MASTER – FINANTE ,BANCI,ASIGURARIANUL II

Standarde internaționale de raportare financiară

Metode contabile de întocmire şi prezentare a Situaţiei fluxurilor de trezorerie dupa litera IAS 7.

Prof coordonator: Masteranzi: Conf.Univ.Dr VICTORIA BOGDAN Floronesc Cristina Bodnar (Tarcau)Amalia

1

CUPRINS

CAPITOLUL I. STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE.

1.1. Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie IAS 71.2. Definitii utilizate in IAS 71.3. Numerar şi echivalente de numerar1.4. Fluxuri de trezorerie1.5. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare1.6. Raportarea altor elemente1.7. Structura trezoreriei

CAPITOLUL II. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE SI INTERPRETAREA LOR Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de investiţii Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de finantare

Concluzii

Bibliografie

2

CAPITOLUL I. STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE.

1.1. Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie IAS 7

Deşi IASC nu defineşte conceptul de trezorerie, se consideră că este vorba de ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (numerar si echivalente de numerar). In sens restrans , trezoreria cuprinde soldurile debitoare la banca si titlurile de plasament care se pot transforma in disponibilitati. In sens larg ea desemneaza totalul lichiditatilor sau disponibilitatilor intreprinderii. Trezoreria a mai fost definita si ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment si masurata ca diferenta intre disponibilitati si credite de trezorerie.

Trezoreria - informatie cheie, prin ea intreprinderea isi finanteaza activitatea si isi asigura perenitatea. Prin ea se determina indicatorii necesari gestiunii si analizei financiare, atat pe termen scurt , pentru masurarea solvabilitatii cat si pe termen lung pentru masurarea nevoi de finantare.

Tabloul de finantare a aparut ca raspuns la obtinerea unei viziuni dinamice asupra situatiei financiare, adica asupra evolutiei acestei situatiei.

a) Bilantul ofera o viziune statica asupra structurii financiare, prezinta soldul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati ale unei intreprinderi la sfarsitul perioadei. Prin examinarea a doua bilanturi consecutive se poate preciza daca lichiditatile au crescut sau scazut in cursul perioadei nu insa si de ce au variat in cursul exercitiului.b) Contul de profit si pierdere prezinta o viziune dinamica asupra activitatii, prin informatii de tipul veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor degajate de diferitele activitati – chei privind sursele si utilizarile lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati, dar nici aceasta situatie nu explica de ce elementele respective au crescut sau scazut. De multe ori in spatele unor profituri mari sau cresteri ale productiei si cifrei de afaceri se pot ascunde probleme grave de trezorerie.

De-a lungul timpului tabloul de finantare a imbracat mai multe forme, doua remarcandu-se :

1. Tabloul de utilizari si resurse explica variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si cel de inchidere, este orientat spre o analiza patrimoniala a intreprinderii, furnizand o vedere asupra echilibrului financiar. Tabloul de utilizari si resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, in timp ce fluxurile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.

3

Fluxurile monetare sunt fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor intreprinderii toate cumpararile (de imobilizari, de marfuri, de materii prime, prestari servicii) platite imediat ; toate vanzarile incasate imediat.

Fluxurile financiare includ fluxurile monetare plus fluxurile patrimoniale care nu au impact imediat asupra disponibilitatilor intreprinderii; vanzarile si cumpararile pe credit.

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii privind incasarile si platile unei intreprinderi,in cursul unui exercitiu, pentru a ajuta utilizatorii de situatii financiare, in special investitorii, in evaluarea solvabilitatii acesteia. Tabloul fluxurilor de lichiditati face obiectul normei internationale IAS 7  ‘’Situatia fluxurilor de numerar ‘’.

Obiectivul standardului este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

Aria de aplicabilitate

Situaţia fluxurilor de trezorerie este parte integrantă a situaţiilor financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situaţiile financiare. Dat fiind nevoia entităţilor de a beneficia de numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situaţiei fluxurilor de numerar.

Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar furnizează informaţii care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entităţii, structura sa financiară, inclusiv informaţii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar.

1.2. Definitii utilizate in IAS 7

Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderilor, precum şt alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare. Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

4

Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.

1.3. Numerar şi echivalente de numerar

Echivalentele numerarului sunt păstrate, mai degrabă, în scopul îndeplinirii angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri. Pentru a califica un plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie uşor convertibil într-o sumă prestabilită de numerar şi să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Prin urmare, un plasament este, în mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are o scadenţă mică de, să zicem, trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei. Investiţiile de capital nu sunt considerate echivalente de numerar, cu excepţia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar, de exemplu, în cazul acţiunilor preferenţiale achiziţionate în cursul unei perioade scurte înaintea scadenţei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată. În general, împrumuturile bancare sunt considerate activităţi de finanţare. Totuşi, în anumite ţări, descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului unei întreprinderi. În aceste circumstanţe, descoperirile de cont sunt considerate ca o componentă a numerarului şi echivalentului de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează, deseori, între disponibil şi descoperit. Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei întreprinderi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.

1.4. Fluxuri de trezorerie

IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul 7. Standardul international de contabilitate IAS 7 propune: "Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate în activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare”. O întreprindere prezintă fluxurile sale de trezorerie din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale. Clasificarea în funcţie de activităţi furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activităţi asupra poziţiei financiare a întreprinderii, precum şi valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar. Aceste informaţii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relaţiile ce apar între activităţile respective. O tranzacţie poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi

5

principalul, elementul dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanţare.

Activităţi de exploatare Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţi de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activităţile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menţine capacitatea de funcţionare (producţie) a întreprinderii, a plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare. Informaţiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, împreună cu alte informaţii, sunt folositoare în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare. Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete.

Activităţi de investiţie Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar . Activităţi de finanţare Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este importantă deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii întreprinderii.

1.5. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare

O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activităţi de exploatare folosind una dintre cele două metode:

Metoda directă - sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar;

Metoda indirectă - profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări. Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi de exploatare folosind metoda directă.

Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Pe baza metodei

6

directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar pot fi obţinute:

a) din înregistrările contabile ale întreprinderii; b) prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi

cheltuieli cu dobânda şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în contul de profit şi pierdere cu:

modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din exploatare,

alte elemente decât numerarul; şi alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar

din investiţii sau finanţare.

Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele: - modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare; - elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele minoritare;- şi tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii şi finanţare. Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în contul de profit şi pierdere şi pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor şi datoriilor din exploatare. "

Norma internaţională nu face referire la categoriile ce trebuie constituite. Pe baza exemplelor sale se ajunge la următoarea prezentare:

Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a intreprinderii " Ed. Universitara Bucuresti 2005 :

"Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (metoda directă)”:

(+) Încasari de la clienţi(-) Plăţi catre furnizori şi angajati= Numerar generat din exploatare(-) Dobânzi plătite (+) Dividente incasate(+/-) Alte incasari – plati privind veniturile si cheltuielile(-) Impozitul pe profit

7

= Fluxul de numerar net din activităţile de exploatare "

Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, vol. I, Ed. Infomega Bucuresti 2005 :

"Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă)”:

(+) Încasari generate de relaţiile cu clienţii(+) Incasari care provin din redevente, onorarii si alte venituri(-) Plăţi în favoarea furnizorilor (-) Plăţi în favoarea si in numele personalului(-) Dobânzi şi dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de finanţare)(-) Plati TVA(+) Alte incasari generate de exploatare(-) Alte plăţi generate de exploatare(-) Plăţi privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitatile de exploatare, cele de investitii si cele de finantare)

= Fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare "

Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a intreprinderii " Ed. Universitara Bucuresti 2005 :

" Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare (metoda indirecta)”:

+,- Rezultatul inaintea impozitarii si elementelor extraordinare+,- Ajustari din elementele nonnumerar + Cheltuieli cu amortizarile si provizioaneleVenituri din amortizari si provizioane+ Pierderi din diferente de curs valutarCastiguri din diferente de curs valutar+ Cheltuieli cu dobanzile- Venituri din plasamente

= Rezultatul din exploatare inainte de modificarile capitalului circulant (variatia necesarului in fond de rulment)+,- Variatia capitalului circulant (necesarul in fond de rulment)-,+ Cresteri / micsorari de stocuri-,+ Cresteri / micsorari de creante din exploatare-,+ Cheltuielile in avans+,- Cresterile / micsorarile de datorii comerciale si alte datorii din exploatare+,- Veniturile in avans

8

= Fluxul de numerar generat de exploatare

Dobanzi si dividende platite+ Dobanzi si dividende incasateImpozitul pe profit platit+,- Alte incasari / plati privind veniturile si cheltuielile

= Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare "

IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 , Standardul 7 :

”Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii şi finanţare”:

’’Întreprinderile trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar provenite din activităţi de investiţie şi finanţare, făcându-se excepţie în măsura în care fluxurile de numerar descrise în paragrafele 22 şi 24 sunt raportate pe o bază netă’’.

Raportarea fluxurilor de numerar pe o bază netă 1

Fluxurile de numerar provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare pot fi raportate pe o bază netă:

(a) plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, atunci când fluxurile de numerar reflectă, mai degrabă, activităţile clientului decât pe acelea ale întreprinderii; şi (b) plăţile şi încasările In numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de scadenţă este scurt.

Exemplele de plăţi şi încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a) sunt:

(a) acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci; (b) fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii; şi (c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite acestora.

1 ,, Prezentarea informatiilor in situatiile financiare’’ IAS 7 pg. 52-53

9

1.6. Raportarea altor elemente

Fluxurile de trezorerie în valută

Fluxurile de trezorerie provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda de raportare a unei întreprinderi prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda de raportare şi valută, asupra valorii în valută, la data fluxului de numerar. Fluxurile de trezorerie ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul de schimb dintre moneda de raportare şi valută, la data fluxului de numerar. Fluxurile de trezorerie exprimate în valută sunt raportate într-o manieră conformă cu IAS 21. Profitul şi pierderile nerealizate ce provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Fluxurile de trezorerie asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare şi prezentate adecvat şi separat.

Impozitul pe profit

Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat şi vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie. Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de numerar clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, în timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de baza.

Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie

Atunci când se prezintă o investiţie într-o întreprindere asociată sau filială pe baza metodei punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi întreprinderea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri.

Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri

Fluxurile de numerar globale provenite din achiziţiile şi din cedările de filiale şi alte unităţi de afaceri trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţie.

10

Întreprinderile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităţi de afaceri: contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării; ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub forma numerarului şi a echivalentelor de numerar; valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată.

Componente ale numerarului şi ale echivalentelor de numerar

O întreprindere trebuie să evidenţieze componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar şi să prezinte o reconciliere a sumelor din situaţia fluxurilor sale de numerar cu elementele echivalente raportate în bilanţ. Având in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului şi a practicilor bancare utilizate în lume şi pentru a respecta IAS1, Prezentarea situaţiilor financiare, o întreprindere va indica politica adoptată în determinarea componentelor numerarului şi ale echivalentelor de numerar. Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca făcând parte din portofoliul de investiţii ale întreprinderii, este raportat în conformitate cu IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

1.7. Structura trezoreriei

Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar şi echivalent de numerar deţinute şi a căror utilizare de către grup este restricţionată, împreună cu un comentariu al conducerii. Există diferite circumstanţe în care soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o întreprindere nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta. Exemplele includ soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o filiala care îşi desfăşoară activitatea într-o ţară unde se aplică controlul schimbului valutar sau alte restricţii legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile în orice scopuri de către societatea-mamă sau de alte filiale. Pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos informaţii suplimentare. Prezentarea acestor informaţii, însoţite de comentariul conducerii, este încurajată şi poate cuprinde: valoarea facilităţilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităţi de exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricţie în folosirea acestor facilităţi; valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de investiţie şi de finanţare aferente intereselor în asocierile în participaţie, raportate folosind metoda consolidării proporţionale;

11

valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe segmente). Prezentarea separată a fluxurilor de trezorerie care reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investeşte în mod adecvat pentru menţinerea capacităţii sale de exploatare. O întreprindere care nu investeşte în mod adecvat în menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari. Prezentarea pe segmente a fluxurilor de trezorerie oferă utilizatorilor posibilitatea de a obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe ansamblu, şi acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. "

"Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa degajă, în mod permanent trezorerie.

În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca diferenţă între încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest excedent global de trezorerie provine din următoarele operaţiuni distincte (figura 1).

Această categorie degajă excedentul de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de trezorerie al exploatării (ETE);operaţii de investiţii şi de finanţare care generează excedentul de trezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanţare (ETOIF)”2

Încasări

Plăţi Plăţi

Figura 1. Structura trezorerie

2 Petre Brezeanu – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Cavalioti Bucuresti 2003 

12

Gestiune InvestiţiiFinanţarii

Trezorerie

În ansamblul operaţiilor de gestiune un loc important îl ocupă operaţiile de exploatare, respectiv operaţiile ciclice caracteristice activităţii întreprinderii. Aceste operaţii degajă în cursul exerciţiului un excedent (sau deficit) de trezorerie denumit excedent (deficit) de trezorerie al exploatării (ETE). Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării este deci expresia trezoreriei generate sau consumată în cursul exerciţiului financiar numai de operaţiile privind exploatarea. Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung."

CAPITOLUL II. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE SI INTERPRETAREA LOR

Se prezinta tabloul fluxurilor de trezorerie pe baza urmatoarelor informatii:

CF generat de activitatea de exploatare inainte de plata dobanzilor aferente explaotarii e de 746 u.m.

Societatea a vandut active non curente la prêt de 280 u.m., cost de achizitie 480 u.m. Activele curente include disponibilitati banesti astfel: in anul N-1 : 14 um., iar in

anul N: 18 um. Creditele au fost contractate in 01.01.N si dobanzile totale sunt de 6%, in cursul

anului nu s-a platit nici o rata. Profitul inainte de distribuire de dividende este de 260 um. Cresterea cap soc s-a realizat prin emisiune de actiuni, Pe > VN.

UM.N-1 N

Active non curente 2140 3060Amortizare cumulate 580 840

Active curente 1520 1570Capital social 1000 1100

Prime legate de capital 800 900Rezultatul reportat 480 590

Credite bancare pe TL 800 1200

13

Cash flow din activitatea de exploatare:

specificatie calcul sumeCF inainte de plata dobanzilor 746Dobanzi de exploatare platite 12006%= 72 (72)Cash flow din activitatea de exploatare 674

Cash flow din activitatea de investitie:

specificatie calcul sumeincasari din active non curente = 0 + 280 – 0= 280 um 280plati catre furnizori = 0 + 1400 -0= 1400 um 1400cash flow din activitatea de investitie 1120

incasari din active non curente = SI debitori diversi + pret de vanzare active – SF debitori diversi = = 0 + 280 – 0= 280 um plati catre furnizori = SI fz de imobilizari + RD active non-curente – SF fz de imobilizari = 0 + 1400 -0= = 1400 um achizitii de active non-curente = SF active non-curente + RC active non-crt – SF active non-crt

Cash flow din activitatea de finantare:

specificatie calcul sumeincasari din emisiuni de actiuni 200platide dividende (150)incasari de credite pe termen lung 400plati de credite 0cash flow din activitatea de finantare 450

incasari din emisiuni de actiuni= RC capital social + RC prime de capital = 200 plati de dividende= SI+RC-SF = 0+150-0 =150 umrepartizarea profitului de 260 um:

Rezultat reportat 110 um Dividende 150 um

14

Incasari de credite = SF + RD – SI = 1200 – 800= 400 um

CF EXPLOATARE 674CF INVESTITIE ( 1120)CF FINANTARE 450CF TOTAL 4NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUM. LA 01.01.N 14NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUM. LA 31.12.N 18

Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare sunt consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii şi rezultă din tranzacţiile şi alte elemente care concură la formarea rezultatului net. Marimea fluxurilor de trezorerie implicate in activitatile de exploatare demonstreaza ca intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa imprumututrile sale, mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finantare. Creşterea fluxului net de trezorerie relative la activităţile de exploatare este determinată de amploarea pe care o ia acest segment al întreprinderii.

Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de investiţii oferă informaţii privind maniera în care întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţiile de investiţii înregistrează o scădere de 1120 lei:

acest lucru relevă faptul că din întreprindere s-au înregistrat ieşiri de numerar în vederea achiziţionării de noi utilaje, ceea ce duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de creştere a profitabilităţii.

Innoirea mijloacelor fixe ale intreprinderii conduc si la o crestere a productivitatii muncii, prin scaderea timpului de munca datorat automatizarii.

Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de finantare sunt acele activităţi care antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi împrumutate ale întreprinderii. Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanţare relevă ieşirea de numerar în valoare de 450 lei, reprezentând dividende acordate acţionarilor. Acest lucru stimulează investitorii, lucru pozitiv care poate influenţa evoluţia întreprinderii.

15

Concluzii

Tabloul fluxurilor de trezorerie este situaţia ce permite urmărirea şi interpretarea evoluţiei poziţiei financiare a întreprinderii. De altfel, el este singura situaţie financiară ce permite prezentarea provenienţei resurselor (elementelor de trezorerie) întreprinderii şi utilizarea lor. Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri . Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii întreprinderii. Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decât cea de fond de rulment, concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare corespund capacităţii de autofinanţare încasate. Tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil şi trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea creşterii. Deşi este considerat net superior tabloului de utilizari şi resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă o seamă de limite care vizează cu predilecţie:definirea şi rolul trezoreriei; conţinutul funcţiei de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate; evaluarea performanţelor prin intermediul trezoreriei; insuficiţa sa în aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a întreprinderii. Informaţiile ce vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare deoarece ele oferă acestora o bază de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera elemente de trezorerie şi echivalente de trezorerie, cât şi nevoile de utilizare a acestor elemente de către întreprindere. Deciziile economice pe care le iau utilizatorii impun evaluarea acestei capacităţi cât şi cunoşterea scadenţelor şi asigurarea concretizării elementelor de trezorerie. Întreprinderile au nevoie de elemente de trezorerie, în mod esenţial pentru aceleaşi motive, indiferent care este activitatea principală generatoare de venituri. Ele au nevoie de aceste elemente pentru a-şi conduce activităţile, a achita obligaţiile lor şi a asigura rentabilitatea pentru investitorii lor. Ca atare, se impune ca toate întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de trezorerie.

16

Bibliografie

1. Petre Brezeanu – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Cavalioti Bucuresti 2003

2. Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economica 2003

3. Niculae Feleaga, Liliana Malciu, – Politici si optiuni contabile, Ed.Economica 2002

4. Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, vol. I, Ed. Infomega Bucuresti 2005

5. Niculae Feleaga, Ion Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Economica 1998

6. Gheorghiu Alexandru, - Analiza economico–financiara la nivelul microeconomic, Ed. Economica 2004

7. IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 , Standardul 7

8. Mihai Ristea – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara Bucuresti 2005

9. Valceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiza economico-financiara, Ed. Economica Bucuresti 2005

17