angina acuta

103
1. Argument 1.1. Aspecte teoretice Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de bază a tuturor nurselor care lucrează la patul bolnavului. Scopul învăţării acestei meserii este de a înarma viitoarele nurse cu elemente de bază ale profesiunii lor,fără de care nu-şi pot îndeplini sarcinile ce le revin în opera de prevenire a sănătăţii. Cunoaşterea tehnicii corecte de îngrijire a bolnavului determină în mare măsură calitatea muncii nursei. Aceste cunoştinţe îmbinate cu conştiinciozitatea şi cu un înalt sentiment de umanism contribuie la înbunătăţirea continuă a calităţii îngrijirii bolnavilor din unităţile noastre sanitare ambulatorii şi spitaliceşti. Tehnica îngrijirii bolnavului cuprinde toate verigile de muncă ale nursei: primirea bolnavului în spital,îngrijirile acordate acestuia,asistarea la examinarea bolnavului în spital şi supravegherea lui; alimentaţia, recoltările produselor biologice şi patologice, examinarile urgenţelor de laborator, tehnica testelor cutanate, pregătirea bolnavilor pentru examinările complementare radiologice, endoscopice pregătirea tratamentului fizic şi medicamentos ca şi crearea condiţiilor optime de spitalizare. Spre deosebire de medic cadru profesional corespunzător, cunoştinţele nursei se bazează pe înţelegerea fondului fiziopatologic şi cunoaşterea teoretică a tehnicii moderne pe care o aplică zi de zi la patul bolnavului în cadrul proceselor de investigaţie şi tratament. În vederea acestui scop,ea trebuie să fie înarmată cu cunoştinţe de 4

Upload: pixelgir

Post on 25-Jul-2015

175 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Angina Acuta

1. Argument

1.1. Aspecte teoretice

Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de bază a tuturor nurselor care lucrează la

patul bolnavului. Scopul învăţării acestei meserii este de a înarma viitoarele nurse cu elemente

de bază ale profesiunii lor,fără de care nu-şi pot îndeplini sarcinile ce le revin în opera de

prevenire a sănătăţii. Cunoaşterea tehnicii corecte de îngrijire a bolnavului determină în mare

măsură calitatea muncii nursei.

Aceste cunoştinţe îmbinate cu conştiinciozitatea şi cu un înalt sentiment de umanism

contribuie la înbunătăţirea continuă a calităţii îngrijirii bolnavilor din unităţile noastre sanitare

ambulatorii şi spitaliceşti. Tehnica îngrijirii bolnavului cuprinde toate verigile de muncă ale

nursei: primirea bolnavului în spital,îngrijirile acordate acestuia,asistarea la examinarea

bolnavului în spital şi supravegherea lui; alimentaţia, recoltările produselor biologice şi

patologice, examinarile urgenţelor de laborator, tehnica testelor cutanate, pregătirea bolnavilor

pentru examinările complementare radiologice, endoscopice pregătirea tratamentului fizic şi

medicamentos ca şi crearea condiţiilor optime de spitalizare. Spre deosebire de medic cadru

profesional corespunzător, cunoştinţele nursei se bazează pe înţelegerea fondului fiziopatologic

şi cunoaşterea teoretică a tehnicii moderne pe care o aplică zi de zi la patul bolnavului în cadrul

proceselor de investigaţie şi tratament. În vederea acestui scop,ea trebuie să fie înarmată cu

cunoştinţe de patologie generală, de clinică, farmacologie, terapeutică, însuşite pe bază solidă

de condiţii generale.

1.2. Aspecte practice care evidenţiază rolul asistentului medical în îngrijirea

pacientului cu angina acută

Asistenta medicală reprezintă factorul de contracarare a infecţiei streptococice prin

măsurile profilactice luate în cadrul şcolilor şi grădiniţelor. Educaţia sanitară a pacienţilor şi

aparţinătorilor reprezintă un pas important în efectuarea tratamentului. Angina apare cu

precădere la vârste fragede şi este de cele mai multe ori tratată incorect prin tehnici empirice ce

conduc la agravarea bolii. Asistenta medicală are obligaţia de a educa populaţia asupra

potenţialului agravant al agentului etiologic ce cauzează angina acută, care în timp cauzează

boli cardiace.

4

Page 2: Angina Acuta

1.3. Competenţele vizate

Dezvoltarea proiectului are la bază următoarele competenţe profesionale:

- identifică şi localizează principalele părţi ale corpului uman;

- clasifică nivelurile de organizare anatomică şi fiziologică;

- analizează părţile componente ale corpului uman;

- caracterizează principalele funcţii ale organismului;

- descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman;

- specifică modalităţile de adaptare ale organismului la variaţiile de mediu;

- analizează semnele şi simptomele specifice aparatului respirator;

- identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire la

pacienţii cu afecţiuni ale aparatului respirator;

- elaborează planul de îngrijire;

- aplică intervenţiile proprii şi delegate;

- evaluează îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de îngrijire;

1.4. Scopul şi obiectivele proiectului

Scopul lucrării este acela de a sublinia îngrijrile acordate bolnavului indiferent de

boala acestuia.

Din lucrarea de faţă reiese că funcţia îndeplinită de nurse este aceea de a ajuta omul

bolnav să-şi recâştige sănătatea pierdută,să o păstreze,să-i redea pacientului încrederea în

propriile-i forţe fizice şi verbale.

Lucrare de faţă reflectă:

- maturitatea în gândire şi modul de expunere al lucrării în termeni medicali;

- deprinderile practice formate de-a lungul celor trei ani de instruire practică şi

nursing;

- conştienciozitatea cu care trebuie să lucreze asistenta medicală la patul bolnavului

5

Page 3: Angina Acuta

2. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a faringelui

2.1 Noţiuni de anatomie

Faringele este un organ care aparţine atât aparatului digestiv, cât şi aparatului

respirator, în care calea aeriană se încrucişează cu cea digestivă, iar distribuţia curentului aerian

şi al alimentelor este realizată printr-un proces complex numit deglutiţie.

6

Page 4: Angina Acuta

Este un conduct musculo-membranos aşezat vertical de-a lungul coloanei vertebrale şi

se întinde de la baza craniului până la nivelul vertebrei C6, de aici se continuă cu esofagul care

are forma unei pâlnii cu varful în jos şi este deschis anterior.

7

Page 5: Angina Acuta

Faringele se împarte în 3 etaje: naso-faringe,oro-faringe şi laringo-faringe.

a.Naso-faringele se întinde între baza craniului ce participa la formarea peretelui sau

superior (bolta faringelui) şi vălul palatin. Are diametrul vertical de 5 cm, cel transversal de 4

cm iar cel antero-posterior de 2 cm. Comunică inferior cu oro-faringele,anterior cu fosele

nazale prin intermediul celor 2 coame ce sunt orificii ovalare cu axul mare vertical delimitate

lateral şi şanţul naso-faringian medial de marginea posterioară a septului nazal, superior de

corpul sfenoidului şi inferior de vălul palatin.

Tonsila faringiană este un organ limfoid de culoare galbenă, de consistenţă moale

formată din 6-8 lobi neregulaţi,separate prin şanţuri şi are o lungime de aproximativ 3cm;

hipertrofia amigdalei dă naştere vegetaţiilor adenoide,din cauza bogatei sale vascularizaţii.

Palparea vegetaţiilor poate provoca mici hemoragii. Anterior amigdalei faringiene se pot găsi

uneori aglomerări celulare epiteliale resturi ale ductului hipofizar primitiv din care s-a dezvoltat

adenohipofiza (ADH).

b.Oro-faringele este limitat în sus de vălul palatin şi inferior de un plan ce trece prin

corpul hioid. La acest nivel faringele comunică anterior larg cu cavitatea bucală prin istmul

buco-faringian,delimitat superior de arcul gloso-palatin, alcătuit din cei 2 stâlpi anteriori ai

vălului palatin şi inferior de limbă. Pe pereţii laterali coboară inferior şi posterior stâlpii

posteriori ai vălului palatin; între aceşti stâlpi peretele lateral este ocupat de fosa amigdaliană

unde se găseşte tonsila palatină.

Prin intermediul peretelui faringian amigdala este în raport cu conţinutul spaţiului

latero-faringian.

8

Page 6: Angina Acuta

Amigdala palatină este formată din grămezi de foliculi limfatici,plasaţi pe peretele

faringian în loja tonsilară. Are formă ovulară, alungită supero-inferior, turtită latero-medial;

faţa mediană este plană sau convexă, acoperită de mucoasa faringiană netedă

prezentând orificii (18-20) corespunzătoare criptelor amigdaliene. Amigdala palatinaă poate fi

uşor abordată prin cavitatea bucală,digital sau instrumental. Gura fiind larg deschisă, limba

scoasă şi apăsată în jos şi înainte cu o spatulă, amigdala situată între cei 2 stâlpi palatini, apare

mai mult sau mai puţin voluminoasă, ea este mai mare în copilarie şi mai atrofica la vârstnici.

c. Laringo faringele este cuprins într-un plan orizontal ce trece prin osul hioid şi prin

limita inferioară a faringelui, la nivelul cartilajului cricoid; înălţimea acestui segment este de 5

cm, anterior se găsesc epiglota,baza limbii, tonsila linguală şi plicele gloso-epiglotice cu

molecule, iar posterior intrarea în laringe,elemente anatomice aferente şi recesurile piriforme de

o parte şi de alta a laringelui, în peretele cărora mucoasa prezintă o plică data de nervul

laringian superior, unica plica ridicată de un nerv în organismul uman,peretele posterior

corespunde corpurilor vertebrale C3-C6.

Structura pereţilor faringelui

Faringele este căptuşit de o mucoasă de tip epitelial pavimentos,cu exceţia

rinofaringelui, în care epiteliul este de tip prismatic,are în structura atât glande faringiene de tip

mixt,superficial,în zona rinofaringiană; de tip mucos în zona oro-faringelui şi laringo-faringelui

cât şi foliculi limfatici.

Sub mucoasă se gaseşte un ţesut conjunctiv care de vine dens, rezistent,înfăţisând o

lamă fibroasă compactă denumită aponevroza faringiană; această lamă este mai puternic

dezvoltată în partea superioară a faringelui, la nivelul inserţiei sale craniene pe exobază ce

constituie un mijloc de susţinere a organului; reprezintă la acest nivel peretele faringian în

exclusivitate, neavând muşchi în constituţia sa.

Musculatura.

Tunica musculară se împarte în 2 grupe:

a). muşchii constrictori;

b). muşchii ridicători (longitudinali).

a). Muşchii constrictori sunt trei muşchi turtiti,plati, arcuiţi median,uniţi posterior cu

cei din partea opusă printr-un rafeu, rafeul faringian median, suprapuşi invers decât ţiglele de pe

acoperiş; constrictorul inferior acoperă parţial constrictorul mijlociu, care la rândul său acoperă

parţial constrictorul superior.

9

Page 7: Angina Acuta

Muşhiul amigdalo-glas este inconstant şi se întinde când există de la capsula amigdalei

la marginea laterală a limbii.

Acţiune: muşchii constrictori prin contracţia lor asigură progresiunea bolului

alimentar.

b). Muschii ridicători (longitudinali) ai faringelui pornesc de pe exobază de unde

coboară şi se încrucişează adesea cu fascicolele constrictorilor ,prinzânsu-se pe cartilagiile

laringelui şi pe aponevroza faringiană.

Vascularizaţia şi inervaţia faringelui

Arterele provin mai ales de la artera faringiană ascendentă, ramura carotidei externe,

iar secundar,din ramuri ale arterelor palatine ascendente sau artera facial sfeno-palatină şi

vidiană( ramuri din maxilara internă). Venele alcătuiesc în submucoasă şi în adventice un plex

venos care se dirijează spre vena jugulara internă.

Inervaţia faringelui se realizează de un plex nervos aflat la nevelul zonei laterale, a

constrictorului mijlociu şi alcătuit din ramuri ale nervului gloso-faringian (IX) nerv mixt ca şi

perechea X vag sau pneumogastric.

2.2 Noţiuni de fiziologie

Faringele este un organ care datorită aşezării sale , ia parte la 4 funcţii importante:

a). Funcţia de deglutiţie este îndeplinită de faringele mijlociu şi în porţiunea

superioară, naso-faringele nu ia parte la actul deglutiţiei deoarece în momentul înghiţirii

rinofaringele este izolat de restul faringelui prin ridicarea vălului palatin.

În cazuri patologice când vălul palatin nu se poate ridica, în momentul

înghiţirii,alimentele solide şi mai ales lichidele pătrund în nas şi coarne.

Tot în timpul deglutiţiei se închide şi laringele prin coborârea epiglotei care îl astupă

ca un capac. Faringele exercită deglutiţia prin acţiunea celor 3 perechi de muşchi puternici din

grosimea pereţilor săi care împing bolul alimentar progresiv din ce în ce mai jos spre gura

esofagului.

b). Funcţia respiratorie. La respiraţie ia parte întreg faringele; pentru îndeplinirea

acestei funcţii el are un rol pasiv,deoarece nu face altceva decât să îngăduie aerului pătruns prin

10

Page 8: Angina Acuta

fosele nazale,să treacă prin ele şi prin naso-faringe,buco-faringe şi laringo-faringe spre laringe

şi trahee.

c). Funcţia fonatorie. Faringele are un rol de fonator, sunetul produs de coloana de

aer prin laringe ce ajunge în faringe. Aici sunetul este întărit şi modulat datorită

neregularităţilor pe care le prezintă pereţii faringelui în diferite etaje ,în fonaţie,deci faringele

îndeplineşte rolul de cutie de rezonanţă.

d). Funcţia auditivă. Faringele îndeplineşte un rol important şi în audiţie prin

trompele lui Eustachio; se realizează în urechea mijlocie o presiune egală cu presiunea

atmosferică. Pătrunderea în urechea mijlocie se face prin mecanismul de închidere şi deschidere

a orificiilor faringiene ale trompelor.

11

Page 9: Angina Acuta

3. Noţiuni despre boală: Angina acută

3.1 Definiţie

Prin angina acută se înţelege un proces infecţios inflamator la nivelul mucoasei

faringo-amigdaliene.

3.2 Etiologie

12

Page 10: Angina Acuta

Etiopatogenetic, ele sunt primare sau de sine stătătoare (acestea fiind şi ele frecvente)

şi secundare, fie parte a unor boli ale întregului organism (simptomatice, ca în scarlatină,

mononucleoză şi multe alte boli acute), fie survenind consecutiv unor modificări locale sau

generale favorizante (cazul leucozelor acute, agranulocitozei şi altele).

În etiologia anginelor primare intâlnim în cea mai mare parte virusuri dar şi diverse

bacterii prezentate în următorul tabel:

AGENTUL PATOGEN VÂRSTA AFECATATĂ FORMA CLINICĂ

I. VIRUSURI

VIRUSURI CU TROPISM RESPIRATOR PRIMAR

Myxovirusuri- V. gripale Toate vîrstele Gripa

V.paragripale La copii Crup,laringite,bronşiolite acute

severe,rinofaringite,traheobronşite

acute

La adulţi Rinofaringite,laringite,traheobronşite,

pneumonii interstiţial

V. sincţial respirator La copii Pneumonii severe

bronşiolite

Adenovirusuri Toate vârstele Gripa

Rinovirusuri Toate vârstele Guturai,rinite

Coronavirusuri Toate vârstele Gripa

VIRUSURI CU TROPISM SECUNDAR RESPIRATOR

Enterovirusuri V. poliomielitice Toate vârstele Rinite,faringite,stări febrile,laringite,

V. Coxsackie laringotraheite,bronşite,pneumonii,

v. ECHO serozite

pleurodinie,haerpangină

HIV La copii Pneumonia limfocitară primară

VIRUSURI CU MANIFESTĂRI RESPIRATOR ÎN CADRUL ALTOR BOLI

13

Page 11: Angina Acuta

Myxovirusuri V. rujeolic La copii crup,laringotraheite,bronşite,

broşiolite severe

V. urlian La copii şi tineri Faringite

V. varicelo- zosterian La copii şi tineri, Faringite,laringite,crup

traheobronşite

pneumonii

V. citomegalic La sugari Traheobronşite

pneumonii

V. Epstein Barr La tineri Angine roşii,albe

Togavirusuri V. rubeolic La copii şi tineri Faringite,laringite

II. INFRABACTERII INTRACELULARE

Chlamydia psittaci Toate vârstele Ornitoza (Psittacoza)

Chlamydia pneumoniae (TWAR) Toate vârstele Pneumonii interstiţial epidemic

Coxiella burneti Toate vârstele Pneumonii interstiţial (Febra Q)

Mycoplasma pneumonia Toate vârstele Traheobronşite,pneumonii

atipică primară

III. BACTERII

GERMENII GRAM- POZITVI

Streptococi Toate vârstele Adenoidite,angine de toate tipurile

clinice

Pneumococ Toate vârstele Angine roşii,traheobronşite,

pneumonii, pleurezii

Stafilococ Toate vârstele Angine,bronhopatii,pneumonii,

pleurezii

Streptococci enaerobi Adulţi Angine necrotice

Corinebacterium diphteriae Toate vârstele Angina pseudomembranoasă,

Crup

Alte corinebacterii Copii tineri Angine roşii

Fuzo-spirili Copii tineri Angina Plaut –Vincent

Letospire Toate vârstele Pneumonii interstiţial

GERMENII GRAM- NEGATIVI

Meningogoci Copii tineri Angine roşii

Brenhamella catarhalis Copii tineri Angine roşii

Klesbsiella Toate vârstele Bronhopatii,pneumonii

Haemophilus Copii Epiglote,crup

Toate vârstele Bronhopatii,pneumonii

Yersinia Copii Angine roşii

Alti bacilli Gram negative Bătrâni Pneumonii severe

imunodeprimaţi abcese pulmonare

14

Page 12: Angina Acuta

Bacili Gram-negativi anaerobi Adulţi Supuraţii

MYCOBACTERII

Bacilul Koch Toate vârstele Laringite,toate formele de

tuberculoză pulmonară

Mycobacterii atipice intracelulare imunodeprimaţi pneumonii severe

Actinomices Adulţi Supuraţii pulmoparietale

FUNGI

Aspergillus sp. Adulţi bronhopneumonii

imunodeprimaţi

Candida sp. Toate vârstele Stomatite,faringite, bronhopatii

Blastomices Adulţi Pneumonii cronice

imunodeprimaţi

Criptococcus Adulţi Pneumonii

imunodeprimaţi

Coccidioides immitis Adulţi Pneumonii interstiţiale

imunodeprimaţi

Paracoccidioides Adulţi Pneumonii interstiţiale

imunodeprimaţi

Histoplasma Adulţi Bronhopatii,pneumonii

Sporothrix Adulţi Pneumonii

IV. PROTOZOARE

Pneumocystis carinii imunodeprimaţi Pneumonii severe

V. METAZOARE

Echinococcus Adulţi Hidatidoza pulmonară

Ascaris lumbricoides Copii mari,adulţi Inflitrat pulmonar Loffler

15

Page 13: Angina Acuta

Clinica anginelor

Ele pot evolua acut (cel mai frecvent), subacut şi,foarte rar, cronic. De obicei au o evoluţie

autolimitantă,parcurgând mai mult sau mai puţin distinct- fazele de:

- incubaţie, în general scurtă,între 1 şi 3(rar 5) zile;

- invazie, debutul este de cele mai mult ori insidios dar rapid progresiv în ore

(cazul anginelor bacteriene) sau în zile (cazul anginelor virale). Primele

manifestări sunt locale prin odinofagie,uneori cu sialoree şi dificultăţi obiective

de înghiţire şi fonaţie. Afectarea generală apare ulterior,cu febră (mai mare în

anginele bacteriene),uneori frisoane sau fiori, astenie deseori greaţă şi vomă

(frecvent la copii). Se pot asocia otalgia şi inapetenţa;

- faza de stare, obiectiv se evidenţiază inflamaţia mucoasei faringiene (eritem,

edem lucios), eneori acoperită de exudat purulent la nivelul tonsilelor (pultaceu

sau criptic, alteori confluent sau sub forma de false membrane) şi rar cu

ulceraţii atone sau sângerânde. De obicei se asociază cu o halenă neplacută în

cazul anginelor bacteriene. Leziunile sunt difuze,cu afectarea simetrică,

bilateral a lojelor amigdaliene cu excepţia anginei fuzospirilare Pluat Vicent în

care afectarea este persistent unilateral sau bilateralizează târziu. În toate

cazurile se asociază afecatarea secundară a ganglionilor limfatici sateliţi,

16

Page 14: Angina Acuta

predominant submandibulari în anginele bacteriene sau laterocervicali ,în cele

virale. Se pot pune în evidenţă şi alte afectări,de vecinătate ale căilor aeriene;

- declinul, se poate surveni spontan, mai des prin tratamentul efectuat, şi poate să

se consume pe nesimţite;

- convalescenţa, de obicei scurtă şi nesemnificativă.

3.3 Simtomatologie

Principalul simptom al amigdalitelor este prezenţa gâtului inflamat şi dureros la care se mai

adaugă şi alte simptome adiţionale. Pot să fie prezente toate sau câteva din următoarele

simptome:

- febra;

- halena ;

- congestie nazală şi guturai;

- noduli limfatici inflamaţi;

- amigdale roşii şi inflamte acoperite total sau parţial cu puroi;

- disfagie;

- cefalee;

- dureri abdominale;

- prezenţa culturilor bacteriene pe suprafaţa amigdalelor.

Când inflamaţia gâtului este însoţită de simptome de tip gripal ca şi congestia nazală

(aflux excesiv de sânge la nivelul nasului), catar (secreţii apoase nazale) nazal, strănut şi tuse,

17

Page 15: Angina Acuta

etiologia este cel mai probabil virală. Infecţia virală a amigdalelor se vindecă de obicei fără

tratament în aproximativ două săptămâni. Inflamaţia gâtului acompaniată de febră peste 38,3

C, brusc instalată (febră uşoară sau subfebrilităţile pot indica o infecţie virală) şi creşterea în

volum a nodulilor limfatici, indică de obicei o infecţie bacteriană. Prezenţa acestor simptome

impune consultul medical de specialitate pentru stabilirea diagnosticului, deoarece există riscul

faringitei streptococice. Cu toate că angina streptococică este vindecabilă de obicei fără

tratament, o infecţie streptococică netratată conduce la complicaţii importante cum ar fi

reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocată de acţiunea toxinelor streptococului

beta hemolitic grup A, care provoacă o inflamaţie a articulaţiilor mari şi a inimii).

În cazul formei acute simptomele durează 4-5 zile, în cazurile necomplicate, dar pot să fie

prezente chiar şi 2 săptămâni. Acuzele pot fi acompaniate de simptome gripale, sugerând o

infecţie virală.

COMPLICAŢIILE ANGINELOR

Puseele anginoase sunt mai frecvente la copil şi de-a lungul anilor ţesutul amigdalian se

modifică sub influenţa agresiunilor microbiene îşi pierde puterea imunoprotectoare şi se

transformă în focare infecţioase autonome la nivelul criptelor. În unele forme mai severe de

angină sau fără tratament pot apare complicaţii. Acestea pot fi complicaţii loco-regionale

(supuraţii faringiene şi perifaringiene), de vecinătate (otite, sinuzite, laringite) şi generale

(septicemii cu abcese metastatice perinefretic sau subfrenic, sau determinări la distanţă -

glomerulonefrite, endocardite acute maligne, reumatism poliarticular acut ).

1) Complicaţiile supurative ale anginelor

Propagarea infecţiei se face din aproape în aproape prin continuitatea leziunilor (abcesul

intraamigdalian, abcesul periamigdalian), pe cale limfatică (adenoflegmonul retrofaringian,

18

Page 16: Angina Acuta

adenoflegmonul cervical). Infecţia apare după o amigdalită acută sau după o amigdalită cronică

acutizată.

Abcesul intraamigdalian este o complicaţie rară a anginelor.

Simptomatologia este caracterizată prin durere amigdaliană unilaterală, otalgie şi disfagie

moderată. Local se constată o amigdală hipertrofică unilateral, acoperită de o mucoasă

congestionată.Abcesul intraamigdalian poate să se deschidă spontan sau chirurgical.

Flegmonul periamigdalian este o colecţie purulentă care se dezvoltă între capsula

amigdaliană şi peretele lateral al faringelui. El trebuie diferenţiat de abcesul laterofaringian care

se dezvoltă în afara peretelui faringian.

Continuând o angină apariţia flegmonului determină creşterea sau menţinerea febrei în jur

de 390C. Bolnavul prezintă o durere accentuată unilaterală, exacerbată de deglutiţie. Disfagia

este progresivă, apare trismusul şi sialoreea şi imposibilitatea de a înghiţi saliva. Vocea devine

caracteristică - voce faringiană, flegmonoasă. Local se observă asimetria orofaringelui cu

tumefierea şi bombarea velo-amigdaliană de o parte, la nivelul polului superior. La palpare

adenită subangulomandibulară ipsilaterală.

În funcţie de localizarea colecţiei purulente se pot întâlni următoarele aspecte clinice

particulare :

-flegmonul anterosuperior - tumefacţia şi bombarea are sediu maxim la polul superior al

amigdalei. Este prezent de regulă trismusul.

-flegmonul posterosuperior - colecţia este situată în porţiunea superioară a stâlpului

posterior, împingând amigdala înainte. Nu se însoţeşte de trismus. După 5-6 zile colecţia

purulentă ajunge la maturitate şi pe locul unde va abceda se observă un punct galben.

Tratamentul constă din penicilină 3-4 milioane/zi, antialgice, antitermice, şi incizia şi

drenajul colecţiei. Amigdalectomia se practică la 3 săptămâni de la ultimul puseu infecţios acut.

Adenoflegmonul retrofaringian - apare prin supuraţia ganglionilor prevertebrali

Gillette, întâlnit la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2-3 ani, tradus prin disfagie, dispnee,

tiraj, cornaj, sufocare, febră. Obiectiv : bombarea mediană a peretelui posterior cu mucoasa de

acoperire roşie, întinsă, fluctuentă la palpare, extinsă spre hipofaringe sau în sus spre

nazofaringe.

19

Page 17: Angina Acuta

Radiografia cervicală laterală relevă o bombare anterioară a mucoasei faringiene.

Tratamentul constă din incizia şi drenajul colecţiei copilul fiind culcat pe masă cu capul

sub planul mesei. În timpul inciziei trebuie o aspiraţie eficientă, pentru a evita pătrunderea

conţinutului purulent în plămân sau stomac. Concomitent se administrează antibiotice pe cale

generală până la vindecare.

Periamigdalita linguală flegmonoasă reprezintă supuraţia ţesutului celular situat sub

amigdala linguală. Se manifestă prin durere la nivelul osului hioid şi la apăsarea bazei limbii.

Bucofaringoscopic se constată bombarea paramediană a limbii. La hipofaringoscopie :

bombarea la baza limbii cu mărirea de volum a amigdalei linguale.

Tratamentul - antibiotic, incizia colecţiei.

Flegmonul laterofaringian

Se dezvoltă în afara peretelui faringian (aponevroză şi muşchii faringelui). Are 2 tipuri

anatomoclinice : tipul visceral sau amigdalotubar cu simptomatologie faringiană care simulează

flegmonul periamigdalian (colecţia este mai profundă în flegmonul visceral decât în cel

anterosuperior) şi tipul cervical - supuraţia este în spaţiul retrostilian sau subparotidian când

este infectat un ganglion jugulocarotidian care determină un adenoflegmon jugulocarotidian.

Simptomatologia este cervicală : torticolis, redoare de ceafă, tumefiere subangulomandibulară

şi jugulocarotidiană înaltă şi parţial faringiană - bombarea peretelui lateral al faringelui înapoia

pilierului posterior.

Tratamentul constă din antibiotice în ambele forme şi incizia colecţiei endofaringian în

forma viscerală şi pe cale externă (cervicală) în forma cervicală.

2) Complicaţiile la distanţă ale anginelor

Anginele şi reumatismul articular

Infecţia streptococică este sigur implicată în declanşarea crizei de reumatism articular

acut. Acest lucru se observă clinic, când o angină precede cu câteva zile apariţia reumatismului

articular acut, titrul ASLO crescut la reumatici.

Focarul anginos sau cronic determină pe cale reflexă prin intermediul sistemului nervos

central, reacţii rapide la nivelul articulaţiilor (Reilly) iar la nivelul sistemului endocrin

20

Page 18: Angina Acuta

determină un dezechilibru al hormonilor hipofizari şi suprarenali (Selye) cu tulburări fluxionare

şi degenerative.

Alături de acest mecanism neuroendocrin intervine şi un mecanism toxic alergic

streptococic. Toxine eliberate de Streptococul beta-hemolitic grupa A pătrund în circulaţia

generală determinând formarea de anticorpi specifici. În timpul unei noi reacutizări amigdaliene

cantitatea de anticorpi creşte şi prin conflictul antigen-anticorp apare o reacţie fluxionară la

nivelul articulaţiilor, parenchimului renal sau al pereţilor vaselor. Cu timpul puseele de

reacutizare determină o degenerescenţă a ţesutului conjunctiv cu producerea de scleroză şi

noduli. În favoarea mecanismului alergic pledează existenţa unui interval liber între debutul

anginei şi apariţia reumatismului şi creşterea titrului ASLO, după fiecare reacutizare

amigdaliană. La aceste semne se adaugă febră variabilă, creşterea VSH-ului, fibrinogenului.

În poliartrita cronică evolutivă debutul poate fi secundar unei angine şi este cu caracter

acut fluxionar şi poliarticular. În acest tip de reumatism nu se face totuşi o corelaţie directă între

afecţiune şi focarul amigdalian întrucât titrul ASLO este normal iar ablaţia sistematică a

amigdalelor este fără efect asupra evoluţiei afecţiunii. Cu toate acestea reumatologii solicită

îndepărtarea tuturor focarelor de infecţie şi în această boală, sub protecţie de antibiotice.

În reumatismul infecţios se constată o relaţie evidentă între monoartrita cu caracter

subacut şi procesele anginoase.

Tratament.

În reumatismul poliarticular acut, tratamentul este de resortul medicului internist sau

reumatolog cu antibiotice, preparate de salicilat, aspirină, cortizon. Amigdalectomia se practică

în perioade de linişte a fenomenelor inflamatorii, sub protecţie de antibiotice.

Anginele şi nefritele

Majoritatea nefritelor acute sunt considerate de origine faringiană. Germenul microbian

implicat în angină fiind în majoritatea cazurilor streptococul beta- hemolitic A.

În patogenia infecţiei renale se incriminează acelaşi mecanism ca şi în reumatismul

poliarticular acut.

21

Page 19: Angina Acuta

Glomerulonefrita acută postanginoasă debutează de obicei brutal cu un sindrom edematos

(edem moale, alb, decliv, lasă godeu). Sindromul urinar se manifestă prin oligurie sau

albuminurie, cilindrurie şi hematurie macroscopică. Ureea sangvină este normală, tensiunea

este variabilă, uşor crescută. Nefrita acută se vindecă sub tratament corect fără sechele însă se

poate repeta. În situaţii particulare poate deveni evolutivă sau să se vindece cu sechele, să se

cronicizeze.

Tratamentul îl stabileşte medicul internist; amigdalectomia se practică sub protecţie de

antibiotice şi la 3 săptămâni de la trecerea perioadei de nefrită acută.

3) Complicaţiile septicemice - septicemia amigdaliană

Septicemia amigdaliană se manifestă iniţial prin semnele focarului amigdalian - angină

sau flegmon periamigdalian, apoi, după o perioadă de latenţă se instalează tabloul septicemic -

frisoane, febră 400C, puls rapid, hipotensiune, alterarea marcată a stării generale şi semnele de

metastaziere septicopioemică în funcţie de fiecare localizare - infarct pulmonar, abces

subfrenic, perirenal, pleurezie. Hemocultura stabileşte diagnosticul de septicemie.

Tratamentul este antibiotic - penicilină şi antiinflamator - corticoterapie.

Profilaxia septicemiei amigdaliene se face prin asanarea focarului amigdalian

(amigdalectomie).

3.4 Diagnostic

Diagnosticul presupune recunoaşterea afecţiunii (partea cea mai facilă) şi mai ales natura ei,în

vederea tratamentului cel mai adecvat.

22

Page 20: Angina Acuta

În următorul tabel sunt prezente comparativ elementele orientative etiologice. Confirmarea este

posibilă doar în cca 40% dintre anginele bacteriene, prin însămânţarea exudatului faringian pe

medii uzuale, în timp ce angina fuzospirilă este indispensabilă examinarea frotiului Gram.

Anginele virale, avand tratament atiinflamator şi simptomatic, nu obligă la un diagnostic de

confirmare.

Semne,simptome Angina virală Angina bacteriană

Debut

Odinofagie

Adenită submandibulară

Adenită laterocervicală

Căi respiratorii

Febra

Curbatura

Cefalee

Greaţa şi voma

Astenie

Stare de rău

Hiperemia

mucoasei faringiene delimitată “în

bandă” transparentă

Sialoree

Exudat purulent

Aspect folicular

Leucograma

V.S.H.

Culturi pe medii uzuale

Frotiuri Gram

Semne de afectare renală

insidios

moderată

absentă sau discretă

de regulă

afectate vizibil

discretă sau absentă

discretă sau absentă

discretă sau absentă

absente

discrete

discrete

moderată,cianotică

globală,opacă lucioasă

absentă

absent

posibil

normală sau leucopenie

normal

negative

flora saprofită,

nesmnificativă

absente

brusc sau rapid progresiv

intensă

intensă,mare,dureroasă

absentă

indemne

de regulă deseori mare

prezentă

frecventă

frecvente

moderată-semnificativă

frecventă

intensă “de flacără”

frecventă

frecvent,în pete sau plăci

posibil

leucocitoză cu neutrofile

accelerată

frecvent pozitive

uneori caracteristice

(fuzospirili)

rar prezente

3.5 Tratament

23

Page 21: Angina Acuta

Tratamentul este diferenţiat etiologic.

Anginele virale,beneficiază doar de măsuri locale decongestionate şi dezinfectante şi generale

antiinflamatorii prezentate mai devreme. Cazurile foarte severe sau complicate (cu laringite

obstruante) se tratează cu corticosteroizi în doze uzulale şi, rareori,sedative uşoare, şi

antiemetice (la copii).

Anginele bacteriene se tratează cu antibiotic. Cunoscând ca în jur de 80-90% dintre ele sunt

streptococice,tratamentul de elecţie este Penicilina G în monoterapie,în doze de 50.000 u/kg/zi

la copii şi în jur de 1.600.000- 2.400.000 u la tineri şi adulţi,fracţionat la 6-8 (max. 12)ore.

După intrarea în afebrilitate şi retragerea semnificativă a procesului inflamator se poate

administra Penicilina V Moldamin,într-o singură administrare de 600.000 sau 1.200.000 u care

va asigura o penicilinemie satisfăcătoare pentru încă 5-7 zile.

Pentru copii din colectivităţi se obişnuieşte acoperirea cu Moldamin pentru încă 1-2 săptămâni

după reintrarea în colectivitate, în vederea evitării reinfecţiilor imediate,pe terenul deja

sensibilizat de infecţia recentă (risc de evoluţie către un sindrom poststreptococic sau către

complicaţii tardive). În cazurile de intoleranţa la penicilina sau de eşec terapeutic în primele 3

zile (posibilitatea unor asocieri bacteriene sau prin alte etiologii) se recomandă Eritromicină (în

doze de 30 mg/kg/zi la copii, 1,6-2,4 g/zi la adult) sau Cotrimoxazol (4-6mg trimetoprim/kg/zi

la copii, 4 comprimate la adult,fracţionat la 12ore), dar tot pe o durata de cel puţin 10

zile,pentru profilaxia complicaţiilor alergice.

Concomitent se asociază terapia patogenă locală generală, şi simptomatică, în vederea

accelerării retragerii inflamaţiei şi remisiunea clinică mai rapidă.

Amigdalitele, au cel mai frecvent o etiologie virală, având o evoluţie favorabilă în lipsa

tratamentului, infecţia rezolvându-se de la sine. În cazul în care etiologia amigdalitelor este

streptococică este necesar instituirea tratamentului antibiotic. Sunt de remarcat semne şi

simptome ce evidenţiază această etiologie (streptococică) cum ar fi semnele de deshidratare

(uscăciunea gurii şi a limbii) sau simptome ce indică o complicaţie (dureri la nivelul urechii).

Amigdalitele de etiologie virală

Amigdalitele de cauză virală au o evoluţie spontană, rezolvându-se de la sine fără a fi necesar

instituirea tratamentului antibiotic.

Virusul Ebstain-Barr, responsabil de producerea mononucleozei infecţioase, este implicat şi în

etiopatogenia amigdalitelor a căror evoluţie, în acest caz, este asemănătoare cu infecţia produsă

24

Page 22: Angina Acuta

de bacterii, perioada de remitere fiind prelungită la câteva săptămâni sau mai mult.

Tratamentul ambulator folosind gargara cu apa sărată, lichide calde şi medicamente antialgice

la copiii peste şase luni ajută la ameliorarea disconfortului. Antialgicele cum sunt

acetaminofenul şi ibuprofenul, administrate la copii înlocuiesc de obicei aspirina. Nu este

recomandată folosirea aspirinei înainte de vârsta de 20 de ani datorită legăturii acesteia cu

inducer sindromului Reye. Administrarea acetaminofenului înaintea vârstei de şase luni se va

face numai la indicaţia medicului specialist. Multe dintre medicamentele administrate fară

prescripţie medical cum ar fi antisepticele orale, decongestivele nazale sau antihistaminicele,

datorită anumitor ingrediente pe care le conţin, nu şi-au dovedit eficacitatea în ameliorarea

disconfortului, nefiind recomandate la copiii cu amigdalita acută.

Amigdalitele de etiologie bacteriană

În cazul amogdalitelor streptococice tratamentul antibiotic este cel recomandat. Cu toate că şi

amigdalitele bacteriene se vindecă de obicei spontan, tratamentul antibiotic previne apariţia

complicaţiilor poststreptococice care pot apărea după o infecţie streptococică netratată. În cazul

instituirii tratamentului antibiotic, acesta trebuie urmat după indicaţiile directe ale medicului

specialist. Perioada administrării antibioticelor este exact cea prescrisă de medic, chiar dacă

simptomele dispar de la începutul tratamentului. Dacă perioada de administrare a antibioticelor

nu este respectată, bacteriile vor dezvolta rezistenţă la medicamentul respectiv şi acesta işi va

pierde acţiunea terapeutică la urmatoarea administrare.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Scopul tratamentului ambulator pentru amigdalitele de etiologie virală este controlul

simptomelor în timp ce sistemul imunitar luptă pentru neutralizarea infecţiei. Cuprinde măsuri

de ameliorare a disconfortului dat de inflamaţia gîtului şi de simptomele gripale: secreţiile

nazale, congestia nazală, tusea şi strănutul.

Gargara cu apă sărata (1,2 ml. sare la 118,3 ml. apă călduţă) de câteva ori pe zi, consumul de

lichide calde şi administrarea de medicamente antialgice eliberate fără reţetă medicală

(acetaminofenul) ameliorează disconfortul datorat inflamaţiei.

Medicamentele antialgice sunt recomandate numai copiilor peste şase luni. Tabletele antialgice

orale sunt recomandate adulţilor în scopul ameliorării simptomelor dar se contraindică folosirea

lor la copii datorită riscului de înec. De asemenea aceste comprimate pot coţine anumiţi

ingredienţi dăunători. 25

Page 23: Angina Acuta

Pacienţilor infectaţi li se recomandă odinhnă şi consumul abundent de lichide de rehidratare,

supe şi sucuri naturale.

De asemenea este utilă folosirea unui vaporizator sau umidificator instalat în camera copiilor

pentru a asigura confortul.

Dezinfectantele orale, decongestivele nazale şi antihistaminicele nu şi-au dovedit eficienţa sau

pot fi chiar dăunătoare datorită efectelor secundare. Acest tratament poate fi instituit numai la

indicaţia medicului specialist.

Inflamaţia gâtului acompaniată de febră peste 38,3 C, brusc instalată (febra uşoară sau

subfebrilitatile pot indica o infecţie virală) şi creşterea în volum a nodulilor limfatici, indică de

obicei o infecţie bacteriană. Angina streptococică, diagnosticată prin consult medical de

specialitate, impune urmarea unui tratament antibiotic. De asemenea se recomandă odihnă şi

respectarea exactă a tratamentului prescris.

Repausul la domiciliu este necesar în primele două zile de tratament antibiotic deoarece

contagiozitatea persistă în această perioadă.

Amigdalitele de cauză virală au o evoluţie spontană, rezolvându-se de la sine fără a fi necesar

instituirea tratamentului antibiotic. Gargara cu apă sărată (1,2 ml. sare la 118,3 ml. apă calduţă)

de câteva ori pe zi, consumul de lichide calde şi administrarea de medicamente antialgice

eliberate fără reţetă medicală (acetaminofenul) ameliorează disconfortul datorat inflamaţiei.

Dintre antibiotic, penicilina este cel mai frecvent utilizată în tratamentul anginei streptococice.

De cele mai multe ori însă şi amigdalitele bacteriene se vindecă spontan, tratamentul antibiotic

având ca scop prevenirea complicaţiilor (reumatismul poststreptococic) induse de amigdalitele

streptococice netratate.

Dezinfectantele orale, decongestivele nazale şi antihistaminicele nu şi-au dovedit eficienţa sau

pot fi chiar dăunătoare datorită efectelor secundare. Aceste remedii terapeutice nu sunt

recomandate copiilor cu amogdalită acută. În cazul instituirii tratamentului antibiotic, acesta

trebuie urmat după indicaţiile directe ale medicului specialist. Perioada administrării

antibioticelor este exact cea prescrisă de medic şi chiar dacă simptomele dispar de la începutul

tratamentului, medicaţia trebuie continuată până la neutralizarea completă a infecţiei. Dacă

perioada de administrare a antibioticelor nu este respectată, bacteriile vor dezvolta rezistenţa la

medicamentul respectiv şi acesta işi va pierde acţiunea terapeutică la următoarea administrare.

26

Page 24: Angina Acuta

Tratament chirurgical

Amigdalectomia (îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor) este considerată o alegere terapeutică

în cazul în care apar complicaţii serioase, infecţii recurente sau infecţii cronice care nu răspund

tratamentului conservator şi afectează activitatea zilnică. Acest procedeu este considerat de

elecţie numai după ce medicul specialist consideră că istoricul bolii şi starea generală permit

acest lucru.

Cercetătorii, într-un studiu recent, au considerat că amigdalectomia pare să nu fie superioară

perioadei de expectativă vigilentă în cazul copiilor cu simptome minime sau cu mai puţin de

trei episoade de amigdalită pe an. Totuşi pentru unii copii amigdalectomia este un procedeu

care poate îmbunătăţi calitatea vieţii.

Cel mai probabil vor beneficia de amigdalectomie acei copii care prezintă:

- cinci sau mai multe episoade de amigdalită pe an sau au infecţie recurentă de cel putin două

ori pe an

- infecţia prelungeşte repausul la domiciliu, interferează cu somnul sau cu activitatea zilnică

- amigdalita cu durată de peste trei luni, care nu răspunde la tratamentul medicamentos

- obstrucţia căilor aeriene

- dificultăţi la înghiţire

- dificultăţi în vorbire datorită obstrucţiei nazale

- sângerări abundente ale amigdalelor.

În angina streptococică, amigdalectomia este recomandată în cazurile de amigdalită recurentă

care nu răspunde la tratamentul antibiotic sau în situaţia în care este ameninţată siguranţa

pacientului.

Noi tehnici de amigdalectomie sunt momentan în studiu. Ablaţia prin ultrasunete, ablaţia la

rece, amigdalectomia prin laser sunt considerate tehnici terapeutice de viitor.

Cu toate că îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor (amigdalectomia) rămâne un procedeu

frecvent utilizat, în special la copii, momentan nu este la fel de utilizat ca şi în trecut.

Amigdalele sunt componente ale sistemului imun şi numeroase studii au aratat ca reducerea în

viitor a infecţiilor prin amigdalectomie nu este atât de semnificativă cât să acopere riscurile

intervenţiei chirurgicale. 27

Page 25: Angina Acuta

Infecţiile tractului respirator superior şi amigdalitele sunt mai frecvente la copii şi scad pe

măsura înaintării în vârstă.

Copiii supuşi intervenţiei chirurgicale de înlăturare a amigdalelor necesită îngrijiri speciale şi

atentă monitorizare cel puţin o săptămână postoperator.

Parinţii trebuie să ia în considerare necesităţile speciale ale copiilor de după intervenţie, înainte

de a lua această decizie împreună cu medicul specialist. La ora actuală nu există alte modalităţi

terapeutice în cazul amigdalitelor.

28

Page 26: Angina Acuta

3.6 Evolutie

Toate formele de amigdalita dispar de la sine chiar si in absenta tratamentului. Vindecarea

necesita cateva zile in cazul unei amigdalite bacteriene sau virale normale, dar poate necesita

cateva saptamani daca mononucleoza este cauza bolii. In 99% din cazuri, infectia este limitata,

dar infectiile bacteriene sunt asociate cu un risc crescut de complicatie, justificand prescrierea

de antibiotice.

29

Page 27: Angina Acuta

3.7 Profilaxie

Pentru a evita îmbolnăvirea prin faringita streptococică se recomandă evitarea contactului cu

persoane care au infecţie cu streptococ.

Se recomandă spălarea mâinilor cât mai des, mai ales în prezenţa persoanelor răcite, cu

afecţiuni virale sau bacteriene. Nu se recomandă folosirea în comun a periuţei de dinţi,

tacâmurilor, farfuriilor şi paharelor.

Bacteria se transmite, aproape totdeauna, prin picăturile de salivă de la persoane infectate.

Faringita streptococică se transmite prin picături de salivă ce conţin streptococ, la o persoană

sănătoasă de la o persoană bolnavă prin respiraţie, tuse sau strănut.

Bacteria poate trăi o perioadă scurtă de timp pe clanţa uşii, pe bateria de la chiuvetă sau pe alte

obiecte. Dacă se atinge obiectul infectat iar apoi persoana işi atinge ochii, nasul sau gura, se

poate infecta cu bacterii sau virusuri. Bacteria se poate transmite, de asemenea, prin alimente

infectate.

Creşterea rezistenţei organismului faţă de infecţia cu streptococ se realizează printr-o

alimentaţie sănătoasă, odihnă suficientă şi exerciţii fizice în mod regulat. Evitarea stresului

poate creşte capacitatea organismului de a lupta cu boala, în cazul de faţă cu faringita

streptococică.

Umidificarea aerului din locuinţe în timpul lunilor de iarnă uscate sau pe tot parcursul anului

pentru persoanele care trăiesc într-un climat secetos. Umezeala din aer ajută la menţinerea

umedă a mucoaselor din tractul respirator, făcându-le astfel mai rezistente la infecţii. Se pot

utiliza aparate de umidificat aerul în dormitoare în timpul somnului. Totuşi, aceste aparate

trebuie folosite cu precauţie dacă o persoana din casă are astm sau alergii, pentru ca praful sau

alte particule care se adună în aparat pot inrăutăţi aceste condiţii. Din acest motiv aparatele de

30

Page 28: Angina Acuta

umidificat aerul trebuie curăţate cu regularitate.

Se recomandă încetarea fumatului şi evitarea expunerii la fumul de ţigară (fumatul pasiv).

Fumul irită mucoasa de la nivelul gâtului făcând-o mai susceptibilă la infecţii.

4. Îngrijirea bolnavului cu angină acută

4.1 Rolurile autonome si delegate ale asistentului medical în îngrijirea bolnavului

cu angină acută

4.1.1 Îngrijiri igienice

Confortul

Regimul terapeutic de protecţie urmăreşte să creeze condiţii de spitalizare care să le

asigure bolnavilor maximum de confort, de bunăstare psihică şi fizică. Secţiile cu paturi, cu

ceea ce intră în dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie să aibă un aspect plăcut. Salonul

bolnavilor, va îndeplini pe lângă cerinţele de igienă cerinţele estetice şi de confort.

Orientarea camerelor de spital este indicat să se facă spre sud-est, sud sau sud-vest.

Paturile distanţate, astfel ca bolnavii să nu se deranjeze unii pe alţii, dau posibilitatea respectării

cubajului indicat de normele de igienă (30-40 metri pătraţi pentru un bolnav).

Aerisirea

Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaţa după toaleta bolnavului, după

tratamente, vizita medicului, după mese, vizitatori şi ori de câte ori este cazul. Pentru confortul

olfactiv se vor pulveriza substanţe odorizante.

Umidificarea aerului din încăpere, într-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu

să se facă, pentru că o atmosferă prea uscată, irită căile respiratorii superioare.

Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie să prezinte cel puţin ¼

din suprafaţa salonului. Lumina solară are şi rol de a distruge agenţii patogeni, dar uneori

trebuie redusă cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificială

indirectă, difuză contribuie la starea de confort a bolnavilor.

31

Page 29: Angina Acuta

Încălzirea se realizează prin încălzire centrală. Temperatura se controlează continuu cu

termometre de cameră, pentru a se realiza: în saloanele de adulţi o temperatură de 18-19 ºC şi în

saloanele de copii 20-23 ºC.

Liniştea este o altă condiţie care trebuie asigurată bolnavilor internaţi, pentru că

pacientul poate fi iritat cu uşurinţă de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte

important, trebuind să fie profund şi mai îndelungat, decât cel obişnuit.

4.1.2 Investigaţii clinice şi paraclinice

Pregătirea bolnavului pentru explorări

Sarcinile asistentei medicale în pregătirea bolnavului pentru explorări:

- pregătirea psihică a bolnavului;

- adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;

- dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului;

- aducerea bolnavului în poziţiile adecvate examinărilor;

- asigurarea iluminării necesare la examinările cavităţilor naturale;

- deservirea medicului cu instrumente;

- ferirea bolnavului de traumatisme şi răceală;

- aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului;

Pregătirea psihică a bolnavului:

Atitudinea ei faţă de bolnav trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta; crearea

climatului favorabil, atitudinea apropiată constituie factorii importanţi ai unei bune pregătiri

psihice.

În preajma examinărilor de orice natură, asistenta medicală trebuie să lămurească

bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să reducă la minimum durerile.

Bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare, căci altfel îşi va pierde încrederea în noi.

Adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar:

Pentru examenul clinic medical, asistenta medicală pregăteşte următoarele:

- stetoscopul;

- mănuşi sterile de cauciuc;

32

Page 30: Angina Acuta

- un termometru;

- o tăviţă renală;

Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea lor de funcţiune, apoi

vor fi aşezate pe o tavă medicala.

Dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului:

Bolnavul nu trebuie să stea complet dezvelit în faţa oricărei examinări, însă dezvelirea

parţială a suprafeţelor de examinat prin tragerea şi răsucirea cămăşii la gâtul bolnavului nu

trebuie practicată căci aceasta poate ascunde o serie de simptome importante.

După terminarea examenului clinic bolnavul trebuie îmbrăcat în lenjeria de spital.

Îmbrăcarea şi dezbrăcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact şi fineţe pentru a nu

provoca dureri.

Examenul clinic general constă în:

Inspecţia:

Este cea mai veche metodă cu valoare diagnostică, prin aprecierea dintr-o privire a

unor particularităţi morfofiziologice şi psihice ale bolnavului.

Examinarea începe prin luarea anamnezei. Astfel inspecţia generală se va face în

decubit dorsal.

Medicul aşezat în faţa bolnavului, la lumină naturală, dacă se poate inspectează zona

afectată de traumatisme, zona fiind dezbrăcată. Bolnavul este ferit de răceală, astfel că

examinarea se va face într-o cameră încălzită, în jur de 20 de grade, cu geamuri închise.

Palparea:

Dă informaţii despre volum, suprafaţă, sensibilitate şi consistenţă. Asistenta dezbracă

pacientul, îl aşează în decubit dorsal, dezbrăcat. Medicul cu privirea spre bolnav, pentru a-i

observa mimica şi având mâinile calde, palpează bolnavul stând în dreapta sa.

Percuţia:

Tehnica: degetul mijlociu de la mâna stângă se aplică intim pe teritoriul de percutat, iar

cu degetul mijlociu de la mâna dreaptă flectat se loveşte perpendicular falanga medie a

degetului mijlociu stâng de două, trei ori:

Sunet sonor:

- sunet timpanic

- sunet netimpanic

33

Page 31: Angina Acuta

Sunet mat: - intensitate mică, tonalitate ridicată; se obţine la percuţia muşchilor.

În urma examenului somatic sunt observate şi consemnate:

- aspectul general al pacientului;

- culoarea tegumentelor;

- greutatea şi înălţimea;

- starea de conştienţă;

- starea vaselor, a muşchilor:

- posibilitatea de mobilizare şi autoservire.

Bucofaringoscopia este metoda cea mai des folosită în medicină. Pentru efectuarea ei

este necesară o spatulă linguală. Aceasta se ţine cu mâna stângă la fel ca un toc sau creion şi se

introduce în gura pacientului pe partea laterală a cavităţii bucale, pentru a nu acoperi în timpul

examenului fasciculul luminos.

Spatulă se apasă pe vârful sau pe treimea anterioară a limbii, în funcţie de porţiunea

orofaringelui ce urmează a fi examinată, pentru a nu provoca reflexul de vomă.

Se examinează mai întâi vestibulul oris, părţile interne ale obrajilor, gingiile, dinţii,

bolta palatină şi vârful limbii, apoi cavitatea bucală şi vestibulul ei. Urmează mezofaringele,

partea mijlocie a faringelui. Se apreciază aspectul şi starea funcţională a amigdalelor palatine,

stâlpilor anteriori şi posteriori, vălului palatin şi a uvulei, pereţilor posteriori şi' laterali. Pentru

aprecierea stării funcţionale a palatului moale bolnavul este rugat să pronunţe vocala "A": vălul

palatin în normă trebuie să se ridice simetric din ambele părţi. Bucofaringoscopic se determină

culoarea mucoasei, prezenţa sau lipsa membranelor, ulceraţiilor, edemului, infiltratului

inflamatoriu etc. în normă mucoasa cavităţii bucale şi a mezofaringelui este de culoare roză,

umedă, curată, netedă. Limba este umedă, curată, fără fisuri şi nesaburată.

34

Page 32: Angina Acuta

4.1.3 Alimentaţia bolnavului

Regimul alimentar va fi început numai cu lichid, apoi de consistenţă moale pentru a nu

solicita muşchi masticatori care ar putea exercita tracţiuni în regiunea infectată. Se va urmări

impunerea unei diete variate, echilibrate, respectând eventuale regimuri dacă pacientul suferă şi

de alte boli ce necesită regim alimentar.

În funcţie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:

activ - pacientul mănâcă singur la sala de mese sau în salon

pasiv - pacientul i se introduc alimente în cavitatea bucală

Alimentaţia activă:

curăţenia desavârşită în sala de mese

aerisirea

se aranjează estetic pe mese mici tacâmuri, paharele, cana cu apă, serveţele,

flori,numărul regimului

se creează o atmosferă cât mai intimă

se anunţă bolnavii să vina la masă

se invită să se spele pe mâini

Alimentarea la pat:

se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă;

se aşează pacientul în poziţie confortabilă, semişezând sau şezând cu ajutoul

rezemătorului de pat sau cu perne;

se protejează lenjeria de pat cu muşama;

se adaptează masa specială la pat acoperită cu faţă de masă, se aşează pe

genunchii pacientului peste patura acoperită cu aleză;

35

Page 33: Angina Acuta

se aşează în jurul gâtului un prosop;

asistenta îmbracă halatul de protecţie;

se spală pe mâini şi serveşte masa.

Hidratarea bolnavului

se va urmări şi nota cantităţile de lichide pierdute şi se vor administra lichide câte

50-60 ml pentru fiecare grad de febră, deoarece cantitatea de lichide administrate

în 24 de ore este în funcţie de pierderi, la care se adaugă 400-500 ml;

la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din

băuturi sau alimente, perfuzie, clisme hidratate.

4.1.4 Administrarea tratamentului

Doza de administrare

În funcţie de doza administrată, acelaşi produs poate acţiona ca aliment, medicament

sau toxic.

Prescrierea medicamentelor

Medicamentele sunt prescrise de medic şi notate în foaia de observaţie a pacientului

internat sau pe reţete în cazul pacientului ambulator.

Prescrierea constă în:

- numele medicamentului;

- concentraţie şi cantităţi;

- doza unică sau pe 24 h;

- mod de administrare;

- orarul administrărilor;

- administrare în raport cu servitul meselor.

Cunostinţe pentru administrarea medicamentelor

Asistenta medicală trebuie să cunoască şi să controleze:

- medicamentul prescris de medic să fie administrat pacientului respectiv

- doza corectă de administrare;

- acţiunea farmacologică a medicamentelor;

36

Page 34: Angina Acuta

- frecvenţa de administrare şi intervalul de dozare;

- efectul ce trebuie obţinut;

- contraindicaţiile şi efectele secundare;

- interacţiunea dintre medicamente.

Asistenta medicală verifică şi identifică:

- calitatea medicamentelor;

- integritatea medicamentelor;

- culoarea medicamentelor;

- decolorarea sau supracolorarea;

- sedimentarea, precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţie;

- lichefierea medicamentelor solide;

- opalescenţa soluţiilor.

Asistenta medicală respectă :

- calea de administrat prescrisă de medic;

- dozajul prescris, orarul de administrare şi somnul pacientului;

- incompatibilitatea de medicament;

- administrarea rapidă a medicamentelor deschise;

- ordinea de administrare a medicamentelor

- servirea pacientului cu doza unică de medicamente pe cale orală.

Asistenta medicală informează şi anunţă :

- pacientul pentru medicamentele prescrise, în ceea ce priveşte modul de

administrare, cantitatea, efectul scontat şi eventualele reacţii secundare;

- medicul asupra efectelor secundare şi eventualelor greşeli de administrare a

medicamentelor.

Asistenta medicală efectuează administrarea medicamentelor în condiţii de igienă,

asepsie, dezinfecţie, sterilizare şi menţinere a măsurilor de supraveghere şi contr ol a infecţiilor

nozocomiale sau intraspitaliceşti.

4.1.5 Educaţie pentru sănătate

Definitia OMS defineşte starea de sănătate ca o complete bunastare fizica ,mental si

sociala care consta in absenta bolii sau infirmitatii, sanatatea este considerate ca o calitate a

vietii ce presupune o interactiune dinamica si o interdependent intre conditia fizica a individului

,manifestarile sale mintale,reactiile emotionale si ambianta sociala in care traieste.”

37

Page 35: Angina Acuta

Educatia pentru sanatate in prevenirea si aducerea la cunostinta a cauzelor si uramrilor

unei boli inflamatorii este necesara pentru a sti sa ne protejam si sa cunoastem consecintele

acesti boli netratate.

Angina acuta este o inflamatie a amigdalelor ce se datoreaza conditiilor climaterice dar

si prin venirea in contact cu personae bolnave.Iarna este anotimpul propice acestei boli,datorita

care o impun: frig,umuditate,curenti de aer. Familia si asistenta medicala au un rol important si

datoria de a ingriji copilul care a contactat aceasta boala.

Esta necesar ca cel mai mic simptom de boala: febra, disfagie,tumefactia

amigdalelor,mama sa se prezinte cu copilul la dispensarul medical pentru a i se descrie de catre

medic,tratamentul si recomandarile ce trebuie repetate pentru a avea un rezultat satisfacator

4.2 Elaborarea planului de îngrijire

4.2.1 Cazul I

Date generale:

Nume si prenume: S.I.

Varsta: feminine: 10 ani

Sexul: feminin

Nationalitate: română

Religie: ortodoxă

Ocupatie: elevă

38

Page 36: Angina Acuta

Greutate: 28 kg

Data internării: 5.02.2012

Data externării: 12.02.2012

Motivele internării:

Pacienta în vârsta de 10 ani se internează pe data de 5.02.2012 cu diagnosticul de

angină acută eritematoasă, disfagie, prezintă febră (38 C),cefalee, odinifagie,vertij, inapetenţă.

Istoricul bolii:

Boala a debutat în urmă cu trei zile prezentând motivele de mai sus (disfagie,

febră,odinofagie ,vertij,inapetenţă cefalee),stare generală alterată. Nu a urmat tratament

ambulatoriu, ţesut celular normal reprezentat, ganglion periferici nepalpabili.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Pacienta prezintă cai respiratorii superioare libere şi integre, toracele este normal

conformat, sonoritate pulmonară, murmur vezicular, respiraţie normală, amplă, cu o frecvenţă

de 18 respiraţii/ minut. Mucoasa respiratorie este umedă cu secreţii.

Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 75 pulsaţii/ minut, tensiunea arterială este

de: TA=130/80 mmHg.

Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roză.

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

Bolnava serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare

roză, fără ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoară, digestia lentă şi

nestingherită.

Ii plac prăjiturile, fursecurile şi portocalele, consumă zilnic aproape 1800 ml lichide,

prin consum de , supe, apă .

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecvenţă de 3-4 /zi, având

culoare galbenă cu aspect clar-transparent şi o diureză de 1300-1400 ml pe 24 de ore.

Tranzitul intestinal este normal.

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

39

Page 37: Angina Acuta

Pacienta este o fire liniştită, prezintă o coordonare armonioasă a mişcărilor, este o

persoană politicoasă, ii place să vorbească mult.

5. Nevoia de a se odihni şi a dormi

Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este că adoarme greu. Are un

somn zilnic de 8-10 ore. Problema este ca şi în spital adoarme mai greu, acuzînd semne de

iritabilitate.

6. Nevoia de a se îmbracă şi a se dezbracă

Pacienta afirmă că ii place să poarte vestimentaţie elegantă, se machiază. Se îmbracă

adecvat mediului ambiant şi al mediului social. În spital are vestimentaţie proprie.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Este o persoană curată , îngrijită, face duş zilnic, este foarte preocupată de aspectul ei

fizic. Pielea este curată , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Pacienta prezintă tegumente călduţe cu transpiraţii minime. Afirmă că îi place

anotimpul vara. Prezintă febră moderată 38 ° C .

9. Nevoia de a evita pericolele

Se adaptează mediului în care trăieşte şi lucrează, ştie să evite pe cât posibil situaţiile

conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.

Despre starea sa actuală de sănătate, despre boala ei cunoaşte puţin, este îngrijorată şi

vrea sa ştie la ce se poate aştepta.

10. Nevoia de a comunica

Este o persoană uşor sociabilă, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei, despre

colegele ei de la scoală.

40

Page 38: Angina Acuta

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica

religia

Nu se lasă aşa de uşor convinsă în luarea unor decizii.

Este de religie ortodoxă, este o persoană cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic pentru

sănătatea ei şi a familiei sale. Doreşte mult să se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Afirmativ din spusele ei relevă că este mulţumită de ceea ce a realizat pâna la

momentul respectiv în viaţa ei. Doreşte cât mai repede posibil să poată pleca acasă să se

întîlnească cu familia.

13. Nevoia de a se recrea

Ii plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puţine preferinţe. Urmăreşte

cu nerăbdare emisiunea „Dansez pentru tine”.

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Pacienta se interesează de boala ei, se adresează cu încredere, pentru informaţii

personalului medical care se ocupă de îngrijirea sa.

În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, am stabilit următoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

2. Nevoia de a se odihni şi a dormi.

3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

4. Nevoia de a se hidrata şi a se alimenta.

5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.

7. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

8. Nevoia de a comunica.

S-au găsit următoarele probleme de dependenţă:

obstrucţia căilor respiratorii;

dificultatea de a se alimenta şi a se hidrata;

dificultatea de a se odihni;

hipertermie T=38C;

41

Page 39: Angina Acuta

stângăcie în a-şi alege hainele potrivite;

insuficientă cunoaştere a manifestărilor bolii şi a posibilelor complicaţiilor;

dificultatea de a desfăşura activităţi recreative;

comunicare ineficace la nivel intelectual şi afectiv;

disfagie;

anxietate;

dificultatea de a-şi acorda îngrijiri de igienă în perioade febrile;

stare depresivă;

posibilitatea apariţiei complicaţiilor.

42

Page 40: Angina Acuta

Plan de îngrijire cazul I

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii

autonome şi delegate

Evaluare

-obstructia cailor respiratorii; -tratarea procesului infectios;

-pacienta să respire normal;

-pregatirea instrumentarului si a

materialelor necesare recoltarii

probelor de sange:calcemie,VSH;

-recoltarea exudatului faringian in

conditii aseptice,

Recoltez singe pentru calcemie;

HLG,VSH;

Administrez la indicatia medicului:

Penicilina G 1mil.1fl/6h i.m.

Celestone 1f i.m.

Fenosept cp. III per os

Calcemie=4;

VSH=4,3mm/1h

,6,7mm/2h;

HLG=14

-ex. faringian

Streptococ betahemolitic absent;

-dupa o zi de la inceperea

tratamentului simptomelee incep

sa cedeze

R=20r/min;

P=120p/min;

TA=100/65

mmHg

-dificultatea de a se alimenta si a

se hidrata.

-sa fie alimentata conform

varstei;

-continuam tratamentul

procesului inflamator

-uramărim dacă pacienta mănânca

suficient

La indicaţia medicului administrez:

Polivitaminizant dr. III per os;

-Vit. C500 II f/zi

-pacienta este alimentata si tratata

corespunzator

-dificultatea de a se odihni -să doarma suficient;

-să aiba un somn linistit

-asiguram un climat corespunzator;

-lenjeria de pat si corp uscata si

curate;

-linistim psihic copilul

-pacienta este linistit si doarme

bine

-stangacie in a-si alege hainele

potrivite

-să fie imbracata corespunzator

microclimatului si anotimpului

-ii asiguram lenjerie de corp curată şi

uscată pe care o schimbam ori de

cate ori este nevoie

-pacienta este imbracat

corespunzator

-hipertermie T=38,9 C; -tratarea procesului infectios;

-scaderea febrei;

-se administreaza tratamentul

prescris;

-Algocalmin f II/zi i.m.

-dupa ½ h de la admnistrare,

febra cedeaza;

-dificultatea de a-si acorda -copilul să aiba aspect ingrijit -baia generala; -copilul este curat si ingrijit.

43

Page 41: Angina Acuta

ingrijiri de igiena in perioada

febrila.

prin acordarea ingrijirilor de

igiena personala.

-igiena cavitatii bucale;

-igiena fanerelor (parul si unghiile).

-disfagie;

-anxietate;

-stare depresiva;

-posibilitatea aparitiei

complicatiilor.

-copilul va fi ferit de orice

pericol;

-educatie sanitara privind

cauzele bolii.

-administarea corecta a tratamentului

procesului infectios;

-copilul sa fie ferit de curenti, de aer,

frig, umezeala.

-educatia sanitara cu mama privind

cauzele bolii;

-copilul este in afara oricarui

pericol.

-comunicare ineficace la nivel

intelectual si afectiv.

-obtinerea unei comunicari

suficiente si eficace;

-efectuam toate manevrele medicale

cu blandete;

-ne apropiem de copil prin

comportament afectiv;

-inlesnim vizitele persoanelor

apropiate.

-copilul rapunde eficient si

comunica cu cei din jur.

-dificultatea de a desfasura

activitati recreative.

-sa desfasoare activitati

recreative conform varstei.

-ii asiguram recrearea in preajma

altor copii de aceiasi varsta si cu

acelasi diagnostic.

-copilul se recreaza si se simte

bine.

-insuficienta cunoastere a

manifestarilor bolii si a

posibilelor complicatiilor.

-educatie sanitara cu mama si

copilul.

-explicam mamei cauzele si urmarile

bolii netratate;

-la orice semn de boala, mama sa se

prezinte cu coplilul la medic;

-respectarea masurilor de prevenire a

bolii

-mama este de accord si promite

sa respecte cele indicate de

asistenta medicala si de medic.

44

Page 42: Angina Acuta

FOAIE DE TEMPERATURĂ

Numele S. Prenumele I.

ZiuaZile de boalå

D.

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

300035

30

160

41O

2500 3025

140

40O

200025

20

120

39O

1500 2015

100

38O

1000 1510

8037O

500 10 5 6036O

0 0 0 40 35

Lichide ingerateScauneDietă

45

Page 43: Angina Acuta

4.2.2 Cazul II

Date generale:

Nume şi prenume: L.A.L.

Vârsta: 15 ani

Sexul: feminin

Naţionalitate: română

Religie: ortodoxă

Ocupatie: elevă

Greutate: 43kg

Data internării: 16.02.2012

Data externării: 23.02.2012

Motivele internării:

Pacienta în vârstă de 15 ani se internează pe data de 16.02.2012 cu diagnosticul de

angină acută eritematoasă cu febră(T=38,7 C), cefalee, disfagie, tuse seacă, odinofagie.

Istoricul bolii:

Boala a debutat în urmă cu o zi prezentând motivele de mai

sus( febră,cefalee,disfagie,tuse seacă,odinofagie),stare generală relativ bună,faringe

congestionat cu micro-vezicule, nu a urmat tratament ambulatoriu; ţesut celular slab

reprezentat,ganglion periferici nepalpabili.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Pacienta prezintă căi respiratorii superioare libere şi integre, toracele este normal

conformat, sonoritate pulmonară, murmur vezicular, respiraţie normală, amplă, cu o frecvenţă

de 18 respiraţii/ minut. Mucoasa respiratorie este umedă cu secreţii.

Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 70 pulsaţii/ minut, tensiunea arterială

este de: TA=120/80 mmHg. Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roză.

2. Nevoia de a se hidrata şi a se alimenta

Bolnava serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare

roza, fără ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoară, digestia lentă şi

nestingherită.

Ii plac prăjiturile, fursecurile şi portocalele, consumă zilnic aproape 1800 ml lichide,

prin consum de , supe, apă .

46

Page 44: Angina Acuta

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecvenţă de 3-4 /zi, având

culoare galbenă cu aspect clar-transparent şi o diureză de 1200-1300 ml pe 24 de ore.

Tranzitul intestinal este normal.

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta este o fire liniştită, prezintă o coordonare armonioasă a mişcărilor, este o

persoană politicoasă, ii place să vorbească mult.

5. Nevoia de a se odihni şi a dormi

Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu. Are un

somn zilnic de 8-10 ore. Problema este că şi în spital adoarme mai greu, acuzând semne de

iritabilitate.

6. Nevoia de a se îmbracă şi a se dezbraca

Pacienta afirma că ii place sa poarte vestimentaţie elegantă, se machiază. Se îmbracă

adecvat mediului ambiant şi al mediului social. În spital are vestimentaţie proprie.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Este o persoană curată , îngrijită, face duş zilnic, este foarte preocupate de aspectul ei

fizic. Pielea este curată , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Pacienta prezintă tegumente călduţe cu transpiraţii. Prezintă febră ridicată 38,7 ° C .

9. Nevoia de a evita pericolele

Se adaptează mediului în care traieşte şi lucrează, ştie să evite pe cât posibil situaţiile

conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.

10. Nevoia de a comunica

47

Page 45: Angina Acuta

Este o persoană uşor sociabilă, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei,

despre colegele ei de la şcoală.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica

religia

Nu se lasă aşa de uşor convinsă în luarea unor decizii.

Este de religie ortodoxă, este o persoană cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic

pentru sănătatea ei şi a familiei sale. Doreşte mult să se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Afirmativ din spusele ei relevă că este mulţumită de ceea ce a realizat pâna la

momentul respectiv în viaţa ei. Doreşte cât mai repede posibil să poată pleca acasă să se

intâlnească cu familia.

13. Nevoia de a se recrea

Îi plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puţine preferinţe.

Urmăreşte cu nerăbdare emisiunea „Dansez pentru tine”.

14. Nevoia de a învăţa cum să-ti păstrezi sănătatea

Pacienta se interesează de boala ei, se adresează cu încredere, pentru informaţii

personalului medical care se ocupă de îngrijirea sa.

În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, am stabilit următoarele nevoi

alterate:

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;

Nevoia de a se odihni şi a dormi;

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură;

Nevoia de a se hidrata şi a se alimenta;

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;

Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;

Nevoia de a învăţa cum să-ti păstrezi sănătatea;

Nevoia de a comunica.

S-au găsit următoarele probleme de dependentă:

48

Page 46: Angina Acuta

obstrucţia căilor respiratorii;

dificultatea de a se alimenta şi a se hidrata;

dificultatea de a se odihni;

hipertermie T=38,7 C;

stângăcie în a-şi alege hainele potrivite;

insuficientă cunoaştere a manifestărilor bolii şi a posibilelor complicaţii;

dificultatea de a desfăşura activităţi recreative;

comunicare ineficace la nivel intelectual şi afectiv;

anxietate;

dificultatea de a-şi acorda îngrijiri de igienă în perioada febrilă;

posibilitatea apariţiei complicaţiilor.

49

Page 47: Angina Acuta

Plan de îngrijire cazul II

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

-obstructia cailor

respiratorii;

-tratarea procesului

infectios.

-pregatirea instrumentariului si

materialelor necesare recoltarii

exudatului faringian si probelor de

sange: HLG, VSH, calcemie;

-recoltarea in conditii aspetice.

- administrez la indicaţia medicului:

Oxacilina I fl.6h i.m.;

-Celestone f II f/zi i.m.

-Fenosept cp III per os (oral).

-exudat faringian absent , streptococ

hemolitic;

-calcemie=3,5;

VSH-12 mm/1h

14,2mm/2h;

-HLG=11;

R=20r/min;

P=110p/min.;

TA=100/65 mmHg.

-dificultatea de a bea si a se

alimenta;

-sa fie alimentat si hidratat

conform varstei si

necesitatiilor organismului

-urmarim daca mananca suficient ,

apetit si cantitatea corespunzatoare

Administrez la indicaţia medicului:

-Vit. C500 II f/zi per os.

-pacienta este alimentată si hidratată

corespunzator;

-dificultatea de a se odihni; -sa doarma sufficient sis a

aiba un somn linistit.

-asigurarea unui microclimate

corespunzator;;

-aerisirea salonului;

-asigurarea lenjeriei de pat si corp

-pacienta este linistită şi doarme suficient.

50

Page 48: Angina Acuta

uscate.

- hipertermie

T=38,7 C.

-tratarea in continuarea a

procesului infectios;

-scaderea febrei.

-administrarea tratamentului cu

antibiotic si antitermice.

-febră este în scadere şi pacienta se simte

mai bine.

-dificultatea de a-si acorda

îngrijiri de igiena în perioada

febrila.

-copilul sa aiba aspect

ingrijit prin acordarea

ingrijrilor de igiena

personala.

-baie generala;

-ingrijirea cavităţii bucale;

-ingrijirea parului şi a unghiilor.

-pacienta este curată si ingrijită.

-anxietate;

-posibilitatea aparitiei

complicatiilor.

-copilul sa fie in afara

oricarui pericol;

-educatie sanitara cu

mama privind cauzele

bolii

-tratarea procesului infectios prin

administrarea corecta medicatiei;

-umarim sa fie ferit de curenti,de aer;

-educatie sanitara privind cauzele bolii;

-pacienta este in afara oricarui pericol

-comunicare ineficace

lanivel intelectual si afectiv

-sa obtina de la copil o

comunicare suficienta si

eficace.

-executam toate

manevrele cu blandete;

-ne apropiem de copil pprin

comportament afectiv;

-inlesim vizitele apartinatorilor.

-pacienta comunica suficient.

51

Page 49: Angina Acuta

-dificultatea de a desfasura

activitati activitati

recrerative.

-sa desfasoare activitati

recreative conform varstei.

-ii asiguram recreare in preajma altor

copii de aceiasi varsta;

-inlesnim vizitelea partinatorilor.

-pacienta se recreaza şi se simte bine

-insuficienta cunoastere a

manifestarii bolii si a

posibilelor complicatii;

Educatie sanitara privind

mama si copilul

-explicam cauzele si urmările bolii

netratate;

-comunicăm mamei sa se prezinte cu

pacienta la control.

-parintii sunt de acord si promit sa respecte

indicatiile primate de cadrele medicale.

52

Page 50: Angina Acuta

FOAIE DE TEMPERATURĂ

Numele L. Prenumele AL.

ZiuaZile de boalå

D.

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

300035 30 160

41O

2500 30 25 14040O

200025 20 120

39O

1500 20 15 10038O

1000 15 10 8037O

500 10 5 6036O

0 0 0 40 35

Lichide ingerateScauneDietă

53

Page 51: Angina Acuta

4.2.3 Cazul III

Date generale:

Nume si prenume: R.A.L.

Vârsta: 16 ani

Sexul: feminin

Naţionalitate: română

Religie: ortodoxă

Ocupaţie: elevă

Greutate:45 kg

Data internării: 5.03.2012

Data externării:11.03.2012

Motivele internării:

Pacienta în vârsta de 16 ani se internează pe 5.03.2012 cu diagnosticul de angină

acută eritematoasă, cu febă 39,5 C, disfagie, odinofagie,cefalee, vertij,tumefacţie parotidiană

stângă.

Istoricul bolii:

Boala a debutat în urmă cu 3 zile prin febră urmată de transpiraţii, disfagie,

tumefacţie parotidiană stângă, stare generală relativ bună , faringe congestionat cu mocro-

vezicule, ţesut celular normal reprezentat. Discretă adenopatie submandibulară.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Pacienta prezintă căi respiratorii superioare libere şi integre, toracele este normal

conformat, sonoritate pulmonară, murmur vezicular, respiraţie normală, amplă, cu o frecvenţă

de 18 respiraţii/ minut. Mucoasa respiratorie este umedă cu secreţii.

Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 65 pulsaţii/ minut, tensiunea arterială

este de: TA=120/90 mmHg. Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roză.

2. Nevoia de a se hidrata şi a se alimenta

Bolnava serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare

roza, fără ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoară, digestia lentă şi

nestingherită.

Îi plac prăjiturile, fursecurile şi portocalele, consumă zilnic aproape 1600 ml lichide,

prin consum de , supe, apă .

54

Page 52: Angina Acuta

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecvenţă de 3-4 /zi, având

culoare galbenă cu aspect clar-transparent şi o diureză de 1200-1300 ml pe 24 de ore.

Tranzitul intestinal este normal.

4. Nevoia de a se mişca si a avea o bună postură

Pacienta este o fire liniştită, prezintă o coordonare armonioasă a mişcărilor, este o

persoană politicoasă, ii place să vorbească mult.

5. Nevoia de a se odihni şi a dormi

Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este că adoarme greu. Are un

somn zilnic de 8-10 ore. Problema este că şi în spital adoarme mai greu, acuzând semne de

iritabilitate.

6. Nevoia de a se îmbracă şi a se dezbraca

Pacienta afirma că ii place să poarte vestimentaţie elegantă, se machiază. Se îmbracă

adecvat mediului ambiant şi al mediului social. În spital are vestimentaţie proprie.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Este o persoană curată , îngrijită, face duş zilnic, este foarte preocupată de aspectul ei

fizic. Pielea este curată , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Pacienta prezintă tegumente călduţe cu transpiraţii. Prezintă febră ridicată 39,5 ° C .

9. Nevoia de a evita pericolele

Se adaptează mediului în care trăieşte şi lucrează, ştie să evite pe cât posibil situaţiile

conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.

10. Nevoia de a comunica

55

Page 53: Angina Acuta

Este o persoană uşor sociabilă, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei,

despre colegele ei de la şcoală.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica

religia

Nu se lasă aşa de uşor convinsă în luarea unor decizii.

Este de religie ortodoxă, este o persoană cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic

pentru sănătatea ei şi a familiei sale. Doreşte mult să se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Afirmativ din spusele ei relevă că este mulţumită de ceea ce a realizat pâna la

momentul respectiv în viaţa ei. Doreşte cât mai repede posibil să poată pleca acasă să se

întilnească cu familia.

13. Nevoia de a se recrea

Îi plac emisiunile de divertisment şi telenovele la TV.

14. Nevoia de a invăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Pacienta se interesează de boala ei, se adresează cu încredere, pentru informaţii

personalului medical care se ocupă de îngrijirea sa.

În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, am stabilit următoarele nevoi

alterate:

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;

Nevoia de a se odihni şi a dormi;

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură;

Nevoia de a se hidrata şi a se alimenta;

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;

Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;

Nevoia de a comunica.

S-au găsit următoarele probleme de dependenţă:

obstrucţia căilor respiratorii;

dificultatea de a se alimenta şi a se hidrata;

56

Page 54: Angina Acuta

dificultatea de a se odihni;

hipertermie T=39.5 C;

dificultatea de a desfăşura activităţi recreative;

comunicare ineficace la nivel intelectual şi afectiv.

posibilitatea apariţiei complicaţiilor.

Plan de îngrijire cazul III

Diagnostic de

ingrijire

Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

-alterarea vocii; -tratarea procesului infectios. -pregatim instrumentarul si materialele

necesare pentru recoltarea exudatului

faringian si a probelor de sange: HLG,

VSH, calcemie;

-recoltarea in conditii aseptice

- administrez la indicaţia medicului:

-oxacilina 1f/6h;

-Celestone II f/zi i.m.

-Fenosept III cp/zi per os

-examen faringian: streptococ hemolitic

absent;

HLG=12,3

VSH=45mm/1h, 63mm/2h

-calcemie=4

-simptomele incep sa cedeze.

R=18r/min

P=65 p/min;

TA=120/90 mmHg

-dificultatea de a

mânca si a se

hidradata.

-sa fie alimentat si hidratat

corespunzator conform varstei

si necesitatilor.

-urmarim daca mananca suficient, pe

cat posibil asiguram alimentative

preferantiala.

-pacienta este alimentata si hidratata

corespunzator.

-dificultatea de a se

odihni

-sa doarma suficient s isa aiba

un somn linistit

-asigurarea unui microclimat

corespunzator;

-aerisirea lenjeriei de corp si pat

curatate;

-linistirea pshica a pacientului

-pacienta doarme si are un somn linistit

-stangacie in a-si alege

hainele potrivite

-sa fie imbracat corespunzator

microclimatului si

anotimpului

-asigurarea lenjeriei de corp sipat curate

si uscate;

-schimbarea lenjeriei ori de cate ori este

nevoie

-este imbracat curat corespunzator

microclimatului

-hipertermie T=39,5 C -tratarea in continuare a

procesului infectios;

-administrarea corecta a tratamentului

cu antibiotic si antitermice

-la 1/2h de la administarea Algocalminului

febra cedeaza

57

Page 55: Angina Acuta

-scaderea febrei

-posibilitatea aparitiei

complicatiilor

-pacienta sa fie in afara

oricarui pericol;

-educatia sanitara cu mama

privind cauzele bolii

-continuarea tratamentului procesului

inflamator prin administrarea continua a

medicatiei;

-sa fie ferit de curentii de aer;

-educatie sanitara privind cauzele si

uramrile bolii

-pacienta este in afara oricarui pericol

-comunicare eficace la

nivel afectiv si

intelectual

-sa obtina o comunicare

eficace

-efectuam toate manevrele cu blandete;

-ne apropiem de pacienta prin

comportament afectiv;

-inlesnim vizitele altor persoane de

varsta sa

-pacienta comunica sufficient cu semenii

-dificultatea de a

desfasura activitati

recreative

-sa desfasoare activitati

recreativeconform varstei;

-ii asiguram conditii necesare;

-ii inlesnim vizitele persoanelor

apropiate

-pacienta se recreeaza si se simte bine

58

Page 56: Angina Acuta

FOAIE DE TEMPERATURĂ

Numele R. Prenumele AL.

ZiuaZile de boalå

D.

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

300035 30 160

41O

2500 30 25 14040O

200025 20 120

39O

1500 20 15 10038O

1000 15 10 8037O

500 10 5 6036O

0 0 0 40 35

Lichide ingerateScauneDietă

Page 57: Angina Acuta

4.3. Proceduri nursing specifice

Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.

Are ca scop explorator depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în

vederea tratamentului şi depistarea pesoanelor sănătoase purtatoare de germeni.

Pregătirea materialelor :

materiale de protectie: mască de tifon;

materiale sterile (spatula lingualş,eprubeta cu tampon faringian( anexe) sau ansa de

platină,eprubete medii de cultură,ser fiziologic sau glicerină 15%)

materiale nesterile (taviţă renală,stativ pentru eprubete,lampa de spirt,chibrituri)

Pregătirea pacientului:

- se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii;

- se anunţă să nu mănânce şi să nu bea apă;

- să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas,să nu facă gargară;

- se aşează pacientul pe scaun.

Execuţie:

- se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor;

- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool;

- işi pune masca de protecţie;

- invită pacientul să deschidă gura şi inspectează fundul de gât ;

- deschide eprubeta cu tamponul faringian;

- flambează gâtul eprubetei şi o închide cu dop steril;

- apasă limba cu spatula linguală;

- cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale, dezlipeşte o

porţiune din falsele membrane(când este cazul);

-flambează gura eprubetei şi introduce tamponul faringian în eprubeta care se închide

cu dopul flambat;

-la indicaţia medicului,întinde produsul obţinut pe lame de sticlă pentru frotiuri

colorate sau insămânţeaza imediat pe medii de cultură,succesiv 2 eprubete din aceeaşi

recoltare;

- se spală pe mâini cu apa şi săpun.

Pregătirea produsului pentru laborator:

- se transportă produsul la laborator evitând suprainfectarea;

- dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului,tamponul se umezeşte în

prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15%

Page 58: Angina Acuta

Notarea în foaia de observaţie:

Se notează data recoltării,numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea şi dacă s-

au făcut insămânţari sau nu.

Page 59: Angina Acuta

Măsurarea înălţimii şi greutăţii

Obiectivele procedurii

- stabilirea greutăţii îi pacientului pentru aprecierea stării de nutriţie şi a reţinerii apei în

organism;

- aprecierea raportului dintre înălţime şi greutate.

Pregătirea materialelor

- cântar pentru adulţi;

- carnet pentru notarea valorilor.

Pregătirea pacientului

a) psihică:

- explicaţi pacientului necesitatea măsurătorii şi stabiliţi impreună ora potrivită în cursul

dimineţii;

- asiguraţi pacientul, dacă este cazul, că se respectă intimitatea.

b) fizică:

- ajutaţi pacientul să se dezbrace de halat;

- explicaţi pacientului să nu mănance, sau urineze şi să elimine scaunul înainte de cantărire.

- instruiţi pacientul să stea cu călcâiele lipite de tija antropometrului.

Efectuarea procedurii

1.Măsurarea inălţimii

- aşezaţi pacientul in picioare cu spatele la tija şi sub cursorul taliometrului;

- rugaţi pacientul să stea cu spatele drept şi călcaiele lipite de tija taliometnilui;

- coboraţi cursorul pană la capul bolnavului şi citiţi pe tijă gradaţia inălţimii.

2. Măsurarea greutăţii

- aduceţi balanţa în echilibru şi imobilizaţi acul indicatorului închizând braţul balanţei;

- verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile;

- bolnav nemâncat;

- vezică urinară golită;

- scaun eliminat;

- asiguraţi-vă că poartă aceleaşi haine la fiecare cântărire;

- folosiţi acelaşi cântar;

- aduceţi cele două cursoare pentru kg. şi grame aproape de greutatea estimată a pacientului;

- rugaţi pacientul să urce pe cântar;

- deschideţi braţul (tija balanţei) şi mişcaţi cele două cursoare (cursorul) pană acul se

stabileşte din nou la zero;

Page 60: Angina Acuta

- fixaţi scara cursorului şi rugaţi pacientul să coboare.

Îngrijirea pacientului

- conduceţi pacientul la pat (dacă este nevoie);

- ajutaţi-l să se aşeze în pat.

Reorganizarea locului de muncă

- nu este cazul în general;

- cântarele mobile sunt aduse la locul lor.

Notarea procedurii

- notaţi valorile înălţimii şi greutăţii;

- precizaţi dacă din diverse motive nu pot fi îndeplinite toate condiţiile.

Rezultate aşteptate

- cantărirea s-a făcut corect, rezultatul atestă o evoluţie bună.

Rezultate nedorite/ ce faceţi

- valorile obţinute arată scăderea greutăţii la pacienţii slăbiţi, denutriţi, creşterea greutăţii şi

reţinerea apei in organism;

- verificaţi respectarea regimului.

Page 61: Angina Acuta

5. Anexe

Imagini instrumentar

1. Oglinda frontală

2. Spatulă linguală metalică

Page 62: Angina Acuta

3. Eprubetă cu portampon

4. Sala de tratament şi investigaţii O.R.L.

Page 63: Angina Acuta

Tehnici de nursing aplicate bolnavului cu angină acută

Efectuarea injecţiei intramusculare

Pentru efectuarea injecţiei intramusculare se utilizează seringi de unică folosinţă sau

seringi obişnuite de tip Recod sau Luer, prevăzute cu ace lungi de 6-8 cm. Acele trebuie să fie

foarte bine ascuţite şi prevăzute cu un vârf lung.

Locul elecţiei îl constituie muşchii voluminosi, lipsiţi de trunchiuri importante de

vase şi nervi, a căror lezare ar putea provoca accidente. În muşchii fesieri se evită lezarea

nervului sciatic:

- cadranul supero-extern fesier care rezultă din intretăierea unei linii orizontale, care

trece prin marginea superioară a marelui trohanter,până deasupra şanţului interfesier, cu alta

vertical perpendiculară pe mijlocul celei orizontale;

- când pacientul este culcat,se caută ca repere punctuale Smirnov şi Barthelmy

( punctul Smirnov situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui trohanter şi punctul

Barthelmy situat la unirea treimii externe cu cele 2 treimi interne a unei linii care uneşte

splina iliacă antero-superioară cu extremitatea şanţului interfesier);

- când pacientul este în poziţie şezând, injecţia se poate face în toată regiunea

fesieră,deasupra liniei de sprijin.

Pregătirea injecţiei

materiale:

-seringi sterile cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă

- tampoane sterile din vată

-solutie dezinfectantă alcool

-se incarcă seringa.

Pregatirea pacientului:

- se informează pacientul

- se recomandă să relaxeze musculatura

-se ajută să se aşeze comod în poziţie de decubit ventral,decubit

lateral,ortostatism,şezândă (pacienţii dispneici)

- se dezbracă regiunea.

Page 64: Angina Acuta

Executarea injecţiei:

-asistenta işi spală mâinele cu apă şi săpun;

-dezinfectează locul injecţiei

-se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă perpendicular

pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringa

- se verifică poziţia acului prin aspirare

-se injecteaza lent soluţia

-se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul

-se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia,favorizând resorbţia.

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

- se aşează pacientul în poziţie comodă,rămânând în repaos fizic 5-10 minute.

Incidente şi accidente:

-durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

- paralizia prin lezarea nervului sciatic

-hematom prin lezarea unui vas

-ruperea acului

-supuraţie septică

-embolie prin injectarea accidental într-un vas a soluţiilor uleioase.

Intervenţii:

-retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă

-se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei

-extragerea manuală sau chirurgicală

-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde în masa

musculară

-se previne prin verificarea poziţiei acului.

Page 65: Angina Acuta

Tehnica măsurarii temperaturii

Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de

caldură, prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Scop: Descoperirea unor modificări patologige ale valorii temperaturii corpului.

Locul de măsurare: cavităţi semiînchise (axilă, plica inghinală, cavitate bucala) sau cavităţi

închise (rect, vagin).

 Materiale necesare: termometru maximal, casoletă cu tampoane de vată şi tifon,

prosop individual, săpun, pahar cu soluţie de cloramină 1-5%, sticlă cu alcool medicinal.

 Etape de execuţie:

a. pregatirea materialelor necesare:

          - se verifică integritatea şi funcţionalitatea termometrului şi dacă mercurul este

coborât în rezervor;

          - se şterge termometrul de soluţia dezinfectantă, pentru a evita

iritarea  tegumentelor pacientului.

b. pregătirea fizică şi psihică a pacientului:

          - se anunţă pacientul;

          - se aşează pacientul în decubit dorsal, confortabil, cu capul pe pernă, sau în

poziţia şezând pe scaun.

Tehnica:

a. Masurarea în axilă:

          - se ridică braţul bolnavului;

          - se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului, evitând frecarea, care

poate duce la ridicarea temperaturii;

          - se fixează termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei

paralel cu toracele, evitând contactul termometrului cu lenjeria de corp a bolnavului;

          - se apropie braţul bolnavului de trunchi cu antebraţul flectat pe suprafaţa

anterioară a toracelui;

          - se menţine termometrul timp de 10 minute;

          - se recuperează termometrul din axilă, se şterge cu o compresă uscată (evitând

frecarea), apoi se citeşte valoarea temperaturii indicată pe scara gradată.

Notare cifrică:

          - se notează într-un caiet de observaţii medicale numele bolnavului, salonul,

data şi valoarea cifrică a temperaturii citite.

Page 66: Angina Acuta

Notare grafică:

          - se notează grafic cu un punct de culoare albastră în foaia de temperatură pe

verticală corespunzatoare datei şi timpului (dimineaţa, seara). Pentru fiecare diviziune a foii

se socotesc două diviziuni de grad, se uneşte cu valoarea anterioară printr-o linie albastră,

obţinând astfel curba termică.

Reorganizarea locului de muncă:

          - după citire se scutură termometrul, până ce mercurul coboară în rezervor;

          - se spală termometrul cu apă şi săpun;

          - se spală paharul şi se înlocuieşte soluţia dezinfectantă (cloramină 1-5%), apoi

se introduc termometrele    

Observaţii:

          - termometrul se menţine 10 minute (respectiv 5 şi 3 min.), altfel înregistrarea

nu este reală. Dacă axila bolnavului nu este uscată, umiditatea influenţează valoarea

temperaturii.

Este contraindicată:

          - măsurarea temperaturii în cavitatea bucală la bolnavii agitaţi şi copii care nu

cooperează sau bonlavii cu respiraţie nazală dificilă şi inflamaţii bucale ;

          - măsurarea rectală la bolnavii agitaţi , cu inflamaţii anale , rectale sau la cei cu

operaţii rectale.

Page 67: Angina Acuta

Măsurarea funcţiilor vitale

Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, temperatura, tensiunea arterială. Ele sunt

frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.

Rolul asistentei medicale în măsurarea funcţiilor vitale:

Să pregătească material şi instrumentar corespunzător şi în stare de

funcţionare;

Să pregătească pacientul din punct de vedere fizic (poziţie corespunzătoare şi

în acelaşi timp comodă);

Să pregătească psihic pacientul, explicându-i tehnica;

Să asigure condiţii de microclimat care să nu influenţeze funcţiile vitale

(linişte, temperatură, umiditate corespunzătoare);

Să cunoască variaţiile normale ale funcţiilor vitale în funcţie de vârstă;

Să cunoască antecedentele medicale ale pacientului şi tratamentele prescrise;

Să respecte frecvenţa de evaluare a funcţiilor vitale în raport cu starea

pacientului;

Să comunice medicului modificările semnificative ale funcţiilor vitale.

Măsurarea şi notarea respiraţiei

Scop – evaluarea funcţiei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al

apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.

Materiale necesare – ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatură.

Tehnică:

Se realizează prin inspecţie, aplicând o mână pe toracele pacientului

Se realizează numărarea respiraţiilor timp de un minut;

Respiraţia se măsoară în mod obiţnuit dimineaţa şi seara, la orele la care se

măsoara temperatura şi pulsul, dar se măsoară de câte ori este nevoie la indicaţia medicului.

Valori normale: 16-18 respiraţii pe minut (adult).

În respiraşie se vor urmări:

Simetria mişcărilor respiratorii;

Frecvenţa şi ritmul respirator;

Amplitudinea mişcărilor respiratorii;

Tipul respiraţiei.

Se consemnează valoarea obţinută şi celelalte caracteristici în foaia de temperatură

cu culoarea verde.

Page 68: Angina Acuta

Notarea: se consemneză valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură

(fiecare linie orizontaşă a foii reprezintă 2 respiraţii). Se uneşte apoi valoarea perzentă cu cea

anterioară pentru obţinerea curbei.

Măsurarea şi notarea pulsului

Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion roşu, foaia de temperatură.

Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvenţa, celeritatea, amplitudinea.

Tehnică:

Pulsul se poate măsura pe orice arteră accesibilă palparii şi care poate fi

comprimată pe un plan osos: artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasă;

Asigurarea repaosului fizic şi psihic 10-15 min;

Spălarea pe mâini;

Reperarea arterei;

Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;

Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi

numărarea pulsaţiilor timp de un minut.

Se notează valoarea obţinută în foaia de temperatură printr-un punct, ţinând cont că

fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii şi apoi se uneşte valoarea prezentă cu cea

anterioară.

Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsaţii pe minut. La vârstnici – peste 60-

80 pulsaţii pe minut.

Măsurarea şi notarea temperaturii

Scop- evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză;

Locuri de măsurare- axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin;

Materiale necesare - termometru maximal, casoletă cu tampoane de vată şi

comprese sterile, recipient cu soluţie dezinfectantă, tavă medicală, lubrifiant, alcool

medicinal, ceas.

Tehnică:

● asistenta se spală pe mâini ;

● se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o

compresă, se scutură ;

Page 69: Angina Acuta

Pentru măsurarea în axilă:

● se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie şezând

● se ridică braţul pacientului ;

● se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ;

● se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel

cu toracele ;

Se notează valoarea în F.O. (cu albastru):

● notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei, socotind,

pentru fiecare linie orizontală a foii, două diviziuni de grad se uneşte valoarea prezentă cu cea

anterioară, pentru obţinerea curbei termice

● după citire, termometrul se şterge cu u o compresă sterilă, înmuiată în apă cu săpun

sau alcool; termometrul se păstrează într-un borcan cu cloramină 1%.

● temperatura (în care nu sunt indicaţii speciale) se măsoară de 2 ori în cursul a 24 h,

dimineaţa între 6-7 şi după-amiază între 16-17 .

Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul unui tensiometru. Metoda cea mai

frecventă folosită este cea ascultatoare ( tensiunea arterială sistolică se poate aprecia şi

palapator, valorile fiind cu aproximativ 10 mmHg mai mici decat prin metoda ascultatorie).

Condiţii în care se desfăşoară determinarea tensiunii arteriale:

- condiţii referitoare la aparat: aparat bun ,verificat periodic;

Page 70: Angina Acuta

- condiţii referitoare la pacient: tensiunea arterială se măsoară în repaus macar 5

minute de repaus. Efortul emoţiilor fac să crească debitul cardiac şi modifică tensiunea

arterială;

- condiţii de tehnică propriu-zisă:

se aplică manşeta aparatului 12-14 cm lăţime în jurul braţului, astfetl încât

marginea ei inferioară să fie 2-3 cm deasupra plicii cotului,niciodată nu trebuie aplicata peste

lenjerie;

înainte de a pompa aer în manşetă, se reperează prin palpare artera humerala la

plica cotului în locul unde urmează să se aplice stetoscopul;

se ridică presiunea în manşeta relativ repede prin pompare de aer cu para de

cauciuc în timp ce se palpează pulsul radial.Se creşte presiunea din manşetă cu 20-30 mmHg

peste nivelul la care dispare pulsul ;

plasarea stetoscopului pe artera humerală şi decomprimarea manşonului încet

şi uniform ;

tensiunea arterială sistolică (sau maximă )se apreciază la valoarea presiunii la

care apar primele zgomote arteriale ( sau la valoarea la care reapare pulsul prin metoda

palpatorie) ;

tensiunea arterială diastolalică ( minima) se apreciază la valoarea de presiune

la care dispar zgomotele arteriale ;

tensiunea arterială se măsoară atât în clinostatism căt şi în ortostatism,braţul la

care se face măsurarea trebuie să fie totdeauna la acelaşi nivel cu inima pacientului

( indiferent dacă acesta este culcat sau în picioare ), deci nu cu braţul atârnând

în jos;

măsurarea tensiunii arteriale trebuie repetată de 2-3 ori consecutiv, pentru

verificare şi înlăturarea eventualelor reacţii vasomotorii secundare anxietăţii. Dintre factorii

de eroare pentru valorile tensiunii arteriale menţionăm “gaura ascultatorie “, întâlnită la unii

hipertensivi şi care constă în dispariţia zgomotelor arteriale între anumite valori cuprinse între

tensiunea arterială sistolică şi cea diastolică.

Valori normale:

● la 1-3 ani: T.A. max. 75 - 90 mm Hg - T.A. min. 50-60 mm Hg

● la 4-11 ani: T.A: max. 90-110 mm Hg - T.A. min. 60-65 mm Hg

● la 12-15 ani: T.A: max. 100-120 mm Hg- T.A. min. 60-75 mm Hg

Page 71: Angina Acuta

● la adult T.A: max. 115-140 mmHg- T.A. min. 75-90 mmHg

● la vârstnic T.A: max. >150 mmHg- T.A. min. >90 mmHg