METODE DE DRAJEFIEREAcoperirea prin comprimareFactori fiziologici care influenteaza medic.enterosolubile

Acoperirea prin comprimare

Este un procedeu de nvelire la care se folosete o tehnologie complet diferit, acoperirea realizndu-se prin comprimarea materialului granular care formeaz nveliul n jurul unui comprimat nucleu.

Odat cu dezvoltarea aplicrii filmelor de acoperire, procesul de nvelire prin comprimare i-a pierdut din importan, astzi fiind folosit mai ales pentru separarea materialelor incompatibile din punct de vedere chimic, unul din ele putnd fi plasat n nucleu i cellalt n stratul de acoperire.

Avantaje Comparativ cu drajefierea, acoperirea prin comprimare1- scurteaz timpul de lucru i fiind o operaie realizat n absena apei, 2-se folosete cu succes pentru acoperirea nucleelor cu substane sensibile la aciunea umiditii.3.-rezult un nveli mai uniform dect cel obinut prin acoperirea cu zahr n turbin, iar comprimatele acoperite sunt mai uoare i mai mici, deci sunt mai uor de administrat.Exist dou tipuri de maini pentru realizarea acoperirii prin comprimare:- care servesc doar la aplicarea stratului exterior peste comprimatele nuclee-care fac ntr-un proces continuu comprimarea nucleului i acoperirea. Din aceast categorie cele mai folosite sunt mainile cunoscute sub numele de "Manestry Dry Cota".

Masina Drykota are doua prese cuplate asa incit nucleele sunt comprimate si acoperite intr-un singur cicluNucleele sunt transferate intr-un asa numit cap-revolver de acoperire ,unde este adus peste o portiune de material de acoperire si asezat in centrul matritei ;se aduce o noua cantitate de material de acoperire deasupra nucleului care umple matrita dupa care urmeaza comprimarea Masinile sunt prevazute cu un dispozitiv de sortare automat. Cele care nu au greutatea ceruta sau care nu au simbure sunt eliminate.Masina centreaza si aseaza in mod mecanic simburele si este dotata cu dispozitive pentru reglarea stratului superior si inferior al invelisului

Pentru realizarea unor comprimate uniform acoperite este necesar ca- Nucleul s aibe forma i mrimea potrivit. -Smburele trebuie s fie mai mic n diametru dect comprimatul final cu 2-3 mm n funcie de dimensiunile tabletei acoperite. -Masa nveliului nu trebuie s fie mai mic dect a nucleului (chiar de 2-3 ori mai mare).n nucleu sunt prelucrate n mod obinuit s.a. sensibile la lumin i umiditate. nveliul este format de obicei din:- substane inerte, dar poate conine i -substane active incompatibile cu cele din nucleu

n nveli poate fi incorporat doza de atac a substanei active n cazul preparatelor cu aciune prelungit. La produsele enterosolubile stratul de acoperire este constituit din materiale insolubile cu suc gastric.Tablete incastrate - sunt o variant a tabletelor acoperite prin comprimare. n acest caz nucleul nu este acoperit integral, suprafaa sa superioar fiind complet expusa.

Forma nucleului si invelisuluiAlegerea formei si marimii potrivite pt.nucleu: -plate , -boltite, -bombate arcuite, -boltite specialInvelisul tb sa aiba aceeasi forma cu comprimatul(exceptie cind nucleul este f.mic invelisul poate avea forme diferite)

Pregatirea materialuluiS.a. -sensibile la lumina si umiditate sau care sunt incompatibile cu altele se prelucreaza in nucleuInvelisul -este format de regula din subst.inactive dar poate contine subst. incompatibile cu cele din nucleu ,fara a fi sensibile la lumina si umiditate -nu tb.sa intirzie sau sa modifice actiunea dozei initiale la comp.cu actiune intirziata iar la cele enterosolubile str.de acoperire este alcatuit din subst. care sunt insolubile in sucul gastric

Granulatul contine: -s.a si subst.ajutatoare obisnuite;lubrefiantii tb alesi special pt.a nu duce la o suprafata lucioasa ceea ce ar face dificila aderarea invelisului.O adezivitate redusa intre nucleu si invelis poate duce la deteriorare in timpul transportului si manipularilor- se poate ajunge la desprinderea de pe simbure sau la separarea straturilor

Forma si marimea granulatelor -se prefera ca nucleul sa contina particule mai mari decit invelisul pt. a asigura o intrepatrundere intre straturi si o rezistenta mai buna -forma particulelor se realizeaza cu granulate cit mai neuniforme -comprimatul nucleu tb.sa fie complet lipsit de pulbere pt.ca particulele sa nu adere de poansonul superior si apoi sa fie presate pe invelis(pete colorate) -incorporarea de ceruri sau de produse grase atit in simbure cit si in invelis creste adezivitatea dintre straturi -tb.obtinut un material cit mai omogen care sa curga usor in acest caz un rol important il are umiditatea

Pt. fiecare sarja tb.facute incercari pt. a stabili cele mai bune conditii de lucru astfel incit aderarea stratului superior de simbure sa fie asigurata Continutul in umiditate al granulatelor din comprimat si invelis tb.sa fie aproape egalPresarea nuucleelor comprimatelor nu tb.sa fie prea mare deoarece la comprimarea a doua invelisuri drajeurile pot deveni prea tari si nu se mai dezagrega si aderarea invelisului de nucleu este ingreunata

Controlul drajeurilor comprimateLa granulate se determina: - greutatea specifica de agitare -volumul de tasare -uniformitatea granulatului -procentul de pulbere mai fina -umiditateaControlul drajeurilor tb.facut la 48 ore de la preparare deoarece au diferente de comportare fata de iesirea din masinaProbele sunt aceleasi cu cele de la comprimate:aspect, greutate medie,dimensiuni, umiditate, rezistenta, dezagregareLa controlul umiditatii tb stabilit daca invelisul nu se detaseaza de pe comprimat si se sfarima in acelasi timpClivarea-este principala defectiune =detasarea unor straturi dupa crapaturi paralele cu suprafata (dj.obt.prin comprimare-deoarece presarea se face peste un nucleu deja comprimat)

Drajefierea prin suspendare in aer

Principiu: mentinerea comp.suspendate cu un curent ascendent de aer, acoperirea facindu-se prin pulverizarea laterala a lichidului de acoperireCa sol de acoperire: sirop simplu,sirop simplu cu tween,etcCind se folosesc sol.apoase de acoperire acestea se pulverizeaza incalzite la 85-90 grade, iar temperatura din camera de acoperire este de 50 gradeCu solventi volatili se lucreaza la temp.obisnuite .Procedeul dureaza 20-40 minute

Comprimate speciale pentru administrare per oral

1.Comprimate multistraturiSunt comprimate care:- se administreaz intern prin nghiire i care se difereniaz de cele convenionale prin aceea c- sunt formate din :mai multe poriuni de granulate, comprimate unul peste altul, pentru a forma o tablet compus din dou sau mai multe straturi sau dintr-o tablet nvelit n alt tablet (un nucleu i un nveli).

Fiecare strat este adus dintr-un dispozitiv de alimentare separat i comprimat uor n aceeai matri, iar dup aplicarea ultimului strat se face o presare puternic.Asemenea comprimate se realizeaz mai ales pentru a separa componentele incompatibile care sunt incluse n straturi diferite.Comprimatele multistraturi se mai folosesc pentru a asigura o cedare n 2 sau mai multe etape sau pentru a da un aspect multistratificat preparatului. n general fiecare poriune este colorat diferit pentru a se evidenia multistratificarea preparatului.

Absorbtia medic.din prep.farm.de uz internEfectul terapeutic depinde de; -modul de cedare a s.a. -viteza de cedare a s.a -de procesele digestiveDigestia ;este un proces chimic si mecanic prin care alimentele sunt convertite in produsi asimilabili care pot fi absorbitiIn gura :Masticatia Saliva dizolva unele substante -dilueaza unele prod.lichide sau caustice -lubrefiaza bolul alimentar si faciliteaza actiunea sucului gastric

-ph=6.35-6.9 -zilnic=1000-1500ml saliva -enzime; -amilaza care transforma: - amidonul in eritrodextrine si acvodextrine si -maltaza care transforma maltoza la ph 6.8-6.9 in glucoza asimilabila -contine: 99.5% apa,enzime, proteine amino acizi, glucide, fosfolipide, colesterol, nacl, fosfat de K,vitamine

Glandele parotide produc saliva de masticatie, permit o mai buna malaxare a alimentelor ;saliva apoasaGlandela sublinguale- dau saliva de deglutitie care faciliteaza trecerea bolului alimentar catre stomac ;este bogata in mucinaGlandele submaxilare- elaboreaza saliva de gust importanta pt. gust ;are structura si secretie mixta

Stomac - sucul gastric acid -amilaza si maltaza sunt distruse ;digestia amidonului insa continua in intestin in prazenta amilazei pancreatice -se stimuleaza secretia de contact sau chimica datorita contactului alimentar care este importanta in regiunea piloricaMucoasa gastrica -epiteliu care contine cel.mucinogene , glande enzimogene si glande acidogene -celulele enzimogene secreta pepsinogenul(90%-exocrin)- care devine activ in mediu acid si 1%-endocrin si trece in singe -celulele acidogene secreta acid clorhidric. Acestea elimina separat ioni Cl si H si in exteriorul citoplasmei se combina si dau HCl.Celulele preiau CO2, H2O, NaCl,din mediu sanguin si elimina in singe NaHCO3,

Celulele mucilaginoase contin -apa si ioni alcalini (bicarbonati) -factorul antipernicios -mucus mai viscos, mucoproteazaSecretia gastrica contine: -secretia acida propriu zisa care contine: secretia acida primara si secretia alcalina primara -secretia peptica care insoteste secretia acida avind in vedere ca pepsinogenul nu este activ decit in mediu acid -secretia de mucus constituita din mucoproteine; asocierea cu secretia alcalina primara duce la neutralizarea aciditatii -proteine-din serul sanguin ,mai ales albumina

Compozitie : -apa, acid clorhidric, pepsina si materie organica,clorura de sodiu, clorura de potasiu, amoniu, ca,fosfat de calciu,mg,fe.Cei mai imp.sunt:acidul clorhidric si pepsina -Datorita sucului gastric alimentele sunt supuse sterilizarii ,ceea ce evita fen.de fermentatie si putrefactie .Alimentele pot sta in prezenta sucului gastric mai multe ore la 37 grade-Sub actiunea pepsinei, substantele proteice cu mol mare sunt desfacute in mol.mai simple albumoze si peptone fara a se ajunge la aminoacizi-In stomac se formeaza unde de contractie pornind de la cardia spre pilor

Comportarea prep.farmaceutice:

Comp.sublinguale pot rezista in gura 2-3 ore. Ele se introduc intre limba si maxilar, la nivelul fosei canine astfel ca sa nu existe pericolul inghitirii sau a producerii unei cant,mari de saliva. Vascularizatia de tip malpighian explica absorbtia f.buna de la acest nivelSingele care iriga aceasta mucoasa transporta medicamentele prin jugulara ,apoi prin trunchiul bronhocefalic venos,vena cava superioara si in final prin tot corpul

Comp.destinate a fi inghitite, ajunse in stomac sunt supuse unei agitatii datorita miscarii stomacului.Miscarile acestuia depind de starea de plenitudine sau de golirepH-ul in stare de plenitudine este de 2.8-4 si neutru cind este gol

Factori fiziologici care influenteaza medic.enterosolubile1.Variatiile de pH2.Activitatea enzimatica3.Viteza de golire a stomacului4.Viteza de tranzit la diferite nivele intestinale5.Motilitatea gastrointestinala

Variatii de pH -1.5-2.5 dar poate fi uneori mai mare de 3 sau 3.5 in aclorhidrie sau la ingerarea de proteine -Temperatura =36.5-39 grade Viteza de golire depinde: -ora de ingestie -prezenta si natura alimentelor din stomac -volumul -pH -presiunea osmotica -temperatura -viscozitatea sucului gastric -contractii musculare -virsta -activitatea si pozitia persoaneiDurata de tranzit este cuprinsa intre 30 minute si 7oreIn general medicamentele administrate cu 2 ore inainte de masa sunt evacuate din stomac mai uniform si mai usor

Enzimele din stomac : pepsina ,labfermentul ,lipaza gastrica ,tripsina Stomacul in peretii sai are: -tunica musculara care da nastere miscarilor peristaltice .Tunica musculara este bogata in glande producatoare de suc gastric ( 35 mililitri )-epiteliul care inveleste suprafata int a tunicii este formata din celule care secreta mucus , umezind permanent mucoasa dar facand dificila absorbtia; aceasta depinde si de gradul de umplere sau de golire a stomacului

Cele mai mari conc de s.a. gasite in sange se produc cand stomacul este gol ;-Alte s.a.ex: aspirina , fenobarbital ; sulfamidele se comporta exact invers

Diferite afectiuni ale stomacului : -dilatarea ,-functionarea enzimatica neregulata ,- atonia gastrica -intarzie trecerea medicamentelor in prima portiune a intestinului

Adm cp enterice tb facuta numai daca trecerea prin stomac este destul de rapida altfel raman in stomac timp de cateva ore ; astfel daca in acest timp vin in contact cu:- glucidele , ele vor trece mai repede ;-proteinele se va incetini viteza de trecere ,iar -lipidele si vol mari de lichid o fac si mai lenta

Sucul intestinal Contine: apa , enzime : proteaza , nucleaza , peptidaza , eripsina , amilaza , lipaza , maltaza , lactaza , invertaza , etc La nivelul duodenului se adauga sucul pancreatic si bila Sucul pancreatic -Contine : tripsina , chimotripsina , carboxipeptidaze , amilaza , lipaza etc Bila -Contine saruri ( glicolat de na , taurocolat de na ) pigmenti ( bilirubina , biliverdina ) colesterol si lecitina

In intestin ph ul variaza de la usor alcalin la usor acid Reactiile reprezinta un echilibru intre sucurile acide ale stomacului si cele alcaline ale duodenului In intestin ph-ul creste de la- 3,5 -3.7 la nivelul pilorului la- 7.5- 8 in intestinul gros Comprimatele cu invelisuri gastro rezistente trec in intestin sufera influenta ph ului si a dif secretii . Se petrec miscari peristaltice si pendulare , o rotatie continuua in duoden si in jejun , care determina dezagregarea sa

Viteza de trecere este de :5 min in duoden 2ore in jejun 3-6 ore in ileon In portiunea intestinului subtire , acolo unde se realizeaza absorbtia ( partea inf a duodenului si partea ant a jejunului ) are loc resorbtia med enterice Dependent de conditiile fiziologice , invelisurile enterice tb sa reziste 5 ore in stomac , si sa nu se dezagrege intr-o ora in intestin

Exigente la prep compr:O forma farm solubila in stomac tb sa se desfaca dupa cel mult 2 ore de stationare O forma farm cu invelis enteric tb sa reziste la o aciditate ( ph = 1.2 3.5 ) timp de 1-6 ore si sa dezagrege in suc intestinal in cel mult 2 ore Un prep farm enteric care satisface aceste doua conditii tb sa aiba un invelis pana la un anumit pct independent de ph ul mediului digestiv Dezagregarea ar tb sa fie provocata de un efect enzimatic selectiv al complexului pancreatic ; invelisul enteric tb sa satisfaca dezagregarea sau dizolvarea in mediu intestinal cu ph- apropiat de neutralitate Sub aspect fiziologic si farmacodinamic , invelirea tb sa permita dezagregarea medicamentului in locul unde acesta tb sa-si exercite actiunea

IN CONCLUZIE :Acoperirea tb sa asigure Act prep intr-un anumit stadiu al digestiei Sa prelungeasca pe cat posibil act medicamentoasa Sa evita act nociva a anumitor produse asupra muc gastrice Sa impiedice modificarea sa in contact cu sucul gastric Astfel rezulta trei categorii de prep obt prin invelirea compr : Gastrosolubile Gastrorezistente , enterosolubile sau enterice Cu act prelungita