Curs Il

Neurocraniul adaposteste encefalul la om. Neurocraniul este dispus deasupra viscerelor craniului, lucru care se datoreaza verticalizarii pentru ca mb anterioare la om prin verticalizare pierd functia de sustinere si preiau functia de apucare si de aparare. Veriticalizarea face ca la articulatia dintre apofiza bazilara a occipitalului cu sfenoidul sa apara un unghi care face ca orbita (privirea) sa fie indreptata inainte pentru a privi la distante mari. Craniul facial are rolul de a prelua si mesteca hrana; indeplineste si functia respiratorie prin fosele nazale, fose care preiau aerul darcare prezinta prelungiri catre partea superioara a craniului: sinusurile paranazale (sinusurile etmoidale, frontal, maxilar, sfenoidal).

Dezvoltarea neurocraniului1. Stadiu conjunctiv (mezenchimatos)- incepe in sapt V2. stadiul cartilaginos –incepe in sapt VII3. stadiul osos- debuteaza in sapt IX

Calota (bolta craniana) trece prin prima si a 3-a etapa, in timp ce baza parcurge toate cele 3 etape.

1. stadiul conjunctiv

-acest stadiu da nastere desmocraniului, cand tesutul conj se depune si vine ca o capsula in jurul creierului-nodocordul se indoaie -incepand din acest moment se dezvolta separat

a. dezvoltarea boltii-mugurii de tesut conjunctiv vascular aduc osteoblaste-acestea secreta oseina-astfel apar puncte de osificare ce edifica astfel (formeaza) prin cresterea lor osul-punctele de osificare apar in centrul viitorului os, dupa care osul se dezv din centru spre periferie-cu alte cuvinte, osificarea din centru spre periferie, caracterizeaza toate oasele boltii craniene -la limita intre 2 oase raman parti moi -t conjunctiv- care va forma suturile

Rolul partilor moi-asigura cresterea oaselor-asigura supletea craniului, oasele putand sa se balanseze-se modeleaza diametrele calotei la diametrele bazinului matern

-cresterea la nivelul suturilor asigura dezvoltarea cutiei, deci si dezvoltarea creierului

-daca suturile se osifica prematur, apare cranioscleroza (cutie craniana rigida, care nu permite dezv creierului si apare microcefalia)-se poate intampla ca osificarea sa se faca doar pe o parte (craniu asimetric: plagiocefalie)- la intalnirea suturilor, se gasesc parti moi care poarta denumirea de fontanele:1. fontanela mare (bregna): neosificata; se osifica dupa varsta de 1 an, 1 an jumatate; Este importanta -pentru verificarea osificarii sudurilor; ramane neosificata in rahitism-pentru punctia craniului in scopul prelevarii de sange in sinusul venos longitudinal superior2. fontanele mica (lambda; obstreticala): intre solzul occipitalului si oasele parietale-este de multe ori inchisa la nastere; daca n use osifica, trebuie sa se osifice pana in luna VI3.fonatnelele mastoidiene: intre temporal, occipital si parietal -trebuie sa se inchida la 1 an4. fontanelele sfenoidale: intre sfenoid, parietal si frontal-se inchid la cca 3 ani

-pe masura ce oasele se osifica, se osifica si suturile-intre 0-4 ani, creierul creste foarte mult-la nastere, craniul reprezinta doar 20-25% din volumul definitiv al craniului-la 4 ani craniul reprezinta 80% din volumul definitiv-creste continuu, dar mai putin pana la 20 ani-se stabilizeaza in jurul varstei de 60, apoi involueaza deoarece sudurile devin sinostoze (articulatii fixe)-la nivelul boltii craniului, se afla naumite puncte de reper: puncte craniometricea. indica gradul de dezvoltare a craniului si implicit a creieruluib. eprezinta elem importante in expertizele medico-legalePunctele craniometrice-nazion-glabela-bregma-inion-stefanion (la intalnirea suturilor cu liniile parietale)

-toate oasele sunt foarmate din 2 tablii de tesut compact, intre care se gaseste tesut spongios-oasele boltii sunt acoperite de dura mater, care trece ca un plasture de la un os la celalalt, solidarizand astfel oasele boltii-la exterior, oasele boltii sunt acoperite de o alta mb care le solidarizeaza: aponevroza epicraniana-astfel, bolta capata 2 mari proprietati: 1. este omogena si rezistenta2. este elastica – elasticitatea maxima este la copii, insa scade f mult la btranete cand traumatismele la nivelul boltii craniene au repercusiuni grave

DEZVOLTAREA BAZEI CRANIENE

Tesutul conjunctiv se transforma prin fenomenul de metaplazie in tesut cartilaginos- stadiul 2:-de o parte si de alta a corzii dorsale, se gasesc 2 bare de tesut cartilaginos: cartilagii paracordale-aceste cartilagii trimit prelungiri unul catre celalalt si cresc de asemenea si in jos, invelind coarda dorsala; se formeaza astfel placa bazala: PALEOCRANIUL-placa bazala trimite prelungiri de o parte si de alta a gaurii occipitale: expansiuni-posterior gaurii occipitale, aceste expansiuni prezinta niste dilatatii -expansiunile se unesc intre ele, se dezvolta si lateral si se edifica astfel solzul occipitalului-daca spatiul dintre oase nu se osifica, meningele poate ajunge sub piele, aparand meningocelul

-anterior de cartilagiile paracordale, apar alte 2 cartilagii: cartilagii precordale-aceste cartilagii si tot ce deriva din ele, formeaza NEUROCRANIUL-cartilagiile precordale se unesc anterior (presfenoid) si posterior (bazisfenoid)-se formeaza astfel un patrulater in fundul caruia se gaseste tesut inca mezenchiumatos-din acest tesut se formeaz aulterior seaua turceasca-patrulaterul va forma corpul sfenoidului-in seaua turceasca venind dinspre faringe, se aseaza adenohipofiza-din presfenoid pleaca doua cartilagii catre exterior, din care se vor forma aripile mici ale sfenoidului-de pe bazisfenoid pleaca alte doua cartilagii din care se formeaza aripile mari-acestea sunt separate printr-o fanta: fanta sfenoidala-in jurul viitoarelor organe de simt se acumuleaza initial tesut mezenchimatos sub forma de capsule:a. anterior: capsula olfactiva (nazala)b. lateral:capsulele auditive si optice-de la nivelul placii bazale, spre caspula auditiva se desprinde o punte de tesut mezenchimatos din care ulterior se va forma stanca temporalului-aceasta stanca va fi separata de aripile mari de alte cartilagii: cartilagiile prootice, care se vor transforma in tegmen timpani-din cartilagiul pietros se va dezvolta urechea medie si interna-de la nivelul capsulei nazale pleaca 2 lame din care va lua nastere crista galli, o parte din lama ciuruita a etmoidului, precum si jugul sfenoidal, iar in partea inferioara se dezvolta septul nazal;-tot ce nu este cartilagiu, ramane tesut mezenchimatos-prin osificare de tip endoconjunctival, ajunge in stadiu osos

Concluzie: baza craniului spre deosebire de bolta -este neomogena structural, pt ca o parte din oase trec prin stadiul 2 cartilaginos, altele nu trec; astfel, este fragila, prezinta fante si este perforata de gauri prin care intra sau ies din craniu vase si nervi-intre oase, suturile nu sunt etanse

-baza este mult mai vulnerabila decat bolta craniului; Un traumatism la nivelul boltii, poate duce la fracturi ale bazei craniului.

-fiecare din oasele mentionate, are mai multe puncte de osificare: atat bolta cat si indeosebi baza,prezinta atat puncte mai slabe, cat si puncte rezistente-bolta prezinta arcuri de rezistenta-baza prezinta barne de rezistenta-la intalnirea arcurilor cu barnele se formeaza stalpii\pilierii de rezistenta

ArcuriExista 3 arcuri mari:

1. un arc median (fronto-occipital)-pleaca de la glabella si ajunge pana la protuberanta occipitala externa -arcul cel mai rezistent

2. arcuri lateral superior-merge de la apofiza orbitala externa a frontalului, la baza mastoidei

3. arcuri laterale inferioare-pornesc de la creasta sfeno-temporala pana la baza apofizei zigomatice Intre arcuri, bolta este mai putin rezistenta, deci fracturile boltii apar intre arcuri.Arcurile se solidifica intre ele:-cele laterale se unesc, se solidarizeaza prin marginea superioara, respectiv inferioara a orbitei-arcurile se solidarizeaza si prin liniile nucale (liniile curbe occipitale)

Barne-la nivelul bazei exista barne: pe paleocraniu si neurocraniuPe paleocraniu-incepe de la nivelul corpului sfenoidului-> apofiza pteligoida-> stanca temporalului, fara sa se atinga varful stancii->gaura occipitala margini-> la marginea inf a stancii temporaluluiPe neurocraniu-vf aripilor mici->marginea anterioara a aripii mari

-barnele de rezistenta d ela nivelul bazei au rolul de anihilare/ neutralizare a anumitor factori functionali:1. gravitatia: reactia creaniuui la forta musculara ce trage craniul in jos2. greutatea creierului3. pulsatiile vaselor din craniu4. actul masticator