Drd. Pitru Laurenfiu Mihai (Monah Miron)

Patriarhul Fotie al Constantinopolului Ei

opera sa canonici qi nomocanonici. Consideratii Si

evaluiri

Tip dritd cu b ine cuv Antar e a

inaltpreasJinlitutui Pdrinte Dr. Teodosie,

Ar hiepis cop ul T o mis ului

2018

Introducere................

I. Via{a Sfflntului Fotie........

a. Originea qi formafia Patriarhului Fotie....... 13

b. Activitatea sa la Curtea bizantini (de stat gi ecleziasticn)...19

c. Hirotonia qi intronizarea in scaunul patriarhal al

Constantinopolului. ...............24

d. Activitatea pastoral-canonici din primul episcopat qi

destituirea

e. Al doilea patriarhat aI Marelui Fotie gi a doua destituire.

Moartea gi venerarea Patriarhului Fotie. 52

rI. Lucriri cu confinut canonic: Epistole ;i decizii canonicel Rrspunsuri

canonice qi tllmiciri de legi prezente in lucririle ,rpublicate in ianuarie 878

- <<zece intrebrri cu tot ati'tea rispunsuri sau deducfii qi demonstratiil>,

pentru care a inceput si stringi note inci din 869>>" ................59

1. Prima scrisoare canonic[. .........60

2. A doud scrisoare canonicd... .....79

3. A treia scrisoare canonicd. .......83

4. A patra scrisoare canonicS:. .....88

5. A cincea scrisoare canonicl .....91

6. A qasea scrisoare canonic5. ......96

7. A qaptea scrisoare canonicd ...100

8. ,,R.dspunsurile canonice ale lui Fotie. Cdtre preacuviosul Si

preaiubitorul de Dumnezeu tmpreund-s luj itor Leon, Arhiepis cop

de Calabria, F otie, Arhiepis cop al Constantinopolului". ........... 1 1 5

9. Zeceintreb[ri cu rispunsurile pe teme canonice ale Sfhntului

Fotie........ ............128

III. Lucriri cu con{inut nomocanonic la care a contribuit si Patriarhul

Fotie .......................151

A. Eioayrtyrl rc6 v6poo Qntroducerea in lege) ori Enavayayrl

(Reintoarcerea) ........... .................. ........... 151

a. Motivele care au stat la baza editilrii Iucririi..................151

b. Timpul editirii lucririi....

c. Autorul preambulului Ei cuprinsullucririi.........................159

d. Promulglri pentru redobindirea Bulgariei ;i extinderea

teritoriali qi religioasn............... ..................173

e. Promulgiri pentru a impiedica abuzurile asupra populafiei civile

qi ierarhiei bisericeqti precum gi cezaropapismul................l81

B. Nomocanonul (NoporcdvovaE) sau Sintagma in XIV titluri

('Zowaypd, ery I/' T{rAooq)... ...................184

^. Culegeri de legislafie civili qi ecIe2iastic5.........................184

b. Syntagma in 14 titluri gi Nomocanonul prelucrat de

,,Enuntiofuneso' (612 - 629)....... ...................206

c. Completarea Syntugmei tn 14 titluri din 883 de Fotie,

patriarh de Constantinopol .......211

d. Colecfii ale Sintagmei tn 14 titluri si Nomocunonului cu

reeditirile lor. ........... ..................218

e. Concluzii. .....221

ibuit qi Patriarhul

.............151

vayotyT

qi extinde

popula{iei civile

nul...............1 81

titluri

prelucrat

r84

184

de

206

8&3 de Fotie,

--..............211rcanonului cu

,-................ 2 18

221

229

232

151

15t

Epistola 22............. ..............233

Epistola 23............. ..............234

Epistola 30............. ..............236

Prologul SfAntului Fotie laNomocanon............... ...239

Prologul Sffintului Fotie la Introducerea in lege (Eiooyroyrl to0

v6pou) ori Reintoarcere (EruavoTc)TtD ...................24I

Capitolul al Il-lea..... ............244

Capitolul al III-lea .................................245

Index bibliografic............... .....247

I. Izvoare Biblice .........247

III. Dicfionare. ............249

III. Izvoare patristice ....................248

IV. Opere patristice.................. ....250

V. Opere critice

VI. Lucrdri de specialitate (c54i, tratate) .......251

VIII. Literaturi secundarS. ..............255

VIII. Studii in publicalii, periodice, reviste... ....................259

IX. Surse Web......... ...261

155

159

rea

173

232

7a Nomocanonul tn 14

7na in l4 titluri din 6301 comparativ, numdrulul 883 de cdtre Mareleand, a acestei Culegeri

onice qi alte scrieri alersite in aceastd lucrare,:dtre bunul meu prieten

acestei cd\i ar fi trebuitui coordonatorului meu: separatd.

I. Viafa SfAntului Fotie

a. Originea qi formafia Patriarhului Fotie

in secolul al IX-lea, capitala Imperiului Bizantin,constantinopol - ,,orasulpdzit de Dumnezeu"l2 - a fost locul naqterii gi al ridicirii Marelui Fotie in rflndulbarba{ilor ilugtri, ddrui{i lumii de cultura teologici brzantinl.

Data exactd a anului naqterii Patriarhului Fotie se loveqte de mari dificultdfi,fiindcd sunt pu{ine informalii certe in izvoarele istorice referitoare la naqterea gicopildria sa. J. Hergenrather qi F. Dvornik, autori ai unor lucrdri despre via{a qiactivitatea Patriarhului Fotie, au opinii diferite cu privire la data naqterii lui Fotie.Primul propune anul 82713, celdlalt 82014. Alli cercetdtori strdini, precum BasileTatokist5, John Meyendorffl6, Asterios GerostergioSlT, J. popovicl8, situeazd datanagterii in jurul anului 820, rar Nigel G. wilsonle gi Michel Kaplan20 avanseazdanul 810.

Asemenea 1or, St. d'Aristarchi susfine originea sa dintr-un neam ales ,,Fotieera descendent al unui neam distins, ndscut pe la anul 810 d. H., cdnd incd trdiaNichifur al Constantinopolului (806-8I5), fiindcd avea doar 28 de ani cdnd a trimisun preot la asirieni in anul 838 d. H."2r.

$i unele diclionare, ca The Oxford Dictionary of Byzantium2z qiDictionnaire de Spiri tualit,!23, propun anul 810, iar New Catholic EncyclopediaanuI8202a.

12 Pr. Prof. Ioan I. Rimureanu, Istoria bisericeascd universalii, vol. I, Ed.IBMBOR, Bucureqti, 1975,p.379.13 J. Hergenrolher, Photius, Patriarch von Konstantinopel. Sein Leben, seine. Schriften und dasgriechische Schisma, vol. 1, Regensburg 1867-1869.p. 315.la Lucian Colda, Photios der Gro[Je von Konstantinopel: Hauptkoordinaten seines Lebens und Werks,'Grundgedanken und Schwerpunkte seiner theologischen Lehre, fut Altarul Reintregirli Nr. 1,/2009 (XIV)ianuarie-aprilie, p. 63.ls Basile Tatakis, Histoire de la Philosopftie, Presses Universitaires de France 108 Boulevard SaintGermain Paris VI 1959, p. 130. Vezi: Basile Tatakis, Filosofia Bizantind,trad.rom. Eduard Florin Tudor,Ed. Nemira, 2013, p. 181.16 John Meyendorff, Teologia Bizantind. Tendinle istorice Si teme doctrinaire, trad. Pr. Prof. univ.dr.Alexandru. I. Stan, Ed. Nemira, Bucureqti, 2013, p.80.17 Asterios C., Sfdntul Fotie cel Mare,trad. Marius Popescu, Ed. Sofia, Bucuregti, 2005, p.13.18 J. Popovic, The Life of Saint Photicos, Translated by R. Wertz in Saint Photicos, Patriarch ofConstantinople, On the Mystagog,t of the Holy Spirit and the Synodicon on the Holy Spirit, Translationby Holy Transfiguration Monastery, New York, 1983, p. 34.I e Ngel G. WtTson, An ontholog,t of Bizantine prose ll/alter de Gruyter, BerlnNew York, 191 1 , p . 40 .

20 Michel Kaplan, Bizanl, trad. Ion Doru Bran, Ed. Nemira, Bucuregti 2010, p. 264.21 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., I..., p.3.22 The Oxford Dictionary of Byzantium,vol.3, Oxford University Press New York Oxford 1991,p.1669.23M.Viller,F.Cavaller4J.deGuibert,DrctionnairedeSpirihulitt,BeauchesneParis, 1g94,p.Lg7.2a New Catholic Encyclopedia,vol. 11, Pau tu pix p.326.

13

prea mare de pagini dacd, ar

cercetdtorii romdni, Ion I. Rimureanu, Teodor M. popescu, Milan $esan,George Gh. Stdnescu, Teodor Bodogae cred cd Fotie s-a ndscut pe la anul 81525,iar Conslantin Voicu26, Lucian D. Colda2T qi Ionuf Alexandru Tud-orie2s avanseazdanul 810. Konstantinos Katsani considerd cd ,,Sfdntul Fotie s-a ndscut inConstantinopol in anul 820, alte surse vorbesc de 8I0, nu suntem in totalitate siguricu privire la data na;terii sale'"2e.

Ne afiliem opiniei lui Helene Ahrweiler, care sus{ine cd ,,toate sursele deinformare ale epocii, ca Si cele ale lui Fotie, ne conduc lct timpul nasterii viitoruluipatriarh tn primii ani ai secolului al lX-lea (circa 810), iar inceputul carierei inanul 830"30.

Dovada apropierii de familia impdratului este multitudinea de funcfii 9idemnitd{ii delinute, intdrite de venituri considerabile. Leg[tura familiei cu ceaimperiald este un argument solid ce aratd, cd apartine aristocrafiei, membrii familieilui Fotie ocupAnd diferite funcfii civile, militare sau ecleziastice. Francis Dvornikafirmd cd Patriarhul Fotie aparfinea unei familii nobile cu rdddcini vechi greceqti,inruditd fiind cu dinastia Macedoneand3r. Tatdl sdu, Serghie, avea dregdloria despdtar32, adicd era ofitrer in garda imperia1633 gi se inrudeu ind"uproupe ; Tarasie,Patriarhul Constantinopolului (784-806)34 (cel care a prezidat Sinodul al VII-leaEcumenic de la Niceea, din 7873\. Mama Sf6ntului Fotie se numea Irina qi era sorapatricianului Serghie Niketiates36 (care s-a insurat cu lrina, sora impdriteseiTheodora3T), proba^bil de origine armeand. impreund cu impdriteasa Teodora giPatriarhul Tarasie38, Serghie a al.ut un rol important ?n reintroducerea cultului

2s Pr. Prof. Ioan I. Rdmureanu, Istoria bisericeascd universald...,p.382.26 Constantin Yoicu, Patrologie si Literaturd postpatristicit, vol. 3, Ed. Basilica a Patriarhiei Rom6ne.Bucuresti. 2010. p. I 99.21 L. D. Calda, , Patriarhul Fotie cel Mare al Constantinopolului; contribulii la dezvoltarea Teologiei. Oanalizd a mariologiei din perspectiva hristologic-antropologicd a invdtrdturii despre pdcatul strirmosic, Ed..Reintregirea, Alba Iulia, 2012; , p.3l .

28 Fotie al Constantinopolului, Mistagogia Duhului Sfant, Exegeze la Evanghelii,trad. Oana Coman, Ed. polirom,Ia;i,2013, p.24.2e K. Kotodr''q, AytoE @arfog o MtyaE rcu @aparoopy6g llaqrupy4q Kavo.cavt;oon6Aeag o BtoE rcat 4 roAtteiaroo,'Erc6oor1 I. N. Tou Ayrou @cotiou tou Me1dl.ou, @eoool,ovirq, 2010, p. 29.30 H. Ahrweiler, H. Ahrweiler, Sur la catviire de Photius avant son patriarcat, in in ByZ, nr.58/ i965,p.348.3r Fr' Dvomik, The Photicon Schism History and legend,Cambridge Univenity Press, Repnnted 1970,p.2.32 P6lopidos Stephanou, Photius,patriarche de Constantinople, Dictionaire Spiiitualite, BeauchesneParis, 1984, p. 1397.33 Asterios G., Sfdntul Fotie cel Mare..., p.13.

:i I. M Hussey, . The Orthodox Church in the Byzantine Empire, Clarendon Press Oxford, 1986.p.72.35 Timothy E. Gregory, A Histoty of Byzantion,Blackwell lubliching, Australia, 2005,p. i98. acceast in12martie 2015: http:/hvlvw.leonidas.org.aulup-content/uploads/2015/11/A-History-of-B)rzantium.pdf36 Fotie al Constantinopolului, Mistagogia Duhului SfAnt...,p UL31 Lytda Garland, Byzantyne Empresses, VI/omen and Power in Byzantium AD 527-1204, RoritledgeLondon an New York, 1999, p. 96.38Anthony Bryer John Haldon, Byzantium the lconoclast era (ca 680-850): The Sorces, vol. 7, Ed.Ashgote, Centre for Byzantine, Ottoman and Modem Greek Studies University of Birmingham, 2001, p.

I4

Popescu, Milan $esan,dscut pe la anul 81525,ru Tudorie2s avanseazdFotie s-a ndscut in

,ttent rn totalltate stgurr

te cd ,,toate sursele de,r

t ptil naS terii viitoruluir inceputul carierei in

.tirudinea de funcfii qi

3dtura familiei cu cea:a!iei, membrii familieirstice. Francis Dvornikadacini vechi greceqti,rie, avea dregStoria derdeaproape cu Tarasie,dat Sinodul al VII-leanumea Irina qi era soraina, sora impdrdteseinpdrdteasa Teodora qi'eintroducerea cultului

rsilica a Patriarhiei Romdne,

t la dezvoltarea Teologiei. O: spre pdcatul strdmoqesc, Ed.

:ad. Oana Coman, Ed. Polirom,

tt.niltaq o prcg rcar 4 rd"ne[a

,cat, in in ByZ, nr.58/ 1965,

ress, Reprinted, 197 0, p. 2.re Spiritualite, Beauchesne

Press Oxford, 1986.p.72.a\ia. 2005,p. 198. acceast in-Hi storry-of-Bvzanti um.odf

ti .4D 527-1204, Roritledge

0t. The Sorces, vol. 7, Ed.in of Birmingham,200l, p.

icoanelor. Spdtarul Serghie qi solia lui, Irina, au ar,ut cinci b6iefi: Serghie, Tarasie,Constantin, Teodor qi Fotie3e, ale cdror nume sunt cunoscute din corespondenlapurtatd de Fotie cu ace$ti frafiao.

in acele vremuri, numele de Fotie era desful de rispdndit, deoarece veneade la denumirea populard a Bobotezei - Epifania, tradusi prin iluminareal, iarsinaxarul Bisericii comemoreazd, muJli sfin[i ce purtau acest nume42,. ceea ce acontribuit la numirea de @QTIOX.

Iconoclastul impdrat Leon al v-lea (8i3-820)43 declanqeazd perseculiaimpotriva celor care cinsteau sfintele icoane. intre cei prigoniti s-a numdrat qifamilia Marelui Fotie, pdrinlii sdi fiind chinuili qi surghiunili4| faptpentru care qiPatriarhul Fotie are numai cuvinte de admira{ie laudAnd trecutul lor de mdrturisitoriai credinlei. El spune despre mama lui ci a fost pioasd ;i iubitoare de virtu{i4s , tar

256. acceast in l2 marlie 2015: https://smerdaleos.files.wordpress.com/2014/08/ 234090813-leslie-brubaker-j ohn-f-haldon-b)izantium-in-the-bookfi -ore.pdf3eYezr'.T.Bodogae, OepistoldapatriarhuluiFotieSiiemnificaliaei...,p.6lT.Yezi:nota.20,Aor1pivoqAedoriol, ,,O MtyaE eDcbuoE aq mwto)oypaqoq",in Err),r1oio, rcor 0eol.oyio,. E.@. Err).r1orgo.1rcr1g rcor@eol"oyrrcr1 'Enenlpig, t6pog I, 1989-1991, pp.329-454, epistolele citre fra{i: pp. 338-339. Din scrisoriletrimise de Marele Fotie membrilor familiei rezultd ci a al.ut patru fra{i: Teodor, patricianul Tarasie,spdtarii Serghie gi Constantin. Epistolele adresate lui Constantin 735,796,255. Epistolele adresate luiTarasie: 31,79, 131, 132, 152,153, 160,234,256,258,260,262,264. Epistolele adresate lui Serghie:51, 55, 73, 145, 16l,200. Epistola adresatd 1ui Teodor: 138. Vezi: sait-urile urmitoare, accesate in 12mai 2016 http://libgen.io/ads.php?md5:3E83B2D5AAF541A54B8EE957838252A2 htto:llsearch.lib.auth.Sr/Record/ 182483. B. Laourdas et L.G. Westerink, Photii PatriarchaeConstantinopohtant Epistulae et Amphilochia, vol.l, 2, 3, Ed. Teubner Verlagsgesellschaft, Leipzig,1983, 1984, Johannes N Baletta, Photios Patriarchos Constantinopolitanos (Epistolae) EIIIZTOIAI,Ed.Nachdruck der Ausgabe London 1864, Georg Olms Verlag, Hildesheim, New York, 1978. Epistolelecitre Constantin: B. Laourdas et L.G. Westerink, Photii Patriarchae Constantinopolitani Epistulae etAmphilochia,vol. 1...,pp. 178-186, Ibidem, vol.2,1981,pp.95, lg5.EpistolacdtreTeodor:B.Laourdaset L.G. Westerink, Photii Patriarchae Constantinopolitani Epistulae et Amphilochia,vol.7..., p. 190.Epistolele cdtre Serghie: B. Laourdas et L.G. Westerink, Photii Patriarchae Constantinopolitani Epistulaeet Amphilochia,voI. l..., pp. 96-98,99-102,114-116, Ibidem, vol.2, 1984, pp. l, t4-16,97-98.Epistolele cdtre Tarasie: B. Laourdas et L.G. Westerink, Photii Patriarchae Constantinopolitani Epistulaeet Amphilochirz, vol. 1.. ., pp. 8 1 -84, 120-121, 169, 169-173, Ibidem, vol. 2, 1984, pp.7-8,8-9, 14, 150-158, t97 -200,202-207 ,208, 208, 2t0-211.a0 T. Bodogae, O epistold a patriarhului Fotie Si semnificalia ei..., p. 617,yezi: nota20.at Leon Clugnet, Dictionnaire Grec-Francais des noms littrgiques,Paris Alphonse Picard et fils, 1895,p. 162 Yezi: Aurelia Bdlan Mihailovici, Diclionar onomastic cre;tin. Repere etimologice Simartiriologice, Minela, Bucuregti, 2003,p.222. ,,Numele de Fotie, este format pebaza subst. Qroq, -oltoq (phos, -otos) <luminilse explicd prin nume popular dat Bobotezei, numit gi Epifania, tradussemantic prin <iluminare>. De la verbul Bcrnti(or (baptizo) <a boteza>> s-a trecut la @con(co (photizo) <alumina> qi de aici numele popular To, @rots (Phota) <Luminile>, ,,Aritare>, <Iluminare> dat s6rb6toril'.a2 J. Hergenr<ither, Photius, Patriarch von Konstantinopel. Sein Leben, seine. Schriften und dasgriechische Schisma, Vol.1, Regensburg 1867, p.320.43 Cf. J. M. Hussey, The Cambridge Medieval History, Cambridge at the Universif press, 1966, p. 198, gi urm.aa P. Stephanou, Photius,patriarche de Constantinople..., p. 1998 gi J. Hergenrrither, Photius, pai.triarchvon Konstantinopel,Yol. 1..., pp. 320-321.a5 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., L.., p. 3. ,,s-au sdvdrqit de moarte martiricd in timpul persecuJiilorfdcute de iconomahi in anul 815 (din aprilie pAnd in august)".

15

intr-o scrisoare adresatd fratelelui sdu, Tarasie, vorbeqte cu respect qi admirafiedespre rdbdarea gi luptele pdrinfilor in favoarea ortodoxieia6.

Intr-un sinod eretic, familia lui Fotie qi unchiul sdu Tarasie patriarhul, aufost dafi anatemei, datoritd implicdrii lor in recinstirea icoaneloraT.'in .opit#i.,Fotie s-a bucurat de indrumdrile unui bdtran duhovnic, al cdrui nume nu n"-uparvenit, qi de invdldturile primite la Universitatea din Constantinopol, de larenumitul Leon Matematicianula8. Apoi, prin osdrdia sa de autodidact a'ajuns la oeduca{ie strdlucitd pe care au recunoscut-o.;i inamicii lui de maitdrziu,ca biografulpatriarhului Ignatie, Niceta de paflagoniaae.

In literatura apuseani, preotul I. Jager il prezintd ca pe o fiinfi trufagd,vicleanb qi unul dintre fondatorii schismei grecilor, dar ii recunoagte meritele gi ilconsider[ pe Fotie ,,un geniu vast, universel"S}. Desigur, literafura greac1i-a oferitlui Fotie un noian de cunogtintre, incAt nu a mai avut nevoie de cea ebraica gi latindsl.Cu mult tact qi foarte metodic a fost instruit de dascdlii sii, ale c6ror nume istoriale-a trecut sub tdcere, el studiind zi gi noapte,gramatica (literele), metematica,filosofia, medicina, dreptul si invdtrdturile teologice,,52. cunoqtinJele vaste l_aufrcut ,,cel mai invd\at om al timpului situ si superior tnvdyayilor secolului sdu,,s3. Aparcurs toatd literatura care circula in vremea lui. ,povadd este numdrul mare decdrli comentate gi inregistrate, insd o parte din acestea s-au pierdut mai tdrziu.$tim de existenla lor doar din propriile sare cuvinte"54. Din anulg26 d. H. a inceput

ou cf.5.Karodvr1, AytoE <Drot[og o Mtyag rcat @aparcopy6s...,.p.30. T. Bodogae, o epistord apatriarhului Fotie si semnificalia ei..., p. 617. Vezi: Migne PG vol. iOZ, cot. 972. ,,Nici s6 nuiacem derAs puterea de a ribda a pdrin{ilor noqtri. Ei au vdzut moartea copiilor lor, insi nici mor"fii noqtri qi nici autmagilor nogtri n-au fost ca aceia. Treculi prin foc, prin apd ori trimiqi in adAncul giopilor, lipsi{i deorice urrni de prietenie ori de rude, precum qi de tot ce ar putea aduce vreo m6ng6iere *n.t"t"i. $l totogile-au indurat pe toate cu bucurie, preamdrind pe Cel Atotputerric, singurul in stare sd indrume destineleomului cu o putere mai presus de socotelile omeneqti". Aiterios G., Sjdntul Fotie cel Mare..., p. 15. pGvol. 102, col. 877C,,Scrisoare cdtre Grigore diaconul": ,,Cu mul1i aniin urmd, sinodul eretic ji adunareaiconoclaqtilor ne-a excomunicat nu numai pe noi, dar qi pe tatdl qi pe unchiul noshu, mdrturisitori ai luiHristos qi mAndria ierarhilor".a7 Yezi gase scrisori ce ftateazd subiecte bisericegti, politice gi disciplinare, incluzdnd una adresatdimpiralilor Constantin 9i Irina, una citre patriarhi externi gi una adresatd papei Adrian. Mansi, yol. 12,lIl9-27 13,400-8; 458-79; pc 98, 1428-80.a8 Basile Tatakis, Histoire de la philosophie...,p. lg1.ae Migne, PG, vol' 105, col. 509 (trad. rom. la: A Gerostergios, Sfdntul Fotie cel Mare...,p. 15), Vezi:Philippi Cyptlt'Chronicon ecclesiae Graecae,Lipsiae, Farncofurti 1681, p. l16: ,,Fotie nu se trjiea dinoameni josnici qi fbrd importan[d,, ci dintre cei nobili dupd trup, fiind un om eminent. Era respectat"pentruin{elepciunea qi pentru cultura sa profani mai mult decdt oricare alti persoani implicatd in potitica.Cunoqtea gramatica qi medicina gi, in general, orice qtiinld profand din vremea lui. Superioriiatea luiintelectuald era de aqa naturd incAt pirea c6-qi depdqegte geneialia gi se intrecea cu autoritdtile antice,,.50 J.N. Jager,ls toria lui Fotie, Patriarhul Constaitinopolitui urzitoiul Schismei grecesti,trad,.Dr. DasiliuLucaciu, Baia Mare, 1892, p. 80.51 Cf. Asterios G., Sfdntut Fotie cel Mare...,p. 17.52 St. d'Aristarchi, photii Orat et Hom., f ..-, p. :.53 J.N. Jager, Istoria lui Fotie..., p. 80.5a K. Kotodvq , Aytog QarioE o M6yoE rcat @aparcopy1E..., p.31.

L6

:cJr respect qi admirafie

u Tarasie patriarhul, au:oanelor47. in copilirie,al cdrui nume nu ne-aConstantinopol, de la

: autodidact a ajuns la o: martdrziu, ca biograful

. ca pe o fiinfS trufagd,recunoagte meritele qi ilteratura greacd i-a oferitle cea ebraicd;i latinds1.

i. ale ciror nume istoria, (literele), matematica,Cunoqtinfele vaste l-au

;ilor secolului sdu"s3. A:i este numdrul mare de;-au pierdut mai tdrziu.anul 826 d. H. a inceput

t. T. Bodogae, O epistold a:o1.912.,,Nici sd nu facem densi nici mo4ii noEtri gi nici a

in addncul gropilor, lipsifi demAngdiere sufletului. gi totu$iI in stare sd indrume destinelet[ Fotie cel Mare..., p. 15. PGmd. sinodul eretic qi adunareariul nostru, mdrlurisitori ai lui

nare. incluzAnd una adresatdrapei Adrian. Mansi, Vol. 12,

-orie cel Mare..., p. l5), Vezi:

r. 116: ,,Fotie nu se trigea dineminent. Era respectat pentru

ersoan[ implicatd in politic5.!remea lui. Superioritatea lui:ecea cu autoritiflle antice".;ntei greceSti, trad. Dr. Dasiliu

sd predea la catedrlss, incat cei ce il invidiau l-au ironrzat, scriind c|Fotie.. ,,aexersat din necoapta pruncie multe Si diverse dibdcii, strdduindu-se din toatdputerea sdfie numit rabbi inaintea vdrstei sele"56. La inceput, timp de trei ani (g26-829) a predat gramatica, prtn ,,lecturi de Sc'oald"

s7 ori cursuri.Dacd linem cont de activitdlile academice ale lui Fotie, de interesul sdu

pentru scrierile filosofilor clasici Ei de rolul sdu in transmiterea tradifiilor clasicecre$tine multor generafii, vom infelege mai bine evenimentele derulate ?n timpulcarierei sale ecleziastices8. Interesul siu viu fala de scrierile filosofilor s-amanifestat incd de la inceputul carierei sale academice la Universitatea dinConstantinopol. Dace il parcurgem pe St. d'Aristarchi, afldm cd Fotie a inceput sdpredea de timpuriu. Aceastd supozilie este plauzibild, cdci in timpul cursurilor,paideia" cei mai strdlucili studenfi deveneau ekkritoi sal ,,epistatea", cdroranumai magistrul le preda. Cei care ajungeau ekkritoi predau studenfilor mai mici,sub atenta supraveghere a magistrului, o datd, sau de doud ori pe sbptdmdndse. prinufinare, Ei Fotie, continuAnd lecturile publice, a predat filosofie din 830 pAni in833 d. H.

in anul 833, un sinod eretic al iconomahilor il anatemizeazd, iardEipe Fotie.El iqi va relua ulterior activitatea universitard, gi timp de trei ani, din 834 pdni in

s5 cf. fI. Xprlotoo, ,,To 6darcnrc6 tpyo tou Qario" in M6yoq @cbtrog, flporrrrcd IE @eo),oyrrcorlXuveSpiou (14-17 NoepBpiou 1995) I.M.O., pp. 539-553. lL Xplorou afirmd ci multi din cercetdtoriiistorici ilprezintl' pe Fotie ca profesor al Universitdli din Constantinopol qi c6, in calitate de profesor, afost un factor cheie pentru reinnoirea limbii Ei dezvoltarea generalS a personalitdlilor intelectuale Eisociale bizantine in timpul secolului al IX-lea. Cezarul Bardas a organizal Universitatea dinConstantinopol in palatele Magnaura, dupi cum reiese gi din toate sursele istorice. Anterior, nu au existatuniversitdli de stat in capitali, cu exceplia qcolilor private de inv6{6mAnt superior, dintre care unele aufuncfionat ceva timp in perioada domniei lui Theophilos (829-842) recunoscute in mod oficial, astfelincdt statul pldtea salariile profesorilor gi costurile de funclionare, cu toate ci continuau si se gdseascS inmdini private. Despre infiinlarea Universitefi din Magnaura gdsim amdnunte in cronografelecronicarilor: Ioannis Scylitzae, cronicar bizantin din a doua jumdtate a secolului al Xl-lea [Vezi IoannisScylitzae, Synopsis Historiarum https://libgen.pw/download.php?id:5377921; Niceta David fVeziNiceta David, Niceta David, The Life of Patriarch lgnatiu^s, Dumbafton Oaks Texts Thirteen Washington,D. C 2013 9i PG 105 col.487-5741, de unde aflEm ci in $coala Magnaura din Constantinopol se predatrei materii: matematica, logica gi teologie, iar prin textul <poOrlpotrroi o1o)"oi>, IL Xprlotoo ne spunecd trebuie sd inlelegem un curriculum mai vast, nu doar matematica. Leon Matematicianul a fost cancelaral universitdlii Ei profesor al Departamentului de Filosofie imediat dupi ce in anul 843 a plecat dinscaunul sdu episcopal din Tesalonic; Bardas era rector, Marele Fotie invdla dialectica Ei f,rlozofia,Theodighios, profesor de astronomie qi matematicd.Teofan Mirturisitorul [Vezi luvepocig Oeorpdvoug,Bonn 192. Aceesat pe 11 iunie 2018.https://books.eooele.grAooks?id:YREbAAAAIA,\J& printsec:frontcover&hl-e1&source-gbs_se summaryJ&cad:0#v:onepage&q&f:fa1se ]56 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., I..., p. 3.57lbidem, pp. 3-4.s8 Cf. J.A. Meijer C. Ss. R, I Successful Council of Union. A theological analysis of the Photian Synodof 879-880, Patriarchal Institute for Patristic Studies, Thessaloniki, 1975,p.21.5e Michel Kaplan, Bizanl..., pp. 327 -329.

17

837 d. H., va preda hlozofia Ei teologia60. in vremea aceea, curtea imperiald(teptezentatd la inceput de impdraful Teofil gi, mai tdrziu, de patricianul Bardas61,fratele impdrdtesei Teodora62) a incurajat renaqterea qcolii din Constantinopol,aducAnd la catedre eminenli profesori ai timpului, dar gi prin scutirea studentriloi deorice povar[ bdneascd, toate nevoile financiare Ecolare fiind suportate deconducere63. Ministrul impirdtesei Teodora, Teoctist, numeqte pe tAnbrul ekkritoiFotie profesor de filosofie la $coala Superioard Imperiald din Constantinopol,organizatd" de Bardas ?n Palatul Magnoura6a.

Ca profesor, Fotie a dinamizat activitatea gcolii, impundndu-se printr-oerudilie vasti qi un strilucit talent pedagogic. Cu astfel de calitdfi a atras pe tot maimul{i sub indrumarea sa qi a conducitorului gcolii, Leon Matematicianul6s. Cu el astudiat un mare numdr de tineri din inalta societate bizantind, printre caremenJiondm pe Constantin Filosoful, cunoscut apoi ca Sf. Chiril, care a studiat aicigramatica, geometria, dialectica, teologia, retorica, astronomia, aritmetica qimuzica66. Acesta va ocupa catedra de filosofie din aceeagi gcoald dinConstatinopol6T. impreund cu fratele sdu, Metodie (cdlugdr din muntele olimp), eivor deveni vesti{ii misionari increptindtorii Bulgariei68.

in timpuipatriarhatului sdu, pentru o perioadd ?ndelungatd, casa lui Fotie adevenit un club de lectur56e unde se reuneau foarte mulli tineri pasionafi de gtiinfdT0,pentru a fi indrumafi. Datoritd eruditriei sale vaste a crescut numarul de elevi giaudienli7l, care a favoizat apari\ra uneia dintre primele opere ale lui Fotie,Lexikonul sau Glossa{2, cu un caracter filologic-gramatical. Scopul alcdtuiriiacestei lucrdri a fost acela de a u$ura studen{ilor qi altor iubitori de frumos citireacd4ilor sfinte qi a autorilor clasiciT3. inainte gi in timpul alcatuirii acestui dic{ionar,Fotie a parcurs qi alte lexicoane (menfionate ?n altd lucrare a sa, Biblioteca).

60 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., I..., pp. 4-5.61 Basile Tatakis, Histoire de la Philosophie...,p. 180.62F. Dvomik, Photius Patriarch of Constantiniple,in New Catholic Encyclopedia. vol. XI, p.326.63 Asterios G., Sfdntul Fotie cel Mare. . ., p. 22.6a Norman.H.Boynes and H Sf.LB.M oss, Byzantium an introduction to cast roman civilization, Oxfofi,Univ. Press, 1962, p. 181 ; F. Dvorntk, Photius Patriarch of Constantinople..., p. 326.65 Basile Tatakis, Filozofia Bizantind...,p. 1 8 l.66 Louis Leger, Cyrulle et Methode etude historique sur la conversation des Slaves ou christianisme-Librairiea Franck Paris, 1868, p. 58.67 Basile Tatakis, Filozofia Bizantind...,p. I 8 L68 Louis Leger, Cyrulle et Methode etudi historique sur ra conversation..., pp. 5g, g7.6e Basile Tatakis, Filozofia Bizantind...,p. 181.70 Migne PG, vol. 102, col. 597C: ,,celor care se strdduiau sd se instruiascd in stiinlele matematice sicelor care incercau sd cerceteze adevdrul prin metode ralionale, celor care incercau sd conducd minteaspre evlavie prin cuvdntul dumnezeiesc. Aceasta era atmosfera la mine acasd".71 J. Hergenr<ither, Photius, Patriarch von Konstantinopel,yol.3...,p. 12.72 Ibidem, p. 9.73 Constantin Yoicu, Patrologie Si Literaturd patristicd vo\.3..., p.203.

18

aceea, curtea imperialdde patricianul Bardas61,,lii din Constantinopol,n scutirea studenfilor derre fiind suportate dere$te pe tdnirul ekkritoitl a din Constantinopol,

impunAndu-se printr-o:a1ita1i a atras pe tot maiatematicianul6s. Cu el abrzantind", printre care.hiril, care a studiat aicironomia, aritmetica qi

n aceeagi qcoald din'din muntele Olimp), ei

Lun-eatd, casa lui Fotie a:ri pasionafi de qtiintrdTo,

rut numdrul de elevi qi

e opere ale lui Fotie,.tical. Scopul alcdtuirii,bitori de fiumos citireaaruirii acestui dic{ionar,a sa. Biblioteca).

':upedia, vol. XI, p.326.

t! roman civilization, Oxford- .... p. 326.

:,je-i S1aves ou clristianisme,

pp. 58, 87.

,,.i itr stiinlele matematice Si: incercatr sd conducd mintealsa".

b. Activitatatea sa la Curteabizantini (de stat qi ecleziastici)

in anii tinerefii, Fotie visa sd se retragd din lume gi sd viefuiascd insingurdtate: ,,cdnd eram tdndr, mi-am dorit foarte mult sd trdiesc singur,,i4. Maitdtziu, mdrturiseqte cd nu l-au mdcinat nevoile trupeqti gi cd admirase qi iubise multviala izolatd75. in scrisoarea adresat[ Patriarhiloi Orientali, Fotie m[rturiseqte cd,deqi gi-a dorit sd trdiascd in singurdtate, s-a dedicat carierei 1umeqti76 qi ,,a rdmasnecdsdtorit Si nestingherit sd studieze invdtrdtura laicd Ei inlelepciunea creEtind"TT .

T,a sugestia logofbtului Teoctist, Fotie a fost numit in postul de secretarimperial78, in rangul de prim ofitrer al gtrz\i imperiale, urmdnd unui anum e zelis,dovedit ulterior ca ereticTe. Credem cd din timpul domniei ultimului impdraticonoclast, Teofil (+842), Fotie qi-a putut incepe via{a la curtea imperialds0,impreund cu cei patru fra{i ai sii^(dintre care Teodor gi Tarasie ajung patrici, iarSerghie gi Constantin, spdtari8l). in calitate sa de secretar imperiai, in rruru anului838, a fost numit membru al unui corp diplomatic care s-a deplasat la califul al-Mu'taqin (833-842) pentru a ob-line o pace in condilii avantajoase (insd a ob{inutuna umilitoare pentru bizantinrs2, dupS cum conchide si Ionu{ Alexandru Tudorie).

cardinalul J. Hergenrother, afirmb cd diplomatul Fotie avea sd ajung[, incadrul unei delega{ii de pace83, la curtea unuia din califii Al-Watiq (847),iesplctivMutawakkil, nepofi ai gloriosului calif Harun A-Rashid al cincilea Abbdsid Caliph(764-80184.

CAnd se referd la aceeagi perioadd a viefii lui Fotie, Pelopidos Stephanouafirmd: ,jn 845, probabil, (a se vedea wT Treadgold, Natura Bibliotheca, p'.16-35)a participat la o misiune diplomaticd, pentru un schimb de prizonieri, cu califul Al-

7a Asterios G., Sfdntul Fotie cel Mare..., p. 1875 K. Ku,todvrl , AytoE <DarioE o Mtyaq rcat @aparottpy6q..., p.30.76 F. Dvornik, Photius Patriarch of Constantinople. . ., p. 326.77K. Kotodvq , Aytoq (Dadoq o Mtyag rcat @aparcopydE...,p.30.78Yezi'. P. Stephanou, Photius, patriarche de Constantinopt"..., p. 1398, Icod,wou N. Bgl,6trs, @arloptoo Eorpoxaroo rcat Aytatarco llarpmpyoo Kavoravnyoon6)"eaE tnrcro)a[...,p.27.,,llparooor1rpfr1g".Ilparo:element de compunere ce desemneazdintitietatea+ ao4rcpfinE:termen ce desemna o categoriede aristocra{i care delineau p ozitriainaltd de notari seniori, in administraliabizantind,. Adic6 Marele Fotieavea postul de qef al notarilor seniori, func{ie pe care a alut-o qi Sfdntul Maxim Mdrturisitorul. UntparoaoryrcpiiuE avea ca subordonali atAt pe notarii senioi oi aocrcpfimt (ssgretarli privali ai imp6ratului),pe cei ce indeplineau funclia de judecdtori oi rparovotdptot cdt gi pe subofilerii curli bizantine cu cdrjaca simbol al poziliilor lor oi \trcavot.IJn rpatoao4rcpfinE fiind plasat pe locul sapte printre miniqtriistatului. Cf. https://en.wikioedia.org/wiki/Protasekretis gi hdp://www.enacademic.com accesat pe 12 mai2016.7e L.D. Calda, Patriarhul Fotie cel Mare al Constantinopolului...,p.32.80 Ibidem, p. 39.81T. Bodogae, O epistold a patriarhului Fotie Si semnifcalia ei...,p. 617.82 Fotie al Constantinopolului, Mis tagogia Duhului Sfdrt..., pp. 24-25.83 J. Hergenrrither, Photius, Patriarch yon Konstantinopel,iol. 1...,p.337.8a Cyrile Glasse, The Concise Encyclopedia of Islam, de Editura Harper Row Publishers Inc, SanFrancisco, 1817, p. 149.

19

amper Wathiq din Samarra pe malul de Est al Tigrului. inainte de a incepe aceastdcdldtorie periculoasd la cererea lui Tarasie, el a scris in grabd cartea cunoscutdsub numele de Bibliotece"s5.Iar F. Dvornik susfine c6,,in g55, et a condus oambasadd la Khalif Muttawakkil si a lipsit din Constantinopol, atunci cdnd Bardas,fratele Theodorei, fn complicitate cu tdndrul impdrat Mihait al III-lea, a incheiatregen{a^propriei sLtrori, iar dupd uciderea primului-ministru, Theoctist se faceregent"86.

De la St. d'Aristarchi afldm cd ,dupd intoarcerea lui loan Sinchelul dinBabilon in anul 836, este numit, in anul 838, de Teofil, ambasador la asirieni, peldngd Moutasim-billah-bini-Haroun-ir-Rasit, nu pe ldngd El-Memoun, mort la 3Iiulie 833, cum crede

^Puschmann, addugdnd cd Fotie a luat cu sine, ca dar,manuscrise grecesti. in Babilon a rdmas cdtriva ani, pentru cd acolo a realizatextraordinarul si minunatul sdu <Mvriobiblob), o parte scrisir clin amintire, partedin cdteva insemndri de-ale sale"81."

Konstantinos Katsani susline cucu filosoful Constantin, au fost trimi;idiplomaticd la Calfatul Arab (...). Deal t e mi s iuni dip I omati c e"88 .

fermitate cd ,,in 851 M. Fotios, impreundca ambasadori la Bagdad, intr-o misiuneasemenea, dupd 851, el a luat parte si la

Din afirma{iile acestor cercet6tori observSm o discrepan{i in datarea corectda acestei cildtorii, dar, in mod cert, ea a avut loc, iar destina{ia finala erala curteaunuia din califii Al-Watiq. Suntem de acord cu opinia Helenei Ahrweiler8e, caresusline cd anul cdldtoriei ca ambasador ar f,r 838 (inainte de 1 august), iar edjtareaunei pdrfi a Bibliotecii ar fi avut loc in timpul campaniei militare desfrgurat[impotriva arabilor, in 837/838. Ca protasecretis, tdndrul Fotie, din perioada anilor835-840, a putut s5-l ?nso(eascd pe impdratul Theophiles in campania impotrivaarabilor din anul 837.

Fotie avea doar 25 ani cAnd parcursese cel pu{in 279 de cbr{i necesarealcituirii Bibliotecii. Aflbm de la Nicolae Misticul (unul dintre studen{ii sii, viitorpatriarh al Constantinopolului) cd faima qi sfera de influen{d a lui Fotie se ?ntindeaupAnd ?n lumea islamic[. intr-o epistol[ trimisd de Nicolae fiului gi succesoruluiemirului din Creta, el descrie prietenia dintre Fotie qi bdtrdnul emir spundnd c6Fotie Stia bine ci ,desi religiile diferite constituie un obstacol, tntrei:lepciunea,bldnde{ea si celelalte calititti, ce impodobesc si innobileazd firea umand, atragafec{iunea celor care iubesc lucrurile cinstite. Deci, in ciuda ciedinselor diferite, 1iubea ca pe tatdl sdu, care era inzestrat cu aceste calitdtri"e}. Din pdcate, in timp ceFotie era plecat, la Curtea bizantind" s-au adunat norii tulburi'al aniUitiei qi aidezbrndtii, cu un deznoddmdnt sigur, prevdn:i'?n Sf. Scripturd in astfel de situa{ii:,,$i dacd casa se va dezbina, nu poate sd stea casa aceea(Marcu. 3,25),,.

85 P. Stephanoq Photius,patriarche de Constantinople..., p. 139g.86 F. Dvonrik, Photius Patriarch of Constantinopte...,p.326.87 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., I..., p. 6.88 K. Kotodvrl , AytoE QadoE o M6yaE rcat @iparoopyoE...,p.34.8e H. Ahrweiler, Sur la carriire de photius avant son patriarcat...,p. 361.

20

e0Asterios G., Sfbntul Fotie cel Mare...,p.25.

inte de a incepe aceastdlrabd cartea cunoscutd.fn 855, el a condus otol, atunci cdnd Bqrdas,til al III-lea, a incheiatistru, Theoctist se face

lui loan Sinchelul dinihosador la asirieni, peEl-).[entoun, mort la 3]

Iuat cu sine, ca dar,t'u cd acolo a realizatrisa din amintire, parte

; i lL Fotios, impreundEagdad, intr-o misiunei L el a luat parte ;i la

nant6 in datarea corectd:atia finald erala cufteaienei Ahrweiler8e, care: 1 august), iar editareaei militare desfiquratirtie. din perioada anilorin campania impotriva

179 de c5rfi necesarentre sfuden{ii sdi, viitori a lui Fotie se ?ntindeaue fiului qi succesoruluirdnul emir spunAnd cdhs tacol, inlelepciunea,ta firea umand, atraga credin{elor diferite, il. Din pdcate, in timp cerlburi ai ambi{iei gi aiurd in astfel de situatrii:,larcu. 3,25)".

Administrarea fermd a Teodorei ail-a (842 - 855), ca impdrdteasd regent6,nu a produs aceste situafii rele; intrigile de la curte qi ambitria fratelui ei Bardis, audepdqit zelul si intiui{ia ei, astfel cd nu a putut s5 opreasc[ cursul evenimentelornefaste, care vor duce chiar la cdderea acestei dinastii. De la Chrysost$me Faucherafldm cd impdratul Teohl (813 - 842),inarnte de a muri, a stabilit un consiliu deregen{[ pentru a guvema Imperiul in timpul minorit[{ii f,rului sdu, alcdtuit dinImpdrdteasa Teodora arr-a, Teoctist qi Bardas: ,jmpdrdteasa vdduvd ar fi trebuitsd delind primul loc Si sd fie persoana de bazd la conducere. Teoctist a fostdesemnat Marele Cancelar, Manuel Comandant al OStirii, iar patricianul Bqiclas

..o1mtnlstru'-".Spre deosebire de Chrysost6me Faucher, St. d'Aristarchi afirmd cd si Fotie

a fost rdnduit de Teofil ca membru in tutela fiului s[u, Mihaile2. cu siguranfd qtimcd dupd moartea impdratului Teofil, in 20 ianuarie B42,la vdrsta, probabil, de 29de ani, vdduva sa, Teodora a rr-a, a preluat regenlae3 impreund cu fiica ei, Tecla,pentru fiul ei minor, Mihail (842-561). La Il Martie 843,|a sinodul organrzat deTheodora a rr-a in palatul ?mpdrdtesc, convocat spre a condamna incd o datdiconoclasmul, s-a impotrivit Patriarhul Ioan al vll-lea (836-842). Episcopiisinodali au intdrit din nou hotdr0rile Sinodului de la Niceea, au os6nditiconoclasmul. impdrdteasa regentd a cerut Sinodului s6-1 aleagd Patriarh pec51ug6ru1 Metodie, si astfel de atunci s-a aqezat pacea in Biseric[. Dupb un an, afost priznuitd pentru prima datd Duminica Ortodoxieiea.

In aceastd perioad[ gi tdndrul Fotie cu unchiul sdu, Serghie Niketides, auluptat pentru reimpunerea hotdrArilor dogmatice promulgate la Sinodul VIIEcumenic (Niceea, 787). Acest fapt, pe care il susfinem, este adeverit deF. Dvornik, in articolul s5u ,,The Patriarch Photius and lconoclasm", in care

er Chrysost6me Faucher, Histoire de Photius, A. Paris, Chez Edme Libraire, rue S. Jean-de-Beauvais,Noyers, 1923,p.23.e2 St. d'Aristarchi, Photii Orat et Hom., I..., p. 6. ,,intors din ambasadd in jurul anului 841 d.H., a fostdinainte rdnduit de cdtre Teofil, care a rdspuns astfel zelului sdu penhu treburile publice, ca membru altutelei pe timpul minoratului fiului siu, Mihai". ,,intors din ambasadd in jurul anului 841 d.H., a fostdinainte rdnduit de citre Teofil, care a rdspuns astfel zelului siu pentru treburile publice, ca membru altutelei pe timpul minoratului fiului sdu, Mihai. De aceea gi murind Teofil, la 20 ianuarie 842,Fotie acontinuat sd fie, impreund cu logothetul Teoctist qi patricianul Bardas, consilier al Teodorei, mama luiMihail, conlucr6nd deschis la restaurarea icoanelor, pe 19 februarre 842, in Duminica Ortodoxiei, larestabilirea, in martie 842, a episcopilor exilagi, la desfiinlarea ereziei zili\ilor gi la alte fapte ldudabile 9iplicute lui Dumnezeu, pe perioada patriarhatului Sfintului Metodie (5 februarie 842 - 14 iunie 846), alecdrui virhr{i lSuddndu-le in versuri, Fotie psalmodiazd: ,Jatd, marea podoabd (comoard) a arhiereift,tr,sldvitul Metodie, qi-a sdvdrsit cdldtoria spre cer" (PG 102, col 576). in zilele acestui patriarh, fiind instrdnsd unitate cu inteleptul qi zelosul arhiepiscop Grigorie al Siracuselor, a condamnat, impreund cu al1ii,drept complet nepotrivit, atacul public consimfit uneltit impotriva aceluia la 4 iulie 846. Nu mai pu1in, giin timpul Sfhntului Ignatie (4 iulie 846 - 23 noiembrie 857), migcat de o pioasd (sfAntd) cutezanld,, adeterminat-o pe Teodora, in anul 855 (din februarie p6.n5 in iunie), si lupte impotriva pavlicienilor saumaniheilor, pe care, combdtdndu-i atAt de eroic cu armele credinjei, i-a alungat definitiv".e3 Lynda Garland, Byzantyne Empresses, Womer..., p. 100.ea J. Hergenr<ither, Photius, Patriarch von Konstantinopel,yol. 1..., p.339, vezi: nota. 5; gi p. 102; st.

21.

d'Aristarchi, Photii Orat et Hom.,I..., p. 6.

respinge aflnna\ia lui H. Gregoire cd Serghie nu este altul decAt fratele lui Fotiees.Ne-au r6mas cdteva sentinJe impotriva iconoclasmului, atribuite de cardinalulJ' Hergenrather Sfbntului Fotie si Sf6ntului Teodor Studitule6.

Patriarhul Metodie a rechemat pe episcopii surghiuni{i din pricina cinstiriiicoanelor, rat faldde iconoclasti a dus o politicd de toleranld, stdrnind nemullumireamonahilor de la Mdnistirea Studion, care cereau ca iconoclaqtii sd fie, ?ntr-un final,aspru pedepsiti. Patriarhul Metodie a guvernat cu in{elepciune BisericaConstantinopolului, dar prigonirile aspre din timpul impdralilor iconoclagti i-auscurtat viafa, el murind la 14 iunie 846, dupd patru ani de episcopateT.

cand s-a intors la constantinopor, dornic s6 inve{e qi sd comunicecuno$tinfele sale tinerilor, Fotie s-a inconjurat de un grup de intelectuali cu care adesfigurat numeroase activitdti culturale in cadrul Universitd{ii din Constantinopol.El s-a concentrat gi asupra unei noi qi extinse edi{ii a Bibliotecii, la care a addugatgi fragmentul salvat despre istoria bisericeascd a lui Filostorgiue8. Q

e5Fr.Dvornik,ThePatriarchPhotiusandlconoclasm...,pp.6T,6g-97;pp.70-Tlaccesat pedata2l

iulie 2014 https://wwwistor.org/stable/pdf/1291053.pdf ,,<<ri. cregoire "ri"

o" pdrere cd acest Serghienu este altul decdt fratele lui Fotie>. Totugi, existi o altd obiectrie inldentificarea iui Serghie ca frate i luiFotie, in <Synaxary>. Din scrisoarea lui Fotie cdtre diaconul George, afl6m ci el imfreuni cu tatdl qiunchiul sdu au fost anatemiza\t de iconoclagti. in aceastd imprejurare, Fotie nu-l menlioneazd pe fratelesdu fiind un argument puternic impotriva presupunerii de mai sus. Mai mult decdt atdt, in cazil in care,dacd fratele lui Fotie ar fi jucat un rol imporlant in restabilirea ortodoxiei, el ar fi fost mult mai in varstddecAt Fotie. Acest lucru ru pare sd fie posibil. Apoi, mai existd altS dificultate. Synaxary dezvdluie ciMagistrul Serghie a fost ales de cdtre impdratul Mihail sd conducd o expedilie impotriva Cretei, care eraatunci in mdinile arabilor. Acolo a murit gi a fost inmormAntat intr-o biserici de pe coastd. Trupul i-a fosttransferat ulterior la mdnistirea pe care a fondat-o. Mihail al III-lea a fdcut o eipedi{ie impotiiva Creteiin anul 866. Nu qtim dacd povestea datd de Synaxary poate fi corelatd cu evenimentele caie au ar,-ut locin 866. H. Gregoire a fost conqtient de aceasti dificultate, incdt a datat expediJia impotriva Cretei inscrisdin Synaxary, cu altd ocazie, in anul 843. Teoctist a fost iniliatorul acesteiexpedilii. Totugi, nu contraziceversiunea pe care am citit-o in Synaxary. Cu toate cd era un baiat de gase sau $apte ani, Mihail a tstimpdrat de drept qi Teoctist a fost desernnat sd ac{ioneze in locul lui. Aceastd noui^datare pare sd fie ceacorect6. Dacd aceasta este reali atunci persoana men{ionatd in biografia lui Fotie qi in Synaxary nu poatefi fratele Sergius. Ar fi putut sd fie ,,unchiul" lui Fotie, men{ionat de el in scrisoarla adresatd citugirutulGeorge? O asemenea supozilie este plauzibild, degi am6ndoud nu provin dintr-o dovadd certal Dac6aceastd ultimi interpretare este adevdratl, inseamnd cd familia lui f'otie a al'ut merite considerabile inrestaurarea cultului icoanelor". Dupi Tarasie (784-806), ca patriarhi ai Constantinopolului au urmatNicephorus (806-815), Theodotus Ikassiteras (815-821), Antony I ( 821-836) gi Ioan al VII-leaGrammaticus (836-843).e6 J' Hergenrather, Monumenta Graeca ad Photium Ejusque historiam. pertinentia, First publishedRegensburg, 1869. Republished in 1969 by Gregg Intemational Publish"r. Li*it"d, p. 53. ,,,{rhetipuleste principiul gi modelul care existd prin sine, cu o formd proprie, care este exprimatdie el insuqi, qi cuderivdri proprii, a cdror cauzd este asemdnat[ cu acesta. Icoana este asemdnarea cu arhetipul,

"*p.i-arrain sine, prin aseminare, la modul hgurat, toatd infbJigarea sau forma, deosebindu-r" d.'u...tu p.indiversitatea substan{ei, numai potrivit cu materia; ori este o imitare a arhetipului qi o asemdnare. saup_rodusul unei tehnici, rezultat din imitarea originalului, care insd diferd prin ,rrt.turria".e7 J.N. Jager, Istoria lui Fotie..., p. 2;e8 St. d'Aristarchi, Photii Orat ei Hom., I..., pp.7-8: ,,Din momentul in care Mihail, fiind declarat la 12marlie 856 <major> - ,intreaga guvernare a treburilor publice a fost 'aruncatd' in mainile lui Bardassingur, care era qi kouropalatos, acesta <a fost insdrcinafcu inlelepciunea cea .din afard' qi din acel timpqtiinJele au inceput sd infloreascd>. Ajutor in cele infbptuite pentru renagterea literelor ii era Fotie. A

22