Angina pectorala: o viata

mai buna prin recuperare fizica

Data publicarii: 09/05/2007

Angina pectorala stabila de efort (dureri retrosternale care apar la aceeasi intensitate a efortului) se numara printre formele de cardiopatie ischemica in care recuperarea fizica este utila conform normelor elaborate de Societatea Europeana si Americana de Cardiologie. Majoritatea bolnavilor cu angina pectorala stabila de efort au capacitate diferita de efort, dependenta atit de natura sedentara sau fizica a muncii prestate, cit si de nivelul pragului anginos (nivelul de efort la care apare durerea retrosternala), spune conf.dr. Florin Mitu, seful Clinicii de Recuperare Medicala Cardiovasculara din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi. Tocmai de aceea, adauga el, bolnavul, inaintea inceperii programului de recuperare, trebuie evaluat clinic, biochimic, ecocardiografic si prin testare de efort la cicloergometru sau covor rulant.

Testul de efort

Testul de efort trebuie sa fie un test maximal limitat de simptome. In urma testarii de efort, bolnavii vor fi clasificati in trei mari categorii.

In prima categorie se incadreaza bolnavii care au o toleranta redusa la efort si la care durerea anginoasa apare rapid in timpul testului. La aceasta categorie de bolnavi, antrenamentul fizic va avea un efect redus, acesti bolnavi de obicei necesita coronarografie in vederea evaluarii posibilitatii de revascularizatie miocardica. Pina la aceasta interventie, bolnavii pot fi inclusi in programe simple de recuperare comprehensiva (fizica, psihologica, dietetica), cu scopul evitarii deconditionarii in continuare a bolnavilor, ca urmare a sedentarismului impus de stenoza coronariana severa. Cea de-a doua categorie de bolnavi care pot efectua un test de efort cu o intensitate moderata (se calculeaza dublul produs

, adica produsul dintre frecventa cardiaca si tensiunea arterala sistolica, iar acesta este situat intre 15.000 - 30.000) pot efectua antrenament fizic mai intens, iar rezultatele recuperarii apar mai rapid", precizeaza conf. dr. Florin Mitu.

Cea de-a treia categorie de bolnavi, mai arata medicul

, include subiectii care efectueaza un test de efort de intensitate mare, de obicei bolnavi cu activitate fizica constanta inaintea aparitiei bolii

, la care reducerea capacitatii de efort se face aproape exclusiv pe seama stenozei coronariene, nu si pe seama lipsei de antrenament. La acesti bolnavi se urmareste mentinerea capacitatii fizice anterioare aparitiei crizelor anginoase.Ce inseamna recuperarea bolnavilor cu angina pectorala

Recuperarea bolnavilor cu angina pectorala de efort stabila trebuie inceputa in Clinica de Recuperare Cardiovasculara, unde bolnavul este supravegheat si monitorizat in timpul programelor de antrenament fizic.

Se incepe corectia factorilor de risc cardiovascular (echipa de recuperare cardiovasculara realizind, pe linga sedinte de antrenament fizic, sedinte de dietetica, psihologice, de informare a pacientilor despre boala etc) si dureaza 2-3 saptamini, dupa care programul poate fi continuat in ambulator in cadrul Clinicii de Recuperare Cardiovasculara sau in alte servicii ambulatorii specializate. Recuperarea trebuie privita ca o schimbare a modului de concepere a vietii de catre bolnavul cu angina pectorala de efort, in sensul prestarii regulate de exercitii fizice si de activitate fizica, activitate care sa fie insa sub limita pragului anginos, respectiv a simptomatologiei dureroase", subliniaza conf.dr. Florin Mitu.

Antrenamentul fizic

O problema importanta in special pentru cei care efectueaza programele de antrenament in ambulator este momentul de desfasurare al acestuia, in general bolnavii cu angina pectorala de efort desfasurind o activitate profesionala normala. De aceea, ei sint mai putin disponibili in timpul diminetii, timpul optim pentru desfasurarea antrenamentului.

In aceste conditii, antrenamentele fizice se vor desfasura, in majoritatea cazurilor, pe parcursul dupa-amiezii sau serii. Este bine ca bolnavul sa intercaleze intre terminarea programului de munca si antrenamentul fizic un interval de 1-2 ore (justificat si de intervalul liber dintre alimentatia cu care se sfirseste de obicei ziua de munca profesionala). Daca acest inteval de minimum 2 ore nu poate fi respectat, se recomanda ca alimentatia bolnavului sa nu fie abundenta. Se recomanda utilizarea pe parcursul antrenamentului fizic a cel putin 3-4 tipuri de efort fizic (gimnastica medicala, ciclorgometru, covor rulant etc) pe o perioada de 20-30 minute. Perioadele de incalzire si de revenire sint obligatorii si dureaza 5-10 minute. Sint utile si sedintele de agrement care se efectueaza dupa antrenamentul propriu-zis, dupa o pauza de 5-10 minute, si care vor consta din jocuri de grup, mai rar individuale. Acest antrenament de grup (activitate de placere") diminueaza plictiseala si stimuleaza spiritul de competitivitate, crescind atractivitatea antrenamentului si aderenta la antrenament", precizeaza conf.dr. Florin Mitu.

Un astfel de program dureaza aproximativ 8-12 saptamini

Pe parcursul programelor de antrenament, bolnavii trebuie supravegheati medical, ideala fiind prezenta unui medic pe tot parcursul programului de recuperare, iar in situatiile cind acesta nu este disponibil in sala de antrenament, trebuie sa fie in apropiere pentru a putea acorda asistenta de urgenta daca aceasta este necesara.

Programul de recuperare dureaza de obicei 8-12 saptamini si se va incheia printr-un test de efort final, in baza caruia bolnavul va fi sfatuit din punct de vedere al tratamentului care urmeaza: interventie chirurgicala sau tratament conservator (continuarea programului de antrenament fizic si tratament medicamentos). Rezultatele programelor de recuperare sint excelente, cresterile in capacitatea de efort (sau in consumul de oxigen maxim) fiind de 20-30%. Rezultatele sint mai bune pentru bolnavii sedentari anterior antrenamentului", incheie conf.dr. Florin Mitu.

Cui ne adresam

Date recente arata, pe linga ameliorarea calitatii vietii, chiar diminuarea si regresia evolutiei aterosclerozei la bolnavii care urmeaza astfel de programe de antrenament fizic. In Iasi exista o experienta bogata in recuperarea acestei afectiuni in Cinica de Recuperare Cardiovasculara de la Spitalul Clinic de Recuperare, bolnavii putind sa se prezinte pentru internare cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist si cu adeverinta de salariat sau cupon de pensie.

Programe de recuperare: pacientul cu agina poate "invata" sa faca eforturi fizice mai mari

Data publicarii: 17/03/2010

In urma unui program corect de recuperare, capacitatea de efort a unui un bolnav cu angina pectorala stabila poate creste cu 20-30%. Inaintea inceperii programului de recuperare bolnavul trebuie evaluat clinic, biochimic, ecocardiografic si prin testare de efort la cicloergometru sau covor rulant. Programul dureaza in jur de 8 - 12 saptamini.

Dorina L., din Iasi: "As dori sa stiu ce efort fizic poate face un bolnav cu angina pectorala. Exista si programe speciale in care bolnavul este ajutat si invatat cind si cum trebuie sa faca efort? Am inteles ca trebuie facut un test de efort si abia apoi se poate stabili un program de recuperare pentru un astfel de pacient. Va multumesc".

Conf. dr. Florin Mitu, Sectia Clinica de Recuperare Cardiovasculara, Spitalul Clinic de Recuperare Iasi: "Angina pectorala stabila de efort (dureri retrosternale care apar la aceeasi intensitate a efortului) se numara printre formele de cardiopatie ischemica in care recuperarea fizica este utila conform normelor elaborate de Societatea Europeana si Americana de Cardiologie.

Majoritatea bolnavilor cu angina pectorala stabila de efort au capacitate diferita de efort, dependenta atit de natura sedentara sau fizica a muncii prestate cit si de nivelul pragului anginos (nivelul de efort la care apare durerea retrosternala).

Inaintea inceperii programului de recuperare bolnavul trebuie evaluat clinic, biochimic, ecocardiografic si prin testare de efort la cicloergometru sau covor rulant.

Prima etapa a programului de recuperarea dureaza 2-3 saptamini

Recuperarea bolnavilor cu angina pectorala de efort stabila trebuie inceputa in Clinica de recuperare cardiovasculara unde bolnavul este supravegheat si monitorizat in timpul programelor de antrenament fizic si se incepe corectia factorilor de risc cardiovascular (echipa de recuperare cardiovasculara realizind pe linga sedinte de antrenament fizic si sedinte de dietetica, psihologice, de informare a pacientilor despre boala etc).

Acest program dureaza 2 - 3 saptamini dupa care programul poate fi continuat in ambulator in cadrul clinicii de recuperare cardiovasculara sau in alte servicii ambulatorii specializate.

Recuperarea trebuie privita ca o schimbare a modului de viata

de catre bolnavul cu angina pectorala de efort, in sensul prestarii regulate de exercitii fizice si de activitate fizica, activitate care sa fie insa sub limita pragului anginos, respectiv a aparitei simptomatologiei dureroase.

Dimineata: timpul optim pentru desfasurarea eforturlui fizic

O problema importanta in special pentru cei care efectueaza programele de antrenament in ambulator este momentul de desfasurare al acestuia, in general bolnavii cu angina pectorala de efort desfasoara o activitate profesionala normala. De aceea ei sint mai putin disponibili in timpul diminetii, timpul optim pentru desfasurarea antrenamentului. In aceste conditii antrenamentele fizice se vor desfasura, in majoritatea cazurilor, pe parcursul dupa-amiezii sau serii.

Este bine ca bonavul sa intercaleze intre terminarea programului de munca si antrenamentul fizic un interval de 1-2 ore. Daca acest interval de minimum 2 ore nu poate fi respectat, se recomanda ca masa de dinainte de antrenament sa nu fie abundenta.

Testare finala

Se recomanda utilizarea pe parcursul antrenamentului fizic, a cel putin 3-4 tipuri de efort fizic ( gimnastica medicala, ciclorgometru, covor rulant, etc.) pe o perioada de 20-30 minute. Perioadele de incalzire si de revenire sint obligatorii si dureaza 5-10 minute.

Programul de recuperare dureaza de obicei 8 - 12 saptamini si se va incheia printr-un test de efort final, in baza caruia bolnavul va fi sfatuit din punct de vedere al tratamentului care urmeaza: interventie chirurgicala sau tratament conservator (continuarea programului de antrenament fizic si tratament medicamentos).

Rezultatele programelor de recuperare sint excelente, cresterile capacitatii de efort fiind de 20-30 %. Rezultatele sint mai bune pentru bolnavii sedentari anterior antrenamentului. Date recente arata pe linga ameliorarea calitatii vietii, chiar diminuarea si regresia evolutiei aterosclerozei la bolnavii care urmeaza astfel de programe de antrenament fizic.

In Iasi exista o experienta bogata in recuperarea acestei afectiuni in Sectia Cinica de Recuperare Cardiovasculara de la Spitalul Clinic de Recuperare, bolnavii putind sa se prezinte pentru internare cu bilet de trimitere de la medicul

de familie sau medicul specialist si cu adeverinta de salariat sau cupon de pensie".

Testul de efort precizeaza de fel de toleranta la efort au bolnavii

Testul de efort trebuie sa fie un test un test maximal limitat de simptome. In urma testarii de efort, bolnavii vor fi clasificati in trei mari categorii. In prima categorie se incadreaza bolnavii care au o toleranta redusa la efort si la care durerea anginoasa apare rapid in timpul testului de efort. La aceasta categorie de bolnavi, antrenamentul fizic va avea un efect redus.

De obicei, necesita coronarografie in vederea evaluarii posibilitatii de revascularizatie miocardica. Pina la aceasta interventie, pacientii pot fi inclusi in programe simple de recuperare comprehensiva (fizica, psihologica, dietetica) cu scopul evitarii deconditionarii in continuare a bolnavilor, ca urmare a sedentarismului impus de stenoza coronariana severa.

Cea de a doua categorie de bolnavii - cei care au o toleranta moderata la efort - pot efectua antrenament fizic mai intens, iar rezultatele recuperarii apar mai rapid. Cea de a treia categorie de bolnavi include subiectii care efectueaza un test de efort de intensitate mare, de obicei bolnavi cu activitate fizica constanta inaintea aparitiei bolii

, la care reducerea capacitatii de efort se face aproape exclusiv pe seama stenozei coronariene, nu ti pe seama lipsei de antrenament. La acestia se urmareste mentinerea capacitatii fizice anterioare aparitiei crizelor anginoase.

_1356105892.bin