, Tineretului si Sportului Scoala Postliceala Sanitara Christiana Bacau Asistenti Medicali Generalisti LUCRARE DE DIPLOMA Coordonator Profesor Instructor: Sofica Vatui Absolvent: ButacuEmilia BACAU, 2010

2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA Ingrijirea pacientului cu angina pectorala

3 MOTTO: Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga socie tate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic. Schopenhauer In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe Nicolae Iorga

4 MOTIVATIE Parintii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe mi ne ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara, t ot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri , la un moment dat mi-a spus: Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pasti lele din cutiuta verde de plastic. CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? N u m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult deca t ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma aju ng bolile din urma. NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auz it probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o z i grea de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot fac e ca pe viitor sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferi nta.

5 Motto 3 Motivatie 4 Cuprins 5 Introducere in profesie 6 Definitia Virginiei Hend erson 7 Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9 Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale Inima 15 Circulatia mare si mica 18 Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22 Angina pect orala 27 Clasificarea anginei pectorale 31 Angina pectorala stabila 32 Semne si simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36 Angina pectorala instabila 38 Semne si sim ptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41 Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42 S emne si simptome 45 Diagnostic 45 Tratament 46 Ingrijiri generale acordate bolna vului cu angina pectorala 49 Investigatii clinice si paraclinice 50 Administrare a tratamentelor 57 Dieta Alimentatia pacientului 58 Educatia sanitara 59 Elabora rea planului de ingrijire 63 Planul de ingrijire - general 63 Cazul I 66 Cazul I I 74 Cazul III 82 Bibliografie 90 Cuprins 12

6 INTRODUCERE IN PROFESIE Definitii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurse lor), este o persoana care: - a parcurs un program complet de formare, care a fo st aprobat de Consiliul Asistentilor Medicali; - a trecut cu succes examenele st abilite de Consiliul Asistentilor Medicali; - este autorizata sa practice aceast a profesie asa cum este definita de Consiliul Asistentilor Medicali; -este autor izata n ndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de ngrijirea sanat atii n orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este c alificata. -asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor ; supravegheaza ngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor. Nursa este prega tita printr-un program de studiu incluznd : - promovarea sanatatii ; - prevenirea mbolnavirilor ; -ngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celo r cu deficiente, indiferent de vrsta si n orice unitate sanitara sau n orice situat ie la nivel de comunitate. Nursa este pregatita si autorizata sa : -sa desfasoar e educatie pentru sanatate; -sa participe plenar ca membru al echipei din sistem ul de sanatate; -sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxil iare ; -sa fie implicata n cercetare . Nursa generalista presupune : -o pregatire pluridisciplinara sociala, tehnica, practica ; -nsusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ; -sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa ncurajeze ) ; -sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ; -sa aiba preocu parea de a ntelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie ); Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie deseori sa ndeplin easca sarcini ct mai diverse. De aceea asistenta medicala a fost denumita mama pro fesionista . Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocui nd persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu indiv idul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, p e cat posibil singur.

7 Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : Sa ajuti individul, fie acesta b olnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti indi vidul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cun oasterea necesare pentru a face si sa actioneze n asa fel inct acesta sa-si poarte de grija singur ct mai curnd posibil . DEFINITIA VIRGINIEI HENDERSON Scurt prezentare a celor 14 nevoi fundamentale 1. A respira i a avea o bun circu la ie : reprezint nevoia fiin ei umane de a capta oxigenul din mediul nconjur tor , necesar proceselor de oxidare din organism, i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. 2. A bea i a mnca : oric rui organism i sunt neces are s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentr u a- i asigura dezvoltarea, ntre inerea esuturilor i pentru a- i men ine energia indispensabil unei buyne func ion ri. 3. A elimina : reprezint necesitatea organ ismului de a se debarasa de substan ele nefolositoare, v t m toare, rezultate di n metabolism. 4. A se mi ca i a avea o bun postur : esteo necesitate a fiin ei v ii de a fi n mi care, de a- i mobiliza toate p r ile corpului prin mi c ri coordo nate de a p stra diferitele p r i ale corpului ntr-o pozi ie care s permit eficac itatea func iilor organismului. 5. A dormi i a se odihni : este o necesitate a f iec rei fiin e umane de a dormi i a se odihni n bune condi ii, timp suficient, as tfel nct s -i permit organismului s ob in randamentul maxim. 6. A se mbr ca i dezbr ca : este o necesitate proprie individului de a purta mbr c minte adecvat dup ci rcumstan e, temperatura zilei, activitate, pentru a- i proteja corpul de rigoril e climei (frig , c ldur , umiditate), permitndu-i o libertate a mi c rilor. 7. Ai men ine temperatura corpului n limitele normale : este necesitatea organisamul ui de a conserva o temperatur la un grad aproximativ crescut, pentru a- i men in e starea de bine.

8 8. A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele : sunt o necesitate pentru a- i men ine o inut decent i piele s n toas , a a nct aceasta s - i poat nde plini func iile. 9. A evita pericolele : este o necesitate a fiin ei umane pentr u a fi protejat contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru men iner ea integrit ii sale fizice sau psihice. 10. A comunica : este o necesitate a fii n ei umane de a schimba informa ii cu semenii s i. Ea pune n mi care un proces di namic, verbal i nonverbal, permi nd persoanelor s se fac accesibile una alteia, s 1 reu asc s pun n comun sentimentele, opiniile, experien ele i informa iile. 11. A ac iona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte conform forma iei s ale, de bine i de r u, de dreptate, de urmare a unei ideologii. 12. A fi preocup at n vederea realiz rii: este o necesitate a oric rui individ de a nf ptui activit i care s -i permit satisfacerea nevoilor sau s fie util celorlal i. 13. A se re crea : este o necesitate a fiin ei umane de a se deschide, de a se distra, recur gnd, pentru aceasta, al activit i agreabile, n scopul ob inerii unei relax ri fizi ce i psihice. 14. A nv a cum s - i p streze s n tatea : este acea necesitate a fi in ei umane de a acumula cuno tin e, aptitudini i deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, n scopul men inerii sau redobndirii s n t ii. Fiecare din aceast nevoie comport diferite dimensiuni ale fiin ei umane i anume : Dimensiunea bilogic (biofiziologic ) ; O dimensiune psih ologic ; O dimensiune sociologic ; O dimensiune cultural O dimensiune spiritual Cele 14 nevoi fundamentale mbrac forme variate dup : individ, starea sa de s n ta te, maturitatea sa, obiceiuri personale i culturale. Fiecare nevoie prezint comp onente bio-fizico-socio-culturale.

9 Clasificarea nevoilor umane dup teoria lui Maslow Abraham Maslow, psiholog i uma nist american, afirm c exist cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate n ordine a priorit ilor, astfel : 1. 2. 3. 4. 5. Nevoi fiziologice ( biologicul) Nevoia d e siguran Nevoia de apartenen ( fizicul) (socialul) ( stima, eul) Nevoia de recunoa tere social Nevoia de realizare ( potentialul maxim) Nevoi fiziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se afl nevo ile de baz , biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mncare, ap , odihn , mbr c minte, sex. Modelul sugereaz c oamenii c rora le este foame sau care se confrunt cu pericolul pierderii elementelor de baz necesare existen ei u mane sunt mai pu in preocupa i de via a social sau de satisfacerea nevoilor eu-l ui interior. Doar n momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente n a teptarea mplinirii celor de pe nivelul inferior. n organiza ii aceste nevoi sunt satisf cute prin a cordarea unui nivel al salariului care s asigure subzisten a i printr-un program de lucru care s permit un nivel suficient al refacerii capacit ii de munc . Nev oi de securitate. Odat ce nevoile biologice au fost satisf cute, oamenii devin p reocupa i de siguran a lor fizic i psihic . Securitatea reprezint anumite condi ii care amenin integritatea fizic a unei persoane. n organiza ii aceste nevoi se refer la: securitatea muncii (pericol de accidente i boli profesionale ct mai red us), securitatea locului de munc (probabilitate ct mai mic de pierdere a locului de munc respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravie uire, lib ertatea de a se nscrie ntr-un sindicat, programe de pensii i asigur ri. Nevoi de a partenen . Dac o persoan este satisf cut din punct de vedere fiziologic i se sim te n siguran , este posibil c acea persoan va deveni interesat s i satisfac nevoi a de contact social. Modelul indic faptul c oamenii au nevoie s intre n contact c u al ii i s se bucure de sprijin social. n situa ia n care oamenii sunt izola i sa u singuri, nevoia de asociere nu va fi satisf cut i i vor folosi energia pentru a ncerca s o satisfac . Nevoia de stim . Aceste nevoi se refer la nevoia de a fi bine cunoscut de c tre ceilal i i la nevoia individului de a se sim i valoros, c ompetent i respectat. n situa ia n care individul este ridiculizat, def imat, disc reditat sau evaluat negativ, se va sim i r nit i nevoile de pe acest nivel nu su nt satisf cute. n organiza iile

10 moderne, n care nevoile de baz sunt satisf cute, managerii trebuie s acorde mult aten ie i energie nevoilor de stim . Nevoia de automplinire. Maslow a postulat c , dac toate nevoile descrise anterior ar fi satisf cute (ceea ce nu este ns cazul de obicei), oamenii s-ar afla n situa ia s i dezvolte poten ialul maxim. Ei ar s im i nevoia de a- i actualiza poten ialul i de a- i atinge cele mai nalte obiecti ve i aspira ii. Maslow a descoperit c mul i oameni, gndindu-se la propriul lor po ten ial, pot fi speria i de ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei ncearc s se f ereasc de a- i dezvolta poten ialul sau con tiin a misiunii personale. Maslow a numit aceast tendin complexul lui Iona (dup numele profetului biblic care, ncercnd s fug de misiunea sa personal , a fost nghi it de o balen i eliberat apoi pentru a- i mplini destinul). Dupa aceasta teorie, trebuie s fie satisf cute nti nevoile de baz (toate sau cea mai mare parte) fiziologice i de securitate pentru ca pers oana s poat tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior apartenen , stim , realizarea (dep irea). Evolu ia spre o nevoie superioar nu se poate realiza pe deplin dect atunci cnd nevoia inferioar este satisf cut .

11 Ierarhizarea nevoilor dup ABRAHAM MASLOW

12 Independen a i dependen a n satisfacerea nevoilor fundamentale Ca s - i men in un echilibru fiziologic, pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independen a Atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoi lor (un la adult bun echilibru fiziologic i psihologic) prin ac iuni pe care le n depline te individul nsu i (singur), f r ajutorul unei alte persoane. Independen a este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin ac iuni proprii, ndeplin ite de persoana ns i. Dependen a Incapacitatea persoanei de a adopta comportament e sau de a ndeplini singur, f r ajutorul unei alte persoane, ac iuni care s -i pe rmit nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent. Origine a probabil a acesteei dependen e este o lips de for (cnd pacientul nu poate), lip s de voin (cnd nu vrea), lips de cunoa tere ( cnd pacientul nu tie cum s ac ioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Important de re inut : No iunea de nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor nseamn c poate exista un oarecare grad de insatisfac ie f r ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei. De exemplu: o persoan este independent dac folose te ntr-un mod adecvat, f r ajutorul unei a lte persoane, un aparat, un dispozitiv, o protez (protez auditiv , ocular , dent ar , crj , sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite s manifest e o stare de bine deci este independent . Manifestarea Semn observabil al unei a numite incapacit i a persoanei de a r spunde prin el nsu i la aceast nevoie. de d ependen Apare una sau mai multe manifest ri de dependen atunci cnd o nevoie funda mental este nesatisf cut din cauza unei surse de dificultate. Exemplu : incapaci tatea unei persoane s - i protejeze

13 tegumentele poate duce la ro ea sau la leziune = este o manifestare de dependen fa de aceast nevoie, sau manifest ri de dependen (dificultatea de a auzi, dificu ltatea de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie, blbial , incapacitatea de a pe rcepe prin pip it, incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare soc ial . Clasificarea nivelurilor de dependen Nivelul de dependen (indicele de gravitate) al persoanei ngrijite se poate determina dup evaluarea func iei de independen /d ependen a fiec rei nevoi fundamentale, dup urm torul tabel : Tabel de coresponde n Niveluri de dependen Nivelul 1 Persoana este independent i autonom a niveluril or de dependen Nivelul 3 Persoana prezint o dependen major Nivelul 4 Persoana pr ezint o dependen total Nivelul 2 Persoana prezint o dependen moderat Fiecare nevoie fundamental poate fi ncadrat ntr-una din cele patru categorii. Tota lul de puncte ob inut permite clasificarea pacien ilor n patru categorii de depen den , astfel : Clasificarea n patru categorii de dependen Persoan independent : Pacient cu dependen Pacient cu dependen Pacient cu depende n moderat : major : total : pn la 14 de la 15 la 28 de la 29 la 42 de la 43 la 56 = nivel 1 = nivel 2 = nivel 3 = nivel 4

14 Tipuri de dependen i nivelul de interven ie Dependen a poate s intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural i spiritual al fiin ei umane. Pacientul poate s prezinte patru forme de dependen : Poten ial Dac problema de dependen este posibil s apar din cauza anumitor predispozi ii, a tunci vorbi, de o stare de dependen poten ial . n acest caz trebuie planificat o interven ie. Actual n acela i timp, dac dependen a este actual . problema este prezent , n acest caz ac iunile vor fi corective. Descrescnd Cnd dependen a descre tere. paci entului se reduce este n Rolul asistentei n acest caz este de a sus ine acest progres i de a ajuta pacient ul s - i reg seasc gradul optimal de autonomie. Permanent Dac n ciuda ngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectat , dependen a este atunci per manent sau cronic (exemplu n paraplegie). Rolul asistentei este n acest caz suplin irea a ceea ce el nu poate face independent i de a-l ajuta s se adapteze n aceste limite.

15 INIMA Inima are doua fete: o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata ante rioara se observa arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si drea pta si doua santuri ( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gas esc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii. o fata inferioa ra sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar). Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare par te din atriul stang si o mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting. Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi: 1.ENDOCARDU L sau stratul intern, care este o membrana lucioasa, transparenta, care captuses te toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterelor si venel or. El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranire a lui se face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive dir ect din plasma sanguina in celulele miocardului. 2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii. Acest schelet este alca tuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrioventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane fibr oase. Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circul are iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata form ind un virf , asa numitul vartej al inimii. Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut muscular cu caractere specia le. In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular: -tesut cardiac; -tesut nodal. Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard a dult. Configuratia externa Structura inimii

16 Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inim ii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli: -nodulul sino-atrial , situat in peretele atriului drept, intre vena cava superioara si cea inferioar a. -nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiun ea inferioara a septului interatrial. -fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri si a nume : -ramura dreapta (care merge la ventriculul drept); -ramura stinga (care m erge la ventriculul stang). Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (rete aua Purkinje) situata sub endocardul ventricular . 3.EPICARDUL sau stratul exter n care reprezinta foita viscerala a pericardului seros. 4.PERICARDUL care este u n sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor mari si este format d in: pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua fo ite, una parietala la exterior si una viscerala situata la interior. Ele se cont inua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului. Inima este un organ cavitar. A re un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti: -inima dreapta; -inima stanga. Are un perete transv ersal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din cele doua parti i n doua cavitati: -o cavitate catre baza inimii numita atriu; . -o cavitate catre virful inimii numita ventricul. Inima are patru cavitati in interiorul ei:- dou a atrii -doi ventriculi. Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica de cat a ventriculului, forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid l a nivelul lor. (In atriul stang se deschid venele pulmonare si orificiul atriove ntricular stang, iar in atriul drept se deschid vena cava superioara si inferioa ra si orificiul atrioventricular drept). O alta caracteristica a atriilor este g rosimea mai mica a peretilor si lipsa muschilor papilari. Ventriculii se caracte rizeaza prin: -capacitate mai mare decat a atriilor; -forma piramidala cu baza s pre atrii; -grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de tr ei ori mai gros decat a ventriculului drept) Configuratia interna

17 O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept pl eaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventri culul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei . Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu v alvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare. Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Ve nele coronare se varsa in atriul drept prin sinusul coronar. Inervatia inimii Es te asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

18 CIRCULATIA MARE SI MICA Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesut uri si organe spre inima, avnd traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Circulati a mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si a celui nca rcat cu oxigen napoi la inima. Arborele circulator este format din artere, capila re si vene. Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntre g organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Venele sunt v ase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Ca pilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge s i celule. Sngele circula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene. Vasele de sange

19 Arterele: Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe. Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul sta ng printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are tre i componente: -aorta ascendenta; -arcul aortic; -aorta descendenta. Aorta descen denta este aproape in intregime acoperita de pericard. Din bulbul aortic pornesc : -artera coronara dreapta -artera coronara stanga Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare: -trunchi ul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga, art era carotida comuna dreapta si stanga. Aorta descendenta are doua portiuni: -por tiunea toracala situata deasupra diafragmului; -portiunea abdominala situata sub diafragm. Sistemul arterial al marii circula ii este format din artera aort i r amurile ei de unde i denumirea de sistem aortic. Sistemul arterial al micii circ ula ii este format din trunchiul arterei pulmonare i din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleac din ventriculul drept i dup 34 centimetri se mparte n art era pulmonar stng i artera pulmonar dreapt . Capilarele: Dupa ce sangele a straba tut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru mic numit a retea capilara, raspandita in tot organismul. Structura capilarelor: Endoteliu l este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a -si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elemen telor figurate ale sangelui. Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale, intervenind in procesele de filtrare capilare. Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modific a forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.

20 Venele Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima . Venele marii circulatii Sangele din marea circulatie este colectat de vene car e merg paralel cu arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colect oare, si anume vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drep t. Venele micii circulatii Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in vene le lobare care conflueaza formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare pla man si care se varsa in atriul stang. Sistemul venos al marii circula ii este re prezentat de totalitatea venelor care conduc sngele n vena cav superioar i cav inf erioar ce se deschid n atriul drept. Sistemul venos al micii circula ii: mica cir cula ie ncepe cu artera pulmonar care ia na tere din ventriculul drept i se termi n cu venele pulmonare care se vars n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelu l acinilor pulmonari dau na tere capilarelor din peretele alveolocapilar. Aceste a se strng apoi n venule i n vene de calibru din ce n ce mai mare, formnd n cele din rm dou vene pulmonare pentru fiecare pl mn. Dup ce str bat pediculul pulmonar, ac este vene se vars direct n atriul stng, ducnd snge mbog it n oxigen la inim , pentru continua apoi din nou marea circula ie.

21

22 PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR Proprietatile fiziologi ce ale miocardului: a) Excitabilitatea Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei. b) Conductibilitatea Aceasta f unctie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De la nodu lul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular. c) Automatismul cardia c Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua a ctivitatea prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit auto matism.Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al i nimii sau tesutul nodal. d) Contractilitatea Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard. e)Tonicitatea Este starea de semicontractie a muschiu lui cardiac care se mentine si in diastola. Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se real izeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermit ent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sis tolic sau volum de bataie. Manifestarile care insotesc ciclul cardiac a) Manifes tarile acustice. Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardia ce care pot fi ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonoca rdiograma. Zgomotele inimii sunt produse de: -modificarea vitezei de curgere a s angelui -modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmo ide. Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica

23 In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale: -zgomotul sistolic -zgomotul diastolic. b) Manifestarile mecanice. Socul apexian se palpeaza in spa tiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara,unde varful inimii vine in co ntact cu peretele toracic. Pulsul arterial fiecare contractie cardiaca ventricula ra este urmata de expulzia sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune car e se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale. c) Manifestarile electrice. In registrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocar dului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata cor pului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul li niei izoelectrice. Debitul cardiac sau circulator Acesta este expresia finala ce a mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de sange care iriga or ganele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin: cantitate a de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta = minut - volum. -cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bat aie. Fiziologia circulatiei in vase Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara. a) Circulatia sangelu i in artere. Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normal e tensiunea arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg. b) Circulatia sangelui in capilare. Deplasarea sangelui in capilar e este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor. Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si

24 vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive; -mentinerea ho meostaziei tesuturilor. c) Circulatia sangelui in vene. Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui venos, capilare le venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii. Diferenta de presiune d in sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al marii circula tii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori: -aspiratia to racica; -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaz a coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa; -aspiratia arteriala -for ta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel. Reglarea activitatii inimii Atat pre siunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permane nt sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de st area de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi. Tensiu nea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai: calea reflexa care realizeaza asa numita autor eglare. calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasocons trictor si vasodilatator.

25

26

27 ANGINA PECTORALA PREZENTAREA BOLII Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate sufic ienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte important e, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in fun ctie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele cor onare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor v asomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor mi ocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punc t de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea dr ept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si care,afectan d si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc atrioven tricular de diverse grade. Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul mi ocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct, ins uficienta coronariana, microinfarct, iminenta de infarct, etc. Pentru a nu crea confu zii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o comisie de expe rti care a recomandat o clasificare unitara si anume: FORME CLINICE: 1. Angina p ectorala 2. Sindromul intermediar 3. Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din c azuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateros cleroza, fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatism ale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare). -Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii). -Coronaritele alergice si cele Ric kettsiene (au aceeasi localizare). -Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier, exceptionale ca frecventa. -Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din c auza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept di n aorta.

28 DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE Angina pectoral este un sindrom clinic care tr deaz o suferin miocardic determinat de un dezechilibru ntre necesitatea de oxigen a m u chiului inimii i aportul coronarian. Se caracterizeaz prin crize dureroase par oxistice localizate de cele mai multe ori napoia sternului cu iradiere, in cazuri le tipice n um rul stng bra ul i antebra ul stng pn la ultimele degete. Criza durero as apare dup : - efort - emo ii - mese copioase Dureaz doua-trei minute pn la max im zece minute i dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerin . ETIOLOG IE. In declan area crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinat e i favorizate. CAUZE DETERMINANTE: - arterioscleroza coronarian = se manifest s ub forma de stenozari sau obliter ri coronariene; - cardiopatii valvulare = sten oza aortic i mai rar stenoza mitrala i insuficien a aortic . - alte cauze corona rita reumatismal , coronarita ricketsian (la zootehnicieni, veterinari) trombang eita obliterant . CAUZE FAVORIZANTE: - Diabetul zaharat - Hipertensiunea arteria l sistemic - Tulbura ii de ritm mai mari de 180 - 200 b t i pe minut - Bolile ap aratului digestiv: - litiaza biliar - colecistitele cronice - ulcerul gastric i duodenal - hernia diafragmatic - Administrarea unor medicamente (extractele tiro idiene) - Tabagismul FIZIOPATOLOGIE Angina pectoral este expresia unei insuficie n e coronariene acute, datorit dezechilibrului brusc ap rut la efort ntre nevoile miocardului (mai ales n oxigen) i

29 posibilitatea arterelor coronare. n mod normal circula ia coronarian se adapteaz necesit ilor miocardului putnd cre te la efort de opt zece ori. Pe fondul arterio sclerozei coronariene, spasmul supraad ugat (emo ii, frig cu desc rcare de catec olamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determin o dispropor ie ntre iri ga ia coronarian i nevoile metabolice ale miocardului urmat de acumularea catabo li ilor n exces (acid lactic, acid piruvic) i iritarea consecutiv a fibrelor nerv oase intracardiace. SIMPTOMATOLOGIE Simptomul dominant care define te angina pec toral este DUREREA CARDIAC caracterizat prin patru tr s turi esen iale: 1. sediu l, iradierea i tipul durerii 2. condi ii (circumstan e) de apari ie a durerii 3. durata 4. r spunsul la nitroglicerin SEDIUL, IRADIEREA I TIPUL DURERII Localiza rea durerii este n majoritatea cazurilor (70%) retrosternal n partea inferioar , m ijlocie sau superioar i precordial . Mult mai rar durerea poate pleca din alte t eritorii: - flancuri - maxilar inferior - sprncene - obraji. Important este modul n care pacientul arat sediul durerii toracice: cu ntreaga palm sau cu ambele palm e, niciodat cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strns al minii drepte plasat n plin stern exprimnd din mimica fe ei senza ia de zdrobire resim it . Gest ul ajut mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferin ele cardiace. Ir adierea tipic a durerii se face n um rul stng de unde pleac pe fa a anterioar a br a ului i antebra ului pn la ultimele dou degete a minii stngi. Durerea poate iradia ns i numai n : - membrul superior drept - regiunea clavicular stng - n din i - n reg iunea epigastric - fosa iliac dreapt

30 Este posibil ca durerea de angin pectoral s apar ini ial n membrul superior stng i ulterior n regiunea precordial . Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii i mai ales de personalitatea psihic a bolnavului. Cel mai a desea este vorba de o senza ie de presiune (ap sare), zdrobire, arsur , mai rar junghi (ca un cu it) sau sfredelire, constric ie (ca o menghin sau arc). CIRCUMS TAN ELE DE APARI IE Sunt strns legate de solicit rile fizice i psihice. Circumsta n ele cele mai obi nuite sunt: - efort fizic de orice fel - frigul are rol izola t sau potenteaz efortul fizic - prnzurile copioase - raporturile sexuale - emo ii le acute (stresul psihic i general) DURATA I EVOLU IA CRIZELOR ANGINOASE Tipic p entru angina pectoral este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criz an ginoas ce a dep it cincisprezece dou zeci minute trebuie suspectat a fi: - infar ct miocardic - angin instabil - expresia unor tulbur ri nevrotice. DIAGNOSTIC PO ZITIV Angina pectoral este un sindrom definit prin durere precordial localizat r etrosternal sau precordial, cu durat scurt (mai pu in de cincisprezece minute) c u iradiere tipic n um rul i membrul superior stng sau atipic n mandibul , abdomen a u membrul superior drept, declan at de efort, emo ii, sau al i factori care cres c munca inimii i trec n repaus sau dup administrarea de nitroglicerin .

31 Examenul subiectiv nu eviden iaz deseori nimic. Alteori se g sesc semnele bolii care produce acest sindrom: - arteroscleroza - hipertensiunea arterial - tulbur ri de ritm - dispnee - agita ie - anxietate. De regul diagnosticul se pune pe ba za examenului clinic dar este confirmat din examenul EKG. DIAGNOSTICUL DIFEREN I AL n cazurile n care nf tisarea durerii coronariene este neconcludent iar electroca rdiograma este normal sau con ine unele modific ri discutabile se impune un diag nostic cu urm toarele boli: - nevroza cu manifest ri cardiace - boli ale esofagu lui - ulcerul gastro- duodenal - hipertensiune arterial pulmonar - pericardita O aten ie deosebit , prin m surile terapeutice i pronostic se impune fa de diagno sticul diferen ial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT. PROGNOSTICUL Este favorabil n caz ul anginei pectorale f r modific ri semnificative la arteriografie f r ereditate nc rcat sau leziuni organice cardiace. Este nefavorabil in cazurile cu: - eredit ate nc rcat - infarct cu antecedente - diabet zaharat - leziuni valvulare aortice - tulbur ri de ritm. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE I. ANGINA PECTORAL DE EFORT STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lun b) angina de efort stabil -debut peste o lun c) angorul agravat-evolu ie brusc nr ut it ca: - frecven a - durata - intensitate

32 II. ANGORUL SPONTAN n repaus a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) crize ce apar in mod ciclic cu tr s turi clinice asem n toare ce nu sunt precedate de efo rt. Durerea apare n repaus. b) angina de decubit survine n repaus, este concomiten t de obicei cu dispunerea paroxist nocturn , trezind bolnavul din somn este favo rizat de cre terea volumului de snge intracardic n pozi ie de decubit. III. ANGINA PECTORAL INSTABIL . Angina de efort ce precede cu cel pu in dou s pt mni instala rea unui infarct de miocard acut. Angina instabil reprezint un alt tip de angin . Acesta reprezint o stare evolutiv mai grav , care poate ap rea i n repaus sau c hiar n somn, f r a putea fi prev zut . Acest tip de angin trebuie sa fie interpre tat ca semn al unei afect ri cardiace severe, care mai devreme sau mai trziu, va duce la un infarct. IV. ANGINA PECTORAL INTRICAT Coexist cu alte boli extracardi ace. Angina pectorala stabila Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracteriza t prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual. Angina pect orala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizea za prin: -durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir pro fund sau modificarea posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la ingh itire (apa, alimente) -aria foarte mica, indicata cu virful degetului -accentuar ea la presiune asupra toracelui -debut si sfirsit brusc. In Romania prevalenta b olii este de 10, 9% si in crestere. Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unu i efort cit mai apropiat de cel

33 maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardi ace, fluxul de singe coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice. Tratamen tul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea mod ului de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea mi ocardica. Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare. In tarile indust rializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe a n, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca. Incetarea fum atului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce aterosclero za coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabe tului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, fac tori de risc predominanti, are un rol important in preventia bolii coronare. Com plicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si de cesul. Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina p ectorala si cardiopatia ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor at erosclerotice este la nivelul intimei. Aici se formeaza progresiv striatiile gra se care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in coron are. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, r egresa sau evolua spre placi fibroase. Placile fibroase apar dupa 25 de ani in c oronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu virsta provin din placil e fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei. Studiile epidemio logice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvo ltare de boli cardiovasculare aterosclerotice. Acestea sunt: -sexul masculin, es trogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata -agregarea familiala prin obice iuri alimentare si ereditate poligenica

34 -factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturat e, alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente) -o bezitatea -fumatul -sedentarismul -factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv, nerabdator) -factori sociali (profesiunile c u responsabilitati crescute, grad inalt de stress) . Factori metabolici: -hiperg licemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie -hiperuricemia -hipercolestore lemia >230 mg/dL (normal 130 mg/dL -hipoHDL-colesterolemia 200 mg/dL (normal