binecuvantata esti tu intre femei - charles perrot esti tu intre femei - charles... · scris pe...
TRANSCRIPT
*coordonati de
$p-CezaTebamd
aRoniniei
a{ rat&l : Fecioara MariaPerrot; trad. din lb.
dMMT:- *. -- -:Iaktotrofousa (sec. XV)
iiririn: ' . - ::E:arde des chr6tiens du
6/"y^^
@,f?'*,ryfr"'&'#"
CHARLES PERROT
,,BINECUVANTATA E$TI TU INTRE FEMEI"(LUCA L,42'
Fecioara Maria in contextul primului secol creqtin
Traducere din limba francezd
$rureN MuxrnaNu
Tipdritd cu binecuvAntareainaltpreasfinFtului
TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei
Edifura DOXOLOGIA
20L8
F
F
tI
G
fi
rI
I
t
t
t
t
t
t
t
t
t
i
CUPRINS
INTRODUCERE
Ce putem qti despre Fecioara Maria? ..............13
L. Fecioara Maria potrivit scrierilor apocrifegi primilor Pdrinli ai Bisericii ............... ..............15
2. Stadiul documentaliei biblicereferitoare la Fecioara Maria .......i.......... ............21
3. Diferitele tipuri de lecturd ..............................25
4. O noud orientare ir cercetareadedicatd Fecioarei Maria ..................29
5. Organizarea de ansamblu a cdrlii ....................30
Partea intAiFECIOARA MARIA DIN NAZARET
9I FEMEILE DIN VREMEA SA
L. O primi prezentare a Fecioarei Maria ....."..37
1.L. Numele de Maria .............. ..........37
1.2.De la nagtere la,,Adormirea" sa .................40
1.3. O descriere pe scurt a tinerelor fetedin acea vreme
1.4. Vestimentalia feminind, voalul gi podoabele .............47
L.5. Coafura............. ..........58
1.6. Cdsdtoria ........... .........61.
2.Yia!a cotidiani a unei tinere femei din Nazaret .........65
2.1. Localitatea Nazaret din Galileea ................65
2.2. Munca gi gdtitul in Nazaret ............. ............71'
2.3. Condilia sociald ......i........... ........-73
2.4. EducaSa femeilor ...............
2.5. CAntecul ........... ..........84
2.6.Yialareligioasd in Nazaret ............... .---......-87
3. Diversitatea discursurilor referitoarela femei la eweii din secolul l ;.............;ii..r...i................,...93
3.1. O documentaf,e ampld ....i............. ..........--.-93
3.2. Femeia potrivit Sfintei Scripturi gi traditiilor ebraice ....95
3.3. O multitudine de personaje feminine biblice ...-----....'97
3.4. Eva gi Maria .'................ -.-..-.....-.-.99
3.5. Cele cinci femei din genealogia MAntuitorului ........100
3.6. Diversele discursuri biblice ............. ..........1-04
3.6.1,. Cdntarea ckntdrilor ..'..........,l'06
3.6.2. inlelepciunea lui Solomon ... L08
3.6.3. Pildele lui Solomon .............. .................. 109
3.6.4. Rut .......... ...........112
4. Condilia femeii in secolul I in mediile ebraice ........117
4.L. Situalia de ansamblu ................717
4.2. Situalia in sAnul iudaismului din diaspori ..............118
4.3. Femeia in viziunea terapeulilor din Egipt ........."...... 120
^^:,t: llHLt"JT ;;; : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : ::14.6. Ben sira """"" """""' 131
4.7. Pseudo-Filon ........... L33
4.7.1,. Feminismul lui Pseudo-Filon .............'.' 134
4.7.2. Fiica lui Ieftae ....1364.7.3. Naqterea lui Samuel ............. 138
hhd dh Nazaret ......... 65
Nazarret ........g7
referitoare
i Scripturi gi tradiliilor ebraice ....95posonaje feminine biblice ............. 97
i biblice .....104
Partea a doua
PRIMELE ABORDARI ALE PERSOANEI
MAICII DOMNULUI iN NOUI TESTAMENT
5. Femeile in comunitnlile pauline ................149
5.1-. Cum vorbegte Apostolul Pavel despre femei? .........149
5.2. Egalitatea dintre bdrbat gi femeiepotrivit Epistolei cdtre Galateni 3,28 ..................150
5.3. Capul acoperitsau semnul unei noi autoriteti? ......... ..............157
5. Fecioara Maria potrivit Apostolului Pavelgi Evanghelistului Marcu
6.1. O prezentare destul de timidi6.2. Motivele unei oarecare reticenle ..............1,66
6.3. ,,FdcAndu-se asemenea oamenilor" (Fil. 2,7) ............168
6.4. ,,Ndscut din femeie" (GaI.4,4-5) .................................169
6.5. ,,Din sdmAnla lui Daviddupi trttp" (Rom. L,3-4) ..................175
6.6. Tdcere a Epistolelor atribuiteApostolului Pavel ..........177
6.7.Fecioara Maria in Eaanghelia dupd Marcu ..................179
7. Maica Domnului in Bisericile iudaizante ..................189
7."l".Unmediu diversificat ..."........... ................. tB9
7.2. Sursa 0.............. ........194
7.3. Femeilein Eoanghelia dupd Matei ..............197
7.4.Pruncul gi Maica Sa laEvanghelistul Matei .......:.......... ......200
7.5. Repudierea Maicii Domnuluigi paternitatea lui Iosif ........ ............204
7.6. Fecioara Maria in mediul ebraic." il mert*risea pe Iisus ........ r.....i.....................2I3
7 .7 . F ecioara Maria recunoscutdin SfAnta Scripturd .........216
7.8. Fecioara Maria,Iacov al Ierusalimului gi fralii Domnului ............... .......... 221
Partea a treia
FECIOARA MARIAiN SCnnRILE EVANGHELISTULUI LUCA
8. Maica Domnului gi celelalte femeiin scrierile Evanghelistului Luca ...................239
8.L. O privire de ansamblu asupra operei ......239
8"2. Femeile la Evanghelistul Luca ..................244
8.3. Femeile in carte a F aptele Sfinlilor Apostoli ................. 248
8.4. Cine sunt femeile din Eaanghelia dupd Lucn? ............252
8.5. Marta qi Maria (Lc. 10,38-41) ........... ..........254
8.6. Fecioara Maria potrivit Evanghelistului Luca ..........256
8.7. O punere in paralel a personajelor .............................258
9" tsuna Vestire (Lc.1.,26-38) .......... ...............263
9.1. O dubl6 vestire ........263
9.2. O compozilie literard particulare .............. .................265
9.3. ,,Bucur[-te,ceea ce egti plind de har..." (Lc. 1,,28-30) ........272
9.4. Maica fiului lui Davidqi a Fiului lui Dumnezeu (Lc. 1,31-35) ............277
9.5. tntrebarea Fecioarei Mariagi rdspunsul ingerului (Lc.1",34-35) ........... ......284
in mediul ebraiclisus ........ ..........212recunoscutd
7_.1.6
lui gi fralii Domnului .............". ..........221
Partea a treiaIECIOARA MARIALE EVANGHELISTULUI LUCA
igi celelalte femeitlistului Luca ........ ...........2ggamblu asupra operei ......2ggghelistul Luca ........ ..........244a F aptele Sfin[ilor Ap ostoli ................. Z4gle din Evanghelia dupd Luca? ............252Lc.10,38-41) ............. ........254totrivit Evanghelistului Luca .......... 256alel a personajelor ...........25g
1,25-38) ..........263
........263rrari particulard .............265
har. . . " (Lc. I,28-30) ............. ............. 272)avid:zeu (Lc. 1,31-35) ............277rei Mariati (Lc. 1,34-35) .................284
9.6. ,,Duhul SfAntSe va pogori peste tine" (Lc. 1",35) ........ ...........286
9.7. Rdspunsul Fecioarei Maria (Lc. 1.,36-38) ............. ....... 292
10. intAlnirea Fecioarei Mariacu Elisab e ta gi C kntar e a Mariei (Lc. 1,39 -56) ........ "........ 295
10.1. intAlnirea Fecioarei Mariacu Elisabeta (Lc. 1.,39-45) .................295
10.2. ,,CAntarea Mariei" (Lc.1.,46-55) ............. ...................298
10.3. Cele trei pdrli ale cAntdrii ............... .........302
1L. De la Betleem la Ierusalim (Lc. 2,1.-52) ...311
11.1. Naqterea lui Iisus (Lc. 2,L-21) ..................311
ll.2.Data gi locul Nagterii ..............313
11..3. ,,L-a culcat in iesle" (Lc.2,7) ....................316
1 L.4. Vestirea fdcuti pdstorilor (Lc. 2,8-21) ...................... 318
1L.5. inchinarea PrunculuiIisus la Templu (Lc.2,22-40) ............. ...............322
11.6. tmplinirea rAnduielilorprevbzute de Lege (Lc.2,22-24) ............. ..........323
1,1,.7.Bdtrlnul Simeon (Lc. 2,25-35) .................325
11.8. Profelia Anei (L,c.2,36-39) ............. ..........331
11.9. trisus in mijlocul invi
12.2.5. Dreptul Iosif gi Fecionrn Maria ...........35212.3. Zdmislirea feciorelnicd a lui Iisus .........,...........:.......355
12.3.L. Eaenimente precedente ............... .........355
12.3.2. P aternitntea dumnezeiascdgi umanitatea lui Iisus ......... .......... 358
12.3.3. Lucrarea ddtdtoare de aia[d a Duhului Sfknt ........36412.3.4. O mdrturisire de credinldputernic dezbdtutd .......367
Partea a patraMAICA DOMNUTUI
iN scnrnRrt,E EVANGHELTSTULUT roAN
L3. in sAnul comunitilii ioaneice ...................377
13.1. Ucenicul pe care il iubea Iisusgi comunitatea sa
13.2. Ucenicul pe care il iubea Iisusgi fralii lui Iisus ..............380
13.3. Fiul lui Dumnezeu gi fiul lui Iosif ............................383
13.4. Femeile in Eannghelia dupd Ioan ...............388
13.4.1. F emeia samarineand (In 4,3-42) ............................ 389
13.4.2. Marta gi Maria ..................392L3.4.3. Maria Magdalena ..............394
L4. Rolul Maicii Domnuluipotrivit Evanghelistului Ioan ....".". .................399
14.1. De la Cana Galileii pe Golgota .................................399'J,4.2.Maica Domnului la nuntadin Cana Galileii (In2,1,-12) ......."...400
14.3. Maica Domnuluila picioarele Crucii (In19,25-27) ............. .........413
L5. Femeia din Apocalipsi .............. ................425
fuiryrtltfuickf,aluihc
ile vintd a Duhului Sf6nt ........964de credinld puternic dezb dtutd ....... g67
Ptrtea a patraDOMNULUI
EVANGHELISTULUI IOAN
fl iubea Iisus
il iubea Iisus
;;;;;;;;;;;;; :::
ru
L5.L. Cine este femeia din Apocalips a 12? ............ ".......... 425
L5.2. Femeile din Apocalipsd ............427
15.3. O comunitate iudaizantd ce crede in Iisus ..............428
15.4. Mama lui Mesia .............. ........431,
L5.5. Cele trei scenarii din capitolul 12 .........."..................433
CONCLUZII
O cercetare ce trebuie continuati ........... .......443
L. O lecturd de tip diacronic ...........443
2. Fecioara Maria din punct de vedere istoric .................447
3. O privire recapitulativd ..............449
4. Importanfa Fecioarei Maria in hristologie ........... ........452
5. Cine este Fecioara Mariairraintea lui Dumnezeu gi cine este ea pentru noi? .........457
Bibliografie .............. .......461
Irrdice de referinfe scripturistice ....471'
rrtintatui esrt tu intre femei (ruca 44zl
roca in mod succesiv numele qi vArsta Fe-ricdmintea gi ornamentele vremii, traditiileLcdsdtoriei gi viala casnicd la Nazare! difi-liile ce-i ameninlau pe oamenii simpli dinFt, situalia religioasd a femeilor in Israel giha acelei vremi. Aceste nurneroase puncteluderea Fecioarei Maria tn viala de zi an zi,rci obignuite printre consurorile sale. Toatea sd congtientizdm mai bine unicitatea per-
L
O primd prezentare a Fecioarei Msria
1.1. Numele de Maria
Evangheliile menlioneazd in repetate rAnduri numeieMaicii Domnului, numind-o Maria (Ivtagia) sau Mariam (Ma-qtap). Este vorba de un nume vechi, un decalc al ebraiculuiMirydm (n:''ln), nume atribuit deja in Biblie surorii lui Moisegi Aaron despre care ne vorbegte cartea Numerii (c/. Num.25,59).
'In aramaicd, limba de zi cu zi a evreilor din Israel, rur-
mele Mariam este frecvent in primele secole ale erei noastre3.
Traducerea greacd a BibHei ebraice, Septuaginta, il va scrie Ma-riam, iar istoricui eweu Iosif Flaviut Mariamme. Astfel, unadintre cele noud solii ale regelui Irod cel Mare purta acest nu-me, Mariamme Asmoneana; o femeie de neam regesc ce-i vapermite lui Irod cel Mare sd se considere un continuator aldinastiei asmoneene. fl gesi* de asemenea destul de des in-scris pe osuarele din acea vreme, adicd pe acele cutii mici incalcar unde erau pdstrate osemintele unei persoane dece-
date dupd ce trecuserd cAliva ani de la ingroparea sa. O in-scripf;e aramaicd descoperiti recent pe un osuar in apropiereaIerusalimului aratd cd nepoata arhiereului Caiafa purta acest
3 Astfel este cazul in targumuri, acele parafraze in aramaici ale Sfin-tei Scripturi ascultate de credinciogi in sinagogi in zilele de sabat dupdcitirea textului ebraic, ircepAnd mai cu seaml din secolul al ll-lea d.Hr.
38 Binecuuintatui esrt m intre /emei (rwca qFzl
numeo. Cu toate aceste4 rdmAne dificil s5-i deslugim etimo-logia. Sd fie oare un nume de origine egipteand precum cel allui Moisg cu sensul de ,,a iubi" (in egipteand mri)s? Ceea ce arconveni perfect in aceastd circumstanld: Fecioara Maria esteiubita lui Dumnezeu! Totugi, alte etimologii sunt posibile, fdrda relua aici explicaliile de tip popular referitoare la numeleMriam, preffrn cea din Iegirea 15,20, unde sora lui Moise estedesemnatd ca,,prooro cl!a" (n'bt' ft , ;r$'31) sau,,previ zdtoarea" 6
.
Doar cdin aramaica din secolul I el trimitea mai curAnd la cu-vAntul mar (:n),,,domnul" sau,,stdpAnul casei" inconjurat deslugile sale. La feminin mara (n:n) saumarta (n:n) insemn6nd,,doamna" sau ,,stdpAna casei" , asemenea surorilor Marta gi
Maria. Aceasth etimologie de tip popular prezintd o oarecareironie atunci cand, in Eaanghelia dupd Luca, Feaoara Maria se
prezintd, drept,,sh7ga" sau,,roaba" (bouArl) StdpAnului sauDomnului (rcuqr tog; cf . Lc. 1,38). Indiferent de etimologia s4numele Maria este frecvenf fiind purtat cu onoare in amin-tirea lui Miriam, sora lui Moise, desemnatd de altfel ca o'almA(;A?y), fatd tAnird in Ieqirea 2,87.
tn Noul Testament sunt menlionate qi alte femei cu nu-mele de Mari4 ocupAnd un rol important in activitatea pu-blicd a lui Iisus, pe cAnd cel al Maicii Sale apare indeosebidiscret. Dar sd le enumerXm:
[1] Maria Magdalena sau Maria din Magdal4 un sat situatpe malul lacului Galiieii (cf. Lc" 8,2).in dimineala tnvierii,Maria Magdalena gi Maria,,mama lui Iacov cel Mic qi a luiIosi" au fost primele la mormantul MAntuitorului, potrivitEvanghelistului Marcu (4 M.. 15,40-41;i,6,1-B). Tradilia ioaneicd
u A se vedea Le Monde de la Bible 198,201\, pp. 45-47.s Aceasta este opinia lui Henri Cazelles.6 PlecAnd de la radicalul ebraic ra'A 6\1), ,,avedea".7 Septuaginta traduce aici cuvAntul ebraic 'alm6 (;tQ7U) cu vedvq (,,fa-
t5. tAndr6" ), iar in Is. 7,L4 cu nag0 6voq (,,fecioard" ).
Isc,.trrL'/t/z efti tu intre fetnei (Lwca 44zl
Icestea/ rdmAne dificil si-i deslugim etimo_rn rurne de origine egipteand precum cel alul de ,,a iubi" (ir:r egipteand mri)s? Ceea ce art aceastd circumstanfd: Fecioara Maria esteeu! Totugi, aite etimologii sunt posibile, fir5atiile de tip popular referitoare la numelera din Iegirea 1.5,20, unde sora lui Moise estenrocif a" (n'bi' h, iS'll) sau,,pre.vdz6toarea,' 6
.
ca din secolul l et trimitea mai curAnd la cu_[omnu]" sau,,stdpdnul casei,, inconjurat deninin mara (ntn) saumarta (r:n) insemnAndipAna casei", asemenea surorilor Marta gimologie de tip popular prezint|o oarecare, in Euanghelia dupd Lucn, F eaoara Maria seuga" sau ,,roaba" (boriAq) StdpAnului sau;; cf.Lc.1,38). Indiferent de etimolo gia sa,r trecvenf fiind purtat cu onoare in amin-rra lui Moise, desemnatd de altfel ca o,almAin Iegirea 2,8?.
ment sunt menfionate gi aite femei cu nu_upAnd un rol important in activitatea pu_e cAnd cel al Maicii Sale apare indeosebinumerim:lalena sau Maria din Magdal4 un sat sifuatlalileii (cf. Lc" 8,2). in dimineala invierii,gi Maria,,mama iui Iacov cel Mic Ai a luiele la mormAnful MAntuitorului, potrivitr ot (cf . Mc. 1 5,40-4 I ; 76,1 -B). Tradifia ioaneicd
wde de la Bible 1.98,2011, pp. 45-47.Lia lui Henri Cazelles.icalul ebraic rA'a 0tS1), ,,avedea,,.ce aici cuvAntul ebraic 'atmk (nQjV) cu vedvlq (,,fa_14 cu nagO6voq (,,fecioard,,).
t. O yvivnapvezenlare aBecioarci lr'ravia 39
amintegte de asernenea prezenla acestor doui fernei (cf .In79,26; 20,1.-2.11-18).
[2] Apoi, in Betania locuiegte Mari4 sora lui Lazdr gi a\lartei (cf.In1.'J.,'J..5; Lc. 10,38-42) al cdrei rol este putemic su-
bliniatin episodul ungerii picioarelor lui Iisus cu mir de nardcurat (cf . In 12,3 q.u.).
[3] Urmeaz6.Maria, mama lui Iacov cel Mic Ai a lui Iosi{sau Iosi (cI Mc. 15,40.47;Mt.27,56), prezentatd ca fiind so$a
lui Cleopa inEaanghelia dupd loan (cf.1n19,25). Aceasta fXcea
parte din grupul femeilor prezente pe Golgota care,,priveaude departe" (Mc. 15,40). Tradi$a ioaneici o menSoneazdpe\laica Domnului la picioarele Crucii, precum gi pe o altd Mariadesemnatd ca solia lui Cleopa, gi o a treia Maria, Maria Mag-dalena (cf.In19,25).
tal tn sfArgi! se vorbegte mai tArziu de Maria mama luiIoan Marcu (cf.Fapte12,12), gi de o ultimd Maria o credin-cioasd din Roma (c/. Rom. 1.6,6).
A9a cum observim, numele este larg rdspAndit, 9i nu este
intotdeauna ugor sd distingem aceste femei unele de altele,
incAt tradilia catolicd, incepAnd cu papa Grigorie cel Mare(540-604), o va identifica pe Maria Magdalena cu Maria sora
lui Lazdr qi cu pdcdtoasa de care vorbegte Evanghelistul Luca(cf .Lc.7,36-50).
Remarcdmin particular tdcerea de care dau dovaddEoan-gheliile dupd Marcu gi Matei privind prezenla Maicii Dom-nului pe Golgota chiar dacd Evanghelistul iVlatei precizeazdcd,,erau acolo multe femei" (l[l/.t.27,55). RedactAnd o parte dinEvanghelia sa dupi cea a lui Marcu, Evanghelistul Luca eli-mind gi el lista nominali a acestor femei care purtau numeleFecioarei Maria (cf.Lc.23,49). Face oare aceasta pentru a evitasd contrazicd tradifia ioaneicd ce situa trei Marii la picioareleCrucii? Dar care este de fapt realitatea istoricd? Aceste in-treb5ri rdmAn deschise.
40 Brnecuaintaz e;fr tu in*e fernei (Luca44zl
tr".2. De la nagtere la,,Adorrnirea" sa
Nu cunoagtem nici data de nagtere a Fecioarei Mari4 nicicea a rnorlii satre, numitd de asemenea,,Adormirea" MaiciiDomnului, in special in tradilia ortodoxd. La acea epocd, mul-td lume nu-si cunogtea propria datd de nagtere. Dar dacd con-siderim, pe de o parte, cd Iisus l{ristos 9a ndscut in anul 6 sau5?nainten erei noastre, deci cu putin timp inainte de rnoartealui Irod cel Mare in anul4 i.d.Hr.8, qi dacd, pe de altd parte,Fecioara Maria, asemenea altor fete din Israel, a fost datd incdsfitorie de pdrinlii sdi, conform obiceiului, crr putin timp dupdv6rsta de doisprezece sau treisprezece ani, afunci ea s-a nds-cut intre anii 20 gi 18 ir:raintea erei noastre, adicd la epoca cAndIrod cel Mare incepea reconstruirea Templului din Ierusalim.Irr acest cah ea era foarte tAndrd afunci cAnd L-a ndscut peIisus, doar cd obiceiul menf,onat mai sus nu era intru toful obli-gatoriu, astfel cd vArsta cisdtoriei putea sd se prelungeasc6pAnd ta cincisprezece ani, sau chiar mai multe. tn continuare,Fecioara Maria a trdit cel pufin cincizeci de ani, deoarece irranul 30 al erei noastre ea era incl in viald fiind, potrivit cdr-fi F ap t ele S"fin[ilor Ap o s t oli, la Ierusalim impreuni cu Apostolii(c/ Fapte -1,,'1.4)10.
Acest lucru face ca ea sd se nurnere printrecei,,bitrAni", o vArstd la care Apostolul Pavel se va sifua gi elmai tarziu (4 Filim. 9). Este varsta la care femeile care locuiesc
B lisns F{ristos s-a ndscut cu pulin inainte de rnoartea lui Irod cel Mare,in martie anul4 i.d.Hr.
t ln manuscrisul lQSa I.10 de la Qumran se menlioneaz5 o cdsHto-rie ia 20 de ani. Potrivit fragmentului 4QtB frg. 1, 1-10 (viziunite rwi Amran),Miriarn, sora lui Moise, a fost datd de tatdl ei, Amram, ir:r cdsdtorie tAnd-rului sdu unchi la varsta de treizeci de ani; petrecerea nunHi a dwatZ zile.
'0 Moartea lui Iisus este in general situati pe 7 aprilie anul 30, dar esteposibil ca ea_s[ fic5.zrft, pokivit calculelor astronomice, pe 3 aprilie anul 33;a se vedea Etienne Nodet, ,,Chronologie de la passion. Leur sens,,, in Re-aue biblique '1"18,20'1,1,, pp. 365-368.
i; e6t/ tu mtre fernei (fuca44zl
.Adormirea" sa
data de nagtere a Fecioarei Maria niciita de asemenea,,Adormirea" Maicii
ir tradilia ortodoxd. La acea epoc5, mul-propria datd de nagtere. Dar dacd con-
F. ca lisus F{ristos }a ndscutin anul6 sau
te. aeC cu putin timp inainte de moarteaI a;rul 4 i.d.Hr.8, gi dacd, pe de alti parte,&enea altor fete din Israel, a fost datd inisii, conform obiceiulul cu pu.m timp dupdBc€ sau treisprezece ani, afunci ea s-a nds-I inaintea erei noastre, adicd la epoca cAndea reconstruirea Templului din Ierusalim.r foarte tAndrd atunci cAnd L-a ndscut peuI mentionat mai sus nu era intru totul obli-irsta cdsdtoriei putea s5 se prelungeascice ani, sau chiar mai multe. in continuare,5it cel putin cincizeci de ani, deoarece in;tre ea era inci in viald fiind, potrivit cdr-po stoli, la Ierusalim impreuni cu Apostoliicest lucru face ca.ea sd se nurnere printresti la care Apostolul Pavel se va sifua gi el.9). Este vArsta la care femeile care locuiesc
iscut cu pulininainte de moartea lui Irod cel Mare,
lSa L10 de la Qumran se menlioneazh o cdsdto-fuagmentului 4Q543 frg.1,1-10 (Viziunile lui Amran),, a fost datd de tatdi ei, Amram, in cishtorie tAnd-t de keizeci de ani; petrecerea nunfii aduratZ zile.:ste ir general situatd pe 7 aprilie anul3e dar estepotrivit calculelor astronomice, pe 3 aprilie anul 33;lef ,,Chronologie de la Passion. Leur sens,,, in Re->p. 365-368.
t. O ytitudyrezvntave aEecioarei Mavia 4'l
h zonele ct-l mult soare suportau din ce in ce mai greu trecereaanilor. Fdrd indcliald trebuie datat5,,Adorrnirea" Maicii Dom-nului in decenir.rl urmdtor, chiar dacd Evanghelistul Luca nune spune nimic, el menlionAnd doar martiriul lui $tefan (cl,
Fapte 7,60) gi moartea Tavitei (cf.Fapte9,37), ca gi cum ple-rarea din aceasti viald a Fecioarei Maria nu avea nici o con-*cin!d. Evanghelistul Luca preferd in schimb sd vorbeascd deincercdrile ei. Tradilia lucanicd amintegte in particular profefabdtrAnului Simeon referitoare Ia ea (cf.Lc.2,34), ceea ce im-plicd, dupd cum vom ardta la timpul cuvenit cd, in sinea ei,
a fost frdmAntatd de luptele qi tensiunile ce se ivesc de tim-puriu intre primele grupuri de cregtini. Fie cd ea l-a insofitp€,,ucenicul pe care-l iubea Iisus" sau, mult mai probabil, fiecd ea a rimas pe lAngd lacov al lerusalimului, lapidat apoi inanuI62,in ambele cazuri tulburdrile comunitare au atins-odin plin.
in continuare, doud tradilii igi vor disputa locul inmor-mAntdrii sale: una, mult mai veche, situeazd acest loc la leru-salim, unde mormAntui siu este veneratftr Valea Chedronu-lui", cealaltd, la Efes11, pe lAngd Apostolul Ioary cdruia i-a fostirrcredinfati. Dar aceastd ultimi tradilie, bazatl, pe relatareadin Ioan 19,27 (,,$i din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine"sau ,,printre ai sXi"), este de faptt|rzie,ldsAnd doar cAteva ur-me la Epifanie, episcopul Salaminei (inainte de 403)12, gi incitatul unei scrisori sinodale de la Efes din anul431; latinii nuvorbesc despre aceasta decAt incepAnd cu secolul al Vl-leat3.
.La poalele Muntelui Mdslinilor se gdsegte Biserica Adormirii, in for-
md de cruce gi semiingropatd ir stAncS, unde potrivit traditiei a fost in-mormAntat, pentru scurt timp, trupul Maicii Domnului [n.tr.].
11 Pe culmea colinei Fanaya Kapulu, lAngi Efes.tt A se vedea Epifanie al Salaminei , Panarion 78, 1.'J..
t' Mai muite inforrnalii in Ren6 Laurentin, Vie authentique de Marie,L'euvre, Paris, 2003, pp.431-M8, care il citeazd pe Maurice TallorU ,,Le cultede la Vierge Marie en Asie Mineure du I"' au XV sidcld', inMaria IV, Beau-chesne, Paris, 1956, pp. 886-916.
Braecauintata egti ta tittre fewei [Luca r,4z)
Autorul Eaangheliei duprt Ionn nu precizeaz| de altfel locul lacare se refer5, gi mult rrraitirziu, in afard doar de citatul men-f,onat mai sus, Sinodul al treilea ecumenic, de la Efes, unde Fe-cioara Maria va fi proclamatd ,,Ndscdtoare de Dumnezeu"(@eot6rcoq), nu pare deloc sd se preocupe de acest lucru. Pri-rna tradilie, cea din Ierusalim, este, din fericirg mult mai soliditn.
in Valea Chedronului" unde se intinde vechiul cimitir iu-daic de pe Muntele Mdslinilor, arheologii franciscanilu au des-coperif in trrma unei puternice inundalii din anul1972, unmormAnt desemnat de ei ca fiind cel al Maicii Domnului. lnacelagi loc, mai multe biserici suprapuse, inchinate FecioareiMaria, consLituiserd mai intAi obiectul unei atenf,i reinnoite,printre care gi Biserica crucialilor. Venerarea credinciogilor se
orienta atunci spre un edicul medieval inconjurat de arcadesprijinite pe qaisprezece coloane gi incoronate de un ciboriumin aur gi argint. Apoi, in1973, o nouH descoperire a ficut sen-zafie. Foarte aproape gi un pic izolatdde masa stAncoasi a Mun-telui Mdslinilor, o micd camerd funerard a fost scoasd la su-prafa!6,, cu un banc stAncos de 46 cm deasupra solului, largde 66 cm la sud gi de 71 crn la nord. Acest banc unde se depu-nea corpul unui defunct este de formd compactS, conform celordin secolul I al erei noastre. Doarin secolele al III-lea gi al lV-leas-a impus tradilia de a sdpa st6nca in forrnd de sarcofag. AcestepreFoase informafii arheologice gdsesc un suportin scrierileapocrife - rnai cu seamd inAdormirea Mariei a lui pseudo-IoandatAnd fird indoiali din secolul al fV-1ea16 sau poate chiar mai
'n C/ Amddde Bruno! ,,Le tombeau de la Vierge", ?n Jacques Briend,ed,., La Terye sainte II, Bayard, Paris, 2003, pp. 1478-1487 .
1s Preolii Bagatti, Picirillo gi Podromo.16 A se vedea Simon-Claude Mimouni, Dorrnition de Marie selon le pseu-
do-lenn, in Frangois Bovory Pierre Geoltrairl ecl., Ecrits apocryphes chr1tiens,callimard, Pais, 1997 , p. 165 g.u.; qi Les Traditions nnciennes sur la Dormition etl'Assomption de Marie, Brilf Leyde, 2011. Despr e Protoeaanghelis lui lacaacitatd tn continuarg a se vedea Ahert Frey, ir Franqois Bovor; pierre Geol-train, ed., Ecrits apocryphes chritiens, Gailimard, paris, 1997, p. 73 g.u.
z4aAnatui e,tti tu intre fetnei {rwca 44zl
'ei dupd loan nuprecizeazd de altfel locul larult mai tdrziu,in afard doar de citatul men-odul al treilea ecumenig de la Efes, unde Fe-i proclamatd ,,Ndscdtoare de Dumnezeu"re deloc sd se preocupe de acest lucru. Pri-Ierusalim, este, din fericire, mult mai solidi1a.ronului, unde se intinde vechiul cimitir iu-e Mdslinilor, arheologii franciscanits au des-mei puternice inundalii din arni1972, unat de ei ca fiind cel al Maicii Domnului. inulte biserici suprapuse, inchinate Fecioareird mai intAi obiectul unei atenfii reinnoite,lrica crucialilor. Venerarea credinciogilor see un edicul medieval inconjurat de arcadeezece coloane gi incoronate de un ciboriumrol in 1973, a noud descoperire a fdcut sen-re gi un pic izolatd de masa stAncoasd a Mun-rmicd camerd funerard a fost scoasd la su-rc stAncos de 46 cm deasupra solului, largde 71 cm la nord. Acestbanc unde se depu-funct este de form5 compactd, conform celornoastre. Doar in secolele al III-lea gi al lV-leale a sdpa st6ncainformd de sarcofag. AcesteFi arheologice gdsesc un suport in scrierileeamd inAdormirea Mariei a lui Pseudo-IoanH din secolul al fV-lea16 sau poate chiar mai
not, ,,Le tombeau de la Vierge", tr Jacques Briend,Bayard, Paris, 2003, pp. I478-1a87.Picirillo gi Podromo.n-Claude Mimouni, Dormition de Mnrie selonle pseu-vory Pierre Geoltrain, ed., Ec-rits apocryphes chrltiens,p. 165 g.u.; qiLes Traditions anciennes sur la Dormition etBrill, Leyde, 2011. Despre Protoeaanghelin lui lacoar vedea Ahert Frey, in Franqois Bovon, pierre Geol-vphes chrttiens, Gallimard, Paris, 1997, p.73 g.u"
r" O yvivna yyezentaye a Eecioayei Mayia 43
:e\Teme - referitoare la tradifa din lerusalim. Toate acestea.:tueazd tradilia ,,Adormirii" Maicii Domnr.llui in mediul:sa-zis iudeo-cregtiry un mediu mai degrabd inchis, in fazaie a se distan{a de Marea Bisericd. lnfelegem afunci mai bine:icerea de care dau dovadi Pdrinlii Bisericii inainte de se-;olul al V-lea despre acest monn6nt. Pelerina Egeria (sau Eteria):ru-i menfloneazd existenla la Ierusalim. Vom reveni ceva mai-ncolo pentru a prezenta ataqamenful cercului ,,frafilor luiIisus" de persoana Fecioarei Maria.
Trebuie oare sd mai addugdm aici cd noi nu cunoaqtem:rici data de nagtere a Dreptului Iosif gi nici pe cea a mortii>ale? UrmAnd tradiliei vremii, Iosif trebuia sd fi fost cdsdtoritde pdrinlii sdi pe cAnd era tAndr17. Mai tArziu, probabil ince-pand din secolul al II-1e4 problema pusi de existenla frafilor;i surorilor lui lisus despre care ne vorbegte Evanghelisful\Iarcu (4 Mc. 6,3) va duce la imbdtrAnirea lui. El ar fi fostdeja vdduv gi cu copii inainte de a o intAlni pe Fecioara Ma-ria. Potrivit Protoeaangheliei lui lacou,Iosif, ales printre ceilalfir-iduvi pentru a o lua in grijd pe Fecioara Maria, ar fi incercatmai intAi sd se eschiveze cu aceste argumentet ,,Dar qtii cd euam fii gi sunt bdtrAw in vreme ce Maria e de-abia o copil5. Amsd ajung de rAsul fiilor lui Israel" (ProtoeuanghelinS,2lag,3).Doar cd o astfel de tradifie de aparenld artificiald se acorddgreu cu relatarea dinEaanghelin dupn Matei (4 Mt. 1.,'l.B-25),
lar titlul de ,,Cel tntAi-Ndscut", atribuitlui Iisus inEaangheliadttpd Luca (cf "Lc.2,7), devine inadecvatls.
CAt priveqte data rnorlii Drephrlui losif, nu putem spunemare lucru, sau aproape nimic. $tim cd el trdia incd afunci
1? Un bdiat trebuia si aibd cel pulin cincisprezece ani pentru a se c5-sdtori, dar putea de asemenea ajunge pAnd la optsprezece sau dou[zecide ani.
18 Acest titlu anunld episodul prezentdrii lui Iisus la Templul din Ie-rusalim din Lc. 2,23,un episod ce ar deveni potrivit Legii imposibil, dacdIisus ar fi avut frali mai mari. Deoarece intAiul n5scut, cel ce deschide sA-nul matem, este,,?ntAi-nXscutul din fiii mei" (Ieq. 13,15), adicX al pdrintelui.
44 Binecuufuntatde;ti tu intre fewei {fwcary,zl
cAnd Iisus face pelerinajul la Ierusalim. Ndscut in jurul anu-lui 4 inaintea erei noastre, Iisus avea aproape doisprezece aniatunci, ceea ce situeazd episodul in jurul anului 18 al erei noas-tre, adicd tocrnai in plind perioadd de hrlburiri politice, cendromanii ocupau Iudeea. in plus, Fecioara lMaria era, probabil,vdduvd inainte de inceperea activitdtii publice a lui Iisus inarri,27-28, deoarece Iosif nu era prezent la nunta din Cara Ga-liIeii. Mai gtim cd, cel pufin potrivit tradif,ei din comunitateaioaneicd, Iisus ar fi incredinfat-o pe Maica Sa ucenicului pecare El il iubea ceea ce ar fi de neinleles dacd Iosif mai era incdin viald. Fdrd indoiald, un argument a silentio este intotdea-una fragil. Indicdm totugi ce, in jurul anului 28, desemnarealui Iisus de locuitorii Nazareh.rlui ca ,,frvl.teslarului" (Mt. 1e55)ar ldsa mai degrabd de inleles cd Iosif nu murise de prea multdvreme. Remarcdm, in sfArgit cd tradif,ile ulterioare n-au in-dicat in mod special vdduvia Fecioarei Mari4 chiar dacd ungrup de vdduve in sAnul comunitdfi iudaice fusese repede re-cunoscut (cf.Fapte9,34.41). Probabil ci Fecioara lMaria era unadintre aceste vdduve din Ierusalim, privilegiate de cei Doi-sprezece Apostoli, de care vorbegte cartea Faptele Sfnfilor Apos-toli (cf. Fapte 6,1).Dar si oprim aici supoziFile qi si mergemmai departe in prezentarea lumii in care a trdit Fecioara Maria.
1-.3. O descriere pe scurta tinerelor fete din acea vreme
Mai hebuie, oare, specificat cd nu dispunem de nici o des-criere hzicd a Fecioarei Maria nici mdcar de o enumerare a trd-sdfurilor sale particulare? De fapf acest tip de prezentare nuera deloc practicat la acea weme, toful fiind afunci centrat pegestul dumnezeiesc. $i aceasta cu atAt mai mult cu cdt rela-tarea Evanghelishrlui Luca se prezintd ca o descriere completd,evocAnd prezenla Fecioarei Maria fdrd a se opri irsi indelung
uzaintatui esti tu fntre /ernei lt-wca 44zl
lerinajul la Ierusalim. Ndscut in jurul anu-noasfre,Iisus avea aproape doisprezece anieazd episodul in jumi anului 18 al erei noas-n plini perioadd de tulburdri politice, cAndtdeea. in plus, Fecioara Maria er4 probabil,I inceperea activit5fii publice a lui lisus ine Iosif nu era prezent la nunta din Cana Ga-cel pulin potrivit tradiliei din comunitateati incredinlat-o pe Maica Sa ucenicului pela ce ar fi de neinleles dacd Iosif mai era incdriald, un argument a silentio este intotdea-n totugi cd, in jurul anului 28, desemnarearii Nazaretului ca,,hrtl.teslarului" (Mt. 1e55)i de inleles cd Iosif nu murise de prea multdr, in sfArgif cd tradiliile ulterioare n-au in-ial vdduvia Fecioarei Maria chiar dacd un. s6nul comunitdfii iudaice fusese repede re-9,U.41). Probabil cd Fecioara Maria era unarve din Ierusalim, privilegiate de cei Doi-de care vorbegte cartea Faptele Sfin[ilor Apos-Dar sd oprim aici supozitiile gi sd mergemzentarea lumii ir care a trdit Fecioara Maria.
pe scurtlin acea vreme
re, specificat cd nu dispunem de nici o des-arei Mari4 nici mdcar de o enumerare a trd-:culare? De fapt, acest tip de prezentare nula acea vreme, toful fiind afunci centrat pesc. $i aceasta cu atAt mai mult cu cAt rela-lui Luca se prezintd ca o descriere completd,Fecioarei Mari4 fdrd a se opri insd indelung
r. O Ttrivnaprezentare allecioarci Mayia 45
:---upra trdsdturilor sale. in orice caz, cliar dacd in iumea ebra-:;i nu se deseneazd imagini, Fecioara Maria rXmAne tofuqi: tiici a timpului sdu cdreia este posibil sd-i restituimmai multsau mai puf,n infiligarea. indeosebi micd de staturd, ca ma-'rritatea femeilor de afunci, ea trebuia sd aibd tenul bronzalJupd cum spune versul dinCkntarea Cdntdrilor: ,,Neagrd sunt,iete din Ierusalim, dar frumoasd, ca s5lagurile lui Chedar, ca
;i corturile lui Solomon" (Cant. 1,4)t'. Asemenea corfurilor be-duinilor, lesute din pdr de capr5, fetele din Israel sunt arse desoare. Ochii lor sunt de culoare inchis5, ,,ochii Lui vor scAn-teia ca vinul" (Fc.49,21), se spune despre urmagii lui Iuda.lntr-un cuvAnt, fetele din Israel sunt frumoase, astfel ci in-sigi profefii se adreseaz6.Iui Israel, comparat cu o femeie des-tribilatd, zicAndu-i: ,,Chiar daci te-ai glti cu podoabe de aur;i S-ai sulemeni ochii cu dresuri, inzadar te-ai face frumoasd"(Ter. {30);,,ti-ai fdcut odrii cu dresuri gi te-ai gdtit cu podoabe"fie2.23,40). in mod normal, ele aveau pdrul tung gi sirdlucitor,de culoare inchisd, fdrd sd ascundd trds5turile fine ale unei ti-nere femei. ln #ara casei, capul era acoperit de un pliu al ves-tei pentru a se proteja de soare, un fel de gal, gi nu de acel voalde in fin ctr care se acopereau uneori femeile greco-romane dininalta societate. $i aceasta deoarece nu se urmdrea sd se as-cundd propria coafurd, aranjatH, ce-i drept, fdrd extravaganlelefemeilor din Corint, de exemplu. La anumite ocaziicel pufin,femeile se parfumau, ca de altfel gi bdrbaf,i (cf. C6nt.'1.,3; 4,10).Menfiondm, totodatd, prezenla unui suport rotund deasupracapului, pentru a putea purta ulcioarele cu apd scoasd de lafAntAnd, gi sandalele cu talpd de lemn sau de piele duri, le-gate cu curele, pentru a putea merge pe strizi pietruite. Estegreu de descris cu mai multe detalii aspectul exterior al aces-tor fete din Orientul Apropiaf dar putem sd ni le imagindm
t' Potrivit unei scrisori sinodale adresate in 836 impiratului bizan-tin Teofil (829-842),Iisus avea pielea de,,culoarea grAului, precum mamasa" (PG 95,349 C).