af 22

2
Viaţa întreagă, necum averea, nu plăteşte o asemenea tremurare şi strângere a inimii. „Quocirca vivite fortes Fortiaque adversis opponite pectora rebus”. (De aceea să trăiţi cu tărie şi să puneţi piept contra greutăţilor). Dar şi aici să ne ferim de exces, şi curajul său nu meargă până la îndrăzneală. Un grad oarecare de timiditate este chiar trebuincios pentru fiinţa noastră în lume; laşitatea este numai o exagerare a ei, precum o explică Bacon de Verulam foarte bine în derivarea sa etimologică a cuvântului terror Panicus, care este cu mult superioară derivării lui Plutarch. Bacon derivă cuvântului de la Pan, ca personificarea Naturii, şi zice: „Natura enim rerum omnibuz viventibus indidit metum ac forminidem, vitae atque essentiae suae conservatricem, ac mala ingruentia vitanem et depellentem. Verumtamen eadem natura modum tenere nescia est: sed timoribus salutaribus semper vanos et inanes admiscet;adeo tut omnia (si intus conspici darentur) Panicis terroribus plenissima sint, praesertim humana” . (Natura a aşezat în toate vieţuitoarele frica şi spaima ca un element de conservare a vieţii în esenţa ei, prin care să se ferească de năvălirea relelor şi să le alunge. Însă aceeaşi natură nu ştie să păstreze măsura, ci amestecă totdeauna frica salutară cu cea deşartă şi neîntemeiată, aşa încât pe toate fiinţele, mai ales pe cele omeneşti (dacă am putea privi înăuntrul lor), le- am vedea pline de teroare. Dealtminteri, semnul caracteristic al terorii şi panicii este că acestea nu-şi dau seama de cauzele lor, ci mai mult le presupune decât le cunoaşte, ba la nevoie îţi face din însăşi frica o cauză a fricii.

Upload: alexpacoro

Post on 16-Aug-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

lb fr

TRANSCRIPT

Viaantreag, necumaverea, nuplteteoasemeneatremurarei strngereainimii.Quocirca vivite fortes Fortiaque adversis opponite pectora rebus.(De aceea s trii cutrie i s punei piept contra greutilor).Dari aici sneferimdeexces, i curajul sunumeargpnlandrneal. !ngradoarecare de timiditate este c"iar tre#uincios pentru fiina noastr n lume$ laitatea este numaio exagerare a ei, precum o explic %acon de Verulam foarte #ine n derivarea sa etimologic acuvntuluiterror Panicus, care este cu mult superioar derivrii lui &lutarc". %acon derivcuvntului de la &an, ca personificarea 'aturii, i ice(Naturaenimrerumomnibuzviventibus indidit metum ac forminidem, vitae atque essentiae suae conservatricem, ac malaingruentia vitanem et depellentem. Verumtamen eadem natura modum tenere nescia est: sedtimoribussalutaribussempervanoset inanesadmiscetadeotut omnia!si intusconspicidarentur" Panicis terroribus plenissima sint, praesertim #umana. ('atura a aeat n toatevieuitoarele frica i spaima ca un element de conservare a vieii n esena ei, prin care s sefereasc de nvlirea relelor i s le alunge. )ns aceeai natur nu tie s pstree msura, ciamestec totdeauna frica salutar cu cea deart i nentemeiat, aa nct pe toate fiinele,mai ales pe cele omeneti (dac am putea privi nuntrul lor), le*am vedea pline de teroare.Dealtminteri, semnul caracteristical terorii i panicii estecacesteanu*i dauseamadecauele lor, ci mai mult le presupune dect le cunoate, #a la nevoie i face din nsi frica ocau a fricii.