armonizarea si cooperare fiscala
Post on 03-Feb-2018
243 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
1/23
NECESITATEA RESTRUCTURRIISISTEMULUI FISCAL N
ROMNIA
Indrumator ,Conf. Dr. Susanu Monia
Mast!rand,Suru"iu Sorin #!or"!
#a$ati%&'()%
1
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
2/23
CU*RINS
Cap. 1 Referine la sistemul fiscal motenit din economia socialist. ......pag 3
1.1 Restructurarea sistemului fiscal.. pag 3
1.2 Tehnici de impunere n condiiile lansrii reformei economice globale.. ..pag
Cap. 2 Continutul principal al sistemului fiscal romanesc ..pag
2.1 !rmoni"area fiscala .............pag #
2.2 !rmoni"area fiscal. Teorie si practic. pag $
2.3 !lternati%e ale armoni"rii pag 1&
2. 'olitici complementare n procesul armoni"rii ...pag 12
2.# (eci"ii de politic fiscal n sensul armoni"rii structurale a sistemului fiscal. pag 12
2.) Coordonate generale de politic fiscal. pag 13
2.$ !rmoni"area sistemului fiscal rom*nesc cu cel european +.pag 1
2., 'olitica fiscala - strategia romaniei in perioada de preaderare ..pag 1$
2. Tendina de uniformi"are a cotelor T/! ...pag 1,
2.1& !specte pri%ind T/! in Romania si armoni"area sa cu modelul comunitar ...pag 1,
Cap. 3 0mpo"itarea ..pag 2&
Cap. Conclu"ii ...pag 22
Bibliografie
Ca+. ( R!f!rin! $a sist!mu$ fisa$ mo-t!nit din !onomia soia$ist
2
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
3/23
n sistemul planificat-centralizat atitudinea fa de impozite a fost fluctuant. Acestea
au fost fie ignorate, fie minimalizate, fie subiect al unor dezbateri aprinse. Iniial s-a
considerat c impozitele nu pot schimba niciodat relaiile de distribuie sau le modific
nesemnificati. !lterior s-a susinut c impozitele trebuiesc utilizate pentru transformarea
modului de producie. "n consecin s-a propus ca prin progresiitatea impozitelor pe enit #i
patrimoniu, s se confi#te "ntregul capital priat #i s se elimine resursele care contribuie la
formarea proprietii priate.
$emnificatie sunt concepiile lui %arl &ar' #i (riederich )ngels. Adept al impunerii
capitalului, teoretic "n rile cu regimuri politice #i structuri economico-sociale socialiste de
tip clasic, impozitele ar fi trebuit s dispar.
1.1 Restructurarea sistemului fiscal
*ranziia de la o economie planificat-centralizat spre una bazat pe aciunea
mecanismelor pieei impunea concomitent cu redefinirea dreptului de proprietate #i crearea
pieelor factorilor de producie, demararea unui ansamblu de reforme economice. +eformafiscal trebuia aplicat simultan cu reforma preurilor, reforma sistemului de gestiune
microeconomic, reforma sectorului financiar, reforma actiitii de comer e'terior pentru a
susine tranziia.
Anul 1 nu a adus modificri structurale ale sistemului fiscal. /eciziile luate au aut
un caracter marginal "n primul an. 0rin acestea s-a pus accentul pe austarea tehnicilor de
preleare a enitului naional dea e'istente, respecti a rsmintelor din beneficii, a cotelor
de impunere a eniturilor salariale, scutirea agricultorilor particulari de plata impozitului peeniturile realizate.
+eforma importanta s-a produs in domeniul fiscal prin introducerea egii 341526
priind 7odul (iscal..1
/ireciile principale ale restructurrii sistemului fiscal rom8nesc dup 19
- +estructurarea impozitelor asupra enitului #i patrimoniului
- Introducerea impozitului pe diidende
- Impozitul pe enitul persoanelor fizice.
1.2 Tehnici de impunere n condiiile lansrii reformei economice globale
0ractica rilor cu sisteme fiscale eoluate era util pentru restructurarea sistemului
fiscal rom8nesc, dar nu suficient. $tructurile economico-sociale generau flu'uri de enituri
incomparabile sub aspectul naturii, dimensiunii #i stabilitii. $tructurile administraiei publice
erau insuficient dezoltate, lipsite de informaii #i speciali#ti.
6
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
4/23
0entru a nu se influena negati asupra eoluiei reformei globale, temporar trebuia
asigurat cu prioritate finalitatea financiar a impozitelor #i sacrificate finalitile
economicosociale. 7onstituia o necesitate armonizarea reformei fiscale cu reforma
cheltuielilor publice #i cu aceea a transferurilor sociale. 0entru susinerea reformei economice
#i asigurarea proteciei sociale se impuneau aciuni direcionate e'act prin intermediul
cheltuielilor publice #i mai ales a transferurilor sociale.
7aracteristicile tehnicilor de impunere au fost influenate de eoluia structurilor
economico-sociale, distribuia eniturilor, nielul utilitilor publice de finanat #i opiunile
decidentului public. 7omple'itatea acestora a generat e'istena unor interale de timp,
necesare fie pentru modificarea, fie pentru elaborarea unor noi produse fiscale destinate
"nlocuirii celor e'istenta, la care s-a adugat timpul necesar aprobrii parlamentare #i
pregtirii implementrii.
2. Continutul principal al sistemului fiscal romanesc
n ceea ce urmeaz preocuparea mea a fi orientat spre reforma impozitelor indirecte
in +om8nia. /e ce: 0entru c ele reprezint continutul principal al sistemului fiscal rom8nesc,
at8t prin modul "n care sunt reglementate dar i datorit faptului c au pondere semnificati
"n totalul eniturilor bugetului general consolidat al statului.
*ab. 1 )olutia ta'elor amale in perioada 22-211
)'cep ia nereleant o fac ta'ele amale i accizele, care dup aderarea +om8niei la
!niunea )uropean au aut tendin a de scdere ;"n 24 au sczut fat de 26 de peste 2,9ori ta'a pe aloarea adaugat, accize, ta'e amale.
+eforma principala a sistemul fiscal se caracterizeaza prin >
?
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
5/23
- Introducerea accizelor@
- Introducerea ta'ei pe aloarea adugat
Introducerea ;1 iulie 16< ta'ei pe aloarea adugat ;forma pe consum
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
6/23
0entru buna funcionare a sistemului economic, statul trebuie s-#i asume
responsabiliti importante precum>
- protearea funcionrii pieei contra abuzurilor libertii de iniiati@
- impunerea respectului fa de alorile naturale #i umane@
- cutarea #i promoarea interesului general@
- asigurarea fiabilitii sistemului de msur a alorilor.
Gtiina fiscal trebuie s conceap deci soluii fiabile pentru promoarea interesului
public sau, mai e'act spus, pentru armonizarea acestuia cu interesele indiiduale ale
oamenilor, "ntruc8t, "n fond, omul este suprema aloare.
0entru construirea unui sistem fiscal raional, #tiina fiscal trebuie s dea rspuns la
mai multe "ntrebri>
- ce este impozitul, ce raiuni stau la baza lui, ce funcii are de "ndeplinit #i care sunt
trsturile sale definitorii:
- care sunt principiile ce trebuie s guerneze politica fiscal #i cile de armonizare acerinelor acestora:
- care s fie contribuabilii #i care s fie obiectul impozitelor:
- cum trebuie a#ezate #i calculate impozitele #i cum se "ncaseaz acestea:
- c8t de mare trebuie s fie presiunea fiscal #i cum poate fi preenit #i combtut
sustragerea de la plata impozitelor:
+spunsul la astfel de "ntrebri depinde de o mulime de factori> doctrina agreat de
ctre guernani, tradiiile #i orgoliile naionale, neoia de armonizare a sistemelor fiscale subimpactul globalizrii #i integrrilor regionale etc.
/e aceea, pe l8ng elementele comune diferitelor sisteme fiscale naionale, e'ist #i
diferene sensibile de la o ar la alta. Analiza lor comparati permite gsirea soluiilor de
armonizare, un deziderat ce nu mai poate fi ignorat "n zilele noastre, reprezent8nd de mult
reme unul dintre fundamentele reformelor fiscale de pretutindeni.
2.2 Armonizarea fiscal. Teorie si practic
/ezoltarea schimburilor comerciale internaionale #i mobilitatea cresc8nd a
capitalurilor #i a persoanelor au reprezentat principalii factori care au reclamat neoia
armonizrii sistemelor fiscale ale rilor implicate.
0rimul pas a fost acela al construirii tehnicilor de eitare a dublei impuneri
internaionale prin stabilirea unor criterii raionale pentru tratamentul fiscal al eniturilor #i
aerilor din strintate. $oluia agreat a fost aceea a negocierii #i semnrii unor coneniibilaterale pentru eitarea dublei impozitri.
H
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
7/23
(ormarea uniunilor amale "n perioada postbelic #i pa#ii fcui "n domeniul
integrrilor regionale a ridicat problema "nlturrii barierelor ce e'istau "n calea liberei
circulaii a mrfurilor, capitalurilor #i persoanelor. nc de la apariia ei "n 134 !niunea
)uropean #i-a propus tocmai acest obiecti. +ealizarea lui presupunea, "nainte de toate,
crearea pieei comune europene iar pentru ca ea s funcioneze trebuiau "nlturate obstacolele
e'istente. Armonizarea amal nu era dificil, e'ist8nd e'periena !niunii Belgo
-u'emburgheze #i a Benelu'ului ce a succedat acesteia.
$oluia a fost aceea a renunrii la ta'ele amale pentru schimbrile reciproce #i
practicarea unui tarif amal unic pentru relaiile cu rile din afara uniunii. Armonizarea
amal nu era "ns suficient pentru "ncuraarea #i amplificarea schimburilor comerciale
dintre rile membre deoarece e'ista "nc o puternic barier fiscal, datorat funcionrii unor
sisteme diferite de impozitare "n rile uniunii, care nu erau dornice s renune la sueranitatea
lor fiscal.
)'ist8nd numeroase #i profunde eterogeniti "n anumite domenii ale aciunilor publice
demersul pragmatic #i progresi adoptat a fost fondat pe principiul subsidiaritii care nuimplic "ns centralizarea competenelor. n materie fiscal #i "n politicile de alocare aplicarea
acestui principiu presupune meninerea deciziilor naionale. Ideea era aceea c fiscalitatea nu
este un domeniu de competen comunitar. 0roblemele fiscale nu figurau printre scopurile
7omunitii stipulate "n articolul 2 al Tratatului de baz de la Roma #i nici "n articolul 6
referitor la actiitile 7omunitii.
/in (2)3de la Tratatul de la Roma#i p8n "n anul 2 la Tratatul de la Nice6, rile
membre sau opus "n permanen transferului de sueranitate "n materie fiscal. ici p8nastzi, "n ciuda tentatielor de creare a unei eurota'e, nu e'ist "nc un astfel de impozit
comunitar, de#i ideea aceasta este din nou de actualitate.
&surile fiscale "ntreprinse de ctre statele membre pot fr8na libera circulaie a
mrfurilor, sericiilor #i capitalului "n s8nul !niunii. )le pot, de asemenea, genera distorsiuni
economice incompatibile cu constituirea unui spaiu economic unificat sau cu coordonarea
politicilor economice "n zona euro.
*ratatul de baz ;tratatul de laaastricht semnat in ! februarie 1""2
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
8/23
armonizrile legislatie #i cel cu priire la fiscalitatea direct. ? n ansamblul su *ratatul,
bazat pe echilibrul dintre principiul subsidiaritii #i interenia comunitar confirm
meninerea sueranitii #i competenei naionale "n domeniul fiscal, dar cere autoritilor
comunitare s se preocupe de armonizarea sistemelor fiscale.
/e altfel, armonizarea fiscal se doedea indispensabil pentru asigurarea loialitii "n
competiia pe piaa comunitar, dat fiind faptul c regimul diferit de impozitare aea un
impact direct #i puternic asupra nielului preurilor #i asupra alegerii locaiei pentru
actiitile de producie #i de distribuie.
Ambiiile armonizrii fiscale puteau fi situate astfel la trei niele>
1. $rimul ni%el consta doar "n a eita dezechilibrele imediate care puteau s rezulte din
deschiderea total a frontierelor pentru schimburile de mrfuri #i pentru flu'uri financiare.
Aceasta necesita o armonizare care putea fi mai mult sau mai puin ambiioas, "n funcie de
amploarea distorsiunilor care trebuiau eitate. 0entru eliminarea riscului unei concurene
fiscale o astfel de armonizare se cerea a fi decis colecti. Introducerea #i generalizarea *=A"n rile comunitare este un e'emplu "n acest sens.
2. Cel de#al doilea ni%el, mai ambiios, ar fi presupus uniformizarea sistemelor fiscale la scar
comunitar. Aceasta putea fi un deziderat. /ar n-a fost #i nu este de actualitate nici mcar pe
termen mediu. "n fond, cheltuielile publice nu sunt uniformizate #i nici mcar pe cale de
uniformizare, iar redistribuirea rm8ne "ntr-un cadru pur naional. u s-a pus problema ca
bogaii danezi s preia "n gria lor grecii sraci #i nici ca tinerii spanioli s finaneze pensiileconsistente ale 8rstnicilor germani. /esigur c integrarea ofer #ansa "nlturrii treptate a
handicapului pentru rile mai srace, dar ea nu a "nsemna nicidecum egalizarea calitii
ieii la niel comunitar, "ntr-o perspecti preizibil.
6. & cale de mi'loc, cea preferat, const "n raionalizarea sistemelor fiscale naionale astfel
"nc8t ele s rspund e'igenelor naionale "n priina consumurilor colectie, dar cu rezultate
conergente pe plan comunitar.
0rincipiul democratic fundamental pretinde ca specificul naional s fie respectat pe
termen lung, fiind greu de obinut "ncrederea "ntr-un organism supranaional reprezentati,
deci sueran, iar alegerile naionale nu trebuie s fie dictate de cele ale statelor ecine.
nseamn c procesul armonizrii nu este un simplu e'erciiu de aliniere a practicilor
fiecrui stat la miloacele comunitare de impunere pentru a se realiza uniformizarea. n fond
armonizarea nu "nseamn uniformizare. 7hiar acolo unde s-au fcut pa#i serio#i "n priina
armonizrii nu s-au introdus, de pild, cote unice obligatorii la niel comunitar pentru *=A
?*ratatul de la &aastricht, semnat in 4 februarie 12 de ctre 7onsiliul )uropean
9
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
9/23
sau un niel obligatoriu pentru accizele armonizate. $oluia a fost aceea a respectrii unor
benzi cu nielul minim #i cel ma'im pentru cotele standard #i pentru cele reduse la *=A #i a
23 unui niel minim pentru accize. Atunci "ns c8nd un impozit se doede#te a fi mai bun
dec8t altul este de dorit ca toi s-1 adopte ca model.
(n pri%ina obiectului armonizrii apar cel puin dou probleme)
1. *mpozitele ce trebuie armonizate.
2.$recizarea gradului de armonizare ce trebuie adoptat.
u este dorit armonizarea prelerilor al cror impact este plasat "n principal asupra
eniturilor gospodriilor ;menaului impozitul pe eniturile persoanelor fizice, cotizaiile
sociale pltite de ctre angaai, impozitul asupra succesiunilor, impozitul pe enitul
persoanelor fizice.3
. n cazul "ntreprinderilor situaia nu este aceea#i deoarece decizia priind locaia este
puternic influenat de gria pentru minimizarea costurilor #i ma'imizarea randamentului netanticipat al inestiie. /ou categorii principale de preleri obligatorii influeneaz direct
costurile de producie> acelea care cresc costul muncii ;cotizaiile sociale pltite de angaatori
#i impozitele asupra salariilor< #i acelea care afecteaz costul consumurilor intermediare ;"n
principal accizele, dar nu neaprat #i *=A care fiind deductibil se recupereaz armonizarea nu "nseamn
uniformizare. $tudiul confirm c e'isten a unor cote diferite de *=A pentru produse, lucrri,
sericii lirate faorizeaz eaziunea fiscal, at8t prin neadaptarea tehnic a statului la
administrarea acestor tipuri de impozite c8t i prin cheltuielile importante cu func ionarii care
trebuie s le administreze.
2.+ Alternati%e ale armonizrii
Alternatie ale armonizrii sunt dou>
- armonizarea prin intermediul pieei@
- armonizarea negociat.
3egea 341526 priind 7odul (iscal al +om8niei
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
10/23
n priina strategiei armonizrii opiunile diferite poart #i pecetea doctrinelor ce
guerneaz politicile fiscale naionale #i cele economice "n ansamblul lor. Acestea sunt adesea
diametral opuse, oscil8nd "ntre curentul ultraliberal #i social-democraia cea mai radical cu
tente de interenionism comunitar. ntre sistemul fiscal rom8nesc i sistemul fiscal comunitar
a aprut necesitatea de armonizare.
n acordul de asociere a +om8niei la !niunea )uropean semnat la ,ru-elles la 1
februarie 1""+ se stipula c armonizarea legislaiei fiscale rom8ne#ti cu cea comunitar
constituie una dintre condiiile fundamentale pentru integrarea +om8niei "n structurile
europene iar adaptarea sistemului fiscal la cerinele mecanismului pieei unice reprezint unul
din obiectiele strategiei naionale de pregtire a aderrii.
+om8nia a depus cererea de aderare la niunea /uropean n iunie 1""0, fiind
acceptat ca stat candidat n decembrie 1""!. /eschiderea negocierilor cu +om8nia a urmat
deciziei 7onsiliului european de la Lelsini din decembrie 1.
!na dintre cerinele fundamentale ale integrrii "n !) este adaptarea legislaiei
naionale la sistemul uridic al !) - denumit acMuis comunitar - #i angaamentul ferm al riicandidate de a aplica legislaia adoptat "n urma negocierii, chiar dac aceasta implic #i o
anumit perioad de tranziie. /in raiuni metodologice acMuis-ul comunitar a fost diizat, "n
ederea negocierii, pe cele 61 de capitole ale sale. 0rocesul integrrii a urmrit #i aspectele
priind impozitarea iar capitolul 1 CImpozitareaD reprezint un areal important al integrrii,
dat fiind impactul su asupra funcionrii normale a pieei unice comunitareH
.
Acuis#ul priind impozitarea este prezentat #i structurat pe dou obiectiefundamentale corespunztoare celor dou tipuri de impozite practicate> impozitele indirecte
care se preteaz mai mult la armonizare #i impozitele directe la care #ansele de armonizare
sunt mai limitate.
Armonizarea legislaiei priind asistena reciproc "n domeniul impozitelor directe s-a
realizat prin articolul C$chimb de informaiiD din coneniile bilaterale "ncheiate de ctre
+om8nia cu toate statele membre ale !)., pentru eitarea dublei impozitri. 0rin acela#i
/ocument de poziie a +om8niei din 21, aceasta s-a angaat s elaboreze preederile legale
#i normele interne necesare "n ederea aderrii &inisterului (inanelor 0ublice la 7onenia
pentru asisten administrati reciproc "n probleme de impozitare indirect precum #i prin
implementarea protocoalelor =I)$, (I$7A $7)* #i $))/ #i elaborarea procedurilor
necesare pentru implementarea 7oneniei pentru asisten administrati reciproc "n
probleme de impozitare.
Hhttp>55europa.eu
1
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
11/23
2. $olitici complementare n procesul armonizrii
)liminarea frontierelor fiscale #i "ndeplinirea condiiilor cu priire la nielul
deficitului bugetar #i a datoriei publice, nu sunt suficiente. !n ansamblu de politici trebuie s
asigure, "ndeplinirea condiiilor de aderare #i a cadrului economico-social capabil s susin
eforturile de armonizare a legislaiei fiscale. 0olitica economic "mpreun cu politica
monetar trebuie s acioneze asupra eoluiei strii economico-sociale "n direcia stabilizrii
nielului preurilor, echilibrului balanei de pli, utilizrii c8t mai depline a forei de munc,
asigurrii unei legturi interne str8nse "ntre economic #i social. $copul este de a asigura o
cre#tere echilibrat durabil a economiei.
Aplicarea acestor politici nu trebuie s neglieze efectul actiitilor economice asupra
mediului. )liminarea decalaelor dintre diferitele regiuni ale rii este necesar pentru a se
asigura susinerea cre#terii durabile #i integrarea "n structurile !niunii )uropene.4
0rin politica regional trebuie s se asigure programe care s restabileasc echilibrele
interregionale la niel naional. $copul final este de a diminua decalaele e'istente "ntre
economia rom8neasc #i economiile rilor europene.
2.0 3ecizii de politic fiscal n sensul armonizrii structurale a sistemului
fiscal
&odul de dezoltare a mediului economico-social influeneaz asupra deciziilor de
politic fiscal destinate asigurrii eoluiei structurale a sistemului fiscal rom8nesc #i
integrrii acestuia "n dinamica economiei fiscale europene.
Armonizarea structural a sistemului fiscal rom8nesc cu cel european trebuie s pun
la baz, principiul neutralitii 4i principiul moderrii presiunii fiscale . 0rimul impune,
eliminarea facilitilor fiscale care distorsioneaz relaiile concureniale pe pia, #i stimuleaz
eaziunea fiscal legal. Al doilea principiu implic, diminuarea presiunii e'ercitate de
fiscalitate asupra deciziilor psihologice indiiduale "n domeniul muncii, consumului,
economisirii #i inestiiilor. /eci comprimarea intereniei $tatului "n economie. ntruc8t
politica fiscal constituie un atribut esenial al sueranitii naionale, luarea deciziilor care s
susin procesul de armonizare reine responsabililor guernamentali #i politici rom8ni.
Armonizarea constituie un proces de durat, iar acesta este dependent de ansamblul
politicilor promoate "n economie.
4/irectia 2H511257)
11
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
12/23
Analiza sistemic a domeniului fiscal a permis, reflectarea sub aspect financiar a
eoluiei societilor umane9, #i eforturile teoriei de a cuta soluii eficiente pentru rezolarea
problemelor care apar, "n scopul asigurrii funcionalitii sistemelor economico - sociale.
2.5 Coordonate generale de politic fiscal
!na dintre cele mai puternice dorine ale omului este de a preedea eoluia
eenimentelor iitoare. A preedea direciile politicii fiscale rom8ne#ti, implic a intui
deciziile responsabililor guernamentali #i politici, care "ns sunt dificil de anticipat. In
consecin este de preferat, stabilirea unor coordonate generale, izor8te dintr-o atitudine
pragmatic care pune accentul pe utilitatea #i eficacitatea practic a sistemului fiscal.
/e#i produce efecte asupra flu'urilor din economie, sistemul fiscal constituie un
instrument de preleare #i nu de direcionare. !tilizarea sa "n scop interenionist conduce la
modificarea raporturilor dintre preuri, poate antrena scderi de productiitate #i genereaz
redistribuiri de enit care influeneaz negati asupra deciziilor psihologice indiiduale. "n
consecin politica fiscal se confrunt cu dificila problem de a asigura ma'imizarea
randamentului unui sistem fiscal capabil s stimuleze efortul de a muncii, deciziile
psihologice de a economisi #i inesti, competitiitatea #i cre#terea economic durabil.
*endina de cre#tere a randamentului impozitelor prin impozite indirecte, prin
cre#terea cotelor la *=A #i accize a deenit periculoas. Acestea se transmit asupra
consumatorilor, restr8ng consumul #i alimenteaz inflaia. In acela#i timp pot deeni o barier
"n procesul efecti de integrare "n piaa unic european.
2.! Armonizarea sistemului fiscal rom6nesc cu cel european.
Integrarea pieei naionale "n spaiul economic #i social european constituie un proces
de durat, care necesit elaborarea unei strategii globale #i de perspecti asupra eoluiei
structurale a economiei noastre. Aderarea are aantae si riscuri@ ele trebuie identificate #i
eliminate.
$e impune, armonizarea condiiilor ofertei #i a cererii pe toate sub N segmentele care
formeaz piaa naional, cu cele e'istente pe piaa unic european, "ntruc8t aceasta a
sanciona unitile structurale din economie neiabile sau incapabile s se adapteze rapid la
noile condiii concureniale. "n schimb "n urma aderrii, agenii economici din +om8nia or
putea s acioneze pe o pia ast #i stabil, care stimuleaz competitiitatea, cre#terea
inestiiilor #i a rentabilitii.
9=ezi #i +icardo /aid - /es principes de lOeconomie politiMue de lOimpot, (lammarion, 0aris, 144&atei Ph. - (inane generale, )ditura &ondo, 7raioa 1?
12
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
13/23
*ab. 2 )olutia *=A, Imp5enit, Imp5profit 29-211
&aoritatea statelor membre !) au facut modificri substaniale "n ceea ce prie#te
impozitul pe enit "n 21 #i 211. !nele dintre ele au sczut nielul cotelor de ta'are ;BP,
/%, (I, P)55.mfinante.ro5static5
16
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
14/23
*ab. 6 Impozite directe5indirecte in anul 21. 7lasificare.
Impozitele sunt tradiional clasificate "n directe #i indirecte, primul grup permi8nd o
mai mare redistribuire, at8ta timp c8t pentru cele indirecte este imposibil introducerea
progresiitii. /e aceea preponderena ta'rii directe, mult mai izibil electoratului, tinde s
fie mai pronunat "n rile cu obiectie specifice "n ceea ce prie#te politica social.
7ontribuiile sociale, se afl, de regul, "n str8ns legtur cu asigurarile sociale ;pensii, #oma
#i sntate
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
15/23
diferene semnificatie "n ceea ce prie#te ta'ele pe consum. n ansamblu, impozitele
percepute pe eniturile forei de munc reprezint cea mai important surs a eniturilor,
contribuind cu aproape 3R din enituri, urmate de impozitele pe consum #i capital.
2.7 $olitica fiscala 8 strategia romaniei in perioada de preaderare
n conformitate cu preederile 0rogramului de Puernare pentru perioada 2?-24
strategia politicii fiscale a fost structurat astfel "nc8t s asigure, pe de o parte, o accelerare a
reformei "n acest domeniu, cu efecte pozitie asupra dezoltrii economiei naionale, iar pe de
alt parte realizarea procesului de armonizare a legislaiei fiscale rom8ne#ti cu cea comunitar
"n domeniu.
In principal domeniul "n care "ncercrile si reusitele de armonizare fiscal au fost cele
mai "nsemnate este acela al fiscalitii indirecte. 0roblema s-a pus cu acuitate "nc de la
"nceput, dat fiind faptul c ta'ele de consumaie influeneaz sensibil preurile suportate de
ctre consumatorul final, iar diferenele sensibile "n regimul lor de aplicare nu puteau asigura
nici neutralitatea fiscal necesar unei competiii loiale pe piaa comunitar. 0rincipala
preocupare a fost "ndreptat spre cele mai "nsemnate impozite indirecte> ta'a asupra alorii
adugate #i accizele. Aciunea iza armonizarea sistemelor fiscale naionale "ntre ele pentru a
face compatibile preederile lor dar #i pentru compatibilizarea acestora cu obiectiele
*ratatului 7).
n opinia noastr politicile fiscale ale !niunii )uropene or trebui s urmreasc >
stabilitatea eniturilor fiscale ale statelor membre, buna functionare a pietei unice europene i
preocupare "n ocuparea for ei de munc.
7redem ca !niunea )uropean ar putea s dezolte noi ac iuni pentru "ntrirea
sistemului comun al *=A mai ales prin aprofundarea i lmurirea fr echioc a urmtoarelor
aspecte principale >
- baza de impozitare a *=A @
- definirea pltitorului @
- e'onerrile @
- apropierea cotelor aplicabile. 7redem c i principiul ta'rii la origine ;teritorialitatea i locul de impozitare< trebuie
concretizate ca definire astfel "nc8t s se elimine opera iunile greoaie de tip triunghiular.
$trategia pe termen lung menine deci regimul actual a'8ndu-se pe patru obiectie principale>
simplificare, modernizare, aplicarea mai uniform a regulilor e'istente #i "ntrirea cooperrii
administratie.
2." Tendina de uniformizare a cotelor T9A
13
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
16/23
*recerea la ta'area "n ara de origine risca s amplifice concurena fiscal dac se
menineau cotele puternic difereniate practicate de ctre rile membre. /e aceea pasul
urmtor trebuia s fie acela al apropierii treptate a nielului acestora. n acest scop 7omisia a
propus 7onsiliului "n 194 un sistem cu dou cote de *=A "n benzi de ?-R pentru cota
redus #i 1?-2?R pentru cota standard, fiecare ar put8ndu-#i alege nielul potriit. Austrile
fiscale la frontier urmau s fie desfiinate, urm8nd a se efectua prin mecanismul casei de
clearing care prezenta "ns riscul unor mari fraude iar sistemul propus era considerat prea
infle'ibil.
n anul 2H, cota minim este respectat de ctre statele membre, inclusi de ctre
statele intrate in uniune in 2?. $tatele comunitare au fost #i continua s fie preocupate de
ealuarea impactului bugetar #i a efectelor macroeconomice ale armonizrii *=A.
2.1: Aspecte pri%ind T9A in Romania si armonizarea sa cu modelul
comunitar
*a'a pe aloarea adugat a fost introdus "n +om8nia la 1 iulie 16, "nlocuind
impozitul pe circulaia mrfurilor care s-a comportat decenii de-a r8ndul ca un impozit
uniersal asupra consumului. Introducerea ei aea s reprezinte una dintre msurile
fundamentale "ntreprinse pe linia reformrii sistemului fiscal rom8nesc.
)'periena (ranei #i "ncercrile de armonizare a *=A pe baza /irectiei a =I-a a
7onsiliului 7.).). au fost 61 benefice pentru construcia modelului rom8nesc de impozitare #i
armonizare treptat a acestuia cu cel comunitar.
08n la introducerea la 1 ianuarie 2? a 7odului (iscal, care reprezint baza legal
pentru *=A, prin msurile "ntreprinse de-a lungul anilor s-au fcut pa#i importani pe linia
armonizrii modelului nostru de ta'are cu cel comunitar, preederi noi fiind "nscrise "n noul
cod fiscal #i "n strategia priind politica fiscal pentru perioada de preaderare. n perioada
2?-2H legislaia priind ta'a pe aloarea adugat a fost supus unor modificri "n
ederea armonizrii cu preederile /irectiei a =l-a a 7onsiliului 7omunitii )conomice
)uropene conform calendarului ane'at la /ocumentul de poziie al +om8niei priind
In 21, se decide r!st!r!a
T5A de la 1R la 2?R, fara sa maoreze si
cota unica de impozitare sau contributiile
sociale. &asura e considerata cea mai
nefasta masura de politica fiscala din
ultimii ani.
In continuare, in 211, se
aplicata6ar!a in7!rsala cereale. &asura
combate eficient !7a/iun!a fisa$a$a
T5Asi e aplicata doar pentru cereale.
0rin OU# (&)8&'(( se aduc mai
multe modificari importante>
- 0reederea priindsta1i$ir!a
!6i"i1i$itatii ta6!i +! 7a$oar!a
adau"atala data incasarii aansului se
e'tinde si la aansurile incasate pentru
1H
http://infotva.manager.ro/articole/legislatie/noua-forma-a-codului-insolventei-a-ajuns-inapoi-in-parlament-9341.htmlhttp://infotva.manager.ro/articole/legislatie/noua-forma-a-codului-insolventei-a-ajuns-inapoi-in-parlament-9341.html -
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
17/23
plata importurilor si a ta'ei pe aloarea
adaugata aferente importului - art. 16?
indice 2 alin. ;2< lit. b
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
18/23
societatilor comerciale cu sediul
actiitatii economice in +omania
- Srganele fiscale competente
anuleaza din oficiu inregistrarea unei
persoane in scopuri de *=A in noi situatii,
pe langa situatiile in care contribuabilul
este declarat inacti sau a intrat in
inactiitate temporara. In 212 se aplica
preederileOU# &98&'(&, iar de la 1 iulie
212, se modifica plafonul de scutire de
*=A pentru operatiunile impozabile in
+omania de la 63. la H3. euro. /e la
1 ianuarie 216, doua categorii de
contribuabili or aplica obligatoriu noul
sistem de T5A $a inasar!. 0rinOU#
(((8&'(:,incepand cu ( ianuari! &'(9,
sistemul *=A la
incasare deine O*TIONAL.
Cap. + *mpozitarea
Actualul 7od (iscal reglementeaz "n detaliu regimul *=A preciz8nd> sfera deaplicare, persoanele #i operaiunile impozabile, locul acestora, faptul generator #i
e'igibilitatea, baza de impozitare, cotele legale, operaiunile scutite, regimul deducerilor,
stabilirea ta'ei datorate, rsarea #i regularizarea rsmintelor, regimul special de scutire #i
obligaiile pltitorilor.62
;u"!tu$ -i !
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
19/23
)'cedentul5 deficitul reflectat graphic eideniaz faptul c numai "n anul 19 a
e'istat e'cedent bugetar, "n restul anilor din perioada 19-24, deficitul bugetar a fost
prezent la cote destul de ridicate, mai ales anul 22./in anul 2H deficitul bugetar in sume
absolute cunoaste o eolutie abrupt N ascedenta ; cu o multiplicare de aproape 3 ori , daca se
compara anul 2H si 24 cu anul 23 .
=eniturile fiscale ale bugetului de stat au aut o cre#tere ponderat p8n "n anul 19,
care este primul an din perioada 11-24 "n care s-a obserat o cre#tere semnificati a
eniturilor fiscale. n structura bugetar pentru anii 19, 1, nu e'istau distinct cuprinse
eniturile fiscale.66
7ea mai mare pondere "n total enituri bugetare a impozitelor directe s-a "nregistrat "n
anul bugetar 12, iar cea mai mare pondere a *=A "n totalul eniturilor bugetare s-a
"nregistrat "n anul 2H.
7ea mai important pondere a *=A "n totalul impozitelor indirecte este "n anul 23,
anul 2? fiind un an cu o scdere importanta fa de anul 26.. )ste sesizabil ca eolutia
ponderii impozitelor indirecte in totalul eniturilor bugetare ;si in cazul *=A < arata tendintade trecere tot mai accentuata , spre consumator a sarcinii fiscale .
7heltuielile social-culturale ca pondere "n totalul cheltuielilor bugetare au fost cele mai
mari "n anul 1 ;?6,3HR
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
20/23
;pentru perioada 13-24 gradul de dezoltare economic,
structura proprietii, distribuia structural a eniturilor, eoluia structural a consumului
global, transformrile structurale "n domeniul forei de munc, etc. Ace#tia constituie, o
e'presie a ansamblului politicilor economico-sociale promoate "n economie. a r8ndul lor,
calitatea gestionrii creanelor fiscale ale $tatului #i nielul educaiei fiscale a populaiei,
continu s influeneze prin intermediul fraudei fiscale asupra "ncasrilor fiscale #i presiunii
e'ercitate de acestea, at8t la niel indiidual c8t #i de grupuri socio-economice.Analiza de ansamblu a strii economiei #i a eoluiei structurale a sistemului fiscal,
conduce la o concluzie mult mai nuanat. +econersia dreptului de proprietate asupra
capitalului producti a fost relati redus.12In schimb cotele de impunere a impozitelor au
"nregistrat o tendin u#or cresctoare, ori s-au produs modificri compensatorii ale presiunii
fiscale e'ercitate de diferite categorii de impozite, reducerile reale fiind de importan redus.
a r8ndul ei, materia impozabil a "nregistrat p8n spre sf8r#itul anului 16 o tendin
de comprimare.16
!lterior aceasta deine fluctuant-cresctoare. In consecin, nu se poateignora influena e'ercitat asupra prelerilor fiscale ;de la numrtorul raportului
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
21/23
tolerrii indisciplinei financiare, #i chiar a stimulrii acesteia, prin am8narea plii debitelor
fiscale, s-a auns la proliferarea arieratelor fiscale, "ntruc8t penalizrile percepute erau
inferioare ratei dob8nzii, arieratele fiscale au deenit atractie #i au fost utilizate pentru
finanarea actiitilor economice. a r8ndul su frauda fiscal din economia ascuns sau
paralel a influenat asupra nielului presiunii fiscale.
u este suficient a cunoa#te partea 0IB care este preluat din economia de schimb,
pentru a finana economia public1?, #i nici care este natura eniturilor de care depinde
stabilitatea bugetar. /e ce: "ntruc8t ca urmare a impactului, repercusiunii #i incidenei
impozitelor fiecare e'ercit o anumit influen asupra subiecilor #i flu'urilor generate de
actiitile desf#urate de ace#tia "n economie. In acela#i timp fiecare impozit prezint un grad
de sensibilitate specific la fluctuaiile economiei.
Ad8ncirea analizei structurale a informaiilor statistice reflect, preponderena
finanrii necesarului de resurse bugetare, at8t la niel central c8t #i local pe seama
impozitelor directe. $istemul de distribuire a eniturilor salariale promoat "n economie, a
rupt corelaiile dintre preul forei de munc comparati cu pregtirea, importana social amuncii, eoluia preurilor bunurilor sau sericiilor economice, a cror nieluri au deenit
identice sau superioare celor de pe piaa mondial. /eci preul forei de munc rom8ne#ti
constituie e'cepia. Acesta nu a "nregistrat aceea#i tendin de armonizare "n lipsa unor politici
economice #i salariale coerente. "n consecin, politica de distribuie a eniturilor genereaz
distorsiuni economice "ntre enituri #i consum.
Actiizarea procesului inestiional, stimularea acumulrii de capital #i de asumare a
riscurilor impuneau diminuarea presiunii fiscale asupra profitului realizat #i reinestit.13
/eficitul bugetar, lipsa altor resurse fiscale compensatorii #i presiunea fiscal ridicat
e'ercitat de impozitul pe salarii, *=A #i accize nu au permis luarea unor msuri concrete.
Astfel contribuia *=A la finanarea bugetului de stat este comparabil cu a impozitului pe
salarii. 0resiunea e'ercitat de ansamblul impozitelor indirecte asupra enitului consumat
dep#e#te presiunea e'ercitat "n mod direct de impozitul pe salarii asupra eniturilor
realizate. &surile de reducere a progresiitii impozitului pe salarii #i de cre#tere a cotelor
de impunere a *=A1Hsunt>
V stimularea #i meninerea unui proces de economisire real #i durabil la nielul
persoanelor cu enituri ridicate@
V cre#terea preurilor bunurilor #i sericiilor economice@
1?Blnescu +odica, 7orduneanu 7armen, /orina Antohi, Adriana egoi - $istemul de asigurare a eniturilorla Bugetul statului prin intermediul p8rghiilor financiare "n conte'tul implementrii economiei de pia "n+om8nia , I.(.0.0.=. Bucure#ti, 1113=ezi #i 0hilippe 7olin, Pilles Peraise - (iscalite pratiMues des affaires aec 13 etudes de cas, )d. 7let, 0aris11H7orduneanu 7armen, +odica Blnescu - *a'a pe aloarea adugat "n economia concurenial, 7I/)Academia +om8n, Bucure#ti, 12
21
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
22/23
V apariia unor efecte de enit compensatorii la nielul persoanelor cu enituri reduse. Acest
efect compensatoriu se estimeaz c se a produce #i la nielul bugetului de stat.
0roblema economiei rom8ne#ti este lipsa capitalului financiar. Absena acestuia
genereaz stagnarea reformei. S priire global asupra economiei "n termeni de flu' reflect
faptul c, distribuirea flu'urilor de enituri genereaz distorsiuni asupra deciziilor de
stimulare a muncii, asumare a riscurilor, educaie #i ridicare a nielului de pregtire
profesional. $istemul de redistribuire a eniturilor prin fiscalitate, la care se adaug restul
prelerilor obligatorii, genereaz noi distorsiuni, "ntruc8t influeneaz asupra deciziilor
psihologice de a muncii, inesti #i consum.
0entru a deeni eficient atragerea capitalului strin, trebuie ca prezena sa "n
economie alturi de cel autohton s dein permanent, #i s nu e'iste decizii de natur a
distorsiona relaiile concureniale. $usinerea procesului de reform impune descuraarea
imobilizrii capitalului "n bunuri durabile neproductie.
$cderea presiunii fiscale impune "n acela#i timp diminuarea cheltuielilor publice acror cre#tere a deenit e'plozi. +eforma economiei publice implic analizarea eficienei
organismelor, instituiilor, ageniilor,create "n stri de criz sau sub presiune. &ulte
microentiti publice create, consum resurse, fr a oferi utiliti publice reale, sau ar trebui
s funcioneze "n condiii concureniale "n economia de schimb #i nu "n economia public.
;i1$io"rafi!
22
-
7/21/2019 Armonizarea Si Cooperare Fiscala
23/23
1. 0hilippe 7olin, Pilles Peraise - (iscalite pratiMues des affaires aec 13 etudes de cas, )d.7let, 0aris 1
2. Au secours de la *=A, &aurice aure, 13,
6. *ratatul de la ice al !niunii )uropene, 21
?. *ratatul de la &aastricht, semnat in 4 februarie 12 de ctre 7onsiliul )uropean
3. 7orduneanu 7armen, +odica Blnescu - *a'a pe aloarea adugat "n economia
concurenial, 7I/) Academia +om8n, Bucure#ti, 12
H. +icardo /aid - /es principes de lOeconomie politiMue de lOimpot, (lammarion, 0aris, 144
4. &atei Ph. - (inane generale, )ditura &ondo, 7raioa 1?
9. Blnescu +odica, 7orduneanu 7armen, /orina Antohi, Adriana egoi - $istemul deasigurare a eniturilor la Bugetul statului prin intermediul p8rghiilor financiare "n conte'tulimplementrii economiei de pia "n +om8nia , I.(.0.0.=. Bucure#ti, 11
. 7odul fiscal al +om8niei, egea 341526 cu completrile i modificrile ulterioare
1. egea 341526 priind 7odul (iscal al +om8niei
11. /irectia 2H511257)
http>55europa.eu
http>55.mfinante.ro5static5
http://europa.eu/http://europa.eu/
top related