Eri k D. Goodwyn

Simboluriuindecetoare inpsihoterapie

Trpducere din englezi de

Radu Filip

t

m

Cu prins

Partea I. Fundamentele

11 Capitolul 1. Studiul ritualului:psi hologia a.bisa l5 ;i a ntropologia i nterpretativ5

2s' Capitotul 2. O abordare interdisciplinarE dinamicia ritualului 5i a psihoterapiei

Partea a II'a. O abordare interdisciplinarE dinamic5

s0 Capitolul 3. Ramura biologic5: Interacliunileminte-corp

63 Capitolul4. Ramura cognitiv5: Antropologia cognitivigi rezonanla psihic5

v7 Capitolul 5. Ramura psihodinamicH: Imagine, proiecfie,

na rali u ne, coi ncidenli sem nificativl 9i disociere

1% Capitolul6. Ramura culturali: Structuri si functie

Partea a III-a. Aplicalii

zlt Capitolul 7. Inscriplii magice ;i alte crealii

241, Capitolul 8. Ritualuri de vindecare

287 Capitolul 9. Ritualuri de trecere

Nr Capitolul 10. Ritualuri funerare

Partea a IV-a. Concluzii

358 Capitolul 1I. Tehnologia ritualului ;i specialistulin ritualurt

,

s7s Capitolul 12. Rezumat

3e5 Postfa!5

s99 Bibliografie

PAR

Fu nda

ERIKD.G(rcTilYl{

PARTEA I

Fu nda mentele

La intersecfia dintre psihologie gi antropologie se afld ritualul.De interes principal in acest volum suntintrebdrile: Ce fac ritualu-rile? Cum funcfioneazil De ce Ie efectuim? $i, cel mai important,cum putem aplica studiul ritualului in practica clinicd din psihi-atrie gi psihoterapie? Pentru a rispunde la aceste intrebiri, este

important sd explordm rela(iile dintre psihologie gi antropologie gi

apoi relafiile dintre psihologie, antropologie gi qtiintele cognitive,astfel incAt sd qtim cu adevirat ce ne agteaptd. Aceasta, deoarece o

abordare interdisciplinard aprofundati necesiti o oarecare reflec-

tare la modul in care psihologi4 antropologia gi alte disciplines-au raportat unele la altele in trecut. tn aceastd primd parte, voianalizamai intAi relafia dintre psihologia abisald gi antropologiein ceea ce priveqte ritualul, urmati de un capitol referitor la biolo-gia gi qtiinlele cognitive ale ritualului, punAnd in fiecare momentintrebarea noastri principald: Ce putem sd invifim de la cele maistrdlucite minli care au studiat ritualul gi cum am putea, in modpotenliaf si folosim acest lucru pentru a modela practica clinicH?

Pentru a oferi un rdspuns cu adevirat interdisciplinar la aceastd

intrebare, voi elabora ceea ce eu numesc modelul,,interdiscipli-nar dinamic" al psihologiei.

in partea a doua, dupd ce am oferit un model de inlelegere a

ritualului dintr-o perspectivd multidisciplinard, trec in revist[teoriile specifice cu privire la ritual, care au apdrut in trecut dinfiecare disciplind. tn Capitolul3, vom investiga gtiinfele cognitiveale religiei gi ritualului gi voi elabora conceptul meu de ,,rezonantd.psihicX" - un concept cu o aplicabilitate extinsdin studiul folclo-rului, in generaf dar cu o aplicabilitate specificd in psihoterapie. inCapitolul4, trec in revist[ diferitele teorii antropologice cu privirela ritual de la teoreticienii timpurii la dezvoltdrile mai recente.in Capitolul5, vom aplica realmente studiul ritualului in cazul

'lfili

Simboluri vindecltoare in psihoterapie . F u n d a m e nte I e

practicii clinicg tratAnd intAlnirile medicale moderne intr-un con-

text ritualic, incepAnd cu efectele biologice ale ritualului in calitate

de efecte ,,placebo"; trec in revistd, de asemene4 efectele ritualu-lui din perspectiva modelului structural biogenetic. in sfArgi! inCapitolul 6, vom folosi lucrurile pe care le-am inv[fat gi le vomcompara cu conceptele psihodinamice obignuitg care pot fi apli-cate ritualului, incluzAnd aici proiecfia, construclia narativ[ gi

coinciden{a semnificativd, printre alte efecte, gi vom explora felulin care studiul ritualului poate justifica aceste concepte psiholo-gice gi poate sd ofere sugestii pentru demersul psihoterapeutic.

In partea a trei4 prezint diferite exemple de ritualuri din isto-rie, antropologie, folclor gi studii transculturale pentru a ne adAnci

infelegerea cu privire la ritual. Sunt discutate diferite tipuri deritualuri: inscripfiile magice descoperite de arheologi gi de istorici(in Capitolul T), ritualurile de vindecare (Capitolul S) ritualurilemagice manipulatoare (Capitolul 9), ritualurilb privind etapele

vielii qi tranziliile culturale (Capitolul 10) qi, probabif cele maielaborate qi intense ritualuri dintre toate - cele care se ocupX

de moarte gi de cei decedali (discutate in Capitolul 11). in aceste

capitole vom investiga modalit5li de-a aplica principiile acestor

diferite tipuri de ritual la interacliunile clinice moderne.in partea finald a volumului voi explora punctele principale

pe care le putem reline din prezentul studiu, inclusiv o disculiecu privire la elementele principale care se regisesc in ritualuri gi

in func{iile acestor4 gi vom termina cu o privire la modulin care

am putea construi noi ritualuri, ca parte a,,tehnologiei" struc-turii gi funcfiei ritualului, cu scopul de a Ie aplica in practica gi

teoria clinici.

CAPII'C.-. .

Studiul r

psih o loginterprel

l

a<t

Introd ucere

Eu sunt invicul meu FrankKing Ranch Mimbolnivit de r

partea locului Iqi mult mai mamai sinistru detic din Texas &care nu-i afectapersoani mai ifolclorului, nici

ERIK D. GOODWYN Simboluri vindecitoare in pC

]intr-un con-

hiin calitate

ctele ritualu-in sfArgit, in

ifat qi le vomre pot fi apli-a narativl gi

splora felulepte psiholo-ohrapeutic.ihrri din isto-u a ne adAnci

rite tipuri de

l+ d" istoriciE[ ritualurileivind etapele

#il, cele maiare se ocuplI 11). in aceste

rpiil" acestor

kne.& principaleniv o disculiein ritualuri gi

nrcdulin care

logiei" struc-Ltr practica gi

CAPITOLUL 1

Studiul ritualului:psihologia a bisa I5 ;i a ntropologiainterpretativi

Fiecare om civilizat, indiferent de nivelul conStiinlei sale,este incd, in straturile ad1nci ale psihicului sdu, un om arhaic.

- Carl Jung (2011, par.1O5, p.64)

Introducere

Eu sunt in viafd datoriti unei vrdji magice. Aqa cum scria buni-cul meu Frank Goodwyn in celebra lui autobiograhe, Life on the

King Ranch Uiala la King Ranch), atunci cAnd era un copil, s-a

imbolnlvit de o difterie ce-i putea fi mortald. Un muncitor dinpartea locului, Don Federico, care era bun prieten cu bunicul meu

gi mult mai mare ca vArsti decAt el, gti4 ins6, ci exista ceva multmai sinistru de-atAt, cunoscut ca ojo sau,,deochi". in {inutul sdlba-

tic din Texas de pe vremea aceea, ojo era cunoscut ca fiind o boald

care nu-i afecta decAt pe copiii care fuseserd admirali de cdtre o

persoand mai in vArsti gi care nu-l mAngAiase pe copil. Potrivitfolclorului, niciun doctor nu putea si vindece oio qi nicio vrajd

gnboluri vindecltoarein psihoterapie . Studiul ritualului: psihologia abisali ;i antropologia interpretativ;

nu putea sd-l anuleze. Numai cel care-l catzase putea sH-l inde-pdrteze spunAnd qi fdcAnd cuvintele gi semnele potrivite' AtuncicAnd s-a imbolnivit bunicul meu, doctorul ]oseph Shelton a fost

chemat de cdtre bunicii mei, iar acesta a ficut o cdldtorie eroicd

de optzeci de kilometri cu drezina din Kingsville pAni la patulbunicului meu. Cazul era grav - Prea multe perfuzii l-ar fi omo-

rdt, iar prea pufine ar fi lHsat difteria sd-l ucidi. A fost aleasd o

dozd mai.rnare. Don Federicq insI, pe care bunicul meu il gtia

ca ,,BitrAnulBeky", era sigur cd el provocase boala 9i, cu toate cIstrHbunicii mei credeau ci erau doar nigte superstifii prosteqti,

l-au lXsat pe BitrAnul Eeky sd vini la patul bunicului meu lainsistenlele repetate ale hcestuia. BdtrAnul Eeky s-a inchinat, a

ficut semnele potrivite qi a spus cuvintele potrivite gi, aga cumspune bunicul meu: ,,Ojo a fost indepirtat. Am delirat o vremegi, cAteva luni dupd ce m-am ficut bine, inci nu puteam si urcscirile verandei fdrd sd mi clatin. Mama gi tata sPuneau cd seruldoctorului Shelton era cel care mI vindecase, dar BitrAnul Eeky

qtia ci revenirea mea se datora semnelor gi cuvintelor potrivite"(Goodwyo 1993 ll951l, p. 44).

Fiind eu insumi medic, probabil cd acum cAliva ani ag fi fostputernicirrclinat si fiu de acord cu strdbunicii mei. Dar cunoqtinfele

medicale se extind in arii care nu au fost explorate anterior gl, aqa

cum voi arita in aceastd carte, este destul loc 9i pentru BitrAnulEeky in teoria noastri cu privire la efectele ritualului, culturii 9itraditiilor asupra minfii gi corpului - dou6lucruri despre care,

cAndv4 se credea cd n-au nicio treabd cu astfel de aspecte.

Fiinfele umane sunt creaturi ale magiei gi ritualului. indecursul istoriei, ne-am uitat la zei, salvatori, spirite, str[moqi 9iputeri misterioase, agteptAnd sd ne ajute sH ne trlim viefile. Pro-

gresul gtiintei moderne, in ciuda declaraliilor trufaqe care afirmX

ERIK D. GOODWYN Slmboluri vindecltoarelnpsihoterapic. Studiul dtualuiui:psihologia abisalS Fi antropologia interpretativ5

contrariul, nu au schimbat prea multe in ce privegte existenlaumand cotidiand. in multe feluri, suntem creaturi ale ritualuluigi ddm o semnifica{ie simbolici multora dintre lucrurile pe care lefacem. Unii, inci de la Freud (din vremurile moderne) au vdzut ocoresponden{i interesantd intre comportamentul din tulburareaobsesiv-compulsivd gi ritualurile gi traditiile mai pufin patologiceale culturilor indigene. Carl ]ung a detaliat ideea de ritual gi mit,ca fiind uqor de infeles dintr-o perspectivd psihologicd. Psiholo-gii de mai tArziu au explorat gi mai aprofundat ideea de ritual caacfiune psihicd qi chiar au folosit conceptul de ,;itual" in tera-pie, dar in realitate ideea cd savanfii care studiazd ritualul potinfluenfa practica psihoterapiei este una care nu a primitintreagaatenfie pe care o meriti. Aga cum vom vedea, savanfii care stu-diaz6. ritualul au foarte multe si ne invefe cu privire la felul incare sufletul uman este realmente incircat de elemente sociale qiritualice, iar eu cred cd putem folosi aceste cunogtin{e extinse pen-tru a ne cizela practicile psihoterapeutice. Aqa cum vom vedea,efectele placebg ,;ezonanfa psihic#' (aga cum o conceptualizezeu) qi numeroase efecte culturale pot fi inlelese dintr-o perspec-tivd psihodinamici gi folositein demersul terapeutic.

Studiul ritualului in psihologie ;i antropologie

Pentru a face aceasta, trebuie, mai intAi, sd in{elegem ce este, cuexactitate, un ritual. Numai dup6 aceea putemincerca si aplicdmanalizele erudite privind ritualul la studiul psihoterapiei. Estebine cunoscut c5, in majoritatea societdfilor, atunci cAnd etno-grafiiintreabi despre semnificafia din spatele unui ritual anume,adesea participanlii nu au rlspunsuri pregdtite sau dau rdspun-suri superficiale sau disprefuitoare, provocAnd multd frustrare

nu putea si-l anuleze. Numai cel care-l cauzase putea si-l inde-pdrteze spunAnd gi ficAnd cuvintele gi semnele potrivite. AtuncicAnd s-a imbolnivit bunicul meu, doctorul Joseph Shelton a fostchemat de citre bunicii mei, iar acesta a fXcut o cdlltorie eroicide optzeci de kilometri cu drezinE din Kingsville pAni la patulbunicului meu. Cazul era grav - prea multe pefiuziil-ar fi omo-

rAt, iar prea puline ar fi 15sat difteria si-l ucidd. A fost aleasd o

dozd,mai mare. Don Federico, insd, Pe care bunicul meu il qtia

ca,,BitrAnulEeky", era sigur c[ el provocase boala gi, cu toate cistrlbunicii mei credeau cX erau doar nigte superstilii prostegti,

l-au ldsat pe B6trAnul Eeky sd vinH la patul bunicului meu lainsistenlele repetate ale acestuia. BdtrAnul Eeky s-a inchinat, a

fXcut semnele potrivite gi a spus cuvintele potrivite gi, aga cumspune bunicul mou: ,,Ojo a fost indepirtat. Am delirat o vremegi, cAteva luni dupd ce m-am flcut bing inci nu puteam sd urcscdrile verandei fdri sd mi clatin. Mama qi tata spuneau cd seruldoctorului Shelton era cel care md vindecase, dar BdtrAnul Eeky

gtia cH revenirea mea se datora semnelor gi cuvintelor potrivite"(Goodwy+ 1993119511, p. 44).

Fiind eu insumi medic, probabil cd acum cAliva ani ag fi fostputernic inclinat si fiu de acord cu stribunicii mei. Dar cunogtintele

medicale se extind in arii care nu au fost explorate anterior 91, aqa

cum voi ar[ta in aceastd carte, este destul loc gi pentru BitrAnulEeky in teoria noastrd cu privire la efectele ritualului, culturii 9itradifiilor asupra min{ii gi corpului - doui lucruri despre care,

cAndva, se credea cd n-au nicio treabd cu astfel de aspecte.

Fiinfele umane sunt creaturi ale magiei gi ritualului. indecursul istoriei, ne-am uitat la zei, salvatori, spirite, strdmoqi 9iputeri misterioase, aqteptAnd sI ne ajute si ne triim viefile. Pro-

gresul qtiintei moderne, in ciuda declarafiilor trufage care afirmd

ERIK D. GOODWYN Slmboluri vindecltoarelnpsihoterapie. Studiul fitualului:psihologia abisali gi antropologia interpretativ5

contrariul, nu au schimbat prea multe in ce privegte existenfaumanl cotidiand. in multe feluri, suntem creaturi ale ritualuluiqi ddm o semnificafie simbolici multora dintre lucrurile pe care lefacem. Unii, incd de la Freud (din vremurile moderne) au vdzut ocorespondenld interesanti intre comportamentul din tulburareaobsesiv-compulsivd gi ritualurile gi tradiliile mai pulin patologiceale culturilor indigene. Carl Jung a detaliat ideea de ritual gi mit,ca fiind uqor de inleles dintr-o perspectivi psihologicd. Psiholo-gii de mai tArziu au explorat gi mai aprofundat ideea de ritual caacfiune psihicd qi chiar au folosit conceptul de ,,ritual" in tera-pie, dar in realitate ideea cd savanfii care studiazd ritualul potinfluenta practica psihoterapiei este una care nu a primitintreagaatenfie pe care o meritd. Aga cum vom vedea, savanlii care stu-diazd. ritualul au foarte multe sI ne invefe cu privire la felul incare sufletul uman este realmente incdrcat de elemente sociale qi

ritualice, iar eu cred ci putem folosi aceste cunoEtinle extinse pen-tru a ne cizela practicile psihoterapeutice. Aga cum vom vede4efectele placebq ,;ezonantapsihicff' (aga cum o conceptualizezeu) gi numeroase efecte culturale pot fi inlelese dintr-o perspec-tivd psihodinamicd gi folosite in demersul terapeutic.

Studiul ritualului in psihologie ;i antropologie

Pentru a face aceasta, trebuie, mai intAi, si inlelegem ce este, cuexactitate, un ritual. Numai dupd aceea putem incerca sd aplicdrnanalizele erudite privind ritualul la studiul psihoterapiei. Estebine cunoscut ci, in majoritatea societdfilor, atunci cAnd etno-grafiiintreabd despre semnificafia din spatele unui ritual anume,adesea participanfii nu au rispunsuri pregdtite sau dau rdspun-suri superficiale sau disprefuitoare, provocAnd multd frustrare

in rAndul antropologilor (Whitehouse, 2004, p.195)' Prin urmare/

analiza ritualului nu este o problemd simpli gi necesitd o studi-ere atentd, dintr-o diversitate de unghiuri. Fiecare culturl cunos-

cutd are ritualurile ei magice, destinate si acceseze aqa-numitele

tdrAmuri ,,supranatutale", per:tttu a ne ajuta in viafa noastri coti-

diand - fie cI sunt rugdciuni cdtre zei, farmece, remedii dinplante, vrdji magice sau orice altceva (Brown, L991'). Toate prac-

ticile magico-religioase sunt, desigur, expresii culturale; fiecare

culturd are propriul set de ritualuri gi/sau vrdji, magie PoPu-lari sau obiceiuri Pe care Ie performeazd pentru a fi de ajutor indiferite domenii ale viefii. Ceea ce este important in legituri cu

acest lucru, a$a cum vi voi ardta, este cd aceste expresii nu sunt

intilmpldtoare. Cu alte cuvinte, farmecele ritualice pot sd diferemult, dar nu sunt complet arbitrare; ele urmeazd nigte tiparespecifice care sunt legate de constructe psihologice universale 9i

de situalii care se repeti. Practica magicd rituali, la fel ca toate

tradiliile magico-religioase, supraviefuieqte prin transmiterea dingeneralie in generafie - chiar gi tradiliile care folosesc o ,,carte

sacr#' rdmAn totugi credincioase unei interpretdri culturale specifice

acelei cirfi, interpretare care funcfioneazi intr-un anumit context

cultural. in plus toate religiile ,,cdrli7" au qi un volum conside-

rabil de practici populare in jurul lor, care adesea sunt, in mod

interesant, in contradicfie directd cu ceea ce ,,exper!ii" spun cd

ar zice aceste cirli sfinte.Psihologia gi antropologia se referi, amAndoui,la comporta-

mentul umar! dar aborddrile lor au fost in mod tradilional dife-

rite. in psihologie, de exemplu, in mod tradi(ional, datele strAnse

erau din rAndut membrilor propriei culturi a omului de gtiin!5,

erau culese in mod individual, iar investigatorul era adesea unmedig ca Freud sau ]ung. Din contr5, antropologia merge dincolo

ERIK D. GOODWYN Slmboluri vindec5toarein psihoterapde . Studiul ritualului:psihologia abisali ;i antropologia interpretative

de cultura de origine pentru a studia o culturd complet diferitEuneori fiind nevoie de ani intregi pentru a infelege obiceiurilestrdine ale altor oameni. Poate cd tocmai din cauza acestor abor-d6ri diferite psihologia qi antropologia s-au indepdrtat una de altadin primele lor zile. tn ciuda acestui lucru sau chiar din cauzalui, este, prin urmare, cu atAt mai frapant atunci cAnd gi psiholo-gii, gi antropologii ajung Ia observafii similare (degi nu identice).

DouH discipline, o singurE umanitate

Relafia dintre antropologie gi ceea ce acum se numegte psiholo-gie ,,abisalil' - ca s-o diferen{iem de psihologia cognitivl, bazatd.mai mult pe experimente - a fost una turbulenti de-a lungul isto-riilor ambelor discipline. In special, gAndirea lui Sigmund Freudgi a lui Qarl Jung s-a observat cd se potrivegte, dar se gi ciocneqtein multe feluri cu cea a antropologilor Claude L6vi-Strauss, EmileDurkheim, a filosofului Lucien L6vy-Bruhl qi a altora (Gras, 1981;

Greenwood L990; Segal, 2007; Staude, 1976).

Freud, ]ung qi L6vi-Strausg de exemplu, au propus tofi o serie deatribute universale gi colective ale naturii umane, fapt care presu-pune o intoarcere la un model mai arhaic de gAndire, dar fiecare aoferit o altd caracterizare aacestei nafuri. Oricum, ambele disciplines-au influenfat una pe cealaltd de foarte devreme. Staude, de exem-plu, susfine cd,,importanfa teoriei psihanalitice a incongtientuluipentru explicarea originilor qi semnificafiei fenomenelor culturalea fost extraordinard" (Staude, 1976, p.305). Staude aratd cd ]ung s-ainspirat foarte mult din lucrdrile lui Durkheim, L6vy-Bruhl gi amultor altora din gcoala francezd de sociologie (biA, p. Zle.

Staude remarca faptul cd ]ung mai ales a amestecat tradifiilefilosofice germane cu teoria sociologici francezd (ibid., p.334).

in rAndul antropologilor (Whitehouse, 2004, p.195). Prin urmare/

analiza ritualului nu este o problemd simpl[ 9i necesitX o studi-ere atentS, dintr-o diversitate de unghiuri. Fiecare culturd cunos-

cutl are ritualurile ei magice, destinate si acceseze aqa-numitele

tirAmuri ,,supranaturale'i pentru a ne ajuta in viala noastri coti-

diand - fie cd sunt rugHciuni cdtre zei, farmece, remedii dinplante, vrdji magice sau orice altceva (Brown, 1"99L). Toate prac-

ticile magico-religioase sunt, desigur, expresii culturale; fiecare

culturd are propriul set de ritualuri qi/sau vr6ji, magie poPu-

larX sau obiceiuri pe care Ie performeazd pentru a fi de ajutor indiferite domenii ale viefii. Ceea ce este important in legdturi cu

acest lucru, aga cum vd voi atdta, este cH aceste expresii nu sunt

futilmpldtoare. Cu alte cuvinte, farmecele ritualice pot sd diferemult, dar nu sunt complet arbitrare; ele urmeaz[ nigte tiparespecifice care sunt legate de constructe psihologice universale qi

de situafii care se repetil Practica magicd ritual5, la fel ca toate

tradiliile magico-religioase, supraviefuieqte prin transmiterea dingeneralie in generalie - chiar gi traditiile care folosesc o ,,carte

sacr#' rimAn totugi credincioase unei interpretdri culturale specifice

acelei clrfi, interpretare care funcfioneazd intr-un anumit context

cultural. in plus toate religiile ,4drlii" au qi un volum conside-

rabil de practici populare in jurul lor, care adesea sunt, in mod

interesant, in contradic{ie directl cu ceea ce ,,experfii" spun cd

ar zice aceste cdrfi sfinte.Psihologia qi antropologia se refer5, amAndoui,la comporta-

mentul umary dar aborddrile lor au fost in mod tradilional dife-

rite. ln psihologie, de exemph; in mod tradifional, datele strAnse

erau din rAndul membrilor propriei culturi a omului de qtiinfaerau culese in mod individual, iar investigatorul era adesea unmedic, ca Freud sau ]ung. Din contrd, antropologia merge dincolo

ERIK D. GOODWYN Slmboluri vindec5toareln psihoterapie . Studiul ritualului:psihologia abisalS pi antropologia interpretativi

de cultura de origine pentru a studia o culturi complet diferiti, t5

uneori fiind nevoie de ani intregi pentru a infelege obiceiurilestrHine ale altor oameni. Poate cd tocmai din cauza acestor abor-ddri diferite psihologia gi antropologia s-au indepdrtat una de altadin primele lor zile. in ciuda acestui lucru sau chiar din cauzalui, este, prin urmare, cu atAt mai frapant atunci cAnd gi psiholo-giu qi antropologii ajung la observafii similare (degi nu identice).

DouH discipline, o singurH umanitate

Relafia dintre antropologie qi ceea ce acum se numegte psiholo-gie,,abisal#' - cas-o diferenliem de psihologia cognitivd, bazatdmai mult pe experimente - a fost una turbulentd de-a lungul isto-riilor ambelor disciplir,e. ir, special, gAndirea lui Sigmund Freudgi a lui Qarl Jung s-a observat cd se potrivegte, dar se qi ciocnegtein multe feluri cu cea a antropologilor Claude L6vi-Strauss, EmileDurkheim, a filosofului Lucien L6vy-Bruhl qi a altora (Gras, 1981;Greenwood, 1990; Segal, 2007 ; Staude, 197 6).

Freud, ]ung gi Lr5vi-Strauss, de exemplu, au propus tofi o serie deatribute universale gi colective ale naturii umane, fapt care presu-pune o intoarcere la un model mai arhaic de gAndire, dar fiecare aoferit o altd caracterizare a acestei nafuri. Oricum, ambele disciplines-au influen{at una pe cealaltl de foarte devreme. Staude, de exem-pltl susfine ci,,importanfa teoriei psihanalitice a incongtientuluipentru explicarea originilor gi semnificafiei fenomenelor culturalea fost extraordinari" (Staude, 1976,p.305). Staude aratd cd Jung s-ainspirat foarte mult din lucririle lui Durkheim, L6vy-Bruhl gi amultor altora din gcoala francezd de sociologie (ibid^, p. Z1$.

Staude remarca faptul cd Jung mai ales a amestecat tradifiilefilosofice germane cu teoria sociologici francezl. (ibid., p.334).

Jung s-a simlit legat in mod natural de gcoala durkheimiand 9i a

adoptat conceptul de ,,reptezentare colectiv[" allui Durkheim,

un termen pe care el i l-a atribuit lui L6vy-Bruhl care-i gtia per-

sonal gi pe Durkheim, gi pe ]ung. Mai mult decAt atAt, Durkheim

a fost coleg de gcoald cu Pierre Janet, un psiholog care a avut qi

el, o influenfi semnificativ[ asupra gAndirii lui Jung (Greenwood,

1990, p. 486; Haule, 2011).

Paralelele qi interconectdrile, inten{ionate sau ry nu se oPresc

numai Ia Durkheim gi ]ung, in ciuda zecilor de ani in care ambele

discipline au continuat s5 se indeparteze. Referitor la activitatea

lui Claude L6vi-Strauss (20L1), mai mu$i autori au observat cd

prezintd,,,cAteva similaritafi f rapante, chiar daca neintenfionate"

cu modelele psihanalitice ale psihicului individual:

Atunci cAnd Freud a descoperit inconqtientul personal, iar Jung

inconEtientul colectiv L6vi-strauss a elaborat un model con-

ceptual al structurilor minfii umane in care pot fi incadrate qi

conceplia freudiand, 9i cea jungian5, ba chiar multe altele'

(Staude, 1976, p.326)

L6vi-Strauss, la fel ca ]ung, a c[utat sd inleleagd cum func-

fioneazl mintea pornind de lainfelegerea mitului gi identificand

o structura comund intre cele doud. L6vistrauss a avut tendinla

s[ nu-l ia in considerare Pe Jung, dar antropologii de mai tdtziuau observat ci L6vi-Strauss l-a interpretat greqit pe ]ung gi cd nu

a recunoscut multele similarit[fi dintre abordirile lor, 9i anume

bipolaritatea lor, modelele lor formaliste 9i abordarile lor dialec-

tice (Gras, 1981., p, 471).

ERIK D. GOODWYNSimboluri vindectrtoare ln psihoterapie ' Studiul ritualului:psihologia abisalE 5i antropologia interpretativi

Com pa ra rea psihologiei a bisa lecu antropologia sirnbolic5

Pentru a facllita o integrare mai sistematici gi mai coerentda psihologiei abisale gi a antropologiei in cadrur gtiinfei ritua-lului, un bun punct de pornire este recunoagterea faptului cd,,incongtientul colectiv" al lui Jung impirtdgegte multe afiniti(icu acea conscience collectine a lui Durkheim, precum gi cu ,,gdndi_rea sdlbaticil' ahi L6vi-strauss gi cd acegti teoreticieni par sd-qifi influenlat unul altuia gandire4 in mod indirect. tns[ exact agacum Durkheim gi antropologii de mai tdrziuprobabil ci nu auasimilat complet teoria psihanaliticd in teoriile lor cu privire lapsihicul individual, nici modelele psihanalitice nu prea au inte-grat pani la capdt importantele contribufii ale antropologiei sim-bolice. Punctul comun esenfial dintre ganditorii din psihologieqi antropologie este ci toli au propus un,,element colectiv,, alminlii care este influenfat de cdtre societate qi ajutd la crearea ei(Staude, 1976, p.316).

va fi evident cx modelele psihicului individual gi cere ale psi-hicului social se suprapun foarte mult qi sunt strans intrefesute,degi nici psihologia abisaid, nici antropologia nu le-au integratcomplet pe cele doud. Motivul pentru care antropologii i-au acor-dat mai multr aten{ie lui Freud decat lui Jung, in ciuda afinitifiimai apropiate fafd de Jung, probabil cd fine de o neincredere instilul de a scrie gi de a gandi al lui ]ung, mai mistic, mai confuz.Atitudinea fald de ]ung pe care au adaptat-o mu[i speciari.sti dinqtiinfele sociale poate fi rezumati de comentariile psihologuluiJean Piaget:

]ung s-a simfit legat in mod natural de gcoala durkheimiand 9i a

ffi ir, .or,."ptrit de,,r eptezentare. cole clivil' -al

lui Durkheim'

un termen pe care el i l-a atribuit lui L6vy-Bruhl carl gtia per-

,."rf 9i pe burkheim, 9i pe Jung' Mai mult *tit "11:?"rkheim, f*, lA"g a" 9coa16 t' Pi"ttu Janet' un psiholog cale a avut qi

ef o influenld semnificativ[ asupra gAndirii lui Jung (Greenwood'

1990, p. 486; lFra:uJe, 20\1)'

Paraielele 9i interconect[rile, intenfionate sau nu/ nu se oPresc

numai la Durkheim qi jung, in ciuda zecllot de ani in care ambele

disciplineaucontinuats6-seindepirteze.Referitorlaactivitatealui Claude L6vi-Strauss (20L1), mai mu{i autori au observat c[

frezinte,,cAteva similariiali frapante' chiar dac[ neintenfionate"

iu modelele psihanalitice ale psihicului individual:

AtuncicAndFreudadescoperitincongtientulpersonal'iarlunginconqtientul colectiv L6vi-strauss a elaborat un model con-

ceptual al structurilor minlii umane in care pot fi incadrate qi

conceplia freudiani, 9i cea iungiani' ba chiar multe altele'

(Staude, 1976,P'326)

L6vi-Strauss, Ia fel ca Jung, a ciutat sd inleleagd cum func-

lioneazd mintea pornind de lJinlelegerea mitului 9i identificAnd

o structurd comund intre cele dou6' i6"i-Sttu"s a avut tendin[a

s[ nu-l ia in considerare Pe ]ung, dar antropologii de mai.tArziu

auobservatc6L6vi-Straussl-ainterpretatgregitpe|ung.gic[nuarecunoscutmultelesimilaritifidintreaborddrilelor,gianumebipolaritatealor,modelelelorformalistegiaborddrilelordialec-tice (Gras, 1981,, P.471)'

ERIK D. GOODWYN

Slmboluri vindecitoareln psihoterapie . Studiul ritualului:psihologia abisalS 5i antropologia interpretativi

Com pararea psihologiei abisalecu a ntropologia si m bolicS

Pentru a facilita o integrare mai sistematici gi mai coerentd

a psihologiei abisale gi a antropologiei in cadrul gtiinfei ritua-lului, un bun punct de pornire este recunoaqterea faptului cX

,,incongtientul colectiv" al lui ]ung impdrtdgegte multe afinitilicu acea conscience collectiae a lui Durkheim, precum gi cu ,,gAndi-rea sdlbaticil' alui L6vi-Strauss gi cd aceEti teoreticieni par sdqifi influen{at unul altuia gAndire4 in mod indirect. insd exact aga

cum Durkheim qi antropologii de mai tdrziu probabil cd nu au

asimilat complet teoria psihanalitici in teoriile lor cu privire lapsihicul individual, nici modelele psihanalitice nu prea au inte-grat pAnd la capHt importantele contribulii ale antropologiei sim-

bolice. Pqnctul comun esenfial dintre gAnditorii din psihologiegi antropologie este cd to{i au Propus un ,,element colectiv" al

minlii care este influenlat de citre societate 9i ajutH la crearea ei

(Staude, 1976, p.316).Va fi evident cH modelele psihicului individual gi cele ale psi-

hicului social se suprapun foarte mult gi sunt strAns intrefesute,

deqi nici psihologia abisal6, nici antropologia nu le-au integrat

complet pe cele dou[. Motivul pentru care antropologii i-au acor-

dat mai multd atenfie lui Freud decAt lui Jung, in ciuda afinitdfiimai apropiate fafd de ]ung, probabil cd fine de o neincredere instilul de a scrie gi de a gAndi al lui Jung, mai mistic, mai confuz.Atitudinea fald de ]ung pe care au adaptat-o mu$i specialiqti dingtiinfele sociale poate fi rezumatd de comentariile psihologului

Jean Piaget: