30 de ani - suplimentuldecultura.rosuplimentuldecultura.ro/numarpdf/pdf_sdc_504_low-res.pdf ·...

ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

GAUDEAMUS 2015 —RAPORT FINAL

Un „Babelgeneralizat“,aproapeneschimbat

R\zvan Chiru]\

Ce m\ fascineaz\ cel mai mult laTârgul Inter na ]ional de Car teGaudea mus este faptul c\ o fo-tografie realizat\ la edi]ia de anultrecut este identic\ aproa pe lami li metru cu una f\cut\ anulacesta sau cu una de acum treiani. Dup\ câte va vizite la acesteveni ment editorial, v\ pot de-scrie din memorie, f\r\ s\ gre -[esc, cum este `mp\r]it `n fiecarenoiembrie Pavilionul Central alRomexpo, locul din Bucure[tiunde se desf\[oar\ tradi]ionalacest salon al c\r]ii.

» pag. 2-3

Citi]i interviul cu Andrei Ursu realizat de Victor Eskenasy `n » paginile 8-10

CAZUL BABU (GHEORGHE URSU)

~n c\utarea libert\]ii —dup\ 30 de ani

Hadji-Culeatrateaz\ TNI ca pe juc\riapersonal\

C\t\lin Hopulele

Teatrul Na]ional „Vasile Alecsan-dri“ din Ia[i este una dintre insti-tu]iile de reper ̀ n spa ]iul cultural alcapitalei Moldovei. Cu una dintrecele mai frumoase s\li de spectacoldin ]ar\, la care s-a lucrat peste zeceani pân\ când a fost redat\ publicu-lui, cu premiere [i piese de teatruapreciate la nivel na]ional, insti -tu]ia st\ `ns\ `n umbra unui mana -gement `nvechit.

» pag. 11

Salman Rushdie [i noile sale 1001 de nop]i

Drago[ Cojocaru

~n noua sa carte, Doi ani, opt luni [idou\zeci [i opt de nop]i, SalmanRushdie porne[te de la 1001 de nop]i[i ob]ine un amestec aparte de mit,poveste, SF, istorie, combinate cudragoste [i filosofie.

» pag. 14

~n urm\ cu o s\pt\m=n\, la Bucure[ti s-au desf\[urat diverse manifest\ri de comemorare a disidentuluiGheorghe (Babu) Ursu, la `mplinirea a 30 de ani de la omorârea sa de c\tre Securitate, `n cursul unei ancheteagresive [i nemiloase, dup\ descoperirea Jurnalului s\u [i, implicit, a faptului c\ fusese `n contact cu [itrimisese scrisori la Radio Europa Liber\. Despre cazul Babu Ursu [i stadiul `n care se afl\ noua anchet\ pecare o `ntreprinde de circa 11 luni Parchetul Militar am stat de vorb\ cu Andrei Ursu, fiul disidentului, cares-a stabilit `n Statele Unite [i care, prin Funda]ia Gheorghe Ursu, s-a implicat de ani de zile `n procesul destudiere [i mai bun\ `n]elegere a mecanismelor totalitare sub regim comunist `n România.

Gheorghe Ursu `mpreun\ cu Radu Albala [i Radu Cosa[u

R\zvan Chiru]\

Cum intri, u[or pe dreapta, dac\prive[ti dinspre u[\, se afl\ mereustr\lucitorul stand al EdituriiRao, unde difer\ de la un an la al-tul doar volumul vedet\. La ceade-a 23-a edi]ie a Gaudeamus, cares-a ̀ ncheiat pe 22 noiembrie, a fostBiblia pierdut\ a lui Igor Bergler,dar ]in minte c\ acum ceva vremetrona acolo un volum din celebraserie a st\pânilor inelelor. ~n stân-ga, g\se[ti standul Humanitas, cuspa]iul de lansare a noilor apari]iieditoriale `ndreptat `ntotdeaunaspre sc\ri. Intrarea `n PavilionulCentral este din când `n când blo-cat\ de spectatorii veni]i s\-i vad\pe scriitorii-vedet\ promova]i deaceast\ editur\. Mai spre dreaptade Rao, e amplasat standul Nemi-ra, care prezint\ mereu pachete laofert\ legate cu acelea[i pangliciro[ii, devenite deja un brand. Iarofertele sunt anun]ate de maimul]i ani cu aceea[i bancnot\ decinci lei tip\rit\ pe un flutura[.Mai `n spate, dar nu cu mult, estandul editurilor Polirom [i Car -tea Româneasc\, cu o firm\ maidiscret\, `n permanen]\ sub asaltla rându-i.

Dar asem\n\rile de la an la annu se termin\ aici. Dac\ primele

trei zile ale târgului de carte suntrelativ suportabile, deoarece nu -m\ rul de vizitatori este `nc\ mic,sâmb\t\ [i duminic\ devine „untalme[-balme[, un Babel generali-zat“, dup\ cum mi l-a descrischiar reprezentanta unei edituri.Un talme[-balme[ de lans\ri carese acoper\ acustic una pe alta, declien]i [i gur\-casc\ `ngr\m\di]ica `n metrou – o compara]ie reu -[it\ pe care am citit-o pe semnebu-ne.ro –, de editori, directori, tra-duc\tori, PR-i[ti, vânz\tori, [oferi[i, evident, scriitori. Enumerareaapar]ine aceleia[i reprezentantede editur\ [i insist asupra vorbe-lor ei pentru c\ vreau ca `n textulde fa]\ s\ dau cuvântul tocmai vo-cilor din spatele rafturilor, celorcare r\mân ni[te anonimi pentrucititorii care caut\ vedetele litera-turii [i nu pe intermediarii aces-tor `ntâlniri. Din p\cate, acestevoci vor r\mâne `n continuareanonime, pentru c\ nu au dorit s\vorbeasc\ de culisele propriilorstanduri asumându-[i numele. Ede `n]eles.

„Dac\ nu au lansare la târg, `[i imagineaz\c\ nu exist\“

Chiar, cum sunt vedetele unui târgde carte, i-am `ntrebat pe ace[tianonimi. „O, scriitorii“, a râs re-prezentantul unei mari edituri ro-mâne[ti. „Scriitorii se `mpart `ndou\ categorii. Unii nu vor s\ lefie organizate evenimente edito-riale la târg, iar tu trebuie s\-i con-vingi c\ totu[i merit\ s\ `[i aratecelebritatea pe acolo [i s\ mâzg\ -leasc\ ni[te autografe `n grab\.Al]ii, cum ar fi mai to]i cei din sec-ta USR sau tinerii aspiran]i, care`nc\ nu [tiu cu ce se m\nânc\via]a de apoi (de dup\ publicareadic\) insist\ s\ li se fac\ eveni-mente, `ntreab\ zilnic dac\ voravea [i afi[, dac\ o s\ fie suficientec\r]i de vânzare la stand“, mi-apovestit acesta. Evident c\ unii auorgolii mai mari decât realitatea.„Le explic\m, de exemplu, c\ vo-lumul lor ap\rut acum [ase luninu mai poate fi lansat la târg, pen-tru c\ nu mai reprezint\ o noutate,

iar ei sun\ la editor [i se roag\ s\intervin\ la Departamentul dePromovare, s\ primeasc\ totu[i olansare. Pentru ei lansarea e ceva,dac\ nu au lansare la târg, `[i ima -gineaz\ c\ nu exist\. Apoi, sunt de-zam\gi]i c\ nu e public pentru cele30 de minute cât au de vorbit.“

Dac\ târgurile de carte ̀ nseam -n\ vânz\ri ceva mai bune pentruedituri [i scriitori ce pot fi atin[icu mâna de c\tre cititori, pentruangaja]ii din industria c\r]ii `n -seamn\ munc\ suplimentar\ cumult\ vreme `nc\ dinainte de des-chiderea Pavilionului Central alRomexpo. „Editurile mari se `n -trec `n num\rul de titluri publica-te. ~n apropierea târgurilor, e o ne-bunie ̀ n redac]iile acestor edituri,redactorii muncesc enorm, staupeste program, `[i iau de lucruacas\. Apoi e o nebunie [i cu nu -m\rul de evenimente [i autori-ve-det\ pe care-i aduc la standul lorpentru pl\cerea cititorilor“, mi-aexplicat un alt „anonim“ de lastand.

„Mânc\m hotdogi de un leu de la Ikea“

Nici m\car la editurile care pu-blic\ volume pentru copii treabanu e mai simpl\, de[i aici „Gau-deamus-ul nu se m\soar\ `n lan -s\ri de carte, ̀ ntâlniri cu scriitorii[i autografe“. Reprezentanta uneiastfel de edituri din provincie mi-apovestit muncile prin care trecede la ̀ nceput, „plec\m noaptea spreBucure[ti, cu o zi `nainte. Des c\r -c\m cutii cu c\r]i, rafturi, stâlpicare vor construi decorul, reflec-toare, chei tubulare, c\rucioarede marf\. Mânc\m hotdogi de unleu de la Ikea, `n timp ce `ncerc\ms\ facem ordine `n haos [i s\preg\tim standul. Ne plângem deoboseal\ [i de dureri de spate, mairâdem un pic, mai mont\m un pa-nou, mai desfacem un roll-up. Or-ganiz\m c\r]ile pe vârste, de la be-belu[i la elevi de gimnaziu. Punempre]uri, [tergem praful, verific\ms\ fie suficiente role pentru casade marcat, a[ez\m p\tr\]ele demochet\. La sfâr[it, ne `ndrept\m

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

2 » actualitate

GAUDEAMUS 2015 — RAPORT FINAL

Un „Babel generalizat“,aproape neschimbatCe m\ fascineaz\ cel maimult la Târgul Inter na -]ional de Carte Gaudea -mus este faptul c\ ofotografie realizat\ laedi]ia de anul trecut esteidentic\ aproape la mili -metru cu una f\cut\ anulacesta sau cu una deacum trei ani. Dup\ câte -va vizite la acest eveni -ment editorial, v\ potdescrie din memorie, f\r\ s\ gre[esc, cum este `mp\r]it `n fiecarenoiembrie PavilionulCentral al Romexpo, loculdin Bucure[ti unde sedesf\[oar\ tradi]ionalacest salon al c\r]ii.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

actualitate « 3

de [ale: Hai c\-i bine, n-a durat de-cât vreo doi[pe ore!“. {i pân\ la fi-nal, „pentru mine, Gaudeamus`nseamn\ cam optzeci de ore destat `n picioare, fast food, grab\,unghii exfoliate, teni[i `n loc depantofi cu toc, ecuson `n piept,n\duf, zâmbet deseori for]at. Nu,n-am fost la lansarea lui C\rt\res-cu. Da, a[a e `n fiecare an. Nu, n-am avut timp de cafele [i sociali-zare, abia dac\ am apucat s\-micump\r c\r]i. A fost cald, aglome-rat, epuizant, succes peste a[tep -t\ri. Am vândut cu 30% mai multdecât anul trecut, e bine“.

~ntre cele dou\ momente, untârg de carte `nseamn\ pentru ceicare trebuie s\ vând\ „cu 30%mai mult“ c\ fiecare client trebuiesedus. La propriu. „Rareori cel ca-re intr\ `n stand [tie exact ce vreacând caut\ o carte pentru copii.A[a c\ trebuie s\-i ar\]i, s\-i ex-plici, s\ r\sfoie[ti odat\ cu el, s\-lconvingi. La `nceput, interac]iu-nea asta mi se p\rea nesuferit\.Cu timpul, mi-am dat seama c\,oricât de antipatic\ m-a[ crede,multora le sunt de folos. (Cel maimult [efilor mei, care se bucur\ defiecare dat\ când «dep\[im target-ul», dar asta e alt\ poveste.) Vinbunici care le cump\r\ nepo]ilorc\r]i de pove[ti române[ti, `ntr-o`ncercare duioas\ de a-i apropiade ]ara pe care o [tiu doar din va-can]e. Vin `nv\]\toare care nego-ciaz\ la sânge pre]ul c\r]ilor pen-tru serbare. Vin p\rin]i obseda]ide performan]a academic\, pe ca-re `ncearc\ s-o cl\deasc\ `nc\ dinscutece, [i p\rin]i relaxa]i, care-[ipoftesc odraslele s\ aleag\ ce leplace. Unii ar sta cu orele s\ le po-veste[ti, s\ studieze [i s\ compare,al]ii te expediaz\ rece. Am v\zutb\trâni care caut\ doar c\r]i la unleu, dar [i p\rin]i f\r\ limit\ debuget, care cump\r\ orice le reco-manzi, cu gesturi moi, aproape alehamite, «cum spui tu, oricumnu-mi pas\, hai s\ termin\m oda -t\»“. M\car copiii se bucur\.

{i totu[i, oamenii din spatelestandurilor tr\iesc [i momentefrumoase la târgurile de carte,cum ar fi „vibra]ia, to]i acei oa-meni care vin [i cump\r\ cu nesa]c\r]i, care se a[az\ apoi pe sc\rileRomexpo [i le deschid, le mângâie[i le adulmec\ paginile, to]i aceicopii care vor c\r]i, «Doar asta [iatât! Promit! Te rooog!», to]i aceiautori care coboar\ din turnurilelor de filde[ [i redevin egali cu ceicare-i citesc“. „Uneori, târgul decarte seam\n\ cu o mare familie“,mi-a spus unul dintre reprezen-tan]ii editurilor participante laGaudeamus 2015. O familie con-struit\ din vocale [i consoane.

Miss Lectur\

Dincolo de aceste pove[ti din culi-se, cea de-a 23-a edi]ie a TârguluiInterna]ional de Carte Gaudea-mus are [i pove[tile sale oficiale.Anul acesta au vizitat standurile125.000 de persoane, un record ab-solut de vizitatori `n istoria aces-tei manifest\ri, care au cheltuitcirca 3.200.000 de euro, conformrezultatelor studiului de traficprezentat de c\tre organizatorulevenimentului, Radio România.„Cea mai râvnit\ carte a târgu-lui“, trofeu stabilit prin votul pu-blicului, a revenit Editurii RAO,pentru volumul Biblia pierdut\ allui Igor Bergler, o carte care de câ-teva luni beneficiaz\ de o publici-tate extrem de agresiv\.

Trofeele Gaudeamus, ai c\rorcâ[tig\tori au fost stabili]i tot prinvotul publicului, au fost acordateEditurilor Humanitas (locul 1),RAO (locul 2) [i Nemira (locul 3).Premiul de Excelen]\, `n valoarede 10.000 lei, oferit de c\tre RadioRomânia, a fost decernat EdituriiCartier, „pentru abnega]ia cu ca-re, al\turi de alte edituri basara-bene, ]ine sus steagul pie]elor decarte din România [i RepublicaMoldova“, dup\ cum au precizatorganizatorii `ntr-un comunicatde pres\. Premiul pentru traduce-re „Antoaneta Ralian“ a fost acor-dat la aceast\ edi]ie lui GeorgeVolceanov, pentru traducerea dinlimba englez\ a romanelor Ochiidoamnei mele [i Moartea la Dept-ford, de Anthony Burgess, [i Ru-xandrei Cesereanu, pentru proiec-tul Moods & Women & Man &

Once Again Moods. An Anthologyof Contemporary Romanian Ero-tic Poetry. A existat chiar [i o„Miss Lectur\“, respectiv Emanue-la Ivan, student\ la Facultatea deJurnalism [i {tiin]ele Comunic\ -rii, din cadrul Universit\]ii dinBucu re[ti. ~n fine, din dona]iile vi-zitatorilor [i expozan]ilor au fostadunate peste 5.000 de volume, pecare Radio România a anun]at c\le va trimite la bibliotecile publicedin Rupea (Bra[ov) [i Scoreiu (Si-biu).

Mircea C\rt\rescu,1.000 de Solenoid-urivândute

Cea mai vândut\ carte de la Editu-ra Polirom a fost, la edi]ia dinacest an, romanul Doi ani, opt luni[i dou\zeci [i opt de nop]i, cea mairecent\ crea]ie a lui Salman Rush -die. Urm\toarele pozi]ii `n top aufost ocupate de Du-te [i pune unstr\jer, romanul recent descoperital scriitoarei americane HarperLee, Ucenicul arhitectului, de ElifShafak, Drumul c\tre libertate, deYeonmi Park, [i Despre toate, pescurt. De la Big Bang la ADN, deBill Bryson. La Editura Cartea Ro-mâneasc\, pe primul loc `n clasa -mentul celor mai vândute c\r]i s-aupozi]ionat Imperiul fetelor b\ trâ -ne, de Liliana Corobca. Locul aldoilea a fost ocupat de cele dou\c\r]i din seria de autor GheorgheCr\ciun (Compunere cu paraleleinegale [i Scriitorul [i puterea),iar pe locul al treilea a urcat Sesiu-nea de toamn\, de Eugen Negrici.Topul vânz\rilor este completat

de C\l\torii [i c\l\toriile `n litera-tura român\, de Mircea Anghelescu,[i Pu]in sub linie, volumul poe tului

timi[orean Robert {erban.Cartea-eveniment a târgului a

fost totu[i Solenoid, romanul lansatchiar la Gaudeamus de c\tre Mir-cea C\rt\rescu, din care s-au vân-dut peste 1.000 de exemplare, po-trivit Editurii Humanitas, unde afost publicat\ cartea. Au urmat `ntopul vânz\rilor Lucian Boia, cuvolumul Mihai Eminescu, româ-nul absolut. Facerea [i desfacereaunui mit, Andrei Ple[u [i GabrielLiiceanu, cu Dialoguri de dumi-nic\. O introducere `n categoriilevie]ii, Ioana Pârvulescu cu {i euam tr\it `n comunism, Dan C.Mih\ilescu cu Cartea sim]urilor –volum colectiv.

Al treilea cimpanzeu, de JaredDiamond, a fost cartea vedet\ agrupului editorial ALL la TârgulInterna]ional Gaudeamus 2015, `ntopul vânz\rilor Corint s-a situ atvolumul Dezastrul de la Cerno b`l.M\rturii ale supravie]uitorilor, deSvetlana Aleksievici, laurea ta pre-miului Nobel pentru literatur\ pe2015. La Curtea Veche Publishing,cea mai bine vândut\ carte a fostPe trecerea timpului. Jurnal poli-tic românesc 1996-2015, de EmilHu rezeanu, iar la Nemira volu-mul Sculptând ̀ n timp, jurnalul decrea]ie al lui Andrei Tarkovski.

Scumpe domnule Hrabal, Pragaeste `n continuare cel mai frumosloc de pe p\mânt, orbitoare subcupola ei de aur, `ndr\gosti]ii`nainteaz\ `nc\ prin vis spre Cas-tel, se opresc, când [i când, pe Po-dul Carol, `nnebuni]i de curgereaVâltavei [i se s\rut\, chiar dac\deznod\mântul nu e aici, c\ci dra -gostea nu mai e la mod\, m\ tu -r\torii de str\zi m\tur\ str\zile,impiega]ii de mi[care sunt tot maipu]in, tot mai pu]in pre]ui]i, [iprea pu]ine doamne, ba chiar [iprea pu]ine domni[oare mai cunosc

ast\zi mângâierea unei [tampileaplicate `n acel loc anume, suntvremuri grele pentru impiega]i,sunt vremuri cumplite pentrubirocra]i, micii func]io nari su -fer\, se sfâr[e[te epoca de aur a[tampilelor, [i tot mai pu]ini vi -s\tori sunt, [i tot mai pu]ini cura-jo[i sunt, [i tot mai pu]ini poe]i, [itot mai pu]ini bunici, nimeni nicinu mai `ncearc\ ast\zi s\ opreas -c\ tancurile numai [i numai cuputerea hipnozei, [i tancurile nuse mai opresc, pân\ [i porumbeiidumitale sunt tot mai tri[ti, nu semai afl\ pe lume o pace pe care s\o vesteasc\, sunt ani grei, scumpedomnule Hrabal, la Paris, da, da,la Paris e r\zboi [i sunt uci[i oa-meni, oamenii ard [i nu mai eflac\ra libert\]ii `n focul acesta,

oamenii ard [i ei nu mai suntfocuri de artificii, se las\ ̀ ntuneri -cul peste p\mânt, nici clovnii numai sunt iubi]i a[a cum s-ar cu-veni s\ fie iubi]i clovnii, [i nu maiavem `n]elepciunea de a disperadin atâta lucru, se `nchid circuri[i noi nu [tim s\ citim aici sem-nele clare ale sfâr[itului, [i preapu]ine epistole se mai trimit,chiar [i vedetelor de cinema,chiar [i lor, scumpe domnule Hra-bal, râdem din ce `n ce mai rar, deparc\ timpul a s\pat ̀ n noi o ran\,[i prin rana aceasta ni s-a scursvia]a, noi nu mai [tim c\ abiadup\ ce o s\ `ncepem s\ râdem –s\ râdem, s\ râdem din toat\ ini-ma! – abia atunci o s\ fim ferici]icu adev\rat, arareori mai `ntâl -ne[ti vârstnici care s\ ia lec]ii de

dans, [i trenurile nu mai au prio -ritate, doar singur\t\]ile ne-aur\mas zgomotoase, tr\im `ntr-unzgomot obscen, noi nu am deprinsarta t\cerilor, avem mai pu]ineghi[ee `n lume [i mai pu]ine ca -siere, dar noi tot nu t\cem, tr\n -c\nim `ntr-una ca s\ uit\m c\ nuavem pe nimeni cu care s\ schim -b\m o vorb\, noi ne scriem nimi-curi pe pere]i, pere]ii no[tri suntde-acum virtuali, e o nebu nie, nicinu a]i vrea s\ [ti]i, scumpe dom-nule Hrabal, apus e de-acum Im-periul cu toate ale sale, domniinici nu mai [tiu c\ sânii femeilortrebuie s\ cunoasc\ perfec]iuneadin arhitectura unei halbe debere, nu, nu mai [tiu, au pierdutm\sura, Uniunea Pentru Rege ne -rarea Moravurilor a dat faliment,pân\ [i moravurile u[oare [i-aupierdut farmecul, ca `ntotdeaunab\trânii `[i cheltuie averea ca s\`ntinereasc\, [i nu `ntineresc, eadev\rat c\ acum b\rba]ii nu semai ofilesc a[a cum se ofilesccrinii, exist\ posibilit\]i – oho! –

s\-[i prelungeasc\ amurgul, ago-nia!, dar tot adev\rat e c\ a cres-cut num\rul tinerilor care s-aun\scut prea b\trâni, subordona]iinici nu mai `ndr\znesc s\ rup\canapelele superiorilor cu o da -m\, [i `n lume prosper\, prospe -r\, prosper\ afacerile aface ri[ti -lor de la pompe funebre, comer]ulcu p\s\ri cânt\toare a dec\zut,nu mai [tim s\ ascult\m un cân-tec de pas\re cânt\toare, scumpedomnule Hrabal, iar `n libr\riig\sim mai multe c\r]i [i tot maipu]ini scriitori, n-o s\ v\ mint,numele dumneavoastr\ e tot maistr\in, nu, nu, nu v\ teme]i, v\iubesc tot mai pu]ini, din igno-ran]\, desigur, dar aceia care v\iubesc v\ iubesc mult, atât demult `ncât ar vrea s\ emigrezepentru totdeauna la etajul al cin-cilea dintr-o fraz\ lung\, al c\reipunct v\ r\mâne libertatea s\ `la[terne]i sau nu, chiar a[a, chiara[a, chiar a[a, scumpe domnuleHrabal.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

1.

Cei care nu a]i venit pân\ aici, rogs\ m\ crede]i pe cuvânt: Americae departe. Nu-i nici o mirare c\ –de când a f\cut Dumnezeu lumeasau de când a c\zut maimu]a dincopac, a mâncat carne pr\jit\, aprins ceva minte [i s-a f\cut om –europenilor le-a luat ni[te mii deani pân\ s\ o descopere. Eu unulm\ [i mir c\ au descoperit-o.

2.

M-am `ntâlnit cu ni[te studen]iamericani de la universitatea dinSeattle [i cu profesoara lor, IleanaMarin, care pred\ aici literatur\comparat\. {i ne-am a[ezat pen-tru prânz la un restaurant din

campus. Am tot stat, am tot vorbit[i la un moment dat, cu scuzele derigoare, am ie[it la o ]igar\.

„Man, aten]ie cu ]igara – mi-aspus un student –, c\ trebuie s\fumezi la zece picioare de intrarea`n restaurant, a[a-i legea pe la noi.“Dure legi mai au \[tia pentrufum\tori. Tragi din ]igar\ cu spai -m\ chiar [i `n mijlocul parcului,str\zii, lacului. Aproape peste tote interzis, te a[tep]i ca oricând unlunetist de pe o cl\dire al\turat\s\ te ia la ochi, odat\ ce ]i-ai pus]igara `n gur\, s\ ]i-o aprind\ curaza laser de la pu[c\, cât `]i fixea -z\ c\tarea pe frunte.

~n primul rând, eu nu prea [tiuce `nseamn\ zece picioare. Apoi,afar\, am constatat c\ sunt vreocin[pe restaurante unul lâng\ al-tul. Cum s\-]i dai seama c\ e[ti la

zece picioare de u[a lor? Nu `n ul-timul rând, pentru c\ n-a[ fi vruts\ fiu `mpu[cat `n America pen-tru o ]igar\, aproape c\ m-am duss\ fumez ̀ n alt cartier. Bun, am fu-mat cu frica-n sân [i acolo, apoiam realizat o mare problem\: numai ]ineam minte din ce restau-rant am ie[it. {tiam c\ e ceva genindian, thailandez sau pakistanez.~ns\ toate cele cincisprezece res -tau rante erau ceva gen indian,thailandez sau pakistanez. Le-amluat la rând. Cam toate ar\tau lafel sau cel pu]in a[a `mi p\reaumie de la ame]eala dat\ de schim-barea de fus orar. A[a c\ mi-a luatm\car un sfert de ceas ca s\ revinjenat la masa unde m\ a[teptauamicii mei. Timp `n care mi-a venit o poft\ nebun\ s\-mi bag picioarele [i s\ mai ies la o ]igar\.

3.

Ies `n fa]a unui restaurant s\ fu -mez. G\sesc [i o banc\ legal\ pen-tru asta (la zece picioare de ie[ire).M\ bucur. Apare un homeless deculoare. Pare c\ vrea o ]igar\. I-a[da, dar nu e interesat de ce prostieam eu `n gur\: el credea c\ fumezmarijuana.

— {tii c\ e legal s\ fumezi ma -rijuana `n Seattle?, m\ `ntreab\.

— Da, dar nu m\ intereseaz\, `ispun.

~ntreab\ de unde sunt.— Aaa, România? {tiu totul de-

spre România, zice el.— De unde?— De la un prieten de-al meu ja-

maican care are un prieten român.

— Ce [tii?— Despre Nikalai Ceaikovski.— Care dintre ei, compozitorul

sau dictatorul?, `l `ntreb.— Dictatorul.Of course.

4.

Diminea]a devreme, `n liftul hote -lului, t\cere. {ase persoane oare-cum `nghesuite. Eu, dou\ doamne`n vârst\, un cuplu de asiatici cuun copil de vreo patru ani. Observc\ \la micu’ e `nc\l]at cu cizmelepe dos. Mi se pare dr\gu].— Tocmai am tras un vânt, rupet\cerea \la micu’ cu cizmele pedos [i izbucne[te `n râs, fericit.

Ceilal]i privesc `n tavan.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

De la Seattle, pe fug\

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Scumpe domnule Hrabal,sper ca scrisoarea aceastas\ v\ g\seasc\ `n paceaetern\ a unei halbe debere `n „Tigrul de Aur“.V\ cer, totodat\,`ng\duin]a de a v\ relatace se mai `ntâmpl\ cunoi, prin lume…

Rânduri pentru Bohumil

Bârfitorul moare de grija celui -lalt. Se d\ de ceasul mor]ii s\ aflece face cel din preajma sa, fie c\ evorba de vecinul de scar\ saucolegul de serviciu. ~l intereseaz\orice detaliu, n-ar citi o carte, darmintea sa e o adev\rat\ bibliotec\despre faptele altora. N-are aspi-ra]ii personale `nalte, dar e fericitdac\ bârfa sa r\pune cariera du[ -manului `nchipuit.

Curios, specia se `nmul]e[tef\r\ reproducere. Când un bârfi-tor dispare, altul `i ia imediat

locul. Lan]ul nu se destram\ nici -odat\, veriga lips\ e rapid `nlo -cuit\. Nu conteaz\ pozi]ia social\,nici dac\ e bogat sau s\rac. Bârfi-torul s\rac are mai mult\ liber-tate de mi[care. ~i taxeaz\ [i peceilal]i s\raci din jurul s\u, intr\adesea `n conflict cu ace[tia din temiri ce subiect m\runt, iar cu bo-ga]ii nu prea interac]ioneaz\, dar[tie el sigur c\ to]i au f\cut averipe c\i necinstite. Bârfitorul bogatnu prea are treab\ cu cel s\rac, ci`[i recruteaz\ victimele tot din

rândul celor cu contul plin. Dac\are doar vil\ cu un etaj, e ne mul -]umit c\ n-are [i mansard\ saucurte de 2.000 de metri p\tra]i.Dac\ are ma[in\ de 50.000 de euro,e invidios c\ amicul s\u de afacerivine la `ntâlnire cu una de 100.000.

Dac\ lucreaz\ `ntr-o institu]iepublic\, atunci bârfitorul devineadesea agresiv. Merge ]an]o[ pe ho -luri, e plin de sine, iar pere]iiaproape c\ devin sursa turn\toriei.

~[i toarn\ f\r\ mil\ colegul debirou, apoi glume[te cu el f\r\nici o re]inere, se lingu[e[te pelâng\ director, duce plocoane lafiecare zi de na[tere a [efului debirou [i d\ din coate pentru a urcam\car o treapt\ `n ierarhia insti-tu]iei cu pricina. Marea problem\este atunci când bârfitorul e chiar[eful cel mare. E drept c\ omul nuprea are pe cine bârfi, dar intr\ `njocul subordona]ilor. Apleac\ ime -diat urechea la cei care toarn\,pentru c\ bârfitorul se hr\ne[tedin scorneli. Urmarea? Deciziilese iau anapoda [i sunt promova]idoar cei din tagma sa. Institu]ia seduce de râp\, dar nu conteaz\.P\cat c\ nu exist\ Ministerul Bâr-felor, ar fi minunat s\ asist\m la[edin]e na]ionale `n care s\ sepropun\ legi ale Nimicului Na]io -nal. Interesant, bârfitorii suntbuni prieteni doar cât dureaz\

bârfa lor, dup\ ce momentul seconsum\ se pot bârfi unii pe al]iif\r\ nici o problem\.

Bârfa e prezent\ [i `n bloc. Emai pu]in rafinat\, ba chiar e pri -mitiv\. Unii sunt atât de preocu-pa]i de vecini, `ncât uit\ mânca -rea pe foc, doar pentru a-i pândi pecei care intr\ sau ies `n imobil.Dac\ cineva de la etajul doi [i-aadus mobil\ nou\, Bârfitorul [tie`n cel mult o or\ de la ce firm\ aufost aduse produsele [i cât cost\.Nu te-ar ajuta nici m\car s\ cariun scaun sau s\-]i deschid\ u[ablocului, dar când ]i-ai terminattreaba ̀ l surprinzi ̀ n plin\ [edin]\cu ceilal]i Bârfitori de scar\, pen-tru a `mp\r]i p\reri despre furni -rul bibliotecii pe care tocmai aiachizi]ionat-o [i n-ai acoperit-o com-plet `n timpul transportului.

~n cazul `n care ai un copil lavârsta adolescen]ei, atunci lucru -rile se complic\. Bârfitorul e `nstare nici s\ nu mai fac\ mâncareo s\pt\mân\, doar pentru a des -coperi dac\ iubita/iubitul copilu-lui intr\ `n bloc seara [i iese abiadiminea]\.

Dac\ s-ar `nfiin]a un DNA cares\ se bat\ cu Bârfitorii Nimicului,atunci ar fi dezastru. Nu c\ an-chetatorii nu i-ar prinde pe bârfi-tori, ci pentru c\ n-ar mai face fa]\num\rului mare de audieri.

Ne mir\m când vedem de ceemisiunile TV de doi bani fac celemai mari audien]e. Se `ntâmpl\asta pentru c\ privitorul vrea s\afle totul despre nu [tiu ce perso -naj, chiar dac\ e vorba de mane -li[ti sau de feti[cane care abia auterminat liceul. La ce-i ajut\ c\ afl\cu cine s-au cuplat vedetele? Nuconteaz\. ~[i satisfac sim]ul curio -zit\]ii excesive, m\nânc\ mai cupoft\ la mic dejunul de a doua zi.

Bârfitori ai Nimicului sunt [i`n politic\, [i ̀ n pres\, iar mai nou[i pe Facebook.

Chiar la `nceput de mandat alpre[edintelui Klaus Iohannis exis-tau pu]ine teme de atac la adresalocatarului de la Cotroceni. ~ns\cei care c\utau scandal cu oricepre] au g\sit imediat subiectul:lungimea fustei Primei Doamne.Povestea a prins [i s-a rostogolitinclusiv `n media considerat\ de-cent\, `ns\ `n ultima perioad\ ve-dem c\ apari]iile so]iei pre[edin-telui Iohannis s-au r\rit, semn c\bârfitorii [i-au atins scopul.

Cât va continua fenomenul? Cât va fi nevoie, vor r\spunde ceicare se ocup\ cu bârfitul. Poate [iasta e o cauz\ a locului coda[ pecare `l ocup\m `n Europa. Mereune preo cup\ ce fac ceilal]i, dar nusuntem la fel de analitici cu ceeace facem noi.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Frica de str\ini e absolut fireasc\`n orice societate: str\inul aducecu el o nou\ ordine sau o bulver-seaz\ pe a ta. ~n cantitate mic\, unpic de dezordine poate fi intere-sant\, exotic\, `nvior\toare. ~ns\când dep\[e[te anumite limite, al-teritatea declan[eaz\ senza]ia depericol. O femeie care merge pestrad\ ascuns\ `ntr-un dulap depânz\ neagr\ cu ni[te fante `ndreptul ochilor e, vorba poetului,„lung prilej de vorbe [i de ipote-ze“. Zece doamne `n burqa suntdeja nelini[titoare, iar o sut\ deumbre negre, p\tr\]oase, care um -bl\ cl\tinat pe bulevard, `]i nasc

fiori pe [ira spin\rii: e un fel de in-vazie a zombilor `n lumea ta sta-bil\ [i cunoscut\.

Mai e [i frica de fanatismul re-ligios, pe care civiliza]ia iudeo-cre[tin\ nu mai e `n stare s\ `l`n]eleag\ – nu `n ultimul rând, [ifiindc\ `[i ignor\, `[i oblitereaz\specificul iudeo-cre[tin. Europenii`ncearc\ s\ dezamorseze conflic-tul `n cheie politic\ sau social\,c\ci statele na]ionale europenesunt democratice, tolerante [i `nprimul rând laice, nu-i a[a? Dac\fundamentali[tii ar ̀ n]elege lucrul\sta [i ar accepta un dialog pe te-me sociale sau politice, `n numele

statului laic, al civiliza]iei egalita-riste, al na]iunii civice, poate c\lucrurile s-ar rezolva repede. Suntlucruri care se pot negocia, doaroameni suntem. S\ nu-l ameste -c\m aici pe Dumnezeu sau Allah,El ce treab\ are?

Faptul c\ esen]a dur\ a teroris-mului musulman este `ns\[i cre-din]a, `n versiunea ei cea mai ra-dical\ [i mai intolerant\, ne blo-cheaz\ resorturile ra]iunii. Nu mai[tim s\ discut\m ̀ n termenii ace[ -tia. C\ut\m explica]ii `ncâlcite,diferite de la caz la caz, care nu re-zolv\ nimic. Dup\ atentatele de laParis, din noiembrie, s-a spus c\,de vreme ce o parte din atacatorierau cet\]eni francezi (europeni),e vorba de un fel de confruntareintern\, de un r\zboi civil, „fran-cezi `mpotriva francezilor“. Nicivorb\ de a[a ceva! A fi francez(sau român sau german sau euro-pean) nu `nseamn\ doar a posedaun document de apartenen]\ la o]ar\ oarecare, prin na[tere sau na-turalizare. Apartenen]a presupune

internalizarea sau cel pu]in accep-tarea normelor de convie]uire,comportament [i comunicare aleculturii c\reia, chipurile, ̀ i apar ]ii.~ntr-o cultur\ egalitarist\, demo-cratic\, tolerant\, cu un funda-ment legislativ laic [i care, teore-tic, ofer\ [anse egale tuturor ce -t\]enilor, un individ intolerant,fun damentalist, care predic\ [i prac -tic\ antisemitismul, conside r\ c\femeile sunt f\pturi inferioare [i`mparte oamenii `n dreptcredin-cio[i [i „infideli“ e o ciud\]e nie,un deviant, o eroare de sistem,`nc\ acceptabil\, de[i jenant\.~ns\ zece, o mie, zece mii de astfelde indivizi, ce formeaz\ enclave,st\tule]e rebele `n stat, nu se maipot numi francezi – sau germanisau belgieni. Nici ei `n[i[i nu seconsider\ astfel. Din perspectiva

islamic\, nu na]iunea civic\ `iune[te pe ei (sau pe noi), ci comu-nitatea de credin]\. S\ nu nejuc\m cu etichetele sau, cum zicamericanii, let’s call a spade a spa-de. Anarhi[tii comuni[ti din anii1970-1980 (Brigate Rosse, Rote Ar-mee Fraktion etc.) sau neonazi[tiidin Europa Occidental\ erau to-tu[i un produs al Europei, `n ca-drele ei istorice. Fundamentali[tiimusulmani sunt altceva. Aduc cuei o alt\ logic\ identitar\. Dac\vrem s-o `n]elegem [i s\-i `n]ele-gem alteritatea, trebuie s\ reve-nim la r\d\cinile iudeo-cre[tineale culturii europene. Fiindc\ eicu asta se lupt\ de fapt. ~n felul\sta le suntem noi str\ini – [i einou\.

Sau ne temem [i s\ recu noa[ -tem a[a ceva?

Adev\rul e c\ ne temem de musulmani. Ne temem c\ o s\ ne invadeze, c\ o s\ ne omoare, c\ o s\nimerim `n gar\ sau `n avion lâng\ un tuciuriu nebun,care se `mbrac\ `n dinamit\ [i dup\ aia se detoneaz\,sau c\ o s\ ne `mpu[te cu Kala[nikovul `ntr-o sear\, la o teras\ din centru. Fiindc\ sunt str\ini [i fanaticireligio[i, dou\ lucruri de care membrii culturii iudeo-cre[tine se tem ca de Satana.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Teama de musulmani

Exist\ o specie care cu greu poate fi stârpit\:Bârfitorul Nimicului. ~l g\sim peste tot, `n politic\, la locul de munc\, pe strad\ sau `n bloc.

BârfitorulNimicului

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

6 » muzic\

D’ale muzicii

George Enescu este, de altfel,subiectul hârtie turnesol atuncicând vine vorba de via]a muzi-cal\ româneasc\, de ambi]iile [ide promovarea ei real\ `n lume.Dac\ s-ar face prim\var\ cu o sin-gur\ floare a[ spune c\ apari]ia lao editur\ german\, cu sponso -rizarea ICR-ului, a versiunii ger-mane a lucr\rii capitale a luiPas cal Bentoiu despre Enescu,editat\ [i adnotat\ de pianistaRaluca {tirb\], este un eveni-ment capital.

{i este `ntr-adev\r unul, nu-mai c\ nu aduce cu el [i o real\prim\var\; `n orice caz, nu `nmoravuri. Un cunoscut editor decarte muzical\ [i de discuri com-pact, care a publicat deja multEnescu [i un prim CD Enescu –necunoscut, Martin Anderson, osemnala zilele acestea trimi]ândun e-mail circular despre difi-cult\]ile pe care le `ntâmpin\ `npublicarea celui de-al doilea discal seriei. Aceasta deoarece de laRadio România – presupun RadioMuzical – i s-a refuzat o cerere deajutor [i informa]ii despre doimuzicieni români, `n timp ce unal treilea, un dirijor cunoscut, nur\spunde la mesaje. Din expe-rien]a proprie [tiu c\ orice servi-ciu de documentare al unei

arhive radio r\spunde unei ce -reri de informa]ii, venit\ chiar dela persoane particulare, nu maivorbesc de editori de muzic\ cla-sic\. {i atunci…?

Nu cred c\ Martin Anderson,binecunoscut promotor [i sus -]in\tor al muzicienilor români,nici casa sa de discuri, ToccataClassics, merit\ un asemenea tra -tament. Nici c\ ar fi o concuren]\pentru, s\ spunem, Casa Radio [ipublica]iile ei. O legisla]ie restric-tiv\ [i o politic\ editorial\ cel pu -]in bizar\ a conducerii Societ\]iiRadio, pentru a nu o califica alt-fel, fac – [i am spus-o la pere]i denenum\rate ori – pe de o parte, caarhiva de muzic\ clasic\ a Ra-dioului s\ nu fie exploatat\ a[acum ar fi normal [i, pe de alta, cadiscurile Casei Radio – la fel caale Electrecord-ului, de altfel – s\nu fie distribuite `n lumea occi-dental\. A `ntreba cine pierde depe urma acestui comportamentaberant este superfluu.

~n loc ca editorii români s\-[ifac\ un renume participând laaniversarea Centenarului unei ce -lebre pianiste franceze, iubit\ [i lanoi `n vremurile comuniste, Mo -nique de La Bruchollerie, `n re -gistr\rile ei din România, ale c\rororiginale se p\streaz\ la Bu cure[ti,sunt publicate de un co lec]ionar [ieditor german la casa sa Meloclas-sic din Tailanda, cu contribu]ia unui talentat mu zicolog francez,Fré déric Gaussin…

~n loc ca editorii români s\ seal\ture [i s\ contribuie la cele-brarea mondial\ a CentenaruluiSviatoslav Richter, publicând [iei un CD de arhiv\, un concert dela Bucure[ti al cunoscutului pia -nist [i al so]iei sale, soprana NinaDorleac, a ap\rut zilele acestea `npremier\ la Moscova.

Ar fi oare atât de dificil ca RadioRomânia s\-[i publice cu re gu -laritate [i cu un program de finitpe lung\ durat\ arhivele istorice,acele `nregistr\ri cu interpre]i derenume ce au trecut prin Bu-cure[ti, mult apreciate ([i achi -zi]ionate ca pâinea cald\) de co -lec]ionarii [i criticii interna ]io -nali, a[a cum o fac nenu m\ ratealte radiouri `n Germania, Fran -]a, Elve]ia, Marea Britanie, Ce-hia, Polonia [.a.m.d.? Ar fi oare

atât de complicat ca aceia[i edi-tori s\ realizeze un parteneriat cuICR pentru a difuza [i a facecunoscute tezaurele muzicale cezac `ngropate `n arhive, `n lumea`ntreag\? Este atât de bogat\ So-cietatea Radio pentru a-[i per-mite s\ fac\ abstrac]ie de o aseme-nea surs\ de venituri, atuncicând se chinuie s\-[i scurg\ tira-jele pe o pia]\ cultural\ intern\devenit\ ingrat\ dup\ 1989?

Unul dintre cei mai bine infor-ma]i critici muzicali francezi, pa-siona]i de lumea viorii, Jean-Michel Molkhou, recenza recentrepublicarea ̀ n Occident, ̀ n seriaEloquence, a ~nregistr\rilor Com -plete Decca ale lui Ion Voicu [iscria ̀ n revista „Diapason“ c\ edi -]ia ar include lucr\ri de ca mer\r\mase pân\ acum inedite pe dis-cul compact. Or, `nregis tr\ rile cuMonique Haas [i cu Victoria {te -f\nescu la pian au fost pu blicatepe CD de Electrecord din 2001.Dar de existen]a lor nu s-au bu-curat [i melomanii str\ini, fiind -c\ ele nu sunt distribuite pe pie -]ele externe; `n orice caz nu `nFran]a, cum `mi scria decep]io -nat Mol khou…

Cui prodest? S\ fim oare con-damna]i s\ colec]ion\m numaiedi]ia „istoric\“ a serialului „Noap -te bun\, copii“?

Mai multe e-mailuri [icomentarii pe Facebook`mi semnalau zilele aces-tea cât de decuplat\ [ipu]in cunoscut\ de criti -cii muzicali din Occidenteste, sub multe aspecte,via]a muzical\ româ -neasc\. A[ vrea s\ credc\ lucrurile s-ar puteamodifica `n bine cu unnou ministru al culturii,meloman, [i f\r\ superfi-cialitatea celor ce l-auprecedat, dar nu-mi facmari speran]e date fiindputerea [i iner]ia siste -mului actual de care pares\ se fi lovit deja. Fiind -c\, de exemplu, nu creds\ fi auzit cineva de undirector artistic al unuifestival de complexi-tatea celui ce poart\ nu-mele lui George Enescuc\ruia s\ i se dea doarautoritate „onorific\“…

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

M\ intrig\ [i ast\zi remarca lui Io-sif Sava, auzit\ prin anii 1980,când `mi completam cultura cla-sic\ urm\rind la radio emisiunilenocturne ale infatigabilului pro-motor. Zicea domnia sa c\ la tine-re]e iubitorul de muzic\ se ̀ nfrup -t\ din Bach, Beethoven [i Mozart,`nfometat de frumosul ce i se dez -v\luie ca pulpa unei fecioare cândintr\ `n râu s\ se scalde. Maturi-zat [i cunosc\tor de-acum al taine-lor femeii, el caut\ noi `ntruchi -p\ri ale frumuse]ii. Ascult\ con -[tiincios compozitori moderni [ipostmoderni, ale c\ror [iretlicuri,precum sulemenelile unei cocoteb\trâne, odat\ `nv\]ate, nu-i spunmai nimic. Ajuns `n anii b\trâ ne -]ii senine, melomanul se `ntoarcela clasici, la „cei mari“, cu nostal-gie [i timiditate, dublu vinovat par -c\: o dat\ c\ i-a p\r\sit pe cei carel-au `nv\]at s\ admire, a doua c\ s-a `ndoit de valoarea lor, crezân-du-i poate dep\[i]i. Fiindc\ orice`mp\timit al artei cedeaz\ la unmoment dat iluziei c\ noutatea ba-te vetuste]ea.

Iosif Sava se referea exclusiv laiubitorii muzicii simfonice. Nu mise pare gre[it dac\ ̀ i adapt\m spuse-le la domeniul rock, luat ca parte aculturii contemporane. Cum l-ai `n -druma pe un tân\r s\ parcurg\ ma-terialul \sta, f\r\ `ndoial\ imens?A[a cum `n sfera simfonic\ nu po]igre[i dac\ `ncepi cu Mozart, nici `nrock nu dai chix dac\ pui pe platan oculegere de hituri Beatles. Analogiadintre cele dou\ nume a fost de-monstrat\ demult, iar atrac ]ia exer-citat\ de compozi]iile lor este ire-zistibil\. U[urin]a cu care [i unul,[i ceilal]i scriau piese ce dau con-tur sonor frumuse]ii pure este altelement comun. Parc\ nimeni alt -cineva n-a exprimat bucu ria vie]iimai bine ca ei. (Beethoven, `n Od\bucuriei, e din alt\ dimensiune!)

S\ ascul]i Beatles echivaleaz\ cub\u tul apei dintr-un izvor de mun-te. {i nu-i deloc ap\ vr\ jit\, alec\rei `nsu[iri miraculoase vin-dec\ boli banale!

Periodic, f\r\ s\ ]in\ cont deasemenea considera]ii cultural-fi-losofice, casele de discuri carede]in drepturile de proprietateasupra muzicii Beatles repun `ncircula]ie vechile succese. Baniisunt bineveni]i mereu, iar noilegenera]ii merit\, nu-i a[a, tot ce emai bun. Un astfel de fapt s-a pe-trecut recent, când dou\ blu-ray-uri au adus pe ecranele HD [i 4Kvreo 50 de piese Beatles, impecabilrestaurate: 1+ (2015, Apple/Cal-derstone/Universal). Ini]ial, pri-mind cutia albastr\, a c\rei co-pert\ este atât de ro[ie `ncâtnuan]a ̀ mi r\ne[te retina, am res-pins contactul cu magia Beatles.Mul]umit\ casetelor video, omni-prezente acum dou\ decenii pe ta-rabele bucure[tene, [tiam dejafilm\rile, savurasem secven]eledin studio [i din concert, plus vi-deoclipurile de prin anii 1960 (alt-fel puerile). Acelea[i materiale dearhiv\ au fost editate [i pe DVD;le-am cump\rat [i le-am d\ruit cui -va interesat, acum vreo cinci-[asetoamne. Dar un sentiment m\ bân -tuie de mult\ vreme [i `mi [tir -be[te pl\cerea pe care ar trebui s\o simt la re`ntâlnirea clasicilor.

Pentru regimul comunist de lanoi, Beatles a fost trupa oficial\ acopiilor nomenclaturii, care `[ipermiteau gesturi de frond\ benig-ne, cum ar fi s\ asculte rock-and-roll, s\ poarte blugi, plete [i per-ciuni, ori s\ r\sfoiasc\ revisteglossy str\ine. ~mpins\ cumva desus `n jos, muzica Beatles era om-niprezent\ la petrecerile tov\r\ -[e[ti; nu lipsea nici din programe-le radio girate de Adrian P\unescusau Florian Pitti[. Inevitabil, amc\p\tat alergie la Beatles. {i mie-rea ̀ n cantit\]i mari d\unea z\, nu-i a[a? Revela]iile postdecem bristedin lumea celor care conduceauatunci justific\ sentimentele mul-tora ca mine, care s-au str\ duit s\descopere prin mijloace proprii ceeste [i cum se consum\ rockul.

Am rev\zut [i reascultat `ns\Beatles, cu senza]ia jenant\ c\ pa-rodiez ideea lui Iosif Sava. Video-clipurile detestate ilustreaz\ trans -formarea unor b\ie]i talenta]i `nsimboluri ale pop-culturii planeta-re. Asta merit\ un studiu atent.

~ntoarcere la clasici

Coperta monografiei Enescu dePascal Bentoiu, versiunea german\ap\rut\ zilele acestea la Berlin

Judecata face referin]\ la [apteofi]eri ru[i lua]i prizonieri `n celde-al Doilea R\zboi Mondial,abandona]i f\r\ mâncare [i ap\vreme de dou\ luni `n pivni]a un-ei m\n\stiri, undeva `n sudulPoloniei. Din [apte, numai doi r\ -mân `n via]\, iar supravie ]ui torule judecat ulterior pentru caniba -lism. Supravie]uirea prin devo-rarea celuilalt, prin anihilareaseam\nului a ajuns `n aceste zileun subiect mai actual ca nicio-dat\. Privind la ceea ce se petrece`n jur, `n Europa, dar [i mai de-parte, `n Orient, tr\im senza]ia c\lec]iile din c\r]ile de istorie dincare am `nv\]at la [coal\ se `ntru-peaz\, c\ acum r\zboiul a devenitreal, `l urm\rim `n direct. Sepoart\ doar `n alte forme, toatemalefice, iar fronturile s-au multi-plicat pulverizându-se `n sute de„teatre“ de opera]iuni. M\ `ntre-bam zilele acestea `n cât timpajungea o scrisoare trimis\ de unsoldat c\tre ai s\i, ̀ n Primul ori ̀ nal Doilea R\zboi Mondial? Pentruprimul, probabil ̀ n vreo lun\. Pen -tru al doilea, m\car `ntr-o s\pt\ -mân\. Azi totul e instant. Vedemaproape live lu\ri de ostatici, deca -pit\ri, avioane deturnate ori dobo -râte de rachete, bombardamente,atentate. Confrunt\rile armate sunt

la un click distan]\; click-krieg,tele-r\zboi!

Cu vreo lun\ de zile `n urm\, laFestivalul Na]ional de Teatru dinBucure[ti, a c\rui tem\ a fost„R\zboiul“, am v\zut Frontul, ocrea]ie a lui Luk Perceval. Copro-duc\tori au fost Teatrul Thaliadin Hamburg [i Teatrul Munici-pal din Gent, iar regizorul a vizats\ reproduc\ pentru contempo-rani experien]a belgian\ a Primu-lui R\zboi Mondial. De[i declara,la Festivalul de la Edinburg, undespectacolul a fost invitat, c\ „nupo]i imita suferin]a!“. Diferen]amajor\ dintre istoria oficial\, ceadin tratate de specialitate, [i isto-ria afectiv\, cea artistic\, ]ine emi -namente de instrumentele [i ma -niera de redare specifice. Istori-ografia consemneaz\ recurgândrece la factualitate [i cifre; arta oface reconstruind prin impact desentimente realit\]i aduse subochii publicului.

R\zboiul de la `nceputul seco -lului trecut a fost unul de tran [ee,cu numeroase pierderi umane, iardespre ele Perceval vorbe[te sce-nic folosind surse de fic]iune [isurse documentare din culturile]\rilor implicate `n conflagra]iea[a cum a atins ea Belgia `ntre1914-1918. Trunchiul central al

textului de spectacol e povesteatân\rului de 19 ani [i a camara -zilor lui din romanul lui ErichMaria Remarque, Nimic nou pefrontul de vest, pe care a aluvionatdin Focul lui Henry Barbusse, un-ul dintre primele romane desprecatastrofa debutului de veac tre-cut. Dar a utilizat [i materialereale: scrisori apar]inând solda -]ilor belgieni, biografii ale câtorvagenerali britanici, memorii aleasistentelor din spitalele de cam-panie. Perspectiva spectacoluluie, de fapt, a subiec]ilor implica]idirect `n evenimentele belicoasede acum 100 de ani, totul provinedin experien]a lor de r\zboi. Per -ceval a vrut ca spectatorii s\ fieatin[i senzitiv, s\ aud\ sunetele,pove[tile, scâr]âitul tipic `nfrun -t\rilor armate. S\ vad\ amput\ -rile, mâinile, picioarele, ochii, or-ganele interne ̀ mpr\[tiate ̀ n tran -[ee ori `n spitalele de campanie. Oface cu eficacitate artistic\. Dis-tribu]ia e multicultural\, sunt 11actori provenind din patru ]\riimplicate `n conflict, care intr\ `nscen\ `n linie, cu fa]a c\tre public[i se a[az\ pe ni[te banale l\zi goa -le. Reprezenta]ia `ncepe cu che -marea la lupt\ de sunetul uneigoarne (improvizat\ din alam\chiar de actor), dup\ care cei 11 ̀ [i

deap\n\ istoriile la microfon. Fe -]ele le sunt luminate discret, del\mpi de citit, cu o lumin\ contre-jour ce le eviden]iaz\ tr\s\turilefaciale [i mimica. Fiecare comu-nic\ `n limba matern\, `n scen\auzindu-se franceza, flamanda,engleza [i germana. Adresarea edirect\, rela]iile dramaturgicesunt mai pu]in `ntre personaje [imai ales `ntre interpre]i [i specta-tori. Decorul e amplasat exclusiv`n partea din spate a scenei, o con-struc]ie uria[\, distrus\ par]ial,ce devine suprafa]\ de proiec]iepentru imagini alb-negru prezen-tând efectele confrunt\rilor beli-coase asupra solda]ilor. Imaginilede arhiv\ curg lent, au patina vre -mii, te cutremur\. Se aud doarvocile actorilor, cu timbru special,fluier\turi, scrâ[nete, zgomotemetalice specifice luptelor. Toatesim]urile sunt angajate, pentru c\Luk Perceval vrea s\ `n]elegemfrontul prin senzorialitatea lui,din punctul de vedere al celor carelupt\, al femeilor care r\mânacas\ (mama) ori al celor de pe

front (asistenta medical\). Specta-colul dureaz\ mult, peste dou\ore, f\r\ pauz\, are o caden]\ do-moal\, un tempo inten]ionat rar,pentru a ne impregna starea re -creat\.

Perceval prezint\ lucrurile in-timist, silindu-ne s\ p\trundemimaginar `n [an]urile militare`mpreun\ cu tinerii ideali[ti carecred c\ a muri pentru o cauz\ de-spre care, de cele mai multe ori,nu [tiu mai nimic, e un act de ero-ism. Ne[tiind c\ `n orice b\t\lie evorba `n primul rând despre ur\,arme, carne [i sânge. Adic\ de-spre moarte.

Cum miroase r\zboiul?, se `n -trebau arti[tii timi[oreni din spec -tacolul Judecata de Barry Collins.Orice r\zboi echivaleaz\ cu dis-trugerea umanit\]ii prin pulve -rizarea materialului ei biologic,iar cel mai bine sim]i r\zboiulcând e chiar lâng\ tine, sub ochiit\i, când eventual ̀ ]i atinge rudelesau prietenii. Pân\ atunci e doarceva despre care vorbe[ti. Dinacel moment e ceva ce tr\ie[ti.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Teatru [i r\zboiAm citit recent jurnalul de repeti]ii al Alinei Mazilu, Judecata de pe loculmortului, pe care autoarea l-a ]inut `n 2007 `n timpul preg\tirii de c\treAlexander Hausvater a premierei Judecata de Barry Collins la Teatrul German de Stat din Timi[oara. Tema piesei e r\zboiul [i devia]iile pe care aceast\ form\ suprem\ de violen]\ [i intoleran]\ le declan[eaz\ `n om.

8 » interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

CAZUL BABU (GHEORGHE URSU)

~n c\utarea libert\]ii –dup\ 30 de ani

Interviu cu Andrei Ursurealizat de Victor Eskenasy

Domnule Andrei Ursu, v\pro pun s\ `ncepem cu unscurt bilan] a ceea ce sea m\ -n\ pe zi ce trece cu „R\zboiulde o sut\ ani“, unul dus `m -potriva unei fantome vii, aSecurit\]ii de odinioar\, ofi-cial disp\rut\... S\ amintimc\, la 17 ianuarie 1990, m\ -tu[a dvs., inginer GeorgetaBerdan, a cerut pentru primadat\ autorit\]ilor „demasca -rea vinova]ilor“. Se `mpli -nesc `n curând 25 de ani! Cu15 ani `n urm\, la 17 noiem-brie, dup\ o prim\ grev\ afoamei a dvs., Gabriel An-dreescu realiza un bilan] aleforturilor f\cute pentru a-iaduce `n fa]a justi]iei pe ceivinova]i de omorârea tat\luidvs. [i anun]a pe undele Eu-ropei Libere c\ v-a]i `ntâlnitcu procurorul-general, `n pre -zen]a generalului Dan Voi -nea [i c\ acesta din urm\ apromis aducerea `n fa]a in-stan]ei a celor cinci identifi-ca]i drept responsabili. Ga -briel Andreescu `[i `ncheiarelatarea spunând: „Luni, 20noiembrie – ne aflam, s\ opreciz\m, `n anul de gra]ie2000 – cinci dosare ar urmas\ p\r\seasc\ Parchetul Mi -litar purtând cu ele probeleinstig\rii [i complicit\]ii laomor [i ale favoriz\rii uciga -[ilor lui Gheorghe Ursu. Prinabnega]ia sa, Andrei Ursu arepurtat o prim\ victorie.Dar pân\ la a face dreptate `nca zul asasin\rii tat\lui s\umai este un drum lung“. An-ul acesta, 15 ani mai târziu,la 19 ianuarie, o alt\ relatare pe undele Europei Libere, a

ziaristei Sabina Fati, anun]ac\ procurorii militari au re-deschis cazul Gheorghe Ursupentru infrac]iuni contrauma nit\]ii „cu privire la ac -]iunile represive la care aces-ta a fost supus `n perioadaregimului comunist“. Deci -zia vine dup\ ce procurorulgeneral a cerut, la sfâr[itulanului trecut, redeschidereadosarului, sub presiunea gre -vei foamei, ultima form\ deprotest la care a apelat fiulvictimei“. Anul aproape atrecut [i v\ afla]i la Bucu -re[ti pentru a-l comemora petat\l dvs. Gheorghe (Babu)Ursu la `mplinirea a 30 de anide la uciderea sa. ~n ce m\ -sur\ [i-a respectat ParchetulMilitar promisiunea f\cut\la `nceputul anului?

Pân\ acum, Parchetul Militar [i-a

respectat promisiunea `ntr-o foar tebun\ m\sur\. Au fost audia]i foar -te mul]i martori, unii din cei cefuseser\ audia]i `n dosarele ante-rioare [i `n instan]ele de judecat\,`n procesele [Tudor] St\nic\ [Mi-hail]Creang\, si al]ii – noi. Au ex-tins cercetarea [i asupra fo[tilorofi]eri de securitate [i paznicilorarestului Securit\]ii din 1985, iarmul]i dintre ace[tia au g\sit cura-jul – s\ spunem c\ mai bine maitârziu decât niciodat\ – s\ spun\adev\ruri pe care nu le-au spuspân\ acum.

Unii martori noi au completattabloul anchetei f\cute de Securi-tate, `n care tat\l meu a fost tortu-rat sistematic timp de dou\ luni ̀ ntimp ce se afla `n arestul Mili]iei,fiind, evident, arestat sub un pre-text de drept comun. El era, defapt, anchetat pe motive strictpolitice, [i anume de P=rvulescuMarin, anchetatorul lui din stare

de libertate [i din deten]ie pentruJurnalul s\u, pentru scrisorilela Europa Liber\ [.a.m.d.

Aceste lucruri le [tiam, dar aufost completate [i mul]i noi mar-tori l-au identificat nominal peacest tor]ionar, pe PârvulescuMarin. S-a f\cut o anchet\ bun\,serioas\, care dovede[te f\r\ dreptde apel vinov\]ia respectivului [i,mai mult decât atât, aduce ele-mente noi de vinov\]ie asupra al-tora, a altor securi[ti. ~n]eleg c\Parchetul Militar a colaborat foartebine `n acest an cu C.N.S.A.S. –Consiliul Na]ional pentru Studie -rea Arhivelor Securit\]ii –, care af\cut ni[te descoperiri interesantestudiind dosarele lui GheorgheUrsu.

Vreau s\ spun c\ C.N.S.A.S. a de -monstrat un fapt pe care noi ̀ l pre-supuneam `nc\ din anul 2000, [ianume c\ Dosarul de urm\rire in-formativ\ a tatei a fost contra f\cut,

falsificat de SRI `n anii ’90. Acestlucru a constituit un nou subiectde cercetare pentru ancheta de laParchetul Militar.

Sunt interesat s\ v\d cum se vafinaliza [i aceast\ anchet\, dincauz\ c\ exist\ probe clare, de -monstrate de C.N.S.A.S., c\ acestfals a condus la eludarea, la dis-pari]ia, cel pu]in pân\ acum, acinci volume de TO, de tehnic\ operativ\, care f\ceau parte dinDosarul de urm\rire informativ\[i care au fost substituite de SRI ̀ nanii aceia. Exist\ numele celorcare au semnat efectiv pentru „lu-area ̀ n studiu“ – cum spuneau ei –a Dosarului de urm\rire informa-tiv\. V\ da]i seama ce semni fi ca -]ie mai avea ca SRI-ul s\ ia ̀ n lucruDosarul de urm\rire informativ\care, de fapt, ar fi trebuit s\ fiepredat de mult anchetelor Parche-telor Militare [i societ\]ii civi le,ce studiau cazul [asasin\rii] unuidizident. Cum mai putea acestaconstitui un subiect de secret destat a[a cum a pretins SRI-ul pân\`n anul 2000.

Parchetul Militar a avut cevagreut\]i [i `n acest an `n colabo-rarea cu institu]iile de stat, res -pectiv cu Arhiva SRI [i cea a Min-isterului de Interne, care, pân\acum, fie nu au r\spuns, fie aur\spuns negativ la cererile pentrug\sirea acestui material TO, cincivolu me. Mul]i martori spun c\era imposibil s\ fie pierdute, dis-truse, deoarece aceste dosare erau]i nute cu regim strict secret, cusigi liu. Dar, din p\cate, la [efia un-ora dintre aceste arhive se afl\ `ncontinuare – lucru surprinz\tor,pe care l-am realizat recent – oa-meni din vechea Securitate.

Domnul Florin Pintilie este `n -c\ [eful Arhivelor SRI-ului. Nu`n]eleg cum mai poate fi ]inut `naceast\ func]ie un om care nuprezint\ garan]iile morale de apune la dispozi]ie celor interesa]i,

~n urm\ cu o s\pt\m=n\, la Bucure[ti s-audesf\[urat diverse manifest\ri decomemorare a disidentului Gheorghe (Babu)Ursu, la `mplinirea a 30 de ani de laomorârea sa de c\tre Securitate, `n cursulunei anchete agresive [i nemiloase, dup\

descoperirea Jurnalului s\u [i, implicit, afaptului c\ fusese `n contact cu [i trimisesescrisori la Radio Europa Liber\. Despre cazulBabu Ursu [i stadiul `n care se afl\ nouaanchet\ pe care o `ntreprinde de circa 11luni Parchetul Militar am stat de vorb\ cu

Andrei Ursu, fiul disidentului, care s-astabilit `n Statele Unite [i care, prinFunda]ia Gheorghe Ursu, s-a implicat de anide zile `n procesul de studiere [i mai bun\`n]elegere a mecanismelor totalitare subregim comunist `n România.

Andrei Ursu, fiul disidentului, la manifest\rile de comemorare de la Clubul Green Hours

interviu « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

istoricilor [i Parchetului Militar,documentele care incrimi nea z\fos ta Securitate, când el a fostparte din ea.

„Tata nu se l\sareeducat“

Cazul fostului maior de secu-ritate Marin Pârvulescu le pa -re, tuturor celor cu bun-sim],clar; cum spunea]i `ntr-uninterviu acordat EuropeiLibere `n octombrie 2014, exist\ „zeci de m\rturii, do -cumente medicale, pân\ [ideclara]ii ale tat\lui meu din`nchisoare contrasemnate dePârvulescu“. Maior `n Secu-ritate nu era, totu[i, un gradde ofi]er prea `nalt... Nu ave]iimpresia c\ `n spatele acesteiimpardonabile [i intermina -bile amân\ri a justi]iei seafl\ un soi de contract de genmafiot, `n fapt pentru a aco -peri un actor cu grad mai`nalt [i puteri decizionale rea -le, de la care a pornit ordinulde omor?

Da, am avut aceast\ impresie, bachiar convingerea, de la `nceput.{tiam c\ a fost un caz cunoscut dela nivelul cel mai `nalt al regimu-lui Ceau[escu [i chiar dl. generalDan Voinea, care a `nceput an-cheta `nc\ din anii ’90, a avutaceast\ convingere, c\ ordinul, defapt, de ucidere, a venit de sus, dela Ceau[escu [i a fost transmis pecale ierarhic\ prin [efii Securi -t\]ii pân\ la acest instrument dinSecuritate, maiorul Marin Pârvu -lescu, care era un tor]ionar cunos-cut pentru metodele violente cucare a anchetat [i al]i diziden]i dinacea vreme.

Deci, existau dovezi care `l im-plicau pe Vasile Gheorghe, [efulDirec]iei a 6-a Cercet\ri Penale,unde a fost anchetat tat\l meu, dar[i pe Iulian Vlad, [eful Securit\]iiinterne din acel timp. Exista [icoresponden]a dintre Ministerele

de Interne [i de Externe [i cores -ponden]a cu ambasada român\din Washington, cu ambasadaamerican\ de la Bucure[ti, rezul-ta c\ au fost implica]i [i mini[triide Externe [i de Interne mai ales:George Homo[tean, care a dat informa]ii c\tre partea ameri-can\, care se interesa de cazul Ursu atunci. Informa]ii false, fi-indc\ era evident c\ nu era jude-cat pentru motive de drept co-mun. Deci, acest ministru de In-terne Homo[tean avea tot intere-sul ca Gheorghe Ursu s\ nu maiias\ din `nchisoare.

Evident, tata nu se l\sa reedu-cat, ar fi vorbit ̀ n clipa ̀ n care ar fiie[it, dac\ s-ar fi f\cut, de pild\, unproces de drept comun pentru cei17 dolari care au fost g\si]i laperchezi]ie [i care au constituitpretextul arest\rii de c\tre Mili ]ie.Ar fi vorbit c\ a fost torturat de Se-curitate pentru motive po litice...

Deci [tiam `nc\ de atunci c\ace[ti factori de decizie ai dicta-turii lui Ceau[escu au fost impli-ca]i. ~ns\ acum, noua anchet\ aParchetului Militar a confirmat [ia extins aceste cercet\ri asupra al-tora implica]i `n eliminarea tat\ -lui meu. Au fost abia acum recentdesecretizate – iar\[i un fapt peundeva surprinz\tor, cu adev\ratridicol – aceste documente, abiaacum `n 2015. Este vorba despreni[te documente ale Ministeruluide Externe [i Interne de atunci de-spre cazul Ursu, care ar fi trebuitpredate Parchetelor Militare `nc\din anii ’90.

Au ap\rut [i m\rturii `naceast\ nou\ anchet\ care arat\c\ ordinul de asasinare a fost datde la cel mai `nalt nivel, probabilde la Ceau[escu [i de la Cabinetul2, cum se numea cabinetul EleneiCeau[escu.

„Securitatea se sp\la pe mâini“

P\re]i s\ fi]i convins c\ Jur-nalul, mii de pagini, ar fi fost

distrus de colonelul devenitgeneral care gira arhiva „li -terar\“ a Securit\]ii ([i carea fost condamnat la trei anide `nchisoare). Exist\ vreodovad\ concret\, probatorie,c\ ar fi fost distrus, c\ nu arfi fost microfilmat? Ce motivar putea sta la baza distru -gerii unui jurnal ce nu-i in-crimina direct pe ofi]erii se-curi[ti r\ma[i `n sistem du -p\ 1989?

Exist\ probele clare, care au statla baza condamn\rii generaluluiGrigorescu, c\ acesta a luat `nprimire jurnalul [i nu l-a mai dat`napoi. Din p\cate, nu avem probeale distrugerii decât indirecte. Nuexist\ nici probe c\ ar fi fost micro-filmat – mi-a[ fi dorit atât de mults\ reperez acest jurnal care era ofresc\ extraordinar\ a socie t\]ii, amarasmului dictaturii ceau[iste, aslug\rniciei acelor ani, a distruge -rilor care s-au f\cut – cum `mi spu -nea tat\l meu – nu numai pe planeconomic, aducând ]ara de râp\,dar pe plan moral: cea mai maretragedie, spunea el, o re prezint\mizeria moral\ la care am ajuns,dela]iunea, frica. Faptul c\ Ceau -[escu era urât, dar era aplaudatcând trecea pe „tra seu“, la Con-grese, i se cântau osanale `n pres\,[i la toate nivele, asta `l dezgustacel mai mult pe tata.

Asta era leitmotivul Jurnalu-lui, o fresc\ important\, care ar fi

putut constitui subiectul unormemorii; \sta [i era planul lui, s\-lprelucreze literar [i s\-l publice.Asta cred c\ a reprezentat motivulpentru care a fost distrus. Dar,dac\ acest general [Eugen] Grigo -rescu l-ar mai fi avut, pentru a evi-ta s\ fie arestat [i condamnatpân\ la urm\, cred c\ l-ar fi scos[la iveal\]. Presupunerea mea estec\ nu l-a mai avut, pur [i simplu,c\ l-a distrus la ordinul sau la ce -rerea fo[tilor ofi]eri din Direc]ia a6-a de Cercet\ri Penale, care erau`nc\ `n SRI `n anii ’90.

Unul din fo[tii tor]ionari, [Va -sile]Hodi[, a fost colonel ̀ n SRIpân\`n anul 1999. Au avut tot interesuls\ fac\ disp\rut Jurnalul tocmaidin cauz\ c\ re pre zenta o prob\ ̀ ndosar `mpotriva lui Hodi[, `m -potriva lui Pârvulescu, fostul luicoleg, [i, probabil, `mpotriva luiIulian Vlad, care apare [i el `ndosar, cum spu neam. {i care `n -]eleg c\ are `nc\ o anumit\ influ-en]\ asupra lor, cu putere eco-nomic\. ~n orice caz, are oamenicare scriu despre el [i care ̀ n cearc\s\-i schimbe imagi nea `ntr-u na deerou al acelor vremuri, nu ca unvârf de lance, [eful celui maicumplit sistem de represiune dinacei ani, Securitatea.

Jurnalul trebuia s\ dispar\ cas\ nu contribuie la completareaimaginii unei anchete politice. Eiau `ncercat [i `n anii ’90 s\ aruncevina pe Mili]ie. A[a cum au `ncer-cat din 1985, s-au ascuns `n spateleMili]iei [i `n anii ’90, pretinzândc\, da, a fost ucis, exist\ probe, darnu de c\tre Securitate, c\ nu a maifost anchetat de ea. De ce? Fiindc\nu era un obiectiv foarte impor-tant, nu era un caz politic atât deimportant. Deci, Securitatea sesp\la pe mâini [i nu l-ar mai fi an-chetat dup\ arestare.

Jurnalul ar fi contribuit la com-pletarea acestei imagini prin ve-hemen]a anti-ceau[ist\, anti-tota -litar\ a tat\lui meu, prin nume lede scriitori cu care `ncerca s\ co-aguleze o celul\ de rezisten]\ in -telectual\, de ac]iune `mpotrivadictatorului: [Geo] Bogza, NinaCassian, [Dan]De[liu, cu care dis-cuta... ~n Jurnal apar aceste nu me,le propunea s\ citeasc\ un manifest

anti-totalitar `n Marea Adu nareNa]ional\ [i ̀ n Congresul al XII-leaal PCR. Deci, cred c\ au `ncercats\ elimine aceste fragmente de Ju-rnal, tocmai fiindc\ puteau consti-tui probe `n ancheta ParchetuluiMilitar.

„Sper ca sec]iaParchetului Militar s\ aib\ pân\ la urm\ curajul [iprofesionalismul de care au dat dovad\pân\ acum“

Mi se pare plauzibil tot cespune]i; singura mea `ndo -ial\ este c\ un om, fie el [igeneral, putea distruge sin-gur mii de pagini. Trebuia s\fie ajutat. Poate nu avea ne -voie de semn\tur\ c\ a luatJurnalul din arhiva sa, dartrebuia s\ fie ajutat [i s\ existe pe undeva ni[te mar-tori. {ti]i ce s-a `ntâmplat laBerevoe[ti. Mii [i mii de pa -gini nu se pot distruge `ntr-osecund\ sau `ntr-o zi...

A[a este. Fiind vorba de ancheta`mpotriva generalului [Eugen]Grigorescu, sincer s\ fiu, a[ face oconfesiune. Am senza]ia c\ gene -ralul Grigorescu pur [i simplu aregretat ceea ce a f\cut, din cauz\c\ am `n]eles c\ s-a sinucis acumcâteva luni. A fost g\sit spânzurat`n casa lui. Bazat pe ancheta `m -potriva lui Grigorescu, dar [i peDosarul de Urm\rire Informativ\[i pe anchetele militare, din tot ceam studiat, rezult\ urm\torul sce-nariu: Cei de la forma]iunea „J“ aSRI-ului din anii ’90, când [i-au lu-at `n primire aceast\ misiune desp\lare la fa]\ a vinov\]iei Secu-rit\]ii, a fo[tilor colegi, a lui IulianVlad [.a.m.d., i-au cerut Jurnalullui Grigorescu, care era [ef la osec]iune mai pu]in important\ –Direc]ia „~nscrisuri“. Ca [i cei dela TO (tehnica operativ\), ace[tiaexecutau ordinele celor de la Di-rec]ia de Cercet\ri Penale, care erau durii, tor]ionarii.

Grigorescu s-a achitat, proba-bil, din nou de misiunea care i s-adat, a scos Jurnalul, l-a luat `n pri -mire pe baz\ de semn\tur\ [i l-a f\cut disp\rut. Din clipa aceeai s-a pierdut urma. Cred c\, proba-bil, nu l-a distrus el `nsu[i, l-a pre-dat colegilor, fo[tilor membri aiDirec]iei de Cercet\ri Penale, careerau colegii maiorului Pârvules-cu. Mai mult ca sigur, aceia l-audistrus pentru c\, efectiv, ei nu arfi mai avut nici un interes ca aces-te file de Jurnal s\ mai ajung\ vre-odat\ la suprafa]\.

Continuare `n pagina 10

Conferin]a de pres\ de la sediul Grupului pentru Dialog Social

Gheorghe Ursu `mpreun\ cu Radu Cosa[u,Bubi Deleanu [i Cornel R\ducanu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

10 » interviu

Continuare din pagina 9

~n cadrul manifest\rilor decomemorare, `ncepute la Clu -bul Green Hours, a]i anun]atc\ ve]i prezenta „o «bro[ur\samizdat», cu poezii [i texteselectate din scrierile luiBabu [i din dosare“. Mar]i,17 noiembrie, la sediul Gru -pului pentru Dialog Social,a]i sus]inut o conferin]\ depres\, urmat\ de o mas\ ro-tund\, sub egida Funda]ieiGheorghe Ursu [i a GDS, lacare a]i prezentat „noi des -coperiri din dosarul Gh. Ur-su“. Ce anume, exact, a]i pre -zentat la aceast\ conferin]\de pres\, `n rezumat?

Am vrut s\ aduc la cuno[tin]apublicului aceste noi descoperiri,[i anume ceea ce reprezint\ mate-riale incriminatorii `mpotriva luiIulian Vlad [i a altor factori de de-cizie din aparatul represiv dintimpul lui Ceau[escu. Respectiv,implicarea lui [George]Homo[ tean,faptul c\ au ap\rut elemente noicare ilustreaz\ [i mai clar vino -v\]ia lui Iulian Vlad, care a con-trolat ancheta.

Rezult\ c\ el i-a dat lui VasileGheorghe, [eful Direc]iei a 6-a,[ordinul] s\ schimbe orientareaanchetei [i s\ `l aresteze prin Mi -li]ie, astfel ca s\ poat\ continuacercetarea cu metode dure, subtor tur\, dar acoperi]i de Mili]ie;s\ nu fac\ un caz politic. De ase -menea, s\ prezint dezin for m\rilela care `ncearc\ s\ recurg\ IulianVlad, care acum, `n decla ra]ia pecare a dat-o, `ncearc\, `n stilul cla-sic securist, s\ arunce vina peal]ii, `n cazul acesta pe mor]i, peVasile Gheorghe [i [Tudor]Postel-nicu, fostul s\u [ef din 1985; [i o

`ncearc\ cu mijloace ce mi se parridicole – [i mi-ar p\rea r\u dac\ar fi crezut de anchetatori – s\ con -ving\ c\ nu a fost el cel implicat,nu a f\cut parte din scara ierar hic\pe care a fost transmis ordi nul caGheorghe Ursu s\ fie asasinat.

Sper ca sec]ia Parchetului Mi -litar s\ aib\ pân\ la urm\ curajul[i profesionalismul de care au datdovad\ pân\ acum – ei au adunattoate aceste probe – [i s\ le ana -lizeze efectiv, `n modul logic aldesf\[ur\rii acestor evenimente[i s\-l implice pe fostul general Iu-lian Vlad.

Sunt printre cei privilegia]icare au putut citi ceea ce a]idenumit o „bro[ur\ samiz-dat“ – [i a[ spune c\ este `nfapt o carte de dimensiunimai reduse, dar extrem de den -s\ [i stârnind `n cititor celemai diverse tr\iri [i emo]ii.Ea se intituleaz\ ~n c\utarealibert\]ii – Babu Ursu – dup\30 de ani [i se deschide, `ntrealtele, cu un citat din Do -sarul penal intentat `n 1985tat\lui dvs., `n care una din

acuza]ii sun\ astfel: „A fur -nizat postului de radio auto -intitulat Europa Liber\ dou\materiale `n care a comentatde pe pozi]ii du[m\noase m\ -surile luate de partid...“. Ce-va mai departe st\ scris c\„URSU GHEORGHE EMIL adesf\[urat o intens\ activi-tate de propagand\ du[m\ -noa s\ prin ac]iuni directesau prin intermediul unorofi cine de propagand\ reac -]ionar\ din str\in\tate...“.Limbajul de lemn clasic ...Care au fost pe scurt rela]iiletat\lui dvs. cu membrii re -dac]iei postului Radio Euro -pa Liber\? Pe Virgil Ieruncal-a ̀ ntâlnit prima oar\ ̀ n 1974,iar apoi `n octombrie 1978...

{tia de el, de Virgil Ierunca, `nc\din anii 1942-1946; [tiam eu `nsu-mi de toate contactele, de priete-nia pe care le-a purtat-o so]ilorVirgil Ierunca [i Monica Lovines-cu. Mai multe lucruri le-am aflatrecent, din Dosarul penal; vreaus\ spun c\ a fost redescoperit re-cent de C.N.S.A.S., c\ fusese f\cutdisp\ rut ̀ n mod suspect, iar\[i, deSRI, `n anii ’90.

A avut un fel de amici]ie cuVirgil Ierunca, Monica Lovines-cu, i-a frecventat, a scris scrisori,[i i-a c\utat din nou `n 1978 cândle-a trimis prima scrisoare. Modul`n care i-a cunoscut, s-a `ntâmplat`n 1974 prin prieteni comuni, Cel-la Minart [i Camil Baciu, scriitorde science fiction [i bun prietencu tat\l meu din tinere]e, de laGala]i. Mai era prieten [i cu GeluIonescu de la Europa Liber\ [i cual]ii cu care s-a v\zut când a vi -zitat [i sediul postului de la Mün -chen, tot `n 1978.

Este un subiect important `nancheta penal\. Securitatea eraobsedat\ de contactele cu – cumspuneau `n limba de lemn – „ra-dioul autointitulat Europa Libe -r\“. ~n aceste pagini de jurnal,tat\l meu poveste[te istoria con-tactelor sale, prietenia pe care le-apurtat-o, admira]ia pe care a avut-o

pentru emisiuni, gustul lui spe-cial pentru „Povestea vorbei“,„Teze [i antiteze la Paris“ [.a.m.d.Securi[tii l-au `ntrebat de maimulte ori acelea[i `ntreb\ri, doar,doar vor ob]ine ceva `n plus, [ianume c\ tat\l meu ar fi fost pl\titde Europa Liber\ pentru colabo-rarea, respectiv scrisorile trimise,sau c\ ar fi avut [i alte canale decomunicare, `nlesnite de prietenidin ]ar\. {i de fiecare dat\, evi-dent, tata r\spundea „nu am avutun alt tip de rela]ie, pur [i simplu[a fost una] amical\ [i am f\cutacele interven]ii ̀ n mod direct, pen -tru c\ a[a mi-a dictat con[tiin]a“.

„Chiar sper acum `ntr-o finalizare rapid\ a acestei anchete“

{ti]i ceva mai mult desprevizita din 1978 la München,fiindc\ mi se pare un elementnou `n ce-a]i publicat pân\acum?

Da, din ce mi-am adus aminte `nanii \[tia, din pove[tile tatei deatunci, erau de fa]\ [i al]i prietenicomuni ai unora din redactorii deatunci de la Europa Liber\, printrecare – dac\ nu m\ `n[el – VioletaAndrei sau Silvia Popovici, caream `n]eles c\ era so]ia unui dem-nitar din România. Tat\l meu a`nceput s\ spun\ ni[te bancuri cuCeau[escu, la care mul]i din ceiprezen]i au avut o reac]ie [degenul] „Stai pu]in c\ le avem aicipe Silvia Popovici [i Violeta An-drei care vor fi obligate s\ deani[te rapoarte“. Deci a fost un mo-ment de oarecare tensiune chiar`n acel mediu `n care era vorba deoamenii Europei Libere, care vor-beau liber; `ns\ din cauza pre -zen]ei asumate a unor informa-tori [i `n acea `ntrunire `ntr-uncadru ceva mai larg [i `n prezen]aso]iei unui demnitar, l-au aten -]ionat pe tat\l meu s\ aib\ grij\ cespune...

Altfel, din p\cate, nu mai ]inminte toate detaliile. Nu au ap\ rut`n acele note din dosarul penal;

ele erau, mai mult ca sigur, `n Ju-rnal; mi-a povestit cu mult umordespre acea `ntâlnire de laMünchen.

~n loc de concluzie: ce (mai)a[tepta]i de la autorit\]ile ro -mâ ne, crede]i `ntr-o justi]iesincer\ [i obiectiv\ din par -tea unei noi genera]ii demagistra]i? Ce inten ]iona]is\ face]i mai departe prin in-termediul Funda]iei pe carea]i creat-o?

Sincer chiar sper acum `ntr-o fi-nalizare rapid\ a acestei anchete,când s-au adunat probe indubi -tabile, volume de m\rturii, [i credc\ prin magistra]ii care au `nacest moment `n lucru dosarul,ancheta va fi finalizat\ foarte cu -rând. Mai mult decât atât, sper s\nu se rezume doar la `nvino v\ -]irea acestor tor]ionari, ofi]eri derang mediu, maiorul Pârvulescu[i locotenentul Hodi[, ci s\ ex-tind\, a[a cum rezult\ din dove -zile care se afl\ la dosar, vinov\]ia[i asupra factorilor de decizie deatunci, ministrul de Interne, [efulSecurit\]ii.

Vom continua, bine`n]eles, s\urm\rim mersul anchetei [i maideparte a procesului, care sper\ms\ `nceap\ cât mai curând. Spe -r\m s\ se fac\ dreptate [i `n in-stan]ele de judecat\ [i, prin Fun-da]ie, s\ contribuim la rezolvarea[i a altor cazuri. Exist\ multedosare; exist\ la sec]ia Parche-telor militare Dosarul crimelorcomunismului. Sper\m s\ mear -g\ mai departe. Cu o represiunesistematic\ de-a lungul a 40 de aniau fost zeci, sute de mii de victime.A continuat [i `n anii ’80: pe lâng\tat\l meu, au fost victime printreprotestatarii de la Bra[ov, grevi[ -tii din Valea Jiului... Prin Fun da -]ie vom `ncerca s\ ajut\m, `nm\sura `n care putem, rezolvareatuturor acestor cazuri.

Interviu difuzat de Radio EuropaLiber\ la 14.11.2015

Babu [i Tu]a (Georgeta Berdan) – Bucure[ti, 1970

Sorana, Babu [i Olga Stefan – Bombi, 2 mai, 1978

Babu – 1980

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

actualitate « 11

~N CIUDA UNUI POTEN}IAL URIA{ {I A UNUI PUBLIC FIDEL,

Hadji-Culea trateaz\Teatrul Na]ional din Ia[ica pe juc\ria personal\

C\t\lin Hopulele

Spre deosebire de celelalte insti-tu]ii culturale ale Ia[ului, TeatrulNa]ional [i-a atins maturitatea,iar lucrul acesta se vede [i din da-tele statistice cu privire la evo -lu]ia [i organizarea sa. De lanum\rul de spectacole organizate[i pân\ la cel al spectatorilor, tea-trul pare a fi intrat pe un drumconstant, cu un public definit [i cuun repertoriu prestabilit. Astfel,se observ\ c\ exist\ o explozie anum\rului de spectatori `n 2013,28.866, cu peste 10.000 mai mul]idecât `n 2012, când `n s\lile teatru-lui au p\[it doar 16.165 de persoa-ne. Num\rul spectatorilor a sc\ -zut `n 2014 la 23.480, dar pân\ la 1 noiembrie anul acesta au fost26.233, cifra urmând s\ ajung\pân\ la finalul anului la o valoaresimilar\ cu cea din 2013.

La nivel de premiere, Teatrul aavut nou\ astfel de reprezenta]ii`n 2012, opt `n 2013, unsprezece `n2014 [i tot opt, pân\ acum, `n 2015.Pentru realizarea lor, anul acestainstitu]ia cultural\ a avut un bu-get de aproximativ 13,8 milioanede lei, dintre care aproape 13,3 mi-lioane au fost subven]iona]i dec\tre stat [i 564.000 au provenitdin `ncas\ri. Pe lâng\ cei 35 de ac-tori angaja]i `n trupa de baz\exist\ [i un num\r de actori-cola-boratori pe care teatrul `i contrac-teaz\ `n func]ie de castingul des -f\[urat de fiecare regizor `n parte,`n func]ie de nevoia fiec\rui spec-tacol; spre exemplu, anul acestaau lucrat la Teatrul „Vasile Alec-sandri“ un num\r de 51 de colabo-ratori, pe diferite puneri `n scen\.~n total, teatrul are o structur\ for-mat\ din 54 de angaja]i pe plan ar-tistic, 37 de muncitori [i 28 de

angaja]i la nivel administrativ,una dintre cele mai mari echipedintre toate institu]iile culturaledin Ia[i. ~n ciuda premiselor pe ca-re le are pentru a-[i desf\[ura [ichiar consolida pozi]ia pe pia]\sau poate chiar s\ bat\ [i la o seriede u[i interna]ionale, Teatrul Na -]ional pare `ns\ a se scufunda `n -tr-un tipar continuu [i vizibil doarpe plan local.

Deficien]e de management

~n ultimii doi-trei ani au existat oserie de scandaluri care au pus `numbr\ activitatea actorilor [i a re-gizorilor, mul]i dintre ei impor-tan]i, care au venit s\ lucreze laIa[i. Iar aceste scandaluri s-au re-marcat atât la nivel managerial,cât [i artistic. Unul dintre ele aprivit rela]ia de coabitare pe careo are Teatrul cu Opera `n cl\direadin centrul Ia[ului. ~ntr-o serie dedeclara]ii publice, Beatrice Ran-cea, managerul Operei Na]ionaleRomâne Ia[i, a declarat c\ directo-rul Teatrului, Cristian Hadji-Cu-lea, i-ar fi l\sat de `n]eles `n discu -]iile lor c\ vede Opera ca fiinddoar un chiria[ `n cl\direa Tea-trului [i c\ `ntre cele dou\ insti-tu]ii ar fi mai mult decât o r\ceal\,o ruptur\ propriu-zis\. „Hadji-Cu-lea consider\ c\ noi suntem ni[techiria[i, un colectiv care incomo-deaz\ [i mi-a spus clar c\ trebuies\ p\r\sim cât mai repede teatrul,s\ ne g\sim un alt sediu, pentru c\incomod\m foarte tare. {i când ci-neva te trateaz\ ca pe un chiria[,când ]i se spune c\ e[ti tolerat, ori-ce tentativ\ de dialog devine ciu-dat\. E greu de realizat un parte-neriat, fiindc\ aceast\ cl\dire estea Ministerului Culturii, pe care

noi trebuie s\ o `mp\r]im egal,având drepturi comune, nu? Sun-tem trata]i ca ni[te intru[i `naceast\ cl\dire“, a spus BeatriceRancea `n 2014. La momentul res-pectiv, directorul Teatrului a spe-cificat c\ nu exist\ nici o pro-blem\, revenind apoi [i spunândc\, indiferent de probleme, ele serezolv\ „prin dialog“.

Un alt moment tensionat din is-toria recent\ a Teatrului Na]ionala fost conflictul dintre angaja]i [imanagement, când o parte dintreactori au trimis o scrisoare deschi -s\ Ministerului Culturii ̀ n care sereclama conducerea deficitar\.Printre protestatari se num\ra lamo mentul respectiv [i TeodorCor ban, nominalizat pentru Ursulde Aur cu rolul s\u din Aferim!.Actorii reclamau faptul c\ insti-tu]ia nu `i ajut\ deloc s\ ob]in\ vi-zibilitate interna]ional\, c\ se re-pet\ mult pentru piese care sejoac\ de pu]ine ori [i c\ directoruleconomic, Lumini]a Condurache,venea `n repetate rânduri beat\ lamunc\ [i intervenea `n partea re-gizoral\, dând indica]ii scenice.„Problemele sunt de mai multe fe-luri, `n primul rând spectacoleleproaste care scad calitatea teatru-lui ie[ean [i regizorii care nu auce c\uta `ntr-un teatru na]ional,care am impresia c\ vin aici ̀ n con -cediu“, a declarat Constantin Pu[ -ca[u, unul dintre actorii care aupro testat, ̀ ntr-o conferin]\ de pres\.

~n mi[carea lor de protest, acto-rii au sus]inut c\ le-a ajuns „cu ]i -tul la os“ [i c\ `n nou\ ani de cândCristian Hadji-Culea este regizorla Teatrul Na]ional din Ia[i nu aexistat un dialog `ntre ei [i condu-cere, ace[tia fiind `n permanen]\ignora]i. Ei s-au plâns [i de faptulc\ singurele spectacole jucate `n

str\in\tate au fost la Chi [in\u [ic\ nu s-a participat la nici un festi-val interna]ional. „Nu ne mai sim -]im arti[ti, ne sim]im sclavi pe plan-ta]ia lor. Fac abuzuri, suport\mde foarte mul]i ani, [i din fric\ n-am reu[it s\ ne adu n\m, daracum s-a acutizat. Noi, arti[ tii, nusuntem promova]i de Teatru, nuexist\ vizibilitate, oamenii nicinu ne cunosc“, a spus, la vremearespectiv\, Teodor Corban.

Un ultim incident a avut loc lasfâr[itul lunii trecute, când surseapropiate Teatrului Na]ional au pre-cizat c\ actri]a Mihaela Arsenescu

Werner, proasp\t cet\]ean deonoare al Ia[ului, r\nit\ `n urmaunui accident de ma[in\, a fostobligat\ de conducere s\-[i joa cerolul din Vizita b\trânei doamnea doua zi dup\ producerea acci-dentului. Astfel, aceasta a urcat pescen\ cu o fractur\ de coast\ [i câ-teva contuzii.

Pentru materialul de fa]\, Cris -tian Hadji-Culea a fost contactat`n mod repetat timp de dou\ s\p -t\mâni `n vederea stabilirii unei`ntâlniri, acesta contramandândsau evitând pur [i simplu oricecontact cu presa.

Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[ieste una dintre institu]iile de reper `n spa -]iul cultural al capitalei Moldovei. Cu unadintre cele mai frumoase s\li de spectacoldin ]ar\, la care s-a lucrat peste zece anipân\ când a fost redat\ publicului, cu

premiere [i piese de teatru apreciate lanivel na]ional, institu]ia st\ `ns\ `n umbraunui management `nvechit. Atât actori dinpropria institu]ie, cât [i persoane dinmediul cultural ie[ean au criticat politica de izolare dus\ de directorul Cristian Hadji-

Culea, atitudinea refractar\ fa]\ de propriiiangaja]i sau fa]\ de pres\. ~n acest buruieni[al izol\rii, premierele teatrului se sting, iarpoten]ialul actorilor r\mâne, dup\ propriullor glas, unul local sau na]ional, [i nicidecum unul interna]ional.

Codru] Constantinescu

Uitasem c\ situa]ia se modificasedramatic de când `nnoptasem euultima oar\ `n mun]i. Acum fieca-re caban\ [i pensiune are cone -xiune la internet [i re]ea digital\de televiziune. Dar chiar [i a[a,ochii mi-au c\zut pe volumul Oplimbare `n p\dure. Redescope-rind America pe c\r\rile Mun ]i -lor Apala[i de Bill Bryson, carep\rea a se preta foarte riguros pan -telor, grohoti[ului, c\r\rilor [ijnepenilor din Bucegi. Evident,am c\rat cartea `n rucsac degea-ba, din fericire nu cânt\rea preamult, nu am avut timp s\ o des-chid, iar seara am jucat whist [iam b\ut vin. Dar dup\ ce am reve-nit am redeschis-o [i cu greu amputut s\ o mai las din mân\. Volu-mul rezum\ ̀ ncercarea autorului,`nso]it de un prieten, un adev\ratpersonaj, de a parcurge un traseumontan lung [i celebru: Appala-chian Trail din SUA. Argumentulautorului, cam ridicol pentru ceicare nu cunosc muntele, dar per-fect `ndrept\]it pentru montag-narzi? „Voiam [i eu pu]in din`nfu murarea pe care o cape]iatunci când po]i s\ prive[ti spreorizontul `ndep\rtat cu ochi casculp ta]i `n granit [i s\ roste[tirar, b\rb\te[te Da, m-am c\cat `np\dure“ (op. cit. pag. 8).

~naintea oric\rei aventuri geo-grafice se presupune c\ temerarii`ntreprind un amplu efort de do-cumentare. Trebuie s\ ai cât maimulte informa]ii despre traseuc\ci e bine s\ [tii `n ce te bagi. IarBill Bryson, fost rector al Univer-sit\]ii Durham, dar [i prolific au-tor al unor c\r]i foarte apreciatede public, precum Acas\. O istoriea vie]ii private (carte care poate artrebui studiat\ de cei dependen]i

de re]elele de socializare), nu pu-tea s\ nu `nceap\ aceast\ aven-tur\ `n deplin\ cuno[tin]\ de cau -z\. Cartea este [i o istorie a acestuilung traseu care traverseaz\ prac-tic Coasta de Est a Statelor Unitede la Sud la Nord. „~n 1925, repre-zentan]i ai cluburilor celor maiimportante s-au reunit la Washing -ton [i au ̀ nfiin]at Conferin]a Appa-lachain Trail cu inten]ia de a con-strui o potec\ lung\ de 2.000 de ki-lometri care s\ lege cele mai ̀ naltedou\ vârfuri din est: Mount Mit-chell din North Carolina, cu o alti-tudine de 2.037 de metri, [i cevamai scundul (cu doar 120 de metri)munte Washington din New Ham-pshire“ (ibidem, pag. 34). ~ns\ pro-babil cei 2.000 de kilometri nu aup\rut ini]iatorilor o distan]\ preaambi]ioas\, ad\ugând succesival]i 1.500 de kilometri, fiind finali-zat ̀ n mod oficial la 14 august 1937,când s-au defri[at trei kilometridintr-o p\dure din statul Maine,unde se sfâr[e[te traseul, dup\ es-caladarea Mount Katahdin. „Pote-ca pe care o construiser\ nu aveanici o baz\ istoric\. Nu urma nicio potec\ indian\ sau vreun drumde po[t\ colonial“ (op. cit. pag. 35).Bill Bryson ofer\ numeroase deta-lii, atât de ordin istoric, cât [i dinbiologie, anatomie (efectul fa]\ alhipotermiei pentru c\l\torii ne pre -g\ti]i s\ `ndure schimb\rile bru[ -te ale climei montane), de aceearelatarea sa este atât de captivant\(cel pu]in pentru cei care iubescmun]ii [i drume]iile montane).„To]i cei 3.500 de kilometri ai tra-seului, precum [i potecile l\tural-nice, pode]ele, indicatoarele, mar-cajele [i refugiile sunt `n tre]inuteimpecabil de voluntari – `ntr-ade -v\r, se spune c\ AppalachainTrail este cel mai amplu proiect depe planet\ gestionat pe baz\ de vo-luntariat. (...) Poteca ce traver-seaz\ Apala[ii nu mai este cel mailung traseu montan pentru dru-me]ii din lume – Pacific Crest [iContinental Divide, amân dou\ `nvest, sunt ceva mai lungi –, dar vafi `ntotdeauna prima [i cea maigrozav\“ (pag. 35-36). Lungimea,dar [i diversitatea geografic\ atraseului cerne `n fiecare an,mul]i `[i doresc s\-l dovedeas c\,pu]ini fiind cei care [i ajung la fi-nal. Experien]a `ncepe la sfâr[i tullui martie sau `nceputul lui apri-lie [i se termin\ prin august, evi-dent, ̀ n func]ie [i de performan ]elefizice ale fiec\rui aventurier. Din

cei 2.000 de excursioni[ti care por-nesc din Carolina de Nord, spe-rând s\ ajung\ pân\ la cap\t, doar10% reu[esc, jum\tate netrecândde Virginia central\, adic\ maipu]in de o treime din traseu, iarun sfert nici nu dep\[esc startulde pornire, Carolina de Nord. De-alungul acestor 3.500 de kilometri,montagnarzii las\ deoparte lumeacivilizat\, chiar dac\ exist\ nu nu-mai refugii, ci [i cabane sauor\[ele unde drume]ii se pot odih -ni, sp\la, reaproviziona, lua leg\ -tura cu lumea exterioar\. Autorula pornit `n aceast\ expedi]ie `n1997 când `nc\ telefonia celular\era la ̀ nceput de drum, acum, pro-babil, marea majoritate a celor ca-re se aventureaz\ sunt dota]i cuindispensabilele telefoane mobile.

Abia `n vara anului 1948, EarlV. Shaffer, „un tân\r abia l\sat lavatr\, a devenit prima persoan\care a parcurs Appalachain Trailde la un cap\t la cel\lalt ̀ ntr-o sin -gur\ var\. F\r\ cort [i adesea orien -tându-se doar dup\ ni[te h\r]i ru-tiere, a mers pe jos 123 de zile, dinaprilie pân\ `n august, parcur-gând `n medie 27 de kilometri pezi“. La final nimeni nu l-a crezut,oficialii traseului supunându-lunui adev\rat interogatoriu carea dovedit c\ Earl chiar parcursese`ntregul drum. Ultima por]iune aAppalachain Trail este una extremde dificil\ pentru c\ traverseaz\statul Maine care este „`n[el\tor.Este al doisprezecelea cel mai micstat, dar are mai mult\ p\dure ne-locuit\ – peste patru milioane dehectare – decât oricare alt stat `nafar\ de Alaska“ (pag. 249). ~n cen-trul statului s-ar g\si o por]iunede 160 de kilometri („The HundredMile Wilderness“) care traversea -z\ doar p\dure, f\r\ magazine, ca-se, cabane sau drumuri asfaltate,fiind por]iunea cea mai izolat\ a`ntregului traseu. Cei doi prieteninu au avut for]a s\ parcurg\aceast\ etap\ pân\ la final. BillBryson [i `nso]itorul s\u nu aureu[it s\ duc\ la bun sfâr[it `ntre-gul traseu al Appalachain Trail,dar chiar [i pe s\rite, tot au par-curs o distan]\ impresionant\,1.400 de kilometri pe jos. „Ajunse-sem s\-mi dau seama c\ nu aveamfa]\ de Appalachian Trail senti-mente care s\ nu fie contradicto-rii. M\ s\turasem de el, dar ̀ n ace-la[i timp m\ captivase; `naintareaaceea dificil\ [i f\r\ sfâr[it mi s-ap\rut din ce `n ce mai epuizant\,

dar mereu `nvior\toare; m\ s\tu-rasem de p\durea care nu se maitermina, dar `i admiram nem\rgi-nirea; m\ bucuram c\ m-am izolatde civiliza]ie [i tânjeam dup\ con-fortul ei. Sim]eam toate astea laun loc, toate deodat\, `n orice mo-ment, fie c\ eram pe potec\, fie c\nu“ (pag. 283). La fel cum se `n -tâmpl\ cu to]i adev\ra]ii iubitoriai muntelui, aceast\ experien]\ l-a transformat [i pe Bill Bryson:„Am ajuns cu siguran]\ s\ admir[i s\ respect p\durea [i s\lb\ticia,precum [i dimensiunile colosaleale Americii. Iar partea cea maibun\ e c\ acum, când v\d un mun-te, `l m\sor pe `ndelete [i atent, cuo privire familiar\, de cunosc\tor,[i cu ochi ca sculpta]i `n granit“.Cartea lui Bill Bryson nu este nu-mai o relatare plin\ de savoare,c\ci Bryson are un stil literar foar-te atr\g\tor, a unei aventuri prinmun]ii [i p\durile Americii, ci [i oreflec]ie asupra condi]iei omuluicontemporan, mai ales occidental,care alege s\ revin\ `ntr-o natur\pe care a p\r\sit-o de câteva gene-ra]ii. Urbanizarea progresiv\ a lu-mii occidentale [i, `n general, a`ntregii lumi i-a prelevat omuluimulte dintre abilit\]ile care l-auajutat s\ supravie ]uiasc\, s\ rezis-te [i chiar s\ domine natura. „Defiecare dat\ când p\r\se[ti lumeaconfortabil\ [i igienic\ a ora[ului[i o porne[ti hai-hui pe dealuri,

treci printr-o serie de trans for -m\ri treptate – un fel de c\derelent\ ̀ n mizerie – [i de fiecare dat\e ca [i cum n-ai mai f\cut a[a cevaniciodat\. La sfâr[itul primei zile,te sim]i `ntrucâtva murdar [i e[tijenat de asta; la sfâr[itul celei de-adoua zile te sim]i dezgust\tor demurdar; `n a treia nu-]i mai pas\;`n a patra ai uitat cum e s\ nu fiiastfel“ (pag. 136-137). „Distan]ele semodific\ `ntru totul atunci cândiei lumea la pas. Un kilometru ecale lung\, trei kilometri e mult,15 kilometri e ditamai distan]a,iar 80 de kilometri e aproape ini-maginabil. ~]i dai seama c\ lumeae imens\ ̀ ntr-un fel pe care numaitu [i o comunitate retrâns\ de ex-cursioni[ti `l `n]elege]i. Scara pla-netar\ este micul vostru secret.Via]a cap\t\ [i ea o simplitatepur\. Timpul nu mai conteaz\. N-ai nici un angajament, nici o obli -ga]ie sau `ndatorire; nici o ambi -]ie secret\ [i doar nevoi dintre ce-le mai simple [i primare“ (pag. 78).Revizitarea regulat\ a naturii, ia t\care ar putea fi unul dintre leacu-rile b\be[ti care ar putea s\ ne di -minueze serios angoasele [i ne -vrozele oferite din plin de lumeacontemporan\.

Bill Bryson, O plimbare `n p\ dure.Redescoperind America pe c\r\rileMun]ilor Apala[i, traducere de Marius-Adrian Hazaparu, colec]ia „Hexagon.Cartea de c\l\torie“, Editura Polirom

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

12 » carte

O aventur\: a teplimba prin natur\~nainte s\ plec `n expedi]iade dou\ zile de la `nceputullunii noiembrie, `n Mun]iiBucegi, m-am uitat rapidprin bibliotec\: trebuia s\am o carte la mine, nu se[tie niciodat\ când vremearea te oblig\ s\ r\mâi `nvreo caban\ cu orele sauchiar cu zilele. ~n acela[itimp, `n caz de nevoie, ocarte poate deveni un focde semnalizare care-]ipoate salva via]a.

Eu de Essena O’Niell nu auzisem`n via]a mea, dar a fost o foartebun\ ocazie s\ aflu c\ nu este de-loc relevant despre cine am auziteu sau nu. Pentru c\ EssenaO’Niell era o mini-vedet\ pe Insta-gram, acolo unde oamenii nici nuse mai chinuie s\ pretind\ c\ aravea ceva interesant de spus, cidoar public\ direct poze cu ei `n -[i[i. Motivul pentru care de Esse -na O’Niell au auzit pân\ la urm\milioane de oameni a fost c\ ado-lescenta a decis `ntr-o zi s\ `[i dea

demisia din social media. {i, a[acum `n ultima zi `i spui [efului totce-ai avut pe suflet, Essena a scris,lâng\ fiecare poz\ perfect\ de-a ei,câte o descriere sincer\.

Lâng\ o fotografie care pare s\o surprind\ `ntr-un moment oare-care pe plaj\, a scris: „Nu din via -]a adev\rat\. Am f\cut mai binede 100 de poze, cât m\ chinuiam castomacul meu s\ arate cât mai bi -ne. Nici nu mâncasem mai nimictoat\ ziua. Urlasem la sora mea ceamic\ s\ continue s\ `mi fac\ foto-grafii pân\ când eram cât de câtmândr\“.

O alt\ fotografie o arat\ pe tâ -n\ra de 15 ani `n prim-plan, deparc\ tocmai ie[ea ̀ n ora[ [i a vruts\ surprind\ momentul cu un in-stantaneu nevinovat. Descriereasincer\ spune cam a[a: „V\ rog s\da]i like la aceast\ fotografie. M-ammachiat, mi-am coafat p\rul, mi-ampus o rochie strâmt\ [i bijuteriifoarte mari [i incomode. Am f\cut50 de `ncerc\ri pân\ când amreu[it s\ fac un selfie cât de cât ac-ceptabil, dup\ care am editat foto-grafia cu mai multe programe,doar ca s\ simt c\ m\ valida]i“.

Toate zecile de fotografii `n ca-re pare o zân\ blond\ ce `mpr\[ -tie magie chiar [i când `[i spal\[osetele au fost dublate de textesincere care vorbesc despre dietecrunte, exerci]ii fizice `mpinsepân\ la limit\, haine care nu aufost purtate niciodat\ decât pen-tru poze.

Este, pân\ acum, exponentulcel mai cunoscut al unui fenomencare a ̀ nceput s\ se fac\ sim]it dince `n ce mai mult: oboseala de so-cial media. S\tui s\ par\ perfec]ipe Facebook, Instagram sau altesite-uri asem\n\toare, oamenii`ncep s\ renun]e la ele.

Facebook-ul ne face mai stre-sa]i, iar acum exist\ [i dovezi [tiin -]ifice pentru asta. Un institut decercetare din Copenhaga a publi-cat, `n aceea[i s\pt\mân\ cu „de-misia“ vedetei Instagram, rezulta-tele unui studiu ̀ n care un grup deaproape 2.000 de oameni s-a l\satde Facebook o s\pt\mân\. F\r\acces la re]ele sociale, oamenii s-au bucurat mai mult de via]\, aufost mai pu]in nervo[i, au sociali-zat mai mult `n via]a adev\rat\ [ile-a crescut satisfac]ia de via]\.

Poten]ialul comercial al detoxi-fic\rii de re]elele sociale a fost de-ja sesizat [i de cei care se ocup\ dedezvoltarea personal\. EckhartTolle, autorul c\r]ii Puterea pre-zentului, a f\cut publice propriilesfaturi spirituale pentru cei de-penden]i de Facebook: „Avem o com-pulsie de a interpreta cine sun-tem, fa]\ de noi `n[ine [i fa]\ de

al]ii: \sta sunt eu, `ntr-un restau-rant [i iat\ ce m\nânc chiar acum.{i aici sunt eu, pe plaj\. Iar aici iat\o alt\ versiune a mea. Ima gi neanoastr\ se transform\ `ntr-un con-struct artificial pe care `l dezvol -t\m zi de zi, iar to]i ceilal]i au [i eipropriul construct artificial [i toa-te acestea pot s\ contribuie la falsaimagine pe care o avem despre noi“.

— Stimate domnule Horia-RomanPatapievici, implicarea dumnea -voastr\ `n problemele societ\]ii,asumat\ timp de dou\ decenii [imai bine, o regreta]i?

— Nu, nu o regret. A fost un des-tin. Via]a mea a fost t\iat\ `n dou\de Revolu]ia din Decembrie 1989.~n primul rând, pentru c\ a[ fiputut muri `n ea; `n al doilea rând,pentru c\ a condus la pr\ bu [irearegimului politic care p\ ru se s\-mifi anulat orice viitor (când colo, elnu avea, `n fa]a mea, viitor!); `n altreilea rând, pentru c\ brusc, de lao zi la alta, ne-a pus tuturor la`ndemân\ dou\ noi instrumente decreare a unei noi ontologii sociale(iau aceast\ expresie `n sensul luiGeorg Lukács), libertatea [i spa]iulpublic, care, amândou\, erau fun-damental po litice. Or, `nainte deRevolu]ie, de[i exista politic\, o

politic\ a par tidului comunist de in-terzicere a oric\rei politici, nu exista nici po liticul, nici sim]ulpolitic. ~n privin]a societ\]ii [i astatului, totul trebuia inventat [ireinventat de la cap\t sau, `n unelecazuri, anumite lucruri trebuiaupur [i simplu restaurate (cum ar fi,de pild\, dreptul la proprietate pri-vat\, principiul democra]iei re pre -zentative ori separarea [i controlulreciproc al puterilor `n stat). {i nude unul singur, ci `mpreun\: di-mensiunea concret social\ a ac]iu-nii noastre individuale s-a n\scutodat\ cu libertatea, pe str\zi, `n De-cembrie 1989, iar spa]iul comun deexpresie al acestei noi libert\]i afost spa]iul public, care s-a constru-it pas cu pas de-a lungul primilorani de dup\ ’89.

Aceste evenimente profund co-munitare mi-au despicat via]a `n

dou\. ~nainte de 1989, eram un si-hastru, un om care, la treizeci [i doide ani, nu avea nici o experien]\ ainterac]iunii sociale neconstrânse.Spa]iu public? Afirmare public\?Nici nu se punea problema! Via]anoastr\, `]i aminte[ti, era atomi -zat\ [i supravegheat\, iar salvareafiec\ruia dintre noi, deoarece pu -tea fi numai individual\, nu puteaveni decât din men]inerea atomi -z\rii [i a limit\rii efectului de su -praveghere. Aveam cinci sau [aseprieteni foarte buni, `n care aveamo `ncredere absolut\, maximumdou\zeci de cunoscu]i apropia]i, `ncare aveam o `ncredere rezonabil\,o familie extins\ foarte unit\ [i si -gur\, astfel `ncât via]a mea se des -f\[ura ̀ n interiorul unei ni[e socio-logice perfect uniforme din punctde vedere intelectual, omogen\moral [i bine protejat\ social (do -vad\ c\ din „anturajul“ meu nu aputut fi recrutat nici un informa-tor, ̀ n ciuda câtorva incartade cu izpolitic `n care m-am l\sat antrenatpe la sfâr[itul anilor ’70).

Din punct de vedere politic, ni[amea sociologic\, din care f\ceauparte to]i cei enumera]i mai `na -inte, era remarcabil de uniform\:eram cu to]ii, `n mod spontan, f\r\nici un fel de reflexie ori de cultur\politic\, „reac]ionari“, lucru decare aveam s\-mi dau seama cu

cla ritate [i amuzament abia dup\1989, când c\p\tase sens s\ gân -de[ti politic situa]iile care, `n ab-sen]a libert\]ii [i a spa]iului public,erau condamnate s\ poat\ fi jude-cate doar moral. Nimic nu m\ pre -g\tea pentru o carier\ public\.Dim potriv\, totul m\ men]inea `nsih\stria de principiu `n care deci -sesem s\ tr\iesc, inclusiv „cariera“mea profesional\ de fizician. Câtdespre „cariera“ mea de scriitor, ease desf\[ura `n spa]iul restrâns alni[ei mele sociologice. Scriam mult[i constant (vezi bibliografia de laZbor `n b\taia s\ge]ii – e real\).Aveam [i un public, publicul meu:eram citit de cinci oameni [i se vor-bea de mine ̀ n societatea altor zece.Atât. Nu speram [i nici nu `mi do -ream mai mult. Nu aveam nici unfel de ambi]ii sociale. Tudor Vianuspunea c\ orice om activ lipsit deambi]ie este condamnat s\ r\mân\un diletant. Probabil c\ a[a este.Dar eu m\ leg\nam `n etimologiacuvântului diletant (diletto, dile -ttare) [i c\utam s\ nu cad niciodat\`n diletantism. M\ resemnasem s\tr\iesc anonim [i speram s\ reu -[esc s\ tr\iesc mereu `n anonima -tul supravegherii. Detestam societa -tea `n care istoria m\ condamnases\ tr\iesc, ̀ i uram pe „conduc\toriino[tri iubi]i“, dispre]uiam intens„masele largi populare“, ideologia

na]ionalist-marxist\ `mi stârneafiori de repulsie [i refuzam oricerela]ie social\ cu semenii `n caredepistam arivismul, oportunismul[i relativismul moral.

Nu aveam alt\ ambi]ie decâtaceea de a-mi p\stra integritatea [inu ceream de la soart\ decât `n -g\duin]a de a putea tr\i ca un filo-zof privat, a[a cum `mi imaginamc\ tr\iser\ filozofii antici sub `m -p\ra]ii scelera]i. Nu m\ interesanimic din afara sferei mele private.Tipic comunismului este de a te fa -ce s\ tr\ie[ti `n societate ca [i cândai tr\i `n pustie. Ca s\ te p\strezi`ntreg, trebuie s\ refuzi s\ fii parte.Or, eu, prin t\ierea ambi]iei, re-fuzasem. Cât prive[te patriotismul,totul p\rea pierdut. Ca sentiment,fusese confiscat de na]ionali[tii luiCeau[escu [i terfelit `n ultimul hal.Devenise o batjocur\. Ca ac]iunepolitic\, era inutilizabil: Româniaera condamnat\ la comunism, pen-tru c\ depindea structural de URSS,iar URSS triumfa mereu ̀ mpotrivaunui Occident stupid, orb [i insta-lat `n stângism. Aceast\ percep]iesumbr\, `n ce m\ prive[ te, s-a cl\ -tinat numai la sfâr[itul anului 1988,când evolu]iile din Polonia [i ati-tudinea lui Gorbaciov fa]\ de elemi-au sugerat c\ s-a produs o schim -bare real\ `n m\runtaiele puteriisovietice.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Demisia din social mediaDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

P\strareaintegrit\]ii

Sunt un pic `ngrijorat\.Am v\zut ziua `n care amajuns s\ fiu de acord cuun top-model adolescentdin Australia, un grup decercet\tori danezi carestudiaz\ fericirea [i unguru spiritual care se g\ -se[te prin libr\rii la 10 leibucata. Când atât de mul -te energii se coa guleaz\`ntr-un singur punct,sigur e vorba despreinternet.

Iubesc 1001 de nop]i: Sunt po -ve[tile cu care am crescut. Nu e ocarte pentru copii, e foarte adul t\.Nu e scris\ `ntr-o limb\ `n care s\o citeasc\ copiii. Am crescut `n -con jurat de pove[ti fantastice, iarasta m-a f\cut s\ cred c\ acestmod de a scrie este normal.

Iubesc pove[tile: Sunt interesatde pove[ti [i mituri fiindc\ elecon]in `n]elesuri comprimate.

Con]in o cantitate imens\ de`n]eles `ntr-un spa]iu foarte scurt.Le po]i desface [i atunci o gr\ -mad\ de lucruri ies la iveal\. Deexemplu, am scris un roman in-spirat par]ial de mitul lui Orfeu.Po]i s\ spui povestea lui Orfeu [iEuridice ̀ n 150 de cuvinte sau maipu]in. Cu toate acestea, povesteaare o for]\ teribil\ care rezoneaz\cu tine. Con]ine o mare fabul\ de-spre dragoste, art\ [i moarte.Dac\ o prive[ti optimist, ea spunec\ dragostea, prin art\, este capa-bil\ s\ treac\ de por]ile mor]ii.Sau po]i s\ o pri ve[ti pesimist [is\ spui c\ moar tea distruge dra -gostea. Ambele sunt adev\ ra te.Marele lucru legat de mit este c\ elnu con]ine un singur `n]eles. Po]is\-l `ntorci la nesfâr[it [i s\ totg\se[ti `n]elesuri. Este `ntotdeau-na fascinant pentru c\ mitul estedepozitul de imagina]ie al raseiumane.

Iubesc genul science-fiction:Am fost `ntotdeauna interesat deSF [i de aceea exist\ un element

SF [i `n cartea mea. De fapt, deaici am pornit `n scrierea roman-ului. ~nainte de asta am lucrat laun scenariu de serial pentru pos-tul Showtime, care era SF `n maimare m\sur\ [i `n care era vorba[i despre o lume paralel\. Nu s-amaterializat, dar acum v\d lucrulla acel serial drept o munc\ pre -paratorie pentru cartea mea.

V\d magia `n lucrurile obi[nu-ite: Cred c\ exist\ c\pc\uni `n ju-rul nostru, de mai multe feluri.Exist\ cei de pe Wall Street [i exist\ al]ii `n Orientul Mijlociu.Eram `n New York atunci când alovit uraganul Sandy (n.r.: ̀ n 2012),iar dup\ am v\zut fotografii dintimpul acestuia. O singur\ cl\diredin tot Manhattan-ul cufundat `nbezn\ era luminat\, era cl\direafirmei Goldman Sachs. Mi-am zisc\ nu po]i inventa a[a ceva. A fostca o metafor\ a ceea ce urma s\ se`ntâmple, c\ exista un unic loc ceavea abilitatea de a r\mâne str\ -lu citor `n vreme ce `ntregul ora[era cufundat `n bezn\.

Romanele mele sunt conver-sa]ii: Unul dintre lucrurile carefac ca un roman s\ fie o form\ li -terar\ atât de unic\ este aceavoce, care nu reprezint\ nimic,vocea unui singur om care spune:„A[a v\d eu lucrurile. Uite cevadespre care mi se pare interesant,

ce p\rere ave]i despre chestia as-ta?“. {i cred c\ acesta este marelesecret al puterii perene a romanu-lui [i motivul pentru care el nudispare, aceast\ voce unic\ ce vor -be[te cu tine, `n interiorul t\u, `nmintea ta. E ca un contact fa]\ `nfa]\ dintre dou\ persoane [i credc\ sentimentul de a fi o minoritatede unu este un sentiment bunatunci când scrii.

Marea cultur\ [i cultura popu-lar\: Eu cred c\ ceea ce numimcultur\ popular\ este foarte im-portant\ fiindc\ ea reprezint\, defapt, ceea ce [tie [i `mparte lumea[i, `ntr-un fel, ea reprezint\ ceeace oamenii obi[nui]i cred desprelume. {i, dac\ vrei s\ scrii despreoameni reali, trebuie s\ [tii cecred ei. Trebuie s\ cuno[ti ce enonsensul \la din capul lor. Iarasta poate fi, [i deseori este, unamestec din toate – pu]in\ marecultur\, un pic de cultur\ popu-lar\. De fapt, cred c\ aceste cu-vinte nici nu mai conteaz\. Exist\doar cultur\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

14 » interna]ional

~n noua sa carte, Doi ani,opt luni [i dou\zeci [i optde nop]i, Salman Rushdieporne[te de la 1001 denop]i [i ob]ine un ames -tec aparte de mit, poves -te, SF, istorie, combinatecu dragoste [i filosofie.Prilej pentru marele autorde a vorbi, odat\ culansarea c\r]ii, despre omul]ime de alte lucruri.

Salman Rushdie [i noile sale 1001 de nop]i

Suplimentul lui Jup Jack Spintec\torul a pus st\pânire pe „femeile din East End“Deja controversat, muzeul lui Jack Spintec\torul, des -chis la Londra, a provocat noi scandaluri [i proteste ̀ nstrad\ din cauza programului special de Hallo ween.

Pentru serbarea de pe 31 octombrie anul trecut,[efii muzeului au considerat de cuviin]\ s\ ofere vi -zitatorilor ocazia de a-[i face un selfie cu Jack [i vic-timele acestuia (mai precis cu actorii care le joac\rolurile `n atrac]iile institu]iei). Reclama sus]inea,mai mult, c\ vizitatorii „vor avea ocazia de a experi-menta crimele lui Jack prin ochii victimelor sale“.Au urmat, evident, scandal [i manifesta]ii `n strad\,organizate mai ales de asocia]iile feministe.

Dar controversele au `nso]it acest muzeu `nc\ dela deschidere [i asta dintr-un motiv mai mult decâtrezonabil. Proiectul ini]ial, sus]inut de Mark Pal mer- Edgecumbe, un fost [ef de la Google, trebuia s\ fie unloc consacrat „personalit\]ilor feminine din cartie -rul East End care au schimbat istoria“. Câteva lunimai târziu, la deschidere, lumea s-a prins c\ „progra-mul“ ini]ial al insti tu]iei a fost deturnat [i c\ acestaa devenit un muzeu dedicat `n `ntregime lui JackSpintec\torul [i crimelor acestuia, atr\gând fulgerele

vecinilor muzeului [i ale asocia]iilor feministe.Deja, mai multe proteste au avut loc `n fa]a insti-

tu]iei (`n vreme ce vizitatorii `[i fac selfie-uri cuJack), arhitectul Andrew Waugh, care a lucrat lamuzeu, a declarat c\ „a fost p\c\lit“, iar Mark Pal -mer-Edgecumbe `ncearc\ s\ se apere `n fel [i chipprin declara]iile sale `n pres\.

~nainte de atentate, cartea luiHemingway, numit\ `n versi-unea francez\ Paris est une fête(Parisul e o s\rb\toare) [i `n ori -ginal A Moveable Feast, se vin-dea `n Fran]a cam `n 10 exem-plare pe zi. Dup\ atentatele din 13noiembrie, vânz\rile au urcat la500 de exemplare pe zi, ceea ce adeterminat Editura Gallimard s\comande un nou tiraj.

„Aceast\ carte este o form\ derezisten]\“, scrie „Le Figaro“care aminte[te c\ dup\ m\celuldin redac]ia „Charlie Hebdo“parizienii manifestau având `nmâini Le Traité sur la tolérance,a lui Voltaire. Ast\zi, acest textneterminat al lui Hemingwayeste cump\rat de francezi [i esteprezentat peste tot, pe orice re]eade socializare ca „un simbol al

luptei contra obscuranti[tilor“.Hemingway a `nceput s\ lu-

creze la textul care avea s\devin\ Paris est une fête `n cur-sul verii anului 1957, iar titlul afost ales de so]ia sa, Mary. Textulnu a fost finalizat `n 1961, cândmarele scriitor a decis s\ `ncheieconturile cu via]a, dar va fi publi-cat `n 1964 dup\ ce a suferit „re-tu[uri abuzive“ [i din nou, ̀ n 2009,`n Fran]a, de c\tre Gallimard `nfaimoasa colec]ie „Folio“, de dataaceasta `n versiunea lui origi-nal\.

~n prefa]a c\r]ii, nepotul scri-itorului, Sean Hemingway, scrie:„Pentru bunicul [i pentru mine,

Parisul a fost un loc exaltant [icrucial, frumuse]e [i lumin\,art\ [i istorie. Parisul a r\maspân\ `n ultima lui zi ora[ul s\upreferat“.

Paris est une fête, aminte[te„Le Figaro“, pare a fi un roman,dar e doar o poveste autobiogra -fic\ `n care Hemingway evoc\via]a sa de tân\r scriitor s\rac. ~nanii ’20, mai precis `ntre 1921 [i1926, Hemingway a devenit unve ritabil parizian, vorbind `ncarte despre ̀ ntâlnirile sale cu altamerican francofil, F. Scott Fitz -gerald, dar [i cu Gertrude Stein,James Joyce sau poetul EzraPound.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

interna]ional « 15

Dup\ atentate,parizienii rezist\prin Hemingway

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Sau, mai precis,parizienii `[i ridic\moralul cu o povesteautobiografic\ scris\ de autorul romanuluiB\trânul [i marea despreanii s\i de scriitorexpatriat `n capitalaFran]ei.

Pre[edintele SUA a pus la gâ-tul lui Steven Spielberg presti-gioasa Medalie a Libert\]ii, ceamai important\ decora]ie pe careo poate primi un civil `n StateleUnite.

La ceremonia din 24 noiem-brie, Obama a ]inut s\ explice c\„un film de Spielberg ̀ nseamn\ oimagina]ie f\r\ limite, lumi resti-tuite `n cele mai mici detalii, per-sonaj care lupt\ s\ `[i controlezedestinul. Dar, mai important, fil -mele lui Steven sunt marcate de oprofund\ credin]\ ̀ n umanitate“.La aceea[i ceremonie, desf\ [u ra t\la Casa Alb\, alte 17 personalit\]iau fost decorate, printre acestea

num\rându-se Barbra Streisand,Gloria Estefan [i, cu titlu postum,legenda baseballului, Yogi Berra.De asemenea, Barrack Obama

apare [i pe viitorul album Cold-play, cântând „Amazing Grace“,un faimos cântec cre[tin devenitun adev\rat imn antisclavie.

Cum ajungi la `nchisoare `n Iran? SimpluDesenatorul iranian Hadi Heidari a realizat un desen pentru areprezenta suferin]a francez\ `n urma atentatelor din 13 noiem-brie. ~n ziua `n care a publicat desenul pe Instagram, Heidari afost arestat de un agent `n civil chiar din redac]ia cotidianului„Shahrvand Daily“, fiind trimis dup\ gratii [i condamnat urgentla un an de `nchisoare cu executare.

Cum era de a[teptat, Reporters sans Frontières a alertat ime-diat comunitatea interna]ional\ cu privire la aceast\ arestare,care face parte dintr-un val de ac]iuni ale autorit\]ilor iraniene`mpotriva mai multor jurnali[ti.

Hadi Heidari este obi[nuit cu un astfel de tratament. ~n 2009, ela ajuns la `nchisoare dup\ ce a participat la o ceremonie reli-gioas\ pentru prizonierii politici. A mai f\cut 17 zile de deten]iepentru c\ „a adus atingere siguran]ei na]ionale“, dup\ care, `n2010, a mai stat dou\ luni dup\ gratii pentru „propagand\`mpotriva statului“. De asemenea, ziarul la care lucreaz\ a fostsuspendat `n 2012 de c\tre autorit\]i.

Obama a decorat „imagina]ia lui Spielberg“

Cazul \sta a fost de-a dreptul halu-cinant. Povestea credibil\, mai alesc\ `n perioada imediat postdecem-brist\, mai to]i aveam SIDA. Saucel pu]in tr\iam psihoza aia gene -ral\. O luasem de la apa de la robi-net, pe care terori[tii au contami-nat-o la Revolu]ie.

Deci moare un nene [i familia sehot\r\[te s\-l `ngroape. Nu e ca [icum ar fi avut alternativ\. {i cumnoi suntem un popor curios, nupierdem nici o ocazie de a scor-moni prin morminte pentru a ve -dea cum mai arat\ neamurile noas-tre `ngropate acum minim [apteani. Se iau osemintele, se ruleaz\cu tot cu ve[minte [i ob]ii o sarmal\funerar\ pe care o bagi ̀ ntr-un anu -me sac [i o la[i la picioarele nouluilocatar al gropii.

Stupoare…sarmala asta nu aveadecât frunza, con]inutul lipsind cu

des\vâr[ire. {i, s\ te ]ii bine, mareanchet\ ce s-a pornit. Cu personajedubioase [i cu p\rin]i nedemni deaceast\ calitate. S-a dat [i la televi-zor. O feti]\ despre care s-a spus c\a murit de SIDA, `ngropat\ `ntr-unsicriu sigilat, se pare c\ era de faptbine mersi, adoptat\ `n mod frau -dulos de c\tre o familie de canadi-eni. Nesim]i]ii dracului, nu?

Voi v\ da]i seama c\ ni[te str\ -ini au r\pit acestei copile [ansa laun viitor frumos? Ea pur [i simplunu a avut ocazia de a tr\i lâng\ untat\ pur sânge român, s\-i simt\ sca -toalca grea.

Acest copil nu a avut [ansa de a`nv\]a doar patru clase, ̀ ntr-o [coa -l\ d\r\p\nat\ [i puricoas\. I s-a re-fuzat pl\cerea de a-[i ̀ ngro[a pieleadin palme, muncind cu drag la câmpde pe la opt ani.

Au dus-o cu for]a [i au obligat-o

s\ se spele. Au for]at-o s\ poartehaine curate [i s\ doarm\ `ntr-ocamer\ `nc\lzit\. {i, cel mai grav,au obligat-o s\-[i perieze din]ii di -minea]a [i seara.

Ororile nu se opresc aici. Eu credc\ ace[ti canadieni au trimis-o laliceu, apoi la facultate, la vârsta lacare orice tân\r\ românc\ de la satar trebui s\ fie deja la casa ei [i s\-[i creasc\ cei cinci copii. Cu altecuvinte, ace[ti str\ini nu au r\pit]\ rii unul, ci [ase copii. Undeva `nRomânia exist\ un tân\r care nuare pe cine bate când ajunge beatacas\. St\ a[a, adunând mânie [ineavând supap\ de refulare.

Sincer v\ spun, a[ vrea s\ am oasemenea putere, s\ zbor pân\ `nCanada [i s\-i caut pe \[tia doi. S\le sparg u[a la miez de noapte.Vreau s\ le v\d privirile speriate.Apoi s\-i `ntreb, a[a, pe directelea:b\i, voi sunte]i cei care a]i falsificatacte [i a]i luat un copil din Româ-nia? De ce, b\i?

De ce numai unul?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 504 » 28 noiembrie – 4 decembrie 2015

16 » fast food

Rupând un roman `n dou\ pentrua scoate material pentru dou\ fil-me, era de a[teptat ca momentelede pauz\ de joc s\ fie vizibile, darpartea a doua a Revoltei e mailent\ decât prima. Pe undeva, nupo]i spune c\ e deranjant – `n des-tule filme comerciale de azi ac]iu-nea se reduce la g\l\gie [i grab\,doar c\ nu prea se ̀ ntâmpl\ nimic`n afar\ de confruntarea final\ cu pre[edintele Snow spre careKatniss Everdeen porne[te `m -preun\ cu confra]ii, inclusiv cu

mutantul (sic!) Peeta, care sub in-fluen]a lui Snow a c\p\tat o aur\malefic\ ce iese la lumin\ când tea[tep]i mai pu]in. Reglarea deconturi cu Snow [i detectareaadev\rului din spatele Almei Co-in sunt sus]inute, astfel, de nevoiade a-l recupera pe Peeta [i, `nsfâr[it, de a-[i da seama pe cine iu-be[te mai mult – Peeta sau Gale.Dup\ un parcurs `nf\]i[at `ntr-ostilistic\ `ntunecat\, pic\ [i fina-lul care ar fi superironic dac\ n-arfi pe bune [i care ar putea fi, `n celmai bun caz, o punte spre un se-quel. Nu regret [i nici nu m\ bu-cur c\ s-a terminat seria. N-amre]inut decât foarte pu]in din cele-lalte p\r]i, dar dac\ mi-a pl\cut ce-va, atunci a fost paralela cu lumeanoastr\ [i faptul c\, `n interpreta-rea lui Jennifer Lawrence, Kat-niss nu era infailibil\, ci `[i extr\ -gea curajul din propriile temeri.

By the Sea, primul film `n careBrangelina apare ca, pardon deexpresie, brand (Mr. & Mrs. Smith(2005) deschisese doar calea), e odram\ romantic\ riscant con-struit\ `n oglind\. Brad Pitt [i An-gelina Jolie sunt `mpreun\ de 14ani, iar ̀ n al 15-lea an s-au c\s\torit.

Personajele pe care le interpretea -z\, un scriitor de o oarecare faim\[i o fost\ dansatoare, au ajunsdup\ 14 ani cu c\snicia pe butuci.Vacan]a lor din sudul Fran]ei (de-corurile sunt din Malta) are unrost incert pentru c\ cei doi nu-[ipetrec timpul `mpreun\. So]ul st\toat\ ziua la micu]a cârcium\ delâng\ micul lor hotel situat lâng\un golfule], iar so]ia ia pastile [i st\ la soare `n pozi]ii cât mai

studiate, de[i n-o vede nimeni.Apa ri]ia unor tineri `nsur\]ei [idescoperirea unei g\uri `n pereteprin care pot fi urm\ri]i f\cândsex anim\ un pic existen]a plat\ acuplului. (Scenariul e scris tot deAngelina Jolie Pitt). Trimiterea lavoyeurism poate fi citit\ `n oglin -d\ ca o aluzie la existen]a cupluluireal, urm\rit\ avid de mass-me-dia – [i a c\rui imagine e cultivat\asiduu chiar de Brangelina!, dar

s\geata otr\vit\ nu ajunge la]int\. Filmul e la fel de plicticos [ide fals ca existen]a celor doi eroi,ajungând prin narcisismul lui s\le d\uneze eroilor reali. Imaginatca un melanj de Cui i-e fric\ deVir ginia Woolf? cu Antonioni, Bythe Sea e, `ntr-adev\r, cum scria„Variety“, un vanity project. Fil-mat de un DoP cu cot\ – ChristianBerger (DoP-ul lui Michael Hane-ke), cu renumi]i actori francezi `nroluri m\runte (Richard Bohrin-ger nici n-are replic\, doar strâm -b\turi), cu dramele personale alecuplului distilate `n porii unei po-ve[ti intime mult prea g\unoasepentru a nu fi nici dureroas\ feliede via]\, nici art\ adev\rat\, By theSea are aerul unei ]oape care se du-ce cu vestu]\ de blan\ [i 4x4 la Gau-deamus ca s\-[i ia c\r]i de sl\bit.

Jocurile foamei: Revolta, Partea II/ The Hunger Games: Mockinjay, Part 2,de Francis Lawrence. Cu: JenniferLawrence, Josh Hutcherson, LiamHemsworth, Philip Seymour Hoffman,Julianne Moore

Pe malul m\rii/ By the Sea, de Angelina Jolie Pitt. Cu: AngelinaJolie Pitt, Brad Pitt, Melanie Laurent,Niels Arestrup

Film

Iulia BlagaFoameSeria Jocurile foamei/ The Hunger Games setermin\ odat\ cu parteaa doua din Revolta/Mockinjay [i, de[iSuzanne Collins nu maiare c\r]i noi, Lionsgatepl\nuie[te deja ocontinuare sau unprequel. Deocamdat\,cântecul de leb\d\ almierlei e grav [i l\l\it, cu accente super-dulcegela final.

504

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Prop\[irea prin SIDA