Amil XXXII. — No. 16. S BANI IN TOATA TARA 5 Duminică, 17 Aprilie 191>.

UNIVERSUL LITERAR ABONAMENTUL

U I 2,4*0 A M Al. ABONAMENTELE SE FAC

NUMAI PE DR AN

C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I NUMĂR I. Foti. Ioan Drap, M. Sâulescti. Lascăr Tirăbuţă, Sterian Th. Dobrescu,

L. Kebreanu. Ana Codreanu, H. Hortopan. etc.

 N U N C I B R I LINIA PE PAG. 7 şi 8

==r BA XI 2 0

Marinarii roşi arborând drapelul rusesc la Trebizonda

I ' X I Y F . M S U . I . I T I - ' M A U

e n e r a l u l ' j ' o f f r e de ALPHONSE SÉCHÉ

— Urmate şi sursit —

D ' f i . Weltes, scriitorul entriez des­pre E N re am глаі vorbit- a făcui în ca r t ea s i i n t - i e s n i t ă şt pro''et ir ă An­ticipaţii , un portret pitoresc si foarte adevărat al şefului nostrn militar, astfel ctt N I fiecare s'a obicinuit să ţ i- l inîâişeze, aşa cnut s'a impus spi­ritului nostru prin istoric,

..(mi pare cii văd. aproape ia nn simbol, strie Weiles pe híítiiiiiil ge-iifi'al eu patul cărunt, — pe generalul itccstti eare s t a învăţat meşteşugul in seee'nl al nonă spre zecelea. .st ins tle mult. (Scriitorul ne vorbeşte în cartea lui despre viilor), pe generalul «fcs 'a prea b ï tr iu cn cp»l tele şi de­coraţiile sale. eu uniiorma-i tare pă­strează II însemnătate isterică, cil jiintenii si spada sa. . . Războinic im-bătrîttit- călăreşic pe calul S Ă U I N fruntea colcaaei sale menita dinain­te înrtei. Dar mai presus de toate e .reuttlom. Şi coloana ctt nenumărat . -le-i chipuri tinere, it contemplu cn dragoste şi ochii tinerilor ştiut nespus dc încrezători, - - C Ă C I a eîştigaf bă­tălii odinioară'*.

Nu e nevoie să aşteptăm, anul 2000 pentr» a face îndreptări ta aecst por-Irat. Şeful m n á ' H T nn mai este .ce-1 1 era Iul prea Ы г і в " .

Calei a ІрЦ.-ІпЬевИ cri авІовиіМ-Inl spad» tir «ele mai árse er i , ră-miue agăţată f a r r * » B «tril M i i find cu melancolie pente a l № <âr epeié-tele d e «tor FI dc deenraţHle «tr i lae i -toare- la peaeaîsmul v r e a m . Penajul alb o n va яніі învesel i c impi i lc de bătăi*; Ь а а и і п І M »rat cn f"P»l învelit tn4r4aş torkán, găt i t , e r e s -so» blim «i fariaeş, n « va auri apare ia­răşi în ftaafca dragon Her «eş t ru . Ü-niforma de „importanţă istorică" n'a «ost încă înlocuită e a uniforma de ,;iuză albastră sau en v e s t w n i v l t i-mchigrnlni sau al laeăfuţe le i I atu şi de pe aenma tunica de piele sau im-permînbfhtl waţtmanultii A înlocnit &oln«anul cu branéenbnrguri si galor rnat de sus p îaă jos . Din teatral cnm era înainte , a devenit azi un indu­strial pitoresc, înrr'u cîtva ntt Incră-'or pitoresc. In' mijlocul arti lerişt i l ir al conducătorilor de anfmobile Min-datc, al locomotivelor, al utéfifrelcr, al insfruatentelor de aviaţie, al va­goanelor şi al şinelor- în jaájfaenl « • îişcărei ş i al sgouiotului nc*p«s pe (are îl fac masiaète si lucrătorii îa terasauicute eu с ж ж а і е і е şi cu lupe-ţ î le lor. dacă na s*ar a iezi bi Imitai tunului Ş I c \ p t * E Í A naţnfcclw, un maro •eî modern ar п й м а mai t a r a b ă nu şef de uzină. tî« eontramaislru pe un -antier gigant , decit nn general pe ( impui de luptă. -

Ceea ce te izbeşte niai iutii , t i n d ".eneralul Joffre apare, c tocmai s im­plitatea întru ui mie afectată a infă-ţi.ţărei Ş I a ţ inutei sale. P e tunica-i neagră- sc zăresc doară pe guler Ş L pe miticei, trei mici puncte străluci­toare, trei stele. Pe piept nici o cru­ce. Dacă sc duce la front, ia cu di ti­sul nn bitiocln, mai folositor decit ïtlta ..jucărie plină (le vanitate", f-nalt, puţin tain gras. foarte bine F Ă ­cut, dă o impresie de forţă, dar nu de forţă brutală Ş I provocatoare ca ceea .1 unui Hismark bunăoară, dar M A I de grabă forţa boului puternic răb­dător Ş I blind, făuritorul fecwntËekr recolte. .Tata Joffreî" liifr'adevăr soldaţii îl cunosc hin*. Desigur că sc află într'insul ceva păi intese . páte­ren Ş I privirea fui bl inda è**eée*e in deajuus sent imental aee»t&Ft6ată faţa. e aproape i luminată de dragi ste, iar privire Ini bună щі bl inda are senină-tatea şi coloritul cerului francei .* Fruntea e largă iar spîncenele sunt mari şi stufoase ; nasul bine făcut se lărgeşte deasupra must aţei mai mult blondă decit albă ; buzele sunt căr­noase, fălcile energice.

Chipul într'itn cuvint e al unni om fericit .şi sănătos. Nici boala- nici ambiţia, nici patimele. nici durerile ît'au lăsat întipărituri pc faţa Iui. Dacă faci abstracţie de ochi a căror expresiune surprinde şi farmecă, ni­mic nu e deosebit in figura sa. nu e o trăsătură care să se distingă çi să rămînă întipărită pe veci in minte. Unul din biografii lui, Miles a G Ă S I T

pentru a-1 zugrăvi U U envlnt foarte

nimerit ; e spune, biografnl eăn, o •.natură mijlocie mărită". Echi l ibrai aeestci firi e aşa încît s'ar părea că nici un geniu n'nr puica s'o însufle­ţească, pentrn că toată lumea c o-bieii iuită să considere geniul ca o ue-ortnduială. A fost asimilat de ase­menea, e drept, cu o lungă răbdare. Ori răbdarea este fondul, este însă-şi forma voinţei gencralissimulni . Răb­darea şi bunătatea sunt calităţi le lui însemnate precum şi bunul simţ, munca, tăria şi rflccţiuiiea.

l i de ajuns să-l priveşti o clipă pen­tru a prinde dintr'odată mişcarea cugetare? şi a snflernltti sifn. In faţa <a ai o admirabilă conşti inţă: con­ştiinţa profesională, conşti inţă de sef> conştiinţă tle om. Iată motorul, re-

STRĂPOŞII Sin) n inşii mei, de sigur, pe-aiei. nu slut şi ei... — /'tis/ori pribegi cu turme şi herghelii grozave, Ei nu tiveau pedale, marele, n'aveau nare; Dar îşi iubeau pőmdnlul blagoslovii ele zei.

Pornitul în zori j>e eâmptţri, şi poposind spre seară, Din lor in loc, departe, biet clan rătăcitor, Se aşezam in corturi, ca să pornească iară, Cu turme Imistite, saa, herghelii în zbor.

Strămoşii mei, desigur, s'au chinuit pe-aici... — Tăind cu plugul brazde adinei si roditoare. Cu aurul am. câmpuri, legând pe cei din soare Ermt mai altfel poale de cât i-aş crede — mici...

Tăcuţi şi arşi de smre, sau răcoriţi de vântul Ce le-aducea din zare al vremurilor semn, Din zori ţi până 'n seară arau din greu pământul Cu braţele crispate pe plugul Iar de lemn.

Strămoşii mei, desigur, aicea au murit. Porneau tăcuţi şi paşnici pe-al nefcinţii drum, Spre seul grav şi RECE, de piatră, astfel cum boar miniea lor săracă FI Tar FI 'nchipuit.

Şi-MTIMCEA când DUŞMANII SE molan tn zare, Uitând si plug şi turme, ht CELE le ieşiau : Homer nu spune, insă, ca *ѣ vremuri legendare, Desigur CĂ, in lupte, şi ei alunei ттггжи*

Strămoşii mei, аісеа-s, CĂCI oit fél rost ntt-şi aret

CÂND NOPŢILE SUNT tulburi SI ptmia cade greu, Nenumărate glasuri ce bat fără 'ncetare Zadarnic să frământe, închipuirea mea.

Greu, vântul iernii noastre loveşte ''n streşini'ndet

— Aşa lovea şi atuncea, Cu metemî înapoi — •Si ploaia cade tristă, PE ţarinile CRUD*, <E

Ca pentru cei din urmă, şi astăzi pentru nm... •

Ші ршм 'пМаешпа, când plouă nopţi de-arăndut Că cei dintâi aşteaptă rasalul viitor. Că cei dintâi, щ-е câmpuri, călătoresc cu gândtdf —• Şi. sunt cu щі ţărână, şi totuşi nu mai mor.

I-ascult vorbind tn şoapte de griji întretăiate, Şi nu ştiu ce mă leogé, cu sfatul lor târziu... — Nu frica pentru turmă, nu grija de bucale Nu teama ca afară e iarnă şi pustiu.

Atât de multe lucruri vorbesc acum, in şoapte. Dar, dup' atâta vreme, eu le-am uitat de mult; Pe nesimţite inm, de ei, mă leagă 'N noapte Doar inima ce bate, eu cât mai mult i-ascult.

Prin ea, de sigur, trece atunci, neliniştit, Cu strania-i mireasmă, de lucru 'nlârziat. Un strop udat de vremuri, de sânge dac sau scit, In care vechi dorinţe şi-apucături se sbat.

Şi-ori cât a.ş vrea, o clipă, să cred că sunt pe cale, 'Ursită ca să-mi pue în mâni pământul 'ntreg,—

C» miniea ce frământă dorinţi universale Că am ceva în urmă, eu totuşi înţeleg.

Mă ţin legat m lanţuri acei ce mă strigară F ^ ' . Plecat pe masa-mi strimtă, cu ei. în cărţi citesc, Gândesc, cu EI alături ideia cea mai rară, Şi 'n versul meu, se zbate un suflet românesc...

M. Săutoca

gtilaHortil, forţa adevărată a gem-ra« lnrni Joffre, forţa aceia сяге îl face atât de modest şi care dă atâta încre. dere îu şt i inţa şi în activitatea lui. Conştiinţa sa ii interzice orice seuti-înenf, «ficc acţiune care ar putea să compromită Opera a cărei responsa­bilitate glorioasă o suportă.

Nimenea nn e mai desintere«at ea dansul, mai inseusibii vanităţilor a-ces!ei lunii. Văzindu-şi doar strict de datorie, nici o onoare nu-i imba'ă. Urăşte orice punere in scenă perso­nală -i iot astfel o i ice publicitate. Nu e părere pe eare să n'o asculte şi dc care să nn fie socoteală càn.-І se prezinlă ocazia. .Modestia şi Î N Ţ E ­

lepciunea lui l'an făcut S F I S P U N Ă că la război e deajuns să ai bun simţ. Nu cată S Ă mire lumea; I N faţa uiul-tiitiei se arată aşa cum este. simplu, binevoitor şi nespus de delicat Când vede că unii şefi sunt neîndestulători de buut, iu toate măsurile l i - C M I I N -

ctoase purtându-se aşa cum T I T B N E .

blând dar fără slăbiciune. !),' urnite ori necesitatea asta i-a P R I C I N U I T

multe dureri; trebuia să P C T I E P S I - a s c ă

pe un prieten, nn lost cümarad ai lui de promoţie; n"a .şuvtîit o C L I P Ă . ( » •

dată hotărârea-i lita-tá a iăm;i« N E cl intită. Fără ură. Îăiă paliittă. niiu c Л І І i se poate tmptWa. f>i c tocmai seninătatea conştiinţei sale e r e de­termină liniştea-i nealâruatâ.

A fost comparat cu Fabius Cuiu-tator. Cunoaşte oare cineva ceia ce s'a dat în problema pe care dânsul a avut s'o rezolve? Noi am ăztit nu­mai ceea ee a făcut- mai târziu vom şti ceia ce a fost împiedicat să facă. Înseamnă oare a zăbovi organizând armata dc sus pină jos? Ins iamuă oare a refuza lupta neeompromiţând victoria? învingător la Marna. în­v ingător în Flandra, iată primul re­zultat a l întirzierei!. . Altul ar fi îă-ent mai bine? — întrebarea uu în­găduie niei un răspuns.

In viaţa privată, generalul Joffre este în toată puterea cuvântului, un oin casnic. Preferind să stea înenis In casă şi să citească de cât să mear­gă la teatru, nu esc aproape uiei o-dată. Se culcă ijlrzin iar la şease de dimineaţă il Utâlueşti foarte des, hi Bo i s de Boulogne. Viaţa Ini are sim­pl ic i tatea înfregei sale persoane. Lu­crând necontenit , păstrează o igienă foarte aspră. F nespus de cumpătat. Poate că din pricina asta e atât de sănătos. Seara, adesea ori. înainte s.i se ducă în odaia Ini dc Inert», seţin sa îi cântă fa pian câteva arii care îi plac. Lnernl e expl icabi l de vreme ce pm vrenur i îi plăceau .petrecerile şi muzica.

Cei cari susţin că e nn mare ama- * tor de muzică clasică, exagerează de­sigur. Generalul n'are nimic de alt­fel într'insnl din firea nuni intelec­tua l saa a unui diletant.

Cugetător profnnd, an e toin?t un făuritor de vise. De altminteri snut pornit să-cred că are puţină imagina­ţie , san cel pufin e imaginaţ ie sâr-gnitoare, imaginaţ ia aceluia care co-ordttnă, care organizează' care aplică

şi nici dc cnm imaginaţ ia unui speculativ.

Cea dintâi din ealtăilc sale e că n'are defecte „Natură mijlocie mă­rită". D e o fire, în eare totnl se ar­monizează, se echil ibrează şi se de­săvârşeşte. Blee omogen pe care con­şt i inţa îl lumiuază.

Luată în parle fiecare trăsătură a acestei firi esc prea puţin în relief pentru a face din general is im un ca. racfcr dc primul plan; în total alcă-tnese însă o sinteză rară, o persona­l i tate bine definită şi foarte puterni­că. Are chiar nn lucru mai bun do cât original i tatea: armonia, plinăta­tea ş i posesiunea desăvârşită asupra fianjai »ale. D e aec ia voi spune in-Iujbainţând, pentru a sfârşi nn cu­vânt al lordului Kitehener: ,,E ua om mare".

Trad. de Const. A. I. Ghica

8 * . ч ж і і и Ѵ п •МПИСП

1 7 Л р И Н с I i i ! « . іл'іѵг-г».чгз. М Т А - і к л п \ 0 . 3<5. Ii

Я а д а . — F * sa, l a t t a l J P & o e i

d e IOA.N &ПА.СгЮ

II chema Paul; o chema Nina, dar fusese rcbolezatft (lin pi: aliirile nari cupe de şan - punie, eu porrclu de „Floarea Soarelui". C e i чі-.irelcf ru ban de cur. cum a spns nu leiisiti-c Cyrano dc Bergerac. Si cum ea t e întorcea i lupi aur i a şi Fl-t/rea S , : -relui după soare, i se dele n u m c h acelei flori.

Ue ce se iubeau!' Intrebc-fi pe Chamfort. Cum se cunoscuseră? Nu ŞUII. Nu ştiau nici fi m-l car. Inlr'o iiiniiuruţă, s'au deştept;:! nespus i(e miraţi că siau unul lângă altul. î"e ,i 1 ii m i au riîmas împreună. Fenni!;-pierdute păstrează totdeauna in câ­nii colţişor primitiv cn într'o pădure virgină. Cel care se rătăceşte in e'e, mai găseşte încă flori ceri nu ca toa­te florile uitate pai fumul şi pi<ăttua 1er dc rouă Paul o iubea şi mai m a t din clipa când intrase la i:n teatru ca să joace rolurile de amoreze pe n notă falşă. Iubirea ns'a îâcine din el un demoniac. Se afişa eu ea p:e-tiitindcni. işi uitase pe ai Ini şi a l i n ­éa banii pe ferestre.

Inlr'o seară Nina il luă cu ca ia o prietenă, l i era urât să se culce pe când ceilalţi net recea н şi vrea >ă-şi craie buchetul pc care i i i irurerse cineva, din intâniplurt-, pe scenă. In-ir'nn salon se dansa, intr'altul se jn . t a cărfi. Nina găsi cá nu o de ajuns il-> decoltată pentru a puica dansa, de-aceia se aşeză la mu sa dc joc şi zise moale:

Joc pe buciiéiul civil. l'n cronicar la mo.lă ţinea bm-co.

I'riii de două ori pe urna venită şi zi«c:

l îcmmţ la bani : cine \rea l c : 1 meu ?

De sigur ca socotea că buciiéiul nu filcen, cât cei o sulă dc Ici de po masă

- - Iau eu şi bauen şi buciiéiul- e i s e tiu bancher evreu.

.locul urmă şi valoaica hucl ic lr lr i crescu la cinci sute de lei.

Paul, pe jumătate surâzând, pe ya-mătale furios, rine:

— Ţiu o mie de Iei. Nina îl încuraja cu privirea. Rai-

rberul dete cărţile pc fată. Câştigase. — liană inii! zise el privitul i o

Paul iu fa(ft.

— Primesc! zise îndrăgostitul. Dp data asta, bancherul fn nevoit

să s:-liimhc trei cär.i d i r <<>' câştiga. — Cine ţine patru mii? zis;- el i u

nn ton nepăsător. — Kn, răspunse rece Paul. Câteva minute după aceia jocul a-

junsese la şaisprezece mii de lei. Paul se gândea că dacă mai pier­

dea odată nu avea nude găsi b inii piei dilti.

Itidică ochii şi privi Ітп?я care pili'asy-,? dansul ca s í privească lun­di aceasta pe un buchet. Căniu să şa­radă şi se legănă surrand uşor pe::-Irn a şi ascunde emotionen.

- Nu alergii după hanii pierduţi, îi zise cineva în spatele iui.

— Nu aleargă după bacii lui, ci

după buchetul ini-u. zise cu modestie N'ira.

Bancherul puse cărţile pe masă ca un o in care s'a satinat.

— Cred că n'ai de gând să conti­nui până la ziuă? răspunse banche­rul ргітііиііі-і (intă.

— Dă-ini atunci buchetul. — O! Asta nu! — Bine. mai sunt cî 'eva cărţi; ai­

de m rână la sfârşit. — Fie. Jocul continuă. Dacă bancherul

mai capătă o damă, câştigă. Paul îşi simţea fruntea şi buzele crispate în aceiaşi mişcare dureroasă şi tremu­rătoare. Nu îndrăznea să privească pc Nina, căci ca era aceia care-1 a-ranease pradă frământării . Privea cn încăpăţânare postavul verde al mesei întunecat de umbrele feţelor spectatorilor care şi opreau răsufla­rea şi aştepta să vadă riga care ar

0, zeu al hulurùre.i, ertării şi iuhirei, Ce-oi suferii al lia urc ind înspre Calcar, Purtània-'j singur crucea spre locul răslignirei. In lumea rătăciţi d<' astăzi, vino iar!

Arata-ii \aruşi fruntea scăldata de lumină Şi razele divine srobuară-le din Cer, Să lumineze mintea şi inima haină A celor pentru care nevinovaţii per!

Pe cei tirani slăbeşte-i, pe slabi ii întăreşte, Pe'nvie azi dreptatea pe-acest vlrăvechiu pàmhit; Sfărimă juguri, lanţuri, pe robi ii dezrobeşte, Frăţia hi're onm.ni ren vi-o dm mármint.

Tunuidueşte, Doamne, pe regi de-a lor, trufie, Scoboară-te 'nc'n dată mai fă-li pe aicea drum ; Şi izbăveşte lumea de-alita nebunie, Căci altfel se alege de dînsa praf şi scrum.

Revin-o iar, Isuse, revin-o 'ntre popoare, Să le 'ndulceşti amarul, sa 'mprăstii orice nor, Sa liinecurinte:e iar razele din soare, Să-si readucă-aminte de Dumnezeul tor!

Lascaz T arab aţa

fi îndreptat toate fantezii le nenoro­cului carc-l urmărise până acum.

— Cc bine joacă l'a al, zise Ni­na vecinului c i; uite-te, nici im clipeşte măcar.

—- Crd şi eu- răspunse vecinul! dacă nu i o c riga. ii rămâne cel pu­ţin o dc.mă care să 1 leaugâie.

Bunciie; al dete cartea pe faţa. lî< ra o damă de pici'.

— Treizeci şi ili.ua de mii dq Iei! siriîiai'à cei dimprejur.

Bancherii] întinse buchetul lui Paul.

Ţi-1 dfiriie.se. ~— Domnule, nise l'an! eu dis-

preţ. dar luând biicheliil. o -ii ţ i - | plătesc. Carc-i adresa il-luli-?

Baiiciieriil ii dete tertea lui do vizită.

— Bine. mâine la prânz iţi voi aduce cele treizeci şi două de inii Je Ici.

Pau! se npic.pic de .Vies: — Merii ? — De acum? — F ceasul nou. — Nn vreau, uni chef -ă d::ese'„ — C H I U . viei *â daa-ezi? -ş! i VCJ

seiă că am pt-rdul atâţia bari. Na ti buciiéiul.

—. Iţi ii!iii(naie-e. zLe ea înâr.d hocheiul ,,i prhiiniu 1 eu a:onţie cui să vadă dacă nu găseşte vre-mi be-i let de bancă în ei: dar era invălitj tot cu hârtia de mai iuainte.

— Vrei s;1 dansezi cu mine. I'anlî — Nu. — Bine. adio! — Adio! — Când vii să mă vezi? Dar Pani nu răspunse şi plecă

repede pe use. Nina mirosi buche­tul, făcu o „piruetă" şi începu să valseze singură.

Afară, uoaptea era splendidă, s le-lelc aprinse luceau pe cerul de Л-prilie. O adiere uşoară mângâia fa­ta Ini Paul şi părea c ă i suspină vorbe de inbire. O umbră trecu pc lângă el şoptind. La început n'o bă­gă îu seamă, dar mai târziu se gândi la ea: era oare umbra aceas­ta uiângâcrca, care împarte sau care vinde surâsuri şi pândeşte po desnădăjduiţi ca să l e - a t i n g ă frun­tea şi să le spue că chiar după ce au perdut toiul le mai rămâne • magică raţiune de a fi, neînvinsul farmec al buzelor, beţia sărutiiri-lor cari cântă plăcerile iuhirei, în scara aceasta îmbătătoare dc i'aşti sub pupilele dc aur îngăduitoare a-le stelelor.

E Pasti le , se gândi el. şi-şi impută uitarea aceasta.

Nn pentru vreun motiv creşti­nesc, ci pent iucă — o slăbiciune o-menească! — nu-i d.ise Nim i nimic în dar. Acum era prea târziu pen­tru aşa ceva. Trecea printr'o piaţă în care lumina puternică a lămpi­lor electrice scălda colţurile cele mai ascunse şi făcea din in regula­rităţile împrejuri inilor un d e c r o-riginal. Câteva fete tinere îşi plim­bau coşulefele cn flori risipite fă. ră pregătire, fără cochetărie: căr­nuri dc petale trandafirii se legă­nau, s insi iale, pe tulpinile 1er p'ă-pând,c altele rezumau in încreţitu­ra petalelor sărutări arzătoare Vio­letele se aplecau peste marginea trestiei împletite, n îniurcgunu de suflarea lor care sburălâoea în aer, deosebită de toate celelalte, d u k c , pătrunzătoare şi odihnătoare ca şi sfiala copilărească a corolelor 1er cari nu îndrăzneau să se deschi­dă. Vânzătoarele acestea dc fieri aveau ochi frumoşi şi gesturi ne­bunatice II înconjurară pc Paul. şi î i strecură în mâneci. în buzunare, în deschizătura j i le leei , buchete mici de douăzeci de bani, pe cari el lc luă de dragul privirilor drăguţe cari o-j fereau şi al mâinilor miente cari eerean.

Işi adună toate buchetele lntr'n-nul singur şi porni mai departe. Cu toato s imţimântcle contrarii de cari era muncit, cugetă. Se s imţea «tras de dorinţa de a o vedea pe-

\ o . I ß . L X I V l i H S Î I. I I T K B A R В і і ш і о й - й t> Л , | ) г і і і о I ii I <?.

Nina, acasă la ea, si ii era necaz eă o maii. doreşte după nesimţirea

.. p* care ea. j-o„arătase. Oricit ar i i ífe iiuiHci'oşi stăpânii, totuşi iiu-î •fccât o siugţiră . sehn ie adevărată: aceia a nuci metrese. Se iu'.oarse.

Kra işitocniai ca acel călăt 'r d.n »fiv:'ş(i!e germane, care avea, inh î -junţi Ia (răsura lai, calul iiigru al :.i.",ti dcuiijii şi cel alb al unui in-i . : ; iiu-i puica pune niciodată la a ie laş pas; cănd unu! se potolea.

celalalt se speria şi i l - l i r a spre prăpastie,

Acasă la Nina, toţi dormeau. P.,u! sniiá de trei ori, dar nu i se răs­punse. Sună iar; servitoarea des-rbise.

F. <usi întrebă el urcând seara. Л. O, domiîs le! Nn mai ştiu nici

CM . Cuconiţa a intrat, apoi a eşif, :tpoi iar a intrat, şi iar a cşit. Mi se pare că i-a plăcut astăseaiă vi­nul mai mult ea de obieciu, căci vedea dublu; mi-a dat cinci Iii zi-t-ümln mi: ,-Na zece lei". îşi repciă MEainte.de culcare două roluri deo-iSată şi-mi -spuse că a l tădată , să Ku-i mai pun două paturi.

Paul trecu fără să o asculte Nina «Virmea adânc cu luminări le . aprin-«c. Ü « luată era pe pal, una sub canapea, o jartieră în gura si,bci, aut ciorap pc capul unui bust de -pc: utasă.i Hochia pătată de eiifea, : a icea pe :< covor. Paul l i ceu fára res-iwet peste, ea: se apropie de paf. ridică, o lumânare deasupra capu­lui şi privi pc scăpata din orgie. E-чя pe jumătate descoeprită sub că­maşa uşoară de-bat ist . Nu avea po­d i d e a u na. cămăşi de zi, dar nu-i Lipseau niciodată cămăşile de n cap­te. Trăia iutr'un luv nenifrâuat, in «tutorii pretutindeni, fără rufe, îu

»•Eulapuii dar cu cai in grajd, cu ar­gintarii cu numele e ; , cu r:ehi i de toate culorile. Iutr'un cuvânt ruina belşugului. Paul se aplecă s'o ,saru­ié....- Ea deschide ochii şi-i zice cu <> înfăţişare mirată:

— Ah, tu eşti Ï . - - Adică credeai că poate fi a l tul? —> Altul? -Nu; doarme sub masă

ta hotel îutre e sticlă de vin .şi ura Jfe şampanie. . . Nu-ţi fie teamă, şti­ri'Ic" s-ii ut goale amândouă.

« Paul se aşeză pc marginea palii-" t o i ' ^ i luă mâua. . UUJ.«B%, ce I*ai cunoscut?

< - H Do'.co? Fiindcă.. . aşa am voit.

Taci! ui i-e milă de t ine, căci rfacă ai şti - ce spui, ţ i-aşi spargă enpul. Cum! in :c l ipa când cu pierd t îtcva zeci de miii.de Ici ea să răs-« i m p ă r buchetul tău, lu te arunci .

Vfc braţele altuia ca să-'>i restaki-%şt"i bugetul ?

Ai venit aici ca să mă su­fer i ?

— Am venit fiindcă le iubesc! — Si cu nu tn iubesc? — Mi-o spui asta după re vii diu

Viatele altuia? — Kt dragă, in petrecerile astea

ac noapte nu-ti dai scama bine de i e faci... Cred că nu m'ai deştep­tat ca să-mi faci couiplimcu't- de astea. . Şi apei i;u le priveşte.

— l'agi, m i-e stâi l iă de l ine, plec.

Si .-!•- sculă cn faţa -;ne masă. i e sare zări un ou de aur cizeli t iul.'.» ţnlatiţuii'e de ani . iur i . II luă in nuu'.ă sj se întoarse s;iro ea.

— ("ine (i l'a da! ăsta? Unu! eare s'a Lâiulit că a/.i c

Pastele. -- Cine e acela { — Nu-l cuiioşii nici tu şi i i i

•fl!... ІІІІІШ. — Atunci de c e l pis ire i i — Ca sâ mă mingii dc iiebuii'a

ія cate ie-a făcut să jiieizi inh ' . i ,ini:ia(;:te de ceas, ceeace era de .sjuns ca sii-ini dărueşti mie ca dar de Pa şic.

i i l e darul meu, zise el Ire-k»urând de cele dinţii porniri ale furiei, iiilinziniiii-i bucheţelele ile îlori. Nina se ridică cu cotul re. i -wat. ne pernă, luă florile şi i le a-aitiieă in faţă.

Au miüfit тщіі! Au. in florii cireşii... Di// zorile senine

•Soseşte tot norodul de pa.wri càntùtoore. • Se. iitonrn'i- primőráru nt miros de verbine, E s )rbăloare 'n suflet şi'n ßre s-f'irboicure...

îSkb'cer senin şi viaţa se scurge mai senină, Căci primăvara vine odată cu fiorii 1)8 trai. de ris,, spejjiuţă de-o fericire\ plină. Ce-au diuprţit odată pe când'plecau coconi...

E primărară, sgum oniùlnl <e .s'aşterne Pe crengile de "ІЯЩй,с. E primăvară, cântă Xomuzii, cântăreţii din ţăr iunde's eterne, Şi cerurile limpezi şi піагеіШ sfyrnlă...

Au florii cireşii... revine primăvara .i,Cu flori împestriţate, cu câmpuri de&erdeaţă.

S t (ii pe veci slăvită, o, candidă fecioaă. Ce ne aduci speranţe, iluzii noui şi viaţă!

R Sterian Th. Dobreacu Q ! . I Sfii că eşti nostim! Pentru

că le-ara respectat şi n'ani «efre-i-iit noaptea cu unul care era în drept să mă eâştige, căci «ii fis? ti*ase hanii şi-ţi inapoiase .toyrbe­tűt, pentru că- i-ant primit darul şi l'am refuzat pe el, îmi faci impu­tări?

Paul luă oul de pe masă, H a-runcă jos şi îl turti sub picioare.

Mulţumesc! Alftt îmi mai tăniinea, zise ea l iniştită.

f.ui Paul ii fu ruşine de ea şi de r! însuţi . Luă din buzunarul hai­

nei ci leva hârtii de douăzeci de Ici, i Ic aruncă şi cşi fără să pri­vească înapoi. O! laşitate a ~ ini -i.iei! Abia fu în stradă şi privi pe fereastră. Nina sta in genunchi pe covor şi aduna hârtii le cântând.

A douazi era petrecere acasă la Nina. Ura ziua naşterii ci . Ii so­siră buchete din toate părţile. Ni­na era fericită: triumfa la teatru, triumfa iu oraş, triumfa deasupra demimondenelor sezonului. Krau l a masă doisprezece. Paul ar fi fost

al treisprezecelea, dar N i u a era si­gură că după itleearea lui din noap­tea trecută, n*ar fi căutat să se re­întoarcă aşa iute.

l»a*a era la început; nn servitor

îi aduse lin buchet şi o scrisoare. Recunoscu scrisul lui Paul. l i fu teamă să nu o nHuuţe că va veni la masă. Ce s'ar fi făcut ea care nu vrea să fie treisprezece. Ariiucă bu-ciirtul pe un scaun şi deschise s n i -soarea. Voi s'o citească,, dar se, lăs -gindi şi o dete vecinului , rngâudii-l s'o cifească cu glas tare.

— BucHiă-te- Ntuo! N'o să-mi mai тг/j figura care făcea umbră feri-i-'irei tale. Cînd vei cit i rindnrile astea, eu voi fi îu a ' ţ ă lame de nu­de nu-ti fie rică că mă voi mai in+oarec Arde-mi serisorile şi (a să uu 4c" inuece fumul 1er, mirau-e

. buchetul pe care ţi»l trimit. Adio! fii fericită aşa cum socoteşti tu şi adu-(i c i iMiitc c ă ue -am. iubit. Nu

- it-ă oator pen(rucă u'ani cu ce p lă­t i da f m ii: de Joc, « i \pentru ea,.să-ţi dau cet mai frumos dar ile P a ş t e pe care l a i fi. putut primi: dispariţia mea in clipa eind uii-Ц mai- ser-

- veain-la. n imic . Ai s ă dai hoitul m e i la o parte cu .p ic ioru l şi o să dai altuia dragastea care mi-a dat mie .

- m e a r i e a . — Paul"-— Cum ? eselamă- Niua, s'a emo-

rit? S a onrorit d e . ziua meu ! Nn putea s'aşftipto pâuă mine? Mizera­bilul!

SACUL СѲ GLUME Diutr'o căruţă cade o bucată t!«

giiiaţă. Un treeător o găseşte şi vre» să o ia. Un sergent apare insă la capătul slradei şi-1 opreşte.

— Unde duci ghiaţa?, inlrcnbă paznieul.

— Acasă la ini ne, răspunde inte­rogatul.

— Nicidecum, î i replică gardistul cn ton autoritar. Fă bine şi du-o la politie. Acolo, dacă peste un an şi o zi n imeni nu se va prezenta să o reclame, atunci ghiaţa iţi va rămâ­ne d-(ale ca "lucrii" găsit: a-a zice legea. -•

* Un nărăvaş, care se împrumută

mereu delà foţi şi nu mai dă îndă­răt ce a luat, întâlneşte p'uu prieten şi-1 apostrofează:

Aoleu,: fă-mi. un bine şi inipni-mută-mă cu o sulă de lei.

'Prietenul s t r â m b ă ' d i a nas. í• — 'f i - i t lau uegresjţjla sfârşitul lu­

nii, prpteşteVză^sofJFeita iorn I ; er« de cuvântul unui om cinstit . . .

— Aşa? H întrerupse p r i e t e n n : vino mâine cn omul cinstit şi-ţi dau banii . - —

* I n bandit vestit primeşte vizita

lunii avocat celebru, însărcinat din ofieiu- cu apărarea lu i . ...

îndată ce se văd, amândoi excla­mă surpriuşi.

— Nu mă 'uşel, zice tâlharul. Tâ­nărul meu avocat de acum 25 de aui , când am fost osândit înlâiuş dată!

— Da, adevărat, primul rineu client.- Ce întâmplare ciudată!: Ani debutat cu d-la...

Tâlharul, pwviiidu-l lung', conchi­de cu s impatie:

— Am făcut carieră Împreună!

Cioflâugeauii îşi duee nevasta In Constanţa ea să, vadă marea.

— Hou m ne, ce de apă! zice ea ex­taziată,

încântat , de inipresiuiiea ei ş mândru ca şi când e l ar fi făcu marea,, adaogă:

— Ş i gun«leştc-te că ce rezi e nu mai partea de d'asupra,

Nehotár-kea unui tenor dc naşteri aristocratică, dar gol- puşcă.

— N u ştiu cum să fac : să mă spin zur dc. arborul meu genealogic or» să mă-str ing de gît cu coardele raeU voca-I'e ! . -

VEDEREDIN SÏÂMflliL. — GOFNÜL DE AUR

ttiuiiiiiic» I T V p r i l i c I O J 6 -ш . '

SOFIA. - STRADA CUMEftŢBLHI

C o n s i d e r a ţ i i c r i t i c e De nullit' ort n e găsi i» tu сеа шаі

firea încurcătură, ciad ѵгоівт să c'a sificăm — după cum este* obiceiul criticei tradiţionale — pe- щ scrii­tor inir'o categorie literarii, procla-iuâiidu-1 poet livre, cpÜr-, dramatici pastoral sau didactic. Mai întot­deauna formulele genurilor litera­re i n \ c n t u t c dc gramatic i s e con­funda, fiindcă nici sufletul scriito­ru lu i nu este a ţa de simplu ca SÄ formeze o eiitirnte şi nici forma \n¥ uşa dc exclusivă ca să îurapă In­ir 'o biată formulă seacă şi fără perspective.

Genul criticei didactice a cşit de mult din uz ca formă literară. Cri*-tien variază după obiectul*' l e stu­dia t , după spiritul cercetător — d i » punctul dc vedere dc unde acest «litrii, porneşte să studieze; critica poate să se înt indă asupra spiri­

telor, asupra oamenilor sau asupra ideilor; poate să judece sau u uni ai să definească^ La început dogma­

tică, mai târziu crit ica a deven i t is­torică si $ţiin£tfi«a, dar desvwÄare* acesteia din u r n ă se pare a fi iue-ă-In evoluţie.

Neînsemnată, ca. doctrină., foarte iiK-oniplcfă ca ţ inută , cr i t ica t inde să devie, poate, arta de a trage p'.ă-ecri din cit irea cărţilor, t c a lai-bogă(i si de a inobila prin aces 'c c h i r i impresiile noastre 1).

Aceas tă din u r m ă concepţ ie asu­pra cr i t icei a fost a d o p t a t ă de c î te-\ a spi r i te din cele mai r a f ina te şi «iui d is t inse a le ' r a n t e i c ' in i impo-n ină , Jules Lemait ie , Anatole Fran­ce si Pau l l iourget .

Dar pen t ru noi şi (ara n o . s ' r a problema uu este aşa de complexa-.' !ii l i te i 'a tura noas t ră l ipsi tă de t i a -dit ie, care u ' a re uu t recut nici m ă ­car de nn secol, iui sa | iii ' /iii, 'a pen­tru c r i t ic cazur i psihologice a ţ a de mult iple si dc compl ica te — ca ba­ţi ioară in marea l i t e r a t u r ă f ranceză; - - la noi nu poate fi vorba nici <'e idei noi -i nici de concepţ i i de a r . îă specifice. Ceea ce se r e m a r c ă «o ge ii erai , scr i i tor i lor • u o t ţ r i . este

lipsa unei concept iun i a supra lu­mii , ceea ţ e estet ici i ge rman i • în­ţeleg ]H-iii Weltenanschaung Sim­pl i ta tea mijloacelor tehnice si silră-cia de idei revine In cvolu( ia tu» luror .

d e 1. F O T f

De aci o lipsă de variaţie iu ope­ra lor, ţi o monotonie contiuw». Mai tofi revin Ia originalitatea primu­lui ѵеіінм; niei un pas iiiaint«, n ic i o metamorfoză sufletească. în cursul viefii . He multe ori, cu ochi dc das-c*H: trebne »1 scrute *i opera d; a-ualizat: găscşti atâtea iucereeti l i;; •Ііні deMimbăy aritoa iatortodbieri d e • ln ta t* ; utitn necunoştiată » artei de compoziţie a ceea ce so chia-. mă meşteşug... Ş i rar de t o t . t e va coprinde o înfiorare de cea ce nu­

m i m arta-niare. Dar nevroza vremurilor nouă a

străbătut adânc şi în mita noastră literatueă; ea*i- „ f i Cbiœeri i ' . i ee i insetuti de azur" au. schimbat s?uti-inentul naturii într-t» adoraţie sen-suată s i inistieă (opera d-luï A. Ma-ccdonslii), ç i a -tinerilor . s imbolişti); gustul- pitorescului (deţinem aceas­tă clasificare d a t a Jules І.еш*йге>,

' s'a pre«ein<MS>at. într ' o urmărire ne-liniştitoare după impresii vag i ф iul initc; gustul realităţii într ' o cer­cetare posomorită-- a tot. ce c brutal şi trist- (*ИШ«Ic" lucrări ale d-lui Sadeveauu); duioşia s'a trnnsfor-mal în isterie ş i melancolia în pe-

siuiizm. Toate lucrurile s'au im­pregnat de boala nervoasă generală. Arta zeflemclii şi a scepticismului uşor a a iu us un exces şi o modă.

Cu tat i i dorini inipresiuni zgudui­toare, patimi zvâcnitoare, care să ne аЩе nervii îndirji( i; ne-ani dcpărl tat aşa de muJt de acele templa se-rene ale arter Ireeetwhti.——

In înfrigurarea vieţii ce o dt:c?m, iu lupta aprigă ce o pulrăm peulru salvarea individualităţi i " noastre, in graba ce depunem de a »winde to­tul, *dc a şt f totul," dc a fr în cu­rent cu telul; desigur că nervii cei mai tari nn mai rezistă- crudei iu-ecr-eărî. şi ne pomenim ini-r'o zi blazafi, iuainte de vreme, şi cu fan­tázia ho km vă de vidul iu-comensiira-b Hui ui. al neii-edliiţii şi a tocir i i ' nervilor.

•Dcsignry l)« hitrebäni-: unde mer­gem? Ce ne va aduce ziua ile

mâine. Căci priu desfăta rărea groaz­nicei lupte a popoarelor do astăzi pentru a se sfâşia, pentru a se ni­mici , nervoza va creşte, se va în­răutăţi şi va deveni gravă de tot.

Nu ştim dacă o reîntoarcerea spre ctasiciifui ne va aduce in starea de coh i t ib ru . Spiritul ştiiutnfîo de­sigur — a simţit- adânc î n mintea noastră, a lHugied- multe prejudecăţi nobile — pe l ingă toate cele i n u ­ti le; dar in ima a r ămas uu pustiu ee uu -1 -bat « i e i з іамиыш, ce nu 1 adie nici zefiruri, ci stă ca o ma­

l l Jules Lenta írre Bcurcet.

despre Paul

@ © ф і 9 Ш Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ

I I I І Л И , I i i

Fecioară adoraţii, prietenă şi sora, Izoor dc hunălale. şi alintări senine. E astăzi sărbătoare şi "n sat e tahidra horă, iar eu citesc, scrisoarea-li şi mă g-ude se la tine, f.a rremile dr.-ntuncea, la anii cu sburară, Ln dragostea pierdută, la visurile mele, Şt 'mi. amintesc de-o noapte de dulce primăvară Ca'n cir adine ca marea si presărat cu stele. Şii parcă văd in /aţă-ті. pe-o bancă 'nlr'o grădină, Perechea 'uctnlăloare a doi îndrăgostiţi : Tu. o copilă, brună şi mîndră, o reţ/ină. Uu visătorul palid cu ochi. adinei vrăjiţi.. Si par'c'aud şi-ncuma un murmur de izvor, I ii cântec de iubire pierzindu-se prin văi, Şi iar hi al meu su /let se re. deşteaptă-un dor: Mă arde 'n suflet dorul sărutului din n'ăiu.

Fecioară adorată, prietenă şi soră. Mi-e plin întregul su/lel .de line ne'ncelat, Şi. 'n umbra vieţii inele. Divină Auroră. Husari mereu frumoasă ea visul ce-am visat.:

H. Hoitopau

ЙѲѲѲ€)в6ѲѲ06ѲѲѲѲ6)ѲѲѲѲѲѲѲѲ

: re m o a r t ă , cu ge rmen i i descompu::e-' r i i şi ai d i spe ră r i i î t i t r ' inşa .

• Mai este de - cons ta ta t , că daca-sp i r i tu l ş i i i u ţ i î h ; d izolvant a sp-ii-be ra t ma r i l e i luz i i şi h r ă n i t o a r e l e nădejd i a le c red in ţe i , fără să re­

zolve e te rne le şi ivere/.olvabik'P: pro­bleme ale conşt i in ţe i . nude mer­gem? ele u n d e . ven im? care e t e lu l -şi pen t ru ce fră ui ? ' , acest s u r i t ne-a d u t ' ş i mi.lrc'< niûiigâcri . C ă u ' a -rea f i na l i t ă ţ i i in luc rur i este un pa-ra lcg ism a l r a ţ i u n i i : . in tu udarea în spre începutu l l u c n u i l o r . o n a h h a ­le..- Cu , cât ne d e p ă r t ă m spre cele două ex-treine. ci: a t i t in f in i tu l creş te . T r ă s ă t u r a de u u i r c - d i u í i e i'cai şi f an tas t i c se rupe , a r ipe le de fear a le b ie ţ i i noas t re judecă( i se topesc şi cădem in m a r c a Necunos­cutului: necunoscu t in u r m a noas­t r ă , neci iuoscui î n a i n t e a n o a s t r ă ; plutóru în mijlocul une i imens i t ă ţ i de ocean d iu l r ' o n l a n a l ă t'e va lur i şi iar ѵгькігі. . . . . .

-• - Ce rost au toate aees te .,diva-j găr i ' " aie crecsului nstruí Ce toii baţeui la porţile iul initului şi a ie misterului — cari porti nu sa vor deselfctde niciodată mintei noastre? Cea mai mare parte din noi nn in drăzneşte să VHtdă realitatea, ad i că micimea noastră- nimicnicia* noas­tră, ittÜHta făpeură cc nu poate p r in ­de nimic mai m u l t declt ceea cc cade sub imperiul ' simţurilor noa­stre, ce nn poate percepe n i m i c m a r muH, ce nu poate î n ţ e l e g e , n imic mai mute decît ceea ce^ viue p r i n canalul aecloraţi s imturj. Gâci toa­ta sa^auamcuie le noastre srnt tot a ş a de vag i , şi' ridicole, ca ş i - i d e i l e cavale+alui de la Maneha^ dacă nu sîut> buzate pe .realitate; că privind oe'tnarţinwea, simtind-o in n o i . . şi în afară de - noi, nn sentiment de respect ç i r de m i l ă - , p c n rn noi ne coprinde; o . .veleitate de adorare se . strecoară în мпі- p?ii-t r u acel - 'necunoscut incognisci-bi l ce nu se pi p a c ce uu se vede. ce nu se îmbrtitişază, dar totuşi e-vistă. Citind printre rânduri pe Kant, ea si pe Taine , ca şi pe l l e -uan ca şi' p e Nietzeclie, s imţi că aeelaş sent iment ii străbate şi pe ei , s e s t r e c o a r d i n ci , d u d ;,verbcsc de misterile mint i i şi a le ' .^naturi i : panteismul- aduracea necunoscutu-lui. Căei cercetând şi căutând ade -vărnl în reali inte, dacă -lărgim o r i ­zontul minti i noastre ş i ne simţim atraşi de curreeitate spre. zări?: cari depăşesc înţelegerea unei ?іщп{і o-, bişnuite a c e l a ş l u c r u , Insă ne . face să apercepem »mai • Ціпс s cea ce nn putem cunoaşta: infinitul sc măreş­te tn proporţie cu şt i inţa noastră şi necunoscutul ue turbură», cu atât mai mult, c u cît credem că ne-am a-propiat mai mult dc el. . -

II . f. Atunc i nu c d rep t să ne î n t r e b ă m :

ca re este rostul ş t i in ţe i şi al a r i c i i Care este folosul lor în v ia (ă? NV.r fi mai b ine să ne în toa rcem la coar­nele p lugu lu i sau să luăm cava lu l c iobanu lu i - c c c â n t ă cu fee"?

Scr i ind aceste r â n d u r i , e u cel d in­ţii s imt p l ăce rea că le-am c rea t . Am r u p t ceva din ceea ce m ă fiă-m â n t a , din ceea ce mă c h i n u i a pe mine . dându- i f i in ţă! Nn e oa ie a-eeeaşî p lăcerea şi rostul m a t e r i e i ? Se rup din haos bucăţ i imense cari ră tăcesc în voia in f in i tu lu i şi pe aceste bucăţ i sunt lumi le , s ini so­ri i , t r ăesc vic iă( i lc , izvorăsc apei;-iau naş te re oceanele , ies la l u m i n a p lan te le , se înf i r ipă — în mod in­conş t i en t şi i n v o l u n t a r — >isă i i l c ma re lu i eeniioseut r-are s 'a chema t Brahma, sau î a h v e h , sau Mol ia , pr inzând f i in ţă din propri i i- i t r u p . din p ropr i a ex i s t en tă , ea Eva diu coasta lui Adam. . . Toa te aces te s in t n o ţ i u n i epice ale a r t i ş t i lo r so­l i t a r i şi inconsolabi l i . De ce a r m a i crea oare a r t i s t u l dacă n'ar s i n p i el cel dintâi b u c u r i a şi -p l ăce rea plămădirii sale? Cercetând nerii-noscntu l , facem ş t i i n ţ ă , cu legem

15. — * « » , I i i . < j : \ i v i : u s i i. і л т г н л к I r i i m i i a i c i V \~j Л . » і ч ! ! о "ІНГ>

еягі îi iarintca său. Jiitr'tiii cu-roalizarea aecs-iabi. de a s i S -

fragmente izolate din realitate, le împreunată, le combinăm, facem maşini ur iaşe in-trnmcnle teribilo \ \ îolo-itoare plăcute şi chinuitoare: nu arcsla i visul omului tle şt i in­ţ ă ; nn-i aci asta plăierea ini, res­tul lui ile e x i s t e n ţ i i

Trăim ia acclaş necunoscut, cătt-timlti-l tlin ct tr ioziale în toate do­menii le visului şi ale realităţii , creăm caractere, suflete nt bile şi perverse, femei seducătoare, pe cari le iubim sau le urîm; sintern eroi. prinţU împăraţi puternici, fiinţe fer­mecătoare în cursul unui vis, stă­pâni ab-oluţi pe noi fără să ne iz­bim c valurile iiiişcân;!e şi supă­rătoare ale lucrurilor ettitt'ngente. Trăim in afară de timp şi de spa­ţ iu, in domeniul nude clipa se cou-ttmdă cu infinitul, unde secunda si­re durata eternităţii , IV vis o stă-j»ână arta. Toată tendenţa sufletu­

lui nostru, fiinţa noastră este de « realiza visul şi a-i materializa: Ş i găsirea cxpresinnii . şi a simhoale-lor pentru a manifesta fttibttrele rreaţiunii nu e merilnl artistulv.it

Iar omul simplu, naivul, itieaii-'/.(•;>:'.$ legenda, siiperisiţia. Păstorul aşteaptă izbucnirea nuci zitiit» din limpezii stropi ai îzvornhti, din copacii pădurii pe cuvântul cava Iu Ini vânt fiecare cântă tei necesităţi de a ii dincolo de realitate, care este aşa de strâmtă şi ncîneăpătoare pentru uni — în domeniul fantaziei şi al vieţii sufleteşti. ,

ІП lot ce facem toţi nn cău'.ăm. decit o senzaţie de plăcere egoistă, o saturaţie neîntreruptă a dorinţei noafttre de a fi ceea ce nn s ietem, ec nu putem fi din canza contingen­ţei imediate, san din cauza unei necesităţi inexorabile. Orietvm a î l ascetul, m a r t i r e i trupului său, ca­re caută l iniştea supremă şi netitr-. burată dnpă moarte — el ce n'a tresărit la avîntnrile iubire;, el care n'a mângâiat odorurile su­fletului şi nn s'a but m a t de nicio voluptate a celor fericiţi în via'.ă. — el eare s'a cutremurat de fiorii ce-i răzbeau poftele trupului său chinuit , ce s'a cutremurat de fan-tazmele ademenitoare ale fantaziei sale bolnave — atit as ietul . am zis, eit şi artistul — creatorul vise­lor sale, fie cl artist, om de ştiinţă, ee, cat şi tatăl de familie-cât şi ornai comun înşelat dc pio-pi'ia sa stare mintală asupra vii­

toarei vanităţ i i pe i a : e o c a n ă tn toate şi cn l ;a tc mijloacele, toţi a-ceştia nn urmăresc decât realizarea nani vis de artă —. oricât d j sim­plă şi de imperfectă ar fi expresin-nea creatorului.

Tendinţa de a face artă, de a croia exista în toţi; - găsirea expres'unii pentru înfiriparea operfi de ariă însă o găsim numai la artist. Cu cât, acum, expresiunoa este mai po­l e m i c a , simbcaîcle mai adecvate foncepţiunii , cu atit tuli tul cs'e mai mare. • W - »

â»

Tot oraşul este 'n zgomot, Esle-o zi de sărbătoare. J'este tut e veselie, c un haos dc plăceri; I>eslc tot ascunzi c un zâmbet ale vieţilor dureri Şi. co tainică speranţa crezi ai' n ziua următoare. Visul tău şi-a tale gânduri, lut mereu rătăcitoare, Vor f/da palatul zânei ce-ai cântat mtr'allc seri.

In oraşul, plin de zgomot, de. dureri neîncetate, Al tău suflet, o poete, plin de dor s'a rătăcit ; Dintru pană măestrilă cânt tle dragoste-a eşit. Dulcea ta melancolie şi-amăgiri nevinovate Ce-ai simţit cântiind amorul unor inimi înşelate De-alc vieţii crude raiuri, câţi ca line n'au simţit?

După ce-ai cântat plăcerea cc-ti lipseşte ntotăauna, Si m'iri codri singuratici al tău gând îl năpusteşti. Când nldţi şi-atâtea oameni sorb plăcatcle-li poveşti, Tu, poete, cu privirea rătăcită ca furtuna Uşii răpit de-a tale visuri.' Şi târziu, când ese luna, Te deştepţi si-apoi cit gândul la figura Et priveşti

Când această Srudu soartă câte un suflet rătăceşte . M' speranţele• verdate curmă visul său senin, Tu, cu lini ta, poete, scoţi un cântec şi-au suspin, hiimai tu atunci eşti viaţa, mimau tine-atunci trneşlc Amintirea fericirii unui suflet ce iubeşte. Aruncat 'mir astă lume dc durere si.de chin.

Numai tu atunci, poete, poli cu-a 'irii mângâiere Să 'n/rerupi calcarul veşnic, nemilos, neiertător, Amăgind cu strofe tine. câlc-un suflet iubitor. Insă ţinta nemuririi îţi răpeşte din putere, ' Dacă vrei să scrii când rima fără voia ta iţi cere Lri răsunet al. silabei, stins ecou înşelător.

A. S. Ganymed

ÎNSEMNĂRI TEATRALE

Rezidentul WILSON al Statelor-Unlte

O premieră interesantă numai pe li­tru că avea în distribuţie nn număr mare de societari, printre care ciţ iva din eei mai de scamă. Ş i poate inte­resantă încă pentrueă ne dădea pri­lejul să vedem cit de mult apasă ru­gina vremii asupra operelor eare nu cuprind motive de artă adevărată.

Străina este una din piesele cele mai slabe ale Ini Dumas-finl. a a-ceslui strălucit autor moralist. S labă şi ca intenţie , şi ca realizare. Cînd zicem intenţie , vrem să zicem tocmai lipsă de intenţie.

Subiectul dramei aduce aminte sn-bieetele romanclor-foileton de pc vremuri şi de azi. Un burghez multi-milion îşi mărită fata cu un duce scăpătat, murdar ca eonşti inţă şi fără caracter. Fireşte eă t inerii nu se iubesc, ' a l a a iubit pe uu prieten din copilărie, băianl fostei sale gu­vernante, care acuma e un chimist distins ; devenită ducesă şi negăsind în căsnicie decit nn desgnst adine pentru lumea ce o înconjoară, e fe­ricită cînd poale reînnoi sentimen­tele de odinioară faţă de cel ce a iu­bit o ,şi pe carc-1 iubeşte încă. Ducele e itebtin după o americană, mulatră de origină, frumuseţe ruinătoare. în­conjurata de atîtea mistere, bogată, elegantă. Pclîngă aceştia mai iau parte la acţiune nelipsitul ,.taison-neur" — aici un academician sim­patic — şi uu american care serveşte ea dens ex machina.

Americana sc îndrăgosteşte şi ea de Gérard, fiul guvernantei, şi vrea să-l ia de bărbat. Ştie însă că acesta iubeşte pe ducesa şi, femee energică, se hotărăşte îndată să scape dc riva­lă. Şi atunci pune la calc o strie de combinaţii . Americana este aceea ea­re l'a î usinai pe duce cu d-ra C l h > rine Mauriceaii. fiindcă ducele ii da­tora o sumă însemnată de bani, deci îl arc la mină pe uiindinl S.'rt-nioufs. Iutii şi înl i i într'o convor­bire aspră, spune iu faţa ducesei că ca iub: ş'.e pe Gérard şi eă deci să renunţe la diastil, în schimb se angajează să-i înapoieze iu­birea so(ului. Ducesa refuză, Ame­ricana, crin c i teva eav in 'e . trez ste gelozia ducelui . Ducele tntr'adevăr găseşte pc Gérard la soţia sa, i i iu-

sultă, dapă ce găsise o scrisoare a ducesei în care mărturisea eă iubeşte pe Gérard.

Insfirşit ducele aranjează aşa încît provoacă la duel pc Gérard. Unni din martorii ducelui are să fie Clarkson, un american, fost soţ al americanei cu pricina, actualmente mare om de afaceri, spadasin şi trăgător excelent. Americanul acesta sfirşeşte prin a omori pe duce.. .

Mai complicată afacere cu gren s'ar putea închipui pentrn o dramă seri­oasă.

Şi totuşi din toată combinaţia a-ceasta stranie nu rămîi cu nimic. Tmpresia finală este aceea pe eare ţi-o lasă citirea unui roman dc sen-saţit : „Misterele Curţii din Petro­grad"...

Se pare că alegerea Străinei pentru Teatrul Naţional este datorită d-rei Tina Barbu. Alegerea e foarte nenorocită. In schimb d-ra Ti­na Barbu e strălucită. Frumoa­să, seducătoare tn primul rînd. Apoi mişcătoare şi zguduitoare. Tiradele nesfîrşitc capătă viaţă în gura acestei artiste mari. Scena dintre Tina Barbu şi Sterin, în actul al patrulea, c una dintre cele mai bune interpretări. Ce păcat că uu talent atît de minunat îşi pierde energia in asemenea lucrări searbede. D-ra Tina Barbu ar putea să întrupeze rolurile cele mai puter­nice tlin rpertoriul modern mare. Mult am dori s'o vedem în creaţii du­rabile !

D- Stoiïn a avut în ducele de ^ері-nionts una din creaţiile cele mai vi­guroase. Un duce definitiv. Şi cînd zicem aceasta vrem să spunem maxi­mul binelui.

Ü figură bună a făcut d. Surcnuu în raisonneur, d-na F i lo t l i . in ameri­cana.

0 figuraţie dc societari. Un succes de public însemnat. Lume multă. Ce păcat de-atita suces pentru un lucru dc nimic.

L Rebreann

Ä a p ă p u t :

t \ b W u . . „ . - Р й і М А Ш

Floarea de nufăr - Nuvelă —

de A N A CODREANU

i ' i i i i t a i i s e n t i m e n t a l

d e V . M E S T U G E A N Preţul 1,50 — EttturA librăriei Steiaberg

ac

Zburda ln i ce , »leLttnatite, zboar't ves.'lele acordur i ale celei m a ; iubite polci de ji-j s t r une l e lău te i bá t r a im-lui SVVCIJ. Zburda ln ice , nebimit t iee z b c u i u petecli t i le îiilăafuite. peste iar. ba m ă i i n - i i c ă , pă l i t ă de t r a u m ă , tlin b â t l a n u l S k a u s j n , grădina-paradia» care d o m i n ă S tockho lmul .

D e a s u p r a tu tu ro r g lasur i l er , l im. pede, c r i s t a l in , r ă s u n ă glasul do p r i . vighi toat 'e al celei mai f rumoase fete, Astr id . Ci: ochii ei, a lbaş t r i , sen iui, c u m nici o d a t ă nu e cerul inc : ţ a te i sa le pa t r i i , cu buzele m a i roşii decât m ă r g e a n u l pe c«re'i poa r t ă în j u n i i g â t u l u i ei dc z ă p a d ă , Astr id parc , î a cos tumul ci p i toresc de Dai tui zâ, via î n t r u p a r e » visului t u t u r o r poe­ţilor, e<« au cân ta t în odae. neperi toa-r e pe Sivea, z â n a Nordului - Cân tă , daa ţ ează şj r â d e , r â d e fericită fru­m o a s a Astrid, f t indcă 'n j u r u l mijlo­cul ni ei mlăd iu de tt ostie, ş irete |.r-".-ţul vânjos al lui E r r i k . b ra ţu l [ ѳ caro a r fo r i să şt r c a z ă m e t inere ţea , v ia ţa în t reagă- Căci E r r i k e f rumos ca un voevod, .şi g lasu l lui ssl-rî. dul­ce, p i c u i ä îti suflet. îl a l i n ţ i c„ rnân-gâeroa unei m â i n i catifelate. Ci tik e f rumos, dar P e r P a l m q u i s t e bogat . Mâini le b a t ă t u r i t e dv? vişle я Ь ,ui Per , au ş t iu t să a d u n e ban eu t,a:t, c o r o a n ă cu co roană . Şi cnroant-le s 'au î nmul ţ i t , s'ait făcut mi i . mi i . P e r e de b u n ă s e a m ă , cel mai bogat pesca r , tr-t aşa cum E r r i k o cel ir.ai f rumos. I),» ar 4 i b ă t r â n i i I . indblad , p ă r i r ţ i j f rumo - - jM Astr id au p romi -s'o pe ea. comoară dp t inere ţe , dc vioiciune, posomorâ tu lu i Pe r Palntfj. b is t , ai că ru i oolti nici oda tă , n ' au s t tă l t tc i t de m u l ţ u m i r e , decât în fata g r ă i t ă j o a r e i lui de a u r cit c a r i vadăj-diţeşte s'o s rnomeasca pe fa tă .

Da! o f agădu i se r a b ă t r â n i i ! Dar i n i m a fetei se f ăgădu i se lui l i r r ik ; cehi i lor şi-o m ă r t u r i s i s e r ă , t a i n a dulce e t e rna n-.dntnvo-

S t r â n s c a r e a b r a ţu lu i robus t al tà-Tuiitilui se făcu d e o d a t ă m a i simţi­tă- mai ne rvoasă .

De-opartc, rezemat de un mes teacăn desfrunzi t , P e r Falmcniis t pr ivea , în­cruntat la perechea , ce p ă r e a că plu­t e ş t i , în l e g ă n a r e a danţulni»

Un агеічі, încă u m e d şi hă trântit Svven Puse v ioa ra la sub ţ ioa ră . Cer­cul d ă n ţ u i t o r i l o r se desfăcu. Obraji i î m p u r p u r a ţ i ai t i t ieri lor făceau să p a r ă m a i a lbaş t r i ochii dc cer ai a* cestor copii a; Nordu lu i .

P e r se despr ins . 1 de l ingă arborele fte car» şezuse r e zema t , Făcu doi

M H M Ù U U H 17 Apr i l i e l ü M t .

paşi- Cu Ьі-Ц,]у î nc ruc i şa t e î n a i n t a -*е..іЧ"'і !'n f,>(H celur d i>i ' îndrăgost i ţ i cari , tlcopai t ' . işj \ o r b e a u în şoap tă .

. .Asinii! Vino acasă! Te-nşteaptft W t r à n u : мміі g lasu l iui iu cane „e-îuiiftiau m â n a, -gelczia abia s t ? p a -;ntă.

' - - Acasă? fácii m i r a t ă copita . E de \ r en i " , abia a m tuçepc t d a u ţ u l .

— ..Vino*', repetă fiorinii t tor Pcer . aiă . ' . d râ . t i i c l p ă t ă n a t a . fata îl fUl­

fa era eu « pr iv i iv . —• Л і і ! / і - е l u . t â r â t ă . Pe r încercă s i i p r i n d ă m â n a , s 'o

s rhu Iară de l â n g ă r iva lu l , care-l m ă -МІП III d ispre ţ ttitl t.llpi р.ІПІГ-П Cr?ş-X

I) ; t Astiid, інсоіъПеьІа sf lipi ca copil iUy l in iarul tăiiărjilui.

,.E>ti Insïodiùca mea';. t r e ime s ă \ i:\cu e.iji.i- -M-ri ui Ï>,; |- p ^ l u u i u i s t .

— I.( ,цѵмІі ; ; ' i? I u-ă iim! P r o m i s ă , pronii-"i de aiţii nu u'e mine . 'Cn -â-.U tiu' Іоцг.тіпіса, trel-nc *a ruft 'neivi t in-iczj ff-, N I A , h ibe? t i . î n aif^văr'*-; mîăo- •

ea- іч:сіісі:1. S Ă mi .loveilc»!!" ..• „Cr V)":'/ î t i t f ' l iâ . nervi ,g. Pe r . -.Vi-i'-ni... vreeii.. Ast'-ir? fr?ehis.."-pţ»

i u n i ă t c t o - leuaţwie... Că. lia »e\,i, p-> С.-ІГ,» Pe r .-ă nu-i P'iaf-, ira, sS mi-1 poat l î í ) ' I ' T1J ; î . . - Ilar cr?

Ei ,>r,'t ntiif «|e In pa t ; I)c ( iî»t:i, u;i zànibvt sti'cna'4r.>se îi

l i ' in inâ f«(n... Găsise. — ..Vreau ,fld-.ire.i de r.-utSr, f loarea

femiec-nă , r a r e pluteşti" pe lacul di" l â n g ă pădure.-. .

Eri ani t recut pe acolo şi a m văzu., fő . K una s ingură . . . O .vreau. . . A d u . ini-o, şi ti S'int. logodnică-.. . .

Pe r se î n f run t ă - O ffoarede n u f ă r ? Astrid îşi l i ă t n a jr>f <t> e l . O grcntatr . era să facă o p l i m b a r e p â n f t ' n celă­lalt m a l a! lacului . . .

.•Astrid! m i g l u m i - - n u »? &t g l l ï -m a .. ' zir-e Pe r .

Dar fi»tn r ă spunde i t i r i ş . — „ P a l Voîn ti p aceluia , care-mi

w a t - n e e n Aiîie. î n a i n t e d > r ă s ă r i ­tul s '-ягЧчі. flonroa fţe nufăr.-.." Şi, a r u n c â n d o p r i v i r e dc s í ida rv Ini Р;т, »in zè.mbrt lu , F.rrik. se ' n v â r t i pe u n fă l ea i , şi p'evă- logătţânclu se, m lă ­die, s p r e i a s â .

I i

î n r ă n u r ă s ă r i s e soarele c â n d As­trid sar i din sf'Uin spe r i a t ă . P ă r e a că o m â n ă nevăzu ta o zguduise , o trezise îş i a d u s e a m i n t e de g l u m a din ajun. Doamne! Dacă E r r i k va fi luat o î n soi ins? Dacă s'o fi expus , pe tv.timoric, să se a v i n t e cu barca po Iac? Гагд i s V v a î n c u r c a l u n t r e a în­tre tulpinole lungi încâlci te de-nufer i ş: ee va r ă s t u r n a ? De ce? P e n t r u o pUlină. p e n t r u o prost ie!

Nu m a i a \ e a r ă b d a r e ^ S e î m b r ă c ă în g r a b ă , s» s t i o - u t ă r e furiş clin ca­să şi r e p e d e i n f e r â n d ca o n ă l u c ă , luă ( ' rumul pp m a r g i n e a p J d u r e i s;av Iar.

Nu vedea rTinir- E r a încă prea în-tunerir . prea epafă.

„ D o a m r »! Do r.u s ' a r f: pe t r i vît*1

Ы zise ea. Deoda t ă t i n filiera t vesel 4 '.zbi au ­

rul; apoi p l e s r ă r i t u l a două lopeţi , cari pur ta te do hr«ţe vân joa so despi­cau, probabil , a p a .

O rază ăV s o a r ; \ d i sc re tă desp ică vălul de ceaţa . O lun t r e î na in t a , le-ţîUPaiuiu-se. spre Incul u.'îtle nufer i i fere";u ca o reţea

Si Astrid zăr i f loarea, floar>a аІііД minuua t ă ca o stea vie. «le zăpadă -floarea spre ca r e E r r i k î n a i n t a , ftie-<iàr,u \ ese | .

Ii veni s'j 1 s t r ige să-l î n toa rcă îna­poi, da r îi iu ruş ine . P i a cu p ă r u l dísplptit , cu ha ine le boţite, c u m le arunca.se ciiii fugă. Pe dânsa-D c u ă t r e i lovituri de lopa tă şi Eir iU

sjnr.gea la iiufăr. D*r. din p a r t e a opusă , o al tă b a r c ă

pc ivi, î n a i n t â n d , repede. E r a Per ! . Astrid încremenise . Cu ochii )a сеіэ

ce «e petreceau. latâ-i a ' â tu r i . . . F.rrik î n t i nde mă-

N U * " a prins F T O E R E A . . . E r n p t - O . . voţ . Er r ik . bravo; F á r a să vrea . As­tru»- s tr igoi.

Шт?Ше*-.«ar*la'-ЬШжШСХШ^к^. cearcă s ă i s m u l g ă floarea de z ă p a ­

dă . Iată-i.-. Se luptă . . . Ast r id , perdu-tă începe a t ' P 8 . Tipări el îndârjeş­te ma i m u l t Pe cei doi rivali... Furi-cşi se c u p r i n d în b r a t e , s e s t râng. . - . Por uiuşi ă m â n a іц care mifAriil -Lri-m u r a . D a r E r r i k îl t rece în ceala l tă riîâaă... Ah! s ' au scufundat. .- Nu se m a i văd. . . Nebună . Astr id sa aruncă în valur i - Spre ea îna in t ează n u m a i Ura rea , p u r t a t ă de o m â n ă , ca re d in cc în c î d i spa ie , se cufundă t o , m a i mult . . . Astr id a junge floarea o p r i n ­de. . d i r m:\iia caro a p u r t a t o o fini­te pe aci, sc 'nelcşteiiz'a, o t r a g e Ь fund, sub pânza de lugere l ung i . î n -

'călcite. Si în cHpa аск~а ca »n foc" benga l în t r 'o feevie. soa ie le b i ru i tor , o.lungă cu totul ceai.a- i i imineazâ la­cul scân tee to r ca o og l i ndă . Pe ca r e două bărci n e g r i , goale, p lub^sé^i l íe - . re, ou iopetfie atârnat^' «a- n í§i& s --

"ripî f rănte. .à; .albatrözi . . , • •*

Pe culoarul vagomibii , călătorul privea prin fiecare fereastră în bez­na de afara, parcă .şi-ar fi închipuit eă prin fiecare oebiu de geam stra­tul negru' pe eare-I făia trenul in goapa lui prin noapte avea să i se arate mereu sub altă formă sau cu­loare. Nu vedea însă deeît aeeeaişi pată întunecoasă, pe eare o luminau câte odată scântei le asvàrlite de lo­comotivă.

E drept, încă, eă cercetarea asta a negnrei de afară n'avea nici un scop. Călătorului ii ii-i era somn, se simţea sf râm tora t în compartimen­tul său şi îşi pierdea vremea scru­tând noaptea din enţea a^eea călă­toare ce-i se zice vagon. De altfel, era absorbit: Avusese de curând sfâ­şieri sufleteşti grele ; apoi se mai potolise, ş i simţirea lui , câtva t imp înstrăinată spre plaiurile dragostei amare se îndrepta acum toată srre dragile lui surori pentru er.re îşi sacrificase toată tinereţea şi toată munca Ini.

Le vestise că vine şi nrastâmpăi'rl lui era să lc radă mai curând, să Ie zărească eşindu-i eu drag în în­tâmpinare. învelindu-1 în iubirea lor curată, luându-I cn vorba, a l in-tâudu-1 fără ea ele măcar să şt ie . Gândul Ia mulţumirea asta îi um­plea toată făptura, i i gonea şi mo­notonia şi nrâtul călătoriei .

Vezi că el credea acuma eă ni­mic nu-i mai sfânt şi mai curat de cât dragostea de acasă şi că niraie nu-i mai prefăcut şi mai înşelător de cât aşa zisa dragoste. Surorile tiu la tine din toată in ima ; n'au de ee să te linguşească. Te înţeleg şi le înţelegi cu o dulce armonie, cn ace­eaşi simţire pc eare o ai ascultând o melodie ee te farmecă şi căreia î i dai tot sufletul tău după cum şi ea iţi dă toată vraja ci.

Ş i aşa îşi petrecu călătorul noap­tea, pe strâmtul culoar, pe când tre­nul înainta voiniceşte, ţăcănind regu­

lat, fără să-i turbure de loc gându­rile. *

. * ' In sfârşit, a ajuns în gara de Nord.

E ziua 'n amiaza marc, vremea stră-Juceşte într'o frumuseţe de primăva->ă timpurie. Cum e mai bine pentru o primire drăgăstoasă ! Mişcat, călă­torul sare din vagon, înaintează repe­de spre eşire, eu un zâmbet luminos pe buze, eu ochiul întrebător şi zâm­bitor.

Dar privirile iueep să capele o ex­presie de mirare, apoi de îndoială, de amărăciune zâmbet e l de pc buze pie­re ; fata se lungeşte şi se întunecă. Nu-i nimeni in sala de aşteptare... A. văzut bine, a căutat bine : nu-i ni­meni !

Ctttefca clipe a răjm*9 cam zăpăcit, I a r ă să-se poată hotărî bl nn gând de osâmiă. Din potriyă, începe să se des­luşească în el un l e i . d * spaimă; nu

1 cumva vre áipiul «tin aţ Ьді e bolnav? Grija asta. i f pune ca pe jeratce. Iute nn automobil şi a c a s ă ! Şi automobi­lul Га înţeles, căci a ajuns într'iui ră$nffef ffa ІоёаііЦп rălâioruhib

Dar linişteşte-fo, Met cm antărît ! Nu-i nimeni bolnav ; n'are nimeni ni­mic ! Casa e la locul ei : dar' numai ea, căci surorile s'au feîbsit de vre­mea aceea mândră şi s*an dus l i p l imbare : doar le e îngăduit să ia pn(in aer !

In colo, cea mai mare neorânduială fa casă. Servitorul nepriceput a în ­călzit în aşa fel ca meri Ic eă fumul te orbeşte pretutindeni. Numai in borou nu e fum, dar nu e nici toc. Călătorul cu blana pe el şi cu căciula pe cap din cauza frigului s'a lăsat ,pe un scaun, obosit şi îndnrerat.. Nici nu bănuia că se poate atitn nepăsare pentrn é l şi'pentrn tot ee e ăl tur. Sn-tletnl lui pareă era tot încredere, cre­dinţa că nu-i apropiere sufletească mai strânsă decât între cei de acelaş sânge. Amăgiri le cu .,străiua" îl adu­seseră ia acest gând ; amăgiri le eu ai lui unde erau să-l dneă ?

*Tl duseră la priceperea adevărată * vîe{ei. Nn ai tăi te înţeleg, îşi z ise el, ei femeia străină сате-şi leagă en-fletnl de t ine prin drag-oste. Legătura nsta întipăreşte în cei doi străini de până eri aceleaşi derinţi. aceleaşi por­niri şi aceleaşi lucrări. Ea întregeşte pe fiecare în parte şi îi faee să s imtă şi chiar să gândească In fel. sau mă­car a iâ la : să caute fiecare de partea Ini să fericească pe cellalt.

Surorile, bunăoară, pot să te iu­bească, dar nn-şi dan osteneala eă to pătrundă. Femeia care te-a îndrăgit n'are alt gând decât să te ghicească, să-<i facă toate bucuriile pa cari ti le poate da. De aceia când o ai în ca­să, ea umple totul de lumină şi totul In jurul ei străluceşte, careă ar ti ci­t it un tratat de hygienă casnică.

Da, iji zise călătorul să te iubească numai şi s'o iubeşti . Şi nu se poate să nn găseşti o asemenea femeie. A-tâtn numai să n'o eanfr pe unite o seceta de simţire, şi pe unde sunt nu­mai înfumurări şi calcule reci.

Gbeorgbe din Badeasa

Viaţa artistică şi literară Romanul Getta, de V. Mcstiigean,

a avut un mare succes de librărie. Scris et», o remarcabilă putere de obscrvnţic. lucrarea aceasia- care sa ocupă, in primul rând, de psiholo­gia omului geles, c foarte eăuti:tă. H omanul cuprinde o serie de srer.o duioase şi dramatice, înlănţuite cu mult meşteşug şi se prezintă ca o operă de mure interes.

LOTERIA RE6. ROMÁN Toafăi L U M E A joacă !a

B A N C A LOTO 8UCURE.ŞTI

STR A C A D E M I E I М*8

' ^ » a i n e r ö ö ^ C O I E C T U R A R

T*«ft 1

L A T R A G E R E A

2 1 U P R I U £ ? È " A \ 1

C Â Ş T I G U L P R I N C I P A L

-1.000.000-U N M l l U O N

se poaty căşf.şâ Cu un s i n g u r loz

I k > 4 1 ^ - 8 P u . " BANCA LOTO

est-* Unica Colectura іттаггі » R I I O M M U T C > J E MOISLANSUCTESTF

CUM NAOBTiNUT MICI O ACTA COLECTURAl

Ron in

CINE JOACA I S ANCA I LOTOi c â ş t i g e !

L» SI SUR

COMENZILE O I M TARA S* SE FACÂ PRIHf M A N D A T E P O S T A L E \ ^ LEI

Cât ere urgent pentru a s-e gâsl NUMERILE ALESE. LA

"BANCA L O T O S T R A D A A C A D E M I C I . 3 - BUCi'REŞTI

C o p i l u l N o r o c u l u i In ziua nişterei mele am comparat un LOS

de îa Colectura Principală Română, Nicolae Eiisîaţiu S-sori, din strada Doamnei 5, şi cu el an atlas fericire $i belşug in casa pă-rinţiler шеі. De atunci am fost numit «Copilul Norocului», va sfătuesc deci, a cumpăra un LOS de ia această norocoasă colectară şi veţi deveni oameni bogaţi şi fericiţi.

Preţul oficial al Lozirilor: 1/8 Lei 2 ; 1/4 Lei 4 ; 12 Lei 8 şi un LOS Întreg Lei 14.

Tragerea clasei f-a, Ia 2f Aprilie 1916. cn un câştig ev. de 1.000.000 Iei. 1905

S . — \ o Hi f \ l \ KSI I. I ITIRAIÍ liiiitiiiiiVă 1'; A | » t i l c U , f»>

a marilor şi valoroaselor P R E M I I

ce oteră ziarul „UNIVERSUL" abonaţilor săi, la tragerea din luna Mai 1916

Lei 5.000 IIВИУЯІCBHI1MLE 4°|. Г

cu cuDueui oe nai 1917

Un dormitor complect de bronz neutru 2 persoane, compus din 2 paturi de bronz, cu somiere, 2 noptiere, şi un elegant lavoir cu oglindi, special lucrate de cunos­cuta fabrica de mobile de bronz M Gutáin, Bucureşti, str St IBA-«toll turnisorul celor mai mari case particulare Vile şi Hoteluri.

Un eiegaií SüfEí lustruit manón avánu^ítiesddrMuri cu placa u e marmora şi oglinda, c e ^ i r a t dflbta . i sompania A m e r i c a n a " , mare depozit tfe

\ф&\\ъ?%\хіи Çarel Mo. 74, etaj I

Jß ѢЩ ca dLeriie p r o d u s e ale r e i A u m i t e i Case „»resson" •^ußr.ca jie ricnêrurl siropuri şi cognacuri, au rost cumpărate pentru uremiile c. le oferim abonaţilor noştri la tragerea din Mai i9ie

Un dormitor ue iernii lin construit in marea fabrica de mobile de lemn Marin I. Canea şoseaua Mlnal-Bravul No. 37 şi str. Şerbinici No. io. Sucursala:

Calea Victoriei No. 107

lia gra io i i i „Gigám" ássa s t £ dublu, cântă 7 cântece uupà un remontagiu. „Pavilionul de alama-, de cea mai mare mărime. Braţul acustic conic ultima perfecţiune. Diafragma ..Exhibition- inclusiv 8 plici duble (12 cântece) opere alese. Acest gramofon este cei mal puternic şi înzestrat cu o mecanici foarte solida, merge aproape jumătate de ora, dupa un remontagiu. Ne-a fost lurnizat de Mareie magazin ue muzici JEAN FEDER, furnizorul Curţii Keaale, bucureşti. Calea Victoriei 54.

"алигіса

vioaia fină). cu. j^BJ^ forma * -. i luai o ,саф\аіі\а *&<v саЬічі,

injiuiiv^Ypesjátf ЪаЩ de 1*1-' uVï -farti.rtuf». ^«eoaMt eugi*-

, /eţ.ii , cainţiioiT- si suid-má ;fJ^a chitara, i iuä tf¥ paliaan-~diá} Vp cjárlitf.ае<ф&ии8-hu. cú.ii.ciapt Ue uicttéf §1 .b ră ţa ră .

flos'fir'Wţrtil dtr rezouaii ţa: ш "•cfusiv' Iá útin- dt t eze ivà A "ceste tvátt u t au fost furniza­te* çft i i aga ï i ï i u l gtueral- di-

X'à tlarpa . BujUi't'ţU. , i.oUei II rul ô^fremniiit in ta? tara ut u Ira ţ l | u | ţb i l . a ' 4 ţ a

*;fiiaU* a uiàrliinloKdte'etebitejzu У«»»*а«св de tanatoaie Co don.ä

ţey^%v.»lt de oţel', , ,фуа /ао Еш rêiutji,ita ІаЬпга rie a rme . Ä e i ' U Havard Această aj-iná aŞ> 4 • z à v i a r t de siguranţă.

-JellV^.-st»ІІЙ* ïîiiikf--bure ' şi "poate t l iuVbumţa aiat uulbere оеакід- i\ . .4 'ULBFR«- fără

fum, Una ţjnsciî de vânătoare eu .doua ţevi. eu zâvci d t in -Lidere si î leiu . . l i r ' teuer" . Un іеѵоіѵеі seau-aulomat ,-Kavo cu mane i df -icl-t Un tlacon ..Theimos", de l litru, care m t u t i n e tempera­tura li Mielului [cald sau rece; în tm T l e " F I I ТІР ore. cumDărsIe rie !n \L-ir.i le magazin de ar.ne şi bi-: I - I ' I H . H U Zisfii. f u r n i o r i l Ciül-ei Hf.uale. Calea Victoriei 44 B u r u r / ţ t i

Jumătate garnitură mobilă ue bambu, peu ru іяіыі, cúuijiu-и du).. L u ă - c a u a p e a ^ d M u i . i u ţ u tturi si patru seauiit.''еіеваві

- tui^isalt, Una măsuţa de Bam­bái O oniindă venetmáa .de cristal; Una etajeiă de bambn, Un unei de bambn cn oglindă de d i s t a l pebttu antten toalt acestea cumpărate de a •marele mugaziu • i l e * mubik Marco Ualtelkiemei. -'éli: Ca rol 62 Bucureşti. '* * ,..-*•

Citai cnimite ttigienice după ujâsurâ, calitatea I a , tbrtul lui Iov), singurul brevetaT In ţară şi inventat d e d clfjirtán Iov. diu Piteşti, g a r t are pro prurtatea de a" preveni şi viu deca cbiai boale vficiij? de: S to mac- riui.'hi, coiiuBpaţÎe, şale. dupâ cum st Cuiislată" din nu meroasele scrisori dé-mulţu­mire primite de la persoanele ce! poartă.

15 flacoane a câte 1 kilo, apă <k (Jolonia Сашеііч, puternic par fumată cu liliac, mărgăritar, violette, zambile, heliotrop şi Verveine, furnizaţi de renu'mi-:a ' fabrieft de parfuruuri .,Ca Uieiia". A. S. Aflalinn. str. (ie r;e"aî Florescu n-rui 6, Bucu reçti.

1 Cosnlet de metal iin argintat pentru set va pesiueţi. 1 Vas antomal pentru unt, de im lai

_ fin argintat cu.inferiorul ,de cristal 1 serv ici n de dejun u t

, alpaca argintat conţinîud 3 óuare, 1 vas pentru unt .şi ;.' solni(e mici, toate pt un supoii elegant". 1 frnetietă de inelal

. ajb fin argintat. 1 buton cu inf.nerul.de argint veritabil marcat de s tat 1 pungă de al­paca* fin argintată: "1 Cntie căptuşită cu таіазе ros eonţi-lojnd 1 inehiii-toare de ghete, 1 închteloare de mŞnuîi. 1 maşină de fntins mănlisi, 1 os de pa nlofi, toate de meta I foá fin aPgr^tal; ;Д. pendnli n'mfe de salon de stejar închis cu bălaie frumoasa şi Intorcîry du'se odată fa 15 zile. Furni:

zate de marele Magazin de bî-jujli'rii. Fraţii Roller str. Carol 50 Ctaj I

& ceasoarnice de argint pentru bnznnat având inscripţia zia rului „Universul", 5 ceasoarni­ce pentin biion cn pedestal de ctistal, tot cu aceeaşi inscrip­ţie. 5 ceasoarnice de petele frn-mos pictate, se întoarce la S zile, tot inscripţia ziarului „U-niversul"; 5 ceasoarnice nichel având şi aparat Pres-Papior.

8 Lămpi de . masă complecte cu sita sticla ţi abaljuur üínd lu­mina ta fel cu gazul aerian, revemnd mai eftin ca orice fel de. ifUmmatíi eiiiar decit pe­trolul. Aceste lămpi ne au fost furnizate de firma Gassalid, a sociaţia dr. V. Hoscultţ şi Con­ţii H şi ü de Roma, Bucu-

rtiti str. llr Lueger No. ö.

60 dejunuri copioase la marele restaurant Europa din р Л а -giul Komân *

Un lavabon deíÖünja eiiglezsjp:, aib, pe'un piclürde toajjjfjtóp-sit şf-Tluctiît alb, cu ѵейш de

' scurgeri cu lan^ nicfietet, Bat-^ teria de scurgere din alamă fin

nichelat, furnizat de ^eirich & C-nie,,suá;e8ór СагоД Wein lieh, Telefon 6^1.

5 asot Urnen te complecte din pio-dnsele cosmetice „Flota ', com­puse din: cremă I'lora, 1 cutie pudră Flora, 1 Săpun I'lora, 1 sticlă Capilogen Flora, 1 pomă­da Flora, 1 sticlă lapte de crin Flora, 1 săpun de lapte de crin 1 apă de gură Uucol. 1 oastt de dinţi.

4 Splendide sachenri peu t io da­me.

Afara de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din „ l u E e m o r i i l e U S e g - e l i a i C a i o i " tipărit anume pentru abonaţi

M n t a l ' bine: dând aceste mari premii de valoare abonamentele sunt reduse ia 18 iei pe an; 9.15 pe 6 luni; 4.65 pe 3 luni = = = I ' e u t r u c o n c u r a r e a l a p r e m i i l e . d e m a i s u s , a b o n a i i i p e u u a n p r i m e s c îtO b o n u r i , c e i p e Ö l u n i l ő ş i c e i p e 3 1 u n i 5 b o n u r i . A b o n a ţ i i p e u n a n p a r t i c i p ă l a d o u ă t r a g e r i , d e e i d u p ă p r i r t i a t r a g e r e v o r p r i m i i n c ă 3 0 b o n u r i p e n t r u t r a g e r e a u r m ă t o a r e . A d m i n i s t r a ţ i a „ U N I V E R S U L U I " n u î n t r e b u i n ţ e a z ă i n c a s a l o r i

Plata abonamentelor se tace direct Ia Cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau In persoană

шюпѵш e i ішяпапашш n A U t i m i .•ИІІІѴЙРЯІЯ.'