Livius Ciocârliepar LiviusCiocârlie

Doris Mironescu

„Cu fa]a la perete aduce ceva nou`n remarcabila serie autobiografic\pe care Livius Ciocârlie a deschis-ocu Fragmente despre vid, `n 1992.“

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LEI

Octavian Soviany –Via]a lui KostasVenetis

Avanpremier\ editorial\

Romanul Via]a lui Kostas Venetis con]ine osuit\ de savuroase aventuri ale unui picarocu identitate scindat\ – virtual ascetconvertit la o religie a viciului. T`n\rulKostas Venetis, care ucenice[te `n aniicopil\riei `ntr-o m\n\stire din Grecia de lasf`r[itul secolului al XIX-lea, cunoa[te ospectaculoas\ „schimbare la fa]\“...

~N » PAGINILE 6-7

Copil\ria comics-uluiamerican

Drago[ Cojocaru

Pe 12 decembrie 1897, `n paginile lui„New York Journal American“ ap\reauprimele aventuri a doi fra]i, Hans [i Fritz,`n ve[nic\ lupt\ cu autoritateareprezentat\ aici mai ales de Mama, de„Der Capitan“, un marinar r\mas la ]\rm,[i de „der Inspector“, un inspector [colar.

~N » PAGINILE 4-5

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

NORMAN MANEA, DIN NOU ~N ROMÂNIA

Dezbaterile publice s`nt la noi „tarate“ derepudieri ranchiunoase

Citi]i interviul realizat de Alina Purcaru ~N » PAGINILE 8-9

~nainte de revenirea `n România, scriitorul Norman Manea ne-a acordatun interviu `n care a acceptat s\ vorbeasc\ din nou despre teme tari alevie]ii culturale [i politice române[ti.

www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

Lucian Dan Teodorovici: „Traian B\sescu `nc\ n-a elucidatpromisiunea din 2004, aceea de a fi juc\tor, astfel `nc`t ne r\-m`ne nou\ libertatea s\ ni-l imagin\m «juc`nd» `n orice tip decompeti]ie ne dorim“.

JUC|TOR

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

De o vreme `ncoace faimosul sistemBologna, care reformeaz\ `nv\]\m`ntuluniversitar, este din ce `n ce mai discu-tat – [i mai controversat. Ideea de a co-masa studiile universitare `n trei ani, ur-ma]i, eventual, de doi ani de studii demaster, le-a pus probleme at`t profeso-rilor [i studen]ilor, c`t [i celor ce benefi-ciaz\ ulterior de pe urma activit\]iiproaspe]ilor absolven]i, licen]ia]i dup\sus-pomenitul model. Se vorbe[te de-spre nivelul slab de preg\tire al absol-ven]ilor, de incapacitatea pie]ei de a ab-sorbi num\rul de licen]ia]i sco[i de nenu-m\ratele universit\]i române[ti, de statsau (mai ales) private [i, `n consecin]\,de cre[terea accelerat\ a num\rului[omerilor cu diplom\ de facultate. Nu[tiu dac\ problemele s`nt provocate desistemul Bologna sau de forma lui adap-tat\, pe care o putem numi lini[ti]i „sis-temul România”, dar e cert c\ idealuleduca]iei superioare [i prestigiul absol-ventului de facultate s-au f\cut f\r`me,din vina nu [tiu cui.

A[a c\ prefer s\ descriu, pentru cinenu [tie sau nu-[i aduce aminte, vechiulsistem, cel care introducea la un cap\tstuden]i admi[i dup\ un examen terifi-ant [i scotea la cel\lalt cap\t absolven]i

istovi]i [i pu]ini. Folosesc aici cazul parti-cular pe care `l cunosc, cel al Facult\]ii deFilologie, devenite `ntre timp de Litere.

Admiterea `nsemna o concuren]\destul de dur\ `ntre c`teva sute de ab-dolven]i de liceu (noi am fost, parc\,vreo cinci-[ase sute) pe [aizeci-[aptezecide locuri. ~ntreaga Facultate de Filologieavea `n total cam dou\ sute de studen]i`n to]i anii de studiu. La examen nuconta nici un fel de not\ anterioar\: nicide la bacalaureat, nici din timpul liceu-lui. Exista un examen oral preliminar,care elimina vreo sut\ de candida]i, [itrei examene scrise. C`nd se afi[aunotele, `n ordine descresc\toare, ferici]iicare se vedeau „deasupra liniei” [i deve-neau studen]i `[i con[tientizau statutulsuperior, cucerit cu greu. (Iar concuren-]a la Filologie era floare la ureche fa]\de cea de la Medicin\.)

A[a cum am spus, facultatea durapatru ani, iar `n orar se str`ngeau aproxi-mativ cincizeci de ore s\pt\m`nal –adic\ de luni p`n\ s`mb\t\. Dup\ re-volu]ie, c`nd s-a trecut la cinci ani destudiu, num\rul orelor s\pt\m`nale s-aredus [i el corespunz\tor, ajung`nd latreizeci [i ceva. ~nc\ era mult, dar erasuficient ca s\ acoperi `ntreaga materie,conceput\ – a[a cum era – exact pentruperioada respectiv\. Se puteau aprofunda

autori, perioade, domenii de studiu, sedesf\[urau seminare la care – fiind doarc`te dou\zeci `ntr-o grup\ – fiecare stu-dent trebuia s\ scrie [i s\ sus]in\ c`te olucrare [tiin]ific\ (la fiecare materie im-portant\), iar profesorii `[i [tiau mai to]istuden]ii dup\ nume. Cum, teoretic, ur-ma s\ devenim cu to]ii profesori, se f\-ceau [i ore de pedagogie, metodic\ [ipractic\ pedagogic\ – mult\ practic\pedagogic\. Mergeam `n licee [i gim-nazii, asistam la ore ]inute de profesoriidin [coal\, apoi analizam, `ntrebam, eram`ntreba]i [i, `n fine, ne venea r`ndul s\pred\m [i noi. Conform foii matricole,am f\cut 480 (patru sute optzeci!) deore de practic\ pedagogic\. Asta `n-seamn\ cel pu]in jum\tate de an dedi-cat doar practicii pred\rii – f\r\ a lua `ncalcul metodica, pedagogia, cursurileteoretice [i examenele.

Dar era timp. Cinci ani `nsemnau su-ficient timp pentru a le face pe toate `n-cet, a[ezat [i eficient. {i, cum am spus,eram pu]ini. ~ntr-un semestru fiecareprofesor putea dedica destul timp fiec\-rui student `n parte. Probabil c\ asta sereu[e[te acum doar `n anii de master.

Parc\ am vrut s\ dau de `n]eles c\sistemul anterior era mai eficient. Iat\,cuno[tin]ele erau aprofundate temeinic,studen]ii erau bine preg\ti]i pentru vi-itoarea lor profesie... {i totu[i mai t`rziu,la examenul de definitivat `n `nv\]\m`nt,am `nt`lnit doar opt din cei [aizeci decolegi de facultate. Cred c\ majoritateacelorlal]i renun]aser\ la `nv\]\m`nt. Iardup\ vreo doi ani am renun]at [i eu.

Lucian Dan Teodorovici

Te `ntrebi uneori, v\z`nd cumlucrurile curg parc\ puse cum`na `n favoarea pre[edinteluiTraian B\sescu, dac\ domniasa este doar norocos sau [tie,de fapt, s\-[[i construiasc\ acestnoroc. ~n cazul de fa]\, m\ re-fer la scandalul `n care e impli-cat\ Poli]ia. ~ns\ ar fi de dat ne-num\rate alte exemple `n carel-am descoperi pe Traian B\-sescu, imediat dup\ ce-a avutvreo problem\ ce ar fi putut lo-vi o dat\ `n plus `n propria ima-gine, beneficiind de-o stranie`ntors\tur\ a lucrurilor `n fa-voarea sa `n chiar domeniul cuprobleme.

S\ revenim ns\. }ine de ridico-lul absurd al teoriei conspira]iei

s\ vezi vreo implicare a [efuluistatului `n scandalul de la Pia-tra-Neam], la momentul s\u ori-ginar. Dar e surprinz\tor s\ asi[tila un scandal cu asemenea re-verbera]ii publice la scurt\ vre-me dup\ ce Traian B\sescu [i-aavut propriul conflict cu poli]i[tii,ace[tia din urm\ reu[ind, maimult, s\ introduc\ `n con[tiin-]a colectiv\ [i-un slogan de for-]\, acel „Ie[i afar\, javr\ ordi-nar\!“ lipit ca o pecete `n ultimavreme de imaginea pre[edinte-lui. Reac]ia domniei sale a fost`nc\ [i mai ilar\, sup\r`ndu-sepe Poli]ie ca v\carul pe sat [i re-nun]`nd la serviciile poli]i[tilorcare `nso]eau coloanele oficia-le. Un conflict pe fa]\, din care,a[a p\rea ini]ial, B\sescu erasingurul ce avea de pierdut.

Am discutat cu mul]i oamenidup\ momentul cu pricina, iarprintre numeroasele p\reri unaa devenit recurent\: „Parc\-mis`nt mai simpatici poli]i[tii acum,dup\ toate cele nt`mplate“. Tren-dul de simpatie n-are cum s\ nuse rup\ `ns\ brusc, `n momentul`n care ne amintim, prin inter-mediul mass-media, c\ sistemule de fapt unul putred p`n\ `n m\-duva oaselor, c\ printre poli]i[-tii al\turi de care empatizamdestui s`nt `n bune rela]ii cu in-fractorii, cu interlopii. C\ ace[tian-aveau de fapt motive s\ parti-cipe la vreo manifesta]ie `mpo-triva reducerilor salariale e o po-veste de care nu prea ne mai pa-s\. Prin intermediul comisarului{oric din Piatra-Neam], cel care,st`nd gard `n gard cu interlopii,

pare a fi dezvoltat [i o rela]ie str n-s\ cu ace[tia, ntreaga poli]ie se de-coloreaz\ instantaneu n ochii tu-turor. Pentru c\ domnul {oric nue doar domnul {oric. Domnul {o-ric, nevinovat fiind poate doarde numele pe care-l poart\, de-vine un prototip pentru Poli]iaromân\ `n con[tiin]ele noastre.

Nu, Traian B\sescu n-are cums\ aib\ nici cea mai mic\ impli-care `n ceea ce s-a `nt`mplat laPiatra-Neam], nici m\car aceeape care presa ostil\ se str\duies\ i-o atribuie: crearea condi]ii-lor sociale, poate chiar politice,pentru ce s-a nt`mplat acolo. R\-fuieli de tip mafiot se `nt`mpl\[i `n statele foarte dezvoltate,cu sisteme politice puternice.Dar episodul, f\r\ a fi `n vreunfel implicat, i-a venit ca o m\nu-[\ pre[edintelui. A[a cum, amspus de la `nceput [i repet acum,s-a mai nt`mplat [i n alte cazuri.

Iar dac\ tot i-a venit ca o m\-nu[\, pre[edintele s-a [i folositde el. Direct doar `n cadrul u-nei [edin]e de guvern, `n care

a aruncat r\zbun\tor, dar cu e-cou puternic, vorbele: „B\ie]ii au`nceput s\ fac\ striptease arun-c`ndu-[i [epcile, iar acum `[i a-runc\ caracterul pe toate pos-turile de televiziune“. Dar poatenu ne mai afl\m cu totul n zonateoriei conspira]iei `n momen-tul c`nd ne imagin\m c\ de aceas-t\ „dezbr\care de caracter pela televiziuni“ a poli]i[tilor pre-[edintele nu e chiar str\in. Maiales c\ ea i spore[te pozi]ia con-fortabil\.

Scandalul public dintre fostul[ef al Poli]iei române, chestorulDan F\tuloiu, [i actualul [ef, ches-torul Petre Tob\, izbucnit pe pre-textul Piatra-Neam], dar se paremocnit de mult\ vreme, e o a do-ua m\nu[\ a pre[edintelui. M\-nu[i de boxer, c\ci Traian B\ses-cu nc\ n-a elucidat promisiuneadin 2004, aceea de a fi juc\tor,astfel nc`t ne r\m`ne nou\ liber-tatea s\ ni-l imagin\m „juc`nd“ `norice tip de competi]ie ne dorim.

Spun asta ntruc`t, n mod nor-mal, c`nd o asemenea disput\

are loc `ntre ni[te „grei“ ai unuisistem, ea nu se produce aproa-pe niciodat\ public. Dac\ la a-cest nivel cineva este „s\pat“ dealtcineva, intr\ n func]iune me-canisme ascunse ochilor no[tri,r\m`n`ndu-ne doar posibilitateas\ orbec\im printre prezum]ii.C`nd ns\ izbucnirea conflictuluise produce sub privirile noastre,asta se `nt`mpl\ pentru c\ exist\cineva care ne dore[te drept mar-tori. Martori influen]abili, fire[te.{i la cine am putea s\ ne g`ndim,cnd observ\m cine trage foloasele?

Norocul pre[edintelui TraianB\sescu e aproape proverbial.Avem `ns\ de-a face nu doar cuun pre[edinte-juc\tor, ci [i cu unpre[edinte-antrenor. C\ci, maibine ca nimeni altul, domnia sa[tie s\-[i antreneze acest noroc.Cum? }ine strict de „secretul pro-fesional“ al lui Traian B\sescu.Noi st\m doar [i a[tept\m rezul-tatul. Fiind ns\ un antrenor bun,care joac\ numai la rezultat,acesta e destul de previzibil. ~n-tr-un fel sau altul, B\sescu c`[tig\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Cu [i f\r\ Bologna

Juc\tor [i antrenor

Alex Savitescu: „E un personaj pe care, nu de pu]ine ori, atuncic`nd `l citesc, `mi amintesc de agilitatea editoriali[tilor britanici.E un om care are o obsesie constant\ `n privin]a folosirii corectea limbii române“.

RADU PAVELGHEO

3 «

ordinea de zi

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Georgel Costi]\

Dezbaterea a fost urmat\ de lansareaoficial\ a celui mai recent roman allui Radu Pavel Gheo, Noapte bunn\,copii!, ap\rut `n colec]ia „Ego. Proz\“a Editurii Polirom. Primul care a vor-bit despre carte [i despre scriitor a fostAlex Savitescu, care l-a prezentat peRadu Pavel Gheo drept una dintre ce-le mai `nver[unate voci din publicisti-ca româneasc\ a falsei separa]ii `ntretineri [i b\tr`ni din literatur\, pornindde la faptul c\ pe un site care prelu-ase comunicatul de pres\ acesta eradescris ca fiind un „t`n\r publicist [iscriitor“. Alex Savitescu a precizat c\scriitorul reu[e[te „s\ ]in\ steagul sus

`n publicistica româneasc\“ prin faptulc\ „este unul dintre foarte pu]inii au-tori care au umor, [i nu numai c\ areumor, are [i sarcasm. E un personajpe care, nu de pu]ine ori, atunci c`nd`l citesc, `mi amintesc de agilitatea e-ditoriali[tilor britanici. E un om careare o obsesie constant\ `n privin]a fo-losirii corecte a limbii române, e unuldintre oamenii pe care, a[a cum spuneel la un moment dat, `i cam m\n`nc\`n pix“.

Discu]ia a derivat mai apoi c\treromanul Noapte bun\, copii!, care `nopinia Loredanei Op\riuc „are o ma-re calitate pe care romanele actualeau cam pierdut-o, [i anume natura-le]ea. Nu o s\ g\si]i `n romanul aces-ta substantive coco[ate de zece adjec-tive sau alte g\selni]e ornante care s\sufoce cititorul“.

Romanul transform\cititorul sceptic `ntr-unulsimpatetic

~n privin]a con]inutului, LoredanaOp\riuc a asigurat publicul c\ le vapl\cea deoarece surprinde candoa-rea copil\riei, surprinde b\tr`ni careaproape c\ s`nt figuran]i, iar „replici-le lor s`nt pu]ine [i esen]iale [i `n modsigur ei func]ioneaz\ `n aceast\ carte

ca un semnal c\ vizibilul se termin\ [i`ncepe invizibilul, mai important [imai interesant pentru fiecare n carte“.

„Romanul are capacitatea rar\ dea-l transforma p`n\ [i pe cel mai scep-tic cititor `ntr-un cititor simpatetic“, aspus despre carte criticul Emanuela Ilie,ad\ug`nd c\ „substan]a romanului es-te trist\, grav\, pe alocuri chiar sum-br\. Exist\ `n roman secven]e care seclarific\ abia peste c`teva zeci de pa-gini [i asta te face s\ cite[ti cartea ab-sorbit pagin\ cu pagin\“.

Radu Pavel Gheo i-a invitat pe ceiprezen]i s\ `i adreseze `ntreb\ri, „`nloc s\ `ncep s\ v\ spun ceva [i c`nd seface ora s\ plec\m, plec\m. Nu [tiu c`ts`nt de bun ca scriitor, dar `n mod certs`nt mai prost vorbitor dec`t scriitor;mie mi-ar fi mult mai u[or dac\ m-a]i`ntreba ceva [i eu v-a[ r\spunde“.

FOTO

: Vic

tora

[ St

oian

Critici literari, profesori [i studen]i de la Facultatea deLitere [i Jurnalism au fost prezen]i miercuri, 17 noiem-brie, `n Sala Senat a Universit\]ii „Al.I. Cuza“ din Ia[i, ladezbaterea „Drumul de la publicistic\ la literatur\ [i`napoi“, sus]inut\ de Radu Pavel Gheo al\turi de invita]iis\i: Emanuela Ilie, critic literar, Loredana Op\riuc,preparator doctorand la catedra de Literatur\ a Universi-t\]ii ie[ene, [i Alex Savitescu, lector universitar doctor laDepartamentul de Jurnalism [i Stiin]e ale Comunic\rii.

Cum se `mpac\ publicistul cu scriitorul?

La mine se `mpac\. Nu [tiu dac\ asta nu este caracteristica culturii europene`n general. La noi cam to]i scriitorii s`nt [i publici[ti, pentru c\ a r\masimaginea scriitorului ca intelectual care trebuie s\ se implice `n via]a cet\]ii,concept cu care eu s`nt de acord. {tiu c\ `n Fran]a [i Germania s`nt scriitoricare s`nt [i publici[ti. E foarte greu s\ tr\ie[ti din scris `n România, maidegrab\ tr\ie[ti din publicistic\ dec`t din scrisul unei c\r]i. {i atuncipublicistica e o surs\ de venit. Mai r\m`n bine`n]eles traducerile.

Ce se `nt`mpl\ dup\ ce merg copiii la culcare?

Cred c\ atunci se poate `nt`mpla orice. Se pot `nt`mpla lucruri minunate saulucruri groaznice. E lumea lor, a copiilor, nu ne mai putem amesteca orice s-ar`nt`mpla, dar se poate `nt`mpla orice. Adul]ii nici nu `[i dau seama, oricumnu v\d, noaptea copiilor li se poate `nt`mpla orice, bine sau r\u.

„PUBLICISTICA E O SURS| DE VENIT“

» „Copil\ria nu seschimb\. Remarcamni[te feti]e `n fa]a blo-cului care jucau exactacelea[i jocuri care sejucau [i acum mul]iani: a]a, [otronul [i al-tele. La un momentdat au folosit [i expre-sii pe care le foloseam[i noi. Se schimb\ nu-mai recuzita, dar amsenza]ia c\ tr\irilespecifice r\m`n de lagenera]ie lagenera]ie.“

Ce se `nt`mpl\ c`ndcopiii merg la culcare...

„Buc\t\ria noastr\ popular\ nu sereduce la m\m\lig\, bor[ul dechitici, pe care at`t de pitoresc `ldescrie Calistrat Hoga[, nici labure]ii cop]i `n spuz\, c\lug\-re[te, sau la halcaua de carnet\v\lit\-nn schinduf [i p`rjolit\pe j\ratec. {tiu bine c\ nici cior-ba pesc\reasc\ din Delt\, c\reiamarele nostru povestitor, Mi-hail Sadoveanu, `i zice, cu unintraductibil ton, tripl\ esen]\ depe[te, nici sarmalele, p`rjoalele[i alte bun\t\]i nu-s de lep\dat.Dar exist\ la poporul român c`-teva procedee culinare, n\sco-cite parc\ anume pentru a

uimi p`n\ [i pe cel mai scepticlocuitor al acestei planete”.

C`nd scria „Gastronomicele”sale, de unde este [i citatul demai sus, P\storel (Al.O.) Teodo-reanu nu avea nici cea mai vag\idee despre minun\]iile culinarece-aveau s\ ne cad\-n farfurieprin 2010. Nici el, nici imagina-rul s\u prieten Costache nu a-veau cum s\ intuiasc\, nici m\cardup\ c`teva p\h\rele de pelin, `n ce mari aventuri se vor b\gacondimentele [i preparatele noa-stre mai mult sau mai pu]in tra-di]ionale. ~ntr-o singur\ privin]\,P\storel a avut o premoni]ie

fantastic\ (pentru c\ tot s`nt lamod\ previziunile [i pronosticu-rile existen]iale!): „n\scocelile”[i combina]iile care fac din peri-metrul românesc un spa]iu lafel de fabulos ca t\r`murile[tiin]ifico-fantastice.

S\ lu\m, de exemplu, m\rarul.Nu, evident, nu l-am „inventat”noi: nici `n buc\t\rie, acolo undest\ la loc de cinste `ntr-o sume-denie de m`nc\ruri (de la toc\-ni]e [i p`rjoale p`n\ la salate [imur\turi), nici `n medicin\ (aco-lo unde se folose[te pentru totfelul de afec]iuni mai mult saumai pu]in respiratorii). Pentru

fericirea de a-l folosi trebuie s\`ntocmim o lung\ list\ de mul]u-miri, pe care o deschidem cubabilonienii [i asirienii [i o `n-cheiem cu romanii [i grecii.

S\ ne `ndrept\m apoi aten]iaasupra tobei. {i s-o punem la locde cinste, `n topul alimentelorcare ne – scuza]i! – mitraliaz\colesterolul. Nici pe asta n-aminventat-o noi, pentru c\, proba-bil, mai multe popoare au avutinspira]ia s\ `ndese, `ntr-un stomacde porc golit, frecat [i sp\lat, totfelul de m\runtaie [i accesorii cefac parte din ansamblul hard-ware al suinei. Ar fi [i culmeas\ spunem c\ noi, românii, aminventat porcul, nu?

S\ ne oprim pu]in [i asupraunui alt preparat gargantuelic:

[oricul. {oricul, a[a cum `ispunem noi, moldovenii, [ori-ciul, aruncat ca atare dincoardele vocale de domnii demai la sud de Carpa]i. Este c`t se poate de clar c\ nici pe\sta nu l-am brevetat noi, c\ci se vor fi g`ndit [i al]ii maimari [i mai de[tep]i s\ fac\m\car dou\ opera]iuni cupielea porcului: s-o supun\ac]iunii briciului (doar dac\ nuvor fi [i preparate delicioase cup\r) [i, apoi, celei a focului(p`rlit, fiert [i tot ce ne iese

extrem de bine, de la taicaHefaistos `ncoace).

Bun, o s\ spune]i, [i atunci dece ne plictise[ti cu chestiile astea?Ei bine, pentru c\ s`ntem singu-ra na]ie din lume `n stare s\ scoa-t\ un preparat din folosirea, lao-lalt\, a M\rarului, {oricului [iTobei. {i m\car domnul {oric dela Neam] ar putea invoca, dreptscuz\, un alt citat din P\storel:„Nu este cronicar, ci papagal/Cel ce repet\ cu neru[inare/Prozaice re]ete culinare/A[acum le-a g\sit `n manual”.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Fals tratat gastronomic

Drago[ Cojocaru: „Hearst, Pullitzer, Outcault, Swinnerton [i Dirksau s\dit s\m`n]a viitoarei industrii americane a comics-urilor, iarroadele aveau s\ se vad\ cur`nd, ajutate tot mai mult de noiletehnici care permiteau tiparul `n patru culori“.

ROADE» 4

dosar

Drago[ Cojocaru

„Odat\ cu Yellow Kid, BD-ul a `nceputs\ fie produs industrial, a devenit o cul-tur\ de mas\“, afirma Thierry Groenteen,director al Muzeului Benzii Desenate dinAngouleme. ~ntr-adev\r, sf`r[itul secolu-lui al XIX-lea [i `nceputul urm\toruluiaveau s\ `nsemne o perioad\ de uria[\evolu]ie, ajutat\ de concuren]a acerb\`ntre marile cotidiene americane [i dedezvoltarea noilor tehnologii tipografice.

Suplimentul de strip-uri

Inventarea tiparului rotativ, a linotipiei[i a fototipogravurii avea s\ propulsezecu adev\rat presa american\ `n era in-dustrial\, mai ales `n m`inile unor mag-na]i precum William Randolph Hearst[i Joseph Pullitzer.

Banda desenat\ avea s\ profite dinplin de concuren]a acerb\ dintre ziareleacestor doi „moguli“ – „New York World“al lui Pullitzer [i „New York Journal“-ullui Hearst – c\ci, pe l`ng\ [tirile senza-]ionale pe care aceste cotidiene se b\teaus\ le ofere cititorilor, proprietarii lor auideea, pentru a-[i fideliza publicul, dea introduce n paginile suplimentelor deduminic\ acele desene umoristice cunos-

cute ca „funnies“. Aceste pagini purtaunumele de „comic supplement“, de unde[i denumirea de „comics“ de mai t rziu. Sepublicau desene umoristice, dar autorii aces-tora au nceput, n timp, s\ creeze anumitepersonaje recurente, apoi s\ [i spun\ po-ve[tile `n dou\ sau mai multe casete, cre-`nd astfel „comic-strip“-urile. Succesullor a f\cut ca patronii ziarelor s\ decid\apari]ia strip-urilor `n fiecare zi a s\pt\-m`nii, edi]ia de duminic\ nef\c`nd altcevadec`t a relua strip-urile publicate `n ulti-mele [ase zile [i ad\ug`ndu-le un „bonus“.

Cei cinci p\rin]i fondatori

The Yellow Kid, eroul de la finalul epi-sodului precedent, a fost unul dintre pri-mele „funnies“. A fost creat `n 1895 deRichard Felton Outcault, unul dintre de-senatorii de la ziarul „The World“ al luiJoseph Pullitzer, ca personaj `ntr-uncartoon de o singur\ caset\ numit DownHogan’s Alley, o imagine `n alb-negru.La scurt\ vreme dup\ prima apari]ie, ti-pografii lui „The World“ au `nceput s\fac\ experimente cu cerneluri colorate[i, ca test, s-au folosit de desenele lui Out-cault, ad\ug`nd galben pentru c\ma[alung\ `n care era `mbr\cat pu[tiul cheldin cartoon. Yellow Kid se n\scuse.

~n acest timp, la ziarul rival, „JournalAmerican“ al lui Hearst, un t`n\r de25 de ani numit James Swinnerton pu-blica desene cu titlul Little Bears pecare avea s\ le transforme iute ntr-o se-rie cu o popularitate enorm\ numit\Mr. Jack, al c\rei erou era un tigruburlac [i mare iubitor de flirturi.

Outcault [i Swinnerton s`nt poate bu-nicii comic-strip-ului american; unuialt desenator avea s\ `i revin\ meritulde a crea primul strip modern.

Pe 12 decembrie 1897, `n paginile lui„New York Journal American“ ap\reauprimele aventuri a doi fra]i, Hans [iFritz, `n ve[nic\ lupt\ cu autoritateareprezentat\ aici mai ales de Mama, de„Der Capitan“, un marinar r\mas la ]\rm[i de „der Inspector“, un inspector [colar.Strip-ul se numea The KatzenjammerKids, fiind creat de un emigrant germannumit Rudolph Dirks [i desenat vreme de37 de ani, p`n\ `n 1949, de Harold H.Knerr. Dirks se inspirase din Max [i Mo-ritz al lui Busch, dar n paginile lui „Jour-nal“ avea s\ se produc\ o mic\ revolu]ie nBD: pentru prima oar\ replicile persona-jelor erau scrise `n interiorul unor bulece [i g\seau loc n fiecare caset\. ~n plus,Dirks [i Knerr spuneau povestea `n maimulte casete dec`t se obi[nuia, f\c`nddin Katzenjammer Kids prima band\desenat\ demn\ de acest nume.

Succesul a fost uria[ [i, `n buna tra-di]ie american\, a dus [i la b\t\lii `n s\lide tribunal – Dirks avea s\ `l p\r\seasc\pe Hearst [i s\ continue s\ publice, conco-mitent cu „Journal“, o alt\ versiune numi-t\ The Captain and the Kids care avea s\continuie p`n\ `n 1979. KatzenjammerKids se public\ [i ast\zi `n paginile ma-rilor cotidiene, `n sindica]ie, fiind astfelcel mai b\tr`n [i mai longeviv comic-strip. Avea s\ fie transformat `n film(primul, cu actori, dateaz\ din 1898,de dinainte de apari]ia strip-ului!) [i`n seriale de anima]ie.

Pe frontul „r\zboaielorgalbene“

Hearst, Pullitzer, Outcault, Swinnerton[i Dirks au s\dit s\m`n]a viitoarei in-dustrii americane a comics-urilor, iarroadele aveau s\ se vad\ cur`nd, ajutatetot mai mult de noile tehnici care permi-teau tiparul `n patru culori. Strip-urilepublicate de ziare au `nceput s\ se bu-cure de un succes enorm [i s\ apar\ `nmai toate cotidienele americane. Cu-r`nd, s-a `nregistrat o cerere uria[\ denoi serii [i de noi arti[ti. ~n goana dup\audien]\, Hearst [i Pullitzer au nceput

o adev\rat\ b\t\lie (numit\ „The YellowWars“/„R\zboaiele galbene“, de la „yel-low journalism“, stilul de pres\ senza]io-nalist\ practicat\ de cele dou\ cotidie-ne). Magna]ii de pres\ nu se d\deau `nl\turi de la nimic pentru a ademeni ve-detele editoriale [i artistice ale rivalu-lui. Evident, arti[tii de strip-uri au fost [iei prin[i `n aceste r\zboaie de pres\.

Pentru a exploata mai bine acest suc-ces, Hearst a creat n 1912 agen]ia Inter-national News Service, rebotezat\ doiani mai t`rziu ca King Features Syndicate.Obiectivul agen]iei: v`nzarea c\tre ziareledin toat\ lumea a benzilor desenate ale

~n primul episod al acestei scurteistorii, povestea noastr\ a ajuns abiala sf`r[itul secolului al XIX-lea, c`nd

benzile desenate `[i `ncepeau timid apa-ri]ia `n paginile marilor cotidiene

americane, iar Yellow Kid, personajullui Richard Felton Outcault,

semna actul de na[tere al BD-ului mo-dern. ~n acest al doilea episod, r\m`nem

`n Statele Unite unde, vreme de aproapetrei decenii, o adev\rat\ industrie avea s\fie creat\.

SCURT| ISTORIE A BENZII DESENATE:

Copil\ria comics-ului american

Ast\zi opera lui Winsor McCay este ]inut\ la loc de cinste, fiindconsiderat\ una din capodoperele celei de a 9-a arte, iar mariautori precum Moebius sau Hayao Miyazaki au recunoscutinfluen]a acestui autor asupra operei lor.

WINSORMCCAY

5 «

dosar

www.suplimentuldecultura.ro

c\ror drepturi erau de]inute de Hearst.Dup\ acest model aveau s\ fie create`n scurt\ vreme [i alte agen]ii: UnitedFeature Syndicate, New York NewsSyndicate, Field Newspaper Syndica-te, McNaught Syndicate etc.

Una dintre marile schimb\ri adu-se de agen]ie a fost aceea c\ autorulstrip-ului este doar un angajat al „sin-dicatului“, el put`nd fi `nlocuit `n ori-ce moment de alt autor care s\ duc\mai departe seria, un principiu carecontinu\ [i ast\zi la marile edituriamericane.

Pe de alt\ parte, mul]i au `ncercats\ scoat\ comics-urile din paginile zia-relor [i ale suplimentelor duminicalepentru a le duce `n propriile lor revis-te. Una dintre primele `ncerc\ri este [icea a lui George Delacorte care a scos`n ianuarie 1929 o prim\ revist\ de ban-d\ desenat\, „Funnies nr 1“. Nu a avutsuccesul scontat, revista a decedat lanum\rul 36, dar nu `nainte de a publi-ca strip-urile Victoriei Pazmino, primafemeie autor de comics.

Eroi pentru toat\ familia

Succesul popular a fost terenul fertil pecare o adev\rat\ industrie a strip-urilora nflorit vreme de aproape trei decenii.O industrie care diferea de ceea ce se`nt`mpla pe Vechiul Continent – dac\`n Fran]a, s\ zicem, banda desenat\era `n primul r`nd pentru copii, co-mic-strip-urile americane erau consu-mate de adul]i [i, `n acela[i timp, de `n-treaga lor familie. De aceea, strip-urileau fost iute numite „family strips“, erau`n principal umoristice [i aveau ca su-biect comun noul „american way oflife“. Astfel, primele decenii de via]\ aleBD-ului din SUA vor fi, de fapt, o „er\ afunnies-urilor“ care avea s\ se termineabrupt, `n lacrimi, pe 24 octombrie1929, Joia Neagr\ a Marii Depresii.

P`n\ atunci `ns\, daily-strip-urile[i-au tr\it era de aur. ~n aceast\ peri-oad\ au ap\rut numero[i arti[ti, uniir\ma[i `n istorie, al]ii uita]i azi, [inumeroase serii. Se publica `n canti-t\]i greu de `nchipuit – `n primii ani dedup\ 1900 existau cam 150 de serii pu-blicate `n sindicate `n ziarele din toat\

America, pe l`ng\ alte zeci [i sute destrip-uri care nu au reu[it s\ ias\ dinpaginile ziarelor locale.

Apar titluri care au intrat `n legendabenzii desenate: Bringing Up Father(1913), povestea unui cuplu de nou-veaux-riches desenat\ de Geo McManus.

~n 1918, Franck King ncepe povesteaunei familii tipice americane `n Gaso-line Alley, serie ce avea s\ dureze p`n\`n anii ’50. Winnie Wrinke, povesteaunei femei emancipate, imaginat\ deMartin Brenner, ap\rea `n 1920 `npaginile lui „Chicago Tribune“. Aveas\ fie primul BD american tradus [ipublicat `n Fran]a sub titlul de Bicot.

~n plin capitalism american victorios,Harold Gray o crea, `n 1924, pe LittleOrphan Annie, un BD clasic ce [i-a `n-cetat apari]ia abia `n 2010. O band\desenat\ a c\rei eroin\, s\raca orfa-n\ Annie, [i companionul ei Oliver„daddy“ Warbucks ob]in tot ce vor prino voin]\ puternic\ [i un excelent sim]al afacerilor. Acest BD a fost deseorifolosit de Gray pentru a-[i expune ideilesale politice conservatoare, ceea ce af\cut s\ fie deseori ar\tat cu degetulca reac]ionar.

O t`n\r\ „logodnic\ a Americii“ a-pare `n 1930 – „Blondie“, desenat\ deChic Young, urmat\ `n acela[i an de oadev\rat\ bomb\ sexy, celebra „BettyBoop“, creat\ de Bud Counihan, primaeroin\ de BD cenzurat\ la cinema `n1932 din cauza formelor provocatoare[i a fustei extrem de scurt\.

Mai mult dec`t personaj de strip, Bettyeste `n primul r`nd un personaj celebrude desen animat la fel ca [i Popeye. Peveselul marinar devorator de spanac`l [tim din seria de anima]ie a fra]ilorFleisher. El a fost creat `ns\ de Elzie Cris-ler Segar, un autor de BD care a debutat`n „Chicago Herald“ cu benzi desenateav`nd ca erou pe Chaplin. Segar l-a in-ventat pe Popeye ca personaj secundar`n The Thimble Theatre (pe 17 ianuarie1929) [i avea s\ `[i impun\ eroul capersonaj al propriei serii de strip-uri.Dup\ moartea timpurie a autorului `n1938, seria avea s\ fie continuat\ deal]i autori. Azi, Popeye este n continuareo valoare: numai `n 2008, comer]ul cu

produse derivate av`nd ca erou pe ce-lebrul marinar a fost estimat la sumade 1,5 miliarde de dolari.

~n fine, era „funnies“-urilor s-a `n-cheiat odat\ cu debutul sub form\ deBD al unui extraordinar personaj deanima]ie“, Mickey Mouse, [oricelul luiWalt Disney. Primul strip difuzat deKing Features Syndicate a fost scris deDisney `nsu[i [i desenat de Ub Iwerks.C`]iva ani mai t`rziu, excelentul desena-tor Carl Barks avea s\ realizeze seriilecu Donald, invent`ndu-l [i pe unchiulacestuia, avarul Scrooge Duck.

Iubirile lui Krazy Kat

Tot `n aceea[i perioad\, George Herri-man, un creol din New Orleans, a nceputs\ publice `n „New York Evening Jour-nal“ un nou strip: Krazy Kat, una dintreprimele pove[ti cu animale. Krazy Katnu este `ns\ o poveste simplist\, ci unstrip n egal\ m\sur\ amuzant [i poetic,lejer suprarealist, iar calit\]ile lui l-autransformat `ntr-un favorit at`t al iubito-rilor de BD, c`t [i al multor critici de art\.

Seria lui Herriman spune o curioas\poveste „de dragoste“ `ntre personajulprincipal, o pisic\ neagr\ de sex incert,[oarecele Ignatz [i c`inele poli]ist Offi-ssa Bull Pupp. Kat este `ndr\gostit deIgnatz, acesta detest\ pisica [i `i arun-c\ `n cap c\r\mizi (pe care Kat le iadrept semne de afec]iune), iar Offissaeste silit s\ intervin\ pentru restabili-rea ordinii.

Personajele au ap\rut ini]ial `n alt\serie, The Dingbats, unde Kat [i Ig-natz erau personaje de „subsol“, la felca pisica [i [oarecele din Leonard. C`nda fost ca cei doi s\ devin\ eroi n propriullor strip, multora li s-a p\rut c\ subiec-tul nu e prea potrivit pentru paginile deumor, `ns\ Hearst era deja fan [i i-a a-cordat lui Herriman libertate artistic\deplin\ [i un contract pe via]\.

~n ciuda faptului c\ seria Krazy Katnu a avut un succes uria[, ea a devenitrepede preferata cercurilor intelectuale.~n 1922, ea a fost adaptat\ sub formaunui spectacol de balet pe muzic\ dejazz care a fost jucat cu casa `nchis\ [ia fost primit cu cronici entuziaste. Afost, evident, adaptat\ [i ca serie de

anima]ie, f\r\ a cre[te `ns\ interesulpublicului pentru strip. A r\mas `ns\preferata cercurilor intelectuale, iarast\zi este considerat\ drept una dintrecele mai bune [i mai importante benzidesenate din istorie.

Exploratorul Lumii Viselor

~n toat\ aceast\ perioad\ de copil\rie acomics-urilor, seriile au avut ca princi-pal ingredient umorul. A existat `ns\un autor care a avut curajul s\ `ncercealtceva. Un adev\rat pionier al benziidesenate [i al desenelor animate.

~n 1905, cititorii lui „New York He-rald“ aveau s\ l cunoasc\ pe Little Nemoin Slumberland, crea]ie a desenatoruluiamerican Winsor McCay, un strip dife-rit de ceea ce se g\sea de obicei `n pa-ginile de „funnies“. McKay inventa a-venturile unui b\ie]el care, `n fiecarenoapte, p\trunde `n lumea viselor – olume suprarealist\, deseori amenin]\-toare n care po]i mb\tr`ni peste noapte,po]i fi zdrobit de ciuperci uria[e saupo]i fi transformat `n maimu]\. Toateaceste aventuri, care se termin\ cu tre-zirea micului erou (`n ultima caset\ afiec\rui strip), au ca scop g\sirea Slum-berland-ului, regatul viselor, unde micul Ne-mo a fost chemat de regele Morpheus pen-

tru a fi tovar\[ de joac\ al Prin]esei.Opera lui McCay, care se adresa mai

ales unui public adult, nu a fost ex-trem de popular\ la vremea ei [i adisp\rut `n c`]iva ani din paginile ziare-lor, dar a avut suficien]i fani c`t s\ fietranspus\, `n 1908, `ntr-o pies\ muzica-l\, compus\ de Victor Herbert. A fostuna dintre primele BD moderne, fiind-c\ McCay [i-a permis s\ duc\ mai de-parte ce `ncepuser\ confra]ii s\i: a fo-losit sistematic bulele de text, a utilizatla maxim suprafa]a paginii cre`nd ca-sete cu dimensiuni variabile, adaptatela nevoile pove[tii. F\r\ a mai pomenide desenul extraordinar, `ntr-o manie-r\ foarte „art nouveau“, [i gamele cro-matice complexe.

Nu este de mirare c\ ast\zi opera luiWinsor McCay este ]inut\ la loc decinste, drept una din capodoperele ce-lei de a 9-a arte, iar mari autori pre-cum Moebius sau Hayao Miyazaki aurecunoscut influen]a acestui autor a-supra operei lor.

De asemenea, Winsor McCay a fostunul dintre pionierii anima]iei – filmulDinozaurul Gertie, realizat `n 1914,fiind considerat unul dintre precursoriioperei de mai t`rziu a lui Walt Disney.

» ~n anii ’20, George Herri-man a `nceput s\ publiceun nou strip: Krazy Kat,una dintre primelepove[ti cu animale. KrazyKat nu este `ns\ o povestesimplist\, ci un strip `negal\ m\sur\ amuzant [ipoetic, lejer suprarealist,iar calit\]ile lui l-au trans-format `ntr-un favorit at`tal iubitorilor de BD, c`t [ial multor critici de art\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

INVITA}IE» 6

avanpremier\

Dincolo de luxurian]a ac]iunii [i pitorescul descrierilor, cititoruleste invitat s\ descopere taina vie]ii lui Kostas Venetis [i peromancierul Octavian Soviany, care egaleaz\ acum [i pe terenprozastic binecunoscutele sale performan]e poetice.

www.suplimentuldecultura.ro

– Fragment –

~n timp ce beizadea Mihalache se uitaprin condica adus\ de Manoil [i sf\-tuia pe [optitele cu omul s\u de `n-credere, privirile mele se mutau din-tr-o parte `ntr-alta a `nc\perii, uimin-du-se de risipa de bog\]ii `n mijloculc\rora huzurea st\p`nul palatului.

Prea s\r\c\cioas\ nu fusese nici ca-sa lui Yussuf de pe malul Bosforului,dar era departe de a se `ntrece `n po-doabe [i dichiseli cu iatacul lui beiza-dea Mihalache.

Pe vremea aceea eram `nc\ foartene[tiutor `n ceea ce prive[te lucrurilede pre] ale bog\tanilor, dar `mi d\-deam totu[i seama c\ obiectele gr\m\-dite `n c\mara boierului pre]uiau oavere. ~nchipuie-]i, fiule: eram un pu-iandru de grecotei s\r\ntoc, de-prins mai mult cu chiliile po-somor`te ale c\lug\ri-lor, care punea pen-tru prima dat\ pi-ciorul `ntr-un

asemenea s\la[ boieresc, pe care gus-turile alese ale lui beizadea Mihalache`l `mpodobiser\ cu toate de[ert\ciuni-le, a[a c\ tot ce vedeam m\ cutremurade uimire.

Aveam s\ aflu mai t`rziu, chiar din gu-ra boierului, c\ `ntreaga agoniseal\ – alui [i a neamului s\u – era dob`ndit\prin jaf [i prin t`lh\rie. Truda unor cl\-ca[i, care nu puteau s\-[i c`[tige prinmunca lor nici m\car bo]ul rece dem\m\lig\, b\nu]ul v\duvei [i mo[te-nirea orfanului, silnicia, omorul, f\p-tuit ba cu pumnalul, ba cu otrava, tr\-darea [i viclenia st\teau la temelia a-verii lui beizadea Mihalache.

M\ uitam uluit la tot ce vedeam, lapatul cu perdele de m\tase cernit\, pecare era pictat\ cu argintiu o ]east\ u-ria[\ de mort, la chiupurile de cristal

[i de por]elan n care ve[-tejeau soiuri

necunoscute de flori, la marile dula-puri cu geam burdu[ite de c\r]i legate`n piele de Cordoba, la scaunele imen-se ca ni[te tronuri arhiere[ti [i la iata-ganele ce se `ncruci[au pe pere]i, lapianul enorm [i `ntunecat, c\ruia nu-i[tiam `nc\ rostul [i care mi se p\reac\ seam\n\ cu un catafalc, la cele dou\viori care odihneau pe perne de cati-fea dup\ cristalul unei vitrine, la ciubu-curile turce[ti, cioplite din lemn pre-]ios, la policandrul cu ]ur]uri str\luci-tori de cle[tar [i la cupele de Murano.

Nic\ieri nici o candel\, nici o icoan\.~n schimb, pe peretele din fa]a mea

at`rna, `ntr-o ram\ poleit\ cu aur, o ca-dr\ `nfrico[\toare. Drept `n mijloculei, un b\rbat `n [alvari s`ngerii, cu piep-tul [i bra]ele goale, ridica de p\r capult\iat al unui b\tr`n, cu barba [i spr`nce-nele colilii, care avea chipul prelung[i obrajii oso[i ai lui beizadea Mihala-che. B\tr`nul ]inea ochii larg deschi[i,iar privirea lui mohor`t\ p\rea c\ te]intuie[te cu ur\, mocnind de m`nie [ide dorin]\ de r\zbunare. Trupul s\u des-c\p\]`nat, `mbr\cat `n ve[minte de pur-pur\ brodat\ cu aur, z\cea la picioare-le g`delui, care `[i pusese pe el laba des-cul]\ [i tuciurie, ce p\rea s\ `naintezespre privitor, stropit\ toat\ cu pic\turim\runte de s`nge.

M\ uitam la capul t\iat al b\tr`nu-lui, c`nd am auzit vocea r\gu[it\ a luibeizadea Mihalache rostindu-mi ap\-sat numele.

~n timp ce m\ cerceta, boierul sejuca cu un [irag de m\t\nii f\cutedin lemn negru de abanos.

Mi-a spus c\ aflase din oameni de-spre priceperea mea nemaipome-

nit\ la jocurile de c\r]i [i c\ a ho-t\r`t s\-mi pun\ me[te[ugul la

`ncercare. E gata s\ arunce pe masade joc o sut\ de mii de napoleoni.

Pesemne c\ m\ uitam ca unsmintit la beizadea Mihalache, `n

timp ce m\ sileam s\-l l\muresc c\eu nu-s dec`t un copil s\r\ntoc, slu-ga unui birta[ din mahalaua Calici-lor [i n-am cum s\ joc pe at`ta b\net.

Pe buzele albe ale boierului sclipiiar\[i o z`mbr\ dispre]uitoare.

Tu o s\ joci pe inima ta – [uier\ c\-tre mine cu vocea lui r\gu[it\.

Ne-am a[ezat la masa de joc, iar de-getele sub]iri ale lui beizadea Miha-lache `mp\r]ir\ egal `ntre noi cincizecide fise de cazinou. Apoi boierul pusepe mas\ un pistol turcesc, b\tut `n pie-tre str\lucitoare, f\g\duindu-mi c\ `miva zbura creierii la cea dint`i `ncercarede vicle[ug.

Mi-am f\cut semnul crucii cu limba[i am `ncercat s\ iau seama la joc. No-rocul nu p\rea s\ fie deocamdat\ prie-tenul meu, dar nici amicul lui beizadeaMihalache. Mult timp nu ne intrar\ de-c`t ni[te perechi pric\jite, iar c`[tigul –unul [ontorog [i ghebos, de mai marebatjocura – trecea pe r`nd de la unulla cel\lalt. Atunci am `ncercat s\-mi a-dun toate puterile suflete[ti – cele cucare `mi c`[tigasem pe vremuri renu-mele de vindec\tor [i dob`ndisem st\-p`nire peste [erpii lui Abdulah –, soco-tind c\ t\ria voin]ei poate fr`nge [i `n-curca toanele `nt`mpl\rii. {i pentru pri-ma oar\ de c`nd `ncepuser\m s\ juc\m,am `ndr\znit s\ privesc drept `n ochiulghe]os al boierului.

Am b\gat de seam\ atunci, `n timpce m\ sileam s\ apuc norocul de ceaf\,f\c`ndu-mi-l slujnic, c\ beizadea Mi-halache nu clipea niciodat\. Era `nstare s\-[i st\p`neasc\ `n chip des\-v`r[it toate mi[c\rile, iar pe fa]a lui –care trebuie c\ era rece ca o bucat\ demarmur\ – ai fi c\utat `n zadar con-trac]ia vreunui mu[chi sau zv`cnetulvreunei vini[oare.

Un ful de dame, apoi un careu devale]i, pe care nu le-am mai cules dinm`neca hainei, mi-au `nt\rit `ncrede-rea c\ voi putea s\-l dovedesc `n celedin urm\ pe boierul cel chior. Acestajuca chibzuit ca un c\m\tar din PodulCalicilor, nu pl\tea dec`t atunci c`ndse sim]ea sigur pe carte, [i totu[i, gr\m\-joara de fise din fa]a mea `ncepuse s\creasc\. T`mplele `mi zv`cneau cu pu-tere, iar nebunia c`[tigului `ncepu s\

pun\ st\p`nire pe mine. Nu-mi dezli-peam privirea nici un moment de laochiul boierului, care parc\-[i mai pier-duse din str\lucire, c\p\t`nd – sau eradoar o p\rere a mea? – albastrul `ntu-necat al cernelii.

Auzeam din c`nd `n c`nd, de unde-va din spatele meu, tusea uscat\ a luiManoil, care isca pe obrazul lui beiza-dea Mihalache, cu fiecare prilej, o str`m-b\tur\ de nemul]umire. ~n vreo dou\r`nduri m-am sim]it ispitit s\ `ntorc ca-pul [i s\-l privesc peste um\r pe secre-tarul boierului, care [i [tergea gura cubatista lui murdar\ de s`nge, ]intuin-du-[i asupra mea c\ut\tura plin\ desuferin]\. La un moment dat mi s-a p\-rut chiar c\ Manoil `ncearc\ s\-mi fac\ni[te semne misterioase, care, chiardac\ nu le pricepeam t`lcul atunci, `mid\deau un fior de nelini[te.

Dumnezeu `mi luase `ns\ min]ile:`ncet-`ncet mi-am pierdut cump\tul [iam `nceput s\ dublez [i s\ triplez po-turile, tot mai `ncrez\tor `n steaua meanorocoas\. Dar, `n ciuda lipsei mele dechibzuin]\, norocul r\m`nea de parteamea, f\c`ndu-m\ s\ m\ umflu `n pene [is\-mi pierd p`n\ [i ultima brum\ de ju-decat\. Iar c`nd m-am pomenit servitdin prima m`n\ cu patru popi, am avutnesocotin]a s\ pun la b\taie tot c`[tiguldin fa]a mea, crez`ndu-m\ mai tartordec`t to]i tartorii jocurilor de c\r]i.

Nu f\cusem ns\ nici o scofal\: popiimei au trebuit s\ se ploconeasc\ `nfa]a celor patru a[i din m`na lui beiza-dea Mihalache, care, fulger`ndu-m\ cuo privire neagr\ ca smoala, mi-a spusc\ nu s`nt bun de nimic [i c\ urmeaz\s\-mi ia ne`nt`rziat inima `n st\p`nire.

Nu `nc\pea nici o `ndoial\, ochiulboierului nu mai era acum albastru,ci negru [i m\ privea `ntr-un chip at`tde cumplit, `nc`t mi s-a f\cut p\rul m\-ciuc\.

N-am fost umilit niciodat\ at`t deamarnic ca `n ziua aceea.

Crezusem c\ povestea cu inima fu-sese o glum\, dar trebuie s\ [tii, fiule,c\ beizadea Mihalache nu glumea nici-odat\.

Mi-a spus c\ urmeaz\ s\ port de a-cum `nainte pe trup semnul cu care `[i`nsemna el caii [i vitele, c\ci `i deveni-sem rob [i rob aveam s\-i r\m`n p`n\la moarte.

Oric`nd va avea trebuin]\ de mine,m\ va chema s\-l slujesc, a[a cum l maislujesc [i al]i mul]i, foarte mul]i oa-meni, pe care izbutise, prin felurite mij-loace, s\-i ia `n robie.

{i n timp ce mi spunea toate vorbe-le astea, boierul se `nsufle]ea tot maitare, iar chipul s\u palid se acoperea deun soi de ro[ea]\ boln\vicioas\. Se cu-venea s\ [tiu c\ pretutindeni, `n palate-le boiere[ti [i-n cocioabele s\r\ntoci-lor, vie]uiesc o gr\mad\ de in[i `nsem-na]i cu pecetea lui beizadea Mihalache,care `i duc la `mplinire f\r\ cr`cnire po-runcile [i pentru care voia lui pre]uie[-te mai mult dec`t voia lui Dumnezeu.

Acum boierul cel chior f`lf`ia dinm`ini, trop\ia din picioare, iar strig\te-le lui se auzeau pesemne `n tot palatul.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\un fragment din romanul Via]a lui Kostas Venetis deOctavian Soviany, care va ap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „Proz\“ a Editurii Cartea Româneasc\.

Octavian Soviany s-a n\scut la 23 aprilie 1954 la Bra[ov, a absolvitFacultatea de Filologie de la Cluj [i a f\cut parte din redac]ia revistei

„Echinox“. Debuteaz\ `n 1983 la Editura Dacia cu volumul de versuriUcenicia b\tr`nului alchimist. A colaborat de-a lungul anilor la principalelereviste literare din România cu poezie, proz\ [i critic\ literar\. Printre vo-lumele sale de versuri se num\r\: Cartea lui Benedict (Ed. Vinea, 2002),

Alte poeme de mod\ veche (Ed. Pontica, 2004), Scrisori din arcadia (Ed.Paralela 45, 2005), Dilecta (Ed. Cartea Româneasc\, 2006) [i Marii oameni

ai revolu]iilor (edi]ie samizdat, seria no name, 2009). A mai publicat romanulTextele de la Monte Negro (Ed. Pontica, 2003), teatru (Cinci poeme dra-

matice, Ed. Palimpsest, 2005) [i critic\ (Textualism, postmodernism,apocaliptic I, 2000, II, 2001, Ed. Pontica); Apocaliptica textului,

(Ed. Palimpsest, 2008). A ob]inut trei premii ale Asocia]ieiScriitorilor din Bucure[ti pentru poezie [i critic\ (1994,

2001, 2008). A fost tradus `n francez\, spaniol\, englez\,german\, maghiar\, polon\, italian\, sloven\. A sus]inut

numeroase lecturi publice `n ]ar\ [i str\in\tate.Mai multe informa]ii pe blogul personal al autoru-

lui: www.octaviansoviany.wordpress.com

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Octavian Soviany – Via]a lui Kostas Venetis

AUTORUL

„Am scris [apte ani la aceast\ istorie, `ntrerup`nd [i relu`nd, ca`ntr-o rela]ie `n care nu e[ti sigur de cel\lalt [i, de la un punct`ncolo, nici de tine `nsu]i. Am fost mereu chinuit de g`ndul c\nu voi izbuti s\-i duc povestea la bun sf`r[it.“

OCTAVIANSOVIANY

www.suplimentuldecultura.ro

7 «

avanpremier\

Apoi l-a chemat la d`nsul pe Manoil,care `ncremenise `ntr-un col] al salonu-lui, `n a[teptarea poruncilor, i-a smulsredingota [i i-a desf\cut c\m\[a, ar\t`n-du-mi pe pieptul acestuia, `n timp cetremura ca `n toiul unui atac de epilep-sie, urma fierului ro[u: o stea `n cincicol]uri.

A[a m-am pomenit `nsemnat cu pe-cetea lui beizadea Mihalache.

Nici nu [i-a ispr\vit bine boierul dr\-ceasca lui cuv`ntare, c\ patru haidamacituciurii, chema]i cu o b\taie de palme,au n\v\lit n iatac [i m-au legat fedele[.Degeaba m-am zb\tut, degeaba amurlat, degeaba am cerut `ndurare. }i-petele mele, hohotele mele ascu]itede pl`ns n-au iscat din ochiul negru casmoala al lui beizadea Mihalache de-c`t fulgere de dispre].

Am fost t`r`t pe lungile coridoare alepalatului, burdu[it cu pumnii n coaste,izbit peste f\lci, potopit cu sudalmelecele mai `ndr\cite. Manoil `ncerca s\]in\ pasul cu slugile care m\ purtau `ngrab\ spre nu [tiu ce loc de pierzanie;`l sim]eam alerg`nd `n urma noastr\ [i`l auzeam rug`ndu-i pe zbirii boieruluis\ se poarte mai bl`nd, c\ci nu-s dec`tun copilandru `nc\ necopt, lipsit deminte [i de v`rtute.

Atunci mi-am adunat toate puteri-le [i mi-am pus n\dejdea `n Dumne-zeu, hot\r`t s\ `ndur f\r\ cr`cnire caz-nele pe care mi le r`nduise boierul celm\run]el.

M-am trezit n cele din urm\ n curteadin dos a palatului, pe t\p[anul din fa]afier\riei, tr`ntit la p\m`nt de geala]iilui beizadea Mihalache, care mi-ausmuls surtucul [i c\ma[a, `n timp ce,aplecat deasupra mea, Manoil `ncer-ca s\ m\ `mb\rb\teze [i `mi umezeadin c`nd `n c`nd buzele cu o [tergur\.

C`nd am z\rit fierul ro[u pe careun munte de ]igan, cu pieptul [i bra]e-le acoperite de peri negri [i de[i, toc-mai `l smulsese cu ditamai cle[tele dinvatra `ncins\, o transpira]ie rece mi-ainundat m\dularele.

Ghicindu-mi spaima, Manoil m\ `n-demna acum s\ trag o `nghi]itur\ dinclondirul cu rachiu tare de prune pecare mi-l apropiase de buze.

Am sorbit o du[c\ zdrav\n\, dornics\-mi amor]esc sim]urile r\v\[ite degroaz\.

~n dosul unei ferestre perdeluite mise p\rea c\ ghicesc umbra sub]iratic\a boierului.

Apoi am sim]it, undeva deasuprainimii, o arsur\ n\praznic\ [i am le[i-nat de durere.

P`n\ `n zorii zilei urm\toare, am z\-cut, mai mult mort dec`t viu, pe crivatul`ngust din c\m\ru]a lui Manoil, caremi-a oblojit toat\ noaptea arsura cutot felul de leacuri.

Durerile se mai ogoiser\, dar aveamfierbin]eal\ [i eram b`ntuit de vedenii.

~l vedeam `naintea ochilor pe p\-rintele Makarios, cercet`ndu-mi cu v`r-furile degetelor, semnul de pe piept `ntimp ce cl\tina din cap cu triste]e. Bar-ba [i p\rul `i `nc\run]iser\ [i `ncercas\-mi spun\ ceva, probabil un cuv`ntde mustrare, dar dintre buzele sale, de-colorate acum ca acelea ale lui Manoil,nu ie[ea dec`t un soi de beh\itur\. Peurm\ l-am v\zut desf\c`ndu-[i rasac\lug\reasc\ [i dezgolindu-[i pieptul,pe care am putut deslu[i, cu uimire [isc`rb\, pecetea lui beizadea Mihalache.Mi s-a n\z\rit apoi c\ s`nt `nh\mat, a-l\turi de p\rintele Makarios [i de mul]ial]i c\lug\ri necunoscu]i, care purtaucu to]ii pe piept semnul boierului, lao c\ru]\ uria[\, `nc\rcat\ cu bolovani,pe care ne sileam din r\sputeri s-ournim de-a lungul unui drum mocir-los, cum fuseser\, la vremea r\zboiu-lui, drumurile Bulgariei. Ni[te solda]i`n uniforme turce[ti c\l\reau al\turide noi [i ne `n]epau din c`nd `n c`ndcu suli]ele lor scurte, c\ut`nd s\ ne ni-

mereasc\ mai cu seam\ `n ochi. Mul]idintre noi `naintau acum prin noroiulcare ne ajungea p`n\ la genunchi cuorbitele podidite de s`nge [i c`nd l-amv\zut pe p\rintele Makarios cu un ochiprelins pe obraz, blestem`ndu-l amar-nic pe Dumnezeu, am strigat at`t de tareprin somn, `nc`t Manoil a crezut c\ mi-asosit ceasul din urm\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Romanul Via]a lui Kostas Venetis con]ine o suit\ de savuroase aventuri aleunui picaro cu identitate scindat\ – virtual ascet convertit la o religie aviciului. T`n\rul Kostas Venetis, care ucenice[te `n anii copil\riei `ntr-om\n\stire din Grecia de la sf`r[itul secolului al XIX-lea, cunoa[teo spectaculoas\ „schimbare la fa]\“: invertitdemonic (cu orgolii de supraom nietzscheean),str\bate spa]ii dintre cele mai variate –cunoa[te mizeria [i fascina]ia Istanbulului,pitorescul unui Bucure[ti ce aminte[te deatmosfera din Princepele [i din S\pt\m`nanebunilor, efervescen]a Parisului revolu]ionar,splendoarea Vienei, melancolia Vene]iei,mi[c`ndu-se prin medii felurite, de la pegratavernelor la cercurile nobiliare.

Poveste despre ini]ierea `ntru R\u, `n careSodomia [i jocul intertextual, violen]a [i nota]iar\sf\]at calofil\, kabalismul [i mitulconspira]ionist, fic]iunea [i documentarismul,crima [i complexele oedipiene se `mbin\ `nurzeala unei istorisiri ini]iatice deghizate `nthriller, Via]a lui Kostas Venetis se plaseaz\ `n linia decaden]ilor deacum un veac. Dincolo de luxurian]a ac]iunii [i pitorescul descrierilor,cititorul este invitat s\ descopere taina vie]ii lui Kostas Venetis [i peromancierul Octavian Soviany, care egaleaz\ acum [i pe teren prozasticbinecunoscutele sale performan]e poetice.

CARTEA

» „C`nd p\c\tosul arerevela]ia sacrului, nimic[i nimeni nu-l mai pot`ntoarce. Cam a[a e [i cuscriitorul: o s\ v\ linge]ipe degete cu limbaromân\ a lui OctavianSoviany, curg\toare,spumoas\, arhaic\ [inervoas\, o s\ chefui]i [i-o s\ suferi]i odat\ cupersonajele lui retro [i cupasiunile lor sf`[ietoare`n cel mai savuros romande epoc\ din literaturaromân\ recent\.“ –Alexandru Matei

„CEEA CE PUBLIC ACUM E DOAR ~NCEPUTUL UNEI POVE{TI“

„Am convie]uit [apte ani.Mai `nt`i a fost doar un

nume, descoperit de NoraIuga, `ntr-un cimitirm\rgina[ dintr-o capital\occidental\. Apoi adevenit o umbr\ care s-afuri[at `n paginileromanului Textele de laMonte Negro [i `n c`tevadin poemele mele. Uneorimi s-a p\rut c\ `l z\resc,cu p\l\ria lui neagr\ tras\pe ochi, prin fumul gros

de ]igar\ din nu mai [tiuce loc de pierzaniebucure[tean, la ore denoapte t`rzii; ba `ntr-unr`nd, chiar mi-a ar\tatunul din vestitele salenumere de iluzionism.Astfel c\ umbra s-a f\cut`ncet-`ncet trup, iar dup\aceea poveste. Am scris[apte ani la aceast\istorie, `ntrerup`nd [irelu`nd, ca `ntr-o rela]ie `ncare nu e[ti sigur de

cel\lalt [i, de la un punct`ncolo, nici de tine `nsu]i.Am fost mereu chinuit deg`ndul c\ nu voi izbuti s\-iduc povestea la bunsf`r[it. Iar atunci c`nddeveneam tot maicon[tient de pu]in\tateaputerilor mele deromancier mi se n\z\reac\-i aud r`sul sarcastic,confirm`ndu-mi lipsaharurilor de povesta[ [irecomand`ndu-mi parc\

s\ m\ apuc de gr\din\ritsau de contabilitate. Ceeace public acum e doar`nceputul unei pove[ti,c\reia m\ `ntreb dac\ os\-i dau vreodat\ decap\t. {i m\ mai `ntreb deasemenea, la fel ca unuldintre personajele acesteihagiografii: oare ce s-ar fiales de mine dac\ nu l-a[fi `nt`lnit niciodat\ peKostas Venetis?“ –Octavian Soviany

„Oamenii care tr\iesc `n Occident nu au avut de confruntatdictatura comunist\, ei se lupt\ zilnic cu greut\]ile societ\]iidemocrate, modern\, capitalist\, intens competitiv\. ~n ciudaprosperit\]ii, nemul]umirile nu s`nt pu]ine, nici confuziile.“

» 8

interviu

INTERVIU CU NORMANMANEA

Interviu realizat de Alina Purcaru

Spune]i, n dialogul purtat cu EdwardKanterian (Curierul de Est. Dialog cuEdward Kanterian, seria de autor Nor-man Manea, Polirom, 2010 – n.r.) , c\

România a r\mas, cum spunea Gregorvon Rezzori, o ]ar\ suprarealist\. Pu-te]i, v\ rog, s\ dezvola]i, concret, acestdiagnostic, cu referire la actualitateacultural\ [i politic\ din România?

Ar fi multe, prea multe de spus... [i poatec\ nu e chiar o `nt`mplare c\ avangardaliterar\ româneasc\ a fost „protocronia“,

nici c\ „teatrul absurdului“ a avut, prinEugen Ionescu (mare admirator al lui Ca-ragiale [i Urmuz), [i r\d\cini române[ti.Dac\ vre]i `ns\ un exemplu din realita-tea imediat\, m-a[ referi la dou\ eveni-mente recente, contradictorii, ca at`teaaltele din via]a noastr\ politic\, social\,cultural\ [i care au ocupat cam toat\

aten]ia presei: dialogul Herta Müller-Gabriel Liiceanu [i decesul poetului A-drian P\unescu. Reac]ia audien]ei dela Ateneu putea fi citit\ ca un oprobiuadus „adaptabilit\]ii“ române[ti, inclu-siv a intelectualit\]ii care rareori a reac-]ionat f\]i[ [i ferm contra dictaturii. A-dula]ia popular\ (ca s\ nu m\ mai refer[i la „onorurile militare“ sau marile elo-gii dinspre clasa politic\) la adresa fos-tului tribun ubicuu al ceau[ismului ar a-r\ta, dimpotriv\, o mare `ng\duin]\, nufa]\ de lipsa de curaj [i revolta anti-comu-nist\, ci chiar fa]\ de un colabora]ionismprofitabil [i nu rareori abject. Este astarealism, realism magic, mitic (de la Miti-c\!!), mistic, absurd sau g\sim alte cali-ficative? V\ las libertatea s\ opta]i.

Vorbi]i, n acela[i volum, de dou\ pro-iecte `n care v-a]i fi angajat, `n bene-ficiul culturii române: un colegiu dearte liberale la Cluj [i relansarea luiEnescu, printr-o ini]iativ\ care s\ im-plice reorganizarea arhivei, conser-vare, inclusiv rezolvarea problemelorlegate de drepturile de autor. Ambe-le s-au poticnit, din varii motive. As-t\zi `ns\ a]i mai `ncerca, `n România,astfel de colabor\ri, dac\ nu cu insti-tu]ii ale statului, m\car cu echipe deoameni cu care `mp\rt\[i]i afinit\]i?

M-am angajat `n aceste dou\ proiecteesen]iale pentru cultura român\, `n ciu-da faptului c\ eram pe-atunci atacat [icalomniat continuu `n ]ar\. Vroiam to-tu[i s\ `ncerc ceva major, de dincolo deocean, `n folosul României. V\ asigur c\ar fi avut un real efect pozitiv. Acum s`ntdup\ aceast\ experien]\ [i la alt\ v`rst\.Nu cred c\ m\ mai pot angaja `ntr-o ac-]iune at`t de incert\ [i acaparant\.

La ultima venire `n România, a]i c\-l\torit prin ]ar\ `mpreun\ cu scrii-torul Antonio Tabucchi [i cu so]iile.~n]eleg c\ a]i pl\nuit s\ scrie]i o car-te la patru m`ini despre acest drum.Ce i-a bucurat cel mai mult pe priete-nii dumneavoastr\ la aceast\ vizit\[i ce se aude cu cartea?

Prietenii mei au fost fermeca]i de frumu-se]ea ]\rii [i mi[ca]i de emotivitatea mea,`n ciuda experien]elor, pe care le [tiau,

nu totdeauna fericite avute de mine aici.Antonio [i cu mine ne-am `nt`lnit de c`-teva ori dup\ aceea, am f\cut planuritot mai concrete de lucru, dar am fostdevia]i de alte urgen]e. Ne re`nt`lnim,probabil, `n ianuarie `n apartamentul lordin Paris [i sper\m s\ `ncepem scrisul.

A]i fost mereu atent la controverselefierbin]i ale momentului, pe care `nc`teva r`nduri le-a]i [i provocat. Cumaprecia]i modul `n care se desf\[oar\polemica pe tema rezisten]ei prin cul-tur\, reaprins\ n spa]iul public româ-nesc de dialogul dintre Herta Müller[i Gabriel Liiceanu de la Ateneul Ro-mân?

Lipsesc, cred, cordialitatea, dorin]a sin-cer\ de a `n]elege pozi]ia celuilalt [i dea scruta, cu onestitate, via]a sub dicta-tur\, c`nd eram cu to]ii proprietatea Sta-tului [i a Partidului, dar nu eram chiarto]i la fel. Unii erau securi[ti sau membrila diverse nivele ale „For]ei Conduc\toa-re“, al]ii erau adversari laten]i sau co-difica]i, al]ii [i-au riscat integritatea [itot a[a. Dac\ cei aproape 4 milioane demembri de partid, deloc identici [i `nnici un caz o mas\ uniform\ de culpa-bili, [i-ar explica azi, sincer (eventual,anonim), intrarea `n Partidul celor mul]i,poate am avea un tablou variat [i auten-tic al situa]iei, deloc simple, dinainteaexploziei din 1989. Din p\cate, dezba-terile, controversele, confesiunile pu-blice s`nt la noi „tarate“, a[ zice, de re-sentimente, interese egoiste [i imedi-ate, repudieri ranchiunoase. Ar fi greus\ ne imagin\m o opera]ie de intro-spec]ie ca `n Africa de Sud, dup\ A-partheid, de[i s-ar potrivi unei ]\ri carese proclam\ religioas\.

Odat\ cu premierea Hertei Müller,a `nceput s\ se vorbeasc\ [i despreAktionsgruppe, cercul de scriitori dincare f\cea parte [i care, la acea vreme,criticau sistemul comunist dinspre st`n-ga, `mp\rt\[eau viziuni neomarxiste –un unghi critic mai izolat, cel pu]inla nivelul percep]iei comune de azi,de opozi]ie fa]\ de regimul ceau[ist.~n termeni ideologici, dumneavoastr\cum v\ situa]i nainte de plecarea din]ar\? Au existat lecturi formatoare,

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

~nainte de revenirea `n România, Norman Manea aacceptat s\ vorbeasc\ din nou despre teme tari alevie]ii culturale [i politice române[ti – de la dialogulHerta Müller-Gabriel Liiceanu, la funeraliile lui AdrianP\unescu, dar [i despre oameni [i `nt`mpl\ri de suflet:emo]iile pe care i le trezesc vizitele `n ]ar\, prieteniilecu Antonio Tabucchi sau Philip Roth [i curiozitatea dea discuta cu tinerii.

Norman Manea: Dezbaterilela noi „tarate“ de repudieri

Exist\ c\r]i sau autori impor-tan]i pentru dumneavoastr\pe care a]i vrea s\-i face]icunoscu]i cititorilor româniprin traduceri?

Din c`te v\d, activitatea edi-torial\ din România esteformidabil\ [i sectorul detraduceri este dinamic, vari-at, excelent. Editura Polirom,ca s\ m\ refer la edituraprobabil cea mai impor-tant\, are un palmares im-presionant de traduceri. In-vidiabil pentru orice mareeditur\ din lume. Nu cred c\a[ avea de contribuit cu preamult eu `nsumi la aceast\frenetic\ [i at`t de profesio-nal\ produc]ie de carte.

Vorbi]i cu afec]iune [i ata[a-ment despre Philip Roth [ispune]i c\ v-a dat toate c\r-]ile `n manuscris s\ le citi]i [is\ v\ spune]i p\rerea. Ce ti-tluri prefera]i, unul de la cel\-lalt, [i cum reu[i]i s\ discuta]ieventualele schimb\ri, cu ma-nuscrisul `n fa]\?

Philip are un enorm avantajfa]\ de mine [i `n aceast\privin]\; eu nu pot s\-i ar\tmanuscrisul românesc [i s\discut cu el elaborarea c\r]ii.Am c`teva amintiri semnifica-tive despre c\r]ile sale `ncurs de elaborare [i dialogulnostru, cu unele accente

speciale la Sabath’s Theater –poate cea mai riscant\ [i deci, dup\ defini]ia luiFaulkner, cea mai admirabil\aventur\ livresc\ a sa –, dar[i la The Dying Animal pecare mi-a [i dedicat-o. Philipse afl\ acum `ntr-o senectuteextrem de productiv\, apublicat c\r]i cam la fiecaredoi ani, e drept c\ de di-mensiuni mai mici, dar delocmai pu]in interesante dec`tmarile sale romane prece-dente. C\r]ile mele s`nt `n„traducere“, deci `ntr-un„cargou“ incert al transportu-lui [i transplantului, dar m-ambucurat de adeziunea sa ul-terioar\ la ele.

Vi s-au organizat o mul]imede evenimente cu prilejulacestei noi vizite `n România.Pentru care dintre ele ave]icele mai multe emo]ii? Pentruce altceva v-a]i mai dori s\ave]i timp c`t s`nte]i `n ]ar\?

Mi-a[ fi dorit mai mult timppentru activitatea teatral\din Bucure[ti, pentru alteevenimente culturalecurente. C`t despre `nt`lnirileprogramate, le a[tept cu in-teres pe toate, mai ales celecu tinerii. Emo]iile s`nt greude prev\zut, m-am obi[nuit`ns\ cu incertitudinea.

„MI-A{ FI DORIT MAI MULT TIMP PENTRU ACTIVITATEA TEATRAL| DIN BUCURE{TI“

{ANS|9 «

interviu

„Dac\ cei aproape 4 milioane de membri de partid, deloc identici [i`n nici un caz o mas\ uniform\ de culpabili, [i-ar explica azi, sincer,intrarea `n Partidul celor mul]i, poate am avea un tablou variat [iautentic al situa]iei, deloc simple, dinaintea exploziei din 1989.“

care s\ v\ consolideze, pe fundamen-te teoretice, critica sistemului pe carel-a]i p\r\sit?

Realitatea zilnic\ oferea ea `ns\[i olectur\ formatoare esen]ial\ [i poatesuficient\. Decep]ionat de dogmamarxist\ [i de continuarea ei leninist-stalinist\, tiranic\, care a produs a-bera]ia „socialismului real“, am c\-utat, fire[te, lecturi din g`nditori [i is-torici liberali, democra]i, ideologi ailibert\]ii [i respectului sacru fa]\ deindivid. Nu `n ultimul r`nd, literatura`ns\[i, fixat\ tocmai pe scrutarea des-tinului individual [i contradic]iilorsale.

Cum a]i descoperit Germania, primaoprire dup\ plecarea din Româ-nia? ~n]eleg, tot din volumul deconvorbiri cu Edward Kanterian,c\ atmosfera, `n mediile intelec-tuale, era st`ngist\. Cum a]i perce-put acest mediu, ca intelectual venitdintr-o ]ar\ care a v\zut ororile ra-dicalismelor [i dinspre st`nga, [i din-spre dreapta?

Oamenii care tr\iesc `n Occident nuau avut de confruntat dictatura co-munist\, ei se lupt\ zilnic cu greut\]ilesociet\]ii democrate, modern\, capi-talist\, intens competitiv\. ~n ciuda pros-perit\]ii, nemul]umirile nu s`nt pu]ine,nici confuziile. ~n plus, `n cazul Ger-maniei amintirile dictaturii nazistes`nt `nc\ intimidante pentru mul]i [ipendulul a virat firesc spre st`nga. Ost`ng\ necomunist\, social-democra-t\, `n genere, de[i cu unele reminiscen-]e de marxism n mediile intelectuale [iuniversitare, poate, mereu `n c\utareaunui stimulent de critic\ [i revolt\ con-tra stagn\rii [i a suficien]ei. Realitateadin fosta RDG a vindecat iluziile multo-ra, dar nu ale tuturor.

Ce c\r]i v\ intereseaz\ ast\zi [i, `n ceprive[te strict literatura recent\, cumalege]i un titlu din avalan[a de c\r]icare se public\ [i se traduc `n SUA?

M\rturisesc, cu enorm regret, c\ nu maiam timp de citit, ca alt\dat\. Urm\resc

`ns\ prin pres\, c`t pot, via]a literar\american\ [i nu numai, s`nt orientatasupra titlurilor proeminente sau con-troversate. De citit, citesc mai ales pen-

tru cursurile mele [i c\r]ile care `mis`nt trimise de prieteni, editori, inter-locutori.

New York, 10 noiembre 2010

www.suplimentuldecultura.ro

Victor Rebengiuc:„Pentru mine,profesia de actoreste cel mai bunmedicament“Interpreteaz\ rolul principal `n filmul lui C\lin PeterNetzer, Medalia de onoare, care a intrat pe ecraneleromâne[ti `n 12 noiembrie: un pensionar, fostcombatant `n r\zboi, pentru care o medaliecomemorativ\ primit\ din gre[eal\ e pastilaefervescent\ care `l scoate din amor]eal\, f\c`ndu-ls\ guste demnitatea pierdut\. Victor Rebengiuc nu`l demonizeaz\ pe Ion I. Ion care [i-a turnat fiul laSecuritate `nainte de ‘89 pentru c\ vroia s\ fug\ din]ar\ [i care a votat cu Vadim, ci `l umanizeaz\. Sevede [i de pe ecran, [i din interviul pe care `l pute]iciti `n num\rul viitor al revistei noastre.

Despre actorie

„Pentru mine, profesia de actor este cel mai bun medicament. Dac\m\ doare capul, tu[esc, str\nut, am temperatur\, m\ dor [alele, c`ndintru `n scen\ am uitat de tot [i m\ simt perfect. Asta e cea mai bun\chestie pentru mine. Aicea m\ descop\r pe mine, aicea m\ fr\m`nt. ~miplace c`nd descop\r un rol, pentru c\ pleci de la o chestie, de la ni[tecuvinte scrise pe o h`rtie, [i nu [tii unde te poate duce.“

Despre personajul Ilie Moromete

„Eu `l vedeam [i pe bunicul meu `n personaj. De multe ori Morometemi l-a sugerat pe tata mare, [i l-am v\zut ca un fel de omagiu pe care i-laduceam lui. Am avut o rela]ie foarte frumoas\ cu bunicul meu... ~lchema Tudoric\. Ca pe b\iatul meu – acesta a fost alt omagiu pe care i l-amadus.“

Despre interviul acesta

„...Numai prostii am spus. C`nd o s\ citesc, o s\ m\ apuce nebunia.Mai bine a[ t\cea din gur\, s\ m\ ascund undeva s\ nu mai dea nimenide mine. Pe cuv`ntul meu c\ nu glumesc. Dac\ oamenii s`nt curio[i, s\vin\ s\ m\ vad\ la teatru sau la cinema. Eu nu s`nt Monica Columbeanu.Nu s`nt Simona Senzual, de[i a[ vrea...“

NU RATA}I ~N NUM|RUL VIITORle publice s`ntri ranchiunoase

Doris Mironescu: „Scrisul lui Livius Ciocârlie, din 1990 `ncoace,refuz\ orice tip de program. De aceea, se `ndreapt\ spre literatura«fleacului», face critic\ `n form\ colocvial\, «teoretizeaz\»b\tr`ne]ea [i, `n general, marginalitatea, amnezia, ratarea“.

LITERATURA„FLEACULUI“

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro

Doina Ioanid, Ritmuri de `mbl`nzit aricioaica, colec]ia„Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 64 de pagini, 19.95 lei

„Cu Ritmuri de `mbl`nzit aricioaica, poezia DoineiIoanid dob`nde[te o intensitate a vibra]iei poetice pecare volumele anterioare o l\sau doar s\ se `ntreva-d\. O poezie a destr\m\rii [i a singur\t\]ii, cu at`tmai tulbur\toare cu c`t autoarea nu recurge la «po-doabe». Lirismul se na[te [i cre[te din privirea necru-]\toare, dar empatic\ aruncat\ asupra lumii din jur,din ritmul existen]ei [i dintr-o profund\ [i emo]io-nant\ asumare a destinului.“ (Carmen Mu[at)„Venit\ dinspre Cristian Popescu [i suprareali[tiifrancezi, dar [i dinspre prozopoemele lui Rimbaud [iBacovia, poezia Doinei Ioanid a fost dintotdeauna unjurnal de st\ri interioare ale sensibilit\]ii repliatespre sine.“ (Paul Cernat)

N. Steinhardt, Escale `n timp [i spa]iu, edi]ie `ngrijit\, studiu introductiv, note, referin]ecritice [i indici de {tefan Iloaie, repere biobibliografice de Virgil Bulat, colec]ia „Seria deautor N. Steinhardt“, Editura Polirom, 576 de pagini, 49.95 lei

Seria de autor „N. Steinhardt“ apare n coeditare cu M\n\stirea „Sf`nta Ana“ Rohia.~n Escale `n timp [i spa]iu, ca de altfel `n mai toat\ opera sa, N. Steinhardt abor-deaz\ domenii dintre cele mai variate. ~n „notele necronologice de drum“ dinElve]ia, Fran]a, Belgia [i `n convorbirile purtate `n redac]ia revistei Vatra [i `nnotele „literare [i de alt fel“, comentariile operelor lui Dostoiesvki, Camus sauIon Pillat se `mpletesc cu considera]ii privitoare la istorie, [tiin]\ [i arhitectur\,`ntr-un discurs fluid, care captiveaz\ imediat cititorul.„Posesor al unei culturi invidiabile pe care o folose[te cu elegan]\ seniorial\,Steinhardt se arat\ cu at`t mai conving\tor [i mai cuceritor cu c`t raport\rilesale s`nt de natur\ s\ demonstreze valoarea comparativ\ a modelelor propuse.S-ar putea cita multe r`nduri sau pagini, de la observa]iile at`t de subtile `nc`tprovoac\ sur`sul de bucurie al descoperirii intelelctuale [i suflete[ti p`n\ la di-vaga]iile, totdeauna de mare interes, care justific\ sicronismul lovinescian prinerudite cita]ii [i invoc\ri...“ (Mircea Iv\nescu)

SEMNAL

Doris Mironescu

Cartea pe care `mi propun s\ o comen-tez aici ar fi deci inferioar\. {i totu[i,aceast\ carte aduce ceva nou n remar-cabila serie autobiografic\ pe careLivius Ciocârlie a deschis-o cu Fragmen-te despre vid, `n 1992. Chiar dac\temele majore ale autorului au fost [ir\m`n acelea[i: individualitatea, e[ecul,b\tr`ne]ea, chiar dac\ [i aici se p\-streaz\ obiceiul de a `nt`rzia asupraproblemei propriului destin, la ad\-postul autoponegririi voioase, cu to-tul nou mi se pare protocolul comen-tariului care suprapune mai multe tex-te scrise `n epoci diferite.

O confesiune-autoanaliz\-investiga]ie autobiografic\din tinere]e

Cu fa]a la perete duce epopeea frag-mentar\ a b\tr`ne]ii, magnum opus

ironic al lui Ciocârlie, mai departe de-c`t p`n\ acum. Dialogul c`rcota[ `nce-put cu mai mult timp `n urm\ cu totfelul de autori atinge `n volumul de fa-]\ un fel de culme `n partea de `n-ceput, La dou\ m`ini. Asta pentru c\aici autorul nu mai adnoteaz\ c\r]ide Cioran, Valéry [i al]ii, ci se adno-teaz\ pe sine. E de mirare c\ miza nua atras aten]ia comentatorilor, mai to]i(laolalt\ cu autorul `nsu[i, m\ tem)convin[i c\ e un text e[uat. {i totu[i,exist\ aici un scenariu de un deosebitinteres. Livius Ciocârlie `[i recite[te oconfesiune-autoanaliz\-investiga]ieautobiografic\ din tinere]e, opera]iecu at`t mai aventuroas\ cu c`t nu i sedau coordonatele temporale: manu-scrisul g\sit, nedatat, a fost uitatmult timp `ntr-un fund desertar.

Travaliul `ncepe cu sentimentul dedezam\gire de dup\ ce autorul pierdec`teva pagini scrise pe calculator prin-tr-o manevrare inabil\ a butoanelor de[tergere. Personajul se `nf\]i[eaz\ `n-c\ de la `nceput `ntr-o postur\ nem\-gulitoare, preg\tit s\ lucreze doar cas\ nu aib\ senza]ia c\ pierde timpul,dep\[it de tehnologia care-l `nconjoa-r\, intimidat de existen]\, de fapt, a[acum `l cunoa[tem [i din c\r]ile anteri-oare. Situa]ia e sugestiv\, dar pare anu-me montat\ `n text. De[i un protocolimplicit al onestit\]ii comand\ `ntrea-ga carte, nu putem s\ nu recunoa[temmodelul livresc: ne afl\m `n plin\ con-ven]ie romantic\ a manuscrisului g\sit,dublat\ de incidentul postmodern almanuscrisului pierdut de pe ecranul

calculatorului. „Paginile memo-rialistice f\r\ `nceput [i sf`r[it“din fundul sertarului erau [i ele,culmea conven]iei manuscrip-tice, un comentariu pe margineaunui alt fragment autobiografic,[i mai vechi, cu caracter, la r`n-dul lui, de autocomentariu, vor-bind despre ni[te poeme scrise nliceu. ~n]elesul acestei palimpses-tice suprapuneri de manuscrise,care ar face deliciul oric\rui poe-tician al metatextului, e abisal [ipune pe g`nduri: cine scrie defapt o autobiografie, orice auto-biografie? C`t\ `ncredere se poa-te avea `n eul autobiografic, a-tunci c`nd acesta este un om multmai t`n\r dec`t ai devenit tu, lip-sit de experien]ele tale [i de figu-ra pe care ai dob`ndit-o ntre timp?Vorbind despre tine `nsu]i, de-spre cine vorbe[ti, de fapt?

Toate `ntreb\rile s`nt legitime[i antreneaz\ de c`teva decenii re-flec]ia teoretic\ asupra literaturiinonfic]ionale. Este sigur c\ orice`ncercare de rememorare puneproblema fidelit\]ii memoriei

[i c\, implicit, orice concep]ie asupraidentit\]ii mononucleare a eului esteamendat\ de sumedenia de fisuri des-coperite de g`ndirea secolului XX. Nu-mai c\ Livius Ciocârlie reteaz\ mult maisimplu stupoarea naratologic\. Autorule unul singur, acela[i profesor timi[o-rean, critic [i eseist convertit la o litera-tur\ idiosincratic\, seduc\toare, elegan-t\ [i plin\ de humor mai ales `n jurna-lele publicate dup\ 1990. Iar acesta nu`n]elege s\ se dezic\ de sine `nsu[i celcare a fost odat\, nici de adolescentulcare dedica versuri pasionale „Norve-giei“ `n anii ’50, nici de intelectualul dinanii ’80, dedat autoanalizei cu o volup-tate lexical\ [i teoretic\ oarecum excesi-v\ (psihanaliz\, comparatistic\, teoriarecept\rii, Barthes, Derrida), taxat\ re-trospectiv cu umor. Dac\ apare ironie nevocarea carierei ratate de poet n ado-lescen]\, ea nu vizeaz\ versurile proas-te, ci imaginea falacioas\ despre sine [iiluziile esen]ialiste ale t`n\rului („Mi-amf\cut o idee pudic\ [i nici un pic profe-sional\ despre literatur\, ca mod de a fial singur\t\]ii“). ~n schimb, fragmente-le autoanalitice mai vechi, scrise prinanii ’80, mp\rt\[esc acelea[i teme mariale literaturii autoreflexive a lui LiviusCiocârlie pe care le cunoa[tem `nc\ dinFragmente despre vid. E de mirare c\ nautocomentariul s\u exist\ urme de sar-casm, ca [i cum autorul ar `ncepe s\-[ideteste vechiul eu. S\ fie vorba de o dra-m\, de un divor] de istoria personal\?

Livius Ciocârlie, un diaristde tip oriental

Cred c\ singura dizarmonie `ntre Cio-cârlie cel de pe la 50 de ani [i autorul deacum e una stilistic\. ~ns\ esen]ial\. Li-vius Ciocârlie credea `nc\, `n fragmen-tul din 1982 pe care-l comenteaz\ `nvolum, c\ se pot ocoli poncifele deg`ndire, c\ se poate scrie „alb“, f\r\

contaminare de cli[eele vorbirii cu-rente. Ciocârlie cel de ast\zi `i refuz\`ns\ celuilalt aceast\ elegan]\ [i l cen-zureaz\ prompt, cu cruzime, mai alesacolo unde i se pare c\ trece prea aproa-pe de cli[eu: „Vital\ nevoie de pauz\,ca s\ se refac\ energia (creatoare!) [ipentru ca, obscur, s\ se prepare (noi[i noi) idei“. Ceea ce nu `nv\]ase `nc\autorul Marilor coresponden]e [i a-vea s\ aprofundeze autorul Caietelorlui Cioran era c\ nu exist\ un stil neu-tru, mai ales atunci c`nd vorbe[ti desprelucruri vii. Memorialistul din 1982 pu-tea `nc\ s\ implice, prin maniera sa dea scrie, c\ individul poate fi abstracti-zat, redus la idee, transformat `n sche-m\. Cel de ast\zi [tie c\ asta e o erezie[i `ncearc\ s\ compenseze prin bufo-nad\: „Tot ce facem e iremediabil pen-tru c\ ne modeleaz\. Este cuminte s\nu ne hazard\m `n ce ne dep\[e[te.(Asta a[a-i. Totu[i, ast\zi va trebui s\m\ hazardez p`n\ la Obor, s\ aduc deacolo un brad de Cr\ciun)“.

Cu asta, ajung la defini]ia pe caremi-o propusesem: Livius Ciocârlie e undiarist de tip oriental, pasionat de `n-]elepciune, oric`te ghilimele i-ar ata-[a cuv`ntului, spre disculpare. Lucrucu at`t mai surprinz\tor cu c`t criticulacut [i fin, conectat la teoria francez\de ultim\ or\, din Realism [i deveni-re poetic\, era un veritabil occidental,eventual un Mitteleuropean. Dar re-conversia sa profesional\ din anii ’80nu avea nimic din alexandrinismul u-nui teoretician care se retrage, la b\tr`-ne]e, `n literatura pe care a teoretizat-op`n\ atunci. Dimpotriv\, `n loc s\ re-curg\ la un exerci]iu literar aseptic, laun jurnal-teorem\, rece [i impersonalca ploaia `n sudul Germaniei, LiviusCiocârlie a trecut la o form\ extrem\ deliteratur\, jurnalul (evident) subiectiv,structurat nu de o idee fix\, ci de unpact al onestit\]ii. Saga sa diaristic\

~ntr-un text publicat `nrevista „Orizont“, `nnum\rul din octombrie,Livius Ciocârlie `[ievalueaz\ cu deta[arecele mai recente dou\volume, Cartea cufleacuri [i Cu fa]a laperete, [i m\rturise[te atr\i un sentiment desf`r[it de partid\; emo]iascriitorului care tr\ie[tescrisul ca pe o aventur\a disp\rut: „~naintam caprin `ntuneric. E bun, nue bun? E carte, nu ecarte? Cu ultimele dou\volume am dep\[itaceast\ faz\. Nu-miplace s\ m\ prefac. {tiuc\ unul – fleacurile – emai bun, cel\lalt maislab. Nu mai are haz s\continui“.

Livius Ciocârlie parLivius Ciocârlie

www.suplimentuldecultura.ro

Doris Mironescu: „Duce epopeea fragmentar\ a b\tr`ne]ii, magnumopus ironic al lui Ciocârlie, mai departe dec`t p`n\ acum. Dialogulc`rcota[ `nceput cu mai mult timp `n urm\ cu tot felul de autori atinge`n volumul de fa]\ un fel de culme `n partea de `nceput, La dou\ m`ini“.

11 «

printre r`nduriCU FA}A LA PERETE

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Trabantul \sta obosit ar fiu[or de dep\[it, dac\, unu,mi-aa[ pune mintea cu el [i,doi, n-aa[ respecta angajamen-tul unui t\t\i]\ care are cevaimportant de dovedit m\m\i-]ei din dreapta. ~mi place cum`[i ]in, am`ndoi, coloana ver-tebral\ dreapt\, pe drumulnostru lung [i prost. Ei poftim,iar era s\ dau `ntr-o groap\,peste care ma[inu]a de cartondin fa]\ a trecut ca [i cum n-arfi fost. Bolidu]ul merge fix pemijlocul drumului, de-a lungulunei axe pe care o respect\neab\tut. Cei din sens invers`i dau flash-uri, se apropie totmai mult, flash-uri iar, [i da-c\ a[ deschide geamul, le-a[

auzi [i groaznicele `njur\turigerontofobe. Dar cu o ele-gan]\ vienez\, b\tr`nelulmeu evit\ `n ultimele clipeinevitabila coliziune, depla-s`ndu-se ni]el `n dreapta;dup\ care revine, deloc in-timidat, pe axul drumuluiromânesc [i european.

Mi-a pl\cut de el, c`t ammers `mpreun\. Dar acum numai am timp nici s\ respir. ~nspate a ap\rut un SUV ultimulr\cnet, cu alur\ de rechin. Ecam mare. Cam negru. {i camnervos. Aproape lipit de mine;mai are pu]in [i m\-ncalec\,s\ rul\m `mpreun\, jumateSapiens-jumate Neanderthal[chiop. Mi-a b\gat farurile `n

ochi, [i s`nt mari c`t roata ca-rului. Claxoneaz\, [i claxonule undeva `ntre r\cnet [i muget.La un cot deschis\-i calea, [idecoleaz\ `ntr-un sfert de se-cund\. Apucai s\ aproximez,prin geamul fumuriu, o c\-p\]`n\ tuns\ chilug, cu buzedespletind o amenin]are demor]i materni.

Hopa, o c\ru]\ de-a noastr\.Spinarea netulburat\ a con-duc\torului de atelaj, curbat\g`nditor deasupra cozii calu-lui r\pciugos. Ce mai car\]\ranul român? A, nu-i dec`tun frigider `ntruc`tva deza-fectat. ~l c\l\re[te un ]`ncfoarte m`ndru, [i pe bun\dreptate, de misia care i s-a`ncredin]at. Copilul este mur-dar ca dracu’, exhib\ o burt\de rahitic [i ni[te ciol\nelebronzate de Mowgli.

S\n\tos, carevas\zic\. Trecpe l`ng\ ei cu vitez\ mic\ [i`ntr-un mare arc de cerc. Tal-pa ]\rii, dom’le. ~i clipesc,complice, cu avariile. {i ia-c\t\, c\ru]a[ul frigorific, ce-remonios, `ntinde o m`n\ [iridic\ o zdrean]\ de p\l\riede pe cap. Hai noroc [is\n\tate, f`rtate, c\-i maibun\ dec`t toate.

Aha, o doamn\ `n fa]\.Cum ]i-ai dat seama, miso-gin d`mbovi]ean? De ce negidreptul femeilor de a con-duce ma[inile la fel de bineca b\rba]ii? V\ rog s\ m\ ier-ta]i, dar uita]i. Ma[ina merge[i `nfipt, [i lent. Nu semnali-zeaz\ c`nd schimb\ direc]ia,dar fr`neaz\ la fiecare curb\.~n veci nu vei `n]elege cevrea s\ fac\ [oferi]a `ntr-unmoment sau altul. Trebuie s\

ie[i din sinele t\u ra]ional,din tot ceea ce ai `nv\]at lat`mpita aia de [coal\ de[oferi. Fii un adev\rat Jedi.Nu mai g`ndi. Ba nu: nu maisim]i. Vezi? For]a!... S\ an-ticipezi mereu ceea ce nupoate fi anticipat niciodat\.Luke, ]i-am spus de at`teaori, e[ti prea impulsiv. Nupo]i s-o dep\[e[ti, `nc\ nu ]i-ai `ncheiat preg\tirea. Bapo]i. Genericul cade lateral,`n climaxul uluitoareidep\[iri. {oferi]a din urm\,extrem de concentrat\asupra volanului propriu,

n-are, `n continuare, nici otreab\ cu mine.

~mb\tat de succes, `mi c`n-t\resc [ansele de a trece [i detirurile din fa]\. Cu b\ie]ii \[tianu te joci. Ei s`nt [efii. C`nd tre-ce unu’ pe l`ng\ tine, zuruind[i [erpuind, ma[ina ]i se clatin\[i zuruie [i ea, ca la un `nceputde cutremur. Dar n-o s\ staula infinit dup\ ei. Ia s\ ve-dem, nu cumva acum ar...?

...Daniel, ce faci, iar nue[ti atent la drum? Iar teg`nde[ti la c\r]ile tale? m\`mpunge copilotul cu bucle[i ochelari din dreapta.

Objects in mirror... BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUdin ultimele dou\ decenii, personal\[i autentic\, `[i con]ine `n]elepciuneanu n concluzii (pe care le am`n\ pe ter-men nedefinit), ci `n denun]area ilu-ziei c\ un program poate suplini auten-ticitatea. Iar scrisul lui Livius Ciocâr-lie, din 1990 ncoace, refuz\ orice tip deprogram. De aceea, se `ndreapt\ spreliteratura „fleacului“, face critic\ `nform\ colocvial\, „teoretizeaz\“ b\tr`-ne]ea [i, `n general, marginalitatea,amnezia, ratarea. Pentru c\ a scriedespre sine nu se poate face oricum.Nu se poate face nici proiect`ndu-te„idealist“, `ntr-o poz\ poetic\ de con-fec]ie livresc\, [i nici `ncerc`nd s\ tejudeci alb, la rece, cu total\ indiferen-]\, ea `ns\[i o tenta]ie alienant\, pen-tru c\ nimic nu garanteaz\ c\ lep\da-rea de cli[ee a fost complet\. {i atuncie de preferat o scriitur\ uituc\, frag-mentar\, subiectiv\ [i practic`nd m\-sura `n toate cele.

O lectur\ captivant\

Prea pu]in loc mi-a r\mas ca s\ scriudespre cea de-a doua parte a c\r]iilui Livius Ciocârlie, ~nso]indu-l peBernardo Soares, text exemplar, deaceea[i esen]\ cu volumele diaristicede p`n\ acum, unde cititorul `l poate`nt`lni pe cel mai seduc\tor scriitor alzilelor noastre dialog`nd, printre nu-meroase c\r]i ale momentului (scrisede Cioran, Lucian Raicu, Ionesco, Bau-delaire, Marta Petreu, Alexandru Mu-[ina, Erwin Kessler, Antoine Compa-gnon, Andrei Terian, Nicolae Mano-lescu, Gabriela Om\t, Adrian Marino),cu dublul s\u fic]ional, descoperit `nCartea nelini[tirii de Pessoa, lipsitulde energie vital\, apologetul neantu-lui, Bernardo Soares. Este un jur-nal sclipitor, ca de obicei, alautorului preocupat, `ntrealtele, de contradic]i-ile modernit\]ii [i alemoralei, de aporiilecaracterului etnic [ide fermec\toare-le timidit\]i alepensionaruluicu voca]ie care

e Livius Ciocârlie. Lectura este at`t decaptivant\, personalitatea autoruluite `nv\luie at`t de mult, `nc`t nu maipo]i s\ `i fixezi profilul f\r\ s\ te temic\ faci un abuz re-duc]ionist. Cu to-tal\ empatie, ci-titorul care s`ntaprob\ necon-di]ionat, con-trasemneaz\entuziast, se

las\ cucerit pe nesim]ite de bl`ndelesugestii ale extraordinarului diarist.O recenzie ar fi, m\ tem, o tr\dare.

Livius Ciocârlie, Cu fa]a la perete, EdituraCartea Româneasc\, 2010

Florin Irimia

Primele o sut\ cincizeci [i dou\ depagini din romanul Danielei Zeca nepoart\ cronologic prin via]a acestuivr\jitor al gemelor, din momentul g\-sirii sale pe treptele b\ncii de Comer][i Industrie din Dubai p`n\ `n ziua `ncare se apuc\ s\ (ne) citeasc\ jurna-lul str\bunicului s\u (scris `n arab\, lim-b\ pe care tocmai o deprinde), un b\r-bat poreclit {amanul Alb, ale c\rui`nsemn\ri formeaz\, practic, partea adoua a c\r]ii, de[i autoarea n-oo deli-miteaz\ structural, prefer`nd s-oo `n-v\luie `n coconul narativ al povestirii`n sine. Aparent minor, plasat spre sf`r-[itul romanului [i `ntinz`ndu-se pe cir-ca [aptezeci de pagini, jurnalul {a-manului Alb se dezvolt\ treptat, la a-d\postul `nveli[ului protector al na-ra]iunii-mam\, pentru ca la final s\

ne d\m seama c\, `n absen]a acestuia,miza romanului ar fi fost practic ra-tat\. Nu vom dezv\lui aici revela]iade la sf`r[itul jurnalului, suficient s\preciz\m c\ autorul acestuia nu estedoar bunicul tat\lui adoptiv al lui Sai-yed, ci [i nepotul lui Paul Telge, cu-noscutul ofevrier german care a resta-urat tezaurul de la Pietroasa, Clo[cacu puii de aur. Prin urmare, a[a cum pro-babil v-a]i dat deja seama, nu vorbimde un jurnal oarecare, ci de jurnalulc\ut\rii unei comori [i al g\sirii alteia,care va consemna o c\l\torie `n Româ-nia `nceputului de secol XX, o Româ-nie trezit\ la modernism, dar `nc\ bui-mac\, nedumerit\, nu mai pu]in atr\-g\toare `ns\, care, asemenea Orientu-lui, e mai receptiv\ la zvonuri, legen-de [i vise despre comori vechi, miste-rioase, dec`t preocupat\ s\-[i constru-iasc\ viitorul. De fapt, sugereaz\, fin,

jurnalul, poate tocmai destinul nefe-ricit al tezaurului de la Pietroasa estecel care prefigureaz\ destinul neferi-cit al României de care, `n mai pu]inde cincizeci de ani, se va alege praful,la propriu [i la figurat, c\ci asemeneacomorii, [i ea va fi distrus\, rupt\ `nbuc\]i, furat\ [i `nstr\inat\.

Scrisul [lefuit artisticseduce [i subjug\

Demonii v`ntului, al doilea roman exo-tic al Danielei Zeca, ]i ia ochii ([i chiarmin]ile), asemenea unei geme str\lu-citoare montat\ pe un inel din cel maipur aur. Citind romanul, avem impre-sia c\ ne afl\m `ntr-un vis, un vis alscriitoarei care, inspir`ndu-se de la {ei-cul Mo din Dubai, dar proced`nd exactinvers, a[teapt\ s\ adormim pentruca s\ ne intre `n g`nduri [i `n suflet,unde `[i va face culcu[, delect`ndu-ne`n fiecare noapte cu pove[tile sale.Femeile frumoase ca ni[te nestemate[i greu de p\strat asemenea v`ntului,construc]iile opulente, aproape neve-rosimile, finan]ate de petroli[ti boga]i,orgolio[i, care cred c\ numele le va d\i-nui m\car c`t vor d\inui cet\]ile lor post-moderne, [i o limb\ ademenitoare, moa-le [i senzual\ ca un desc`ntec s`nt doarc`teva dintre motivele pentru caretrebuie s\ citi]i aceast\ carte care m-adus cu g`ndul la Salman Rushdie [i asa Seduc\toare din Floren]a.

Scrisul [lefuit artistic seduce, sub-jug\, `]i poate oferi pl\ceri neb\nui-te. Dar, asemenea diamantelor auru-lui sau perlelor, care te pot vindeca `naceea[i m\sur\ `n care te pot `nrobi,el este ambivalent. Aceasta este provo-carea, dar [i avertismentul lansat(\)de Daniela Zeca prin Demonii v`ntului.Literatura, asemenea unei nestemate,`[i dezv\luie adev\rata frumuse]edoar atunci c`nd cititorul, abandon`n-du-se seduc]iei sale, reu[e[te totu[i s\nu se lase orbit de farmecul ei. La felcum scriitorul (sau bijutierul) `nsu[i,neput`nd rezista seduc]iei impulsuluicreator, reu[e[te s\ nu se lase cople[itde propria-i crea]ie.

Daniela Zeca, Demonii v`ntului, colec]ia„Ego. Proz\“, Editura Polirom,

2010, 26.95 lei

Florin Irimia: „Citind romanul, avem impresia c\ ne afl\m `ntr-un vis, un vis alscriitoarei care, inspir`ndu-se de la {eicul Mo din Dubai, dar proced`nd exactinvers, a[teapt\ s\ adormim pentru ca s\ ne intre `n g`nduri [i `n suflet,unde `[i va face culcu[, delect`ndu-ne `n fiecare noapte cu pove[tile sale“.

VIS» 12

printre r`nduri

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Emil Brumaru: Ieri dup\ mas\ nuam mai citit cu at`ta `nfocare, maimult am scotocit dup\ c\r]i [i spresear\ am avut iar ghinionul s\ des-chid tv [i s\ m\ `mbib cu fel de felde lucruri nepl\cute, catastrofice.

Regula este: pur [i simplu s\ numai deschid deloc, sau pu]in, catine, c\ altfel se duc orele aiureade p\gubos. Cu lectura doar dimi-nea]a mi-a mers.

M\ cam nelini[te[te balansareaasta de la entuziasm la leneveal\[i cred c\ totul este [i o chestie devoin]\ [i de limpezime a min]ii.S\ [tii clar ce cale s\ urmezi, f\r\abateri, f\r\ am`n\ri, un soi dedisciplin\ ce te duce [i la pl\cerep`n\ la urm\...

Pe buc\]i, pe fraze, `mi prie[teBl`nde]ea nop]ii, `ns\ nu pot s\ m\las absorbit, pierdut `n lectur\ cala ultimele c\r]i sorbite cu o curio-zitate maxim\.

Este tot mai clar pentru mine c\principalele lucruri s`nt via]a, moar-tea, iubirea; nu po]i trece ca g`scape ap\ f\r\ s\ te izbe[ti de ele,de ce sens au, dac\ m\car exist\un sens... [i am impresia c\ sen-sul ]i-l dai singur [i c\ faptul c\vrei ceva e extrem de important.Toate se adun\ `n jurul aceleivreri, acelor dorin]e, ca piliturilede fier, parc\ f\r\ a mai face efor-turi. De la un moment dat e[ti caluat sub aripa `mplinirilor ad`nci,autentice, ce nu `nceteaz\ nicio-dat\ s\ creasc\ `n tine, a[a cumcre[te un aluat, f\r\ s\ [tii.

Posibil s\ par confuz, dar [tiuce vreau s\ spun: tocmai fiindc\iubesc am\nuntul, curcubeul, flu-turii, tind s\ trec dincolo de splen-doarea lor [i s\ prind zdrav\n der\d\cina de unde izbucnesc toate.

S`nt fascinat de Via]\, de via]a`n sine, ieri m-am trezit g`ndindu-m\la cele mai monstruoase g`ng\niicu un soi de mil\ [i de compasiu-ne, de `nfr\]ire cu ele, doar tr\im`mpreun\!

{i m\ g`ndeam [i la florile pecare mi le tot ar\]i, [i c\ m\ `mbiai

s\ v\d filme cu c`rti]e (superbe,mi-au ramas `n minte!)...

Acum, diminea]a, e `ntunecat [icred c\ e rece [i aici. Plou\ m\runt.

Pe la pr`nz ar trebui s\ m\ duciar\[i la medicul de boli mintales\-mi iau medicamentele promisede el... c\ mi le procur\. Apoipoate trec pe la pia]\ s\ cump\rverde]uri de pus `n bor[. Am unfund mare de lemn [i-mi place s\tai pe el loboda, leu[teanul, m\-rarul, ]elina, frunzele de sfecl\, [te-via. Lapte mi-a mai r\mas pentruazi diminea]\ la cafea.

De dormit am dormit prost fi-indc\ `n somn trebuia s\ fac ceva,mort-copt, p`n\ la trezire, pe ur-m\ m-am trezit [i mi-am spus c\nu am nici o obliga]ie, pot s\stau lini[tit.

Tu s\ faci fotografii `n gr\din\[i cu ce mai este pe acolo, stropi-tori, masa aceea de lemn, lucrurimici [i at`t de afectuoase [i s\aduci c\su]a, iar dac\ treci pe lavreo libr\rie s\ `ntrebi de Frica [icutremur, Boala de moarte, cine[tie, acolo or mai fi, de[i au camdisp\rut c\rticelele alea mici.

Veronica D. Niculescu: Plou\,plou\ `ntruna de at`ta timp. S\vedem p`n\ m`ine. Drumul \sta,obliga]ie [i spaim\... Poate `miprinde bine s\ m\ desprind unpic, prea stau cu botul `n acela[ibirou zi de zi. Am terminat parteaaceea, am luat foile cu mine.

Sigur c\ m\ uit de c\r]i, dars`nt ap\rute acum mai bine dezece ani, pe net v\d c\ s`nt epui-zate stocurile.

C`rti]ele. Esen]iale, cumva. ~nCioran [i fascina]ia nebuniei deDan C. Mih\ilescu, da]i o fug\ lapagina 102, pe la obiceiurile c`rti-]elor. {i la 60, c\ tot pornesc sprecas\, pe la eredit\]ile opuse; cemult mi-a luat s\ `n]eleg contras-tele astea care convie]uiesc `n-ghiontindu-se [i-n mu[uroiulmeu, f\c`ndu-m\ str\in\ de mine`nc\ de c`nd eram copil.

O s\ ies eu [i din mu]enie.Asear\ am auzit uluit\, foarte

clar, `nfrico[\tor de aproape, cu-cuveaua v`n`nd un [obolan sau unpui de cine [tie ce vietate. Dou\]ipete sf`[ietoare, foarte apropiate,chiar suprapuse `n miez, unul dis-perat, al pradei, cel\lalt victorios,acoperindu-l. Tocmai m\ b\gam`n pat, era stins\ lumina. M-amuitat, n-am v\zut nimic pe ferea-str\. Culmea e c\, de[i `nfrico[\tor,momentul \sta m-a f\cut `n celedin urm\ s\ adorm lini[tit\ – c`t\vreme prin preajm\ mai s`nt aseme-nea viet\]i, s`ntem `n siguran]\.

Ca piliturile de fierSaiyed, asemenea v`ntului, are origini incerte. E de peste tot [i de nic\ieri. A fost g\sit de unb\rbat bogat [i homosexual – [i el crescut dep\rin]i adoptivi –, care l-a `nfiat [i i-a pus unnume arab, de[i el nu-i. Unii zic c\ ar fi armean,al]ii evreu. Religios, dar f\r\ s\ apar]in\ vreuneireligii, Saiyed are „suflet de fluture“ [i voca]ie debijutier, c\ci `nc\ de mic „b\ie]elul e cuprins dedeochiul aurului“.

Patim\ [i contemplare

» Este tot mai clar pentrumine c\ principalele lu-cruri s`nt via]a, moartea,iubirea; nu po]i trece cag`sca pe ap\ f\r\ s\ teizbe[ti de ele, de ce sensau, dac\ m\car exist\ unsens... [i am impresia c\sensul ]i-l dai singur [ic\ faptul c\ vrei ceva eextrem de important.

Victor Eskenasy: „La fel ca `ntotdeauna, str\inii s`nt maigenero[i [i mai punctuali s\-[i marcheze afinit\]ile spirituale cugenul de personalit\]i muzicale de anvergur\ mondial\, cums`nt Haskil [i Lipatti“.

STR|INII13 «

muzic\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Ideea c\ fiecare genera]ie ador\un anumit gen muzical [i face dinel o mod\ este una dintre aceleagata mestecate [i v`ndute publi-cului de tip Bouvard & Pecuchet.Am un prieten care mai pierdevremea uit`ndu-se la televizor. Dela el am aflat c\ Mircea C\rt\res-cu era invitat ast\-var\ la o emi-siune. Fiind `ntrebat chestii mailejere, pe gustul publicului „target“,MC a r\spuns cu ironii [i pasti[eagreabile. Una viza distrac]iile ge-nera]iei 80. Tot spectatorul de-oanumit\ v`rst\ va fi a[teptat am\-nunte nonconformiste despre cuma dansat poetul rock-and-roll peBeatles, Rolling Stones, DeepPurple. C\rt\rescu a spus c\, t`n\rfiind, a `nv\]at s\ danseze pemuzic\... Depeche Mode, sprestupoarea amicului meu, mareadmirator al autorului. Drept carem-am pomenit chestionat, eu, cumse explic\? Probabil c\ invitatulacelei emisiuni a ]inut s\ fie peplacul gazdei sale, c\reia poate `iaflase preferin]ele. Sau, cine [tie,a vrut s-o contrarieze iar\[i peHerta Müller, care, de va fi dansatla tinere]e, pesemne c\ pe muzic\punk a dansat, ascult`nd Nina Ha-gen sau Wendy O’Williams. (Demirare n-ar fi, dac\ judec dup\exprimarea ei frust\, recent ar\-tat\ la Ateneu.) ~ntrebarea priete-nului nu venea pe teren viran.Omul [tie c\ s`nt [[ii punker, c\ amaceea[i v`rst\ cu Mircea C\rt\res-cu [i c\ mi-am manifestat entuzi-asmul pentru genuri muzicale cen-au f\cut moda genera]iei noa-stre. Dac\ ecletismul meu `lamuz\, al poetului l-a l\satperplex. L-am sf\tuit s\-i scrie.Poate are [ansa unui r\spuns.

Anul trecut am cump\rat biletela concertul Depeche Mode pro-gramat `n Bucure[ti. Discul pro-movat nu era mai bun ca altele,nici mai r\u. Show-ul `ns\ meritav\zut. Cum se [tie, n-a fost s\ fie.Am r\mas cu gust amar. Au venitapoi alte trupe, destule, a[a c\ i-ampierdut din vedere pe DM. M\`ntrebam uneori c`nd vor scoatealt disc, c\ poate-poate revin lanoi. M\car atunci, la posibilul vii-tor concert s\-mi recuperez baniide bilet, cheltui]i de fiu-meu, c\-ruia `i `ncredin]asem „managemen-tul“ sumei `n chestie. El, ca s\ serevan[eze, mi-a adus deun\zi DVD-ulSound of the Universe Tour – Livein Barcelona (Mute Rec. 2010).Captura s-a f\cut `n noiembrie2009, la Palatul Sant Jordi, plinochi de fani excita]i...

Am privit tot spectacolul, sec-ven]ele colaterale, filmele rulateon-screen (marca Anton Corbijn)`ntr-o stare oscilant\. Jum\tateadin mine care se crede „critic“ vreas\ g\seasc\ locurile comune, ruti-na, deja-[tiutul din muzica pus\ `nscen\ de meseria[ii a c\ror mod\e totu[i vie. Jum\tatea cealalt\, maipu]in dedat\ consumului necon-di]ionat de substan]e critice, p\-rea cucerit\ de scenografia minima-list conturat\, de presta]ia vocal\a lui David, de piruetele lui cu ten-t\ gay, de pantalonii negri [ipantofii albi ai lui Martin [i decolec]ia acestuia de chitare, deseriozitatea lui Fletch, de agita]iatobarului... Dar mai presus detoate, [i-n `ntregime, am fost fer-mecat de sunetul rotund [i dina-mic. {tiind piesele consacrate,`ndeosebi versiunile impecabile depe DVD-DTS 5.1 recente, inevi-tabil compara]ia defavorizeaz\`nregistrarea din concert. Chitara[i tobele, introduse live cu mult\generozitate, `mbog\]esc, f\r\discu]ie, sonoritatea [i-i dau onot\ retro-pop de efect. Asta poa-te deranja pe fanii puri[ti, dar `nsala de spectacol n-am localizatvreunul (sic!). S\ fi fost peste10.000 acolo, to]i cuprin[i de fe-bra spectacolului, cu versurile `n-v\]ate [i aparatele (telefoane, fotocompacte) de pozat-`nregistratagitate dinaintea camerelor defilmat profesionale...

Cum scrisei mai sus, am v\zutversiunea livrat\ pe DVD. Calita-tea imaginii este bun\, efectelede culoare nu lipsite de striden]\,dar coerente stilistic [i pl\cuteochiului, `n general. Pentru l\mu-riri suplimentare, a[tept versiuneaBlu-Ray. Care va fi un test pentrunoile preten]ii...

Desigur, emisiunile [i evoc\rile din ci-clul radiofonic „Zilele Dinu Lipatti“, laRadio România Muzical, ca [i post\-rile cu `nregistr\rile unor discuri pe si-te-uul acestuia, s`nt de remarcat [i l\u-dat. Dar radioul e doar unul de ni[\,`n fond, iar o carte, un CD, un DVD auo via]\ mai pu]in efemer\ [i servesc cusiguran]\ mai bine diploma]ia cultura-l\ româneasc\.

Deocamdat\, trebuie s\ observ c\, lafel ca `ntotdeauna, str\inii s`nt mai ge-nero[i [i mai punctuali s\-[i marchezeafinit\]ile spirituale cu genul de persona-lit\]i muzicale de anvergur\ mondial\,cum s`nt Haskil [i Lipatti. Casa de dis-curi istorice Tahra a reeditat, `ntr-oversiune economic\, ntreaga sa serie deinestimabile discuri-omagiu consacratede-a lungul ultimului deceniu celor doipiani[ti (pentru cei interesa]i s\ le a-chizi]ioneze, le g\si]i u[or, online, la:www.zweitausendeins.de). La un pre]economic, dar dat fiind num\rul marede discuri, nu chiar la ndem`na tuturor,este edi]ia cvasi-definitiv\ Clara Haskil,`n 17 discuri, publicat\ de Decca Classics[i, pe discuri separate, o alt\ serie sub eti-cheta casei Andromeda. Pentru Lipat-ti, edi]ia de colec]ie, pentru moment

cel pu]in, r\m`ne setul de [apte discuriap\rut `n 2008 la EMI, `n colec]ia ICON,sub titlul The Master Pianist.

~ntre timp, documentarul f\cut `nFran]a despre Dinu Lipatti `[i urmeaz\,asemenea altor vehicule suport de in-forma]ii la anivers\ri, drumul spre melo-mani [i, cu o s\pt\m`n\ `n urm\, a fostproiectat `n sala Conservatorului dinGeneva, unde pianistul a fost [i profesor`ntre 1943-1950. A fost proiectat, de da-ta aceasta, `n versiunea lung\ de 169de minute, filmat\ de Philippe Roger.

Acesta mi-a atras aten]ia, dup\ semna-larea f\cut\ filmului `n aceast\ pagin\,c\ `n plus de fotografiile inedite desco-perite la Geneva, documentarul include[i o versiune original\ a unuia din inter-viurile acordate de Lipatti, despre carespuneam c\ au fost deja editate pe discde casa Tahra. Notez faptul ce-mi trecuseneobservat. Interviul redat de Tahra, a[acum editorii o precizau n anul 2000, nsetul omagial, era un montaj pentru oemisiune radio, f\cut dup\ cel original,dup\ moartea lui Lipatti.

Am rev\zut [i eu versiunea lung\ adocumentarului, intrigat de debutul alespentru film, o scrisoare `n care Lipatti`[i exprim\ ndoielile despre Brahms, a-firm`nd c\ l-ar considera printre mariicreatori dac\ „`n scriitur\ nu ar exista a-ceast\ lips\ total\de fine]e“. {i Lipatti con-tinua, bizar: „...Beethoven scria prostpentru pian, dar muzica nu a fost nici-odat\ tradus\ neglijent, concretizat\ur`t pe h`rtie. ~n timp ce la Brahms!... ~nfine, m\ scuz, dar n afara unor piese li-rice, dramatice de «scurt metraj» (pentrupian, fiindc\ n cele orchestrale aceasta

este aproape inexistent\), nu nghit mu-zica de pian at`t de greoaie a acestui ger-man, apretat de bere [i contempla]ie“.Prin opozi]ie, Lipatti [i exprima preferin-]a, „chiar fiind de acord cu un anume gradde lips\ de profunzime“, pentru muzicade pian „sublim rafinat\ a lui Chopin“,despre care crede c\ ar fi geniul, „poatecelmai mare, al\turi de Mozart“. Ciudate,cumva, opinii ale celui care i vorbise exal-tat prietenului s\u Miron {oarec, despre„aceast\ extraordinar\ simfonie pen-tru pian [i orchestr\“, dup\ ce ascultaseConcertul `n si bemol de Brahms, in-terpretat de Bakhaus.

Documentarul interesant al lui Phi-lippe Roger con]ine [i alte multe afirma-]ii neexplicate, necorijate, ale elevuluis\u Jacques Chapuis, de exemplu, depar-te de o rigoare istoric\, totu[i necesar\atunci c`nd recreezi imaginea lui Lipatti.~n fapt, un Lipatti, ca [i Enescu, frustratde nevoia de a-[i c`[tiga via]a cu o activi-tate prea pu]in creatoare. Cum o spuneachiar el, „prea adesea, melancolic, m\g`ndesc c\ aceste dimine]i petrecute co-rect`nd fiin]e care, cea mai mare partea timpului, nu au nimic de a face cumuzica, s`nt dimine]i pierdute..., respec-t`nd un angajament luat `n momentepenibile pentru mine...“.

Reflect`nd la toate acestea, m\ g`n-desc [i eu c\ din nou, la fel ca [i `n cazullui Enescu, cercet\torul nu are `nc\ ladispozi]ie o edi]ie complet\ a corespon-den]ei [i reflec]iilor sale, pe baza c\reias-ar putea scrie o biografie nou\, actua-lizat\ a pianistului. O datorie pentrumuzicologia româneasc\...

Este, probabil, simpto-matic pentru peisajulcultural [i civismul actualfaptul c\ la mediatizatulT`rg de Carte Gaudeamus,organizatorii s\i en titre nuau pus pe mas\ nici unDVD sau CD care s\ mar-cheze aniversarea celor 60de ani ce se `mplinesc `ndecembrie de la dispari]ialui Dinu Lipatti [i a ClareiHaskil. Dincolo de aniver-sarea celor doi legendaripiani[ti pe care i-a datRomânia, anul Chopin saucel Schumann ar fi trebuits\ fie suficient, ca impuls,pentru un mic gestintelectual, inclusiv deimagina]ie [i crea]ie. Numai spun c\ n-am aflat,nici m\car sub formavreunei indign\ri mimate,despre soarta celor patruepisoade documentareTVR, de la sf`r[itul anilor’90, despre Lipatti...

Sunetul universuluila mod\

Din nou cuLipatti `n g`nd...

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

www.suplimentuldecultura.ro

INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Este o combina]ie `ntre un film cinstit [i `ncercarea de a folosila maximum noile efecte speciale, plus nume sonore pe afi[ [i oatmosfer\ foarte bine realizat\.

» 14

fast foodTHE WOLFMAN

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Drago[ Cojocaru

» ~n ce prive[te nout\]ilenu trebuie ratat Avatar, noua„edi]ie de colec]ie“. Dac\ v-a]igr\bit s\ cump\ra]i DVD-ulexact atunci c`nd a ap\rut,acum c`teva luni, v-a]i luat o]eap\ marca laboratorul cinicde bani al Hollywood-ului. V-a]i pomenit doar cu versiu-nea pe care a]i v\zut-o la ci-nema; ar fi trebuit s\ mai a[-tepta]i pu]in p`n\ la acest pa-chet de 3 discuri care con]in:

versiunea cinematografic\original\, edi]ia extins\ decolec]ie, edi]ia special\ re-lansat\, coloana sonor\ pen-tru familie (cu limbajul ne-dorit eliminat!), 45 de minutecu scene c\zute la montaj,documentarul Captarea Ava-tarului [i o ton\ de alte mate-riale. Nu e ieftin, dar merit\to]i banii, mai ales dac\ e[tiun fan al celui mai de succesfilm din istorie.

» {i Iron Man 2 `[i merit\banii, de[i nu e nici pe depar-te la fel de simpatic ca pri-mul. Cred c\ aceast\ impresiese datoreaz\ faptului c\ filmuls-a men]inut la acela[i nivelcu prima parte, ad\ug`nd laamestec pe Mickey Rourke,Sam Rockwell, Scarlett Jo-hansson [i Don Cheadle, maimulte armuri [i mai multeb\t\i. Pentru fani `n special,iar cunosc\torii `ntr-alecomics-urilor se vor delectacu toate indiciile pres\rate derealizatori referitoare la vi-itoarele filme cu supereroicare se preg\tesc [i care vor]ese o interesant\ mitologiemarca Marvel Comics.

» N-am v\zut Echipa de[oc/The A-Team. M\ ab]indeocamdat\ s\-l comentez,spun doar c\ a ap\rut peDVD. Am v\zut `n schimb~nt`lnire exploziv\/Knight andDay [i v\ m\rturisesc cu m`nape inim\ c\ n-am `n]eles de

ce Cameron Diaz [i TomCruise au ]inut s\ apar\ `n a[aceva. Nu c\ e slab, dar, sin-cer, nu-mi mai amintesc binedec`t faptul c\ Tom Cruise edestul de bun cascador.A[tept Misiune Imposibil\ IV.

» M-am temut c\ Prin]ulPersiei: Nisipurile timpului vafi la fel de indigest ca aproa-pe orice adaptare dup\ un jocvideo. Culmea, n-a fost cazul,filmul e destul de reu[it caspectacol de var\, f\r\ a finici noul Pira]ii din Caraibepe care l-ar fi sperat produc\-torul Jerry Brukheimer. E fainc\ joac\ Ben Kingsley [i AlfredMolina, p\cat c\ faimoasacetate Alamuth a SecteiAsasinilor a devenit aici ocitadel\ a p\cii (cred ca BenLaden s-a t\v\lit de r`s) [i, `ngeneral, Persia `n viziuneaHollywood-ului seam\n\ maimult cu Star Wars. Copiiiprobabil c\ au adorat filmul.

» Pentru c\ am o mare sl\-biciune pentru filmele fantasti-ce, abia am a[teptat s\ v\d noulThe Wolfman: Omul-lup. O re-interpretare a filmului clasic din1941 semnat\ de Joe Johnston,un meseria[ care [tie s\ `[i fac\bine treaba [i cam at`t (Juman-ji, Jurassic Park III). Cei c\rorahorror-ul le displace poate c\[i-au dorit s\-l vad\ fiindc\distribu]ia este dominat\ deAnthony Hopkins [i de Beni-cio Del Toro. The Wolfman

nu e genial, dar, pe de alt\ par-te, nici nu este un e[ec, ci maidegrab\ una dintre produc]iilebune ale acestui an. Este o com-bina]ie `ntre un film cinstit [i`ncercarea de a folosi la ma-ximum noile efecte speciale,plus nume sonore pe afi[ [i oatmosfer\ foarte bine realiza-t\ (m\ bucur c\ realizatorii aurezistat tenta]iei de a aducepovestea `n prezent, prefer`ndce]urile Angliei Victoriene). Einteresant cum realizatorii, `nspecial scenaristul ini]ial (An-drew Kevion Walker), au f\cuto medie a tuturor peliculelorimportante cu v`rcolaci, de lafilmul din 1941, cel cu LonChaney, la American Were-wolf al lui John Landis. Efecte-le speciale ale lui Rick Bakers`nt excelente, muzica luiDanny Elfman c`t trebuie detenebroas\, Hugo Weavingapare ca detectiv, GeraldineChaplin `n rol de ]iganc\, An-thony Hopkins `[i arat\ col]ii –pe scurt, filmul merit\ banii,de[i nu merit\ Oscarul.

» La urm\ un film clasic,proasp\t ap\rut pe DVD. Estevorba de Irma la Douce, rea-lizat `n 1963 de Billy Wilder(cel cu Unora le place jazz-ul). Este o comedie romantic\a c\rei ac]iune se petrece `nlumea periferiei unui „gaiParis“ de acum c`teva decenii,cu Jack Lemmon `n rolul unuipoli]ist ce se `ndr\goste[te deprostituata Irma, interpretat\de Shirley MacLaine.

De ce v-a]i gr\bit s\cump\ra]i Avatar?Filmele din 2010 aumers mai bine saumai r\u la cinema, daracum apar pe DVD.S\ vedem dac\ merit\s\ dai bani pe ele.

— Bun\ ziua. E cineva acas\?— Bun\ ziua, fecior. Pe cine cau]i?— Mi s-a spus c\ aici st\ b\tr`nul

Gritta.— Eu s`nt, da. Intr\. Ce treab\ ai?— Bun\ ziua. Pe mine m\ cheam\

{fet. S`nt de la centru. Lucrez la o pies\de teatru despre ce a fost aici c`ndva.Toat\ cultura [i via]a din p\r]ile astea.Vreau s\ scriu o pies\. S`nt scriitor.

— Aha, frumos. Ia loc.— {i am venit s\ m\ documentez

la Baia. S\ vorbesc cu cineva despreasta.

— Eh, da, eh... S\ ceri rela]ii. S\ facilucruri frumoase. Ce-a fost aici... Era`ntr-o vreme. {i civiliza]ia. Foarte `nflo-ritoare. Cel mai mare ora[ a fost la De-b\rari. Metropol\. {i aici era bine. Euam r\mas, c\ nu mi-au pl\cut forfota[i aglomera]ia ora[ului. Baia era un satlini[tit. {i locuiesc `n cr\p\tura asta.Aici am g\zduit pe viceregele `nsu[i,c`nd a re`nceput r\zboiul [i oamenii audistrus Deb\rariul. Casa asta e foartebine pus\, c\ nu se vede de c\tre ni-meni. {i era ascunz\toarea perfect\.{i viceregele a venit `nsu[i [i i-amdat patru camere din [ase pentru el[i familia lui. C`nd i-au evacuat de laDeb\rari, to]i marii conduc\tori s-auretras aici. {i dup\ o vreme, c`nd s-amai lini[tit situa]ia, au plecat [i auf\cut a[ezare nou\ la Cutea de Paie.Au vrut s\ fac\ un al doilea Deb\-rari. {i viceregele. Dar acolo l-auprins [i pe el, [i pe ai lui [i i-au o-mor`t. Pe to]i. De acolo n-a sc\patnimeni. Au aruncat ora[ul cu totul.Acum nu mai exist\ nici o urm\ a

lui. Of... [i la Deb\rari a fost cel maimare m\cel. Eu c`nd m-am n\scut, amprins marea evacuare din Buca T\rii.Oamenii ne-au alungat de-acolo, auc`[tigat r\zboiul, [i to]i ne-am refu-giat prin locurile astea. La Baia [i laDeb\rari, [i apoi la Cutea de Paie. Operioad\ a fost pace. Ne-am readap-tat, am `ntemeiat familii [i ne-amref\cut civiliza]ia. Dar dup\ ovreme, oamenii au venit din nou [iau distrus tot. A re`nceput r\zboiul.Au venit cu arme chimicale mai pu-ternice [i noi n-am mai avut nici o[ans\. Deb\rariul l-au scos cu toatecasele din loc. Le-au cur\]at cu otr\-vuri din alea de-ale lor, au cur\]atgresiile `n locul pe care au fost case-le, [i dup\ aia le-au pus `napoi cumerau. {i a r\mas totul `ncremenit. Oruin\. Rar mai trece c`te un g`ndac peacolo. E un pustiu, te doare inimac`nd `l vezi a[a. Cu locurile de joac\pentru copii, p\r\site. {i ce case [i cepalate erau acolo `nainte. Cu multeetaje, cutii `ntregi de carton din celmai bun. Apoi au venit aici la Baia [iau sigilat casele. Toate cr\p\turilele-au acoperit cu o substan]\, silicon.Asta a mea a sc\pat, [i `nc\ c`teva.Mai s`ntem cu totul c`]iva g`ndaci re-fugia]i pe unde am mai apucat. Aicie ultima a[ezare... Dar am auzit c\ are`nceput colonizarea `n Buca T\rii.Nu [tiu dac\ e a[a. Poate ai auzit [imata ceva. Eu n-o s\ mai prind, c\-sb\tr`n, dar tare m-a[ bucura s\ serefac\. S\ r\m`n\ ceva `n urmanoastr\, c\ e mare p\cat s\ pierima[a... Da. {i ce s\-]i mai spun?

www.suplimentuldecultura.ro

15 «

fast foodCANTEMIRE{TII

Ap\rut\ `n 2009 `n Fran]a, cartea istoricului {tefan Lemnyurm\re[te destinul neobi[nuit al familiei care a dat culturiieuropene dou\ figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir [i fiul s\uAntioh.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Documentarea

Cantemir, carte [i muzic\

Evenimentul va fi urmat mar]i, 30noiembrie, de la ora 19.00, la Filar-monica de Stat Ia[i, de un concertde muzic\ veche sus]inut de JordiSavall [i Ansamblul „HespèrionXXI“ Istanbul.

La lansare vor participa, al\turide autor, acad. Alexandru Zub,Magda Jeanrenaud, traduc\toareavolumului, [i Silviu Lupescu, direc-torul general al Editurii Polirom. Eve-nimentul este organizat `mpreun\cu Centrul Cultural Francez din Ia[i.

Ap\rut\ `n 2009 `n Fran]a,cartea istoricului {tefan Lemny

urm\re[te destinul neobi[nuit al fa-miliei care a dat culturii europenedou\ figuri remarcabile: DimitrieCantemir [i fiul s\u Antioh. Domnal Moldovei, apoi consilier secret allui Petru cel Mare, c\rturar str\lucit[i membru al Academiei din Berlin,Dimitrie (1673-1723) a devenit cu-noscut `n Europa `ndeosebi datorit\lucr\rii sale Istoria Imperiului Otoman,mult\ vreme o referin]\ `n domeniu.Antioh (1709-1744), ambasador alRusiei `n Anglia [i Fran]a, fondator,prin Satirele lui, al poeziei ruse mo-derne, l-a tradus pe Fontenelle `n

ruse[te [i discuta de la egal la egalcu Montesquieu sau Voltaire.

Dac\ ambi]iile dinastice ale Can-temire[tilor nu s-au `mplinit – ei nus-au mai `ntors niciodat\ pe tronulMoldovei dup\ `nfr`ngerea de laSt\nile[ti, iar neamul li s-a stins –,cei doi ilu[tri reprezentan]i ai fami-liei i-au `nscris `n schimb numele `nistorie prin opera lor cultural\, ce acontribuit la apropierea dintreR\s\rit [i Apus.

{tefan Lemny este istoric românnaturalizat francez. Doctor `n isto-rie, specialist `n istoria cultural\ asecolului al XVIII-lea. Este respon-sabil de colec]iile de istorie ale Bi-bliothèque Nationale de France.Dintre volumele publicate: Sensibi-litate [i istorie `n secolul al XVIII-learomânesc (1990), Jean-Louis Carra,parcours d’un révolutionnaire(1743-1793) (2000).

Luni, 29 noiembrie, la ora 18.00, `n sala „IuliaHa[deu“, Biblioteca Central\ Universitar\ Ia[i, vaavea loc lansarea volumului Cantemire[tii. Aventuraeuropean\ a unei familii princiare din secolul alXVIII-lea de {tefan Lemny (cu o prefa]\ deEmmanuel Le Roy Ladurie), ap\rut recent `n colec]ia„Historia“ a Editurii Polirom, traducerea fiindsemnat\ de Magda Jeanrenaud.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Emilia Chis-cop, M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Veronica D. Niculescu, Adrian Olaru, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Constantin Vic\.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu, Cristina Hermeziu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentruabonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona laadresa: export@rodipet.ro.

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei (690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »» „„SSuupplliimmeennttuull ddeeccuullttuurr\\““ uuttiilliizzeeaazz\\ fflluuxxuurriillee ddee [[ttiirrii NNeewwssIInn »» MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Ap\rut recent `n colec]ia„Historia“ a Editurii Poli-rom, volumul Istoria Româ-niei prin concepte. Perspec-tive alternative asupralimbajelor social-politicecoordonat de reputa]ii is-torici Victor Neumann [i

Armin Heinen atinge su-biecte dintre cele mai ac-tuale: decalajele culturale[i social-politice ale Ro-mâniei `n compara]ie cuOccidentul, ce anume s-af\cut sau nu s-a f\cut `nbeneficiul europeniz\riiRomâniei.

Lansarea oficial\ va avealoc duminic\, 21 noiem-brie, la ora 14.30, `n ca-drul T`rgului de Carte Gau-deamus 2010, din Bucu-re[ti. Vor prezenta MihaiR\zvan-Ungureanu, MirceaVasilescu [i Victor Neu-mann.

Volumul Istoria Românieiprin concepte va mai fi lan-sat la Timi[oara, vineri, 26noiembrie, la ora 13.00, `nAula Magna a Universit\-]ii de Vest (B-dul Vasile

Pârvan, nr.4). Vor prezenta:prof. dr. Otilia Hede[an,prof. dr. Mircea Mih\ie[,prof. dr. Miodrag Milin [iVictor Neumann.

Istoria României princoncepte se adreseaz\ citi-torului interesat de cultura,politicile, societatea [i men-talit\]ile române[ti `nce-p`nd cu secolul al XVIII-lea[i p`n\ `n prezent.

„Volumul contribuie lastudiul istoriei române[tiprin descrierea [i comen-tarea termenilor, concep-telor [i limbajelor selecta-te din textele juridice,politice, istoriografice, li-terare [i sociologice. ~nacest fel, ideile [i mesajelecare au dominat g`ndireapolitic\ `n diverse perioa-de ale istoriei României

moderne [i contempora-ne devin mai accesibile.Contextualizarea fenome-nelor cercetate a facilitatipoteze de lucru incitante,noi interpret\ri [i conclu-zii temeinic argumentate.Resemantizarea unor con-cepte – acolo unde acesteas`nt `n rela]ie cu aspira]iilecomunitar-civice de ast\zi –indic\ latura pragmatic\a cercet\rii. Teoria gene-ral\ privind istoria concep-tual\ se `mbin\ cu studiulde caz, pe de o parte cla-rific`nd importan]a uneiBegriffsgeschichte româ-ne[ti, iar pe de alta de-monstr`nd cum demiti-zarea face posibil\ `n]e-legerea mai obiectiv\ atrecutului“, m\rturisesccei doi coordonatori.

Istoria României prin concepte va filansat\ la Bucure[ti [i Timi[oara

Luiza Vasiliu: „De asta citesc, pentru c\-mi place la nebunie s\bat c`mpii, s\ iau un r`nd a[ezat disciplinat pe foaie [i s\ fac dinel zece r`nduri alerg`nd aiurea prin cap, s\ `nsemnez paginile`ntr-un cod secret de lectur\…“.

MOTIVE» 16

fast food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 291 » 20 – 26 noiembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

De ce (2)Scriam s\pt\m`na trecut\ despreDantzig [i cele trei motive pentrucare citesc. De fapt, am apucat s\scriu doar despre primele dou\(reiau pentru cei dintre dvs. carea]i lipsit de la En]iclopedie: 1. descoperirea de noi continente,2. pl\cerea – adic\ o ra]iunegeografic\ [i alta senzual\).Motivul 3, despre care n-am maiapucat s\ scriu data trecut\, l-amg\sit mai `nt`i `n Din amintirile unuiChelbasan, cartea Anei MariaSandu, o bijuterie de 57 de paginipe care-a[ purta-o la g`t, `ntr-omontur\ argintie [i delicat\, astadac\ ar exista [i la noi bijutieripricepu]i la transformat literatura`n pandantiv. Ziceam, deci, c\ altreilea motiv sun\ a[a: „Batemc`mpii, adic\ battre les champs,cum s-a r\]oit la mine/prin anul`nt`i un seminarist“. De asta citesc,pentru c\-mi place la nebunie s\bat c`mpii, s\ iau un r`nd a[ezatdisciplinat pe foaie [i s\ fac din elzece r`nduri alerg`nd aiurea princap, s\ `nsemnez paginile `ntr-uncod secret de lectur\, s\ umpluspa]iile albe cu tot ce-a[ vrea eu s\-i spun autorului dac\ ne-am`nt`lni din `nt`mplare la brut\ria del`ng\ Ci[migiu, s\ parcurg distan]ade la cap\tul r`ndului tip\rit p`n\ lacap\tul paginii cu un aeroplan dincare se v\d c`mpurile `ntinse aletextului, s\ m\ `ndep\rtez de lasubiect din ce `n ce mai mult, p`n\ajung s\ flutur din bra]e de pemalul cel\lalt, s\ m\ apuc dedigresiuni infinite, con[tient\ fiindde faptul c\ digresiunea `nseamn\`n astronomie dep\rtarea aparent\a planetelor fa]\ de soare, s\ daut`rcoale unei fraze p`n\ `ncep s\pricep ce vrea s\ spun\, s\ `nconjorparagrafele de c`te trei orimurmur`nd „asta-i bun\, asta-ifoarte bun\“, s\ tai burta textuluica pe pe[te [i s\ `nghesui `n eatoate trucurile mele, giumbu[lu-curile [i lucrurile pe care le spunnumai `n [oapt\, s\ port discu]iimai lungi dec`t zilele de postdespre m\nu[ile personajului X,m\tu[ile lui Y [i disperarea lui Z, s\deschid acolade numai pentru c\felul lor de a se r\suci ca must\]ileiarna e mai frumos dec`tapuc\turile oric\rui alt semn grafic{[i pentru c\, `n Evul Mediu,acolada era o lovitur\ u[oar\ dat\cu latul spatei peste um\rulcavalerului proasp\t ini]iat}. Pescurt, `mi place s\ citesc ca s\ bat[i ca s\-mi iau c`mpii.

{ti]i cum se uitau s\lbaticii la cinema,celebrul caz real povestit de antro-pologi? Se `ntrebau ce se `nt`mpl\ cug\ina care iese din cadru. Unde se du-ce? Cine o prinde? Se comportau lafel ca parizienii c\rora `n 1895 le-a`nghe]at s`ngele n vine v\z`nd cum in-tr\ trenul `n gara din La Ciotat, dreptpentru care s-au ridicat de pe scaunes\ fug\. De ce v\ spunem toate aces-tea? ~n filmul dumneavoastr\, perso-najele mature (care s`nt, normal, ro-luri secundare din moment ce filmule destinat adolescen]ilor) s`nt at`t devii [i de amuzante `nc`t am vrea dac\nu s\ le cunoa[tem, cel pu]in s\ le

mai vedem. No-u\ ni s-au

p\rut cu mult mai interesante dec`tadolescen]ii – personaje principale.

Fire[te, personajele n-ar fi fost ni-mic f\r\ actorii care s\ le dea via]\,cum se spune. Ce le-a]i f\cut PatricieiClarkson, lui Stanley Tucci, ThomasHaden Church, Lisa Kudrow [i Mal-colm McDowell? Nu spunem c\ Em-ma Stone, care o joac\ pe eroina Oli-ve, nu e dr\gu]\ [i talentat\, dar e [imai talentat\ c`nd l`ng\ ea apare unmatur. ~n secven]ele de la domiciliulfamiliei Penderghast, ]i vine pur [i sim-plu s\ faci „pssst“ c\tre personaje [i

s\ sari `n film. Domnul [i doam-na Penderghast s`nt p\rin-

]ii ideali [i totul e galbenpal [i calm `n preajmalor. C`nd Olive spune

ceva care tr\deaz\ o mic\ plictiseal\(mai ales c`nd se tr\deaz\ c\ are pro-bleme la liceu, cu colegii), p\rin]ii seprivesc rapid, dar continu\ s\ se poar-te ca [i cum nu ar fi observat nimic.O juma’ de minut mai `ncolo tat\l `ispune: „Scumpo, vrei s\ ne spui ceva?“.

Noi n-am avut asemenea p\rin]i.Pe noi ne trimiteau p\rin]ii la [coal\cu cheia de g`t [i nu ne l\sau s\ lu\mdecizii dup\ capul nostru [i nu nespuneau: „{i eu am fost u[uratic\ `n[coal\“. Nou\ ne spuneau cu obid\:„Cine m-a pus s\ fac copii! Mai binem-ar lua moartea ca s\ scap“.

Domnule drag\, poate mai face]iun film [i `i aduce]i pe ace[ti p\rin]ica [i personaje principale. Poate fa-ce]i acum un film nu pentru adoles-cen]i, ci pentru p\rin]ii lor care nu [tius\ fie p\rin]i. Aici, `n România, cu no-ua Lege a ~nv\]\m`ntului, oricum co-piii or s\ devin\ ni[te mici oamenimari. A[a cum oamenii mari mun-cesc mult ca s\ fac\ bani, ei or s\ fa-c\ tot posibilul (s\ toceasc\, s\ fure)ca s\ ia note mari. Totul e pe mai mult[i mai repede. La noi familiile nu stau,ca `n filmul dumneavoastr\, s\pt\-m`nal `n salon ca s\ priveasc\ `mpre-un\ un film pe DVD. La noi mai multoamenii `[i dau sms-uri.

Nu spunem c\ toate personajeledumneavoastr\ constituie modeledemne de urmat, dar toate s`nt plinede personalitate. De fapt, am apreci-at `n film faptul c\, spre deosebire dep\rin]ii Penderghast care s`nt ni[teoameni destupa]i [i originali, exist\ [ioameni mari r\ma[i mici, cum e con-silierul [colar interpretat de LisaKudrow. Femeia nu e fericit\ d.p.d.v.sexual al\turi de so]ul ei (profesorulpreferat al lui Olive), de aceea sucomb\[armului unui licean repetent, dardr\gu]. E un punct de vedere intere-sant pentru c\ `]i creeaz\ o paralel\`ntre comportamentul femeii mature([i psiholog pe deasupra) [i cel al ado-lescentei Olive care, de[i a min]it c\[i-a `nceput via]a sexual\, are bun\ta-tea de a lua asupra ei „p\catul“ femeii.Ajung`nd aici, e interesant cum le-a]isugerat adolescen]ilor c\ decizia pen-tru a-[i `ncepe via]a sexual\ le apar]i-ne, dar c\ ar fi mai bine dac\ s-ar g`ndide 10 ori `nainte. La fel, felul cum le-a]isugerat s\ nu fie bigo]i.

~n `ncheiere, ne re`nnoim dorin]ade a vedea un film pentru p\rin]i f\-cut cu la fel de mult\ intui]ie [i cu la

fel de mult umor [i v\ u-r\m mult succes

`n tot ceea ce `n-treprinde]i!

Un grup despectatori

români

Drag\ domnule Bert V. Royal,S`ntem un grup despectatori cu v`rstatrecut\ cam de multi[orde 16 ani. V\ scriempentru c\ am v\zut `nRomânia filmul regizat de dumneavoastr\, Easy A(tradus la noi P\c\toasa). E o comedie bun\, ne-acreat bun\ dispozi]ie. Avem o singur\ sugestie: s\mai face]i un film, o continuare, `n care s\ aduce]ipersonajele mature din planul doi `n prim-plan.

FILM

Iulia BLAGA