AcADEMn nouA,NATNSTTTUTUL DE gTrrNTE FOLTTTCE

$I RETATIT INTERNATIONALE,nIoN t. c. nnAuANU..

:.j- ri ii t ,; il

www.Epn.rowww. librarie.ispri.ro

GABRIELA TANASTSCU:1i.r ';,ly ii ii *;iil';'i.r. '; :, :; ' 'r' .i 1 :

C ONS TRUC TIE I II}ENTITARE

$tudii

EDITURATNSTTTUTULU DE STITNTE, POLITTCE

$I RELATII INTERNATIONALE,,ION I. C. BRATIAIIU..

EUROPA $I PROBLEMETT

Bucureqti,2018

CUPRIN$

Cuvdnt inainte .....,....-............

Despre condigia intesnilrii. Cons iderolii asupraparadigmei eunopene... ..r:................r 19

Identitoteo eurcpeand - o,,neconstruclie'2 .....:..... 3l

Sfera publicd gi sfera publicii europeand.Modelul normativ habermasian in dezbatereaactuald asupra sferei publice eunopene 83

,furtuna perlectd' g i transformdrile culturiistrategice eunopene. Cdteva consideralii 123

Romdnia Si semiprezidengialismele europene ......... I Ss

Noua axiologie central gi est-europeand a politicii.Etiologie gi implicalii. O schi6d..... j.................... t 85

Regdndirea proiectulai eunopean. Europamai multor viteze, ritmuri, intensitdli 275

Abstract zgs

Contents 303

18 cABRrEr-A rAxAssscu

studiul cautii sd arate cd adoptarea explicitii sau oficiali-zalea scenariului ,sttulti-speed Europe" intr-o perspec-tivi nonlimitativi implicn de ase,menea renuntarea la,,solidaritatea defacto* pe qare Robert Schuman o con-sidera prima realizare concretii a oricirui plan de con-stnrcfie a Europei. Studiul relevd pruzsnlaconstantl, inultimele decenii, in discursul unor lideri politici de vilrfdin trri europene a tezst,,Europa cp mai multe vi-ters"l,pncleul duf'al Uniunii; lipsa acesteiteze din dis-cursul oficialilor aropeni in ultimul deceniu; implicaliilemultiple gi complexJ 1d""i"ionale, juridice, de otg"tri-zare, de ooop€rare g.a.m.d., in planul imaginii gi mai alesin cel al incrcderii in scopul ,"solidaritilii de facto" alUniunii Erryopene) ale unei ,puneri in scenii'd a scena-riului,gulti-speedEurope".

Cele qapte strrdii ale lucrnrii constituie fiecare in parte,desigur, cerrce6ri (,,Eantiere') deschise in sfera com-plex4 multidimensionalii'gi inci variabilE a identitiiliieuropene ca identitate politicd, care, datii fiind impor-tanp maximi a problematicii lor, meritii cu prisosinli siifie continuate gi ortinse.

DESPRE CONDITIA TNTEGARIT.REFLECTTI ASUPRA PARADIGMEI

ET}ROPEIYE

Problematica integrnrii €uropene, r5masl prioritarEpentru Rominia" intr-un fet inci diferit decit pentru ceamai mare parte a Europei Centrale qi de Sud-Est, a fostatrerlizafi de o manieri canonic-pobnzatlprin prisma adoun paradigme - cea nalionali gi cea europeanii - cirrecircumscriu modele teoretice constnrite pe asumpliinormative gi premise factuale distincte. Actualmente pa-radigma europeani tinde sd o zubsumeze, pe sea na-

1iona15. in acest context imi propun, rn" cele ce urmeazS,selectarea unor observalii de factur[ filosofici :rsupraunor probleme rimase deschise i,n privinla paradigmeieuropene.

Filosofia politicS" la modul generic, intre alte disci-pline, indeosebi reta{iile internalionalg geopolitic4 pro-spectiva politicn q.a. abordeazd problemele economic,€,politice, militare ale lumii de azi in coordonatele acqiu-nilor concertate reglementate de prcvederile tratatelor deinteres major- in reflecgia polfticn occiAentan standar-dele teoretizdrii unei asemenea abordiri s-au impus caurmare a aranjamentului potitic postbelic sprijinit pedivizarea Germaniei Ei a Europei qi pe hegemonia Sta-

20 cABRTELA rANAsEscu

telor Unite in asigurarea politicii de securitate occiden-tali. Refacerea Europei occidentale postbelice s-a reali-zat paralel cu configurarea blocurilor militare gi ideolo-gice in condiliile Rlzboiului Rece, cu desfEgurarea poli-tici a ,,regimurilor autoritare, a rivalitililor marilor pu-teri, diplomafiei secrete, revendicdrilor iredentiste.,."l.ln aceste condilii, cadrul,conceptual t$i teoretico-politiccreat pgntru abordarea problentelqr Europet oceidentale,,s-a deplasat de la paradigma uSruia pe seama celuilalt",ce consfinfea reorganizareaEuropei dupi Primul RizboiMondial, dupd cdderea imperiilor austro-ungar, farist giotoman, pe criterii na{ionale aqadar, ,,la paradigma euro-pe nt2 de tratare a problemelor picii, securitilii, evo-lu{iilor economice, cuceririi piefelor de desfacere etc. intermenii intereselor comune. Exege{ii acestei paradigmeinsisti asupra cristalizlrii unei culturi politice transna-

fionale in Europa occidentali gi asupra unor dezbatericomplexe asupra evoluliei dezirabile a Europei de pdnila 1989. Intr-o formd sintetizatd, modelele politice pecare le-au formulat au fost: Europa atlantizat6,, Europaevolulionarl, Europa parteneriatului, Europa dezintegrdrii,Europa patriilor, Federalia europeani independenti3. Nupentru pu{ini autori, procesul de unificare europeani estepreferabil celui de integrare, considerat adecvat proce-sului de formare qi funcqionare a Comunit[1ii Europene+.Varianta integririi, mai moderatL, ar fi astfel semnifi-cativl pentru stabilirea interdependenfelor intre 16ri!e

t J"h" C* y, Dincolo de liberalism si conservatorisn, edilie ingrijita $istudiu introductiv de Adrian-Paul lliescu,'traducere de Raluca Pruni,Bucgregti, Editura All, 1998, p. 210.z Andrei Marga, FilosoJia uniJicdrii eunopene, Cluj, BibliotecaApo;ho{, 1 995, p. 1 70.t Cf. ibidem, cap.lll.

4 A se vedea ibidem.

ETJROPA $I PROBLEMELE CONSTRUCTIEI IDENTITARE 2I

comunitare, insi ar deveni nesatisfEcdtoare pentru pro-cesul declanqat de acordul de la Maastricht de articularea Uniunii Europene. Unificarea ar inseamna mai multdecdt integrare economici, institulional[, juridici, edu-ca{ional-cultural6, ar inseamni indeosebi integrarepoliticd qi funclionare a plrfilor - a firilor comunitare -ca intreg unic. $i, desigur, ar putea insemna federalizare.in acest cadru referirile vor fi doar la citeva aspecte aleprocesului de integrare, procesul unificlrii necesitAndoevident, o abordare aparte, focalizatL asupra problemelorfederalizirii.

Pentru statele din Europa Rlsdriteand, gi odatd cu elegi pentru Romdnia, sfhrgitul Rlzboiului Rece gi colapsulUniunii Sovietice a determinat evolulia lor democratici inplan politic qi liberalizarea in plan economic gi, totodatd,opfiunea pentru integrarea in principalele institutii alecooperlrii transna{ionale occidentale in scopul unoraranjamente economice qi de securitate solide. Aceastiop{iune se impunea in conditiile in bare organizaliiteintemafionale cele mai importante - ONU, OSCE gi

Consiliul Europei - iqi dovedisert vulnerabilitatea in a de-termina respectarea unor acorduri gi in contextul in care opolitici comund externi qi de securitate a acestor llrilipsea, cum lipseau gi legiturile economice substangiale.Fostele state socialiste incercau in acest mod si ob$n[garantafea unei stdri de stabilitate qi cooperare bazat[ pedemoCrafia de tip occidental gi pe economia de pia{[.Uniunea Europeand, integrati din prmct de vedere politicgi economic, qi NAIO au dat impresia ci pot coordonaaceste procese.

Caracterul procesului de negociere a integririi gi deintegrare a fost determinat de modificarea reperelor poli-ticii postbelice, anume de transformarea unei dispuneribipolare a puterii la nivel mondial intr-o dispunere cu o

22 GABRIELA TANASESCU

singuri putere planetarl din punct de vedere militar, aleficien{ei principiilor de organizare, for{ei de inovare intoate sferele viefii, al sistemului de comunicare qi de ob-seruare din satelili gi de la sol, cum se afirmi adesea,singura fo4l capabilE sI supravegheze intrregul glob qisi intervini rapid in orice punct al lui. Ca urmare, de-mersurile de aderarea la Uniunea Europeani au fostinsolite de efortul de integrare in Pactul Nord-Attantigca articulare adorinlei de ata$are la o stnrcturi de asigu-rare a pncii Ei securitilii qi, implicig ca recunoattere amisurii in care Europa este dependentii deAmerica gi deo alianl5 militar6, Ei politic5" avind ca obiectiv aparareacivilizaliei occidentale. in condigiile acestei dependenledevenise ,,necesarl o refleclie asupra Europei, a unitii{iiei qi a rolului siu in dialogul monaial i,n Care infi:im.;5.Unitatea Europei a fost ceutata in dezbaterile suscitatedupi anul 1989 gi purtate in jurul modelelor qi alternati-velor de construire a Noii Europe qi a timpilor de con-struc{ie: Europa directoriald" Europa r""iirtA, Europageometriei variabile, Europa diferengiaH" Ewopa inte-gfnrii treptate, Europa subsidiaritSlii. Dezbaterea a sus-citat deopotrivi qi perspectiva adoptiirii instituliilor occi-dentale, a consolidlrii lor in scopul corect[rii deriveiapirute in politica occidentali gi in gindirea politicd ac-cidental[ dupi colapsul mondial al sistemului sovietic.In acest sens s-a vorbit de ,,crtza, instituEiilor transnalio-nale occidentale" care nu pot progresa intr-o formi ne-schimbati, de,,cnzade legitirnitate' a'institugiilor pie{eioccidentale, de fluidizarea neintreruptE a diferitelor mo-dele occidentale privind natura Ei limitele institufiitor depia{[ in tlrile aflate in tranzilie- De altfel, activitatea UE

5 Hans-Georg Gadamer, Elogiut"teorUt. Mogtenhea Europei,traducerede Octavian Nicolae qi Valartin Panaircscq lagi, Polirour, 1999, p. l7g.

EURoPA $I PRoBLEMELE CaNSTRUCTIEI IDENTITARE 23

gi NAIO din ultimul deceniu, cu ezitdrile, amdnirilg girezolvdrile ei rigide, reflectii lipsa de experienfl istoricileqatii de modul in care astfel de organizalii supranaJio-nale ar trebui sd opereze, Un exemplu extrem de edifrca-tor in acest sens il constituie felul in care a fost,solu{io-natd cia din lugoslavia,, altul pozigia fap de ,deciziaataclrii lrakului, altul contradic$ile inteme grave la ni-velul celor doui organisme determinate de problema liir-girii lor. Disputa suslinutii in jurul modelelor integririie e a luat, de aseurere4 in consideralie ,,insffiinareaelectoratelor dernocratice de elitele politice.., cregtereaabsenteisnnutui gi a pasivifiifii politice.

ln opinia unuia dinue cei mai proeminenfi filosofipolitici actuali, brihnicul John Gray, problema de fondpeNrtru statele foste comuniste interesaie de procesele deaderare la UE gi NAilO a fost,,eroarea, gonceptuali qimetodologicl" fundamentalii'6 de a considera cd d"rnoi-tarea institu{iilor de piali in lirile posrcomuniste o poateurma sau copia pe cea din $rile occidentale gi cd ele poturma prescriplii politice foarte striqte. Deziluziile sta-telor postcomuniste au survenit ca umare a discrepan-telor majore intre promisiunile Occidentului gi catea in-dicati de urrrat gi efectele majoritar lamentabile alehansplantului unor modele, prototipuri ale pielei, struc-turi institufionale irn tari lipsite de infrastructura juridicdqi institufionalii a pieqei, a"t

"u o mare varietai! a tra-

diliilor culturale, politice, religioase etc. De dltfel eqeculacestor hansplanturi, constanta anxietate cauzatd de in-securitatea economici gi de dorinla generald de stabili-tate, rimaii negarantatS" au imbrlcat forma unor atifu-dini variate de,,retragerre in sine". in plus, ele au reflec=tat maniera complexii in care sentimenful nafional ,,sau

6 lotrn Crray, op- ctt., p. 2l+.

24 cABRTELA rANAspscu

al apartenenfei gi identitifii nafionale" poate sI se supra-puni qi si coabiteze cu sentimentul identitilii europenela acest nivel. Pentru Gray perspectiva pielei sociale pro-movate de UE ar trebui nu ,,s6-qi prelungeascd zadarnicciutarea unor exemple sau paradigme pe care firilepostcomuniste le-ar imita sau ilustra...", ci si fie teore-tizati qi construiti prin prisma ,,practicilor umane careapar intotdeauna profirnd incaStrate in matricile tradilieiculturale qi in cadrele juridice qi politice cirora le da-toreazi' intreaga lor stabilitate gi legitimit ate"1 . Acest tipde argumentare reprezinti in opinia noastri o cale esen-

{iah de a semnala gi corecta rigiditetile unei paradigmeindezirabil canonic€, abstractizante gi simplificatoare.Argumentul lui Gray, pus in lucrarea sa in ordinea deidei ce vizeazdeconomicul, iqi pistreazl valabilitatea qi,in fapt, a fost reluat gi de alli autori de referin!5 qi pentrualte sfere ale procesului de integrare: juridicl, politici,etic6, cetS{eneascd.

Daci din perspectivi juridi'c[ problema cea mai dis-cutatd este cea a oportunitifii recunoaqterii unui prin-cipiu superior celui de suveranitate na{ionali, din per-spectiva politicd problema cea mai controversati vizeaz[oin forq-ularea lui Paul Ricoeur, probabilitatea ca,,suve-ranitatea si fi incetat si fie problema centrali a politicii"qi probabilitatea ca,,in interiorul, dedesubtul gi deasupraptatului si apar6 institulii noi", noi centre de putere qi dedecizie, probabilitatea ca .un,,paradox politic" determinatde un raport problematic intre subordonare gi cooperaresi,faci loc unui concept noq gi deosebit de controversat:,,violenJa legitimi"s. Din perspectivl na{ional-culturali

7 lbidem- o.247.8 Apud Erietyne Pisier (sub direc{ia), Istoria ideilor politice, traducere

de lolanda laworski, Timigoara, CEU, FSD-Rominia, Amarcord,2000, p. 491.

EUROPA $I PROBI.EMELE CONSTRUCTIEI IDENTITARE 25

problema poate fi rezumati, in expresia rafinati a luiErnest Gellner, la mdsura in care o na{iune/cultur5, ,,caunitate sociali fireascl, poate supraviefui fhri propriulinveliE politic, statul"e. Din perspectivi etic[ problemadevine cea a legitimiti{ii subordondrii principiului suve-ranitilii statului problematicii umanitare. in perspectivacetileniei europene, o cetilenie ce transcende identitd-

file na{ionale qi recunoagte doar drepturile indivizilor, arputea constitui aspecte problernatice in planul partici-pdrii politice qi militare qi al garantdrii drepturilo( omu-lui intr-un cadru existenlial mai larg.

intr-o formulare esenfializatoare, Pienr Bouretz a re-ntmat aceastl problematici a statului la o tensiune ca-racteristic[ epocii contemporane apirutd intre politic, ju-ridic, etic, domenii care circumscriu de fapt un triunghisubordonat umanitarului, intervenliei umanitare. Inter-ven{iile umanitare din ultimele decenii, constituite in totatitea interven{ii militare de nivel tehnologic, gtiin{ific aicomunicaflonal fbrl precedent, susfnute intens din punctde vedere financiar gi mediaticl0, &u fost desfEgurate innumele drepturilor omului, din convingerea puternic[ a

necesitl1ii apdrlrii umanului in diferitele sale aspecte,

dupd Luc.Boltanski a,,disocierii intre calitatea de om qi

cea de cet[!ean", dupd Ricoeur a apiririi ,,oamenilor Ei

nu a cetd{enilor", evident, atunci cdnd s-a impus restabi-lirea unei egalitili de drept intr-o sirualie de fapt inegali.Cu deosebit[ indreptI{ire Boltanski a considerat cE com-pasiunea nu se poate limita la emofie, la filantropie, la unangajament inscris in cadrele statului, ci ci trebuie sd

9 Emest Gelln er, Naliuni ,5i na1ionailism. Noi pterspective asupra trecu-lului,fraducere din limba englezd.de RobertAdam,Antet, CEU, f. a.,p.209.

t u Dan Pavel, ,,Despre logica moderni a r[zboiului" , Revista 22, nr. 14

(476), 5-12 aprilie 1999.

26 GABRIET-A rnwAsgscr.l

devini o politicE umanitari hotiiritoare inclusiv pentru onoui ethpi a refleqiei politice, Marea pnoblemd inter-vine in judecarea legitimitiigii violenpi Ei a valorii resta-bilirii unei stiri de egalitate prin c-rearea altei stdri deinegalitatg a alto'r tensiuni gi crize umanitare indeosebiin contextul unei ordini mondiale dorninate de un singurpol de putere.

In condiliile in care considerentele etice transgrceaziposibilitatea solugion5rii pagnice qi degenereazi in inter-venlii militare ce reprezintii incdlclri ale ,;dreptului denon-ingeringd' - principiul absotrut al suveranitilii sta-tale ce reglementa relaliile intemafionale -, problemastatului-nalitme in sens politic devine una cruciali pentuviitorul comunitiilii europene qi pentru pozilia Europeiifi raporturile cu SUA. lntr-o anumitd opticf, rnEsura incare principiul suveranitifii statelor este ?nlocuit de prin-cipiul recunoaqterii internagionale a drepturilor omului,atit in ipostaza de drepturi ale individului cit qi ale mi-noritililor, este mlsura in care un principiu al realis-mului politic se vede connpletat, dac6 nu chiar inlocuit,de un principiu al idealismului politictl- Tot in aceastiopticd o importanfI deosebitii dobdndeEte constatarea civiap politicl mondiall se dovedegte anarhicd atdtaweme citONIJ gi OSCE s-au dovedit atit de ineficienteincit doar N'A[O, aplicf;nd principiul idealismului po-litic, ,,a prevenif'prin rizboi catastrofele rrmanitare (detipul celei din Kosovo, de pildl). Argumente de acest tipjustifici limitarea suveraniEgii in scoput constmirii uneiEurope noi qi a unei relalii cu America care si se com-punl doar din miqclri politice paralele, din decizii con-sensuale ce detennind acelagi sens al evolufiei politice-

ll lbid"^.

EUROPA $I PROBLEMELE CONST&TJC"TTEI IDENTITANE 27

ih privinp c€Ht€Ndei europene sr a eafir@tdleniei, aga,

cum s-a contumt- ftndoos€bi d".rpd fatahrl de la L'{aasfrioht

- ca prioritate concepnrali qi prospectivi, terdinta.a dc-venit cea a depigirii.unei perspective disjunctive in r:a-

port cu ce6{enia nalionali gi a incurajirii clauzei non-diqcriminlrii. Problema oea mni importanti in acestcon-t€xt pare a fi misura frn care cosmopolitismul, ca pata-diggrl a cetii{eniei, poate fi valorificat in aspecte nonnor-rnativiste qi nonlegaliste, adicl inrun plan politic qi

existenfial nnai larg inclusiv in contexnrl dispcrsirii ver-ticale a autoriEtii politice. De asemeneq dmsebitr im-portan$ poate dob0ndi perspctiva paralelfurnului cetl-teniilor, a cetii{cniei multiple gi a membershipului in di-verse comuniHli politice - cea imdiatii, local4 natro-na15, regional5, globali- la diverse niveluri organizalio-nale $i de luare a dociziilor - c€ea.c€ ar putea ilusua exi-genta pentru un stat mai pulin exclusiv gi penmr oomu-'niali mai pulin inclusive.

La nivelul reflecliei politice, argumentele majore infavoarea a c6ea ce numim paradigma european5 suntincadrate intr-o perspectivi a ralionalizltii paqnice.Hans-Georg Gadarner, unul dinee cei mai reprezentativiexponenli ai herrneneuticii" a avansat penfiu articulareado-meniului viefii morale, sociale, politice qi a solufionlriidiferendelor, premisa solidan'tii1ii, prernisa taciti ci, ingeneral, poate exista numai o reglare lipsitd de violenlia convietuirii oamenilor, o ordine legali- Solidaritatea seimpune !,ca lm corectif' pentru,,strimtorile gindirii su-biective modenre gi ale voluntarismului modenr"l2, astfelincitse determine preponderen{a,datoJiei de a invd{a sicunoa$tem, in celilalt gi in caracterul diferiq ceea ce

rz.grrrra*rg Gadarneq qp. cr:r., p. 188.

28 cABRTELA TANAsEscu '

avem in',comunt' Ei de,a intrevedea ,,un sistem ralional alavantajelor" ca reguli a conviefuirii umanel3. Tradus inlimbajul tehnic al discursului integririi, acest argumentvizeaz6, desfbgurarea decizionald gi executorie capabillsI determine pentru Europa consensul in abordarea pro-blemelor cornune qi si. evite recursul la violen{d. Dinacest punct de vedere, problerna cea mai delicati este,probabil, cea a increderii, ca bazd, a construirii unor co-'munitIli solide, stabile,'gi cea a recunoa$terii diversit[giicultdrale specifice, a'dreptului la altefitate - fbrd caaceastd alteritate sd fie recbptatd in,termenil raportuluiamic-inarnic, aga cutn o a$eza Carl,sehmitt in deceniulal treilea al secolului XX.

O:concepere rezonabil* a diversitdlii culturale, nafio-nale, etnice, a experienlelor de viafi., istorice gi lingvis-tice in contextul procesului de integrare apare ln'formulaelegantd fotositi de filosofii franeezi: unitas multiplexcare concentreazi axioma,,complexit6tii:' bd nu suprimipartibularitfiile. in opinia profesorului Andrei Marga,aceastl sintagmd reclarhi o teorie a complexit[{ii an-samblurilor care ating reciproc acomodarea prin mig-carea naturali a cornpohentelor in perspectiva unui poli-centrism culturall4. Se impune subliniat cI, pentru pro-fesorul clujan, aceast[ acomodar'e reciproc[ este aldtu-rat[ problemei ,,transformlrii Europei istorice gi geogra-fice intr-o Europd politicd gi furtclionali pentru sine gipentrlr sistemul internafional", astfel inc6t s[ se Oblindavantajul dephqirii orizontului desuet gi vetust al ,,Eu-ropei na{iunilor incremenite in trecutul lor", in condiliileintema{ionalizdm capitalurilor, piefei mondiale, protec-

13 lbidem- o. tgg.14 Andrei'Marg a, op. cit., p. 167.

EI]ROPA $I PROBLEMELE CONSTRUCTIEI IDENTITARE 29

{iei ecologice, progresului cunoagterii specializate I 5., in-trebarea este dacd aceasti mefien{i in functionalitateaactuali a statului na{ional nu nesocoJeqtre, cel pU{in pentru

l5rile Europei centrale gi estice, gi nu minimalizeazd o

,,lume a semnificaliei specifice", in expresia lui Kitagawa,care dI identitate, care privi le giazh tr adili i I -e, credinle le,

valorile morale, incepdnd de la culturd, procese mentaleqi psihice pflnl la micile habitudini intimel6. O alti mareintrebare este daci nu cumva preocuparea pentru inte-grarea militari gi economico-politici, pentru formareaaltor blocuri de putere regionali gi de depdgire a cadruluilimitat al naliunilor suverane nu neglijeaz[ aspira{iacitre universalitatea gi unitatea omenirii ce presupun, informularea fericit[ a lui Mircea Eliade, dincolo de dia-logul intercultural gi inteneligios, acceptarea realitdlli, apluralismului, a modurilor distincte de a demarca viala gi

experienla umand. O astfel de perspectivd filosofici -poate un nou idealism, dar atdt de diferit de cel evocatanterior - poate fi capabild s[ decanteze o sintezd com-plexX de ordin politic-social-culural-religios ce transcende

voit considerafiile tehnico-juridice schem atizate dupi ti-parele inguste ale Realpolitik-ului.

Referinfe

Gadamer, Hans-Georg (1999), Elogiul tuortei. Mostenirea Europei, tra&t-cere de Octavian Nicolae gi Valentin Panaitescu, Iagi, Polirom.

Gellner, Emest (f.a.), Naliuni Si nalionalism. Noi perspective asupra trecu-

tului, traducere din limba englezi de Robert Adam, BucureEti, Antet,

CEU.

15 ttra"-,rJea.16 Joseph Mitsuo Kitagawa, In cdutarea unitdlii. Istoria religioasd a

omenirii, ffaducere de Claudia Dumitriu, Humanitas, 1994, p.272.