sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
Embed Size (px)
TRANSCRIPT
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
Creţoi Luminiţa Elena
Facultatea Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul III
Cuteşi Oana Elena
Facultatea Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul III
Coordonatorul lucrării:
Prof. univ. dr. Dedu Vasile
Rezumat. În partea de inceput a lucrării, am prezentat caracteristicile generale ale
sistemului bancar, făcând apoi corelarea dintre acestea cu principalele caracteristici ale
fiecărui sistem bancar european în parte, punând accent pe cel latin şi pe cel nordic.
În continuare, am realizat o comparaţie la nivel teoretic dintre aceste două sisteme
urmărind atât avantajele, cât şi dezavantajele zonei geografice asupra eficienţei lor. De
asemenea, pentru realizarea acestei comparaţii, am avut ca “materie primă” top-ul băncilor
din cele mai reprezentative ţări ce alcătuiesc aceste sisteme bancare.
În cea de-a doua parte a lucrarii, ca o introducere a modelului econometric, am
realizat atât o analiză de risc şi profitabilitate a acestor bănci, dar şi una de extindere a lor.
În ceea ce priveşte modelul econometric, am realizat un model de regresie liniară simplă prin
care am analizat influenţa valorilor depozitelor, asupra evoluţiei creditelor pentru fiecare
sistem bancar făcând o medie a sumelor înregistrate de fiecare bancă. Prin efectuarea
principalelor teste , cum ar fi, testul White, Jarque-Berra, Durbin Watson, am testat atât
validitatea modelului, hetero(homo)scedasticitatea, cât şi corelarea erorilor.
Cuvinte- cheie: Sistem bancar latin, Sistem bancar nordic, activ total, credite, depozite
Clasificare JEL: C51, C52, E42, E51, G21, J11, M41, N24, O12, P51, Y20, Y91
Clasificare REL: 3E, 5K, 6E, 9B, 9C, 9F, 10H, 11C, 14I
1. Introducere
Chiar dacă împart acelaşi continent, popoarele latine sunt foarte diferite de cele
nordice. Deşi ne aflăm în plin proces de globalizare, diferenţele dintre aceste ţări ce se resimt
atât la nivelul stilului de viaţă adoptat, în comportamentul şi personalitatea populaţiei, cât şi la
nivel macroeconomic încă există; acestea fiind în mare parte rezultatul mediului cultural, dar
şi geografic, istoric, climatic.
De asemenea, aceste diferenţe se resimt şi la nivelul sistemului bancar, fapt ce poate fi
remarcat din analiza indicatorilor de profitabilitate şi risc a principalelor bănci din fiecare
sistem.
Principala trăsătură prin care poporul latin (Franţa, Spania, Italia, România şi
Portugalia) se deosebeşte de cel nordic (Danemarca, Norvegia, Suedia şi Finlanda) este
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
145
reprezentată de personalitatea locuitorilor. În timp ce populaţia din ţările nordice este
caracterizată în linii mari ca fiind una organizată, calculată şi introvertită, latinii europeni se
definesc prin intuiţie, hedonism şi extrovertire. Cei din urmă sunt dispuşi să îşi asume riscuri
cu mai mare uşurinţă, adaptându-se cu rapiditate unor noi medii, spre deosebire de nordici se
bazează foarte mult pe plănuirea în avans şi care acceptă schimbările cu dificultate.
Ţările nordice şi ţările latine
2. Sistemul bancar
2.1 Generalităţi
Conform literaturii de specialitate, sistemul bancar se defineşte ca fiind ansamblul
instituţiilor,relaţiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce
interacţionează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite şi de a
distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum şi de a oferi facilităţi, inclusiv
sisteme de plăţi, pentru diverşi agenţi economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoane
fizice. Sistemul bancar este o component a sistemului financiar al unei ţări.
Sistemele bancare din ţările dezvoltate se caracterizează printr-o serie de trăsături, dintre
care cele mai importante sunt: diversitatea, concentrarea, bancarizarea activităţii, accelerarea
operaţiunilor de restructurare, deschiderea către relaţiile cu străinătatea.(1)
În principalele ţări dezvoltate sistemele bancare sunt eterogene, repectiv, cuprind o diversă
tipologie de bănci, dar manifestă tendinţa de uniformizare în contextual procesului de
globalizare financiară.
Din punct de vedere al organizării activităţii bancare şi al gradului de specializare este
posibilă stabilirea unei distincţii intre două tipuri de sisteme bancare:
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Sisteme bancare ale Europei continentale, puţin specializate şi care
funcţionează după modelul băncii universale;
Modelul American, aplicat şi în Japonia, bazat pe principiul unei
specializări stricte a instituţiilor bancare.
Modelul băncii universale este predominant în Europa continentală. O bancă
universală poate fi prezentată ca o instituţie care oferă o gamă largă şi completă de servicii
financiare: acordă credite, colectează depozite, gestionează mijloacele de plată, realizează
plasamente în titluri şi participaţii la capitalul întreprinderilor.(2)
Sistemul bancar este alcătuit din:
Banca Centrală este acea instituţie bancară care funcţionează în fiecare ţară
şi se gaseşte în fruntea ” piramidei” sistemului bancar.
Băncile comerciale denumite şi bănci de depozit sunt băncile specializate
în mobilizarea disponibilităţilor băneşti temporare sub forma de depuneri la
vedere sau la termen şi asigurarea plasamentului acestor, în special, sub
forma creditelor curente.
Băncile de afaceri sau industriale sunt bănci care se ocupă în principal cu
investirea depunerilor pe termen lung, primate de la clienţi, în participaţii la
întreprinderi existente sau în formare, contribuind astfel la formarea şi
reorganizarea de mari întreprinderi.
Banca electronică reprezintă acea instituţie bancară care utilizează
serviciile calculatorului pentru efectuarea operaţiunilor bancare şi valutare.
Banca populară este asociaţia de persoane fizice, constituite în mod liber
care dobândeşte personalitate juridică în temeiul unei hotărâri judecătoreşti
definitive, ce desfăşoară activităţi bancare în beneficiul membrilor
cooperatori.
Organismele de credit specializate sunt principalii participanţi la piaţa
creditului pe termen mijlociu şi lung.
2.2 Analiza principalelor bănci
2.2.1. Delimitări conceptuale
Pentru a analiza principalele bănci din ţările reprezentative ale celor două sisteme bancare,
am utilizat date preluate din rapoartele oficiale ale băncilor.În vederea alcătuirii unui top,
principalul criteriu a fost reprezentat de activele totale regăsite în bilanţurile băncilor în anul
2013, însă am avut în vedere atât indicatorii de profitabilitate ROE şi ROA, cât şi principalul
indicator de stabilitate financiară şi risc Capital Adequacy Ratio (rata de adecvare a
capitalului).
ROE (Return on equity), rentabilitatea capitalurilor proprii, este în opinia multora cel mai
important indicator de măsurare a performanţelor unei instituţii financiare. Acesta se
calculează ca şi raport între profitul net obţinut de companie şi capitalurile proprii, acestea
reprezentând practic contribuţia acţionarilor la finanţarea afacerii. O rentabilitate mai mare a
capitalurilor proprii înseamna că o investiţie materială mică a acţionarilor a fost transformată
într-un profit mare.
ROA (Return on assets), rentabilitatea activelor masoară eficienţa utilizării activelor din
punctul de vedere al profitului obţinut. Practic arata câţi lei aduce sub formă de profit un leu
investit în active. Dacă ne gandim că scopul final al oricărei afaceri este obţinerea de profit,
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
147
atunci aceşti indicatori măsoară exact ţinta care se doreşte a fi atinsă. Astfel, ROA se
calculează ca şi raport între profitul net înregistrat şi activele totale.
Capital Adequacy Ratio , rata de adecvare a capitalului reprezintă raportul dintre fondurile
proprii şi activele ajustate în funcţie de risc. Acest indicator este principalul instrument de
măsura a puterii financiare a unei bănci, demonstrând capacitatea unei bănci de a absorbi
eventualele pierderi.
2.2.2. Clasificarea băncilor în funcţie de activul total
În prima parte a acestei analize am prezentat cea mai importantă bancă din fiecare ţară din
punct de vedere al activelor totale pe anul 2013, făcând o clasificare a ţărilor în functie de
acestea.
a) Sistemul bancar nordic (Danemarca, Norvegia, Suedia şi Finlanda):
Dintre băncile nordice se remarcă Nordea AB Bank din Suedia ocupând locul 30 în top
50 al băncilor din lume, cu un total al activelor de 630.400 mil euro, media pe anii 2006-2013
fiind de 540.303 mil euro, cu mult sub valoarea din anul 2013.
Suedia este urmată în topul băncilor nordice de Danemarca, reprezentată de prima bancă
din sistemul danez- Danske Bank, totalul activelor fiind de aproximativ 419.517 mil euro, cu
o medie de 432.199 mil euro calculată pentru anii 2006-2013.
Următoarele ţări din top sunt Finlanda şi Norvegia, principalele bănci ale acestora
înregistrând valori considerabil mai mici din punct de vedere al activelor deţinute şi anume
43.700 mil euro-Pohjola Bank, respectiv 13.689 mil euro-Spare Bank, în ambele cazuri media
fiind net inferioară valorilor din 2013, întrucârt aceste bănci s-au aflat în continuă dezvoltare
în perioada analizată.
b) Sistemul bancar latin (Franţa, Spania, Italia, România şi Portugalia):
Principala bancă din acest sistem este reprezentată de BNP PARIBAS din Franţa, aceasta
ocupând locul 3 din top 50 al celor mai puternice bănci din întreaga lume. Din punct de
vedere al activelor totale deţinute aceasta se află în fruntea clasamentului ţărilor latin-
europene fiind la o distanţă substanţială de banca ce ocupă urmatorul loc. La sfârsitul anului
2013 aceasta a înregistrat active în valoare de 1.800.139 mil euro şi o medie pe 2006-2013 de
1.867.365 mil euro nivelul maxim fiind atins în 2008 (2.075.551 mil euro).
Santander reprezintă cea mai importantă bancă din Spania, în lume fiind pe locul 13, a
doua din clasamentul ţărilor latine. Banca multinaţională Santander a fost numită ”Cea mai
buna bancă din lume” în anul 2012 în topul anual realizat de publicaţia financiară
”Euromoney”, primind acest titlu pentru a treia oară în ultimii ani. Aceasta a deţinut în anul
2013 active în valoare de 1.115.637 mil euro, fiind o valoare apropiată de cea medie
1.094.941, medie calculată pentru perioada 2006-2013.
Italia este a treia ţară fiind reprezentată de UniCredit ce înregistrează la sfârşitul anului
2013 un total al activelor de 845.838 mil euro si o medie 2006-2013 de 910.898 mil euro. De
asemenea UniCredit este inclusă în topul mondial al băncilor, ocupând locul 23. (3)
Următoarea ţară din clasament se afla la o distanţă considerabilă de cea anterioară, astfel
Banco Espirito Santo din Portugalia a prezentat un total al activelor de 93.342 mil euro în data
de 31 dec 2013. Ultima poziţie este ocupată de România, reprezentantă Banca Comercială
Română deţinând active în valoare de doar 14.680 mil euro.
Aceste diferenţe subtanţiale sunt înregistrate în principal deoarece, aceste două bănci provin
din sisteme bancare mai slab dezvlotate.
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
2.2.3. Indicatori de performanţă şi profitabilitate (ROE, ROA)
În ceea ce priveşte sistemul bancar nordic, din punct de vedere al profitabilităţii redată de
indicatorul de profitabilitate ROE în anul 2013 Finlanda ocupă primul loc cu un procent de
14,6%, urmată de Norvegia cu o rată de 13,3% şi de Suedia cu 11%. Pe ultimul loc cu o
profitabilitate redusă faţă de primele poziţii în top se află Danemarca având ROE de 5%.
Dintre ţările latine europene, prima poziţie în funcţie de ROE este deţinută de România ce
a înregistrat o rată de 7,96%. Franţa şi Spania au rate de profitabilitate apropiate, şi anume
5,87%, respectiv 5,42%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de Italia şi Portugalia; deoarece
au înregistrat pierderi în anul 2013 acestea au avut ROE negativ. Italia a prezentat o rată de
-6,76%, iar Portugalia de -6,9%.
Clasificând ţările din sistemul bancar nordic în funcţie de ROA, Finlanda se află din nou
pe primul loc cu o rată de 0,96%. Suedia atinge pragul de 0,48%, fiind urmată de Danemarca
cu 0,21%. Cea mai mica valoare al acestui indicator este de 0,12% în Norvegia.
România înregistrează cea mai mare cotă şi în cazul indicatorului ROA de 0,88%,
precedată de Spania cu 0,44%. Aşa cum era de aşteptat datorită unei valori foarte mare de
active deţinute, Franţa prezintă o rată a acestui indicator relativ scazută, respectiv 0,29%. În
cazul Italiei şi Portugaliei ratele sunt de -0,37% şi -0,62%.
2.2.4. Analiză risc şi prudenţialitate (CAR)
În ceea ce priveşte riscul asumat de băncile din sistemul bancar nordic, analizând după
indicatorul CAR (Capital Adequacy Ratio), Danemarca ocupă locul întâi în topul celor mai
prudente bănci, având în 2013 CAR=21,4%. Următoarea ţară din punct de vedere al
prudenţialităţii este Norvegia cu 14,18%. Suedia şi Finlanda înregistrează valori apropiate, în
jur de 13%, mai exact 13,4% şi 12,7%.
În spaţiul latin european, indicatorul CAR înregistrează valori maxime, ce sunt foarte
apropiate, respectiv 15,6% şi 15,42% în Franţa şi Italia. Locul trei este deţinut de România cu
o pondere de 14,7%. Şi valorile minime din acest top sunt aproximativ egale, Portugalia
înregistrând CAR=11,8%, iar Spania 11,71%.
2.3 Sistemul bancar nordic vs. Sistemul bancar latin
Referitor la activele totale deţinute, se poate observa cu usurinţă discrepanţa foarte mare
dintre sistemul bancar nordic şi cel latin. Deşi printre ţările latine există şi unele state slab
dezvoltate, precum Portugalia şi România a căror situaţie a activelor au ca efect o diminuare
considerabilă a mediei totale din sistem, datorită faptului că sunt prezente şi bănci din top 50
al celor mai importante bănci la nivel mondial, media sistemului latin se situează în jurul
sumei de 773.927 mil euro. Această valoare este aproape triplă comparativ cu cea a sistemului
nordic, medie de 276.827 mil euro.
Pe perioada 2006-2013 se observă un trend ascendent al activelor în majoritatea ţărilor
nordice, ca efect al continuei dezvoltări. În cazul băncilor latin-europene, sumele privind
activul total al bilanţului au oscilat, rezultat al instabilităţii financiare cu care s-a confruntat
întreaga lume. Totuşi, acestea nu au cunoscut modificări semnificative în perioada analizată.
Motivele pentru care ţările nordice nu au resimţit foarte puternic efectele crizei financiare sunt
reprezentate atât de economia stabilă a acestor ţări, de implicarea activă a statului în economie
(prezintă cele mai bune sisteme de pensii, cele mai scăzute rate ale şomajului, pun accent pe
educaţie, inovaţie şi antreprenoriat) cât şi de atitudinea prudenţială a acestor popare.
Diferenţe mari sunt vizibile şi în cazul indicatorului de profitabilitate ROE, valoarea
maximă din 2013 atinsă în sistemul latin (7.96%) fiind aproape la jumătatea celei din sistemul
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
149
nordic (14.6%). În timp ce două dintre ţările latin-europene au înregistrat pierderi în anul
2013, cu efect direct asupra ROE şi ROA, acest fenomen nu a fost prezent în cazul băncilor
nordice.
În privinţa raportului dintre rezultatul net şi activul total, valorile înregistrate au fost
asemănatoare, fapt din care reiese relaţia direct proporţională dintre activele înregistrate şi
rezultatul financiar obţinut.
Comparând valorile referitoare la indicatorul de prudenţialitate, CAR, se poate observa
faptul că băncile din sistemul nordic sunt mai prudente şi solvabile decât cele din sistemul
bancar latin. Media în perioada analizată 2006-2013 susţine caracterul prudent al nordicilor şi
anume 15.42% faţă de 13.84%. Nivelul mai mic al CAR înregistrat de băncile latine indică
faptul că acestea deţin mai multe active riscante în bilanţ sau fonduri proprii mai mici
comparativ cu băncile nordice.
În concluzie, activele mult mai mari regăsite în bilanţurile băncilor din sistemul bancar
latin nu sunt susţinute de o profitabilitate la fel de mare în comparaţie cu bancile din sistemul
bancar nordic, ceea ce îi face pe nordici mai eficienţi şi mai rezervaţi.
2.4. Analiza extinderii băncilor nordice şi latine
Ţările în care băncile principale s-au extins
În ceea ce priveşte caracterul introvertit al nordicilor, acest lucru este reflectat cu
uşurinţă de gradul redus de extindere al băncilor nordice comparativ cu gradul de extindere al
celor latine. Astfel, dacă ţările nordice se orientează din punct de vedere financiar-bancar mai
mult către ele însele şi în mică masură către statele vecine (precum Polonia sau Rusia), ţările
latine sunt cele care îşi extind sistemul bancar nu doar in Europa, ci şi pe restul continentelor:
în America Centrala şi de Sud, în Africa (Mozambic, Angola) sau în Asia (India, China).
Acest lucru ar putea indica şi faptul că latinii îşi asuma riscuri mai mari, întrucat în momentul
în care pătrunzi într-un spaţiu în care există o cultură diferită de a ta, obiceiuri şi oameni
diferiţi, poţi fi foarte uşor supus unor eşecuri. Din acest punct de vedere am considerat
personalitatea nordică a fi mai prudentă.
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
3. Modelul de regresie liniară simplă
Pentru realizarea modelului de regresie liniară simplă, am decis să facem o medie a
valorilor obţinute de fiecare bancă, acestea fiind structurate în funcţie de sistemul bancar din
care face parte, rolul modelului fiind acela de compara cele două sisteme.
Înainte de efectuarea testelor pentru a analiza influenţa depozitelor asupra creditelor,
am realizat autocorelarea erorilor, în ceea ce priveşte influenţa creditelor asupra activului
total, respectiv a depozitelor asupra pasivului total al băncilor, cu ajutorul testului Durbin-
Watson pentru ambele sisteme bancare în parte.
Fig.1 Autocorelarea erorilor dintre activ total şi credite (sistemul nordic)
Sursă: Eviews 4
Fig.2 Autocorelarea erorilor dintre activ total şi credite (sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
151
Fig.3 Autocorelarea erorilor dintre pasiv total şi depozite (sistemul nordic)
Sursă: Eviews 4
Fig.4 Autocorelarea erorilor dintre pasiv total şi depozite (sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Pentru aplicarea testului Durbin-Watson, iniţial se estimează parametrii modelului
prin metoda celor mai mici pătrate şi se obţin reziduurile. Din output-ul rezultat, se preia
valoarea statisticii DW şi se compară cu valoarea calculată cu valorile critice obţinute din
tabele:
Dacă 0 < d < d1 , seria reziduurilor prezintă autocorelare de ordinul 1 pozitivă.
Dacă d1 <d <d2 ⇒ indecizie. Se recomandă acceptarea autocorelării pozitive.
Dacă d2<d < 4-d2− ⇒ reziduurile sunt independente
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Dacă 4-d2 <d < 4-d1 ⇒ indecizie. Se recomandă acceptarea autocorelării negative
Dacă 4-d1 < d < 4, seria reziduurilor prezintă autocorelare de ordinul 1 negativă.
Din tabelul distribuţiei Durbin-Watson, pentru nivelul de semnificaţie 5%, n=8(n-
numărul de ani) şi k=2, găsim d1=0,76 şi d2=1,33.
Pentru sistemul nordic, în cadrul modelului de regresie cu variabila dependentă activ
total şi cea independentă credite, valoarea DW=d este 1,791768 ce se încadrează în intervalul
[d2; 4-d2] rezultând faptul că reziduurile sunt independente. Aşadar, modelul este corect, iar
parametrii sunt eficienţi
În cazul sistemului latin, valoarea DW=d este 1,293457 şi se încadrează de data
aceasta în intervalul [d1;d2], rezultând faptul că se recomandă acceptarea autocorelării
pozitive, însă faptul că valoarea DW este mai apropiata de d2 se poate accepta şi ipoteza în
care reziduurile sunt independente.
În ceea ce priveşte modelul de regresie cu variabila dependentă pasivul total şi cea
independentă depozitele, în cazul sistemului nordic se observă faptul că reziduurile sunt
independente întrucât coeficientul DW este situat în intervalul [d2; 4-d2]. Similar situaţiei
active-credite, valoarea DW duce la recomandărea acceptării autocorelării pozitive în cadrul
sistemului latin. Astfel, în ceea ce priveşte sistemul bancar latin, se poate interpreta că
modelul de regresie nu este corect specificat.
De asemenea, am utilizat testul Durbin Watson pentru autocorelarea erorilor şi în
cazul modelului de regresie liniară simplă, unde variabila dependentă este reprezentată de
creditele acordate clienţilor nebancari, calculate ca medie pe perioada 2006-2013, iar cele
independente depozitele atrase de la clienţii nebancari.
Fig.5 Autocorelarea creditelor şi depozitelor (sistemul nordic)
Sursă: Eviews 4
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
153
Fig.6 Autocorelarea creditelor şi depozitelor (sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Interpretarea coeficientului variabilei independente: Înrtucât coeficientul depozitelor
este pozitiv, există o proporţionalitate directă între depozitele atrase şi creditele acordate.
Relaţia directă dintre volumul depozitelor şi al creditelor se poate explica şi la nivel de
contabilitate bancară, fondurile proprii ale băncilor sunt în general foarte mici, astfel încât
acestea trebuie să atragă de la clienţi resurse pentru a îşi îndeplini principalul rol de pe piaţa
financiară, şi anume circulaţia monedei în lume (client-depozit => bancă => client-credit).
Astfel, se explică importanţa atragerii de depozite pentru posibilitatea acordării creditelor.
Conform coeficientului de determinare, depozitele explică în proporţie de 89% în
cazul sistemului nordic şi 78% în cazul sistemului latin variaţia creditelor, iar restul
procentajului de 11%, respectiv 22% îl reprezintă influenţa altor factori.
În cazul testării parametrilor, avem un prag de semnificatie de risc de 5%, astfel t-
Statistic în cazul depozitelor atât pentru nordici (6,958391), cât şi pentru latini (4,671864)
este mai mare decat T critic(2,968687); aşadar se respinge ipoteza nulă( conform căreia
coeficientul depozitelor este nul), din ceea ce rezultă faptul că parametrul variabilei
independente este semnificativ statistic, concluzionând astfel că modelul este valid cu o
probabilitate de 0,000437% (sistemul nordic) şi 0,003425%( sistemul latin).
În cazul sistemului nordic testul Durbin Watson a relevat independenţa reziduurilor,
întrucât valorea DW se încadreaza între [d2; 4-d2] (1,418914); iar în cazul sistemului latin
valorile ne indică recomandarea acceptării autocorelării pozitive, însă acest test nu este foarte
relevant, întrucât se află într-un interval de indecizie [d1; d2]. Astfel se recurge la efectuarea
testului Breusch Godfrey.
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Fig.7 Testul Breusch Godfrey(Sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Din output-ul rezultat, Prob(F-statistic) = 0,931602 fiind cu mult mai mare decât 5%,
prin urmare nu există autocorelare de ordin superior.Se poate concluziona astfel că modele de
regresie sunt valide, deci putem preceda la realizarea celorlalte teste.
Fig.7 Heteroscedasticitatea- testul White (sistemul nordic)
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
155
Sursă: Eviews 4
Fig.8 Heteroscedastcitatea- testul White (sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Fig.9 Heteroscedasticitatea- testul ARCH LM( sistemul nordic)
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Sursă: Eviews 4
Fig.10 Heteroscedasticitatea- testul ARCH LM( sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Din corelarea rezultatelor dintre testele White şi ARCH LM, pentru ambele sisteme
bancare Prob(F-Statistic) şi Prob(RESID(-1)) sunt vizibil mai mari de 5%, excluzând astfel
ipoteza de heteroscedasticitate, fiind prezentă homoscedasticitatea.
Ipoteza de homoscedasticitate presupune ca varianţa erorilor să fie constantă:
V(ɛ i)=σ2. Efectul încălcării acestei ipoteze este pierderea eficienţei estimatorilor
parametrilor modelului de regresie.(4)
Fig.11 Normalitatea erorilor- testul Jarque Berra (sistemul nordic)
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
157
Sursă: Eviews 4
Fig.12 Normalitatea erorilor- testul Jarque Berra (sistemul latin)
Sursă: Eviews 4
Prin utilizarea testului Jarque-Bera am testat normalitatea erorilor. Acesta se bazează
pe verificarea simultană a proprietăţilor de asimetrie şi boltire ale seriei reziduurilor. Fiindcă,
atât în cazul sistemului nordic, cât şi în cazul celui latin Prob(Jarque-Bera)> 5%, putem trage
concluzia că atât „k”-coeficientul de aplatizare, cât şi „s”- coeficient de bombare nu diferă
semnificativ de parametrii distribuţiei normale, iar modelele urmează o distribuţie platicurtică
deoarece, k <3.
4. Concluzii
După cum se poate observa chiar din bilanţul contabil al băncilor analizate, cele din
sitemul latin sunt instituţii de credit foarte dezvoltate, cu o valoare impresionantă a activului
total deţinut; conform topului realizat pe baza acestui element bilanţier trei dintre cele cinci
bănci observate sunt incluse in ”Top 50 al celor mai mari bănci din lume”.
Acest fapt se datorează în mare parte şi gradului de extindere ridicat. Cea mai
importantă bancă din sistemul latin-european, BNP Paribas, prezintă sucursale în întreaga
lume, fiind prezentă în 78 de ţări. De asemenea, şi următorii doi jucători importanţi de pe
piaţa bancară din Europa latină s-au extins la nivel mondial, Santander ocupând o poziţie
importantă în 10 ţări şi oferind servicii financiare în multe altele; iar grupul UniCredit poate fi
întâlnit în cel puţin 20 de state.
Din perspectiva activelor înregistrate în bilanţ, instituţiile bancare din sistemul nordic
sunt mult mai puţin dezvoltate, comparativ cu cele latin-europene. Spre exemplu, activul total
deţinut de Nordea Bank, cea mai mare bancă din sistemul nordic, reprezintă ca şi valoare doar
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
o treime din activele grupului BNP Paribas; situaţie întâlnită şi la nivel de medie a băncilor
din fiecare sistem. Diferenţa foarte mare dintre media celor două sisteme este totuşi atenuată
într-o proporţie considerabilă de existenţa în sistemul latin a două state cu un grad de
dezvoltare economică mai scăzut. Principalele bănci din Portugalia şi România deţin active
considerabil mai mici ca şi valoare decât restul instituţiilor din sistem, ceea ce duce la
diminuarea mediei, calculată ca şi medie aritmetică simplă.
Cu toate că şi băncile din sistemul nordic s-au extins în alte ţări, dezvoltarea acestora
este una limitată, preferând să deschidă sucursale doar în ţările din Europa de Nord, ca şi
consecinţă a caracterului prudenţial al acestora.
Prin analiza indicatorilor de performanţă ROA şi ROE, putem concluziona că deşi
băncile nordice sunt mult mai mici şi mai puţin dezvoltate decât cele latine, acestea îşi
gestionează mai eficient activitatea, obtinând valori superioare celor din sistemul latin ale
acestor indicatori.
Indicatorul Capital Adequacy Ratio întăreşte ideologia conform căreia populaţia din
nordul Europei se caracterizează prin prudenţă, stabilitate, planificarea amănunţită în avans;
însă şi băncile latin-europene au înregistrat valori adecvate ale acestui indicator.
Ponderea creditelor în total activ este destul de ridicată, creditele acordate clenţilor
nebancari constituind aproximativ 50% din activele bilanţiere; în ceea ce priveşte structura
pasivelor, o pondere considerabilă este deţinută de depoztele atrase de la clienţii nebancari, şi
anume 30%, în ambele sisteme bancare. Din această perspectivă, am studiat validitatea
modelelor de regresie liniară „credite-activ total” şi „depozite-pasiv total”, în ambele cazuri
rezultând modele valide.
Cu toate acestea, am considerat că influenţa depozitelor asupra creditelor are o mai
mare importanţă, realizând astfel modelul de regresie liniară simplă dintre aceste elemente ale
bilanţului bancar. Prin efectuarea testelor econometrice în Eviews a rezultat validitatea acestui
model, observându-se faptul că depozitele explică variaţia creditelor într-o proporţie ridicată.
Din analiza realizată se observă diferenţa foarte mare dintre cele două sisteme în ceea
ce priveşte rezultatele financiare, modalitatea de gestionare a băncilor, nivelul de extindere
fapt datorat caracterelor diferite ale populaţiei, mediului cultural, nivelului de dezvoltare
macroeconomic etc.
Din perspectiva noastră, pentru a se diminua această discrepanţă şi pentru a-şi
îmbunătăţi rezultatele obţinute, fiecare dintre cele două sisteme să adopte strategiile pozitive
existente în celălalt sistem. Spre exemplu, în cazul latinilor este indicat să aplice metoda mai
restrictivă, mult mai calculată care este caracteristică nordicilor, această atitudine având ca
rezultat o gestiune mai bună a resurselor deţinute; iar nordicii ar trebui să îmbrăţişeze
atitudinea mai deschisă a latinilor în ceea ce priveşte extinderea la nivel european, sau chiar
mondial.
Note:
(1) Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Costantin - Moneda, credit, banci - Editura
Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997, pg.56
(2) Dardac Nicolae,Teodora Barbu-Moneda.Banci si politici monetare- Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti,2005,pg.78
(3) Topul celor mai mari bănci din lume din punct de vedere al activelor totale deţinute a fost
realizat în baza datelor disponibile la data de 25 februarie 2014
Creţoi Luminiţa Elena, Cuteşi Oana Elena
Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic
159
(4) http://www.slideshare.net/SuciuBogdan/curs10-econometrie-ipoteze-dv-2013; slide10-11
Bibliografie:
Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Costantin (1997) , Monedă, credit, bănci , Editura
Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,
Dardac Nicolae,Teodora Barbu(2005) Monedă.Bănci şi politici monetare, Editura Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti,
Enciu Adrian, Dedu Vasile , Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti
Popa Ioan (2008), Negociere comercială internaţională, Editura Economică, Bucureşti
http://www.accuity.com/useful-links/bank-rankings/c
http://www.asociatiaeconomistilor.ro/rel.php
http://www.aeaweb.org/atypon.php?return_to=/doi/pdfplus/10.1257/jel.52.1.357
Sistemul Nordic:
http://www.nordea.com/sitemod/upload/root/www.nordea.com%20-
%20uk/Investorrelations/reports/ar/Nordea_Annual_Report_2013.pdf
http://www.danskebank.com/en-uk/ir/Documents/2013/Q4/Annualreport-2013.pdf
http://annualreport.smn.no/2013/balance-sheet/
http://www.op-pohjola-annualreport.fi/Pohjola2013/en/year-2013
Sistemul latin:
https://www.unicreditgroup.eu/it/investors/financial-highlights/balance-sheet.html
http://www.santander.com/csgs/StaticBS?ssbinary=true&blobkey=id&SSURIsscontext=Satel
lite+Server&blobcol=urldata&SSURIsession=false&blobheadervalue1=application%2Fpdf&
blobwhere=1278699276763&blobheadervalue2=inline%3Bfilename%3D823%5C111%5CInf
orme+Anual+SPA.pdf&blobheadervalue3=santander.wc.CFWCSancomQP01&SSURIapptyp
e=BlobServer&blobtable=MungoBlobs&SSURIcontainer=Default&blobheadername1=conte
nt-type&blobheadername2=Content-Disposition&blobheadername3=appID#satellitefragment
http://media-cms.bnpparibas.com/file/58/5/4q13-cfs.31585.pdf
https://www.bes.pt/sitebes/cms.aspx?srv=222&stp=1&id=a22613b2-c360-4885-ac28-
7ace7ea7b7cf&order=1&attach=No
http://www.bcr.ro/ro/investitori/informatii-financiare