex: “Daca ma arunc pe geam?”, “Daca ma tai cu cutitul?”, imagini cu propria persoana moarta

­ evitarea situatiilor in care riscul de suicid e mai mare (ex. evit sa raman singur/a acasa, sa stau langa geam, sa ma apropii de balcon, sa traversez intersectii aglomerate, sa stau pe peron la metrou, etc)­ cautarea asigurarilor din partea altor persoane­ ascunderea cutitelor, a obiectelor ascutie sau considerate 'periculoase”

Ganduri legate nevoia de a ordona, aranja anumite lucruri, sau de a desfasura unele activitati intr­un anumit mod (poate include  si gandul “Daca nu fac X ­lucru,  ceva rau se va intampla”) 

­ ordonarea obiectelor intr­un anumit mod (ex. aranjarea hainelor pe culori, ordonarea tacamurilor intr­un anumit fel, ordonarea altor obiecte din casa, etc)­ executarea unor activitati dupa anumite ritualuri (ex. ma spal pe maini de 3 ori, urc scarile si le cobor de 2 ori, numar pana la 10 cand ma urc in masina, etc)

Page 12: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

   

    Tuturor ne vin uneori in minte ganduri sau imagini ciudate, violente sau pe care nu le dorim (asa cum in minte ne 

vin, tot in mod involuntar, si ganduri placute). Majoritatea dintre noi nu le bagam in seama, trecem rapid peste ele, 

fara a ne pune prea multe intrebari.

  Unele persoane insa se simt foarte speriate de aceste ganduri, considerand ca:

• Astfel de ganduri sau imagini nu trebuie sa­ti vina niciodata in minte

• Daca gandesti ceva imoral, violent sau ciudat inseamna ca esti o persoana imorala, rea, ciudata, etc

• Daca gandesti un lucru, inseamna ca iti doresti sa se intample / vrei sa­l faci / ai putea sa­l faci fara sa­ti dai 

seama

• Trebuie sa­ti controlezi gandurile, imaginile sau impulsurile, altfel poti scapa controlul total

   Persoanele care prezinta credinte de tipul celor descrise mai sus vor face tot posibilul pentru a impiedica gandurile, 

imaginile sau impulsurile nedorite sa mai apara – devenind hipervigilente in a depista momentele in care pot aparea 

aceste ganduri, si apeland la diferite mecanisme de evitare si asigurare (compulsii) de tipul celor descrise in tabelul de 

mai sus. Astfel, preocuparea legata de indepartarea gandurilor nedorite le va ocupa tot mai mult timp, iar gandurile 

vor tinde sa devina tot mai dese ­ cu cat incerci mai mult sa nu te gandesti la ceva, cu atat te vei gandi mai mult.

   Cercul vicios al tulburarii obsesiv­compulsive arata, in cele mai multe cazuri, astfel:

Aparitia unui gand, imagine sau impuls nedorit (violent, cu continut sexual, imoral, etc)

Interpretarea / judecarea gandului sau imaginii: “De ce am gandit asa ceva?” “Inseamna ca vreau sa fac asta”, “Ma gandesc la asta pentru ca sunt rau, imoral, agresiv, etc”

Frica intensa

“Trebuie sa am grija sa nu -mi mai vina asta in minte (gandul, imaginea, impulsul)”

Cresterea hipervigilentei si a preocuparii pentru depistarea si inlaturarea gandurilor nedorite

Modificarea comportamentului, pentru a evita sau a neutraliza gandurile nedorite (compulsii)

Creste frecventa si intensitatea gandurilor, imaginilor, impulsurilor – devenind “obsesii”

Page 13: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

       Anxietatea generalizata                                                

   Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin  

  prezenta aproape permanenta a ingrijorarilor, asupra carora 

  persoana simte ca nu are controlul. Desi nu exista motive 

  reale de ingrijorare, persoanele cu anxietate generalizata 

  dezvolta scenarii catastrofice cu privire la o serie de aspecte ale vietii : sanatatea lor sau a familiei, situatia 

financiara, viata de familie sau viata profesionala. Ziua unei persoane cu anxietate generalizata este dominata de 

ganduri negative legate de viitor, insotite de stari intense de disconfort emotional, dar si fizic. Deseori persoanele cu 

anxietate generalizata acuza simptome fizice de tipul durerilor musculare, dificultati de inghitire, oboseala, dureri de 

cap sau de stomac, carcei si, foarte des, insomnie. 

  Desi realizeaza ca ingrijorarile sunt exagerate, persoanele cu anxietate generalizata simt ca nu se pot opri si nu pot 

controla ingrijorarile. Anxietatea generalizata poate fi insotita si de stari depresive, dificultati de concentrare si 

iritabilitate crescuta.

   Cercetarile au aratat ca persoanele cu anxietate generalizata au o serie de credinte atat negative, cat si pozitive legate 

de ingrijorare:

   Credinte negative:

• Ingrijorarile sunt de necontrolat

• Odata ce incep sa ma ingrijorez nu ma mai pot opri

• Nu pot face nimic pentru a opri ingrijorarile

• O sa innebunesc daca ma tot ingrijorez

• O sa ma imbolnavesc daca voi continua sa ma ingrijorez

• Ingrijorarile o sa­mi afecteze starea de sanatate fizica

  Credinte pozitive:

• Daca te ingrijorezi, poti sa previi evenimentele nedorite

• Ingrijorarea ma ajuta sa fac fata unor situatii neplacute

• Ingrijorarea ma ajuta sa fiu pregatit pentru orice situatie

• Ingrijorarea ma ajuta sa rezolv problemele

• Daca ma ingrijorez, voi fi mai motivat sa fac anumite lucruri

• Daca ma ingrijorez, nu mi se poate intampla nimic care sa ma ia prin surprindere

Page 14: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

   Un alt factor implicat in dezvoltarea si mentinerea anxietatii generalizate este intoleranta la incertitudine. Studiile au 

aratat ca persoanele cu aceasta tulburare au dificultati mai mari in a tolera nesiguranta si incertitudinea, precum si 

emotiile negative. Ingrijorarea le ofera, din aceasta perspectiva, un fals sentiment de control si siguranta.

   Acceptarea incertitudinii, cresterea abilitatilor de rezolvare a problemelor precum si invatarea unor tehnici de 

relaxare, fac parte din tratamentul cognitiv­comportamental al anxietatii generalizate.

                                  Anxietatea sociala                              

 

       Cu totii avem emotii in unele situatii sociale: la examene, la interviuri, atunci cand tinem un discurs sau avem 

prima intalnire cu o persoana de care ne place. Unii dintre noi sunt mai timizi, si au dificultati in a initia o conversatie 

sau se simt inconfortabil cand sunt in centrul atentiei. 

  Fobia sociala este, insa, mai mult decat o simpla timiditate. Principalele caracteristici care diferentiaza timiditatea de 

fobia sociala sunt:

Timiditate  Fobia sociala

­ este o trasatura de personalitate­ se caracterizeaza prin reticenta si inhibitie sociala­ persoana nu evita situatiile sociale­ se poate implica in activitati sociale atunci cand este necesar­ prevalenta crescuta in randul populatiei­ nu interfera cu activitatea zilnica

­ tulburare psihica­ se caracterizeaza  prin anxietate marcanta, chiar panica, in situatii sociale evaluative­ persoana prezinta performante sociale scazute­ evitarea situatiilor sociale este frecventa si pervaziva­ prevalenta mai scazuta in randul populatiei­ debutul este, de regula, in adolescenta­ afecteaza domeniul social si profesional

   Persoanele cu fobie sociala au standarde excesiv de inalte legate de propria performanta sociala si se indoiesc ca pot 

face o buna impresie. In situatii sociale, acestea traiesc un disconfort foarte intens, gandindu­se ca vor atrage atentia 

asupra lor si se vor face de ras sau se vor comporta intr­un mod umilitor, jenant.

  Asadar, expunerea la situatii sociale este fie evitata, fie traita cu un disconfort intens. Anxietatea apare dinainte de 

intrarea in situatie, fiind determinata de ganduri anticipatorii catastrofice (“O sa ma fac de ras”, “O sa­si dea seama ca 

sunt anxios”, “Voi fi penibil”, etc), dar continua si dupa incheierea situatiei sociale, cand persoana rememoreaza 

Page 15: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

 fiecare gest pe care l­a facut, verificand daca a fost bine sau nu. Fiecare stimul ambiguu va fi interpretat in mod 

negativ, intarind convingerea ca nu poate face fata acestor situatii (“Nimeni nu ma place”, “Sunt neinteresant”, “Sunt 

ciudat / plictisitor / nepotrivit, etc”).   

   Unele persoane prezinta stari intense de teama sau chiar panica in majoritatea situatiilor sociale, fobia sociala fiind 

generalizata. Altele traiesc stari de disconfort doar in anumite situatii, de exemplu in prezenta anumitor persoane sau 

in anumite locuri sau activitati. 

   Printre situatiile care genereaza cel mai intens disconfort se numara:

• Vorbitul in public (la intalniri sociale, discursuri publice, la petreceri, la intalniri de afaceri, etc)

• A canta sau a performa in fata unui public

• Initierea si mentinerea unei conversatii

• A manca sau a bea in fata altor persoane

• A folosi toalete publice

• A scrie in fata altor persoane 

    Persoanele cu fobie sociala pot prezenta abilitati sociale scazute, iar interventia psihologica trebuie sa aiba ca 

obiectiv si cresterii asertivitatii si a altor abilitati. 

    Fobiile specifice

   Fobia specifica reprezinta teama intensa, irationala de 

un stimul inofensiv sau foarte putin periculos. Fricile cele 

mai des intalnite sunt: frica de inaltimi, frica de tuneluri, 

frica de zbor, de caini, paienjeni / gandaci, frica de sange, 

frica de locuri inchise, frica de pasari, frica de soareci, 

                                                                                                frica de serpi.

   Persoanele cu fobie specifica realizeaza ca teama lor este prea intensa, irationala sau nejustificata, insa in momentul 

in care se afla in fata obiectului sau situatiei de care se tem (sau uneori doar cand se gandesc la asta), traiesc o stare 

intensa de anxietate sau chiar un atac de panica.

   Fobiile apar de regula in copilarie sau in adolescenta. Desi cauzele exacte ale dezvoltarii unei fobii specifice nu sunt 

cunoscute, studiile arata ca o fobie specifica se intalneste la mai multi membrii ai aceleiasi familii. 

   Persoanele cu fobie specifica nu apeleaza la tratament specializat atunci cand reusesc, cu usurinta, sa evite lucrul de 

care se tem, ci, de regula, doar atunci cand evitarea interfera cu activitatea profesionala sau cu viata lor personala. 

Page 16: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

   Psihoterapia, in special terapia cognitiv­comportamentala, reprezinta un tratament foarte eficient pentru fobiile 

specifice.

 

                                                                               Tulburarea de stres post-traumatic     

   Tulburarea de stres post­traumatic poate fi experimentata de unii oameni care fie trec 

   printr­o situatie periculoasa, fie sunt martorii unui astfel de eveniment. Persoanele care au 

suferit un abuz fizic sau sexual (pe termen scurt sau lung), care au avut un accident, care s­au confruntat cu un 

dezastru natural (ex. cutremur, inundatii, etc), care au fost victimele unui jaf sau a unei tentative de viol, sau au 

experimentat alte tipuri de evenimente sau situatii traumatice, pot dezvolta o tulburare de stres post­traumatic. Unele 

persoane dezvolta aceasta tulburare fara a fi victimele directe ale unei agresiuni sau ale unei situatii periculoase; 

atunci cand o persoana este martora la un eveniment care pune in pericol viata altcuiva – fie cineva apropiat (ex. 

decesul unei persoane iubite), fie cineva necunoscut (ex. martorul unui accident de masina), exista posibilitatea de a 

dezvolta o tulburare de stres post­traumatic.

  Aceasta tulburare de manifesta prin re­trairea momentelor traumatice sub forma unor secvente de ganduri sau 

imagini (“flashback­uri”), insotite de stare de teama foarte intensa si senzatii fizice (batai de inima, senzatie de 

sufocare, etc), cosmaruri, ganduri si imagini infricosatoare. Persoanele cu TSPT evita locurile, situatiile, persoanele 

sau obiectele care le amintesc de momentul traumatic si au dificultati in a­si aminti experienta prin care au trecut. De 

exemplu, o persoana care a avut un accident de masina, s­ar putea sa nu isi aminteasca exact ce s­a intamplat si sa 

evite sa se mai urce in masina.

  Persoanele cu TSPT se pot simti vinovate, deprimate sau ingrijorate, pot sa­si piarda interesul pentru activitatile care 

le faceau placere si se pot simti “amortite” emotional. Unele persoane cu TSPT simt o stare de neliniste, agitatie si 

iritabilitate crescuta si au probleme cu somnul (dificultati de a adormi, cosmaruri, etc).

   Daca observati ca cineva apropiat, care a trecut printr­un eveniment traumatic, prezinta astfel de simptome, il puteti 

ajuta oferindu­i suport emotional, intelegere si incurajari. Ascultati­l cu atentie si asigurati­l ca aceste simptome se vor 

diminua odata cu timpul dar si cu ajutor specializat. Nu ignorati afirmatiile legate de suicid sau de auto­ranire, si 

incurajati persoana apropiata sa caute ajutor de specialitate (medic psihiatru, psihoterapeut). 

Page 17: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

       Tratamentul tulburarilor de anxietate               

    Tulburarile de anxietate pot fi tratate cu medicatie, cu unele forme de  

psihoterapie sau ambele. Optiunea privind tratamentul depinde de tipul de  

tulburare si de preferinta pacientului. Inainte de a urma un tratament este necesara 

consultarea unui medic de specialitate, pentru a determina daca simptomele se  

datoreaza unei tulburari de anxietate sau au o cauza fizica. 

Tratamentul se stabileste in functie de diagnostic, de severitatea simptomatologiei

si prezenta comorbiditatilor (ex. depresie, abuz de substante, etc), dar si preferintele

pacientului. De exemplu, unele persoane opteaza pentru tratament medicamentos, avand avantajul ca reduce rapid

simptomatologia. Altii prefera sa urmeze o forma de psihoterapie, in care sa invete cum sa gestioneze anxietatea si sa

mentina starea de bine.

Unele tulburari de anxietate pot fi tratate doar prin psihoterapie, si, chiar daca pacientul urmeaza un tratament

medicamentos, este important sa urmeze si o interventie de tip psihologic pentru a invata ce este anxietatea si cum sa

o gestioneze eficient.

Studiile clinice au aratat ca cea mai eficienta forma de interventie psihologica in tulburarile de anxietate este

psihoterapia cognitiv-comportamentala. Terapia cognitiva ajuta persoana sa schimbe tiparele negative de gandire

care mentin frica, iar terapia comportamentala ajuta la identificarea comportamentelor disfunctionale si schimbarea

reactiilor pe care persoana le are in situatiile care ii provoaca teama.

  Terapia cognitiv­comportamentala dureaza, in medie, 3 ­ 4 luni si poate fi urmata individual sau in cadrul unei 

terapii de grup.     

     Anxietatea in familie

    Cand cineva din familie sufera de o tulburare de anxietate, poate fi dificil pentru ceilalti membri sa­i inteleaga 

trairile, gandurile si comportamentele. Unele reactii vi se pot parea absurde, sau va puteti gandi ca persoana in cauza 

nu are suficienta “vointa” pentru a depasi situatia. Pentru a intelege mai bine persoana de langa dumneavoastra, este 

recomandat sa aflati mai multe despre tulburarile de anxietate – de ce apar, cum se manifesta, care sunt factorii de 

mentinere si care sunt pasii necesari pentru recuperare. 

Page 18: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

  Confruntati cu o tulburare de anxietate, cei mai multi dintre noi nu stiu cum sa reactioneze. Este normal, asadar, ca 

membrii familiei sa traiasca sentimente de teama, frustrare, vinovatie, confuzie, sau chiar furie. Parintii, in special, 

tind sa se invinovateasca atunci cand copilul lor are o tulburare de anxietate. Trebuie sa stiti ca tulburarile de anxietate 

sunt cauzate de diferiti factori, multi dintre acestia nefiind in controlul nostru, asadar nu putem spune cine e “de 

vina”.

   Unii membri ai familiei se pot simti furiosi, gandindu­se “De ce nu depaseste pur si simplu problema asta? De ce nu 

are vointa?”. Daca va regasiti in aceasta situatie, este bine sa invatati mai multe despre ce inseamna anxietatea; 

ganditi­va la faptul ca persoanele cu anxietate nu isi doresc sa sufere de aceasta problema si cu atat mai putin sa lase 

anxietatea sa­i afecteze pe cei dragi. 

    Anxietatea este o problema de sanatate psihica si necesita ingrijire de specialitate (tratament medicamentos sau 

psihoterapie), la fel ca alte boli cu care ne confruntam de­a lungul vietii. 

   Alte familii devin foarte ingrijorate si speriate: “Daca nu o sa­i mai treaca, daca se imbolnaveste mai rau?” sau chiar 

“Daca pateste ceva fizic (atac de cord, AVC, etc) din cauza anxietatii?”. Deseori acestia devin foarte grijulii si atenti 

cu persoana cu anxietate, transmitand mesaje de tipul “Nu te mai ingrijora, ca­ti face rau”, “Ai grija sa nu te obosesti, 

deja te simti rau”, “Sa­mi spui daca nu ti­e bine, sa­ti dau o pastila”, etc. 

In primul rand trebuie sa stiti ca, urmand un tratament adecvat (tratament medicamentos si / sau psihoterapie cognitiv­

comportamentala), sansele de vindecare in cazul tulburarilor anxioase sunt foarte mari. De asemenea, este bine de 

stiut ca anxietatea nu produce alte boli psihice sau fizice, asadar grija trebuie indreptata catre tratamentul episodului 

anxios si nu catre prevenirea altor boli de natura fizica sau emotionala. 

    Grija excesiva si hiperprotectivitatea pot avea insa un efect nedorit pe termen lung: ele intaresc credinta pacientului 

ca se afla in pericol, ca nu este capabil sa depaseasca teama si ca fara o atentie sporita si o stare permanenta de alerta, 

lucrurile pot sa devina mai grave; asadar, pe termen lung, acestea “hranesc” anxietatea, in loc sa o diminueze. 

    Compatimirea excesiva este deseori intalnita impreuna cu hiperprotectivitatea: “Vai, saracul de tine...”, “Of, ce ne 

facem..”, “Mi­e tare mila de tine..”, “Nu stiu cum mai suporti..”, etc; din nou, astfel de mesaje nu sunt de ajutor, 

facand pacientul sa creada ca ceea ce i se intampla este groaznic, fara rezolvare si ca el este neputincios in fata 

anxietatii. 

Page 19: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

    Minimalizarea este una dintre tehnicile la care apeleaza unii membri ai familiei: “Stai linistit ca nu ai nimic”, “Nu 

te mai ingrijora ca nu ai motive”, “Lasa ca o sa­ti treaca”, etc. Din nou, aceasta este o metoda disfunctionala pe 

termen lung – astfel de mesaje nu ajuta pacientul sa dobandeasca abilitatile necesare pentru a infrange anxietatea, ba 

chiar mai mult, il fac sa se simta ne­inteles si inadecvat. 

    Ce poate face familia? 

   Iata cum puteti ajuta un membru al familiei care se confrunta cu o tulburare de anxietate: 

  * Observati si confirmati emotiile: ex. “Observ ca iti este foarte teama”, “Vad ca esti foarte speriat, ce crezi ca se va 

intampla?” “Inteleg ca iti este foarte frica sa nu patesti ceva”. 

  * Oferiti suport si intelegere: “E in regula sa­ti fie teama uneori, chiar daca pentru unii motivul poate parea minor”, 

“Voi fi langa tine si te voi ajuta sa treci peste asta”, “In viata ne confruntam cu diferite dificultati, cu ajutor specializat 

putem trece insa peste ele”, “Stiu ca iti este greu si ca aceasta problema iti afecteaza viata, dar cred ca poti invata, la 

fel ca altii, sa gestionezi anxietatea”. 

  * Ajutati­l pe pacient sa gaseasca raspunsuri, in loc sa­i oferiti sfaturi: “Ce te face sa crezi ca vei pati asta?”, “Ti s­

a mai intamplat asta?, “Tu ce ti­ai spune, daca ai fi in locul meu?, “Care crezi ca este riscul sa patesti ceva ingrozitor? 

Pe ce te bazezi?”, “Desi iti este foarte teama, crezi ca ai putea incerca totusi sa faci lucrul acesta (ex.iesit singur din 

casa, mers cu liftul / metroul, etc) ?” 

   

   * Ajutati­l pe pacient sa gandeasca rational si realist, nu neaparat pozitiv! Asigurarile de tipul “O sa fie bine”, 

“Bucura­te ca nu ai nimic fizic”, “Gandeste­te la ce e mai frumos in viata ta”, etc il vor ajuta pe pacient sa se simta 

mai bine, fix pana la urmatorul moment de anxietate. Pacientul are insa nevoie de metode care sa­l ajute pe termen 

lung: in momentul in care gandurile anxioase preiau controlul, ele vor trebui contrabalansate cu ganduri rationale, nu 

pozitive. 

Ex. Pacientul: “Imi bate inima foarte tare, o sa fac un atac de cord! 

Varianta pozitiva: “Nu ai nimic, calmeaza­te! E doar in capul tau, gandeste­te la ceva frumos!” 

Varianta rationala: “Ce te face sa crezi ca vei face un atac de cord? Ai o boala de inima? Ti s­a mai intamplat sa­ti 

bata inima asa de tare? Daca da, ce s­a intamplat, ai facut atac de cord? Pot exista si alte motive pentru care sa­ti bata 

inima, in afara de iminenta unui atac de cord? Crezi ca e posibil sa­ti bata inima mai tare din cauza ca te­ai speriat, si, 

de fapt, sa fie doar o stare intensa de anxietate?”, etc 

Page 20: TULBURARILE DE ANXIETATE - psyclinic.ro de anxietate - Brosura.pdf · Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,

  

  Astfel de intrebari pot ajuta pacientul sa inteleaga ca, desi simte unele senzatii fizice care ii provoaca teama, acestea 

nu sunt neaparat un semn de pericol iminent, ci se datoreaza unei stari normale, firesti, de teama. 

    * Ajutati pacientul sa identifice si sa elimine comportamentele de asigurare si evitare si nu va lasati atras in astfel 

de comportamente. Comportamentele de asigurare si evitare reprezinta acele activitati pe care pacientul nu le mai face 

sau le face in plus pentru a evita anxietatea. 

   Amintiti­va insa ca cel mai bun mod in care puteti ajuta pe cineva care sufera de o tulburare psihica, este sa­l  

incurajati sa caute ajutor de specialitate (medic psihiatru, psihoterapeut).

     Unde pot beneficia de tratament adecvat?

   Echipa PsyClinic, formata din psihologi cu formare in psihoterapie cognitiv­comportamentala, va pune la 

  dispozitie servicii complexe de tratament al tulburarilor de anxietate:

• Psihoterapie individuala pentru adulti

• Psihoterapie individuala pentru copii si adolescenti

• Consiliere pentru parinti

• Grupuri de terapie

• Programe structurate de tratament 

• Ateliere de suport si informare pentru pacienti si

familiile acestora

     PsyClinic colaboreaza cu un medic primar psihiatru si un medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, 

oferind astfel pacientilor posibilitatea de a beneficia de tratament multidisciplinar al tulburarilor de anxietate. 

    

   

 

  

  Psihoterapie si Psihologie ClinicaCredem in oameni!

PsyClinic – Psihoterapie si Psihologie Clinica

  www.psyclinic.ro

  [email protected]

  +40 726 191 822