analiza platilor electronice in cadrul sistemului bancar din romania

8/16/2019 Analiza Platilor Electronice in Cadrul Sistemului Bancar Din Romania

1/10

2.Analiza platilor electronice in cadrul sistemului bancar din

Romania

2.1. Analiza principalelor mijloace de plata non-cash

La nivelul economiei, în fiecare zi are loc un număr mare de tranzac ii lațini iativa unei game largi de actori economici. Toate tranzac iile, indiferent dacăț țacestea implică achizi ionarea de bunuri, active financiare sau servicii, au douățcomponente de decontare: livrarea de bunuri sau servicii i transferul fondurilorș

– plăţile prin cash (bancnote i monede! sau din depozitele de inute la bănci.ț "n sensul său mai restr#ns, termenul de $sistem de plată$ este uneori folosit caun sinonim pentru $sistemul de transfer de fonduri interbancare$. %u toateacestea, la nivel general, termenul de $sistem de plă i$ se referă la un set completțde instrumente, intermediari, reguli, proceduri i sisteme de transfer de fondurișinterbancare care facilitează circula ia banilor ntr&o ară sau într&o zonăț ȋ țmonetară. "n acest sens, un sistem de plată cuprinde trei elemente principale sau

procese:' instrumentele de plată, care sunt un miloc de a autoriza i de a trimite oș

plată (miloacele prin care plătitorul dă autoriza ia băncii pentru fondurile carețurmează să fie transferate sau a miloacelor prin care beneficiarul plă ii dă bănciițsale instruc iuni pentru fondurile care urmează să fie colectate de la plătitor!)ț

' procesarea (inclusiv compensarea!, care implică instruc iunea de plată cețurmează a fi schimbată ntre băncile ( i conturile! în cauză) ȋ ș' un acord ntre băncile în cauză ȋ (de e*emplu, banca plătitorului trebuie săcompenseze banca beneficiarului, fie bilateral, fie prin intermediul conturilor pecare cele două bănci le de in la un agent ter de decontare!.ț ț

+e asemenea, sistemul de plată se bazează pe institu iile care oferă conturi deț plă i, instrumente i servicii către clien i, precum i pe organiza iile careț ș ț țdesfă oară activităţi de servicii de plată, de compensare i decontare.ș ș

nstrumentul de plată este un instrument sau un set de proceduri care permitetransferul de fonduri de la plătitor la beneficiar. -*istă o varietate de instrumentede plată diferite, fiecare cu propriile sale caracteristici, în func ie de tipul rela ieiț ți tranzac iei între plătitor i beneficiarul plă ii. +istinc ia cea mai comună esteș ț ș ț ț

între instrumente de plată cash i non&cash.ș

lă ile cash (plă ile efectuate folosind bancnote i monede! sunt, de obicei,ț ț șasociate cu tranzac iile face to face de valoare redusă între persoane fizice sauț

între o persoană fizică i un comerciant. / plată n numerar presupune transferulș ȋimediat i definitiv al valorii, iar destinatarul poate să folosească imediatșnumerarul primit pentru plă i ulterioare.ț


2/10

lă ile non&cash, prin contrast, implică transferul de fonduri între conturi. 0nținstrument de plată non cash este, prin urmare, milocul prin care un plătitor dăautoriza ie băncii să transfere fondurile sale sau prin care un beneficiar al plă iiț țdă instruc iuni băncii pentru fondurile care urmează să fie colectate de la unț

plătitor. %onturile celor două păr i pot fi deschise la o singură bancă sau la băncițdiferite.

2.2 Tipuri şi evoluţii nreistrate la nivel european ȋ

/dată cu crearea pieţei unice i cu adoptarea euro, graniţele naţionale seestompează, una dintre consecinţe fiind i aceea a eliminării diferenţelor dintre

plăţile naţionale i cele transfrontaliere. 1sistăm astfel, la dezvoltarea sistemelorde plăţi fără numerar, numite i plăţi non-cash. La baza acestei tendinţe staucaracteristicile unor astfel de procedee de plată, dintre care se evidenţiază:reducerea costurilor ocazionate de tranzacţiile interbancare, rapiditatea efectuăriitranzacţiilor i fle*ibilitatea acestora prin prisma multitudinii de locuri fizice încare se pot realiza, în special prin incorporarea noilor tehnologii de comunicaţiiîn cadrul sistemelor de plăţi non&cash.

rincipalele miloace de plată non-cash pe pieţele europene, inclusiv cea

rom#nească, sunt următoarele: !arduri de plată & unelte de plată sub forma cardurilor de plastic, emise

de instituţii financiare, fiind în general ataate contului curent aldeţinătorului. %ardurile au o utilitate bidirecţională: efectuarea de plăţi

pentru produse sau servicii către comercianţi – prin intermediul aparatelor /2 (3 point of sale4! – i retragerea de numerar – prin intermediulaparatelor 1T5 (6automated teller machine4!. "n funcţie de tipul contuluila care este ataat cardul, acesta poate fi card de debit, deţinătoruldispun#nd doar de disponibilităţile monetare proprii, sau card de credit,

deţinătorul dispun#nd, în limita unui plafon, de disponibilităţile monetareale emitentului cardului)

"ebite directe & reprezintă o soluţie de plată automată la o dată prestabilită. 1ceastă metodă de plată permite plata automată a facturilorcătre furnizori la o dată prestabilită, în baza unui acord încheiat cu banca)

Tranzacţii e-mone# & reprezintă moneda scripturală ce poate fitranzacţionată numai în format electronic, implic#nd utilizareacalculatorului, a internetului i a altor aparate speciale)

Trans$eruri de credite & reprezintă o modalitate de transfer monetar

dintr&un cont în altul. 2pecificul acestui tip de plată constă în


3/10

caracteristicile cuplului cumpărător&v#nzător, care descrie o relaţiedebitor&creditor)

!ecuri & reprezintă un instrument de plată prin care titularul unui contdispune băncii deţinătoare transferul sumelor de bani către alte entităţi.

2.%. Aspecte teoretice privind oranizarea şi $uncţionarea sistemelor deplată prin carduri. Tipuri de comisioane într-un sistem de plată princarduri

0n sistem de carduri este un aranament tehnic i comercial nfiinţat pentru a ȋservi unul sau mai multe branduri de carduri care oferă reţeaua organizatorică,

uridică i operaţională necesară funcţionării serviciilor comercializate de brand&ul respectiv. Tranzacţiile cu cardul trebuie să fie efectuate ntr&un mod coerent, ȋceea ce impune ca toate părţile implicate să se conformeze unui set comun denorme stabilite de sistem. rintre altele, un sistem de card (i! stabiletestandardele care urmează să fie aplicate n cazul terminalelor /2 i 1T5, (ii! ȋdecide cine poartă răspunderea n caz de fraudă, i (iii! convine cu emitentul ȋasupra aspectelor legate de infrastructura tehnică.

"n cadrul sistemului de plată prin carduri se disting două tipuri: sistemultripartit i sistemul cvadripartit.

Sistemul tripartit este sistemul în care funcţiile de emitere i achiziţie suntintegrate într&o singură instituţie financiară. "n cadrul sistemului tripartit,

proprietarul sistemului este responsabil pentru toate activităţile de furnizare a

serviciilor din cadrul sistemului său. -l emite toate cardurile i stabilete relaţiicu toţi comercianţii din sistem. "n cadrul sistemului tripartit, entitatea unică cedeţine sistemul suportă toate costurile sistemului, at#t în ceea ce privete parteade emitere, c#t i în ceea ce privete partea de achiziţionare. +e asemenea,aceasta primete toate veniturile, at#t cele provenite de la deţinătorii de carduri,c#t i cele provenite de la comercianţi) ia toate deciziile maore cu privire lasistem) stabilete nivelul comisioanelor care vor fi aplicate deţinătorilor decarduri i comercianţilor, nivelul cheltuielilor aferente activităţilor de recrutare a

deţinătorilor de carduri i comercianţilor, beneficiind în acelai timp i deavantaele e*ternalitaţilor reţelei, prin coordonarea deciziilor care afecteazăambele părţi ale activităţii – emiterea i achiziţionarea, echilibrarea cereriideţinătorilor de carduri cu cererea comercianţilor.

"n cadrul sistemului cvadripartit (e*. 7isa, 5aster%ard! e*istă patru entităţi principale: banca emitentă a cardului, banca achizitoare, deţinătorul cardului icomerciantul. +e asemenea, n cadrul sistemului un rol foarte important l deţine ȋ ȋ

proprietarul schemei de carduri de plată care reprezintă organizaţia ce deţine

drepturile asupra mărcii cardului prin care se efectuează tranzacţiile) de obicei,


4/10

aceste organizaţii sunt reprezentate de asociaţii de bănci emitente de carduri de plată.8lu*ul de activităţi în cadrul sistemului începe odată cu acordarea licenţelor deemitere9acceptare instituţiilor financiare de către proprietarul schemei de

carduri. anca emitentă emite carduri clienţilor săi, în timp ce banca achizitoareatrage comercianţi pentru intrarea în sistem prin acceptarea plăţilor cu carduri încadrul tranzacţiilor comerciale. /dată ce sistemul cerere&ofertă este stabilit, întredeţinătorii de carduri i comercianţi au loc tranzacţii intermediate de bănci i

proprietarii schemelor de plată. e l#ngă valoarea directă a tranzacţiei dintrecumpărător i comerciant, care este reprezentată de preţul bunurilor i9sauserviciilor achiziţionate, apar comisioane i ta*e între comerciant i bancaachizitoare (denumite i 52%9%25!, între banca achizitoare i banca emitentă

(comision interbancar & ;8!, precum i între posesorul cardului i bancaemitentă a acestuia (comision de eliberare card, comision pe tranzacţie,comision de administrare a cardului etc.!. "n cazul tranzacţiilor la 1T5, direcţia

plăţii comisioanelor interbancare (;8! este inversă, de la banca emitentă cătrecea achizitoare, această operaţiune reprezent nd practic un credit acordat deȃ

banca achizitoare băncii emitente pe perioada dintre eliberarea de numerar propriu&zisă i data încasării contravalorii tranzacţiei în contul de decontare.8igura următoare (8igura nr.

cadrul reţelei între diferiţii participanţi.

&iura nr.1.'articipan iț

2istemul cvadripartit de plată prin carduri implică trei niveluri de interacţiune.rimul nivel de interacţiune apare între operatorul de reţea(e*.7isa95aster%ard!,


5/10

ca furnizor de servicii, pe de o parte, i băncile emitente i achizitoare ca beneficiari ai acestor servicii, pe de altă parte.

ăncile membre intră în cel de&al doilea tip de interacţiune pentru schimbulreciproc de date (de autentificare, autorizare etc! i, în final, de transmitere de

fonduri prin intermediul reţelei de infrastructură T.0n al treilea set distinct de interacţiuni apare între băncile emitente iachizitoare i clienţii lor, i anume posesorii de carduri, respectiv comercianţii. Participanţii la sistemele de plăţi prin carduri

Deţinătorul cardului reprezintă clientul băncii emitente careachiziţionează serviciile acesteia aferente produsului sub forma unui cardde plată, prin care acesta poate efectua diverse tranzacţii)

Banca emitentă reprezintă instituţia financiară sau altă organizaţie ce

emite cardul către deţinătorul acestuia) n plus, banca emitentă a cardului ȋadministrează contul aferent al deţinătorului i poate acorda credittitularului de card. anca emitentă autorizează tranzacţiile la terminalele/2 i 1T5&uri i garantează băncii achizitoare primirea sumeloraferente tranzacţiilor care sunt n conformitate cu normele sistemului) ȋ

Banca achizitoare reprezintă instituţia financiară care gestionează contulcomerciantului. 1ceasta transmite informaţiile rezultate dintr&o tranzacţie

pentru prelucrarea ulterioară i se asigură că banii pentru bunurile iserviciile achiziţionate sunt primiţi de comerciant. entru tranzacţiileefectuate la /2 achizitorul este entitatea la care acceptatorul(comerciantul! transmite informaţiile necesare pentru a procesa plata princard. entru tranzacţiile efectuate la 1T5, achizitorul este entitatea care

pune bancnotele la dispoziţia titularului de card)

Comerciantul reprezintă entitatea ce oferă servicii sau produse cătredeţinătorul cardului i permite acestuia plata utiliz#nd această metodă)

Proprietarul schemei de carduri de plată reprezintă organizaţia ce deţine

drepturile asupra mărcii cardului prin care se efectuează tranzacţiile) deobicei, aceste organizaţii sunt reprezentate de asociaţii de bănci emitentede carduri de plată)

Casa de compensare reprezintă entitatea ce realizează transferul defonduri (debitare sau creditare! dintre emitenţii i achizitorii de carduri de

plată)

%omplementar acestor mari grupe de actori pe piaţa tranzacţiilor efectuate cucarduri de plată, e*istă o serie de entităţi ce asigură interacţiunea dintre acetia:


6/10

procesatorii de emitere pot gestiona conturile deţinătorilor de carduri înlocul emitenţilor acestora, pot autoriza tranzacţii cu carduri sau efectuaalte activităţi specifice emitenţilor de carduri.

procesatorii de acceptare pot efectua activităţile specifice entităţilor

achizitoare."n sistemele cu o puternică diviziune a activităţilor, denumite sisteme cu ratăde integrare redusă, competiţia între entităţile non&bancare pentru oferireaserviciilor complementare este acerbă. 1stfel, pot e*ista producători determinale de plată, agenţi de închiriere a terminalelor /2, agenţi ce oferăservice pentru deţinătorii de terminale, procesatori de tranzacţii deemitere9acceptare de carduri etc. Activităţile desfăşurate în cadrul unui sistem de plăţi prin carduri

1ctivităţile efectuate în cadrul unei tranzacţii efectuate cu autorul cardurilor

de plată pot fi rezumate după cum urmează: iniţierea, autentificarea, autorizarea,compensarea i decontarea.Tranzacţiile cu carduri pot fi iniţiate fie la un terminal (/2 sau 1T5!, fie de

la distanţă, n forma unei tranzacţii ȋ card not present (e*. prin e&mail, telefon sauinternet!. /dată ce tranzacţia a fost iniţiată, cardul i deţinătorul cardului trebuiesă fie autentificaţi. 1utentificarea cardului, de obicei, implică citirea benziimagnetice, a cipului sau controlul %7%9%77 (un cod din trei cifre imprimatefără relief, de pe spatele cardului!, n cazul cardului care nu este prezent la ȋtranzacţii. dentitatea deţinătorului de card este de obicei autentificată prinfolosirea unui cod = sau a semnăturii.

/dată ce cardul i titularul cardului au fost autentificaţi, este solicitatăautorizaţia. Terminalele naintează solicitarea achizitorului, procesatorului ȋachizitorului sau sistemului de card, după caz. +acă achizitorul i emitentul suntaceeai entitate, tranzacţia este 3on us4 i achizitorul efectuează autorizaţia elnsăi. entru tranzacţiile n care achizitorul i emitentul sunt entităţi diferite, ȋ ȋ

autorizaţia poate fi obţinută fie direct de la terminalele achizitorului (offline!, fiecererea de autorizare trece de la terminal la achizitor (online! i mai departe laemitent.

rocesul de autorizare include, de obicei, verificarea detaliilor cardului cu olistă de carduri care au fost raportate ca fiind pierdute, furate, utilizate n mod ȋfraudulos sau contrafăcute, precum i verificarea soldurilor i a limitelorcardului (limite zilnice i lunare!. n urma autorizării, tranzacţia este naintatăȊ ȋ

pentru compensare i decontare. =umărul ridicat de activităţi necesare funcţionării unui sistem de plată

cvadripartit este un factor propice dezvoltării unei pieţe concurenţiale.+iviziunea acestor activităţi conferă astfel potenţialul necesar apariţiei unuivolum însemnat de ofertanţi de servicii în diferite stadii ale tranzacţiilor /2 sau

1T5. +e asemenea, e*istenţa unui sistem dezvoltat de remunerări pentru


7/10

diversele servicii prestate în toate etapele sistemului de plăţi cu carduri poateatrage noi actori, sporind concurenţa i implicit calitatea serviciilor în cadrulrespectivului sistem. %u toate acestea, deţinătorii schemelor de carduri potdiminua randamentul concurenţial al pieţei prin ridicarea barierelor artificiale la

intrare9ieire pentru anumiţi potenţiali concurenţi.

Comisioanele percepute în cadrul sistemului de plăţi prin carduri

2.(. )upraveherea şi relementarea sistemelor de plată prin carduri

2.(.1. !adrul leislativ în domeniul bancar al sistemelor de plată prin

carduri

/rdonanţa de urgenţă care reglementează regimul instituţiilor de credit în;om#nia constituie i în materia sistemelor de plată prin carduri actul normativ

– cadru care trasează liniile generale ale reglementării i supravegherii în;om#nia a sistemelor de plăţi. 1stfel, titlul 7 – 2isteme de plăţi & al /rdonanţei

de 0rgenţă a >uvernului nr. ?? din @ decembrie ABB@C privind instituţiile decredit i adecvarea capitalului aprobată, completată i modificată prin Legeanr.AAD din E iulie ABBD (6/.0.>. ??9ABB@4! cuprinde dispoziţii generaleaplicabile sistemelor de plăţi, sistemelor de decontare a operaţiunilor cuinstrumente financiare, participanţilor la aceste sisteme i administratorilorsistemelor i ai serviciilor de infrastructură utilizate în cadrul acestor sisteme.

1ctul normativ care reglementează regimul instrumentelor de plată, cu accent pe drepturile i obligaţiile participanţilor la tranzacţiile derulate prin intermediulinstrumentelor de plată electronică i condiţiile emiterii i autorizării

instrumentelor de plată electronică este ;egulamentul ăncii =aţionale a


8/10

;om#niei (6=;4! nr.@9


9/10

cu aceste instrumente, cu modificările i completările ulterioare (6;egulamentulnr. @9ABB@4!.

;egulamentul nr. ?9


10/10

2.(.2. Supravegherea sistemelor de plată prin carduri"n lumina recomandării %- (în 1vizul adoptat de către %- ca urmare a

solicitării =; privind proiectul de ;egulament nr. ?9ABBD! cu privire laclarificarea noţiunii de 3sistem de plăţi4, menţionăm definiţia dată sistemului de

plăţi prin ;egulamentul nr. ?9ABBD: at#t sistemul care permite efectuareatransferurilor de fonduri pe baza instrucţiunilor de plată aferente instrumentelorde plată sau a instrucţiunilor de plată aferente descărcării de obligaţii rezultate înurma unei operaţiuni de compensare, c#t i sistemul de plăţi care asigurăcompensarea fondurilor, conform Legii nr. AIG9ABBE privind caracterul definitival decontării în sistemele de plăţi i în sistemele de decontare a operaţiunilor cuinstrumente financiare.

=;, prin prevederile ;egulamentului

analiza platilor electronice in cadrul sistemului bancar din romania

Documents