MIHAIEMINESCU

PoediPrefafd qi dosar critic

de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucureqti,2012

Copert6: Mdddlina PricopTehnoredactare computerizatl: Ecaterina Pts ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom0nieiEMINESCU, MIHAIPoezii I Mihai Eminescu. - Bucureqti : Cartex 2000,2012rsBN 978-973-104-422-4

821.135.1-1

Textele ediliei de fa[5 sunt reproduse dupd: Mihai Eminescu,

Poezii, Editura de Stat pentru Literaturd qi Art[, Bucuregti, 1958.

Selec{ia textelor a fost realizatl in redac{ie.

Pentru comenzi qi informaqii, vI rugim sd ne contactali la:

o Tel/fax: 021 /323.41.30; 021 /323.00.1 6o Tel: 0745.069.898; 0129.951.'l 63

o www.edituracartex.roo e-mail; comenzi @edituracartex.roo O.P. 4, C.P. 184, Bucureqti

Tiparul executat la Imprimeria de Vest,Oradea, Calea Aradului nr. 35.ROMANIA

impdrat gi proletar .................. 103

AducAndchntlri mullime ...-'... 111

Melancolie

Peste vArfuriSomnoroase pisdrele

.............24r141

Stelele-n cer .................Ce te legeni...

Opera poeticl a lui Mihai EminescuO perspectivi comparatisti

in ultimii ani, cdr{ile, articolele (mai qtiinlifice sau maieseistice), chiar qi emisiunile de televiziune sunt din noupreocupate de destinul postum al operei eminesciene. Precummoda vestimentar5, a revenit ?n trend s5-l discutim pe Eminescu.

Totul a reinceput in 1998, odatd cu tinerii insurgenfi care semnau

in numlrul 265 al Dilemei (27 februane - 5 martie 1998). $i a

continuat cu dezbaterile din Parlamentul RomAniei, senatorii $ideputalii ludnd pozilie in fata ,,infamilor" detractori ai ,,poetuluinational".

Fdrd nicio indoial5, cei mai studiat autor roman a fost qi este,

qi astlzi, Mihai Eminescu. Opera, dar qi viala ii sunt prelucrate inloboratoare cu specializ[ri variate, cu lupe istorico-literare,lingvistice, stilistice, prozodice, teoretico-literare, comparatiste,filozofice, economice, politice, istorice, sociologice, ziaristice,medicale $.a.m.d. Efortul se multiplicX in qcoald prin c[utdriconstante de a stabili gi, mai ales, de a justifica locul pe care opera

eminesciani il ocupl in cultura na{ionald qi universal5. Se caut[, de

asemenea, gi in sala de curs, qi in intimitatea criticii savante,

elementele care sA valideze fie modernitatea, fie caducitatea ei. De

altfel, sunt numeroase cazvrlle de afirmare a descoperirilor unuiEminescu inrudit cu modernii, cu deosebire cu simboligtii, poetul

transformAndu-se intr-un argument folosit in discursul critic al

anilor '10, ani de lecturd deseori protocronistd. Cea mai des

invocatd este afilierea la romantism: ,,Textele germane oferdelemente de primd insemndtate pentru cLlnoa$terea orizontuluiintelectual al lui Eminescu in perioada cdnd iqi defineqte marea sa

personalitate qi aspirafia spre universalitate" - noteazdD.Vatamaniuc, in preambulul lucrdrii lui Helmuth Frisch, Sursele

germane ole crealiei eminesciene, care insumeaze sursele originaleale manrscriselor germane eminesciene identificate, pdnX in acest

moment, in ziare qi reviste germane. Un excurs intuitiv in aceeaqidirecgie, a relaliilor dintre textele poetului romdn qi romantismulgerman, este qi cel din Eminescu Si romantismul german, semnatde Zoe Dumitrescu Buqulenga.

CAt despre Eminescu qi literatura fuancez1, studii au existat qipdnd in 1990, cAnd a apdrut Eminescu Ei intertextul romantic, undeMarina Mureqanu Ionescu ageza opera eminescian[ intr-un contextdefinit cu exactitate qi pe baza unei metodologii moderne.Legdturile poetului romdn cu literatura francezd au fost abordateincd din 1930, cAnd Dimitrie Alexandru Nanu publicS. volumul l,epodte Eminescu et la podsie lyrique frangaise. Studiul MarineiMureqanu Ionescu, reeditat in 2004, nu mizeazd. pe formulelecomparatismului tradigional, in care autorii francezi s-ar fi aflat pelista de lecturi a lui Eminescu, ci alege romantismul (concentrat inspatiul francez), propunAndu-I, in mod exemplar, pe G6rard deNerval. $i totugi, de romantismul francez, Eminescu s-a arltatinteresat doar in chip secundar. Iar in scrierile sale, dup[ cdte se

cunosc pdnd azi, Nerval nu este men[ionat defel. Ca qi in cazul lui$tefan Melancu, autorul cercetlrii Eminescu Si Novalis. Paradigmeromantice, este cunoscut cA, tot dup[ c6te se $tiu pdnd acum,numele poetului german nu este men{ionat pe undeva de confratelelui rom0n. $i totuqi, comparafia s-a fbcut, gi incd foarte convin-gdtor. Marina Mureganu Ionescu adoptd o strategie asemlnbtoare,dar ale cdrei rezultate au o bbtaie mult mai lungI. Anume, aceea dea demonstra cd Eminescu este fundamental un romantic qi c5, doarin cuprinsul acestei sfere, se ?ntAlnegte frecvent cu poetul francez.Cu alte cuvinte, nu este vorba de a stabili filiaqii, ci paralelisme.

Trebuie subliniat cI acest demers comparatist se inscrie pelinia unor preocupdri mai vechi in materie. Nu poate fi omis faptulci unul dintre cercetdtorii reputali ai operei nervaliene a fostcomparatistul Nicolae I. Popa, autorul unor exegeze citate qi azi inFran[a. Pe de altl parte, cel care a pus in circulalie, ]a noi,conceptul de paralelism a fost Alexandru Dima, autorul unui tratatde literaturd comparatl tradus gi in strdinEtate.

Totugi, alegerea creatorului de sonuri romantice precum celedin Odelettes este validatd de apropierea scriitorului francez deromantismul gerrnan. Nerval traduce in 1828 Faust, stabilindu-se,in acest fel, o legdturd credibilX in granilele ,,intertextuluiromantic". Desigur, romantismul european are numeroase trdsS"turicomune, de la un capbt la altul al continentului. Dar are gi

deosebiri, prezente ?n special in literaturile central gi sud-esteuropene. Acestea se disting prin militantismul lor socio-etnic Aiprin cota scizuti de religiozitate. Aqadar, prin ce se deosebegteEminescu de Nerval din acest punct de vedere gi, tot din acestpunct de vedere, cdt datoreaz5 poetul romdn romantismului german

- iati chestiuni care vor trebui avute in vedere gi de acum inainte.Cu deosebire dacd aducem in disculie gi descoperirile f[cute deHelmuth Frisch referitoare la manuscrisele germane ale luiEminescu, din care reiese cX poetul nostru a filtrat cam tot ceea ce

I primit, ?n perioada 1870-1875, prin prisma culturii germane.Inlelegdnd aici, desigur, qi literatura francezd.. Dar cAt a primit de laaceasta, fXrd intermediar german, Eminescu? Ce qi cdt a citit, deaici, in original, ce qi cAt in traduceri? Cert este cd, aqa cum atnmenlionat, numele lui G6rard de Nerval nu apare niciieri inmanuscrisele eminesciene. Nu ne afldm insi in faEa unei doveziincontestabile de ignorare. Nu apare nici numele lui Novalis, ceeace, reamintim, nu l-a impiedicat pe $tefan Melancu sd-gi scriestudiul, nici pe Iosif Cheie-Pantea se se opreasc[ in detaliu asuprarelagiilor dintre poezia lui Eminescu gi aceea a lui Leopardi.Oricum, concluziile lui Tudor Vianu referitoare Ia influenlaromantismului francez asupra lui Eminescu se cuvin amendateserios, din perspectiva achiziliilor recente.

Un alt aspect care a ridicat numeroase semne de intrebare arein vedere relaEia dintre Eminescu, romantism qi orientdrile post-romantice: este Eminescu, in totalitate, un romantic sau are qi altetrisdturi? Sau este un ,,romantic intfuziat""l Critici precum MarinaMureqanu Ionescu opteaz6., din nou, pentru prudenli: ,,deqiesen[ialmente romantic, aga cum singur s-a numit, Eminescu se

detageaz[ net de romantici, arbordnd ?nsemnele modernitlgii -poate qi printr-un proces par{ial involuntar - mai ales prin cAgtigulde luciditate ?n fala actului crea[iei".

Firegte, date fiind obiectivele didactice ale studiului nostru, nuavem spaliul pentru o disculie extinsd in aceastd privingd, dar,fiindcd tot s-a produs un oarecare inceput, nu putem s[ nu neg6ndim la un alt posibil paralelism: Nerval a fost revendicat desuprarealigti, in timp ce, fa[d de Eminescu, moderniqtii au avut ostimd rezervatE. Dacd au avut-o (spre exemplu, in perioada luiromAneasci, fiind adept al unui modernism d outrance, Emilianllucov combitea tare pe tema ,,hArddului eminescian")... Ceea ceinseamnd. cd, mult mai mult decAt poetul nostru, Nerval a fost acela

care a putut fi considerat un str5mo$ al modernitbgii. Motivul nuintereseazh aici. Dar, oric6ti bundvoinld am proba, Eminescu nupoate fi defel agezat aldturi de Mallarm6, nici chiar de Baudelaire.Ne afl[m in faEa unor tipuri complet diferite de limbaj poetic, iarimportan[a eventualelor coincidenle nu poate fi extrapolatd.

Aqadar, metodologia comparatist5 modernd pe care o propu-nem in vederea inlelegerii coerente, nereduc[ioniste a relaliei dintreliteraturi, este cea care favorizeazi paralelismul. ln felul acesta, se

evitd impresionismul critic suslindndu-se, ca singurd metoddfructuoasd., plasarea liricii eminesciene intr-o refea de relaiiistrncturale. Alte doui principii de bazd, vin sd suslini acestdeziderat. Este vorba de respectul fap de text qi de raportarea lacontext. Ambele presupun nennmlrate corelaqioniri, care duc,finalmente, la consolidarea comparatisticii, la diversificareauneltelor ei qi la obginerea unor rezultate cu o bdtaie infinit mailnngi decdt aceea a metodologiei tradilionale.

Raportarea la context qi la avantext constituie unul dinfundamentele studierii integrate a ,,invariantelor", prin aflareapunctelor comune intre biografiile qi mediile culturale frecventatede cei doi. Aproxim5rile, elogiile nefondate au fost animatefrecvent de ,,erudilia uneori diletant5, eterogenitatea surselor,eclectismul decurg din sintetismul romantic generalizat.Sincretismul este condilia intelectual[ a romanticului, care esteadesea un compilator de geniu". (Marina Mureqanu Ionescu).Expresii memorabile prin metaforism, precum ,,om deplin alculturii rom6ne", ,,precursor al lui Einstein" etc,, contrazic esen[adistanlei critice a exegetului profesionist, nutrind alte hagi-ografisme, de data aceasta produse de diletanli.

In concluzie, dacl ?n cele mai multe studii de pdnd acum(indeosebi cele elaborate in regim didactic) Eminescu oblinuseacreditarea sistemici qi paradoxal5 de poet unic, irepetabil,influen{at totugi de culturile german6, francezd etc., intr-o analizdneeseisticd nuanlele, uneori infinitezimale, ale comparatismului,,trebuie" fondate pe interpretare qi observaEie de geometru.Suntem, noi, togi cei care-l citirn pe Eminescu, intr-o noudparadigmd critic5, una in care forla persuasivd a argumentafieicomparatiste poate aduce veritabil profit cultural inlelegerii,,corecte" a unui ,,nou poet universal".

Lucian Pricop

l0

FiqI de portofoliu

Mihai Eminescu s-a ndscut la Botogani la l5 ianuarie 1850.Este al qaptelea din cei 11 copii ai ciminarului GheorgheEminovici, provenit dintr-o familie de gdrani romini din nordulMoldovei qi a^l Raluc[i Erninovici, niscutd Juragcu, fiic[ de stolnicdin Joldeqti. Iqi petrece copildria la Botogani gi Ipotegti, in casapirinteascd gi prin imprejurimi, intr-o totald libertate de miqcare qi

de contact cu oamenii qi cu natura. Aceast[ stare o evoci cu addncXnostalgie in poezia de mai tdrziu (,,Fiind b6iat..." sau ,,O, r5mAi").

Intre 1858 qi 1866, urmeaz6. cu intermiten{e qcoala laCern[u{i. Termind clasa a IV-a clasificat al cincilea din 82 de elevidupd care face doul clase de gimnaziu. Pdriseqte qcoala in 1863,revine ca privatist in 1865 qi pleac6 din nou in 1866. intre timp, eangajat ca funclionar la diverse institugii din Boto$ani (la tribunal qi

primdrie) sau pribegegte cu trupa Tardini-VlXdicescu.

^ 1866 este anul primelor manifest5ri literare ale lui Eminescu.In ianuarie moare profesorul de limba romanl Aron Pumnul gi

elevii scot o broqur6, ,,Ldcrlmioarele invilSceilor gimnaziqti" , incare apare gi poezia ,,La mormAntul lui Aron Pumnul" semnatXM. Eminovici. La 25 februarie (9 martie pe stil nou) debuteazd inrevista ,,Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia ,,De-aqavea". Iosif Vulcan ii schimbd numele in Mihai Eminescu, adoptatapoi de poet gi, mai tdrziu, qi de alli membri ai famihei sale. inacelaqi an ii rnai apar in ,,Familia" incd 5 poezii.

Din 1866 p6nd in 1859, pribege$te pe traseul Cerniuqi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucure$ti. De fapt, sunt ani de cunoa$terenemijlocitd a poporului, a limbii, a obiceiurilor gi a realitdgilorrom6negti. A intenlionat sA-qi continue studiile, dar nu-qi realizeazd,proiectui. Ajunge sufleor qi copist de roluri in trupa lui IorguCaragiali apoi sufleor qi copist la Teatrul Nalional unde il cunoa$te

ll

j' I 1'

LUCEAFARUL..

A fost odat[ ca'n Pcive$ti,A fost ca niciodat5,Din rude mari imPlr[teqti,

- ^ -.;() Drea trumoasa tata.- r--:

$i era una la pdringi

$i mdndr5-n toate cele,

Cum e Fecioara intre sfintri

Si luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolliEa paSul qi-l indreaPtl 'i

L{s6 ferelstr[i pde;n.c9l1Lucelfdrgl fgtgaBtl. ,

privealin zarq,cum Pe mbri

Risare $i, sgiluce, , , i

Pe miqcdtoarele cfu[riCordbii negre duce.

il vede azi, il vede mdni,

Astfel dorin[a-i gata;

El iar privind de sdPtimdni,

ii cade dragi fata.

. t,l , .: : ' '1, )

Cum ea pe coatelqirrilZiqaVisAnd ale ei tdmPle,

De donrllui qi inima I i:,

$i sufletu-i se imPle.

$i cAt de viu s-aprinde elIn oriqicare sar5,Spre umbra negrului castelCdnd ea o si-i apar[.

*

$i pas cu pas pe urma eiAlunec5-n odaie,

lesdnd cu recile-i scAnteiO mreaj5 de vdpaie.

$i cdnd in pat se-ntinde dreptCopila si se culce,I-atinge mdnile pe piept,I-nchide geana dulce;

$i din oglindl luminigPe trupu-i se revarsd,Pe ochii mari, bitdnd inchigiPe fafa ei intoars5.

Ea il privea cu un sur6s,EI tremura-n oglind5,CSci o urma adinc in visDe suflet sd se prindi.

Iar ea vorbind cu el in somn,OftAnd din greu suspinl:-,,G; dulce-al mele noplii Domn,De ce nu vii tu? Vind!

Cobori ln jos, luceafdr bl6nd,Alunecdnd pe-o raz\,,Pltrunde-n casl gi in gdnd$i viafa-mi lumineaz5!"

El asculta tremurdtor,Se aprindea mai tare

$i s-arunca fulgerbtor,Se cufunda in mare;

38 39

$i apa unde-au fost cdzutIn cercuri se rote$te,

$i din addnc necunoscutUn m6ndru tdnir cregte.

Uqor el trece ca pe pragPe marginea feregtii

$i line-n mAn6 un toiagincununat cu trestii.

P1rea un t6nir voevodCu p[r de aur moale,Un vdnit giulgi se-ncheie nodPe umerele goale.

Iar umbra felei strlveziiE albd ca de cear6-Un mort frumos cu ochii viiCe scdnteie-n afar5.

- ,,Din sfera mea venii cu greu

Ca sI-1i urmez chemarea,Iar cerul este tat6l meu

$i mumi-mea e marea.

Ca in cdmara ta s6 vin,Si te privesc de-aproape,Am cobordt cu-al meu senin

$i m-am ndscut din ape.

O, vin'! odorul meu nespus,

$i lumea ta o las[;Eu sunt luceafdrul de sus,

Iar tu si-mi fii mireas5.

Colo-n palate de mirgeanTe-oi duce veacuri multe,

$i toati lumea-n ocean

De tine o s-asculte."

-,,O, egti frumos, cum numa_n visUn inger se aratd,Dard pe calea ce-ai deschisN-oi merge niciodati;

Striin la vorbl gi la port,Lucegti fbrd de viag5,Cici eu sunt vie, tu egti mort,$i ochiul tdu mi-nghea1d..,

*Trecu o zi, trecuri trei$i iarlgi, noaptea, vineLuceaflrul deasupra eiCu razele-i senine.

Ea trebui de el in somnAminte si-gi aducl$i dor de-al valurilor DomnDe inim-o apucd:

- ,,Cobori in jos, luceafbr bl6nd,Alunecdnd pe-o razt,Pitrunde-n casd gi in g6nd$i viafa-mi lumineazl!..

Cum el din cer o auzi,Se stinse de durere,Iar ceru-ncepe a se rotiIn locul unde piere;

in aer rumene vlpiiSe-ntind pe lumea-ntreagd,

$i din a chaosului v5iUn m6ndru chip se-ncheagd;

40 4t

Pe negre vigele-i de pdrCoroana-i arde pare,

Venea plutind in adevdrScdldat in foc de soare.

Din negru giulgi se desfbgor

Marmoreele brage,

El vine trist gi gAnditor

$i palid e la fap;

Dar ochii mari gi minunaliLucesc addnc himeric,Ca dou[ patimi fdrb sa1

$i pline de-ntuneric.

- ,,Din sfera mea venii cu greuCa s[ te-ascult g-acuma,

$i soarele e tatil meu,

Iar noaptea-mi este muma;

O, vin', odorul meu nespus,

$i lumea ta o lasi;Eu sunt luceafdrul de sus,

Iar tu s6-mi fii mireasi

O, vin', in pirul tdu bilaiS-anin cununi de stele,

Pe-a mele ceruri si rdsai

Mai mdndri decdt ele."

-,,O, egti frumos cum numa-n visUn demon se arat5,

Dard pe calea ce-ai deschisN-oi merge niciodatd!

MI dor de crudul tdu amorA pieptului meu coarde,

$i ochii mari qi grei md dor,Privirea ta md arde."

- ,,Dar cum ai vrea si mi cobor?Au nu-nfelegi tu oare,Cum ci eu sunt nemuritor,

$i tu egti muritoare?"

-,,Nu caut vorbe pe ales,Nici gtiu cum a$ incepe -Deqi vorbeqti pe inleles,Eu nu te pot pricepel

Dar daci vrei cu crezdmdntSi te-ndrigesc pe tine,Tu te coboard pe pSmAnt,Fii muritor ca mine."

-,,Tu-mi ceri chiar nemurirea meain schimb pe-o sdrutare,Dar voi si qtii asemeneaCAt te iubesc de tare;

Da, mb voi nagte din pdcat,Primind o alt[ lege;Cu vecinicia sunt legat,Ci voi sd md dezlege."

$i se tot duce... S-a tot dus.De dragu-unei copile,S-a rupt din locul lui de sus,Pierind mai multe zile.

*

42 43

In vremea asta C6tilin,Viclean copil de casd,

Ce imple cupele cu vinMesenilor la masi,

Un paj ce poart5 pas cu pas

A-mpbrdtesii rochii,Bdiat din flori gi de pripas,Dar indriznel cu ochii,

Cu obrijei ca doi bujoriDe rumeni, batd-i vina,Se furigeazd pAnditorPrivind la C5tilina.

Dar ce frumoasd se ficu$i mAndr[, arz-o focul;Ei Cdtilin, acu-i acu

Ca s5-!i incerci norocul.

$i-n treacbt o cuprinse linlntr-un ungher degrabd.

-,,Da' ce vrei, mdri CXtdlin?Ia du-t' de-!i vezi de treab5."

-,,Ce voi? Aq vrea sd nu mai staiPe gdnduri totdeauna"

Sd rdzi mai bine qi sd-mi daiO gur6, numai una."

-,,D?r nici nu qtiu micar ce-mi ceri,Db-mi pace, fugi depafie -O, de luceafirul din cerM-a prins un dor de moarte."