anonimi - libris.ro sfinti si... · 2019. 12. 19. · arheologii din romania qi descoperirile...
TRANSCRIPT
jl
I
l
' ,, iJ'
REGI, SFINTI $I ANONIMI F
\ : \'
Cercetitori qi oseminte umane '
in arheologia din Romf,nia
', ,',:r,t ,
': iti.1 ii1' ;1 t
i$tiff.b;r$-ti i
,A.TEA
scAtls
CUPRINS
Introducere. Antropologii ale corpului... ............. 9
Corpul ca invenlie a modernitdlii........,....... ...................12
Procesul qtiinlific, un construct social .......13
Structura volumului ................ t7
Capitolul r Corpul uman intre arheologia funerari qiosteoarheologie .................25
CAnd arheologii intAlnesc oseminte umane........ .......... zB
Corpul Ei antropoloCii ............... ..................37
Arheologii din RomAnia qi descoperirile funerare.............................46
Evolulia gAndirii osteoarheologice din Romdnia ..........52
Biografia unui corp uman intr-o analiz6, osteoarheologicl...............59
De la oase la artefacte.:................... .........6r
Corpul ca date osteologice - modelul anatomic, demografic Ei
abstract-matematic .............62
De la corp ca date osteologice la corpul-cunoaEtere gtiin[ific5.....7o
Capitolul z Domnitorirnedievali,ADN qioameni de qtiinli .....75
Nu toli morfii sunt la fel de morli ..............78
Domnitorii romAni, cumanii gi genetica ........................ Br
Domnitorii moldoveni qiADN-ul .............. BB
Constantin BrAncoveanu - trupul unui sfAnt martir ........................ 90
Un rege sub o parcare, un rege intr-un pod............. ......96
Bioistoriagiindiviziideosdomnesc................ ............1oo
Capitolul 3 Transformarea corpurilor anonime in tipuriumane ideale Povestea colecliei antropologice Francisc I.Rainer..... ........1o7
Povestea 1.................. .............Lo7
Povestea 2................. .............1o8
8 Alexandra Ion
Povestea 3 ................. .....'......'1o9
CAnd corpul ajunge exponat ......'..........-.-..111
Corpul uman Ei istoria coleclion6rii lui............. ....'.'.... 113
Naliunea, craniile gi antropologia ..........'.'. .............'.... rr6
Cine ajungea exponat in coleclia lui Francisc I' Rainer?.... ....'........ t2L
Antropologia in spa!iu.. .....---.126
De la un craniu paleolitic la tipuri umane ideaIe.............................r28
Ce valoare are un corp uman? '.................132
lncotro? Un viitor pentru coleclii....... ...'..r37
Capitolul 4 Osteoarheologia ca antropologie? Corpuri,moaqte gi sfin[i martiri .....a4r
Post-socialism, absenle Ei corpurile ca loc al memoriei .."........"'...744
La mormAntul,,V.A." .............148
Memoria cui ins5? Cine e Episcopul Vasile Aftenie?...................r49
Antropologi qi arheologi la lucru ..........153
Exhum[ri ale victimelor represiunii politice sau ale sfinlilor martiri........156
Oseminte, moaqte qi limitele cunoaEterii Etiinlifi ce......................'.. 159
Concluzii. .........165
Osemintele, incotro? .'...........165
Mulfumiri .......-.a75
BTBLTOGRAFIE ............ ... r79
Introducere. Antropologii ale corpului
,,mumiile nu putrezesc de la viermi: ele mordupi ce sunt transplantate
dintr-o ordine a simbolicului, stdpAnd pesteputrefaclie gi moarte,
intr-o ordine a istoriei, gtiin{ei Ei a muzcckrr,ordinca noaslril,
care nu mai stipAnegte nimic q;i c:nrcr int:rrirrt'i1
si le rcinvic llrirr qrt iirrIr'1"
(Bauch'illanl 1t1r.14,, to- l r)'
Ce fac arheologii Ei antropologii in spatele uEilor inchise, pcteren, in laborator sau in muzeu? Cum ajung osemintele celorcare au murit acum mii de ani sd devinl obiect de studiu Ei cumsfArgeEte cineva exponat intr-o coleclie antropologic[? Cartea de
fa![ iqi propune sd r[spundd la aceste intrebdri, pornind intr-ocll[torie pe urmele cercet[torilor: ce intreblri g[sesc eiinteresante Ei cum vorbesc despre corpuri? Acesta nu este un textdespre cunoaqterea pe care oamenii de qtiinl[ o delin desprecorpul uman. in schimb, el vd va provoca si pornili intr-oexplorare care poate plrea mai pulin obiEnuit[ la prima vedere:oamenii de gtiinld, arheologi qi antropologi, devin subiecli pe careii vom urmdri la lucru. Sociologul si filosoful francez Bruno Latourcompara procesul qtiinlific cu o poveste, in care obiectul de studiugi cercetdtorii, asemenea unor eroi, trec prin mai multe incerclri(paqii analizei Etiinlifice), iar la final ies altfel decAt au intrat inpoveste. Datele qtiin{ifice pe care le considerdm un fapt, date
1 Dacd nu se precizeazd altfel, toate traducerile din limbi strline apartin autoareivolumului.
Capitolul rCo4rul uman intre arheologia funerar[
qi osteoarheologie
Un sit arheologic poate scoate la iveala o mullime demateriale, iar printre ele qi oseminte umane. Arheologia qi
osteoarheologia sunt dou[ dintre pulinele discipline qtiinfificccontemporane care intAlnesc qi interaclioneazh. cu cei morfi. Prinstudierea osemintelor Ei a mormintelor, practicienii intrtr incontact cu credinlele qi ritualurile celor din trecut, cu viziunea lordespre ce insemna moartea gi pierderea cuiva apropiat. Contactulinsd vine qi cu o dilem[: cum ar trebui negociatl intAlnirea cu ceicare au murit de mult? Sunt osemintele umane utile pentru qtiin![qi dac[ da, de ce? Rlspunsu] la aceastd intrebare ne oferd motivesuficiente pentru a continua sd le transform5m in exponate sauspecimene qtiinlifice? in acest capitol vom analiza gama larg5 der[spunsuri pe care arheologii Ei osteoarheologii romAni au dat-ola aceste intreblri.
inainte de a incepe merit[ fhcute trei observa{ii care s[ neghideze parcursul in istoriografie. in primul rAnd, dupl cumobserv[ Dusan Bori6 Ei John Robb (zoo8, r), corpul nu a
reprezentat un subiect de interes pentru arheologie pentru multtimp. MoEtenirea acestei situalii se reflectd in statutul pe careosemintele umane incl il au, de multe ori ele fiind relegatesecliunii de anexe dintr-o publicalie arheologic[, sau suntignorate in favoarea interpret[rii inventarului funerar Ei a
descrierii mormAntului (vezi qi Nilsson Stutz zoo8).A doua observatie este direct legatd de prima qi se referl la
imp[4irea corpului intre dou[ tipuri de studii: cele axate pe corpinleles ca un organism biologic, o ,,arhivd a dietei, st5rii de s5nitate,
r
26 Alexandra lon
via![ gi activitate fizic[ din vechime" (Rautman qi Talalay 2ooo)
sau ca un ,,rest fosilizat al lumii naturale", versus un corp studiat indimensiunea sa sociald qi istoric5. tn timp ce prima perspectiv[ este
comund osteoarheologiei, cea de a doua se reg[seEte in studiile de
arheologie funerarl sau de arheologie sociali. Joanna Sofaer
(zoo6) analizeazl, pe larg istoria celor doul aborddri. Prima
opereazd in linia tradiliei unei metode de investigare empiriste,
pozitiviste, preluate din Etiinlele naturale. Ceea ce candva a fost un
corp uman (oasele) este mdsurat Ei analizat pentru a obline date
legate de diet[, stil de via!5, caractere antropometrice, demografie,
varialie individual[. Principiile Ei modelele interpretative se
bazeazd. pedescoperirile qi metodele din Etiinlele naturale, preluate
d.in zona biologiei, bio-mecanicii, anatomiei, geneticii sau chiar
chimiei. Pe linia unor astfel de studii, corpul apare ca o entitate
anistoricl (ibidem, 5r), un organism adaptat la mediu, condilii de
vi1fii s11 strcs ocupational. Termenii in care este descris de obicei
srrnl: st'x, viirstii, ltatologie, traum[, speran![ de viald, markeri
ot'rrpir(iolritli clt:.Irr lirbiilit t:calalt[, a studiilor de arheologie social5 despre
t'r;r'11, ;rt:{rstit c imerginat ca un construct istoric qi cultural specific,
c:lrc a varriat de-a lungul timpului (Rautman 2ooo; Hamilakis ef
alii zooz; Fisher qi Loren 2oo3; Meskell Ei Joyce 2oo3). Astfel de
perspective sunt influenlate atAt de studii de antropologie
culturalS, cAt gi de studiile de gen sau de filosofie' Cele dintAi,printre care se remarc[ lucrdrile lui Marilyn Strathern, au
relativizat noliunea de individ qi au pus in eviden![ faptul c[ insociet[li diferite acesta se constituie gi se defineqte in mod diferit.Dupi cum subliniazb, Liv Nilsson Stutz (zoo8), intr-o culturdcorpul poate juca roluri variate, de la un corp stabil, delimitat clar
de mediul in care este, cum se intAmpl5 in societ[lile creqtine
contemporane, la situalii in care relalia dintre identitate gi corp
este una fluid[. in Vanuatu spre exemplu, nu exist[ un corp
universal, ci fiecare persoan[ este ,,dividd.", suma relaliilor sociale
in care se implic5, cAqtigAnd I pierzdnd fragmente din propria
Regi, sfin{i qi anonimi... 27
persoanl in funclie de noile relalii in care intri (o noliune greu de
in{eles pentru un european).Studiile de gen au introdus la rAndul lor distinclia sex-gen,
intre sexul - categorie biologicd Ei modul in care acesta este
constituit qi interpretat la nivelul societllii, cu rolurile care decurg
din el - genul. Spre exemplu, sS ludm situalia unui individ care lanaEtere are sexul biologic feminin, iar intr-un anumit contextcultural alege s[ trdiascd Ei sd se identifice ca bdrbat, cum este
r:rntlburrnesha din Albania. Albania tradilional[ era o societatepatriarhali, in care birbatul avea unicul drept de proprietate, clcr
participare Ia viala politicd sau decizii. in acest context, fie pcntlrr
l putea moqteni averea, pentru a evita un mariaj nedorit, sittt itllirrniliile r[mase fdrd un bdrbat care s[ se implice in activitir[ilcrlcdicate lui, o fat[ (sau p[rinlii ei) decidea(au) schimbarea roluluisocial din femeie in bdrbat. Schimbarea la noul statut se fdcea
printr-un jur[mAnt de castitate, iar din acel moment inainte fosta
lirt[/femeie devenea bdrbat in fala societ5lii Ei iqi tr[ia viala ca
:rtare, de la aspectul fizic, imbriciminte, la activitilile care ii erau
llermise. Pentru arheologie, o astfel de situalie ne face sd privimt:u relinere corespondenla direct[ intre sexul unui schelet analizat
1i interpretarea genului pe care l-a avut in timpul vielii. Iar cazul
lnLrrnesha nu este singular.Situalia se complicl Ei mai mult cAnd un inventar funerar
lsociat in mod tradilional unui gen, cum ar fi armele pentrub[rba!i, apar in mormintele unui individ care se dovedeEte a fil'cmeie din punct de vedere biologic, cum a fost cazul recent al
trnei vikinge * rlzboinica Birka. MormAntul descoperit in Suedia
in rBBo a fost inilial atribuit unui blrbat datoritd inventarului de
arme Ei imaginii r[zboinicului viking b[rbat. ins5, un studiu din',or7 bazat pe analiza ADN a scheletului, a conchis ca bdrbatult:ste de fapt...femeie (Hedenstierna-Jonson et alii). De atunci qi
pAn[ ast[zi a curs multl cerneald pro sau contra acestei analize,
runor cercet[tori fiindule greu s[ accepte c[ o femeie vikingXputea fi rdzboinic[. $i chiar dac[ intr-adevir avea arme in
28 Alexandra lon
mormant, asta nu inseamni cd le-a Ei folosit, nu? DupI cum se
vede, in lumea arheologiei nici un caznu este simplu.
$i aqa ajungem la a treia observalie: este important a nu se
confunda arheologia funerar[ cu arheo]ogia morlii. intr-unarticol important din zo16 (p. r4), Liv Nilsson Stutz noteaz[ c[,,majoritatea cercet[rilor pe materiale din contexte funerare, fie
ele oseminte sau artefacte presupun intreb[ri care au mai mult de
a face cu cei vii din trecut, decat cu aspecte legate de moarte".
Aceast[ observalie este important[ deoarece pAn[ la urm[mormintele qi alte descoperiri similare sunt r5m[qile materiale
ale unor credinle qi ritualuri care reflect[ relalia individului qi a
comunitdlii cu moartea qi ruptura produs[ de ea. cum ar arSta
ins[ o arheologie a morlii?Prin urmare, inc[ de la inceput vedem c[ in arheologie
rrxistir trcli mari diviziuni care se cer investigate: cea dintre corpul
[iolggiq q;i social, cea dintre corp Ei materialele arheologice
lsociat[c (inventarul mormfintului, contextul de descoperire etc.)
qi cea dintre arheologia celor vii Ei a celor morli. Aceste diviziuni
au o istorie a lor Ei in cele ce urmeaz[ o s5 parcurgem cateva dintre
momentele importante. intAi ne vom opri asupra istoriei
cercet[rii corpului in spaliul european Ei american in ultimele
dou[ secole Ei aparilia metodelor de investigalie Etiinlific[. Apoi,
analizase mutd pe contextul cercetirilor din RomAnia, pentru ca
la final s[ urm[reascd biografia post-mortem a unui corp intr-o
analiz[ osteoarheologic[ contemporan[ qi modu] in care paqii
analizei construiesc treptat,,corpul qtiinlific".
Cflnd arheologii intAlnesc oseminte umane
Probabil unul dintre cele mai frumoase Ei poetice texte
despre descoperiri funerare nu ii aparline unui arheolog, ci unui
polimat englez care a tr[it in secolul al XVII-lea, Thomas Browne
(16oS-8z). in lucrarea lui ,,I{yclriotaphia. Urn*Burial, a Discourse
of the Sepulchral Urns Latcly Found in Norfolk" - 1658
Regi, sfin{i ;i anonimi... 29
(inmormAntarea in urn[, un discurs despre urnele funeraredescoperite recent in Norfolk), intAlnirea cu morlii trecutuluidevine prilej pentru o meditalie pe tema vielii Ei a mortahte$i(Figura r):
,,CAnd rugul funerar s-a stins i;i s-a incheiat ultimabinecuv$ntare, bhrbalii gi-au luat un ultim adio de laprietenii lor ingropa{i, ne-aEtept6ndu-se cd curiozitateavArstelor r.iitoare va comenta despre cenuqa lor; qi neavAndo veche experien!5 crr supraviefuirea moaqtelor 1or, nu gi-au pus asemenea prableme |"..] Dar cine gtie oare soartaq:aselor sale sau cAt de des va fii ingropat? Cine qticrXspunsul oracolului despre cenu$a sa sau dacti aceastit vltfi imprdqtiat[? |-...] Ce c$ntec au cAntat sirenelcr satl cc lltlrrrcqi-a spus Aliile c6nd s-a ascuns printre f'cnrci, tlcryi stttrlintrebdri dilemati.ce, nu sunt dincoicl cle ol'it:c l)l'('stll)llll('l'('.CAnd au intrat persoanele rlin aceste osllal'c itt liritttolrrit'h'na{iuni aie mor{ilor qi qi.-au dormit sotrtttttl t'tr prirrIii ;;iconsilierii, ar pntea glsi un rdspuns mai ttiiot'. l)itt' t'ittt' itttfbst proprietarii acestor oase satl cc trlt';tttt'i lttt tlt'vtrttilaceast5 cenuq$, este o intrebare mai prcstlti tltl ittttitlltl'; ttttpoate fi rezolvati de crrr, qi nici probabil clcr spiritc:" (t,73).
30 Alexandra Ion
Figura r. Ilustra[ie din T. Browne qi S. Wilkin (ed.), Sir ThomasBroume's works, including his life and correspondence. Vol. 3. London:
Pickering. rB3S. Public Domain / Wikimedia Commons.
{} *'I It ti i
I" 1t I,JJ\*
,@-&
Regi,.r'linfi Si anonimi... 81
Aceastd meditalie, mai degrablt ln spiritul unei arheologii amorlii, tlcea parte dintr-un imaginar al cpocii care va continuapAn[ spre secolul al XIX-lea. De la anatomie la art[, moartea erav5zut5 qi ca sursd de cunoaEtere, dar qi ca prilej de meditaliefilosofici. Iar anticarii la care se refbrd Browne, precursoriiarheologiei qtiinlifice, sunt primii care folosesc monumenteletrecutului pentru a incerca sd ii spund istoria. O datX cuRenaqterea care redescoper5 anti chitatea, europeni i r ealizeazd cd.
inaintea lor au fost alte popoare Ei imperii, care au l5sat urmemateriale. Roma, Galia, Pompeiul, Egiptul, toate devinoportunit5li pentru coleclionarii de trecut. AEa ajung qimormintele, cimitirele qi monumentele funerare in atenliaanticarilor. in fapt, pAni tArziu unicele informafii desprepreistorie au fost obtinute prin studierea tumulilor Ei amormintelor, deoarece ele erau vizibile in peisaj, fa!5 de urmelecle aqezdri mai pulin spectaculoase (Chapman gi Randsborg r98t,3). Atitudinile anticarilor insd se imp54eau intre o ,,acribiescrupuloasS" Ei dealeri de antichitdli care vedeau mormintele ca
1le o ocazie de jaf pentru obiecte de aur qi argint, dupX cum<rbservl Nancy Ramage (tggz, 6SS). Un fragment al unuic:ontemporan ii caract erizeazil astfel:
,,Curiozitatea sau avarilia au entuziasmat multe persoanedin diferite perioade, ficdndu-le sX exarnineze pe interiolaceste repozitoare ale mor{ilor; primii in speran{a sdrecupereze din uitarea marm6ntului ceva care poate aru.ncaluminfl asupra rnoramrilor gi obiceiurilor tirnpurilor apusegi care ar putea veni in sprijinul revirimentului istoriei lor;ceilaili inistigali de speranfi sordid[ qi jaf' (Fown all 1773:237 apud Lynch qi l-ynch 1958, 43)
Dacd ali urmdrit aventurile lui Indiana Jones, atuncidescrierea vI va suna familiar. Treptat tnsl domeniul seprofesionalizeazh qi o datd cu introducerea in arheologie lainceputul sec. al XIXlea a sistemului celor trei perioade - epocapietrei, epaca bronzului Ei epoca fierului- de c[tre danezul
32 Alexandra Ion
Christian Jiirgensen Thomsen (rZ88-186S), complexele funerare
devin importante pentrrr stabilirea unor cronologii sigure Ei a
tipologiilor. Europa realizeazl. treptat in prima jumltate a
secolului aI XIX-Iea, prin progresele din geologie qi paleontologie,
cd lumea este mai veche decdt cum se crezuse pAn[ atunci Ei
originiie omului coboar[ dincolo de anul 4oo4i.e.n., an consfinlit
de tradilia teologic[. Prin urmare, arheologii devin 9i ei
preocupali de clasificarea Ei ordonarea materialelor descoperite
in func{ie de vechimea lor. |n acedt context, mormintele erau
importante deoarece erau considerate complexe inchise,
presupunandu-se cI nu mai fuseser5 deschise de ]a depunere Ei
cx obiectele pe care le conlineau erau mai mult sau mai pulin
contemporane. Dincolo de aceaste abordare, au fost ficute inepocl qi cAteva observalii despre obiectele de inventar, un
inventar mai bogat fiind in general asociat unor elite.
Ln incrcptttul secolului XX, o seam[ de arheologi precum
(lrrstirv l(trssinn (r8SB-193r) sau Vere Gordon Childe U9qz-rySf)
l)tl)l)lln 1l1 ngrt model de interpretare a urmelor trecutului,
nrotltrlttl cultrral-istoric. Aceqtia au fost interesali de identificarea
gl.u1)trrilor ctnice, in viziunea lor etnia suprapunAndu-se peste o
anumiti cultgr[ materialS. Pentru Childe, o astfel de culturi era
definit5 ca un ansamblu:
,,Descoperim anumite tipuri cle resturi * vase, unelte,ornamente, rituaiuri funerare, forme de case - ap5rindimpreund in mod constant. Pe un astfel de complex d-e
caiacteristici asociate regulat il vom denumi 'grup cultural'sau dcar 'eulturX'. Presupunem c[ un asemenea complexeste expresia rnateriall a ceea ce astXzi arn numi un popor"'(Childe rgag, v-vi)
in acest model teoretic descrierea ritualului gi rituluifunerar contribuia ia crearea profiluiui unei culturi-etnii. Orice
diferen![ observat[ in caracteristicile urmlrite sugera o cultur5
nou[, un gmp de populalie diferit (a se vedea pentru o disculie
Chapman Ei Randsborg 1981 qi Lull 2ooo, iar pentru o disculie
Regi, sfinli qi anonimi... 33
despre folosirea mormintelor in reconstituirile istorice ale
perioadei in Binford tg1t). in anumite cazuri, mormintele devinchiar criteriul principal de identificare-clasificare a culturii, cum
este cazul Culturii CAmpurilor de Urne (Urnenfelderkultur).Pentru aceEti arheologi, corpul uman era interesant in mdsura incare, prin intermediul studiilor de antropoiogie care ofereau date
legate de tipuri rasiale, putea si indice incadrarea rasialS./etnic[distinctd a populaliei (a se vedea o disculie mai pe larg inCapitolul 3). Vom vedea cAteva exemple in cazul romAnesc.
O schimbare se produce incepAnd cu anii Lg6o, cAnd accst
model este criticat de suslindtorii Noii Arheologii Iprocesualismului, in contextul mai larg al reevalu[rii tcorcticlcr qi
metodologice a disciplinei. Trei texte devenite de referin[[ ttc lltlloI'eri o idee despre noile direclii propuse: ,,Mortuary Practiccs:'l'heir Study and Their Potential" (Practicile funerare: studiul si
lrotentialul lor) de Lewis Binford (tg7t),,,Social dimensions ofrnortuary practices in a Mesolithic Population frorn Wadi Halfa,Sudan" (Dimensiunile sociale ale practicilor funerare intr-opopula{ie mezolitic[ din Wadi Haifa, Sudan) de Arthur Saxe qi
,,lithnography and archaeological interpretation of .funeraryrcmains" (Etnografia Ei interpretarea arheologicS a rdm5.Eilelor
lirnerare) de Peter Ucko (1969). Pe scutt, aceqti autori suntinteresa{i sd explice variabilitatea mormintelor Ei nu doar si letlcscrie, cum flcuser6 inaintaqii lor. in acelaEi timp, dupd cum
scrie Binford, este greqit[ ipoteza conform cdreia: ,,gradul de
similaritate formal5 observat intre unit[1i socio-culturaleindependente este o mdsurd directd a gradului de afiliere geneticlsau relalie cultural[ de afinitate intre unithlile comparate"( llinford Lg7r, g).Cu alte cuvinte nu existd o relalie directl intrepopulalii genetice Ei ansambluri culturale, iar un grup nu poate fiictentificat doar pe baza unor asemlnlri de form[ ale elementelor(rrlre compun cultura material1 (e.g. au vase, case sau alte obiectesimilare din punct de vedere al formei). in schimb, procesualiqtii
iru llrgit interpretdrile domeniului funerar pe care incepe sI il
34 Alexandra Ion
priveasc[ ca pe o oglindl a complexitdlii socia]e. Printre
intreblrile pe care le-a pus Saxe despre cei inmormantali in
cimitirul stucliat au fost: exist[ o seleclie a indivizilor in funclie de
sexul lor (b[rbali sau femei) sau vdrstd? Se poate observa un
tratament egalitar, sau dimpotriv[, intre indivizi? Existd o
sezonalitate a depoziliilor, cu o perioadd a anului preferat[? Care
este semnificalia cimitirelor intr-un sistem social (,,apar cimitire
numai in anumite sisteme")?AceEti autori propuneau 9i o nou[ metodologie, multi-
disciplinarfl, care impletea datele etnografice, statistica Ei
arheologia. DupX cum a scris Ucko, cu ajutorul analogiilor
etnografice, interpret[rile arheologice pot fi calibrate Ei uneie
prejudecdli dep5Eite, precum aceea c5 existd o corespondenld
direct[ intre practicile funerare qi statutul social ai persoanei,
creclin[ele religioase sau bog[1ia unei comunitdli:
,,sttrdiilc etnografice sugereazX de asemenea cb
irltrntil'icarea mbmhrilor bogali qi siraci ai aceleiaqi
socictlli pe baza resturilor funerare nu esle intotdeaunaatAt de u$orpe c6tpare" {Ucko t969,266)
,,Dupi clrm am evidenliat la inceputui ,acestei lucrXri,
faralela etnograficX util[ este aproape obligat[ Y uq]"3iariabilitate interpretXrii ar"heologice qi aborddriiarheologice. &'{ai mult, degi molmintele gi structrrilefunerare sunt pentru arheolog itemi statici descoperiti ins5p5tur5, ele sunt bineinfeles rezuitatele diverselor procese
sociale"" {ibidem, 276)
Mai merit[ menlionat qi c[ in textele acestor arheologi
procesualiEti, deqi se menline o separalie intre antropologia fizicS,
care doar oferl datele brute gi arheologie, care se ocupd de
interpretdri, corpul uman devine foarte prezent. Asta deoarece
pentru ei cultura nu era altceva decAt un ,,mod de adaptare
"*t.uro-utic la mediu" (Binford 1962). Prin urmare, corpul e
vlzut ca un instrument de adaptare la mediul in care indivizii
Regi, sfin{i ;i anonimi... 35
trIia. El devine important prin prisma gesturilor, a operaliunilorf[cute in producerea culturii materiale, sau a modului in care
indivizii aleg sI se deplaseze in spaliu pentru a se adapta la
condiliile de mediu. De aceea Ei limitele corpului devin
importante qi apar intreblri precum: cfft puteau sa mearg[oamenii in trecut, sau ce stil de via![ aveau ei (Sofaer 2006,43)?in acest context apar Ei analize de dieti sau studii demografice(care era dimensiunea unei populalii la un moment dat)'
inlelegerea corpului se va schimba ins5. o dat[ cu
dezvoltarea in anii 19Bo a curentelor post-procesualiste (a se
vedea qi Laz[r 2.otoapentru o sintez[ a acestor aborddri)' Acestca
au pus in centrul analizei concepte precum relatiile de ptttcrc,
ideologii sau simbolismul practicilor sociale. Spre deosebire de
studiile anterioare, cele din aceasti perioad[ interpreteazX
tlomeniul funerar ca pe un loc de re-configurare, re-prezentare a
identit5lii individului prin modul in care ii sunt manipulate
resturile/corpul (Parker Pearson rgSz; Miller qi Tilley 1984;
Slranks Ei Tilley rg9il. Ritualul in sine este vlzut ca indeplinindrloud func{ii principale: separarea individului mort de lumea celor
vii (Parker Pearson Lggg, r47), precum Ei reabilitarea leglturilor
l)c care moartea sa le-a intrerupt, printr-o realocare de poziliisociale qi status (Huntington Ei Metcalf rggr). Corespondenla
tlirecti intre statutul unui individ in viald qi cea in moarte - teoriarolurilor - este pusd sub semnul intrebirii, iar ritualul funerar este
iuterpretat ca o formd de retoricl prin care cei morli sunt folosilitlc cei vii pentru a transmite un anumit mesaj. Acest mesaj care
,,manipuleaz[ ideologic" domeniul funerar, in cuvinte]e lui Mike
I'arker Pearson (rq8z) poate fi legat de stabilirea autorit5fli, de
stabilirea posesiunii unui grup asupra unui teritoriu printrtilizarea monumentelor funerare vizibile in peisaj (Ashmore Ei
lhapp tggg),sau poate fi legat de strategii de stabilire a coeziuniisociale, de aducere impreunX (Chapman 2ooo; Jones 2oo5).
Pentru a exemplifica, intr-un articol devenit celebru, Mike
l)arker Pearson (rq8z) s-a uitat la inmormAnt[rile din mai multe