1. Nevoia de finanţare:

A. Economie închisa:

NF = (V-C) + (S - I) + (T – G)Unde: V – veniturile, C – consumul, S – economisirile, I – investitiile, T – taxele incasate, G – consumul guvernamental

B. Economie deschisa:

NF =(V-C) + (S - I) + (T – G) + (X-M)Unde: V – veniturile, C – consumul, S – economisirile, I – investitiile, T – taxele incasate, G – consumul guvernamental X – exporturile, M – importurile.

2. Balanţa de plăţi externe:

- principii de înregistrare:

Intrări - CREDIT Ieşiri - DEBITExporturi FOB Importuri FOBServicii prestate Servicii plătiteDividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătiteTransferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătateCapitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătateCredite atrase Credite acordateCreşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă

- structura balanţei de plăţi externe:

I. Contul curentA. Bunuri şi servicii:

- Bunuri;- Servicii;

B. Venituri:- Din investiţii directe / portofoliu;- Din alte investiţii (dobânzi);

C. Transferuri curente: - Sector oficial- Alte sectoare

II. Contul de capital- Transferuri de capital;- Active cumpărate / vândute

III. Contul financiar- Investiţii directe;- Investiţii de portofoliu;- Alte investiţii (credite externe, împrumuturi FMI);- Conturi de tranzit;- Conturi de cliring / barter- Active de rezervă (aur, DST, valută)

IV Erori şi omisiuni

3. Poziţia investiţională internaţională:

I. Active de rezervă din sistemul bancaro Aur monetar;o Deţineri de DST;o Devize convertibile;

II. Datoria externă pe tipuri de creditorio Multilaterale:

FMI;UE;BIRD;BERD.

o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;o Bănci private: detaliere pe ţări;o Obligaţiuni străine / euroobligaţiunio Credite furnizor: detaliere pe ţări;o Alţi creditori privaţi.

III. Datoria externă pe tipuri de debitorio Datoria publică;o Datoria public garantată;o Datoria comercială negarantată.

IV. Creanţe şi angajamente pe termen scurto Creanţe: incasoo, acreditive, garanţii bancare primite;o Angajamente: incasoo, acreditive, garanţii emise, linii de

finanţare, alte angajamente.V. Investiţii străine

o Directe; o De portofoliu.

Exemplu: Balanţa de plăţi a României 1997 – 2000 (raportul BNR 2000 – pag 12 – 13)

NECESARUL DE FINANTAT PENTRU O COMPANIE:

Fondul de rulment brut: se mai numeşte şi fond de rulment total fiind compus din stocuri, creanţe, clienţi, avansuri acordate furnizorilor, numerar.

Fondul de rulment net: reprezintă partea din capitalul permanent care poate fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante:

FRN= Capital permanent – Active imobilizate

Fondul de rulment propriu: reprezentat de excedentul capitalului permanent faţă de activele imobilizate:

FRP= FRN – Datorii la termen

NECESARUL DE FINANTAT PE TL:mil. EuroIndicatori Total An 1 An 2 An 3 An 4Valoarea totala a investitiei 3535 1480 865 615 575Valoarea amortizarii 970 240 300 280 150Beneficiu reinvestit 745 205 123 190 227Necesar de finantare pe TL 1820 1035 442 145 198

NECESARUL DE FINANTAT PE TS:

Denumirea indicatorilor Total Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4TOTAL Mob. / Imob. 50 187 309 -157 -289Active circulante 6558 1101 1760 1413 2284Fondul de rulment net -6574 -1975 -2436 -1987 -176Necesarul de finantat pe TS 34 -687 -367 -731 1819

FORMULE SETUL 2: "Indicatorii financiari: dobanda, scontul, valoarea prezenta." 1. Dobanda efectiva: 

 2. Dobanda nominala: 

 3. Dobanda reala: 

 4. Valoarea prezenta: 

 5. Valoarea actualizata neta (VAN): 

 6. Rata interna de rentabilitate: RIR=k* pentru care VAN = 0 (6) 7. Costul finantarii prin emisiune de actiuni (modelul Gordon - Shapiro): 

 Unde: D - dividendul in anul 1, VN - valoarea actiunii, g - rata constanta de crestere a dividendului. 8. Costul mediu al capitalului:

(1) 1perioada

D1D

perioada

nominalaefectiva

(2) perioadaDD periodicanominala

(3) inflatiei rata1

D1D nominala

reala

(4) k)(1

CFPV

nn

n

i

n

in

rambnn

n

k

KDC

k

ACVAN

1 1

n 00 (5)

11

(7) 0 gVN

Dkactiuni

 

 9. Relatii intre ratele de actualizare a doua piete: 

- -         cazul pietelor financiare integrate: 

 - -         cazul pietelor financiare neintegrate: 

  10. Ecuatia SML (CAPM): k(beta)=RFR + beta x prima de risc (11) Prima de risc = Rm - RFR (12) FORMULE SETUL 3: "Eficienta fin antării: Markovitz, CAPM, ATM "  A. Modelul propus de Markovitz: 1. Randamentul asteptat pentru un titlu i:

 

 2. Randamentul asteptat pentru un portofoliu de N titluri: 

 3. Estimarea riscului unui titlu financiar cu ajutorul dipersiei si deviatiei standard: 

 

 4. Covarianta între două titluri i şi j: 

(8) kcapital Total

Actiunik

capital Total

iObligatiunk

capital Total

CreditWACC actiuniobligcredit

(9) RFR1

RFR1

k1

k1

USD

ROL

USD

ROL

(10) SUA risc de prima1

ROM risc de prima1

RFR1

RFR1

k1

k1

USD

ROL

USD

ROL

(1) Rp)E(Rn

1i iii

(2) )R(w)E(RN

1i iiportofoliu E

(3) )E(RRpσ2n

1i iiititlu2

(4) )E(RRpσ2n

1i iiititlu

 

Unde N este numarul perioade de observatie

5. Corelaţia între două titluri i şi j: 

 6. Estimarea riscului unui protofoliu de n titluri pe baza dispersiei si deviatiei standard: 

 B. Modelul lui Sharpe (CAPM): Risc total= risc systemic + risc non-systemic (9) nediversificabil diversificabil  1. Ecuatia modelului: 

 2. Coeficientul beta de risc: 

 3. Prima de risc: prima de risc= Rm - RFR (12) C. Teoria arbitrajarii pietelor a lui Ross (APT): E(r)= RFR + f1 x p1 + f2 x p2 + … (13) f - factor de risc;p - probabilitatea de aparitie a evenimentului generator de risc.

Formule IV: “Pietele monetare internationale”

 

(5) )E(RR)E(RRN

1cov jj

n

1i iiij

ji

ijijcorel

cov

(8) covww2σw σ

(7) covww2σw σ

n

1i

n

1jijji

2i

2iportofoliu

n

1i

n

1jijji

2i

2iportofoliu

2

(10) RFRRβRFR)E(R mii

(11) σ

covβ

2m

imi

1. 1.     VAN şi randamentul unui titlu de stat: 

(1) k)(1

Nr)x (VN Nr x PE - VAN

n

 

(2) 1)-PE

VN(

Nr

365k TB

 

(3) 1PE

VN

Nr

365k n

TB

 

(4) 1-PE

VN

Nr

365k

Nr/365

TB

 

(5) Nr

365

PE

Discountk TB

 

Unde: PE – pretul de emisiune, VN – valoarea nominala, k – randamentul.

 

2. 2.     VAN şi randamentul unui REPO: 

(6) k)(1

Nr)x (VN

k)(1

Nr)x (PR

k)(1

Nr)x (PV Nr x PE - VAN

nRV

Unde: PE – pretul de emisiune al titlului, PV – pretul de vanzare in REPO, PR – pretul de rascumparare

VN – valoarea nominala a titlului de stat.

Randamentul (k*) se calculeaza prin egalarea VAN cu zero.

3. 3.     Taxa scontului: 

(7)

365100

scadenta la pana zileNr Credit scontului Taxascontul

 

1PE

scontVNk

k)(1

scontVNPEVAN

scont

nscont

 

4. Randamentul certificatelor de depozit:

 

- - randamentul unui CD: 

(8) N

3651

365

Ndob1

PE

VNk

sm

imCD

 

Unde: VN – valoarea nominala a certificatului de depozit negociabil

PE – preţul CD;

Dob – dobanda de emisiune

Nim – numarul de zile între data emisiunii si data scadentei (scadenta CD);

Nsm – Numarul de zile între data achizitionarii şi scadenţa (Nim difera de Nsm daca

acest certificat a fost achiziţionat ulterior emiterii sale.

- - preţul unui CD: 

(9)

365

Nk1

)365

Ndob(1VN

PEsm

im

Unde: VN – valoarea nominala a certificatului de depozit negociabil

PE – preţul CD;

Dob – dobanda de emisiune

Nim – numarul de zile între data emisiunii si data scadentei (scadenta CD);

Nsm – Numarul de zile între data achizitionarii şi scadenţa (Nim difera de Nsm daca

acest certificat a fost achiziţionat ulterior emiterii sale.

 

5. 5.     FRA: diferenta de dobanda calculata conform mecanismului  FRA este

 

(10)

365

Nri1

Creditiii

1

g1FRA

 

i1 – dobanda la scadenta creditului si a FRA;

ig – dobanda garantata prin FRA;

Credit – valoarea nominala a creditului si a FRA;

Nr – nr de zile pana la scadenta creditului.

 

6. 6.     Dobanda simpla la depozitele bancare: 

(11) 365

NrdDidepozit

 

D – valoarea nominala a depozitului;

d – dobanda nominala anuala;

Nr – durata depozitului bancar.

7. 7.     Randamentul unui titlu (credit) in conditiile utilizarii unui contract de depozit pe rata dobanzii.

 

(12) k)(1

forward DobandaDepozit

k)(1

Depozit

k)(1

ACVAN

NMnn

0forwardcredit

Unde: C0 – creditul initial, An – anuitatile aferente creditului (titlului)

M – momentul incheierii contractului forward pe rata dobanzii

N – momentul scadentei contractului forward pe rata dobanzii (contract de depozit la o rata forward).

 Formule V: “Pietele valutare internationale”

1. 1.    Ratele cursului de schimb: 

Rata nominală a cursului de schimb: calculează preţul unei monede în raport cu o altă monedă.

Rata reală a cursului de schimb: 

p1

ppsR

*

nominalreal

Unde: s – cursul nominal, p – rata inflaţiei în România, p* - rata inflaţiei într-o ţară străină.

 

Rata efectivă a cursului de schimb: 

1cba

scsbsaR euroliraUSDreal

Unde: ponderile a, b, c, se calculează având în vedere comerţul exterior, investiţiile străine, creditorii internaţional.

Rata reală efectivă a cursului de schimb: 

1cba

p1

ppsc

p1

ppsb

p1

ppsaR

euro*

euro*

liralira*

USDUSDreal

 

2. 2.     Operaţiunile la termen pe pieţele valutare: 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile contractului forward:

 

              se încheie în afara bursei prin negociere directa intre părţi (pieţele monetare sau valutare);

              nu este standardizat;

              are o valoare fixa, fixarea valorii contractului se face în prezent;

              nu are piata secundara;

poate fi lichidat numai la scadenta. 

3. 3.    Tipuri de cotaţii pe pieţele valutare internaţionale: 

A. În funcţie de modul de exprimare:

Cotaţie directă: 1 u.m.s. = x  u.m.n. (1 USD = x ROL) – România, Germania, Rusia, Ungaria

Cotaţie indirectă: 1 u.m.n. = x  u.m.s. (1 ROL = x USD) – Marea Britanie, Canada, Australia.

 

B. În funcţie de tipul operaţiunii:

 

Cotaţie spot: - cotaţia la vedere determinată de jocul pieţei.

Cotaţia forward: - cotaţia la termen a unei valute, determinată pe baza calculelor în momentul încheierii contractului forward.

SUA

ROM

SUA

SUAROM

i

is f s

i

iisf

1

1

1 000

Unde i – rata dobânzii

 

SUA

ROM

SUA

SUAROM

p

ps f s

p

ppsf

1

1

1 000

Unde p – rata inflaţiei.

 

! REGULA PIP-URILOR ÎN DETERMINAREA COTAŢIILOR FORWARD:

 

- -                 daca pip - ul de la cumpărare este mai mic decât pip - ul de la vânzare se spune ca valuta face prima şi moneda naţionala discount şi prin urmare pip - urile se aduna la cursul spot pentru a obţine cursul forward;

- -                 dacă pip - ul de la cumpărare este mai mare decât pip - ul de la vânzare se spune ca valuta face discount şi moneda naţionala prima şi prin urmare pip - urile se scad din cursul spot pentru a obţine cursul forward.

4. 4.     Determinanţii cursului de schimb: 

a. Abordarea tradiţionalistă:CSV = F (p-p*, Y-Y*, R-R*) (1)Unde: s - cursul spot; P - sunt ratele de inflatie; Y - rata de crestere a PNB real;

R – deficitul contului curent;

 

b. Teoria parităţii puterilor de cumpărare:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c. Abordarea monetaristă a cursului de schimb:

dolari inbunurilor Pretul

lei inbunurilor Pretul dolarului Pretul

internat. ta-p pe com. bunuriunor a dolari in Pretul

internat. ta-p pe com. bunuriunor a lei in Pretul dolarului Pretul

USD

lei0 p

ps

lei

USD

USD

lei

USD

lei

0

0

_

p

px 1

)p (1

)p(1 x

p

p

s

s s

(2) )p (1

)p-(p

s

s s

USD

USDleu

0

0

_

 

M x V = P x TUnde:

M - masa monetara aflata în circulatie;

V - viteza de rotatie a banilor;

P - pretul bunurilor;

T - numarul anual de tranzactii din economie

 

T= a x YM x V = a x P x YM = (a / V) x P x Yk = a / VM = k x P x Y

 

 

 

 CSV = F(M - M * , Y - Y * , k - k * , i - i * ) (3) Unde:

M - masa monetara;

Y - venitul national în termeni reali;

k - este un indicator care arata modificarile de structura în economie;

i - rata dobanzii.

 

d. Teoria parităţilor ratelor de dobândă:

 

 

americana piata pentru - Yx k

MP

romaneasca piata pentruYx k

MP

**

**

 

Unde: f / s sunt cursurile forward şi spot

i este rata dobanzii.

CSV = F(M - M*, Y – Y*, i - i*)  (4)

Unde: M – masa monetară, Y – creşterea economică (PIB sau VN) şi i – ratele de dobândă.

 

 

e. Teoria echilibrului general:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

i1

ii

s

sf

USD

USDleu

0

0

(p - p*) / (1+p*) = (d - d*)/ (1+ d*) = (f - s) / s = (s* - s) / s (5)

Unde: p - rata inflaţiei;

d - rata dobânzii;

f - cursul forward;

s - cursul spot (la vedere);

s* - cursul la vedere previzionat pentru o dată ulterioară;

Formule VI: “Instrumentele sintetice si derivate pe rata dobanzii”

1. Contractul futures pe curs de schimb şi rata dobânzii:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mecanismul contractelor futures Relaţia dintre cursul futures şi cursul spot

 

 

Caracteristicile contractului futures:

toate contractele futures sunt in esenta standardizate, pretul reprezinta singura clauza negociata in momentul cumpararii sau vanzarii.

Pretul contractelor futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de negociere si contractare a acestei piete organizate. Pretul este expresia raportului dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat si el variaza zilnic in functie de conditiile pietei.

Contractul futures este zilnic actualizat sau “marcat la piata“ (marked to market), astfel incit pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti .

Contractul futures poate fi executat prin livrare efectiva, dar in mod normal cel cu pozitie long isi poate lichida pozitia printr-o vanzare iar cel cu pozitie short si-o poate acoperi printr-o cumparare. Doar operatorii ramasi cu pozitii deschise pana in ultima zi de tranzactie vor trebui sa execute contractul prin predarea activului de baza.

Elementele esenţiale ale contractului futures:

Termenii contractului sunt predeterminati, negocierea se duce in general asupra pretului.

Denumirea contractului: contract “viitor “ pe dolar (dolar futures), contract “viitor“ pe euro (euro futures);

Unitatea de tranzactie (trading unit): 10 dolari / contract (contract futures pe dolar la Bursa din Sibiu);

Cotatia (price quote): în lei/dolar;

Variatia minima de pret (tick size): ¼ lei/dolar (dolar futures). Noul pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta marime sau cu multiplii ai acestei marimi;

Limitele de variatie zilnica a pretului (daily price limit); pentru contractul futures pe euro derulat la CBOT, aceasta limita este de + 20 centi / euro fata de pretul de inchidere al zilei precedente. Cand limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pret sau la unul mai redus;

Lunile de livrare (contract months): iulie, septembrie, decembrie, martie, mai ;

Anul contractual (contract year): iulie – mai etc;

Ultima zi de tranzactii (last trading day): a saptea zi de bursa ce precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare;

Ultima zi de livrare (last delivery): ultima zi lucratoare a lunii de livrare;

Programul bursier: la CBOT 9:30 a.m.-13:15 p.m. de luni pana vineri.

 

Poziţa în finanţare Mom. încasării / plăţii  Riscul valutar Poziţia futures

Debitor La termen Creştere de curs Cumpărător

Creditor La termen Scădere de curs Vânzător

 

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului futures:

 

N

1n

*creditn

i0credit 0VAN care pentru k

k)(1

ACVAN k

t1101N

1n n1i

00futurescredit k)(1

steNr.contrac)Pf(Pf

k)(1

ACVAN

s

s

0VAN care pentru k *futurescredit k

 

Unde: k – randamentul / costul capitalului, Pf0 – preţul futures iniţial, Pf1 – preţul futures la lichidarea contractului.

Observaţie: Pf1 = spot în cazul lichidarii contractului prin „livrare efectivă” la scadenţă.

S0 şi S1 – sunt cursurile spot din moentul initial si momentul scadentei.

 

2. Contractul options pe curs de schimb şi rata dobânzii:

 

Există două tipuri de opţiuni:

A. A.      Opţiuni   de   cumpărare   (CALL): conferă un drept suplimentar cumpărătorului de opţiune, de a cumpăra sau nu la scadenţă valuta la un preţ determinat (preţ de exercitare), cumpărătorul plătind o primă.

B. B.     Opţiuni de vânzare (PUT):  conferă un drept suplimentar cumpărătorului de opţiune, de a vinde sau nu la scadenţă valuta la un preţ determinat, cumpărătorul plătind şi în acest caz prima.

 

CALL PUT

Vanzatorul de opţiune

Se acopera impotriva riscului de scadere a pretului activului de baza; acoperirea este limitata la marimea primei

Se acopera impotriva riscului de crestere a pretului la activul de baza; acoperirea este limitata la marimea primei

Cumparatorul de opţiune

Se acopera impotriva riscului de crestere a pretului la activul de baza; acoperirea este nelimitata

Se acopera impotriva riscului de scadere a pretului la activul de baza; acoperirea este nelimitata

 

Opţiune de cumpărare (CALL)

Long CALL

Opţiuni de vânzare (PUT)

Poziţa în finanţare Mom. încasării  Riscul valutar Poziţia futures

Debitor La termen Creştere de curs Cumpărător de CALL

Creditor La termen Scădere de curs Cumpărător de PUT

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului options:

N

1n

*creditn

i0credit 0VAN carepentru kk

k)(1

scadenta laspot Ainitialspot CVAN

N

1n t0ni

initial0optionscredit k)(1

initialspot prima

k)(1

PEAspotCVAN

Unde: prima – prima opţiunii

PE – preţul de exercitare al opţiunii (dacă opţiunea este exercitată)

T0 – momentul cumpărării opţiunii;

T1 – momentul exercitării opţiunii.

 

Observaţie: Pentru opţiunile americane există posibilitatea vânzării lor înainte de scadenţă la un preţ de vânzare,

ecuaţia VAN modificându-se după caz.

 

3. Contractul de swap:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principalele caracteristici ale contractului de swap sunt:

- - operaţiunea are la bază un singur contract;- - contractul de swap are o formă standardizată;- - operaţiunea este extrabilanţieră;- - dobânzile ce se schimbă nu se negociază;

 

O poziţie luată într-un contract de swap se poate lichida în trei feluri:

aşteptarea până la scadenţă şi încasarea sau plata diferenţei de dobândă în funcţie de evoluţia acestora;

adoptarea unei poziţii de sens contrar celei

iniţiale, prin încheierea unui nou contract de swap cu partenerul iniţial;

adoptarea unei poziţii de sens contrar celei iniţiale, prin încheierea unui nou contract de swap cu un alt partener.

 

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului de swap:

 

N

1n

*creditn

i0credit 0VAN care pentru k

k)(1

ACVAN k

M

tsnn

nN

1n ni

0optionscreditk)(1

S

k)(1

ACVAN

 

Unde: Sn – încasările sau plăţile generate de contractul de swap;

Ts – momentul încheierii contractului de swap;

M – scadenţa contractului de swap.

4. Instrumentele sintetice pe rata dobânzii:

 

4.1. Cap:

4.2. Floor:

4.3. Collar:

Setul 7: Riscurile în finanţarea internaţională

 

A. A.    Riscul de dobândă: 

A.1. Maturitatea unui activ / pasiv financiar:

N

1n

n

VN

nAMAT

(1)

 

A.2. Sensibilitatea la modificarea ratei dobânzii a unui activ / pasiv financiar:

Modificarea ratei dobânzii prin operaţiunea cap:

 

Dobânda plătită = i1 + prima - dif.i

Unde: i - dobânda plătită în cadrul contractului de credit încheiat cu banca A

Prima - prima plătită pentru încheierea contractului.

- - indicele de sensibilitate:

n0

n

n1

n

0

1

)d(1

A)d(1

A

PV

PVi

(2)

- - elasticitatea:

0

01

0

01

d

ddPV

PVPV

e

(3)

- - gradul de sensibilitate:

0

1

0

1

d

dPV

PV

g

(4)

A.3. Durata unui activ / pasiv financiar:

 

n

n

A

AnDUR

(5)

 

nn

nn

k)(1

Ak)(1

An

DUR

(6)

 

B. Riscul valutar:

B.1. RISCUL VALUTAR CA RISC TRANZACTIONAL (transaction currency exposure):

)s(A

)s(A)s(AG

fixn

fixnvariabilnrisc

(7)

B.2. RISCUL VALUTAR CA RISC DE TRANSLAŢIE (translation currency exposure):

Reflectă potenţialele modificări al capitalul acţionarilor ce rezultă din nevoia de a translata extrasele financiare ale filialelor exprimate în diferite valute într-o singură valută pentru a întocmi extrase financiare consolidate la nivel de corporaţie. Acest risc este generat de gradul de implicare al companiei mamă pe diferite pieţe (filiale etc.), de localizarea acestor filiale, de maniera contabilă de înregistrare a activităţii acestora. Practic, riscul de translaţie măsoară expunerea bilanţului consolidat al unei companii la modificările cursurilor de schimb în care sunt denominate activele şi pasivele filialelor acestor companii. Corporaţiile transnaţionale deţin active şi pasive, venituri şi cheltuieli denominate în diferite monede străine şi întrucât investitorii şi întreaga comunitate financiară sunt interesaţi de valoarea acestora în moneda ţării de origine, poziţiile bilanţurilor contabile şi a declaraţiilor de venituri denominate în monede străine trebuie convertite.

Dacă au loc modificări ale ratelor de schimb, pot să apară câştiguri sau pierderi în urma convertirii. Activele şi pasivele care sunt convertite folosindu-se rata de schimb curentă ( post modificare ) sunt considerate ca fiind expuse; acelea translatate la rata istorică ( ante modificare ) îşi vor păstra valoarea istorică în moneda ţării de origine şi deci sunt considerate ca nefiind expuse. În consecinţă riscul de translaţie reprezintă diferenţa dintre activele expuse şi pasivele expuse. Controversele ce apar între centrele contabile se axează pe identificarea acelor active şi pasive expuse şi pe momentul înregistrării în declaraţia de venituri a câştigurilor şi pierderilor contabile rezultate din modificările ratei de schimb.

Există patru metode principale de translaţie a activelor şi pasivelor unei companii multinaţionale: metoda curentă / noncurentă; metoda monetară / nemonetară; metoda temporală şi metoda ratei curente; în practică pot exista şi variaţii ale acestor metode.

Potrivit metodei curente - noncurente toate activele şi pasivele curente ale unei subsidiare (activele circulante şi pasivele pe termen scurt) sunt convertite în moneda ţării de origine folosindu-se rată de schimb curentă, iar cele noncurente (activele fixe şi capitalul propriu) folosindu-se rată de schimb istorică a fiecărei poziţii.

Cea de a doua metodă de translatare – metoda monetară / nemonetară - a bilanţului companiilor multinaţionale presupune ca poziţiile monetare - numerar, creanţe de încasat, sume de plătit, datorii pe termen lung - să fie convertite folosindu-se rata de schimb curentă în timp ce poziţiile nemonetare - stocuri, active fixe, investiţii pe termen lung - să fie convertite utilizându-se ratele de schimb istorice.

Metoda temporală de translatare apare ca o versiune modificată a metodei monetară / nemonetară, singura diferenţă este că, în cazul metodei monetară / nemonetară, stocurile sunt convertite utilizându-se rată de schimb istorică. Potrivit metodei temporale, pentru translatarea stocurilor, în mod normal, se utilizează rată de schimb istorică, dar se poate utiliza şi rata de schimb curentă dacă acestea sunt reprezentate în bilanţ la valoarea de piaţă.

Metoda ratei curente este cea mai simplă: toate poziţiile din bilanţ şi declaraţia de venituri sunt convertite folosindu-se rata de schimb curentă; este larg utilizată de companiile britanice. Potrivit acestei metode, dacă activele denominate în monedă străină ale unei companii depăşesc pasivele denominate în monedă străină, atunci o depreciere va avea că rezultat o pierdere, iar o apreciere, un câştig. O variantă a acestei metode este de a converti toate activele şi pasivele, mai puţin activele fixe utilizând rată de schimb curentă.

 

Exemplul: O companie multinaţională are trei filiale în Germania, Spania şi Italia, compania mamă fiind din Statele Unite. Situaţia bilanţieră a companiei mamă şi a filialelor sale se prezintă sintetic astfel:

SUA GER SPA ITA

(dolari) (mărci) (pesetas) (lire)

Active 500 700 1000 1500

A. fixe 200 300 450 700

A. circulante 300 400 550 800

Pasive 500 700 1000 1500

C. propriu 150 200 350 800

Credite pe TS 250 275 300 300

Credite pe TL 100 225 350 400

Ţinând cont că 1 dolar = 2 mărci = 3 pesetas = 4 lire italiene se cere să se calculeze bilanţul consolidat al companiei multinaţionale. Pe acest bilanţ consolidat calculaţi capacitatea de îndatorare globală şi la termen, necesarul de fond de rulment şi structura financiară a companiei multinaţionale. Dacă pe parcursul acestui an se estimează că 1 dolar = 3 mărci = 6 pesetas = 8 lire italiene determinaţi cum se modifică capacitatea de îndatorare globală şi la termen a companiei americane, utilizând toate cele patru metode de translatare bilanţieră. Care este gradul de expunere la riscul valutar în acest caz.

B.2. RISCUL VALUTAR CA RISC ECONOMIC (economic currency exposure):

 

Contul de profit si pierdere An 1 An 2 An 3

Intrari

Venituri din vanzarea bunurilor

Credite atrase

Investiţii

Ieşiri

Cheltuieli cu producţia

Cheltuieli cu materii prime

Cheltuieli comerciale

Cheltuieli administrative

Cheltuieli financiare

Amortizarea (-)

Fluxul de numerar brut = Intrari – Iesiri – Amortizarea

Impozit

Amortizarea (+)

Fluxul de numerar net = Flux de numerar net – Impozit - Amortizarea

 

Gradul de expunere al unei companii la riscul valutar (economic currency exposure) se calculează după formula:

 

)s(FNN

)s(FNN)s(FNNG

fixn

fixnvariabilnrisc

(8)

 

B. C.   Riscul de neplată: 

c.1. Indicatorii de insolvabilitate i[i]:

 

1. 1.      rata curentă (current ratio): 

(1) curente Pasive

curente Active CR

 

2. 2.      Datoria pe termen lung raportată la actiuni (debt to equity ratio):

 

actiunilor a nominala Valoarea - actiunilor a piata de Valoarea

totale DatoriiDER

(2)

3. Fluxul de numerar net / Datoria totală:

 

CFTD =  text Datoria

FNN

 (3)

 

4. Rata de rotaţie a activului total (total asset turnover ratio):

 

totale Active

CATATR

(4)

 

5. Rata rentabilităţii financiare (ROE)

 

actiunilor a piata de Valoarea

netProfit ROE

(5)

 

c.2. Indicatorii de lichiditate ii[ii]:

a. a.           Rata curentă (current ratio):  

(1) curente Pasive

curente Active CR

b. b.           Rata imediată (quick ratio):

 

(2) curente Pasive

stocuri - curente Active QR

 c. c.             Fondul de rulment raportat la cifra de afaceri

(net working capital to sales ratio): 

curente Pasive - curente Activerulment de Fondul

(3) curente Pasive

rulment de Fondul NWCSR

 

c.3. Rating-ul obligaţiunilor emise de o companie iii[iii]:

 

a. a.      Rata curentă (current ratio): 

(1) curente Pasive

curente Active CR

 

b. b.      Datoria pe termen lung raportată la acţiuni (debt to equity ratio): 

actiunilor a nominala Valoarea - actiunilor a piata de Valoarea

totale DatoriiDER

(2)

 

c. c.       Capacitatea de plată a dobânzilor (interest coverage ratio): 

dobanzile cu Cheltuieli

EBITICR

(3)

 

d. d.      Valoarea de piaţă a obligaţiunilor emise: 

emise oblig. Total

nominală valoarea - piata de valoareaPER

  (4)

 

Setul 9: Tehnici speciale de finanţare a comerţului internaţional

 

1. 1.    Creditul cumpărător: 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. 2.    Creditul furnizor: 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. 3.    Leasingul internaţional: 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. 1. Incheierea contractului de leasing;2. 2. Alegerea bunului de echipament;3. 3. Cumpararea bunului de catre societatea de leasing;4. 4. Emiterea facturii;5. 5. Asigurarea bunului de echipament;6. 6. Livrarea / montarea bunului de echipament7. 7. Plata ratelor aferente contractului de leasing.

 

Costul finanţării prin leasing în funcţie de opţiunile beneficiarului:

a. a.    Închirierea pe întreaga durată de viaţă a bunului: 

n

1i i

leasingleasing k)(1

TVAN

 

 

b. b.    Cumpărarea bunului la momentul n (N – durata de viaţă a bunului):

 

N

1niin

vamalan

1i ni

leasingleasing k)(1

T)(1aAmortizare

k1

T

k)(1

reziduala Valoarea

k)(1

TVAN

 

T – rata generală de impozitare

 

4. 4.    Forfetarea pe pieţele financiare internaţionale:              

1. 1.       Încheierea contractului de export. Livrarea2. 2.       Forfetarea  documentelor financiare;3. 3.       Plata mai puţin comisionul şi dobânda;4. 4.       Plata la scadenţă a importului.

 

Suma încasată prin forfetarea creanţelor:

 

spread(%)LIBORDob100

Nr.aniValoareDobValoareV creanteforfetare

 

5. 5.    Factoringul – tehnică specială de finanţare a exporurilor:  

5.a. Factoring cu plata în avans (factoringul clasic):

 

 

 

 

 

 

 

 

1. 1.       Încheierea unui contract comercial (de export);2. 2.       Livrarea mărfurilor;3. 3.       Cedarea facturilor către factor;4. 4.       Plata contravalorii creanţelor cedate mai puţin dobânda si comisionul;5. 5.       Plata la scadenta a datoriei debitorului.

 

Costul finanţării prin factoring cu plata în avans:

- - Comision;- - Dobândă (comision de finanţare);- - Garanţia;

 

ncreanţrf k)(1

Garantie

365100

Nr.zilegarantie)-creante (ValoareDobcomisionValoareVAN

 

5.a. Factoring cu plata la scadenţă:

 

La scadenţă se plătesc creanţele cedate spre administrare factorului de către aderent. Pentru această 

Activitate, factorul percepe aderentului un comision de factoring. 

Setul 10: Finanţarea proiectelor de investiţii 

Setul X 10.1. Gradul maxim de îndatorare în cazul unui proiect de investiţii: 

D* = a x PV Unde: a – raportul pasive / datorii (de regulă a = 1.5 = 3/2) PV – valoarea actualizată a fluxurilor financiare generate de proiectul ce urmează să fie finanţat

   10.2. Fluxul financiar anual generat de un proiect de investiţii: 

   

 Unde:

R – venitul pe primul an;E – cheltuielile pe primul an;C – cheltuieli anuale deductibile fiscal (amortizarea);T – rata de impozitare;gR – ritmul anual de creştere a veniturilor,gE – ritmul anual de creştere al cheltuielilor.

 10.3. Valoarea actualizată a fluxurilor financiare generate de PI: 

Unde: R – venitul pe primul an;E – cheltuielile pe primul an;C – cheltuieli anuale deductibile fiscal (amortizarea);T – rata de impozitare;gR – ritmul anual de creştere a veniturilor,gE – ritmul anual de creştere al cheltuielilor;i – rata dobânzii.

10.4. Venitul anual generat de un proiect de investiţii: 

Unde: D – datoria maximă necesară pentru finanţarea acestui proiect a - coeficientul de îndatorare, N – durata de viaţă a proiectului.

Când gR = gE şi C=0 ecuaţia de mai sus devine: 

10.5. Venitul generat de un proiect de investiţii al cărui finanţare prezintă o perioadă de graţie M: 

Când gR = gE şi C=0 ecuaţia de mai sus devine: 

10.6. Indicatorii folosiţi pentru testarea capacităţii de plată a unui proiect de investiţii: 

- -         „ interest coverage ratio” = EBIT /dobânzi plătite;

- -         „fixed charge ratio” = (EBIT + 1/3 chirii) / (dobânzi plătite + 1/3 chirii);

- -         „debt service coverage” = T1

rambursat principalchiriidob

aAmortizareEBIT

 

10.7. Metodologia Băncii Mondiale de analiză a proiectelor de investiţii: 

- -         angajamentul de capital: 

i

i

)k1(

)ChI(K

 - -         costul capitalului angajat:

 

i

itottot

)k1(

)ChV(CostK

 - -         valoarea actualizată netă a proiectului de investiţii:

i)k1(

AnuitatiInvestitiePVInvestieVAN

 - -         rata internă de rentabilitate:

 VAN = 0 rezultă k* = RIR, soluţia unică a acestei ecuaţii. 

- -         termenul de recuperare al investiţiei: VAN = 0 rezultă t = TRI, soluţia unică a acestei ecuaţii. 

- -         indicele de profitabilitate al proiectului de investiţii: 

totalaInvestitia

)k1(

Anuitati

IPi

 Setul 11: Finanţarea prin emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale

 

Diferenţe Obligaţiuni străine Euroobligaţiuni

Emitenţi din orice ţară din orice ţară

Investitori din orice ţară din orice ţară

Denominare moneda pieţei pe care se realizează emisiunea

moneda diferită de cea a pieţei pe care se realizează emisiunea

Volum mai mare mai mic

Scadenţă mai mari mai mici

Risc mai mare mai mic

Cost mai mare mai mic

 

Etapele emisiunii de obligaţiuni pe pieţele financiare internaţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pregătirea emisiunii:

Etapa I: Desemnarea băncii lider şi formarea grupului de coordonare / garantare:

Etapa II: Constituirea grupului de plasament garantat (GPG):

Etapa III: Constituirea grupului de plasament (GP):

Etapa IV: Stabilirea programului de emisiune:

Etapa V: Memorandumul de emisiune.

Etapa VI: Lansarea emisiunii:

- testarea pieţei;

- lansarea emisiunii;

- deschiderea pieţei secundare;

- înscrierea la bursă a obligaţiunilor emise.

Etapa VII: Finalizarea emisiunii  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PRINCIPALII INDICATORI UTILIZAŢI ÎN EVALUAREA OBLIGAŢIUNILOR:

 

a. Profitul (câştigul obligaţiunii):    este calculat de investitor pe o perioadă determinată care poate să meargă până la scadenţa obligaţiunii. Practic, acest indicator ia în calcul toate fluxurile nominale generate de un plasament obligatar:

t

ntt

p

Cppπ 1

Unde: p - preţul obligaţiunii;

t - momentul cumpărării (subscrierii);

t+1 - momentul vânzării (răscumpărării).

b. Valoarea actualizată ("present value"): presupune actualizarea fluxurilor de încasări / plăţi generate de un împrumut obligatar (luându-se în considerare un coeficient de actualizare estimat):

nn

k)(

AVA

1

Unde: An - suma anuităţilor plătite / încasate (dobândă plus principal);

k - coeficientul de actualizare;

c. Valoarea actualizată netă ("net present value"): în cazul împrumutului obligatar se calculează scăzând din valoarea iniţială a împrumutului suma actualizată a anuităţilor. În cazul în care privim din perspectiva celui care subscrie pe aceste obligaţiuni (investitorul), din valoare actualizată a anuităţilor se va scădea valoarea iniţială a investiţiei (a subscripţiei).

n

n

k)(

ACVA

10

Unde: An - suma anuităţilor plătite / încasate (dobândă plus principal);

k - coeficientul de actualizare;

C0 - creditul iniţial.

Acest indicator are un rol fundamental în analiza costului finanţării. Semnul indicatorului nu este atât de important în acest caz ca şi în cazul investiţiei (unde obligatoriu VAN trebuie să fie pozitiv). Dacă VAN este negativ atunci înseamnă că pentru acest împrumut obligatar am plătit mai mult ulterior (în termeni reali, la valoarea actuală a monedei în care este exprimat împrumutul), iar dacă VAN este pozitiv înseamnă că ulterior am plătit mai puţin în termeni reali decât am luat cu credit iniţial (moneda în care este exprimat împrumutul îşi pierde din valoare). Valoarea acestui indicator este cu atât mai mare cu cât privim lucrurile comparativ, pe mai multe variante de finanţare, în acest caz vom alege varianta cu VAN cel mai mare, indiferent de semnul acesteia

.   d. Randamentul curent:    se calculează ca raport între suma dobânzilor nominale plătite în contul împrumutului obligatar şi valoarea împrumutului iniţial (calculată pe baza valorii nominale sau pe baza preţului de emisiune, dacă emisiunea nu se realizează la valoarea nominală):

VN

CRC n

Unde: Cn - cuponul anual plătit;

VN - valoarea nominală a împrumutului iniţial.

n - numărul de ani până la scadenţă.

e. Randamentul promis estimat: este un indicator similar randamentului curent care ia în calcul însă şi câştigul de capital obţinut de investitor, în ipoteza în care acesta cumpără ulterior obligaţiunile de pe piaţă sau subscrie la un preţ de emisiune mai mic decât valoarea nominală (urmând ca la scadenţă, răscumpărarea să se facă la valoarea nominală):

20

0

0

PVNP

PVNC

REn

Unde: Cn - cuponul anual plătit;

VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

P - preţul iniţial al obligaţiunii

n - numărul de ani până la scadenţă.

f. Randamentul până la scadenţă ("yield to maturity"): în foarte multe dintre cazuri este cea mai bună măsură a costului emisiunii de obligaţiuni (şi al finanţării în general). În unele situaţii este egal cu rata dobânzii (dacă emisiunea are loc la valoarea nominal), însă de foarte multe ori diferă de rata dobânzii (atunci când emisiunea de obligaţiuni se realizează la o altă valoare decât valoarea nominală sau când investitorul cumpără ulterior de pe piaţa secundară obligaţiunile la un preţ diferit de valoarea nominală).

0 VAN ky *

n*n

)k(

A C VAN

10 0

Practic se poate observa din formulele de mai sus că randamentul până la scadenţă a unei emisiuni de obligaţiuni este acel k* pentru care valoarea actualizată netă se anulează. Acest indicator este mult mai greu de calculat decât VAN, însă uneori deciziile luate pe baza sa pot fi foarte bune (în special în cazul unor împrumuturi de valoare mai mică). Analizând comparativ mai multe variante de finanţare, vom alege acea variantă care are randamentul cel mai mic (investitorul va alege varianta cu randamentul sau rata internă de rentabilitate cât mai mare). Este recomandat ca decizia să nu se ia însă exclusiv pe baza acestui indicator sau exclusiv pe baza VAN, situaţia optimă fiind aceea în care pot fi folosiţi ambii indicatori (dacă conduc la concluzii opuse, se va utiliza totuşi VAN). Există şi situaţii în care randamentul nu se poate calcula sau există mai multe soluţii la ecuaţia VAN = 0 (în acest caz se va lua valoarea cea mai mică).

h. Preţul obligaţiunii: odată emise, obligaţiunile fiind instrumente pe termen lung şi foarte lung, au o piaţă secundară bine dezvoltată, pe care pot fi vândute ulterior emisiunii. Preţul obligaţiunii, sau mai exact evoluţia (volatilitatea) acestuia interesează deopotrivă emitentul şi investitorul. Preţul de regulă se estimează pe baza valorii actualizate, teoretic fiind egal cu raportul dintre valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare (plăţi sau încasări) şi numărul total de obligaţiuni emise:

Nr

PVP Nt

t

Unde: PV - valoarea actualizată de la momentul t la momentul N;

Nr - numărul de obligaţiuni.

Evoluţia viitoare a preţului obligaţiunilor emise este importantă în special pentru investitor, previzionarea modificărilor de preţ făcându-se fie pe baza evoluţiilor trecute (analiza "chartistă"), fie pe baza analizei factorilor de influenţă (analiza fundamentală). În cazul analizei pe bază unui istoric al evoluţiei preţului se pot utiliza unul, două sau mai multe momente de timp diferite:

....

;

;

02211

01122

011

apapap

apapap

apa p

ttt

ttt

tt

:puncte n

:puncte 2

:punct 1

În analiza fundamentală, evoluţia ratelor de dobândă pe piaţă este considerat un element determinant în evoluţia preţului obligaţiunilor. Un astfel de model mai simplu ar fi cel care previzionează evoluţia preţului funcţie de durată:

00 1 i

iDUR

p

p

Unde: p - preţul obligaţiunii;

DUR - durata;

i - rata dobânzii.

În analiza fundamentală a preţului obligaţiunilor pe lângă dobândă pot fi luaţi în considerare o serie de alţi factori cum ar fi: rata inflaţiei, cursul de schimb, factori conjuncturali etc.

i. Efectul impozitării asupra obligaţiunii: prezintă importanţă cu precădere pentru investitori, deşi şi emitentul trebuie să ţină seama de acest cost în stabilirea cuponului, mai ales că situaţia diferă de la

ţară la ţară. Ca regulă generală, dobânzile se impozitează în timp ce tranşele rambursate sunt deductibile fiscal:

 

n

rn

k

KCTVA

)1(

)1(

Unde: T - rata impozitării.

Impozitarea are efect şi asupra evoluţiei în timp a preţului obligaţiunilor, modificând randamentul până la scadenţă a acestora. Practic, toţi indicatorii de mai sus pot fi rescrişi ţinând cont de nivelul impozitării.

i

ii

iii