76247441 disgrafia si terapia ei

7/22/2019 76247441 Disgrafia Si Terapia Ei

http://slidepdf.com/reader/full/76247441-disgrafia-si-terapia-ei 1/122

EIl IL VERZA

flIINRPN

.p.

{d}



-(a

l

4. Lectura dupd lmasini - etapi premersdtoare lnv6lt

citlt-scrisului5. &ris ti intelecl6. Scris fi motricilale7. C|UF si lblclesF€8, Scris-cilitul in Braille

Capitalul III

B.l6tie * ovolullo tn disgralte-distexle

1. Termlnolosie 9i deflnltie2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

D.zvoltir. ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ scris-cititutul

-+ Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l

{. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i Id dellrientii de nellQte c

ililililililililtil

1 : r4

:), F/,

1" r , ] - ' 'tr i

.-| j ..]-

$1t{

. . ,

Cnpltolul : : I : r r r

Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului . : .

^ l. Elo.urla l lmbajului la copilul normalrI Z. tt"lrrr" linbajului ia handicapatii senzo :al $i de in e]ec

- rCopltalul II

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils

| | 2, Geneza grafismuluit. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului

3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt



In loc de on luzi

Rezmat

ResumenP€Ioue

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow

tulburdrilar scris-citituttui ito bolile psibic.

l.'ftqulsttlon des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. . '1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd ..

. 129,

. 14?r

. 15 8

Bolatis dtntre scris-citit ?e3222

: ,'5229234259

Cio /.fie rI

2. I-a genese du graphise

3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture,1.La le.tue a Dartir des images. t€De pritiminaire de lea

ture-lectuF5. Ecrlt@ e inteUect6, Ectlture et motricit47. l-ecture et compr€hension

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlsleriet. Terblnolosie et defiDitio+2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure

Chap*c Iv

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do 'cc;tiurlRtur€A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norn

8, Frriture et lecture en Braill€



res halaclies psachiques 117

Les lelations entre tes troubl€s du ii.rftji;frf et le troubres ite I dcrriure

M.tthodes et procddds poul l correclion do la di6saaphte et de .il, disle:ie

A. Mdtha. les r prccides ganercuxB. Mdfhod€s el procadas togopidisuee

si lMAi io '" '15 8

17 0

t79

La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' et r x'ersonnaritdEn guise de .onctusions

20 3h2

,225

229

Resume en .oumain

R€sume en franqaisR€sm6 en espagnol ,,Rdsure eh rus5e

Qa9ltvlor

b formactdr .le los habltos .le l€ctua_esotlura

1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura'

daje de Ia lecluaas_ltu.a

e de la lectula-escrituraZ La g6nesis del graJismo

3. Las eiapas del aPrendlai

1. La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.e

5, Esc tura e intelecto6, Escritura y motrlctdad?. lectura y entendimiento8, a esc tura{ectura en el sistema BratUe

Capitulo fr l

B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla

r. terE nolocia t definlcidn

2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura

Cdpthtlo tV

D€slrroUo y sintomatologi en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur

A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn

259

D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans lll 'e c leb i l i ta ne oI" 1" 9

B. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che. I mtes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs I ffit '

c. Les cardcteri.stiqll.zse Id disgrdpte et de Ia distedeen cds T*l' lt.I



La r.la.idn enlr. tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura-

{Votodos y procodimientos ale .oreccidD de la discrafia y dist6xia r .A. Mebdas proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat

B. M,io.los 3r procedituietLtos . . cdrdctet especifi.oment. toga_

B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtesqne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . 1r5C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol 12sD, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds

etetnec lar les psiquicds . . 147

15 8

L7r

779

if lr

' r: , . i jn : ,i ,

'dolrrpo""*" mrnxor qrcurs ri nrcrma

Sdpilulo I/II

fat,nfi I{"

n[||rx||rx r ordouen{i r npoqecce n3rmxc p.q{ . l, Pa$auc peq lopMarbtroro pe6dH(? , , t

, 2, Pasqtsrrp eq{.y rrrr c yuoBeEtsr r c9i,tgptsnu.ertop?fBr:ma €rcritura-loctulr y la p€Nonslid.d ?0r,

222Relumen en

Besumenenf.anes . . . . . . ' ' f i3Resumen en espanol ). rr

Resume en 2t9 L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b nrc6M)2. remlrc r'ncbra3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 np

uem}turn o6yqeqrD qreHHos nr.hly:. Illcbm trr. I IHcs t

.7.rlredte r rosrMaEre:8. t{rin. nucEMo o cucreMeEpannr. . . . . . .

S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr^rci.icti

x xc.p4ix .I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa

Itailrrrc I ptinrox.rolor{r. {apyEex.ljtopton'Box



E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4 e Bdp tuequx.ru )p.tkltLuraoq u tututJu\ux na ct.rew Epanf,, . li

B. Cnt4u.lr|t duc.lefcnu u duipuquu nN lt rtsekHoii 01.ra.nctu 11\lt'. C^.qttquta pdp tuenui rexue r nu.bu npu n.u ar.t.ut 3.na.

A3axuocsr3 r€{ay rapyuerH*ir tdnori telx N HapyuenrrMr qred{c

1t l

. 222Ha ptiridr.rov 22j.

na ooaHu 3cxo'3dkc

Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n\ tel,d, r. \otprd octtp, o .\apotr.par). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl

Or{or .Hxe qren|t

CUVINT INAINTE

l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-citil , 'd i r jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? f i illrcru cxtraordinar :i foarte comple\. ,q'n fosts('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate dcopii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulblor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind,ycle care m-au detcrminat str me incumet si scarlc atit de diIicila. Al doil€a considerent este adorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cdidactice si trturor acclora care sc intereseaztr.fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolte

prirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbugrafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor ashandicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in funccaracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de spsihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simtologie si o rnctodologie atit de utild in acest do

La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numaiscris, despre tulburarile sale 9i despre metodolocupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot tastfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnsi cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sI lcgi tura intr inseci dintre scr is ni ci t i r . inslr

evoluiia lor concomitentd, progresele realizate domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $iburarca scrisului determini o relative dereplareptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiieimodificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referitnivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celela

In alti ordine de idei, tinind seama de specificbii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am

1;li l

Pcovc tr. i.n.u.rcr r3utr.

|caroNc ra t)coroM r3dxe

22\2J12:l ,



iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL

clc sinl mai fr€cvenic, mai variate li mai complc]i

Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h

exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL

litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin Am in-

ccrcai. in accla-si imp, s:] punem in valoare ceea ce estc

comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_

5ie.Li- Crr . i 'p. . i ' : ' t r r lburir ' lnr ' ' r i : r i ' i rLJIu; i

I . 'n. l r "d" i ldi i idLralrrat .a r: i rLr lui \c hl.

'nnro -

rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.:

riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnliiunei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim

ci lucrarea sr.lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa tr''

DsihopedrsoAica.'hlr . rrmh cr-ranri ' pdl:e , '1' orul r i 'drc \d

'or, ' id-r 'util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li

rea viitoarei editii.

tI

"rN^MrsM,5I;;-;i" *o",rfto LIMBATuL

':, r,iirLc prccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai s

, . , r , , . , , . r( . tL - J nrrF lod ^ Lun. l i i l - p. ihi . Di l-r .nrcle i

. t , , , t , I I .naf l pregranLe ; d^p nd al i l dF . r r. lurd \ ist-

' , '. i , , rD1ral, l l i tonoarr i .uldor, . i t . i dc ^rrdi t i i l "

, ' i r ,' . , r ,

rarm-fcra

I nEVi" l i a) in .ar ' -ar re ' oprlLr l Fa

r,' , '1.

l imlrarr l rrr .c apzrolLa zJldr d. '1-rdl le lun' 1i i p

'" , , , ' , ., ' ' . ' i 'oe,

d. l i \ i rd'o f \ ihi 'd onLr'rr ' ieun ror i r' rdrJ

i , ' , , , r , ' r ' i i ra,rro r l : i .u mcd'rr l 'n.onjuraror ' Pr"crP'elc in

' , ' r , | . l in:a , imoaiJlur onLrib i ' la l ; rb;r ' 3 " \pcrren er 'up. t r ' . r . : - ler-n . l i' i

acn',u a ' sr i ' r r l -r /a d' l \nlrdr 'd" lo

]. EVOLUTIA LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL NOR}IAT'

I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siD

r, , r l i . r tesi c le sint incadrate n acl iv i tateamotorie. Se cons

r,,"r,tc,eineza

timpurie, €\'olulia vcrbali este corclata cu de

i(, moir ic i taf i .

ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modu

r)inLricsc obiectele, dup precizia actirinjlor Fi a miicdrilorli|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si e

limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un

nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor

rale s; \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integr, l di ' ; rr . Chidr mPrsul , rur " 'pi i :ndi. rca dlrofa "L'

. , . ,^ i , r , lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s; t , | l i . fbale.

r, r- : . i . <\ i - , r ;d.i lapt r l a tFrir . l au J I d\ar ' di 'cr ' t o

\ , , lL"re far, l (1. bdipl : . ar i l nP l inid del ol t r" mnLri ' :Lir ' i

AUIORUI,



Dez\,ohar€a psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lImoii\: sc inlcstigb€azh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii,trle pentlo situatiile adaplatil'c genera.te.Totuqi, sc impLrnc ,p:. ' : / j1f, : .J n,,.ntr ,dam i,, tdbj l i lJr-a moLorie a ,r . :- .o,.r dczvoltarea motriciteFi p€ntrlr ce prima se dalorcst.. irl prircipal, Lrnor djsannonii la ni\.clul sistemrlui n€rvos ccntral 5au dnicrci i :b i l i i i t i e\.-asive,p€.ind a doua csic consecinta uui f ,van.in frinctionarea lui echilibrati. Ca a].are, nsiabilitatea motoric ntnumai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnenr^lor rFrbalc. dar. d. ( . le mai mulre or i . pcl . insol i l i ae ,.tn,.ra

alc limbajul i oral sau scrjs. Asadar, copii cu o d€zloltare motri.nmai avansali au Si posibilititi verbale mai acc€ntLratc.Fi dupi trFiluni, suncicle emise de copii sint coDfuze, dar ele eyprimi dirtce in ce mai muli .r anumita stare de con{ort sau disconforr sauo ccrinF. -alce.stc unete constituie ginglrrit l. Ac€sfca in:ep sas€ dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (janumiti semnificatie mai ales prin jntenlie, dar ti prju acordarcade valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. t-oarne,dc sete. de lipsi dc confort, de satjsfactie. de bucurie etc. -q.cesteslrnetc izolate se un€sct pe Ia 5-6 luni. in sjlabe ce se repeta(ta, ma. pa), constjtuind asa-numitul pro.ies a1 lalatiunii. Pronun-

tarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr, ce.ace face sA Ijc rcpctate inclefinit. ln f€miliile in care eyistir oatmos{.ri ling|istice falorabiii Si se introti.e o comurlrcare in-sisienti cu cop;1u1,progrcsele in achizilia si intelegerea .,.l]rbiriisint mai rapid.. O ma.e insemnitatc o are, ir1 acest proc.s, cn-pacitatea cte imitalie a copilului, car€ incearci sj rcproducri 3nu-mjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea.C:tre sfiriitut prjmului an, copilul arc posibilitatca sA p.rn nlcuncle (ar\'inte simple, ce€a ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptaresi rclalionare cu cei din jur. In'felegerea vorbirii cadti un a{ansIati de posibilitilile de pronunlie- lNevoia dc a se la.e intel€scrett. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an; de ar..,a co-pilui {oloseste mimica, vocca, gestnrile, toate mijloacelc ;Jl'sibileDcntru a r;spunde planului oornunicarii socjale. lntre nerc3Ltateade a se iace inteles si necesitatea de a intelege, aceasta din urm;iejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intiisensulunoi cul int si abia mai t i rziu ra folosi cu\ ' intul respcctiv) . ' r -

Psilrologi| copilLlui, Buc .eqt,, E,D.p., edilia ; II a,

11,r, , , , , , r , ' l ' l ' l \ " l r , r . ' . islemLlui torrurugi lr'oPir '

l i 'e

L| di , , rr , , , , , r l .1. , ." ' r , ' rr ' ^ . d. pirer ' i p'nlrr jno oJr'mrs

., , . , i , | | ' , , , , , | | , r1 ,r l :o. ' r ie dNLarl i i ' nihrF . l r idrdJ' ; ', , , . , r ' ,

' ',, ; l i \ .Jl i l rg\ i t i "" d' 'cf rP Totu: j dup; 6

J , . , , . ' . "' , r , ' . , 'L' . '

i r i rr" f"n'r 'n"l" o'unlat a ''

op: i :n

o', t , , ' , ' , l , i ' : i l , funnl^gi 'e mdi pregr arr lP Jle I mbi i .mrl"

i ", ,", ' ' , 1 ." . lc .- l - mdi L ur d' .roru rtrt ( \ 'o rrerP

, l , , . , , ' , , r t '1, " . \r loru. 'nnnLio' r t ' rbl i r d, ' i p ralpl j 'm r l

, i f : l ' A.niP. d, ' r i rI rdptul"

':a 'h; t i r le 'oo

' rr ' ,1 ' , , rr rrni tLi virst i sint ]a f€l in toatc l imbi lc, cl iar

'r,;

',

, ,' ;; ir,l,;voltirc d;feriti. ln insugirea sistemr ui fono

.r i l , | , , r ' f i r . iDiul sirat i fkrdri i ce arc la bazi contras' lul m,'i

,' , ,

, ,1,", ,

Lrnui drum cle la simplu ]a complex si cu tcn

,r, i , r . r i . r , r . i omoc"n:2, r"" .dra.ter i \ t i , i

l ' , r,'

. l rnL"prc'"c^lrr ; r ' - l 'ni )ur ' na

"pi l ' l " i:n'F

''"r i '

r ; 2" " na mulr ' .bp; i rrd un J'Pnr"at

ror d' io

'r1,,rr ,. ,Lr numirui cuvjntelor pe care 1( i rr lelege si le pron

j i .", . ' t' , .A

. l , rF lr. i .n: pi rd d . i r ''

m;c D"r d' ' ast

, ' , . , , , ' , ' , i : rni". l r i der n" ., ' "roi ,r- . Cupi l r l dobnde L" po' ibi l i

'. . r , rnr ime"L rcl ,r inteic -i oorinr ' le nr:n , uvinLe p' ' dF- inva

r' l ' , ;n r^el*, r"rmi-,1 ,urLF propo/i i i i : i f ' lo' i d r '12'\ '

, , , , r ' i . ' r ' r" r . :m,r '" ' tn. Tor, ' i , 'L'r ' rn1' I'srp

olo-i t . d' 'our" ', i ' .

' ' , , ""1:; ]"

.i . lesFmrea.d . s;Ludtie or ' 'Atd lnrrPJdJ ru

, .r , l m'oi"rrnan a oF : fL. - j - l ' i . / r 'unumF dom"ncrrdri \F si ' rr i i, "1, ,1.

"111e11;norea\ ' ' l , r j i ' t rrdt ' \ 'c l fol l r 'c r_l" l "b'd Dr'

,{ ,rr . r"d ld no; qrlzr^J ..r ' ) iFcri \ ; sin' : i ta d- copi i dF J up

l ' . r l ' . ,1- i . . .m, ni a "ir 'at i i c' dpr ' 'u inr-brdrPa'uprl ' r lLi 'n "

' ' r . ' . . ' r . L imL jul d ri \ i /edr; 'hldlr '| | , ' | l "Ll . , i l la".npi lulr i . 'a". ]a.: i i . ip. l rr | rU|. j ' |ar. , l i ' I .o: r i ."cld r i l : . pdrr i ' ular i l : r \ r l ' r ' :sr ' -rn'r lJi ncrvo\ rcnt

. ' i rn"i ' . ;a. i ' apararulu: fonoan:culdrnr ' ' opi lul drtPDfF' 'ola

,' s.r ip ,1" di l i "rr l td\ i rn pronu, r larea I nrect i Dinlrc drFi tc

,' ioi . ,"f . .mai

frP.rcr le 'c r. f . rd la ^1i , ' iLrrFd {om'' iurea

'"r"r"ar"

"rt ' .0,JFlormar.a unor suncte. i lu'Ji rcd Lrnnr s

|u allele. inversarca rinor sunete in cuvint (metatcza), perseve

'.r ,r .rcrorori a s; ldb. lor in cuvi ,r t \i c "l t rdgerea saJ 'on'c-tr

rnor (L\ inrc^t, .

T' : io a.^-LPa .o'st i l r :P Ll: t i " l l ' i dP \ 'r inr

rop.ni . otop. i i a.eqlp virstp, "i aLro nar.rr. i f i " iolnts' i 'a rJ r e

' ;?.]r" ,'" . -r ' i t l ""r i "

dettrL' l "8i t d da F s" m"nLia dupi 3-4

;;i;'i.,r-;;;; r."; deprinderi srcsite de vorbire Exista labe

'Jakobs.n, 8., Les lois phahAnlses' |u

lansageel lJant in

' rioce .idtr 1a phnoloqieqin,rdle, in aol SelectedW'itings'

I,honologicatSiudics, r962



laii., ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir :\lrrbir€a copilului anteprefcolar.

Marea capacitate a copilului de a-;i insuti sdnete.:i ciiiaf cu.vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N. Cbomskl consiI Fr ' . i d ' rctof i r . r sr"r ,1ur : i grnc"hr i le r t inLaj .r t , , i , i .ui :Ll dr ( .Fosjbjlitatea ca n cuvint insu;it sil foloseasci utterior. ir nc-numirate combjnaiii, fdr.i sd mai fie nevoie de o invdlare supiimcntari. Dupa acelasi N. Chomsky, Cramatica translomati.;alisc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice,priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.erbale diDa1t€ categorii de structuri. Astlel, se ajungc ]a

sublinierea iJoten-iial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd,ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici, c{,rcrctizatj 1r}ot eraiivjtatea cognitivd I.

E:(isti .lo :r caracteristici proprji insu;irii limbajuiLri. hilnj rsrecal:aciiatca de a inlel€ge ce irscannd cuvintele. Accasti t3pirci-'a1e.cn sLL,r i -

-o'nD, enLd- (c.rcepr Jolo. i r i . u- j , . , ,1i tsr ;s l j . ,

'no' .^r '4, \ d, ,r . , c"Da, i laLo pronuF ia) FsrF B(€e, u- lolo, 'diferjic cLrfirlte. -\ceasti capacitate se indic;r prin tcrDonlil cte

"performanti".Competcnia;ste, iD general, mji dervottat,i Cecii

pcflormanta (copilul intelegc mai mulr din celc ce i se comunicidecit poatc cl insusi comunica). Cu cit cstc mai mic c.'DiiL{l cual i ,esl^ m:'

lceast i , ,distan e' ( rcprczint i spat iul psihologicdintr€ l inbajulpasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor), da"- si in-tercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid), poterliirlut gc-nerator al vorbirii.

I'jrill dczvoltarea nrtensi, in perioada prescolard (:l-.tj ani), Um-bajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititiipsihice. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea cort-textualS care exprimi mai binF coclenla, iogica idcitor Laa.east:rcontribuje si cre;terea \.olumului \ocabularullri si nuanlarer cu-vintelor.

Spre sase ani, copilul displlnc de un vocabular ca.en iaciti-tcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri;, alci-

tuita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc,mtlificatii di-i€renliate. In activitatile de marc solicitare, cum sinr cele de joc,copillrt creeazii noi cu\.iite, mai cu seamd cind apar situatii pen-trr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal ; chiar dace

-gilir.ca'jc'steb;zari, ea se irt.grcazi intr-o structuri grana

normal i ( r . Slama-cazacu).I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii, si nai ales a1c celor

dcvjn mai complexe i mai nuaDtate prin inteleg€rca inccalui carLzal i pr in formarea unui ,s im9r 'al compozi l ieina

Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentullivitai€'a fiinl.i mane, J. Piaget 1 il comparA cu conduitelc smotorii fi subliniaz, trci mari d eosebjri in favoarea crrduIerbaie: 1) da|d condui'ta serlsor-motorie urmirelte cvcnimJir:i si poat: anticipa clcsli;urarea acliunii, cond ita verbali

adopta moclele i scheme opcrationale anticipative;2) in

ce ...,nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si apropiat, limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se cin limp 9i spallu nelimitat; 3) conduita scnsori-motorie seteaz:r ]a actiuni succcsive, ftapi cu etapi, iar gindirea. irtinncdi l limbajului, reflecli ansamblurile relationale, si|lu1ta, \ ' . imcntFl , . i c f , cLelo-probdLi l :c i ; ' .

Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali, sc imbogdte$te exp\.erbala si se dczvolid \'('rbir.a titerari culti. In mod dse actilizeazA capacitatea de a dif€'rcntia, prjn denumiri adobiecielc si fenornencler. c a nuanla stiljstic situaiiile, cLeade a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Prirr imbo

experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililorgind;rli,

nrarea se.liyersificii 9i cnpatii claritate logid, dar in accla;.restc capacitarea d€ nrl.l€gcrc a informaliilor rec€plionarLrl dcoscbit i] are in\.Atarea scris cititului care contribltieganizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive mile accesului 1:r cultura. Posibilitilile \.crbale tot mai mari,vj.ri fi pronunlia, relativ corecte. dclermini Si adoptarca unupersoral de exprimare a ideilor. Dacd pini la intrarea in riorbirea este invitati mai m lt spontan, sub influcnia pro

clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.iljle

ticalc. ortogtafice ;i lexicale Se poat€ afirma cd la fcoladuita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice

dr.rt cum sint asimilate inituentelesocjal-culturale, rolul p

i1 are ljmbajut in procesul cunoa;sterii i, in generai, al schj

.1e infor'rna1ii, al transmitedi dorintelor, intentiilor etc.in clivercilicarea formclor de exprimare orald, cit li scri

garlia \,ocabularutuj joaci n rol deosebit. Volumul mare

ii;tc Jaciliteazi pro.resul intelegcrii ;i a1 asimilirii inforrn

l P iaEct . ,L i i i lnhcld€r, 8., La psitch.lagie Ll. leifdnN.. Le langage et la peflsae, tra.is. p.ii . :libil



lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nuse poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii ccDrcsrlpun cit mai mulie cu\.inte, denumiri, cnncept€,noiiuni ctaresr rare lrebuie se fie prcmis€ pentru o enprimare adecvati. \ ' . , ,e td . le r n arrLrr tdr , in ptu" Dr, r ru crrp m r:1i durL,r i

'W.St. .r . Cl . St.rn) a I c l .LLrdL inrenGr- , le numir , l , r i cJecu -

in. F l Dupdi . . r . o ' r , r l ' . a.ufpr i -d- bogbr iaa.F\rnra tz.o.J i' d. , r IF \ i rc ip T|l .cpJsra ordirc dF :d.i. rmfres:onei/atjailnrilc.aiitative, dar li caDtitative, in achizilia \,ocabularLrluidcla o porioad de virsti la alta. Citeva cifre sint iemniJicative pentru

,r le "_f- rnrr . nd: . r . : I " un 1r . , opi tut ooa-cexpr iTa , i r .d t ;0,1-.r I . : l r J d, . .n. .1. r l r rul n nim. . d-aur . \rmal iL4nn.rv i* l ,f .diu de 700 800 cul- intesi maximum de 1000 cuvintc; la 6 anilocabularui minim estc de 1500 cu\.inte, mediu clc 2000 c linte sinra\im de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotaremicj se in-registr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularula( 1r-si 4000-.1500 \.olumrt vocabularului totat 3.

ln pubertatc. dar mai cu seame in adolescen ;. exist: o preocu-pare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu;;irea unui, . i L ldr .1r nlai bo8-r SLh ir f l r4nrnur .r obie.rF le inv6tam.nr

'F ^\t 14i . / i in . .or l ; c i d le( tur : i unur l . r^r i r i din d ter i re do-

Il1(lrii, tinerii i;i_Jolm.aze n stil pe$onal al expllnerii idejtor si

stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es.Debitlrl vorbiriioralo si scrlse crcste. de asemenea, oarte mult fati d€ pe oada'cr Lra mi.a. c r \ r l . l .

' le<p-. at rare inl r .Ac, o .aLL,t" ;r t a.r , \

. r : r. . , r , I . ,n. .not, ; t . " t is fd. l i i in Jr i t izaror tor i r .on\ersat i i ,

, ' , \ l : . ral I i r i \erb. l . . . - ntrulerre pr . expuner i le sinl inmr_cate .de semnificatii multiple si mianteri care lArgescgama ideiiorrxprrmate in co.text. lleoarcce, in aceasd perinadd, invdt,areaesteo actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr,rir; scolari.in care predomj.:l focalizarea de obiective, interese, aspiratii, tind-rul isi d(:zvoiti strategii a1e in\.dlirii tot mai rafinate. de peulnla .reror.r benafjciaze intreaga activitare psihicd, inctlsiv lim-bai ]. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p.i. imitalii

-<jnldele

in scopul auto€firmirii si a[topcrfectionirji.La virstelc matune, limbajul este mai organizat Ii sllpus maisrringent inflLrentelor sociale. Factorii psihologici. aalc slau ta baza(osiiportammtuhd verbal, se exprimA in primlrl rind ca motivatie

' 6"t ioi ," l i . , :erza E.. Psi t .olasn.r r r /eror ,ucu.est i , . lDid, ji Fe. l . l 81, p. 78 .

. 1$chiopu, U.. Verz E.. op. . i i . p. 113.I S.:riopx li. , \rr'f7a E. .p. cit p 16r.

r 'c nudi i t r i . , , : \ i . ludl i , , r t . r .dL sr imLldLd e.ondi l i i lc ' 'F

'nr iu"nL" i*FClL., ,1: \F.i r l rn, r d' veder" verbdl . a r 'Fsic

;" , is i t , ,1 m"i mdre.apr , ;rale dF sJdpr:rF ld condi l i i l t oc m

it"_"au"uti".

intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea'es

rsel

t" . ," ." *r -u' . pc cJno:t inlPo indi \ id r l t ' i si p ' cxPer 'e

r iala. Iol , : ' rc" l imbajLlL:este ' r }a' adcc|dt i s i tuat i i lor oa

pr jma'na br." ,or inulul id ' 'ur ' i €l dor i r lelor ' rdr ae

mimi.a . i La.t^mimi.a . 'nr mai cxpres F ' : indepunF" ma

rolr r l oc mi i to.cc r i r ialoare al^ .ompurtampntJlu ver l r3l l

, "" t ion. 'na in; j r a"nl"r \- , bJlP ( lp .{pr jmare. nronrr ib.r l iF

nati si o a.luc" nflu cntele erercitat€ prin intr€aga cultur6' l

\l:r;".i-";-,-

spcctacole,asc ttarci emisiunilor de radlo

""n"l"ii"

"a ""ce'o;saturile ctc personalitate, carc imprimd

iului o anumiti colorat rd, un stil proprju' debit mai ma

mai mi.. caractcristici de accent Si inionalie etc.

SDre cleosebircde lrerioad€ic preadolescerrlei5i adolcsce

r i jele: ,1 r l r , . . rdo lnr"re" r l 1f "- ' r 'penrrr(ul r ivar 'd un

bai ca . -a c .r jni . r na: murLc , uvin P alc l ;mndJLi i

""i;nt".i

"*rr."iiicarc au o circulatie relativ mica;i carc

desc o riarecare pretiozitate in lorbire- Aceasta ntL insea

.culr ; '""

folu. :"n

l imbaj mai" ;ra'

din punct d" rFderc'a

. i 'arLi1Jr i . . Dr f a' l r i . . i \ i i lc pF l inl* l ;nrb. jul ' i i ipcrm

I ad.; o\pr ;ne, relat i r u'or ' ur : te d^i ' . isa nt ' f ic pr 'o 'updL

i i r , i i i ' ' " - . ui " a'el ,a: i m'r i \e t i rcr i i" inl

;nLl inaLisor . fo

rnor i : :Lo"ne, ,un. dpr ; ,d 'a da r"

not6 dist i l " l ' ) i con

*i i i . ' 'p.- . ' " r " ' i , ' i r i i . E (1, ;r , ' : todr le alen\ i la modul'u

lolo. i t i mbdrr l , nra" i fe.r rd i , r i ludi r : dF de/dprobare ala d

i" ,r " i . - ," "11. e:rp. im"r" , dFr"" ' r ' lur ' el ' l r r schmb ii

." n; .arc J; .J | . c r ' *ucalLl ,r bog:t i'ar ' i 'o ina

i ,r 'a ,"r ' . " r - l . r : .

Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orb

totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' U

yorbit.,r' exprimi o mare bogetie de idei in cuvinte pllllne

*-r" r i -#j acc"s 'oi l rncnr iat d"cnsurr : i \cmnr l i "arr i mP" l" 'ai dr( .prale F af i fmd ca Derc'1al i ta1^arnui om p

I Lrecl - .1h. r i r r re altclP, .i r lLrp, .omp.r tamontLr ls'u crb

\,'bi lor

' r iF l ;g ' r t" - re

.apabi l sa c^ addptezc a conLl ia

I . r , . r or , { l . :ntelcdea xpr , \ i i rdca. mim:'a, Le\r i 'a, sa

rlacil este receptat si ascultat' cl€ci si comunice cr1 ace;ti

rlirb;rii estc cli{icite; ea presr.rpunesd ftii cit trobuie si v

.""r"-" "e

comunici, cum st tc aclreseziascuitatorilor i'

important, se te oprefti cind este necesar' Dar eficienla c

larLrl s€ rezume la cileta cuvinte strrcLa ne esr



,nr . l .i d r^ceDrie:-

Lr dFp:ncjp. . . ex.tJ-ir irdLp, n rm i .tp cJli_lar. . ' \"rL' i toFrlLri. Tn r- . rs ra ,.rdinc de idej, .n D.ihot,,E,, $. 1st ' i , ' r . In.lur..Lip , , ,

" r rLqile jj mar:mca grup rr i lor , roiJt . l : tF.

rr idr . r rFrptp dF. nrrni,arp . i . i : . icn;d drFrrnra. DF.saLi. Jc i jn_rJorrdfri rr.-1ru pr.,rcr I de .i rc,cpriunare .n. r : ,l r i1 . ||rerp. r.onat. . i nisLrjLuria iprarhic; d .o t j . I " . r , , .

"a . .i "

'nLl.pl;n,* . mcmbrii AruDului in cErp rp rorbe.te . C,im r.t,arerireiruie

.se s-A acomod€ze problematicii puse in disculie, si tinir , i .ma d,.u^\rriF.do.drr.rari"ric i, de tocrL:nde aro loc (in Jc .-r\natn ,dL ,n ac1i. n: di: iradivo or: dF ju.) , dF catirrttsr memLri_llr rnrc participd 1a c.,rnlnicarc 2 etc.

\r(xab 'le

f*ljd**u'ft'fff*"'"$r

irs$#ll+ti{{*'i*il[*W;i--i$:*$;f*tq*ilt+l:.r+

g'$#$*ts*aft#*qstil'"{li#{iii.

ry$::iitil

2 Fl'Or,ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\LSI Dtr INTELECI:

i : 'm' . - ", apjl I norrndl i - i i , - r . - , t . \or l r i rFd mdi mull sDn_

\J , , .' . . . ld ir,Lra' .d ;n . ,u , t r . , " r d^/\^trarpJ f . :h i ? se rF" t i_

. ' . : / - pr , ,gr . \ .v ,.hrnJ:,ipari: ,, " , r :d l i . . i mr. , u J-erna cei dc

' i :prF-r . d {prn da ,,9 . ib i1 i ra: i rn r l ' m"i r,.d,,_. . i marifajra star_:r- r. c. nrurjr I .nb r j r lu : . I r , rmai drror. rd def .ipntei d;pr n, nr.^ pe .r+ o du. drf r i I} rrL tap.r.r .a prr,L,"nFIF :nr.rn_lr ' rd: arc r- i i jrrJJr,a,,a r t r-un cctpm rl" , -mrn i . . , rc r :er_

m.d .r , n I D. a, . -a . td inrrare" i, . . .ur l . t . , u: . r t hdr di. nt )at mi | .ar Dr. / ' r i . i c\p6riprrrj \ Frb1l; t im.l i t i , , Fed .c fr , e d i i i f i ll jn , F r l .d . rn\u:' re j , Lrno-r : r et^" . i i .r\nrorpd . i r i r - .c r :sutu i Le.i_.n

J7, r i lp dp hdnd,dp r.or. et drp po.ibi l LarFd sa irrntcapa voi_: . rpr ce:.r Ll n jur i rcu-c-,e sr sc rr.a .r . te lF\ pr in cuv"inte s:

p' , r . . ' i i-r

r tF. rr u d"aruir,. s jmp r'catA oin pu"cr cle r.ederiLr, ' r . l ica l . r l imD:r, . r r^rL. i . i i r , r t l r l i orFgnantc i r (e pr i t .e . tc

spniwtio..r\ i rr lo" )i in exprimar., difercn-iFL,r si. nuantclor Joarte numeroase ce e ;sta in'timtxj.

Inertia_ psihica si .,ocabu1aru1 s:rac sint irrtncipatii j"actori, ati-r ' r" . 'p.sldba m,,b i l t r r , . in i r l tu t s . i ,ur

"lpn, e.clor ;nLetectirc,

ampr.-1a pc r' i telFBpr,a r.oro i r i i . Expr;mdrea cnn_,rLrrFtor.

rorUdlpp.te

" 'mot:f i .dri. C..mndraii\ - | ,.op;tul normi,t,r . , Jr,JtaruL Landicapat' t.r e.tc r"d rs rr mJ: p r l :n d. JL:rni i late.iar i. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.

1 Verz , E. , Particrlontnfib

.l..ii hot.licdPdti, in Limbire

insu$rii limbii si littbdjul[i

moalerne in scoala, aol l R

stimnldrti actititdlii pst

hiondi.dpati., n Rerista drr)oDes.u-Ne\ earu, P., (_uj .t. psiholagie

lj jrog|aIia Universiteti i Bu.ufeit i , 197i, . 45 ,: 1' n c i c o v - B o s d a n l\., j,sihatalie generata ,i

v,r. 1, Bf.ufesri. dLtura L l i . ta . | . i si pedagogi. i,

Vc.za, E., PTticuldritart i ol e

deztroltar.a tinbojtlLt Ia ele'ii

1rtli, r. ti.l.



:i ir cond ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui(tr jrr.,ccsul ;nstrlrctiv-edlLcatir). ca urmare a capacitelilor dife_rit€ dc receplionare, in iunclie ale gravitarea handlcapul;i.

In scoald, dcficicntui iD\:atd si faci eforturi ;i sa asimiiezei r : r .u . , , ielc n moJ nrgdniTdL, J5 .1,,.t i-nii/erp o\ ipF-r^lF imLd-fd? pruo . r l :n.Lru.1i \€o r .- r i \ , sa der i .a na' orgo. i / . ; ;n dci i r :i r i rdi rF - . : n gcn^ral \6- . i dis" ipl i .e, ,r inrre, lPaa.. :r : ale DSi-

hi . i . I ' u oi r - ^ i . .arp r : ;- j i t I "o - i f i - . pro,;rLi , i .n. .ru" i . _

,rJ.r ,r .1r \ ' ,p adJr ,8; . i arr i \ . i ra1iocga. . /ale o. _Lmrlr r , J t imbr_Jir | l { . , e rm s-c pru,Fdd' .u dfLpr ayp,cimc.] | i , ta) ,. pot obr i reprogresc insemnate. 1a majoritatea subiectilor. in dezvotiarea Dromqlor .oEr ' i r i \ - i '. fcr rnarer , ' . r ' r ' i . . , . r ,1. n r onJ- ieL"care fa.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.j coiectivitatc. Cd toit( efort riiede .use 1a handicapalii de intelect, se m€nlin o scric (ie caracre-ristjci spccifice limbajului involuat, in care nota dominanti cstenceca a.omunicirii jn.oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrnc-liei s-"mioticea vorbirii. Handicapatii senzorjati din gnipa experi-meriale (mai .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ,-vi-clente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\., cit 5icartitati\'- c€€a ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvis-tice tot n1ai complcr.e. La aceasta sc adaugA formarea opera{iilormentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri. bazat.pe o m.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx, dezlrltarca aspiratiilor

in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale, asemilnitoarerpersoa-nciof no-malp i c€"F spm*i f ica .omppn dr .a dct i ' ie r , , sF zor 'alF.

Di , ' , . . ra ' i l . organizar- d . oi . pr"c, -J l - r rL,Li , , d, , ,dt : \rczultA,.i, chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct, limbajul ses pr c mai usor influentelor pozitivc, in raport cu celelalte funciiipsihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA seorganiTeze ntr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t.

La handicapatii de intelect, dccalajul dintre dezvoltarca limba-iului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident, dalorita Japlu-lui ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate, in timpce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc.Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvolta-

rca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile, in timp cestmctur;le limbajului avanseazd cnt in procesul demdtizirii, iarla dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.birii se apropje tot rraimull dc ccle ale normalului ti de\.in suport pentru stimularea func-tiilor psihice superioare. Ipare aici, cfident, fenomenul de hete-

i$',*r:":*xJ:a**::fi"",:lt'."*-:1:m*"H"i:':"':t:'":d'%";'i:?J1"ffi

'1'i'i:Ti:"ar,orabile.

,*:;;*li*;,t'"r;"'l;;':"i.il,.l"il',1,ffi*"'i'i*':lii;:

:l**"-**.*:.:".'rsr"ii::,t"ill,i,::;,1H"#if:i:ffi:i"{"":"r"iif*"*1":tr1:i:Ti,:i"f,,?:r-::i,

""'l*llll'l"L':l'":l;:iH:ii:iij'i

:::ii:.;l':;'*'.:;:,iffii,il'iTili:";';?:il'tj:'""i""';;;l:1,:t1,";.:r :i; r;:11;il

il*iiilT f":lT*:;#ul'Lr'*:1"::'fr':5

*"*iui r"l n:,"gr :i.,::l=:":"""

crra'ieristi^'rr'

),tiit"i,l,"T,l"'ilii) ; ili ii iiil f :lift:';;ft*i"t.lru;n*":ix

'::il:,1;:'i"::ft'J6"e:.,:il-'i't1t'iti"i;"i-":ll]'t#ir'$i.ili],:::Tl"?*'i:i-'ii.i:iii::iliil*:l,r"iT.','$.''.r"Tsl"i.:;.I:'i:ff#JHift;;;;n".."r

Lft**i*x#**;*tr;."'r,:*:":ii:i,ru*i"*:"11";'*'1:",..l v er ta, E., catnluita l Verz€, E. , Dishrtd .t t

, putan, C.i Proble?ne

si Ped. 1982,P 59

r fd , io Pi. Bu esri , Edit D'd r P

.le sudapNihalogie, vol IJ, Bucure'ti'.,

^ . t to . -o la , i t . ' n i . i , Erl Did . , ' Pcr



l : , . " .." râl i rFa/d i , . .apLa

-. i c \Lc nern. luct .cd sau str idpnt j ,{rnu nu rc respecta accentui

u( ' . , rp,c la ha..dirapdLi i de \cd"r. nu csrp i t fe,.dLa i r ,reqri larcainr r-zrorj tor \Frbomotor: i dud r ' \ , iar d.z\ol tarea inr. . lpcri \ ; cstcir l i . , \ , io"m?la. poc b l ;r ; l i l r de .r ,u) i ro i \oroir i i s:r .r mri marr-

1i r - T. l .ntr.r, i "t . t f , , r . t r .r i rr \ . rr .r , rar .a d.r i \ i rJr i i p:hi .^ l

- \ . { .rr" c l |hL 1J1 sF ctatorer . si s]ab, i , rrFI"Seri in nurnrar-a \or -

l l l1r, ,r ,- ,*J : ' l1Do"ibi l i rar i : d. I p.r, .Dc \ iz.r I mi j toac,. Ie

Trm 7u gPsrr. r l .n -c ômplcfâ., , ,^mur j .arcd \prL,r:J. Tor dr_

ro' i r . rmiJ.. i lJ I :1;1i i imiL6r' i . : . udl - a n: .cer i lur sp-. i i i .^

" r r 'cJ.nr 'r . 'Dnr. l ip\a de j i r .roni /drp . m c larn ada",3: - . ,"U "r1r1u.u

' ,rr , , ldtoppcnrru pronL. ra / , ,Lr, . . lptor. . \s1-t , , i , , i aI . ; . r . i ".' r ' n tnr t r in. l . J,cr^ sr,r, . la i , re r rc. .c.LJ m:r, ; i r ; orAdrr. , .^ 1i .r :

t ;_. . . L ,.- . / . t , . D. aocnr^n'a. ai rdt c, oard. r . r t rccverr r t ,

' r . r . . , rrof l t . umi"iLrni t- . aui rgi r : r_ . i .Jo.r i rr ;r t ."r . , -

In, | . tor,

: , 'd sr rdbtstor - .r , i .1 . lor {r -, j o. r | | tor i . pr.nrr, .dr . tor_

i .r^. . . s ,mb) . ON, rl l , M. Dura.u d, ,r"n,,n,,r , , , , . \ t . , . r :mF|1d,.

'l , rGa pcr(erj r i ' tFt. . i \ . -b: l . f r t . . .i a mj. .Ar: lur t ,

" " .,1,._

rcrmr o dit i ,Lrt l r l i in, -1 Drdre. ro,r r . : i . i d. . .u.Li l i , . rrr . , .onri , , r .'Lr i , r. .Fndrt i . t r . tdDl *"LF \urbd dp , on, i r r t r l , .md r.. ," i

,, ,nr,ni .r ' i i n, , , ,

'erbdle (CN\ ) cr rp ,nsolc, rp irtr , a8" .ord ri ra \er_

I i ra DHri l rrnJ,rpal i de \ ,a- r " r I Ll :r i .ul tdl i , - m€t ,u seJmjr l , 'n_i , :nd , n ,: in r r r l rclor crp.rma,. ar/ i . i jdrd, lpr do:Lra. r sau. ,nn con.polct I cr iare op. reazd r I te pu. re j -apor .d ta ,maginel, i r ' rnt5. ". .r .r+y ru.roriur i

"1"{ in. r1esa dj, , ld td o delvo: rdrc

. , Lmr . . L,L . a5 mini torrc n:"

rormal- lor.C, "

.drd' Lcrisl i .a gFrerdl i . Loatc caregori i lF o, . hdnd.cJpat i ."r'r ' r ,sFarna,î d^ rniFtc.r . i d,roi i i \ i . inl impina dit i .utr;r i ar i l

rn r 'r i .Scr, ,d curr.ont. \ fut ri inâr.

\F dcslasodrA coidLr tJ vcr_bali, cit ti in plasarea comunic6rii intr-un coniext organizat. Daciatenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale, descrise-rie T. Slama_Caza.u 3,

$i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1,e denti. cu contextulsituatioDal, cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul

' r r )

,i ca tp.t tut r , rboi sau discursiv. dpndrura sr r ic . J in€visr i ;a,ubFr\;m,; eF nu sinr- organiaare i r .omur icare ta, ,anJi .apa1i i

dc intele, l . i la cFi audit ivi . si r :c i nu apar binF del imit .re. tn

gr r(fal, atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresier,. 11 cptie sc crL'€azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dl, N, c a ansambluril,rr funclionale r:omplexa ;i dinamice ale

tirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcai|l. rr,lc mai m lre ilrl. incomplert saLt t.olgatliztrti irlir-u11Ir ,)Lr] ' .n i tar al cunostxr l€Jor.

(\irduita \.rl)ali a handicapalilor este dominati de carli, ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inuIrir rlic, c:. dimpotrivA. estompeazi cognilia La acestea sc

n,Lrlt\reiemenl:r nocscnl,;ale i Fdundante cal.e ngreuneazi r

l, l,rrnali(i .lo citre auciitor si in final. intreaga comunicat I r, fali pe scns si nu pe scmnificalie.

I i\Ala;ea cir,irscrisLrlui iArgc;te orizontul tlf cunoa;tetc

t .r l , : ' r i - | |p . " i f l , ,dr .d i 'nd'r ' i . I . l r Tce

' ' r t i , o nL,,; dr.d o . inP. i ' 8"n,r ' ,1, ma: ";r 'dt i u' le

\,r1,)ri.c, iar centrarca pe somnilicalic pun€' itl cvidcn1il or

r\r opcr.rtiilor gindirii li totodati, mociaiteli supericare d

t , t , . 'L ' t' . '

r ' 'nr lc"rr jLv, ciL .; .n P moL:\at inn"l LJ

i , r . .rp.r : ' , i . .ogr i l i id . i i r te l isenL' s'bP.t ' l r i d . \ : r ,

I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a inte,1. ' . f5 i \ . , : i , r ' . Lr |

'r "a ar ' r fd i4le i , "n. " " ' r

,,rlistactie c implicalii importartc in formarea personalit

,r l ,r | \ ' , .r r numai la copi lut normal, dar; i la ce1 cu handlr,l(,lict s.il1 serlzo.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor

,l, rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in orga

rl r(,rarhizarcacomportamentelor gencral umane.

I ve.za, E., Relolia .l1trtre dez.ôttarea litubaiitni si e1r1 t,@ sea_zoriol psihicd, in Berisia de pedagogie, nr, 11r'1982.

: f rai s se, ?-, Pia get J., Trdtt' d,e pslch6logi.: erparitnetrtdle,vol, VIII, Parj8, P.U.F., 1972,p. 47.

t Cazacu-Slama, . t . , L i tubal ti cotr ier f i Bucu.est i , Ed. gt i int i f ice,



FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS

Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc fac-tori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psi-bica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvol-t€,reamotrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ al, de nivelulachizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentruactivitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mairepede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristi-cil€ subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului arela bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologiapredirii cuno;tintelor necesarc

si miiestria €ducatorului de a formabisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze proce-s€le c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetuld, '

^\ :gcr15 oropri i in l^garura cu a. t i \ i tarea d.sfa urrra.PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod

crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazdo oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a aces-tuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderide autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeo-telor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducindIa organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale.

Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de

parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizi-bil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, spe-cifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficdli s-a adoptat scrierea ,,dir€ctd( carc estc in lavoarea cregterii ra-podititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezeiscrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului

. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl aminlxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se const

irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, p

o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea t

lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai su

'$'r||( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A

lnllIr rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical ;ila 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi al,r hi si faciliteze scrierea inalinate'.

I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cslll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olo

tr ' , i , rui ' r . ' i rd or- ' 1r. , . : ,hi , l r 'J ldra mici. ' r .co'

| , ,1) i' r ,

p- .op . c1- . fFl-yp , nu\, , r laturd D' , f r a

rrr , r l { ,mu1aLl ruvintul : l intr-osirgurA tr is i ture. Cu sigurarltr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolLii,ri(al, si a scris-cititului in special.

Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihicel ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenirlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplica

dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i paforlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici ind€rniniri lcgate d. t rn\td a (.reonu1u efectuarea de desene,pictuii- O scrie de, r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, l

fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., r.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc,,lr'nt('.Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capacil,,r fi at€nt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisart'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au olnrportanli ca str cturi psihice d€ iltrelinere a tuturor feIr. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de g

,r rctivitdlilor relativ comple-rremplicate jn formarea dep n

1. 1'IRStA OPTIMADE TNVATABEA CITTT-SOBTSUL

Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic ,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, iL|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evid

lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanl|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in

2

,\., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld. Did. ti' Caste i l la, A. , op c i t , p 47,



[{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft}*i::i'fl ri,i*iq*if*fi:r::"#il*:sril:H'*r#:'sxmitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstora-

Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit au loc

:::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi'1:;.sJ"'i#'iii'":instaleaz:ratit

dc lepede.

,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate planu le sale

*"*tll :l:l,.:*l':1,ll,,i.i,1ll*,"**;i:xr,,'",1?iT':""' lili.;H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'" l'*u"*:;:.:."ll.li:*rrml:;;;l'u;::tiln':'':1il*xl'fftffii;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i

i:#riirr:tir',;,it"irri *'",;[*l:iilsi-*"li* ,.t",**'mirr:iinii',#l'=Ii3m';';;;:n*:: ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ffiilLrli'11'i;:li':?:;:'i;ta*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi*ixltii::*m ff$"'"[;':li

sunet-ritersisune't-s'Iafrn'

::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:citit-scris.

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft"},"r'"i#l=i ivf. ii

"".".iurr fo'd opereptir' :i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

[t ,tq.*r*l*"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l

l*ffiffi,w:, GE\EZI GR]IFTSIIUI'IJI

*ruNr'-#*trf A a: l r . . esc u,'<, ,

S.uf i i t r tor i ' d scristlsi, Bucu.esti,

l"ltl; l.]tll;. Linetiirico rJe interes.t ttttto' ' Bucuiesti

II;1.-,"iil ' i ' i l i,i;"'"1'i;.0,' si o'|u'|'i rr ' 'rnarP

I r : ;;: "::lt I',,:;l';'"i:i:l',i',]i"j,,



.n rl . . ;mb,, l i ,dJ .i rFtt . . rn | . t , m, r r, t , , ; r . . i r ier, .p ar . L,e. Idru-r;r ' i I , i rdl i i m.nrr ' - . \ \ :n,J tu Or,. ,"o""r. .r .", .i : rn_el i ,. mple. ,1. . -nplp. omulu: eypr ima r . red: fer -n1iar, g. "ar . " , Ct;O'; t , ,i on, r .1

.:n' , , ; t i \ . . PosiLi l , lat iJe d. .umun.car . . pf l ..nr ,

- tr ,-di rlpictoardl : , i . . rJr Imi lalp in l :mp.i

"p€j iu.ia", ,r ' r . . _ i inrpl^s.

r^c d.p. ' ,dra dp ^apa,, l ; r i lp.i exper ipr , ia de ;r.d,, i iai \ ' ;dufui .

\-Ee.LUr - $rr r l | ' r .Dr^zcn1., Drin p:ctngr,rf i i Frd it , t . t r im^hr , l(on-cDLud,r ar I I .yprim,r i i esc- i , r t r . tui din planr t ide,t ,Fi .

s, r je,r"J hicroRl i f i .6 depa- . , r^ l iniretF p:cr;e-at iej . L ld_ dFvinom.u c Jt, , ta 4 LJ, ndir i , l p, 1 r ,J . :n bol i?1rer , -rp,F\a D-r_

'r1u: , onl inLt L,F :Jei 1lai b,,Li i l p, . .rr . a u r lr^rege. . rr roce. r r ; o odrFcdr^ i .r ' r i^rc , i . .z o rdre d Do)ibi t j_ra r inr r 'p . ,b. l "a.1i l i re .r LHn-rdJ,, , f . j ,. r , .d " . q. rdr , \ 'n.en. ;r) \n.rrur,( ,u,, Dlasad/ i d,Lf i , ,nr.L,zr, i r . . , . . , . t .c i( oprdl ica

-FIrnirrLdcrolur ia psihica d omr l r . . je. , \ot l . r .d

" , rp, ,l ; l i i ; r ; ; i ;

de idFal 'F .i zddptar . lp..ndi , i i l^ dp m.. i i ,a . j ,b,p. r r rea d:n_tre melr1brji socielatii.

Cdati cu d€zvoltarra lorbirii articulate sc simte tot mai mlrtti p\ oio A;s r ' t 1r ' . ' fufrne , umplcyp Jo t ranspl r iFre .r otan- , cr r f i . ..dr. .ci l jatd ..rpr indr ' , , ,Lreaqdoopar iF d idi i tor, p". t .

"pai tc, ta r

pP dp Jl ta prr l , .";

p.rmita crpFr,r, t i i l . r i j ro.re.\sl1cl , , apj ruL .cr i , red dl iabet , .. . iar ( l . r , ra un ,o-pl i "al prucr . -de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin

Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc constiin tr3nspun€rea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat,in ,-r ' orgdni .arpa mcnratd .i f^ rmarca

-r raieei r lor ; , , r"t". . rutuini l ] T t_\tdlr nem tlo, j t In tapl , s.mFUl cr3f i . r, prFlr r ra, in(Dr;,r l grrr.c. etpmFntut snnnr ,l \orbir i i , \oroi r ,a arr ' , . r latd. ia .continutul activitdlii mentale dobind€ste valoare numai in raDortde semni f icar i r .. o pfe/ i r ra mcsajul Llp id, i Spm.tr. l F:r", i . nuDre/ rt i in. :nc n ar,. .mira \cmn;f icarje. in r .h imb, ,nr , : ,mucazaL1n elemcnt sonor al limbii - fonemul'. Recunoattcr.a

semnelor rai ' , F .i- . rddr"d

de \F . , Jr:r , i . ret. :er"a cn, :1 , , .1, ; ,"

,yr ' prP/r ' la s ri^rFa. .e re"l i l .d, ,e pri r ci r ipF. E: re d,r i ( ,

-; r rasezin r.rFra

'r .damar i r , p inrra .cr icr^

"i , . : r ' re . \ , .ac,d .. pel | { rura|Tui (a r' pror. \r l i' , i ruct iv elp s^ i . \al i r run,omrr , fr s.r:( .raanu se poatc insuii h af:ra citirji - si acesta este n fapi de ne_contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea

i ltlrii - cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau acti

" i i r i r i ., . ;" , ' t rorna 'rrrr"g r lu ' pfn 'e" dc ' ' r iFrp p' ab

,1,. , .p;FrpLr- ' pur 1 , l i t .re lor ' i ' l - :ar , u\ i r t ' lor i r

' r . , , iuL.rn.,oni ^nL '"

i " ,r ' r "r ,o c i o torm; d.

i r ,r .r ru. reLi i icr core'L: iLrd:n.. lor " ' rsF.D1r I r i re ' l

-ej"", ' fo ' ,* rr ' r ' r "r ' i i \pr ' d l ' r i r i i h ' r I \4dnn l- r

, , . ." i in .t , , t , . . .d" ,

. r ' rm;ncl ? - r :{ ' l f r .pL- :L:tu]

s. i - \ ' , l J r i "p l ' r l .J dr l i ,u lJred d nrr ' Der 'opFredorrrp v

. , t i . , :e t . r , \1 , . ^r 'nu' ; . i ,F ror l iz.d i mai u . r : i m"i - a 'r

s ' f . , , ' o- mi '^r 'L . r rFp-F/pnLdreda" 8'af ' (d Ci d i r

l l ,s l i in l r . l inbi straini , iar apoi l r :ci 1a insuti rcasc

,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor graf

,, . | | l jzcazi ntf tLn imp mai scd.t.'iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o e

,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati pozi

, ' r1., :rd 5: . l . i , , d r ;.oJl P:, m l lo. do rcal i , ' r r ' ' i l rnpr^ nu , eo Po . t i r j l i l , onbi ,-1Jr ' i ' ' 'e rcr l i /eal ; i : tr '

l ' r ' t r ra ' . ' r l l rs ' . . . ; ld t ' i , ' \pr imdf i " i o l - i \u ie

l ,r l i . .r r l , i .- t . ' "1;r 'zar,

.peral i lor m.n Jlc. SPre c"s' l

, , l , la1tc f.rn. d3 aomunicare, cr isLtl r rc o d€sfigurarema

r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organi

,,

' , ."*

l3r impune ' i " i iecntele\ i 'a le \ j grdmal i ' i r lF "

l )" i .-mpn.., , s r i .re" p n^ ma' \ ine ir c\ 'd"r 5. d^_r

ai la

"1,'si;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale individLrlui

rnr id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlion

. rr ,rnoind c , form,, ]r lbs-r .a i , \p l i r l Srdf i" l r ;r im'd "i -I r ' r r i lc oi r-

-rdf"mF' id ju-gi o la : l : i n nl inLl LoaLP

-r. tn i ,nt^ F r","r ' r r ' r "_.r ,o. L"r"d erJi sdrr cle

' :r ' iarr d

., . i .r r . : ' r . i r r i rFl , lu i , i ^ . l l . r r . . i . le rol tarP o\'h i 'a I inrr t r : l . f , i r . , , Ldr ' i .P -i ^r1.rPra0r '

Lel a"\r l ' l l

I r ' l r

, ;:;;;;-P.'.,...

tl-.; e'annogia se .orstitui€ ca un domeniu

' | |r l r . i r r . ' |' r

' a ' . un6 prar ' n

'l r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur

Ni, i r ' i . 'L i ',crc.L; or : lof

"or , ' :lcra ^a p'nlr ' r i r \ ; r1red

' , ' . i t r i , ' p i tut r ' Luic'a

aiba o Prdr" m:ntala { ' r r i ra lent ;

r . . l ; f \ . r Ja lP ' i Ici dni Sc dpre' ia/ i"

ld ac ' " t n 'vc l pP

;,' ' ; "

.""". i g:n. l red ( 1pat ; Ior ld ne-sar l oc l in id org

' .1 . .1 nr"l i l' r i i ,

ia. ,r ra. Do\irr i l , t rdnsprr reraa grdl r ; a cu

l i , \ . -L re r drr i ( Lr la lS i l ,Fl .grr, J simbol isr: ' i i l i terelor

r Rosett l , A l . , 1xro. t- cer . In Jrnei ic, i , Bu. lrest i , rM{rni .sso. i , NL. D..r .opef ireo .oPihtui Bucufesi i Edit



alu parie-, se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sus-tioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitatecomplexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapdspccjfice insusirii citit-scrisului.

In procesul instructiv-edrLcati\:, invetarea citit-scrisului are locin foDctie de

-oserie de factori ce lin atit cle particutaritaJitc su_

Liprr iv ' . \pFif ice elp\uh r. . i t j i de celp ob,rr i re," prives, mp_todolugia Dredari i .LrDo.r:nrelor i .dl i tAri lF d^ pcdal.opale inva-: i1.ru1.rr.RFrpri i r lu-s. la pari i (r tdr i lAri to psini ,o

"1",upi lLrJu',

| . \ , h,oo .LrbJ.njdl4.n prim, I r i id,fF,o-n. r , I

( tenedrenLi.care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma;i-

festa in doui fclr.rri : este vorba de copji nearcnli, a;tivi, agitatirDotcr, ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c.si cop;i_neatenlj, pasivi ce sint llnitti1i, da" se giniesc mai tottimpul la altceva. Si intr-un caz si in al'tu1pcrmaientizarea aces_1or ( i t ' rat i i . ' cornib' :e ld orgdi zar.a pro;F\etnr oErir ivp _i tdocTvol larF moli \dl ie DF tr. r f . rmared abi l i lal i t^" , , . -"ara . i t i l_s(]isului. Cauzelc unor asemenea manif€stiri treb ie ci tate in,tr-uD mediu educati\. farnilial Deadecvat sau in un.le er.acerbiri.l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i).

,Tn dnaLiz. r"r, rr i i . i . tel \ , , t rar i : aoit i r i ( i i Jp r , ' : . i scr ip sp

. l i ' t ine treif r lDF md imDortdnr. : p""ob,."c l . rr , nt ' . . "doto \ ip'stLtb, , . "dnrJ.n errpa pr"abac"dat se dFz\ohd , do., i ratedcopj_

lui , i . lp a di. . r jmina . i .omb'nd rr. i tar ' lF ro, .Ft , . . , 'e a formaparlr ' i ;nl jegi. ,Fed.o hc: l iLpazi ;nsu. jred "mool .r: , , i c: r i t_s,r i_"ul, , i . .qi . i srnr . . t ic i .arF tre,renr upFral i i taJ- a' lal iz; i s inr.Triae , r" . copit r t FstF pu5 in . iLua(ia dp a de,parr j . , \ inlelo iasi lab. .i sLrh-re. ar pc dc alr; parF.a ajunga, prir . . rnirea si)a-r)cr. - .r a . . . r- . .ctor. ra .u1jnrc. La d.casla conrr ibJip

"i faDtul, i m L(l s.olar rcal lzpaza i l iecarc ,uvint ar. , , anumit6 semni-ficatie si desemneazi obiectc ;i fenomene.

Dtapa a dona, abeceilarat,s. caracterizeazd prin aceea ca sco-iarul posed6, in planul ideatiei, capacitatea do a stabili raport ri

r'nire gr:ifeme Si foneme. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelorSi a coniextullri poate, pe de o parte, usura prccesrt ciiirii, in-irucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce,omour, prupuzir ia, ar pp de al ia partc o ascmencd i lual ie poatcingrerna citirea, atunci cind copilul are tendinta de a glici ce ur-meazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.are unitatem parte.

19chiopu, U., Psi t rologid .opi? tat , Bnclresi i , Edi iure Did.

lD etapa po.too"

ar|d, ,opi l r l pusedd ni ' 'ani ' f i 1- rer lo(. \3rc si p;ate rcal iza cir ' t -scri .ul pe ba/d exis l .en{ei no.

dcri ce s; pFrfc, io-pa./d .onl inur. Di l icultal i le in discr:

flrrlcmcior"e

co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i

lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai

l(r.aste Perioadi./\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenliona

l|csele. in fornarba cteprinderilor, sint legate insi Fi de e

iir' caracteristicile acestora. Constientizarea Jiccdrui mom€n

t l t -sLri . r i r , ' d^rcrmind u ;nlFlegeramai protdnda r semn

rl |v inl . ' lu " i a uni lat i l , r .af . i l ,umpun. Formdr'" ebdoDin.l si cle integritatea analizatorilor. DacA pentru citit a

toirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat, pentru scris(loi analizatori menlion;ti se aalaugd$i interactiunea 1or cu,/olorul chinestezic.O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentr

t{)nematic, carc se poate dezvolta pri[ exerciliu, dar pent('(krcalia,chiar cea Scolari, Jace inci dcstul de pulin.

.. LI.]CTURA DIPA T}L{CINI _ ETAPA I'REMERGATO'TTE IN\T

CITrT-SCAISULIT':

Lecfura dupi imagini este importanti in comunicar€a pc

vorbala, d€oarcc€ coirstiiuie o componenti a actulLli de cultud copi i lor ' a r reeaz.i LrFmise fa'nrdoi l- r)"nrrLr n' . ' i re\(r i .ulLi . i , ca Lrmarct consri tLl ie elapA .e .e mpun

Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. La aceasti virstd, uniiI('losescsi citir-.a de filme ce prezinti scurte istorioare, ca{rirlitico-vizuald pentr invSlare 1. Lltr-un studir cfectuat

l)rlncip.Llelorcalacteristici ale limbajulrri copilului de vi$telnfti. iD lectura dupa jmagini i, am surprirs o seric dc aspInrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z.

Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g.idinila de copii cl1 or

timiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarlmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri, de

t Mialaref . G., s i Maloudoin, C., Etule . le la f tcon

.t 1ln racit che7, |'enJant d paftit d'un lirm iire, in .,Enfancc

1962_* Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii .opilului din

lrban. .u limba hai€mE romani.j \ rerzr . E, Lectura dLpd imagini ld c.pi fuI pfer .olor , in



iocul de-a porestca. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante.Ln cu$L1lprimei varianic, s-a prezentat subieclilx, pc r.ifld, un grupde trei, apoi patru, ulterior clnci imagini, Eubiectul a. .ind sarcjnade a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.Ulterior, et treboia s,povesteascd,sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ln ca-drul variaDtei a dolra, acclea$i imagini erau araDjate corcct, iarcoptii aveau sarcina se povesteascd.Varianla a ciouas-a desfisurat.u aceia' ' subic. l i , dupi t r^ i z i lc d" la prima ,n. . r , r , r . . pr:n.rr-mare,este vorha dc rr€i po\. \Lir i in varid, . raprima si de tor dt ; tcJIn varianh a dou:r

- Ca atare, o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(,ra la son-de.ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI,rnor si tus ; i gradato ca dif icul lare tJ, . t , J lmaginir. - ln J doud vd_rirnr; , ordinea ers ddr; de expcrimcntator. S€r, . ina rumuna, in.rmbelc arianio, onsta in organizarca oresi ir i i pc margine punc_lelnr de rcpPr creatcde seri i le de imagini. Ac€st mod u" sol i . i tarcx caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_\ iLi l i t l l i lnr pr, , i tscr ivFerbalc, io \ub forma sol ic i ter i lnf ( lo d c;ca,y1l"xt

"pi .r i interprntat iv unei i lustrat i i . f ie sub f , . rm" or.ani-

7an..Dropf l -z ice a povesf ir i i din imagir i De, i . noi am (nmbin"t

cL. l .doul morlal i lat id Lrr i l izan-, imaSi 'r iLr. r ' rra indoialr, po\ s_tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (perc€plia,observatia, gindirea, imaginalia, chiar ii deblocAri afective). Netom referi, insE, numai ta aspectele r.erbato (vocabular si pdrti decuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii.roprFTent lrd irc I7 copi i din f iecarc grupa din gradinita.

.ln cadrd experimcntelor, se nota timpul nec\esararanjdrii jma-ginilor, timpul de povestire il tot ceea c€ verbaliza copilul'cu ocaaiac,)ntactului cu imaginile date in experirnent. Notati; timpului arnconsiderat-o necesarr, deoarec€ ne-a permis o sondare a \.itezeirolative de structurare a contextului verbal in situatiile consideratela copiii din cele trei grupe pregcolare.

Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei

imagini), nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiuniiimaginilor- Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare, in generalcopiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii. cipr i \cau, c.r r .ur iozitato.magini l" i r -nod \eparal. Timpul cle aran-Jare a imaginilor, foarte scurt, atit ca timp gloLral, cit ii catimp speciJic pentru fiecare aranjarc, a pus in evidentd lipsa deatparie i de preocupare orrru aceasra. jmpul necesarpove.r ir i i(tdl.elul. nr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta

. I 'ovesl ir i le copi i lor din grupa mica sint un fel de lectJrlllu-tllluj

separat al imaginilor i ei nu reuqescsd inchege oue aluet, lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a itr mar mult sarcina. In relaterjle copiilor djn glupa mic

illr. L," :3.".nu."". gAsescn iEaginile date tn eiperime

jl:j"^:l "1,"]

exterioareSi,de cetemai multe ori, fera nicrura cu rmagjruledate, manifesrindu_se stfel prezentafuproiective- le personalitSlii,exprimate hao6cSi si-pfiiicut.rt'strrea dupi4 maginile aranjate de experimentatoise obrmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor $i o largirenuturul

.d:_ apte cu clcmen[e noi. ceeace arat ci Iectupr)vest|rr

in rmagini estede fapt active la aceastA irstd.Dflc trmp Intre povestiriledupd imaginile aranjatede experor esle evidertd,- n sensulce in prifta varianta timpul emarc,dclr povestireaestemai arida Si mai scurtd.

. l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaaclor libere.ca modalitali de educafea planului intelectual.,l

l,l:::.itlc..u semniticalii-ambigue

se pare ca btochnrca$ra trsta, posibilitateade a strucfura un sens al po

(,i'piilor

Tinlll lail p, ioaginlate @ ci?€r

E



;1,ntru i lust fnre, red;m po\:est irc?rei i lc i Lcnu a Ci (polel t i rea

', t r ' ' r1' i l - rr , jale J. ,ol ; : ) r . ' Jrr 'L m ;

1. \ia.i piii a,i.. An az t ci]jehl. Mai vid o pisicuJi

:. Pisl.a. virl pisictrlcle. NIri r:id pisi.ulc. Ai.i red toi isi.ut.

3. \fai rid pisi.tr1c \red pisi.ulc si in.A una... riLd pisic ;..

l'o\'estirelt a.rcl,ria;i .opil, clrpii lmashik' aranjai.r d. e\perF

1. vid pisi.uli. \,:irt... .nr. a sifi.. pitillia j, apl vi.l liri r balauf-

Vid pisicut. .r.. se joaci. \:d(i pisictle. \ritl pisic(1a .4. i. di cu

pisjca asr,a ri.i. \lri 1,eC i .1oni Pisn'i sr rnra.

i l . \ '4.1 d.ui Dir i . i .arc s.amini . \ ' id pisi .u l i ctr p:si l i af l . ( .a14 cu

nini) . \ ' I r i l id ii o isi . , i cafe. ia p. pisici si st . . i D. l is ica €sta.

r tai i :d. | i i l . rJA.are pnne {rr-Di l a. l i \h i r i i .L r ) Disl . r r i i i .afe slr i

L.r grup:r ni j lo. ie, sobjoci i i manifcs Lrnele preo. ip i : t r i i f lcgi-

tor:i . ar,rnjarer logidr a imatinilor, iar rlnli dintrc ei rcu)esc sag: ' iseas.: l( i rma corcspunzitoarc.Copi i i . l in grupa mij l (x ie in.cgis-treaT:Lprogrcsc irsemnat(, in rc(lar.a povcstirii, j:r citirea imaginitor seirarate stc intocuit i .u o rdatr.c (r arc legitor i logice,

coni inLri late nirc imagini le daric.Clr:ntcrul logic tical i tat .a p. ' \ 'cst ir j i duDil magjr i lc ararjar,ede exporimcnt.rtor int

in <rontiILLare. rezerllem polcstjrca .r'alirnt:r .1(' c.irilLn Valer-i in P. I Iai inl . i i , povcsleadupi imagini le ararjate de copi l .

t . Tf . : p isi . l a| iz ' . un tresrc.are s.os {ni) r l d in api l ' foale t i ' i p is ic i le

.Lu.aLr . :n ,Di i :i r i . i i i d ln lp i s i pr u.na bal- - \ . l i tau un. la ol ta.

: T. , i i . t f ( i r ls i . i rLr l izut o bfoasci jn la : i : i i au l r t r i s i su tae: in

budrn. a) i s-a Iufdi i f i t de.eDuie si efau cefe d. lot l f .a1e . .c i i3 i

.;1. ie lrlrau la br@sci .

3.'r'oate irci pisi.ile vo. s.i se bege in .utie ti pisicutr .tr s-a Lilsli Pe

rrmir do l Di(i.u1r' i+rtr Lisal .3DLil &.1o. Ai.i pisicu-rele al.a s. Lriiau

la .r i . . l i i . i . i q.rkre]r r l fugea si pisicLi tcle roi i tu si l tsE r iur i i . f iccL

Poresl i rea ciLtpr i inagini lc aranjatc cLe e:rpel jmer latr , r :

L foalc l - i . i Di i i :n .1. sc ui iau h ua pert isor : i i . rD:r i aLr . i i ,u i r aDi.

Si Fe urni pi5i(:Lriel-Aind s au scos . rg.a aPa d. pc clr.

2. Pi.jculcl. ioa'.. sc iia Ir blcaeril. ti e ufdi ioar-- lisiculel-" ti b.o3s.a

ar r f 1 se s. tase nr b . lad, Si at . , r .ar . au iesj t r leg:. si e t fe i : r ere

I I isicutele se uitau la .loricel .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nr

,i s. ;ita la lisi.trlc Si pe urmi lia neasra si 'cnutiec'au uli

,r'rclrLl t a b 3at irLtr o cutie si D. ufDA dc i pisi'arlc s a

, , trLL n cuin: si lna de aLia isi birsa calr(]. $j pe rinri ]ri;icn

i r i r a ia ru iesi i loate r lbe

{'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici, la Preicolarii1 l r , t , r r l .1. aranjare estc mai scur t ca cel al polest i r i lof iat

1, , ' , , ' t l . l tor , ( l in cndrol \ar iar ) t t ' i int i i , est . mai indclunga

i , r i r fh a c loua, dalor i la lapt r l lu i cA, jn lar ianta a c lol ra, m

l l r r l araDjate d. cxper imentator in s l rccesi rnea logidt fa, rl r( rr lor i inch.garea povcsijrii de c:ttrc copii-

l'f,)itrcscle rcalit.,tc de copiii din grupa marc sint superio

i ,r ( t ia cc pf ivei lc r€darea povest i r i i , c i t $ ijn aran. larea

rr , r | i r i lor . A( ieast i l c \ , i c i .n l iazi sal t l .al i tat i \ . f i ci l r t i ial" iv1, , l r , r roa psihjc; ] .

l'r1 /frl'rir si .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii .l(r ' r i ,yl l L. F . , dLlpA jmagbi te aranjate de ea:

| ( i l 1r i Disni A losi odai i t re i pisoi .arc s-au dt rs a l . Si pi

r \rizul, un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desiclea plc.al. Pis.i

lr' irfri .ii a sifil apa in sus ii u iesil uzi l.oarci. sc uil br

'r inul s |a .u hba la su. i .r i,.\Lir.ra s. nunr.ite c€i if.i pisoi. ,1 Io6', .{lalii .a ni.ioial,i

, Lrf au plecni ]a pbnDar., Un pisoi a lizut o broas.ri. Broac.a

r ' , , t , i's i

a r ; i /u i pisoi i s i a ln i i taf . , S i nn Disoi sutca pe bu

r[r . l-n lorit 1a labi ii miorliii taf. ii i€r a intilni: broa

t,r ; ) l a i . l inq )aba. 5i Ln dr suLt pe o :sa si v- .m spus potestea

I i\ l,r\l .rLrie ca niciodati, ci d. n ar li nr s.ar )ov.sti tf.i tisn')i rnr ziril dn oarc... l,is i au lugit du1)i ioareN si I prinC

, I ,r lr.jit rib€ ti s a biq:'t in cdzrn. Pjsoii dupi cI ii lis.iil" ,,olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar..c ii Du I a zlfit. Pe

LI )in)i an pl-".at si ioar..cle 1or a fueli si . l:lcut o.hii nari.

, r r r' o { :ir ,,:a spus Dorcsi4a qsa.

l)1, )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor :

ca sc numcite .ei trei p soi, A I os1 odati ca nicio

t ru dls la ur la. si au zarit un pe,ste $i a sirit toti

\ros rpoi diD apt ii .urgea apa de E ci. $i m-ad srit

,r'

,.r s. numesie .ei tiei pisoi, A fost o.lati ca nicio

, :LLrpL..at la plinbarc. Si au zirit o broasce alr ln

preFcolardmare, copiii dovedcsc u numai o cap



.lcrsc bfoasca. 9i lnd er€ negru. Si bfoas.a cind a l,tdui pe lins, el

I a lovit. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .ite uul si au plecai

3. Povesta ms se num€nle cei trei pisoi. O lost odaLd .a ni.iodail cA de

r ai Ii nu s a. pov€sti, trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m

5ori.el 9j au inceput sli fugii dupi c], $i ,soficeLur ea blgat in cazan, tirau begat dupi el. qi s au scos Si nu I au Dui ziril, ii au phat. $i m s

mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala,

Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui, atit

in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c,r-dinc logicd, cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipicde poveste. A fost odate... Posibiltijile dc redare, intr o formaavansatA, a povestirii sint mlr]t imbogdlite, conteJitr-1iepic alpo\.estirii incepc se aib cursilitatc. Preocuparca pentrr a gnsi mo-tivatii ale episoadelor descrlse creEte.

Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor deviNta prc.jcolare micd, din pllnctul de \'€dere al slructurii logicc,constatdm, in primul rind, cd propoziliile enuntatc dc uiijmii selimiteazi, aproapc exclusir, la denumirea elcmentelor din poves-tire. Rellectind o inlelegere in.omplcti a tuturor elemenlelor dina-mice, copiluj pre;colar mic sesjzeazd n mici misurd caracterui di-namic aI legiturii logjcc dintre imagini. Faptul ,.ste cu atit maievident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experi-mentale,

In cadrul povestirii, dupi;maginilc aranjate de copii, Iipsegte,de reguli, legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdturacrL'7r ledi l -o d.r i , : lp Lrnci mJSini : i c" lF djn ;mag:nedpre.e.dFrra. In vrr iar la a dora, pore.l i r^a dupd imag ni l^ ard.j l rn dcexperlmentator, apar uncle legeturi cauzale, dar, tot intr-o formeincompletd, reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihluila aceasti virctd.

Un progres eyident se realizeazA ncepind cu copiii de virstA pre-gcolara mijlocie, cind naratiunea devine mai complexe Fi mainuanFta. Copiii doved€sc inteiegarea mecanismuhd cauzal carestd Ia baza naratiunii, in acest experiment, si desprind firul togical povestirii. Toiu9i, g"adul desprinderii de imagini este incd des-tul dc redus, caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de eiJiind loarte evident. Este vorba, de Japt, de o descriere a conti-nutului imaginilor, descdere in care apar unele elemente de ac-liune, de naratiune.

La virsi,a

"nJ"iraa" n' int"g.u imaein:1" rezentatentr-o porc\Lire o

' l , r.i Lr ' s,mi Jl compo,/: l 'Fi nardl ive'' ' '

i^- i , ; : -" . dupa im"Cini t ; arar jote dc copi l l i rr ' l potcsi i r

r . . {onsr 'LLrir , n majori laiea cazuri lor ' ca 9i atJn( . clno . lmhi,r t ardniaLe da FrpPr'mentalor ' A'edsta dFr ul i 'apa'rrarei i i i i . r , . ,1 '

"r . ' : -u. ico , ."",o uni tarea osi-a dir rre clP

i.' lc-ir fost prezentatc disparat

CoDi l l ora ' olar mare i . 'earca s; (miL; 'i Jtele judF

vi , l i ' rF r_

.ar urr cu .( i i r i i tP pe'df,

le e' ' tu(azd pcrs

,, i .11,.\ . , t i r , i "

. .1 ' i1 ind i o cJrd.LPrnlogien imatini q 'F:

' ' . 'mnd n F^r 'eperea mJSini i sc n.ar ' a de "Fmni i i 'a i i '(l,nlinut de vjalb, fapt carc permite si se organizeze o logic

{iuDi;, imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al a

Ar:easL:] iisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se surr,rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. In diir(r'stl1i proces, vorbirea are un rol esential. Prin 'urmarc,tnrrrc,) coiclozie ce meri td toati atenl ia in procesr l lde ed,,, tr i1r iu i pre:colai mare: esle posibi l ca i r l tersectarea lcas(nni f icr l i i lor cLr crre se ir .carc. i ic.a.e imagine.l in po1:prna ir t er i . lenla modul in.arc sc constj i r i ie .ef le lc ler

.tri'stc vjrste. a)r, aceslca aper jr .1)nle:{i sr} (l.uii 3sp.i:te,ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcar

r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg;hrri fluentti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni, ir frrnctie d

irnaEinilor, iar al cloilca, ca o cre$tere a complexitltii sis

rL'redare, arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care

r(,nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate i

, lc imagini .Datc fiind toate acostea,ni s-a pirut important sd iacem

lili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie pr

lizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln ce

( lc faE.

ln aceasii ordine de idei, p mut fenomen cc ne at'age

r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdruluivinlc o dati cu crestereavirstei (tabelul nr. 2).

r\sp.ct te rclevate in ta.b€lul de mai jos, cit li cele arita

r, rm, purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante

i. in varianta intii. cit si in a doua se observd o creltere

rr.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului im(t'in t.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag;ni)' c

firn(lic de cresterea, n virsta, a copiilor, la toate c'elc trei



-\-r.ctr/inrclor lo1o3it. dc

..pii in p)Tiistir.d nup:ri.rltiniie a.anjat. d. ei

\r. cnTintelor lolosite dec.tii jr pr/estirca dupi nnd

snrile ararjatc dc crp.ri-

]ro1a]

I

lrtrrcptiei, subordonate feluriteio. tipuri de $lecture( prop

trllariei timpurii realfabctizate.T.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcm

ll premcrgitoare invitdrii cititului. Ea faciliteazd, in bunn InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a

t)n)r'.s, cl\ea cc re f ace si acceutuam importanla ei majori

2. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjatede copil (prima variantE) si porestil.ile dupi imaginilc aranjate deexperlmentator (varianta a do a), s-. observi o crettcre nu numaia canfiii ii clLvirtclo., dar ti a calititii povestirilor dir larjantaa doua a eriperimcntului nostru.

3. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3numerului de cu\,inte, in larianla a doua timpui fiind m:Li mic cain prima.

frccasie siluatie sc cxpiic.:r prirl ace.'a ci polestirea copiilof micieste redusi, in cele mai multe cazLfi, la numlrea elem"ntelor careapar in imagine, in timp ce pre$colarii rnari rcus.rsc sd incllrda fie-care clemerlt iDh-o acijune, si-i dca cursivitate si semDilicatic,si aduci sitLralii 5i lapte noi, mcnite s:i inlregeascd naraliunea. infelul acesla,pirlilo de cuviDt se divc.sific:l, iar formcle lor grama-ticale se imbogilesc-

Se r€marci, deci, o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor

in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile inorCi-e logi .a. ta l :L^c rre impl i at i i p. l rnpeJasogi. n .rocpcLl ' iF

'dr. ' r ' .. , pr ' ,o l rr : lnr . Tn \dr id ta . doud \- ml r . rp ofi i^nla

dczvoltirii limbajuluiEi

sc asigua ,n mod corect de pregi6.e aprescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. Toate acestearelevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran, odati cucrc$terea virstei, ca urmar€ a acirizitiilor efectuate pdn activitateaspontani ocupalionale, dar, mai ales, progresele suNenite in struc-turarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini, in cazul in carc imaginiieinseSi permit acest fapt. Dupd cum sc ltie, litcratura pentru copiiincepe cu lectura dupa imagini.

Concluzia acest€i cercetari prezintd interes pentru planul cultu-

5. SCRISit

I\TEIICT

l)inbc nratc formele limbajului, sfrjsul preslrpune cea m

',,irs:torgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor m

, I in(zestcz{io-vizual-aud ti\.e, impLicind efortul l.oluntar in, Lr gra.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu cor ,;rli ce se .ei: iranspus iD nris. Dificultiiile majoru alc sr|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor, cici aa:stea s

',,scin linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse, ci

t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului-,rlltl parte, o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd I{l ris este impersonal, mijlocit. iar ca.actcrld relati abstra

rl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. Da.ri avem in \edrll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismelellf (lcr 'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln c{rrl (clor scdse, dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii ll f, inlelogcm corelatia dialectice nltre e\.olulia intelectlllr , l lsului .

lD caclrul elabordrii, organizArii si planificirii ne.tale s,,tf(] sc marifesti in s{rr;s rcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritor.{ ||nosrut sau ca acccptareamaterialului €ste diferiti de 1rll,)r la altul;i ca alar.e, orta comunicativi a iexilrlui depi

' ,, (,nstxuclia logice a propoziliilor, a fnazelor, cit si de cor€||, Brilmatica]d,o.tografice si stilistice. D e aici qnqtiinla cd,

llrt implicate ii alte compon.rnte, pe linge cele intelectua,lr,l : .flc a{ective, volilionale, motivalionale, temperamr'rl, li(r', pcrceptivc etc. Ca atare, scrisul nu sc reduce la orr,rrrit)Lrrtf{rgraficd a vorbirii, ci este un act complex deol, i tr , l ,r luai izat i se elaboreazamai anevoios, ar in care c(1ll, l(,xi(,ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprel'i'r l ,irlrn it:itile memorici ti Inr€gistrdrile mnezice ar_r imp,1, r,,1)i1ipcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului. D

d./\o lr ;r rca vorbir i i . . cr ierca presupuneo .on

l ' ' , ' j62 -r'28

2 5i-l

.

: r::tre:

ro:rsealc economiei. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornu-ei €ste dati do sers ri sem-

t ," , rr ' ,1. d r i , . l D;nJ, , drLomdtir i JFre. 'ort .xtLl fezef\f t l i l , t , c, . rrot \ i : r d'eea. i urd;nF d" jdei. a



ni.a.ii ci cLimpotrivi, complexitatea iir1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu;. Pe mi-sffa perfecti.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.itihjiilabi( si se ajunge la slsteme scmantice, cer.'a .edcnota o maibuniorennizare a limbii. Referindu-se la progresul 1n limbi, L. Walcilnoteazi'rcontinutul convenlional, reorgrnizare:r unitAlilor roprezen-late prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurlitililc fonetice.

Studiile efe.tuaic do Perron, Gobineau, Oleron pe formarrtr tlepf ;nderi lor; i invhlarea scris c i i i t lLlui ca; i cele care yizeaze;mpli-

.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllrireli(IeazA, pe de o parte, legitura dintre manifestirilc gra{ice si

.vohrtia inleledlrl i, iar pe de alti parte, rclalja dintrc .raractcdsiicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului

6, SCRIS SI MOTBICITATE

Dace relalia dintrc c\.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or'de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim lacopilul de circa un an;i ulterior, dacd perioada do constitu;re a\torbirii, de e\p mar€ si de forrnare de propozitii \ii Iraze, este, dc

ascmenea, spo.tane Si observabile, in ceca ce privest€ s(Tislll simor)ricitatea raport rile sint mai compl€xe, iar nivciul operativdevine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea m€canismelorimpljcate in scrjs, fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pa-giailc ant€rioare.

D€z\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtiid coo.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea sem-nelor eraficc si, in raport dc aceasta,o r.ai fini difercnliere inh'cselnr€lc trasatc. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devineo conditic a perfcclionerii ;i discriminirii in senzatjiie vizuale, au-ditive, cineti.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de

scris-.itit. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe entacopilulu;, crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd,.obuni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunijrisrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor pr€cise in timp. Di-recfia, rlurata, intcnsitatea miicerilor, dirijatc de impulsudle ner-voase corticale, prin exercilii multiplc ;i variate se jniegreazi, cr l

'nrF-rao-r.drnlrliLa subiiniaza ce, datoriti dificulta{ilor ce se manife

rll.r( iminar€a componentelor cuvintului, este ne{resarsa se

rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea

rrlrirfca scnsurut -(l cit progrcsul in dez1''oltareamotricitatii este mai mare

r, lormeazn mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deos

lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor;ir(l, miinilor deoarece, n fehi acesta, sint antrenatc grupe

,l, muschi si ligament. care fac pcsibil: rcalizar.a sincrona

u,mi.oas6 a mi;cirilor. in fapt, dezvoltarcapsihomotr;citil

L,,rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea|ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si,

, ilrj. r'n scris. Unii autori au gesit o cor€Iatie semnificativ

r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentaregr

l i fo lor geometrice au a dcsenir i i de objecte J.Piaget9iB,t"i'"ta.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr eta

t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii

;Arii : a) stadiul zcro, cc se incadrc€zi intr€ 2 ani 9i 6 luni Siii 11 luni, in care principala caracleristici este mizgettu

rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii resp

It stadiul L ce se subdivide in doue substadji, primul de la

,si6 luni la 3 ani si 10 luni, dominat de mizgeltr'Lri execlrinfluenla modelului, iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 lu

la circa -l ani. cind se poate aprecia activitatca dc desenar€

rloseoli. pe reproducerea in detaiii a modelului; c) stadiu(cDe De ia 4 ani, cind so pot realiza cliferentieri tot mai

f ieuri jnr :i dt . iaaiJ l I l I . carc in.eoe od'rra,u impl inireJ \ ir

d;ni . ' 6 luni sau 7 ani . i , ind,opl lul poa € r^l l izd or;""

Dcsi la inc€pulul invaldrii sodsului, c'opild se bazedza pe

ducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chia

vintului. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproduce{rcptiv5. deoarece ntervin actiuni motorii care fac posibilA, inlncipiente. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in

liber al paginii. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamenpreund cu factorii ce tin de intelect, de motivatie 9i de afec

1 B a c d a s a. T., Inpartanld nedroliziatog.cd a relaliei sctipt

gralic in predare@ sctietti, ln Rcvista ile peilagog4. nr. 12l 1: Basdasar 1,, lspecte neuo-psiha ttziolagi.e in deprindet

rii, in Rlieta ale p€iholosie, nr. 1/1964.i WaIC L,, ProgresLl tn limbd, BrLcuregti. Ed. 9tinliifici. 19691

(levi. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. S, Fl ' r , , , ' n .Erd 1 \ . rs ' . :L I r ' ,l : . " ,$ i i . : ; l ' . , l i , l :



jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\prjmi, printrc altcle, Ei in manifestiri comportamentale vioalt,aclive, lon;ce, dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executaltrapicl si neorganizat, caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou

sau instabiliiate motorie. Accasii categodc dc copii manifesti ,

falsi dezvoltare motolie, ceea ce ili punc amprenta pe formar(',rrilui scis mai pul;n lizibil.

Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL'rapjd si mai fromos, clar nici nu obosesc atit de rep.dc ; c :Liar.,

ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. Coordoniril.incti(ic, ca ii ccie oculo-motorii, se inscdu in categoria filctoril4rIrmctamentali ce concur; la dezl'oltarea actului grafic. iar cieficientrlor dcvine cauze, de cele mai inulte ori, 3 tulburi.jlor il. scris-.i'.11.

R. PcrroD Si F. Coum€s1, relerindu sc la virsta clprinsi inln

lj-11 anj, dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli

iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1prjndc copiii de 6 7 ani, in .rarc prcclomini dificultiti rnotorii, cceac.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr-

m, f' / , . . r

re. IArrf r 'd-: , dolra ^ro 'JrnlFriTed/: ipr i

n'a a . ' .Jrr ,opi. . r l^ l m na rncle ' in

d: 'rulral i l ' roior i i ; 'însialeazi u. relativ echilibru grafic, ajungind la o fazd ,'cali

grafice*: in a treia etapi, dupi f irsta de 10 ari, echilibrrrl estcdin norr pus ]a incercarc, fapt pentru care se poate numi fazd r'postcalipra{i.iitr *. }'e temei t acestor.ionsidcrente, J. de i\jurlaguerra

si Nl. Aozias' sint de parcre cd invetarea i matr-uizarea devin

iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris. InveFrca

este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de

anrrenament. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnitain cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclrilprimar. Pc de o parte, nu exista o metodA sau mctode unitarc cle

il'.1:'t:li.;, T:i;; i"l;'.j'.',1,'i,'"J.,0," ;1..,u,nm

if l,-;;lklSL',:ll'i#,i T"j,i#ii;0,',:1',i"vlrdn:,

-r :ar lr i(dP 7 I3r i) se ma ri lP"t i Jr t rdl 'cm I

#;: , i i " . , ; ; .11 .p'e"t i rga,

iar ir al tF " irJal i sral ism

l '" i r" , r ' . : '"

. po. :urn r i i : . i i . al1-rnind cind i ' l r-u / ire'r '

i , ,' , r i , .

i , l . r . rJ ror\r 'd, a' .F tr l 'p pur pe r' l " rrule

i l , , ,1,r(1, .J l 'orF ri l rdi , , i Li- ibi l i l i , i " i ' ' l r '

l . \ ju. iasf . r ra de J. . "cuzias, l { . , Denner A., Sqisul cozt

?rlri, ro1. I, Buclretii, Ed. Djd. 9i Ped 1980, 66 .' Am prclerat sii n€ rclerim ]a prezent@ iD rezlmat, a eiapelo.

respective de 1a pag, 113 din lu.rae citati pcntru ca ni se pare

mai realisti, nrai ales a virstelor cc se in.adr.aza in accste etape

decit descfi.fea a6to.a de 1a pag. 21-26 din €.Nii luc.are ln

Iapt, apar unele .ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu

etapelc din prima partc Si preze.tarca rezumaiild a acestora in par

: Ajur ia:rue.ra de J. , Auzias t . , Denncr, A., ap. ci t . , p.71J

7, CTTIBE5I INTXIE(;DR )

s, risrl si cilitul sirt striras egate inlre ele atit pc iiria inv

, , ; - , , - . . - , ; r L. ler-. r i : . To J' i s r ' ' r-dJ' lai

. . ' . " , ;- , ,

i : ' " In\ . ; re ' o."om'Lcr ' ' . dcr ' "r 'Fa

'JI ' r

i1, , ,",, - . o;r- ' ' , ' :hir i , ionu. '" cel" i l r l r ' l r ' ' ' i r

; , , , i , . . ; . : t: ,'

, -" , ' na. . i t " . lp'i r i r . 'F tormâ/a mdi fapi

; , ,1, . , i " . ; t . " :-r . r

rnai srr:n. lArr. d ' F\^r ' j ' iJ lJ r"rL

||]ci de nanifesiarc, comparativ cu soierea, citiroa a fost

" i i i , r

i . " i . , ,1. . .1 n," i pl" i - In r 'al i idre. 'a r l e-r 'delo'

; : t ; ' , r .1, ; , r" t r im n m"i l ' hspc'L l i l " lFecr n 'r,liiicar. (elor perccpute dc.''inc conditie escntiala li necesa

|l'Lr ormarea alilitiiilor- Daca Ia inceputul ir-rsu;irii cititul

r)ilrl Der.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in moj: . ' i

'r . , , , , " , , lorrJr i ^\ iJFn,

o.nLr's inr ' .d I r"L t imo"

"-

, '

' ; " i ' t 0. . ;"

er ' 'o" ' r . : " ' ler ur ' r r ' 'Pcrâ

'.

" , l " . " . .i , .

^ i: i r ' ' arr ' , In' d j lur

' i ) tJBm'L F SrJLI

. , . .1"'" - ' I rrme. 'r , "1 dP a ral iz i

, teco, l . r , r . . :nl ' lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl ' ' r" r ' r i i a

. .a t" . . ,a cle :uromit i , " rea , t i r : ' i ' " mtn:rFrLi pri | ' f

. "pir i , i " ; . | ' . r-Jr. drF r 'c i ' r 'jdFrle r f n' p' lF

b serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea pe studiulsiiauir;j literelor in raport ctc locul pe care il ocupi cuviD

i"i.-l,cil]"';i Friedr,an alr ajLrns la con'iluzia cd recons

i'ltl-rlor ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocup

)i t i " . i " ; """o"t , pentru cd accsteal in urmi sint ptrt i toare

',"- "ll*',ito."u", u unci cantitili de informaiic mai m

lrirner s; Cl o\l,rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale

de exiiDdere m:i mare, clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrel

. .upd poTil ia ni l ialal . l rr lelcgereaunui texr iecturat deDird. . , , , l r , c,r poL.cle degurnlor L Br. l lP



iumar de capn. i t6t i le nl.c lecruale le subiectului l i de viteza tr

",lilrJi'i;fl?i.l'1"T1""s""i;i';,i,T:"":ltilil:ai:i:ii:iit '1r1,*-,1:$iTii*:xli:1,:,,|,1'"191j[,, i:

*t*'if?i,l,'.ffild*tii**,f4+liAfffl'ffi;f i'"l;:;l;"#iH;rlii:';:"t1;$:,i."*i,.,[frT";$#h.i''

8. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD

"":;":"H1"""""";t1t:"[TftT::,i:,"::'"'"utate,o.sericre ncerce,;

:**;r*',,',#$$jgii'flffi

tH#'#T"Hf

i:pl+*'r,'tl*"T{$'l*li"',*Tl#iftj,[irrrnta p-f'n pip5irea cu degetut. Metod

;''r*F l*r*pill*:#nqq*i[ii::-,*:fi;4"1i """ir'';T$:=""'"#ffi'',""'S"J,",Ji"liljl'T,nTii,f:

,,11":l'j"::":,x;"':::#"lxifjf".""hif "'urionareansbuiriiDevi-

xlit"l";:*:#*fu#;:;illi#i**t""l"r#?#'s:T::;iTTJi:",:*"::'#l'li,*il,l'i"ll"oJi?'.:,{*;:,ln,f:'}' ct jar-dyld Popescu-Neve€nu,p., c&s ae psrhotosiesenerol i

-\oi. II, Tipoc.afia t.nrr'6ilatii Bu uetti. I9??,p. 60.: verza, E. Anastdsiu. G. Tutbuftr i dte sri . f , t ta Bral l t r onexn dhri, tn Anatcle thiversjt?ifii B .ure9ti, psihotoeie.

I t rr l -r t , r . r i r l 'cJ)c-t '[a.u, , , ' . " r i r , l '

formir J in 7rj s=cmnPiferi te' I ie"rre sem

ifrrr, ,Jt rt tn I p, )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte.care 'rmeaz

[rg' l ralr ' l r t t l ld, iul aranjatepc dL'ud'L' ] "ane

paralel'

I ec

i l i i r , i t r l i t tn ;l r ' , 'n tc"e

s. nu*".olcr/a \ t fel : incef ind di

[ l 't , f , i t i din dreapta sus - 4, i , 6. Puncteleur o

l i t rnrn. : t , i aisLanp, din .er)t rul f iccdtuia, egal i 'u2

Ar,"rd cnrnrlcnsl i . i alc inelt imi i s; dis lantsi corespund

trt|r,nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi.

.r,.' lltr,r(. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctel

Ir,r

I(lin

Srupafundamentali, mai ex.rct a celor '1 pun

|nrt',r de sus a acc'steia.Decada a do a este formatii pri

{ ' ' l runc 'r lui I - st inga ios la f iecarc semn din I 'r ima

l ' , ' . . | l r( l ( ' , da o rr ' ia sc adaug; pl |n, LI 6 - dreapl J". Ia

arr, ( l ln decada a doua. (Sjstem D1,, mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particu

rrir ,lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira, iaro|t,rr,;i cifrc'lor de ]a I la 0, sc folos-'s. semnel.: l)r"ime,r,,ll, incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn pa

l, , rn, ; ,1 in punctr lo 3, 4, 5 $i 6 t i care poarte denunrir ta , ,

l, .tapa finali, I-. Braille a pornit dc la cele 64 combin

1l,rl,.prin schlmlra.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei, | l rr l : r le i i a ajuns la alcetuircaunui ai fabet punct i lotm, i r r,i semne. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de ex

|r,,lr(e cu cel din alb-negr:u. Alfabelul B.aille in liml)a ro

l,|l.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului

filn(ez, iar in cea de a patra decade au fost introduso unelp,rr icuiare, spccifice limbii romlne: i, $, t, i, a (vezi al , r i r i l le.s istemul aI I l - iea).

I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematicci'l, , a forrnulelor fizico-chimice etc, sistemul de scrieref,nm6, in relief, constituie un mijloc optim de exlrlimare 9l|i(rrre a continutului gindirii, iar pentru caracterul seu

'.itirca qi sc.ierea punctiformS are, in principiu, aceleali, istiri ca li sistemul nomal - alb-ncgru r'

spre deosebire de scrisul alb-negru, in scrisul braillescrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceastafrpt. opusul imaginii litcrei scrisc. Pentrr.r scrierea in brfoloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor s

,Verza, E, A nas tas i u, C,. un , i l . p. 127.

I ALTAqilUTEfrAlUT



l)

c

d

f

a

h

i

.j

q

x

s

t

a

I

I

t.

v

l:te

Il rIlc

I

l,i

j

k

I

n

DECADAT DECADA A

r

e

t

I

.t

a' r

: : c (krus;s)

. . d

,e e . . o

f o. P

. . I . . l "

t . . ,S

DECADA.UDECADA.E



A/ -d t /n.on. d

. . z a... t ?rusi u). a t /n.oo.s)

. t c(s)

. . J (i,t rus; a)

: : i (a'* ;u)

: ;

sc,oe h.o-.//

SEUAJ.IE E PU TTUAT/E

:

l

1,

:; -(sb; n:/:.

o a tnantaefe)

a. 4p05lt"al, db.erBoe

- [ lrnt4drd,/

?.a

P (peraqralau aa

. . at

. a ,bnn denuna'r

,, (ghi/rne/ecntruleschi/e/e)

Maiuscu/i

'. | | '. r-,tt desuE

C/ffflE S/ SE64/UELE"lA tl'lA /CE



fflit1.+*#E'*5i;11ml**;+i*.m

***$*

:'ii'';;i::,;';;;;''ih,:,-l:,t:::ii:"1:i"'"d,,;S'rii:iriilri|;*.,1:'ry :m*ii*ft.;':

,Damaschin, D. , DelectorogieTeat l l t l i pract tca cam

"i?Tfifi "i'i;l',I;,],1";-,.o,n*,,",Mosco ..dA

' l;ii;i Tlit"l'j'" t "i: ' " ' ".'"'c' co ea,

l'*,"*r:gli;,*:mj;:: i::T,li]l?';i:;:P

lfr ;ilirl'*i'nr,''***'i:riiaa _

1(0/

J (c)

. . J(e)

. . o t)

:: r(9)

. . O(n)

llDificate in vederea realizerii intregului, a citirii cu\,'irrtului si a



Lrnititilor mai mad.Atit penbu scris-cititul normal, cit Fi pentru cel in braiUe, cla-

ritatea $i pxecizia glndirii, calitefle acesteia contribuie la lormareadeprinderilor, dar mai c1l searnd, la corectitudfurca lor, iax scris-{i-titul, o dati elaborat, organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltareaoDeratiilor mentale. ._a

',

RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE.DISLEXIE

Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului, se pare

blema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr€ tulburarilejului sd'is qi a celui citit. Dar noi dorim sd ne menlinem forraulath deja in capitolul II, avind cu adevbrat so dngertratare separatA,chiar 9i didacticd, a celor doua lorme de limeste in avantajul eluciderii, problemelor. Pe de altd parte,

invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu sedisocieri deoarcce enonenele rcspccti.,'e sint legate atit in phologic, cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. Totuqi qi aicin

altetulburari a1e imbajului, specificul limbii imprima o a

pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. Astfcl, la limbalimbajul scris are un caracter pronunlat fonetic, iar ortograin general, mai logici, ceeace poate explica, intr'o oarecarefrecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitregleri in raport cu altele. E:.iste, desigu, qi alte limbi citaliana, franceza, daneza, spaniola, latina, greacaetc, care aproprieteti Si carc, comparate cu engleza, spre e].emplu, deun curs specific tulburdrilor scris-citrtului. La limba romani,fia ocupd un loc central fale de dislexie, avind o fr€cventi maDar, in majodtatea cazudlor, disgrafia este insolite de formede dislexie, iar existenta tulburerilor de citit constituie, to

ti un indiciu a1 tulburarilorgrafjsmului.

La limba englezaminA tulburdrile cititului, degi Macdonald Critchley I neaga ct ia ar 1i intllnitd, mai des, in Anglia ; situa-tia se datoreaparerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr caa dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limgieze. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecve

1 Critchley, M. lhe Dgslexic chfld, London, william IleMediEal Books Limited, 197r.

reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc t*rllri 1r rrrl,merului De pild;, ,\rrDld 1 esi{Jde p;rcre ca ier, j r iL r rr ' r l r i PxPr:maaLi l o.r :r 'L



l : :1. ' " , . \ : . , .f . .r . .mai dpef ba mcrncreror or.. -d.. ,or d" pr..

are a DmDrt espective.in literatura alespeciali,tar_e,utburirite le\icc si grafice sint ra_

tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii,-p.it .t"gi"i, p"_. lda,i . , : . i . iar . r .arrcr, r .c. iu-e,, nom.. O,. p"

" - .r . r , ' " . i i ; ' . .. l ' , r ' . r , . , p np, i r ,ddr.,

^d rJ rr"r i lor ,, , ,r , . ; i * ; . . i - i "n1,,, . ,1 '

- lT". : ;'n

. rb, i \ , . m ,' .- rs.nati . ; i . . : .o,arr . i - r fe.1. : rr lp, mA rj l . Druf,tr , j ,F iJFr-p, i ,e ., ctenlF,r . a,p.. m", l ' r ' l .q l ,d i i .nal . id. nt-gr l rc ,", :L.prof.: :on"lr i , r , . , ,ci . .i i l - l | .r

| | tr . r . l i ta i , JLordJr.," Dr.,h,Fn.r i . i . pro\:n n, r mj.:I ' r r . , .n.r1rcd I r i r i d .p.. :"1 ' . . : or ..drr nai r : . . :mi r j .r , t i n i re.-:i

prF. ' .' |nr

, l r ' , lo;re: . i .nd,i ie. l r r . , ."r i r o^ . j r . idr . r lp . r lb rrd_r, , r rer.ru-b" 1tr . . . .' fF, p rt in ..1 (,, :dr .por"d . i1,, . .1c uti . r r -r i .

r .r - i f i "Lal , . i - p r t i .r ta- i rd l i l r lp per.. ,rJl ra.e . i ld . jp.\n l ."r . Fseizorjali 9i mentati_a togopatilor. ln fine, nLr"int ",,".";" "il;onsistente aslrpra lutburi.jtor le\i.o_grafice in sistemut Uralle ii.,lian(llcapatitor.te vedore. Noi r'om inccrca si sLrptinim,

"hi.; "ji; ;tra j , accsto_lacLLnc;l t i torut r . iminc sa aprcclez,An ce masrr i amreLrslrsaro facem.

r. TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll.rE

ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj, in titeratlra de sDe_.ialitate circLLti o pluratitare de termeili, p""i". a"."-"".." tii"_r i r i l . r l . \ i . - ; jo i ,p.rnr^ i , i j r . ur ig ir . . In ".: , , logi .- , ta t r b /dpr,, , . .-"-r

, t . . ,orn^nrr i . i . . i . .

:rc rnr..p del , rn nj impu":Li t i r i . d dFzvutrar i i . i t i o.. lnr , p ri _, i r :r Ir , : mr lr i i r , ror i i r . to.. .- r . in Ji ,dt. d.n p, I I d. \=dFrp:inptomatotrogic, ei sc referi ta acecasi sfer; d" f;lr"rn"; po-;;i;r) clLp.incl.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie,pentrJ;utbu_xirilo partiale, si agraJie-alexie,pentrLr tutb ririte i,Lr.

"r*

*

";1i-19ru1"r; iu intindere 5i profunzime. Di,,tre acestia,o;i"c;a_o au: intirziere in citirca specifici, iocapacitate irl ci ,frr-c,a p:cifici, tegastL,nie,ainbliopia clrvintuIuj, f:*aif..ic, Lilfc,f"_r 'c., ' i la l^ s, :pr ica."., iLatep.ih i .h., :r .rJr i i . ."r i , ,

""r . , .i . , , :- .bol , Ir , o isler i . g.nFl i . i . d j . j .x jc rongFri t , la. di . t . .r , j , . , , l r r ; , .8,

tulburiri inniscute atc citit-scrisului €tc.

-Cei-maimulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA, daf o.rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi de cuprindere mai

r l { l l , ' rnr i . r rds uLFdle 'i l r r l , ' l , , r i ;r u lb ' rar i ior i {o-8r"1 , dr pr in prc /arca o"n

Lt rrr"r t ,- t .r r"1r.n"le ., ' ' .m" "z..drrgor iadP .r ' iP 'r i ' i

i - r tur t, ' r ' , ' r u 'Jn ,rFr1,lu; i . s: I psin:, . DuD; ,c r ' 'PirBA' r

i i r t r ,r ,n,r , i i i ' . r . . . ,r ' . ( . i t . ' I r I . oore"L" d rr( i 'un,nh' . ' "

,- .- . : i o "r ' r ," .n l l .rar ' : d ' le\. ' 'pcr ihh r i t r ,volut i r ' r i i d islc:{ icerolut ivi sPeci f ici , ar p.ntru c

I lh. l r r (sto tulbur i r i se asociazi t l r dci icienle c€r(rb.ale,crrr , l r lv i l (st i : .3I de disler.nr imDtomal i (r iL l l i teralrrramedi

1,,t , , , , ,r . , , ,u prccidere, o terminoioglecarc pleaci de la ide

l | ' r i .r r lu l , lu lbur i r i lc.:Le ci t i .c l i scl ier . si [ t : lsociate crL , l | r , l i rercbr iJa.Clr iar n cadr l l 'cderatici } {ondialc de Nelr

rr l ' l . |-

l . \ i" ' l

r i \ ; . "LUl inrJ/;l' , t . , r ." ' r , r ' r i c^n, ri i . re mt. l

". , i ' -or rr i Prul |

I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii

. r , . I l ) 'Vi o deteriofare cercbral i ] . Al l i alr tor i d€ formal ie me

, ri Ni , ; lanrlad (l i lol i ) , apeleazi la lennenul dc dislel lc cornpl

,',t,

rl aceca;i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici

lr r )rsidera-tio .omponenta d.zvolt.irii mentale, Hinshelw(lJd

llr,t)rJ)c terner]rl de disl€xie congl'nii.ala pentnl subieclii c

r, rr ,r t)oierc u:oa.d, dlcr. i . r congenitale peDtrr slrbiect i i a ciror

l , , | r i t ,Ltc exicald se detoreazi enclusiv dcbi l i tal i i minralc li r

,,,r|j{ rilali penirLr caz r;le consi(lL't-ate ca fiind simple han.ticl r f l l r tbinoi lch (1951) fa.e dist inct ia inlrc lrci catcgcf l i de hd

lr,r l t : a) sobiecl i cu intclect normal li handicaP:n ci t j re, ca u

,, Lr i r) . factdi exogeni , avind o ., int i rzierc i1l ci t i rea sccl ln

) i lbiecl i cu handicapul i lexi( ' , ca cfect al . leterior i l i i crc

rl , ) subiecl i cu,, inapoicfe primara ir l ci t i rc" (re au la baza

, Irlogcni, ferd .lctcrioriri ale creierLLlui. Ca bazi Pcniru dc

t, |1r loeopati tor au losl considerate rezl l l tnteiL' la tcst l t l do

r' rlaL \t'cdrsier. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej

,1, (lislcxie speci{ica, iar pentnL cazurile cind haldicap l se a

,Lr tulburari lingvistice, neurologi(1' sau psihiatricL' se pot

. . , ' . . ' re Jjzi ' lur i . dlc i- l r i ( . i e 'o l r t i . ._. Lr 'r ' r '1. , . r 'P

, i , , ' ,za ' , . pr i prop", '^.". Iui \ \ , l Fr t lU5+). a " r" ad, f"irutori Eermani, de a se foiosi tctmcnul ,'defcct inescLlt in c,nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz; Critchley el este ambi

'r(.nngajant.Daci avem in."edere preocupirile mai apropiate

t Luchsineer R. ,

sprdchreiikzn.le, \trie , cf i tc h1. t M., op.

Arnold E. C. L.hrb .h der t t im

Sprnrscf-leflag, l9i .

si i tem d c acor( l r . Cl i i ihle\ crre #irm:t . : r , .O l .ndir l r i l re. . rLlconstat in c\:it:rrea in gindirc rom€nclatur;, prrD in( |

i r f r l r j / .1 . I . -n. I- l . t ;a.n' , ' Ian: tLt (;, tr. ' -,r_

.drrt, , t , , , . , J.t"t t ."ct i ; t , t . t t . t , trt i i \ l : ' 'oJt ' t l . : t l ntLtt i



lrl.fiziei ;idcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllLi lncapacitatea imbajului ' ( , , , incapacjtatca e a cit i ( , , , tuiburir iperccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,rdc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir,3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acestgcn de toponimie( 1

Conccpute Cin a.easti perspectil'ri,dcline clar cA tulburirilc I.'xi,grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n|terapeuticc logope.lice.NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr,lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii

Ijo:iibii : rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu rep€r.cusl|lr l i r l re celem:i dir i . i le r ' r s{eras.r is-ci t i t l r lui , ar e. lLrcal iasi pief . lC. la s inc, .aracterul s: iu opt imiet . Ln. l t ' i , rrercir i dc a cupf lrn,sulr lonla unci d. f ini t i i s inL. t l ( l r ib r i l r i l r scl i ; -c i i t l .r nu

":1r, ,r . i r , l , : r , , | , r ' : , . , i . r . . rr . i r pi . dlF, .

' l lI i ' . '1,

, i jarga .. . , --- ll ro. l rc€ pe f i t l tcr i . t i {rn dol] lcnnrLjne ciel jmi lat ,asa

iif.sii ot irl pracli :i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncldificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)Ltoare, . i in a.est p,rn. t de \ .ed(.re, .e1o oui d.rf lni t i i dale in i :ad r lF 'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,rspecial ist i f rLrrJlcgi, s ihologi,psihiatr i ,pedagogj ic: . ,O ulburarl

manrfestnl i ]n ]n' , . : i tareait i tuhri in ciuda inei;n. ' i . f ' i r i . (r1ir I t i , )nal: , a u. . i i . t r . l igcnlc rdervate si a unor factori so. io-culturt r l ;op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cognitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu ionalil( snu ..i)iulburare la copi i . r :1ren ciuda dnei c] |p3ricxtedc.tas, conv.,nt io-nalc nr LiotclobiDdi bi l i tateadc a cit i , de a scr. ic, e a si labis i co-respunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r.

Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:ucsi ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai importa.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gicCo.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-desumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme.'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in in-tdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Iorde ci t-scris, . n6cutp- sub .tettImirect d.Lt leip-.iqtulic salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.-ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psiha-t\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1 .a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:Lsuariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltareeDsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii.

{ f r . r l r ' , l r ( l ' ,1?(,.ntelof spqia-temparal? r i pNihonotrici tdl i i ,

f } r f , l ' l l r , r/ , ( r rd. rr r ' gelt?t ic, o tPdt zDoLtdl i i L-orbit i i Nou .L d

.{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari. iQ de .:onlu.ii lre

t l t l t ' I t ' t l , \ t ' ' i c ti ut.. t?le aseltLattrdta4r.,rrrrersi lrni , udaugir

. i r i f r ./ \r l )rf i ful t de l l f t frrn( t i ht?,". onjsiulr i , ar/. iuglr; si

l t , t r, ,r iLt;nt , j i chi.rr t iDl(g,r., ( lektmttri d" Liter? ::1 qr

F, t " t r ,1t ttr l .(t1oasa ir tpetl ;u l jagi l t i ) I qrat.nrf l .r, t ' t i r lel

, "r ' ,y t tu' r

t t : iot. i t in, sr'r s.r isc. l ip:u d" rt1..t l tLi L,g:tt i 4

ttt , t , . t i t t f :nd, ttppLtt i tr i tL . 'o dobirdi rb;l i r i l l ;?..,r€slJLr;r:

t t ' t , t . \ t , : t \)Lf ir i i psihj.re i instr&.t. i .l r l , ' frnrrea si dezrcthrcl abi l i t i i , i lor de scris ci t i t ]u cs

.rrr,1,, Drlmai percepefea corccl: i a l i terelor ii grafemflor a

I r l ' r, t)rfzcntarea sau intek'gerca mecanisnul i d. plasar.r s

" i | | , 'Lrr spal iul pagini i ori succesiunee a.estora nlL contdb

t , {1r , , , , r1r pLjformantelor grafo lcxicc. Meca ismul csic m

i , , r r t )1, , \ , pentru ci sini implical i o scrie dc fact( ' i de org

rr ' ,1,r l i r, i c lurir] : i ls i aie.t ic-motiva-t ional i co si . 'J j . trel inr' i

r l , ' r ' l \() l i l iorrr l conl inuu. ,A.stfel ,delnre cvident ci anal iza

lgir r ifcrtioredzi ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 i

',,rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a s

r,rlLril, la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de

rr, t)i,11ia1.n inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,

il'. rlrLLctura sist€mului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c

tl tx fo.mantei lcxico-gr:Lfice.

l"r cei mai m ll i alrtori nu gdsim o dcJini l ie e:rprese tul

l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienom

l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om com€nta in pagiiile rfm:itoarc.

,. ETIOLOGI, lLTLBURARILOI' SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI

l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle c

|lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclio

'rlrrurdcauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc

'llc.buie subliniat cd mulli autori de formalic medicali insis(orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie. -' alc cr

tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numairrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fe

lxr €are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne ref Chr i t rhley, M,.p. ci t . , pF 13 .

:Drl: i ]e-.^,r j4ryryri.r rrnume r oumer,iJA.,rrFl. t . Laur . , , rr



uF.pdft .r^ , a pri ' l t re . .a r/ele corF pot dFrF.mina rr,Jb rd. i at( . rr ,

ii'lili ,TTlt.'i,i",,ii:l,l,l":"".:,t;r,,uli: ::"r, ;lii,1.1",1'"i"';i:lli..;.'i[i]"il:::i'i: .ll#T",ii;.:,.,":.,'l ',T ";;:"1;:t?H,l',;ji;',l;il.j;,?_,i::iii;:.s "ii;;l;,:,

d.. , r i .1re pr ,7,nLd d5.men,-

Lulb rrrr i a I a\ . . .r

ll":l':l;.:li:"il',i.lii::jii,l

:if jl,";:r,.,:: ::l i rii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti -Arnordusuli,ni;a i..r,i;" ai"-,,t"ir,,,,:,,

\oaaJis.axrd_. i , r iserrra. ,n, , , " , , " .J ; l ' . . t fi j , 11 ' ""J i"#Tr : . l lS- : i l , " r " : i e lenr ,ar^t . I r toLrar i

"rF \az, . l , r i a.r , t r ,

i:i:'5:';"fi.'51il"1.,TlJ.'igi';': ; fl; l;.1,",,";."t;.i

'J""'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf

"Ma'" c r ''rcrans"r

Fal i . oe i . r ia l inrFa, pf i . i .nrFt . r co a r , , . dz . r (, . mot f ; , LdL- . , , ,

lffi l;.),;;i;1,:.:-iil;; %;.{ffi,t;x*I,, :I;fffi;,,Jijfffl:iff rF? nder,rur^dcss ijr:: 3.ecrr,ru l rn. ,a,a ,nLr i ,apa,,oar1, .o, . , r" . J" : l i : v j" i l : , :1 : ;: :

;81,#i::*i1:i:,i1:ti;..i:':l"i;:".1"#ri:,il.jT'":,"r1",,H;""tl?;':1.i:"J,,lT::"::1:,:,.1i.r;':ililffi:dl

l';i 'i::ll'* ;tt . *.i;"'#::l;";i;dT-

jilrltlrr*"*i;*,'x.tisl":q;p,",;"r lb r rdred t rorrla Do int.cgul comportament ca sr pe rl

, pf i r) l rc dre' i c ,d a ".r1"-cl l ' rulur ' -.;i;;;,i,' ;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran c

iii,l'ilii l'.i-*" ;;;di1iispecrricelbll':r.t:1111",' : ; ;

; ; , : ' ; j ; ; ; ; ; or iv"* pied:"o" ' i r ;a ' rnrr ior r id p-n r

i ' ; ,r,,, ', ':r;;; r a.ist;.; ci penriu 'srurirc-lgi l-9:-,""

i.l,lii,it:;r,, *"J ,,l11'.i:'.ij|:::'l,":xii i ' , j i ]. ', i ."af.i ..{,-i ai.gra_fi,,.n -imp " orinr- roeup, l t r '* l i re eis, ra l8 ' 0 'rr , leo i Cl L" .Lrna\ 'z m.{8' mar d

iliii'li,:"'r:"i;l:1:']""1-l::l' ""*'t ji' x' ,:.IIii *lir :l r":1";,,:l:,1:;T"''-l+, "ri,:j

1(orkei, Ffan. is, Io f ,a. tut1Lion' l 's ' l ,st ' r i ' l t .s,

Pr 'ss

1'ersitalres de France, 1962.I Launat, Cl, oP. ci t ,: schi l le. . 1. . , , , l rhrr ia, stutLied h p.t ients t i th hl iNsi le

J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917,Dg lgil-197

- Sinoi, J., Paint de tle rdf ic .lvsl€xie, res cahie's de I

inadajJ (ic Treizianre au e, Dr' l, 19rj2.

: Gol; , M., Vcrza, E, Cort iderat :Li mPtal la logtce i l | Iega

fenam.Nl .,late3Litdlii Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii lim

lllly:':;:.:l:,.:,'.llll'l ;;'i '::#"' l"l;l';ii3l l l i: . i"J' i ,, 'r, : i;;";i

"p,;mai ,p(F,1c:'c'a"ii d:- t

rr i r ,r""; cre "r ier", , ; tr ' r izrdt ' . I drppld ' i i dF dcFer\ i vrr"r i

lnlr-un studiu experimentaLef€duat de noi,5 am constatat

,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rireastructurilol iimbajLLlui (s'ris'

t La_unay, C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse Nl€dicaLe,nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,,

? Fi.rhof, A. M., ,'enldat tllsletiq,e. Les traubtes .tu ta1lgage acrjt.ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction rMisopa., Bibliothaque de

|Aclior Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2.i I l .h. i rc. . . F. , A.no.d, E. ( , . , Lehrbu-h. , l , f . t iam. Ln di t ta.h ne tku nd. wlen, Spr ineer, r959.

l L A.l idPr \"Lt.pototogta Bucurctti, Ed. did. ti

r 'Tomatis, Al t .cd, ra dvsterre,Ed. Centre de lansace;par is,1c67,

':""1r-, M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_ris, PressesAcad6mique

este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracteris- '];::,il fl-i"i',.i':;,,;; ,ll"l. ',:



lca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un.tional fi ca gencreazE, n unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. abaler i . ru d.reglar : in dez\ol laroa i mar i t . . tarFd , .mp,,r t?n.. , r r l . lr€rbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:rlc-^m |l^.d. b'v i : p. 6" o pdrrp, i r l j rz ier i te in apdr i t id si de7-\ol rarei l :mbajLr l r s 'nr cem,r i f i (ar iL nai .re. \ .pn.p .: ma: atccr .' r r r - . r . , r l l r d"opla. i i oe a(p{r - i v i rsta, i " r pe de

". inpanp. st in-

i ; , iJ ccle mr : dc" asociarS.u Lr lb r ; r j c lp rmadj : i r1cp( . i r t c, .ceLcde scris si citit.

^ . .anl l i . rd,

_andrr l iu, aiupra er iolugjFj is tcr iF i . pF.,r .

orap

I r .u nr . \ ' ' . dp td In FoJl strebrLa ormdr ia:. , t . .ni -uroloc. El araLa.h .- le i r , r i l ,a se di .(Lre . n, . idera i i te dr nrr , ra t :nLi : ,1i ,1 s"educationalA (t.lancti pc carc autorul ii

-""iae"a "i"""i'mi,i"qi i.,-

crurile nu stau asa), deoarece ele au un ro1 secunclar si chiar ne_semni{icativ nl r.iiol{rgi€. In schimb, rerunoaste ci criitenta acestor factori nefavorabili acc€ntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic.Sp,

. ,r r r r i i l - np , d%la fal , cr :r , ht \ LJo.- , .s. iEnorar .d nluldi r . r .ror ' I r rns ' ru-r r \ .edr ' . - r i \

" i( , f . in .ondi l i i lF ; . , r r , r r l , ,urm I

devine hoteritor nr dezvoltarea abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii-d r^ar io, ,al .p ' r . , r Li l i po p| n.; r r tbr-dr i d , na,r .r i rLt .5ter ic"iJ i .RrJl ,d . i , | . . r i . . . . I rd nt-16,\prrplF \Lr1i , i . - rc diu a^c5L

punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi saunefa\.orabili isi sporescpondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervosmai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitio-rali. Ac,ren9i nJluenti deunitoar€ o au asupra subi€ctilor clr defi-.icnlc (l€ intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1escris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze: ' rm.r ' . ' , -p" r 'er" , rp.oe (

^ i r r?p^rr de-D "ibi t j l j t , tc l n i r r jeale subieciilor.

Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia dislexiei, e- ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari inplus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica,rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifes-tirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, careardl i .d di ( 'Fxi {1i elvet ieni in p.r igar i pr^, ,cnr I in oroDnr l ia tp22. iao 1r oma e Llc bi l i rg\ ; \m. i r r la .d,,ur i lp p" - ," . . I" a, . , . . , ,facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii.

lli;,;lii,[1l i ' i j i ; ; ; ' l ' : l i ; ' l . " : "* i ' r ' i r

I ' cr i i6nost i eaLLroLr, ,rr

f i , i : i r " - . i i r " . r ,c, Lrrd(: ' .onr i i i rpn. .u i r : : i:T. : l

Iil'iil:l''ll;; ::J ll ;r'1:,:'r.'iilii;:"" o;;;."'"i "; ; ' ; i i ; , ,r, i;

:":i,;"i-,; ,i."p*.t '-1Fi . rorm're ' 'b i' r i

{ rll('zcl de scriere i citire

,,,Y,.'l:)::i;;,i'l;i.":'ll l l 'lli-l;i.il'";i, ' ".

i , l ; . ; ,";;.; '.a.. *, ' .-",

;toi;;;; l-01","ll;ll',lli3j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti noi, zijrs.i E^i i , ' . , i , t

"ni 'iz""za ".a-"

r"r ' l i d i ' l i fe ' l i r ef ' ' rc or f ;

i l ' . I l l lburar i lor - . l imoaj d"LrpraFr ' lLrr in i - l^ r' l

rol ^Lii,, i. it"i"lii"Lt'' raporiea,r

'insuficicntelc-nctivi ati - i ntel e

i , , ' , ' . , .1 ' . , - .mi rda i ' ] , i l - ' ' l r

r ; r : l ' J ' l imh : I ' ' r -o

lil'.lieiiirl.\ill:,'l#'i,t ".?;",,'il"I;i.:;:i"".::i;',::..t:'l:"1:1'j'l::l'ili',:l',:'"'"8:il,iT

:i" ;r ' , . i / .ol lJ .1 J imb"i r l r : r i dcr" lL r ' d :n

" l ' rudl i"

puJ

;-" ;r ;" ; - " .4' r '

r ' ' temdi 1Jr""Lr ' \el r l lF- i Iar i i

i , , i ' " i ; : : ; , ' , ,1i , ,T ' i r .und' iLa reru. l i P m' :re:r ' ' )ii,

',;-.".iit",

',1".""i*t t,ii mai sup1i1"i 'o:nirle{i5 A('a i' r

, . . : m- . :Ll ar l l d l , ' r e . ' " - ral ic. i " r

r , . , , - , t ,s te\ i - ; , ,1is;rat iei ' r r i r i , . d-bi l i l . r " mi , tal i ' r r

. , r , ,1r . n r r r . . T;, , : . . n d . l " i i 'nr . r . ;, l IFi lJ l ' . r i r i lo r

'^ . . r i' i r : r . r 'Ln I l ' :v^l r ; r ' i i lP la i

I Cri tch le t , M. , Th. DVsl .x tc Child, Landaa, Wi l t iam HetDenrannl\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14.

i Cri t .h ley, M. , op. . i t . , pg. 15 .

1Rusetrra^t , j. t ' t lcha iag i . dPs . i r l i . t . rr ls r t? l i " 'ze l l€

: Secrrran, xf , oD . i iI Zat .g i i B, N€ag -BoScaiu, ] , Ct l )r i r i f . la ro ' r i r l

tult)onti. .t.: t rbifrr ti .d:liotlrrcd u:tititdlii intelt' toL Idin rfoirllD. de d.lcci.logir', B .uesti, Ed DiC ii P"l, 116+'

I St .Schinarn, L, btcldenla d isgra l i i la r cL tnPlr nodi lar i

zf,rsibir. dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile lii a.rului s':is,

res l i , F. i . Djd . i P.d, 1 67.

' Ve.7 . E, Erc l i l ia .arr|a tLdmenLulL i 1 . r,o l in ra l )o t f'&

d.ztott'rii meftal?, in Ped€q.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat de

psihice, in gcneral, se face mai ]ent, iar in situaliitc cind handica-purilc sint gra .e au loc fenomenc de stagnare.

VtnhLcea mai mare o are ciisgr:'Iia .le iip acustic, iar disgra

tl(.o sint mai rare . i ele, ca +i cclelalte Jorme amintite mai



Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fideterminate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc;sciorpsihi.e si psjhoJizice.De obicei, asemenea jaracterjstici se coreleaz:icu insuficienta dez\.o]tare generald a copitului, fdrA se fie vorba to-tuEi de o deblitate mintali. Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu.la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe-.abile in conditii normalc. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe rii-ficlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.ea cllnosintelorpreda-te n clase, ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea

'sco-

l:rri. ID general, in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio.Lc('entuate.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns.ris-cititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc, mentinindu-seunele _cara.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolari-zirii daci nrr sc int.r'\'jne cu metode logopednr; adecvarc c(,ft]tarii lor.

Sinietirirxl si orgarrizind (lat.1c diD literatura de sp.ci.llitate, Dri-Yi toare a €tio logi : i u lbur i r . i lor . le scr is ci t i t , noi 1c am inca(t.atnrdoui categor i imari : i ) faci .or i e apart in sjbie.r l l l r i s i 2) ta.1r,dce apartin mediului- hl prima .ategodc sint nrcriminati fnciori .rarcsc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo.jat, gradul .]e;\ oltirii intc,lectuale, slaba dez\-oltare psihomotorje,

stale; sinin:rtii, rca.iiiie ne_.;rotic-., condilii motivalionalc. instabititetra emolioi.rli, d;fi.i.rtepc linia aclivitiltii tcolare, {rare nn crazi {ronrLiiii pe.tr,.L o iruoiinsusirc a cLrnostinl{'lor prcctate, ncctezroltarea si tu lr..irile 1.or_bir i i , l l rcle lcziuni ale crcier.ul lL i.a. Din a dona.:Liegor ie nir p,rr telartod caft.se refc-ra a slaba ilrlgrare in cotediv si in aL.iiliral€raicoiare, r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl.at t famili(.i si stabui intcre: me,ni fcstat fat i . tc pregai i re:1 opi i r lu i , m.t( ldc si procer ler e.o.f,rpun-zi toare penhrl invrtarea s.r is-ci t iLLr lu i eic_

Lrnrd ca bazr"r r i ter i r l ( l io logic, i rn i i a[tor i clasi j i r ] i i .J lbur i r j te;cr is{r i t i tu lu i in rapor.t lc scgmeniui ezat, dar r ,]L ar i t l conl ide_r:rlie inlregxl complex .a|7a]. De pikli, Leapil:lel.sti; ctistinrc ri -purile Ce clisgralii d..rpdanalizator.rl lezat, aritin.t .i cete mr:-i ln_poltantc slnt ctisgrafjile a.ustic,", opiice, motorii 5i i.leatorji. Frec-

' \ :erza, F-.. Di ikr lnr

Lcapioe., sk j. S.

1 16.1,A.217.

r f ldr i . i . i , ] ]u.ur . t t i , d. . i jd. ti pe. t , t r7i ,

\.zropot6io.id, llucurest,i, til_ did. s, )ed.,

la bazaio lezjunr: c.rebral::. Lc,atrld.rrslii l€ subliniazi de

rlntn penhu c; chiar ii c€le mai rare - afjrm:i ei - crlm s

tl f l l i i le up icp s,nL - o_ai l :o1 1. l . . l / r ' ' prep"rJ :Fr t ii r r . l r

" t .c ..1

"r . - r". Lr i ' 11" . ,d1l l r ) r icon.; i r l .rAgr. i j t d isler. l isgral ia acr:st ici in ioal .cl | l l lnrr : i r ; ]or i l i t -scI isr l r i in cire rsie irnr:, l ic:t i conlporr frl iv l . Nci con:. ider im a ar nci . i r l . i r .1 s.: xl i : t . d.monstra el l re i le, i i l r . i organice;i cj iC slr l r l ]zer]t .r ,r ibrLr:r i le pronLI r lm s'r nt imPlalaiesfof i - r le i ic ie i l lc ledisl i ' r lFdisgral i .es

ro, r i€ al" d l i iu i i i i ; i ior .1. ar i i .u iat jc, . i r . le tranqron ln lricris-citii. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie - nr rimilare - tLrlburarile citit-scrisul.ri se datoresc handicapul| l i \ 'c l 1 alrzolLr i onematic. Dacn in tu lbufi r i le dc pronLrrt{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura r alilate, in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu v(lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe

Asemened ulburari de pronriilie pot provoca t.fornenc C( u o lrccve.ti si mai mare lati de disgrafic. CLr oarte mici(lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire. Si c€l.lalrurari ale vorbirii, cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrrles) fAri sa mai vorbim de aialie, a{azie ctc, pol dcterninaIormarea deprindcrilor le>.ico-gralice, fic prin maDifestareteristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit, fie plsuportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL" are si pcrmrarea fac e, in plan ideal, clt conlinuiul adecvat exprim::riirilor ii reccptarea, inlclesered limiJajului celor djn jur.

Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn

tura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr;rilorcititlrl.ri. Acestia se referi la factorii materni, socio-economcui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali. Astfel. se cocd sarcinile purtate dificil, ca si nasrefile grel€ ce:F soiclcazziuni la ni\.ehrl cfcicrului, pot ti fa{,tori ircrim;nati in tutLlelico-8rafice. Do remarcat cii asemeneacauze, dc cclc i,"iori, nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb,rririlor dc s.rispr i l ' rsc; i aLtehandicapuripsihice carc se manifest: im:i nlmai pui in pregnant n f l rncl ie dc pr.r funzimeaEi ntind.rer iDar acesti Iactori nu pol fi pLrEi, n toate cazurile, in e\'id?rmijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cottrec pr in si tual i i s imi lare.Cca clc:r dolra catrgcr ie,e trcior

r LeapiCcrski , S. S., i r . . i t . , pe.:r i r8.

cio-economici, pri'..esc conditlil( materirle li culturale in care .,,,

Jolmeazi coirilul. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi

t | 9l 'll'rtlcur' (1936), Sctlilier (1937) etc. Un studiu efec

; l r i i r lu (rrre \ latt ingr.c ( lvJl / vi ic sa aduca dove/i



cititlrltti, dar m.cliul culiural scazut, ca ;i lipsa de pfcocupare peftrLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui, lnflucnteazi nefavorabil dez\'ollarea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor nt ico-graficc de t impuriu. Aceasta i pcntru iaptul ce nu se f( , fmeazd rezistenti fizic; ti psihicri la efo.t, ceca cc face si oboseasrrepede i si scadi imboldul vol i t ional pcntrr act ivi tate- n f ine, l ( ,ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientualelor tulbur i r i de scr is-ci t i t , D functi ( ' de a.easta,nu are o j st i f icare ser ioasi . Sint pofc speculal i i . ar cazur i le prezentatede unl lautori cu privirc la frccventa mai rnare a .lisle\o-disgratiei 1a copijci re, intr-o famil ie dc mai mult i Irat i , se Dascult imi i sau penrLl i imi:nu ao prltrr'i fl confirmate. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nrpLltem d€rduce e o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum.pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolbura-rile lcxico gralice. In\:ocarca unci mai redus. preocupAri eriucatio-Dale din partea eduhilor peniru copiii ultimi, ca r.rrmare a sciderjintcrcsullri -.i a pliclisclii, nu rste rn ar.gument de multe ori c\-pcdenja r.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii, iar ajutorui p 'care ii pol da fraiii mai mar; arc o mare importanli. Oriclrm nr fa,mi l i i le cLLmai mul i i rp i i ci l .c l r lat ia unosti . lc lor, a inJormati i lor .,mai crLseami :r celor acumrldte n

fcoale,cstomai marc

9i in lere-selepentru activi tatea e in i lare se :fgesc.

- tncd e ]a inceputul secolul l l inostrLr apirut p.cocupir i ]ega,.ede {cnornfnulcle ransmjtcreeredi tar i a dislesici i d isgraJiei . ceslca s-au accentl rat n deconiul rei si patru, iar unelo stu. l i i careafi rmnu asocierca islexiei-disgratici u predispozi ia nr i rscutA :L.l .zordini nl tutale.a si incl inati i le cr iminalc si psi l ropetice ule-rcau rlc infllrenta idcologici nazistc. Unii autori cJechiiaz.l irlvcsti-galii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.ile leno-g):aiic:pot f i mottct i te mr numai de 1ap:r int i , dar chiar clc a Duici sa.rLrnchi-n a.est sensse remarci aotor i i scandinavipe care Cri tcl r ict 'i i . ronsidel . i lc i au ofer i l o, levir lonl i vnl ld i l ' t rcfer i toarc 1a impor

tanta {actcf i lor genetici n dislexic.De pi ld i Norf ie (1939) mcrr-l ionat asemeneaendinlc fami l ialc la toetc cazur i icst l rd lat. dc en,iar mal re.:r l t , Hal lgrcn (19;0), efcr ind -sc ]a 276 c:zur i siuci iateaf:fm:] ci in 8B0l dln a.estea s-au maDifestat di f ic iL l t : ] t i i t .. i t i re la una srr mai mul lc lude. lcelxsi autor i ao siucl iat i grupede gcmcni dislcxici. Hallgren, cercetin.l '15 de pcrechi dirl c:irc 12morlozigotiSi 33 dizlgoti , cleva ci la pr imul gfup exista o concor-danle de 1000/0,ar in cazul celui de al doi lea,de :13D Cazuri ase-

' r r li l r r rn r l r . . l , i , se man lc.ra ld tr5 crzLr i j - r i rdJl rLd.lur

h+ lr ll, (.i|/uri (17,20lo) ovezile sint probabile. Astfel de d

hfl.r'l rlir (loi copii dislexici unul are probabil o e?eciita

{fe,ll,'l,,l i,spcctive nu ni se par destui dc. edilicatoare pcntr

ilFrd u n procedec €xacte, inlcstigaliilc s tLubazat in princ

rxixr l"rr i ( ' i se;t ie cd reiater j lepndn$lor i :r rudelor po

artr V,,fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la er€dit:LgFrr l i i , l r rLr ici $ i izolat i i , Ji ind de pArcreaci ar f i mai pl

er i l r , r l l i r , n unele cazur i ,a unor dispozi t i icongeni ia le prel6rr l t ' i t , ,r r i ce se corcieazi handicapuri de vorbjre sau neI r,{ \i,fl)irii, incapacitate in dez\. oltarea deprinderilor dhr l r , l r , / . , ' .n .oordon:,r"am^t.re. strnS:ci-

"dJanL:.1,\

l l r l l ' I t l r r , iJ)e\ le do p;r .r . . i r r Fr,{ lu,cred Ir lbJIr ' i lur d6rt l , ,1r i (ua mai mult mostcnircasociald i nu transmit€rghn, liLl)t .c denote diferenle remarcabile de la o familie t r l l , 1,1,. \ ,i acuzi pe Rutter t i Vernon ci se lL lpt i cr mori le

Fflrlr Lr ri rln experimentator in diagnosticarcaclinlcA nu poa,i r \ ,11' ,r ( ,1recvenla erccl i i i l i i in caz.rr i le Jcl islcnieivohtiv

l r I t l { , logja ulburer i lorscr is-ci i i tLr lu i , pccial j t t i i i l medivrrit, rr|'scori, catcgoria lcziunilor organice. Fera a contesl

Frr l , | , t i r i i | i pLtcare o au leziuni le creierului asupra ormadt" l ,r ' , i t ) ( ' rat ional-acl ionalcn dez\rcl tarea bi l i td l i lor de scl t l , , ' .t) i ,r ' ( 'caa rni i autor i cazur i leclcscr iseind spre o genct,r r lrfNri. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le,ign,,r i ' . ' l r ,r 'm:nJ aJre r lbrrr" i ; ,rp

^rdin pr im.r, i L l^ ,Fr||,r11,,,,ri Lu]bureril€. exo-grafi.\l delin n]anifeslari sccundn,,al , tr r Exempl l afazieiestcedi f icator,din acestpunct de,h, l | ,r oste determinati de lcziuni oryanicesau funcl ional ,r , t( l , ,rmelcsireci l icc int prczcnte olbur i l i a1escr is-ci t i tnr11l l,LLr ai pul in plofundc, n funcl ie de gra\ ' ' i tatea fazie

l l . ( lo al t i parte, existenla eziuni lor organicedeterminrl|] l, \i(o-grafice ce imbrace forme elicle.te de involutie lir r , | | , l l is lar ub forma agrafi i lor 9i alexi i lor . In formele comrl1r l , , \ ,Fdisgrafiei cnrd nL{er ista Ei al te manifestdr i jp ice, c, l ,r l | l l ( .organicenu pot f i p.obatc pr in mi j lo:ce cl i r ice, el

' l ' , r r r l ,s( 'pozi t i i .

' l )urr : i i i . h I ct, op. i t . , ps. 89- 0.

l )c (rg l i r i le crrrc pot surren i Ia n ive lu l cre icrLrh i nLL sc rcdr,nrmai la s implc lcz iun i ,

f i | , , t l ' i p.," r l nro r i . PrFl . J ; ' frnr' . 'sm,lLr ' n.,r f l , -.



c i e lc pot imbrica Jome compi.xe in edr, e i ' i r . i , r ' l i7" r . mJf lo_t , r ca. , . l i j i | , , " . I ,r^-n l r \ . ' ._ tr 1o,1, od l i . f . le p . inU ,onp. dmr. l t . r lc

. . , iv :d .1. .

. . , r . r rur l l ' rp j |a f f l unod\terpd -p, r i InJ : . rv i . t , d .rr . l r . ,- ,^ . rr, r" . l " l r r , , J odr orJd ' i /d . r . i r -1 . . r . - n , t , , md tor ndl a .

\ r" r l r I r m i ; rc pr:n Le A I ie r . r ' . nr , . r , .s . rJru l , ,L .rrd t a l . r .J -nror. . r ' . dc . ' l1 i p" r t , , . - j^"n.1. ; / a

-Jc ,1, . :n .p lor \ i r ceL. i . . 3 . t \ 'az . r l , .m lp mot. " i i f .Ju. i r^ . r , r r : r r , . A.L. . rar. r . r . r :'a ,cr pdr i ( r , lp . . , ere. orgdni?Fra6 .. ' .n^"n tc \ iz rr ,e btF .ur,rL tor,, : f " . . , , i r ' r , ipd i o .e ' - , i mJ,r , ,c \ i

: i rea-u-FcJrarr . rn pcr,p ,1 j \ '1 nFrru lug: . ; , , \ i : tenrro: . lF{ ie , i r rLr-. . ' . .

p l " 1 .1.1 e Lrn s impror ,1 . ie / i r . . - , , . r . ,b fd ln \r . u . . , ; Ir r . ' r l i . In rrr- lc l r , c i i r . .p a. f rmd f i j r te .h : \ . . . ra t r lorrar iG s.r i .citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii

""*t ""f"."

"o,ii"-i

ca irnica s: singularn cauzd. Dar pentnl ci noui ni""

rr".u n*olgcrat un asemenea puDct cle vedere Si credem ca esie

_oc1o\.a(t:i(crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at.r scris_cititutui cc au o etio_

logi._de alii natural decii c.a a lcz;unilor organjcc, firi s; mai

i . . is l i r , r'

p .J ,^ tur p. ; - , , . la os i" , ; ;^

i . ih ,_r. r lor ' i r r ro l - , iL ,L . j , i . i 'o rn. l r , lJ r . .L l , . .uprm ndi m,t l .

' , t , " . " r, .1 . ' - r , - r i . . \ ; .nr I n ." I r - , I r t .u . i r i

hj , . i . , j t , 1 , ; . i " . . 1 , : r . : . ,ar . j i , "Le e:Lt. r r ; . .a . lr r l ' J , r ,y .1 ' \ , l r i 1 , . 1 ,1 .o i. p . p . / i : . ,

r " rr . r ,ar . nr t .T, . . , , , i . r . r , r , i j , pr i rx r , t r . i . , : - rr . , . , : I t . 3 r1 .r , : . r , . ; t .6 . o . . - , ' . d . p .r t . , .o.

f6 or ; , .o ^. ' ,: j . t6 . , . r , t . f , .

I tor f i : , , t ,LUr I .o . . ic_' : l ' , ' , . - ,p . , r (c i - . n ; , t r t , . - , r , tu : L

l . , i i : , , r , l^ l , : - . r : . , . . r . r . , , r " .o ,u t , . i : . r .^ h" . . . . . ; .l r . r , ) r l , . r r . r i i . , . , . , . . - in 11.d , , . r . r : .e /^ . i i . . /J .c :r . rprehr.lte .je ?or'r.i.r r'n.,ecinat., iar clr timpol accsica se spcciali,raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv. Reusita corectariii rLneitulinrriri de limi)aj d.pinde ti de intiturarca cauzci carc a l)ro_dfs-o. Prii rLmarc, ].:zi.rnea org.dlir:ij nlr poare tl intil rati, darpr in comularoa trn lc i ic i d in , ionr

iez l t i in tr-o zrrr : i s in i toasA. pro-(€sul reclipct.llt)r, dc)i a r.joirs, cste posibil. r.ari il.loiata, in-treglrl proci:s ccmpensato:. i.ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd. deint ;Dderca r .or le i l . ra t : i dc p io lL ,r l r ,mca accs," t ia .

C alti cau2a frec.,ent incrirrinalA nr prod'rccr.:r lrU)of;rilor clescr i :c i t i t fs te aceea t l s lsbei ( lc r lo l t i r i a motr ic i t i i t i i s i . . r a c lc f i

' T. r . c s . u, N. , x .x f ,J j : i . lo9 i( r l tn .x i . t . l i rgrd j i . i ,

l in r i r2 j r l r i s . r is , a l i i r fe i i . E. i Did . P.d. , i 6?,

f l8atn 'r l l , .mul. i . i . t i . .r r"rc cr .rF,: ' ip, i : . , .dar iThr

f l th r l '+;. ' . r ' ,r ' rpr ' r . r r lo. S. pLr Inr i ln:. d,.eor i , .upi i o:.e

h r l r lL, l , | , ' JF .ul ' r . . i . l . lp, i \1 bLrp. dar (Jr. rrF,, if i t r l l l l ' i r t l i , r -p lanl i l motr jc sau tulburdr i ale organizerj ispalFtlrlrofrl'. ln aceste on.litii, formularca i.lcati...d este mai r ,r , l r /r r i r t ivcLr posi l ) i i i t i l i lc . ic trar ispunere in spatiLr l granl l i , l r l ) r re o conlradic ic.dc roz{) l r ,area:i rcia depindc lor

f l ,1r ,1 ( , l t : ,rcabi l i t i t i lor de scr is-cj t i t Din obscrvati i lenlr'lIlti ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractc

Irr nrLl n compuncrc, afa cum s-ar p t€a crede, (lar ea aparlr,rr iitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt. ID cazljstjca nrr l ) , ' r i . te lurmir i t p. tot parcursul ciclu i l r i pr ;mar s-a dl,,r,fl', dotat ,si a oblinut rezultate scoler.c semnlficatirc, clr ln.r l i r o incct,reale cragerati ln scr icre, dublat i dc o lfi.l|i,lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc .misirlni.

'r,r,,rl-r a fi pent.d pirinti, . e:ista cle fapt d.cit o singurlrhrnn si anLrme, i tmLrl lent in scr is Viteza redusi i l r sl l r ]Lr i fcs|amai piegnant in copiereaunui tett si mai p|t in cIr compunere. ar,"cr icroa dup:i d ictarc . ' ra le iat i \ ' .ormal,,r'rtc bun;, cind a\'ea nomenic .lo bu.i (liripozitic. Din prn

\,. lore mctr ic, copi l l cr^ vioi . clar )r 'ec;zia iscir j lor .n eral( ,r . t i . St ingaci , a in\ ' ' i1ats, sc. ie cu mina.i r .eapti , apilr indrl l;culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1si sc laci {:.il)lfme deoscbite. Citirea a fost de la inceput la niYclul cert,rogramei 5colarc. .\1 i factori cLLcaracter.rlegaiiv nu au Pln,si tn e\, id€ntd desi a 4osL upus unci invi ,si igal i i psibo-m

In altd ordinc de j . le i , am prtui conslatacd sint ur i i d isii riislexicl care obljn r.zuliatc satisfa.Atoarc (asa cum a(azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci, ce pun idenli .caprcitatca rle str ctur:ire spajiala, d:ci di{iculti-ti1ein urma schixnbedi clominanlei cercbrale, cum estr caa.l stjn

care in\a i, se scrie cr1 mina dreapt:i. in acelaii timp, trebujj i i ;at r ' :r ; i majof i tatca cazur i lor crr u lburi r i de scr iscl t i tnifesid deficicnle pregnante, p,. linia o"ganizirii spaljale,urrele deregl:id in organizarca temporalE. Dealtmjnteri noi referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor detare in spaliu Fi cle strlrcturare, in gcncral, a a.tivitilii insi t imp, ca;i ]a imp.r tanla lor in {ormarea.lepr i r . €r i : lor ccitit. llai acliLrg:1m i pla arca gafcnclor iD spatiLd paejn9 69.

zinti val,)are calitativi, in funclie de orientarea spatiaU si de orgar:.izarea emnclor nu numai formi,

ryh.r'llll sau tulburarea acestora, cind fcnomenele asten

lnr lnl , , | | / r ia o l i rsta mai mare.-I



ca dar si ca strrcturi ii succcr;iunc.Pcntru citit, desfisLrr.area cti\'itdtii presupnne respcctarcirlegjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:iOdati .u.rcsr,erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurlindntirii irt yirst; si sporirea ri\.'elului dc inst.uirc se influcn,teazi favora,Jil dezloltarea iimbajullri, in ansamblu si a scrjs-cit;-ttriui. in sprcial i,a rin ul lor, dezvoltaroa abiLiialilor de scris, inspc.ial, si a citit-scrisului, in Ceneral, contribuie Ia organizarenmiscirjlr)r si a clatelor spa io-temporale ca modalitdti de asamblarr

a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui ir ldeslis r':lr.r' sl.ucturii activitetii.

ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrc-cinte cu pri\.ir.. la strucrllra psihologicA a unor factori care prinfragilitater ti slaba lor o.ganizarc ori nedezroltare ti nematuri-zare, ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice, pot pro\:oca di-ficL t;li ir) iormarca clep.inderilor dc scris-citit sau tulbureri aleactclor loiico-gralkie. ,hem in vedere aspcctel-a e tin atit de nor-malitatea t)elsoane;,cil si dc.elc caru se incadreaz, in psihopato-logia margjiralaLsi marca psilropatologic. Astfcl, instalarea unorIenomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici

a peNoanei consunullLi nervos ridicat ti epuizant cccletermini firarca oboselii.

Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare aactivitilii intelcctuale, se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si defixare a alenli€i asrpra modului dc .ezoh'are a problemei, percepe-r.e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod ero-nat, fragme,ltar, disparat sau lacdnar, apare o reduclie a calite-tilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb;ri iD sleraafectivitilii. Toate acestea. a LLn oc. pot inlluenta lormarca si {i-r.area pertunalitif i dizarrnonice, caracterizath prin comportamentespecificc i.. plar €\tern, dlrtre carc ceto cc devin dominante screfere la manifestarea an\ictilii, a n.liDi.jtii, a irascibilitifii, a tul-burlrilor dc somnj a cefalcii, a cm:tcrii crcitabilititii motorji tidezorganizareamlscririlor, lipsa de sincronizare in acliuni sau dim-patriyi, iDstalarea iniribitiei, a apatieij a inicrcsuloi scizut pentruactivitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu.Pornind de la aceste caracteristici, pe fordul Fersonalitdtii isi puilamprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativintrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de

lr nl l i r .atcgor ie. le tulburar i ce au un caldcter react i '_

*tr{ flr,f('a i;hibiliei satr a cxcitafici (e se pot instala a

i,i"i,'",'t,,r,

cit si varbal lfomjnant in aceste stdri sint fob

l i i ' i r , . " -1".* , ILr lbrr ;r i :n ' lora rurr ' l i int ' i " i emor i -a

\ , , , ' , ' r , " i ,anul Jprr ' le.ur tani / 'J a " ' lemr l \er l 'al . i ' g

t . ' r , , ,1.or . f : ; . ;n 'p. . idl . "a, l

: r ,LFrcs' r l nl ru ;n\ara

l r , , , . , / , , . \ ' , tdr .a , letr in lFr :r ' t i ' ' r '_" i t taLr' l ' termrnI , , rnf l l ( ico-graf icc.

lr/,,,1 Dtni ia un anumitsta.liu, acestea sirlt relati norm

I tlr/ntgariz..aze sistemul psihic uman' sau in cazuri ma

,, , , ' , . ' | , , i i , le ' i l 'opaiulugi ; mbrginala a' 'cnluJrea lor ' i

1, ,r , , .' . . rufr '1d omiranra :r r m3n: 'e 'LJr ' " pcr toaner ' e l ran

r , ,' " , ;1, ,. .1; i .

| - ' : ropar id fd\or ' , 'Fa,: Jt ."olLnr"d dicdrm i (e

,, , ' ] , ' , ' . " ' i i i rn- , ; i " " t r .ou lnegala frnc i r l ' ' r psih:cc'Fca

i , , , , , i r . r ( , mpurr-mFnle baTale iF pa mpul \ i \ r tdtF s rpraa

, i ' , , l | ; . " , , ' f l . pc rr r ' .epr ibi l i rale hipPr 'mor i \ i larc iner l i '

. : , , . ,n ta r5i loDor i? o.gor ; . , r , Lleterm:nat dc :n'Jf i t ien e

1,. ; ; , , : i , " , ; ' ; ; , ; r ; , . " r iani ic-La mndi t i 'ar i prnnu' \a1c

r .

J, ' , af" l t ' - \nl i1 'onalc.pr :n pre'Fnla l ioi l i ls l i i si s 'P"r fr

r , ,m.r i i l . r . . ; t . i pr in n.-pa| i r ' rcd dP J ar l ionJ orLlon

i . , r , r^ ' , . f , , , e.ro, t ie "b: 'c i . afe' rd1. rbiFc\ i i r^cp' / l i \ ' u, . ,1. , Ll l r " i r : dis lexo-disgraf i '^ :1 rrnar '

^.h: ' ' l ' l ' i -. ,1| l . r 'c , i l iD.a do ufLJn:/r rc in Lr ]r r ' l ional LlLr@d rm

' " .r ' .1 '1: ; a,r l i el i lcr d" ' r i - iL r : i d"Torga zeJla c

,. t r 1-rL ; , Ia '1 al , F, ' rol ra" i i FDr i ' ler i lor pr in lulburar

, , , . rmir . \er ie: , nin : fL ' r ' ^acr ;LIn" mplr '1tN ntr-o at,3rc ' l

i;,,"i,,.,"

il?.r d;lavorabile, in formarea'leprinderilor

dc

,," ' . . t . i , " i r , ' r , r , ;o .pi t 'ptoidLt (saJ' ' )s1:LL ioralSr

dcoa

i . . '1. i r . :" , . 'n ' turur" , ,no. t fasalJr i r^8"r i \e d.: personb

t. ,r ' i r i i r t "aut.ct i ta, Degdt i \ icm aia de pcrsoarrelo rn jur '

,i.i."i iir

-""ip"i"*a

stiritor ernolionale, nervozitat€r tijlt'"t"

"t"., lr"" iletermini instabllitate in activitate 9ioscila

rrrrtamerialc ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in an'rm

li"ii".-ii""ir""tm

aseminatoarc apar qi in psihopatia sc

il:Lr noia clo:ninanti, care clczorganjzeaza istemul lexico-gra

,,.1"n"., it*fi"i""t"i dezloitiri motrice si a stingdcici in

Furm" inai L)oJr . . Jr .arF '; I ' i e le 'mlr l diern,fr ' rmd

rr ' rdcr i l , r l .x i ' - r r , r f j 'c . i r t rF le'F

rr r o ota i lc

tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagilaciitit.rtc I.

lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze, elc sc



trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiarse p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia.Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-seman-tice. dar im;)r"ach ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agra-fici-disgraiiei si aler.ici-dis1e:riei.

U., \:erza, E., Ptiiolagic .irsfelor, Buc, Ed. Did.

I. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEN TULBURAR

4

Si

,. l r r n ind Jc la jdeea cd i r manife"Ldrea i dezvol tarFd ,slhl ,r i . i . .{ i "La un anumiL specj f ic a p\ersoanele u rretemrl lrlii de cele handicapate mental, senzorial si psihic,0 ln,r l i i t -d i e d ' piemFnre.,munF, noi le l raum De de olr l r - .r r r ;ngur _.dpi tolpentrJ a srolir ia ur ' ta led ai .esiorat lF., l l ; , parte le Srupbm pF sub.ap'rojp deoar.cc dor irnf l r r , lh,: : \p^. i l , i t1 lea lor. ln pr i ,na paj- tc, vom inFrca slr l lL l im intrcdul complex dc tr i isAtrr i d jsjpxj .o-djsprafioeIn

' ,p( ' ( iJ l .d c-p: i i afe( al i oe asemcnpd ulburar i - . i ,

i r rh 1,,,1.per<oa,rcle ormale, ar in srbcapitolelF rmatoar" -lln,. ir, mod deosebit, pe caracte sticile specifice categoriPt( l i \"e Je hrndi .apar i Aic tu.rJr i le so compticdpenh.r c6(a- r la(c cu o dubl i deficienta . i arume: iorma p?jmarimlnar.t i . .e consrd d:n dFl i . i ,n la menLala.senzor iaLa aLrt l l ,andicapul er ico-grafic,ca torma se(undara.pF linSa ;lntpc\j .r ,dc celc maj multc or i , ri a l te aJecuiJni rganic; sl lkc ,Jf. ' ingrel ,neazamai mulr procesul recupcrat;r .

Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj,nmar n€cesare cu clt acest€a au profunde irnplicalii in dezvpslhica a _irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare. in general

.areprezinta

tulburdri ale scris-cititului manifesti si inovolutiei psihice anumite drnineri in uftn.e dabnate reDulsietru rfortul jnteleclual. slabei molivalii Sj jnler€,sului icazutru dorivilarea scolara la .are se adauge, treirea dranar '$ec.r i lor cperate a in\erature. prelungirea tuiburar i lor decltil. (,1 urmare a necorcrlArij loT la timp, duoe la automaacestora_Si a instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cdturile sale sint zadamice. el fiind ,,sortit; se suporte hanrcrF1t\cliv o;,tl viata. Pe acest fond

ce arrdP dLpa. jne. s. r ie ( lc l r r lbr r i r 'sPrLrndarc;n plarul d '

i " r i ; . : i ' 'p ' i r , l i " . ' i a l Persondl i ta l i i Ca atare. de\ ine inur i l6 o' r

prrm.nraie. In plJ: , a ne,e\ i re l i i cunod: ter i i lu lb ' r rarr r ' r s ' r s i I

dlr tonalS. separarea Lrvin le lor n siLabe>i scr iere ondulaI ' r r l l nspcctulde imprecizi€;

4) lr is lpro-disarol ioputd. , tumitd . { i cox\erul ird D€ntru c



i i , i ; i , i ; i " r ict i r l i orcsLora m.diar dJpa in\ ta larea lor '

A. DISGRAI'IA $I DlSl,EXIr\

iN CONDITIII,E INTELECTULUI NORtr]IAL

Daie ci l i rorrr l s a cdif icdt - I redem - in pagin i le rnterroarc

, , , pr ' r rr , la fd, lor i i eLio logici i tL l lburdr i ior cr is-ci l r tu lur ' acrrm

,; i* t .p" . .

' , re leintreb;r i jusLif icdre: a (P \ i l .st ; apar ase

-." . - ' * ' i l " r i . ;I rF frecrenl i aLr cle ? .Lrm se manite\ ta: 'Jm

; i i i " ; ; . r i tc cl , er ' Nui rom ircerca sa ra\pLrndema a 'esre

,nrtcbjr ; ca 'i ra a lrPle, pornind at i l de la exper 'cnta noaqrr i '

i lo .o" i i"a, , i i r i a" tu \a lor i f icaredun' r dateeYisteni ' n l i tcrarurd

a?""" , r" i i t " i" . -o;

l f , inceput sLrbl in ipm'5in aral iTa manife"r; r i i

i " r i ' . i .a l i ror-" " r i . - i t i t

am tuar in .orsjderal i ' \pc' i f : 'Lr l l imbi i

rumanc. pe. i , u parte. iar pe de alrr parLe. a. major iLalFa cno

nenctor p ' r i r , lc pr. /entam ::nt Inmune si in a l lF irmo trn slrc '

cial in cele curopene)."'i"'iri*it"."ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de

d;Jexie-rlisg.afie cc prezinti fiecare o seri€ de elemente comune

. i sDecif icc.r ir l rF,Flc mai impurldnt ' \ i r t :

I' O; t . " 'o-u; 'U' t l ia D' . i f i .d sdu propt i" '? i 'o . man:fesla lAprin-

''1 i i . , . * r i" i i para ' rorat , , n rurmar'a abi l i rb l i inr dP 3 ";L: i

. . r ie . Lr i f i ' r lL ; l i l . 'c 'enai pregnrrnte par ir d i( tare 5i-compu-

i: r . .4" . p" ; t ; cnpia un" lc c*G-. ' i <i l5bi6 i a ' iL ir" subie^r ir

, ' - , i - ' , . -* r , ; i r r a@asta at 'gor iP nu poi e 'ectua, leg; tura

i; i re \ im\" lLr; . l grafome. rntr" suncteleaLrzi icsi l i terFre scrtc '

C, : r . re ci D, l {r ie o a l l i l ' tera dec; t s rretu l auTrt :- i i r^ i" i , : l i lo""1" i i , to tur i" saud' dP2aottorp cu stru ' rxrd/r '

, : , . i i " i ' : i . " i" l i i ' ^.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms

.. . " . " " t " " i-" i i pr in arePaci. subiecl i i respedi\ nLr p' i"

realr 'za

;- ; ; " , ; , , ; . " ,^"' i "

in acl, iz ir ia *cr ic-cir i t lu i .'Lr

toale elorturrrP

i" ; i ; ; : ;

" .

prc\upun' . adeseori , a

'a

bara ci srd o cauzi.ee-

"" t i" " r . rr , . . : rerom,nclc disor lograt i 'e se manifestedif i 'J l l ;1 ii . ' l " i " r"s. . ; -=irnua u i lor craf ic ' . l l i tere lor ' cLr\ intp lor ' prupo-

z: t i i to i s is intaemclor Astre l apar f rec\entp omisjuni at i t r grd-

i" - . i" . . r i i " . * tJ. . c i t . i a .uvi;1P1<lr . in l 'x"u ir i -subst i lu ir i 'onf '

:3'-' ,i*iffiJff lt'',i":::'":i?"?,-,'fri'::ii""*",:lf,'i'i;

arlr ' r l o neaeA a ent i tate de sinF sratatoare i u consider i ctr In,rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Aseirfm,. intilnim pe fondul afaziei, afatiei, hipoacuziei etc.

1) I)islp.ro-ditgralia motr'Fa aparc",

Lrrmap a tutburjritfi,trlcitatc $i duce cel mai des la un scris ilizibil. Scris-cititu

. r t la l de su. , i , . r i esto nasl i jcnt , ncregJlat . inegal, remurar l lnnt . r i8 id. prost urgdnirar, ) ,pproporr innaL orfur Frcl l o.

ti) Disle&-disgnfia Jirearii, considerata ca {iiDd o incaDI ' l l rccerco da Id r indLrl pdrcurs la urmii toru l ,au sarirernolc spalii, ldsindu-le libere (in scris).

It. linge aceste fome, au rnai fost descrise unele categori, l rFsec, p,r i , . t Ce plecarecomponcntascnzoria l i ia fecratdsl(mul cerebral implicat (Leapidevski, Hvatrev), dar nu au o

In adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de exlrlburarik'r dc scris-citit Ei pr;n urmar'e, le pufem diagnostirrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlolxr'live, prin instmire adccvatd. Acest timp difere de b oHorjc dc copii le alta, in raport de o serie de factori prinirermintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid, motivatia pentru

lr tc. cfurru l " i exer. i l i j l ts l . lecluare, merodotogiaprodari ir ' l l i ru lu i . i . i . r eneral. rndLe.ondit i i le n"ecsareorniar i i dcpr'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost anlr lr -Jn ,aJi lo l ante i- ior) . n condiUi obi,nui le d. , .o lar izar l iagnusri .prpcis logopedj, , are sa aiba in vedorenu numto.ji etiologici, dar ti cei de naturd simptomatologice, [ngvti psihologicS-pedagogjcl, devine oportun din clasa a II-a,rnele cazurj, de la sfirsitut clasei I. Chi€r dacd ta sfirsihrl pI f l i an dp . .o l" r izare obsprv: im, rn i i r opi i , cd au fon fonb iteii alc scris-cititului, ele au - totu$i - un caracter frlnbil. Inci se mentin fenomene negative, ce sc datoresc nenjrii sufi.iertr a scris-cjtitul i, a posibilititilor limitarte de a

fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunerfic6 a sunetului rostit, a necunoasterii unor Fguli g"amatiortoepice etc. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lensimilare cu cele pc care le intilnim in dislexie-dis€F,afie,dnu au un ,-'aracterconstant Si dispar de la sine, odatd cu lnsclrno9tintelor necesare. Rezultd, a;sdar, cd o card,cteristicdgea disle-Eiei-d.haraJiei,d nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae

cd.?rtar fotts ' )\ i i i t"ndinl" d4 a sa ogiara. p' in can'ol idor'a 'lV;no' i l . , r t r ls i rc si p , in lrvitPo dtom'ttt 'J p' plon tnt"n t t

- ' f i" ..;"a(d o dislPr;F . i mai ,u

llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care amltr,l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburrrln-r'ititLlluj, iar in grupa a IV-a au fost incluse alte ca

, rczlrhat personale (vezi



i , h ideod rLr e\is la "eam;.'c lr,srafre s:rruard penrru cA la l 'e ' rre nd \id dpar v (FrrP o

"".1,r" . i , t ' "1orrsorale. oa arc. i ' r ' "drpdz' n LdLPSor:; le 'dr -

, i " . , , ' t ' r' *n..nl,J.ocA

t-iagu' fra I ol"b"rdtor:i 'LnRldo

I ' r , ia cl . r b:..r i ' ' tJdrdlr de ei sc rm rrr t i r in ' i 8r' r pe Llr '1r- ' ic '

durri cum urmcaza' -C.r""f . , . i * i r r tor , F cdraLlpr ' / 'd; . or ; r r r | |qrrs i ' Ini l

.p." ai"op'u. . ; i . r . ulomira-Li e"L, r jB d; iatea 'i rcorJdrea cecd

ci auce ta forme colturoasc, ingustate 9i inghesuite'

cr roa a l l -J cl rpr ind€ s roie' ii ast 'nic i l ip ' : i oc \ igoare d"-rur ;ra care,r di rn"n, iL , ,d Ji rerelor s l . rercgula,a. dinLl imPresrd

ci intregul grafism este n€g1ijent, dbdriat si lsni'

GNpa a III-a sc rcfere la subi€clii jmpulsili ce executa ur tra-

. ' . raf d. t fe 'p:ral . r ipsrrc 'o nrgan'2"n d fer- i i t r te. ' . fdiE /: l -

t r .J, i i r p"-n

rmLl |8r l l i m l t i e n'" t"" t l ' ' in 'uzI

I oproact ' r

organizarc a pagjnii.

GrLroa a I-.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd

u" s.utls- distrof;tco mrltc retuguri i o slab6 calitatc a traseu-

i,;i. "i"'""""-

lirp,it;rJarca. hipermctri;, ljpsa (le orsanizare pun

n cvidenti diiicriltitile lor motorii.

Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet, p(-cis ; la acL'llia

ap.,r ' , Lf" f m rs. i . : , r - or ' ra'e" r f-scJl ' i pr . j : r r i ' r '1I r rL.a ,- r i t , rJr l i . t . ;n r | . ' - , ln r i ' r '1- i

'r fb l

cu corca9e,d€nolind rrcindeminEre.

cu rLale bL.:LFd, r , bL' r .mdr ' al .J porn:nd d la'un

a I ' | . .'

e1:olo,{ :c i , .Lr l r i rd,r i r r ' l4I i t : . l ;ntre moLr i lale ps'homorrrcr-

tar . . l . le. ol r "r .d o pr ; e- i lJr I e"r i ' - ' : t iL

d i ' lpla rc 'a 14

,r intre \ ' rL ( \ ' r ,s c i r ;1. i_ ' ; di r , por iodJa ofe c l i r ; sc pr r

ld, . p r lLar : €1" d:ssral ie di . le\ i i ' r r ia. ;ar"pelr 'r'or

d' ' r -

\ i raLi .u (drrcr .r log"pco n" i r ' sr or" t i ra :nsLa1:r" 'JLlbur ' -

r i lnr rc,pc,L:\ ' . . Ddr a.asla nu 'n' arnr , c; i_ tuat ' ' r ' i - : . ' 'eJsta c;ndir : i lp in, r 'minaLe,apar, farA F hi \o' . t r lbLr tr dl" r 'm-

bair luiscr ; .- i i l , deoarec. c ' ldrea lor e5tP po"ibi l ; pr :n preocu-

Ddi"a pentrLr ( lF l \ , , l larpa p' ihic i armor ioas' d ropr l r lu s Drrniol" . : re- m.t .r l . :ogiPi adec\ate de predare- in\ i arc n scoara-

i"rnjnr l

de l- a'P\1e,^nc'dcrpnte.noi Jm:nve:tgal

rll)l[. c au din fiSa a copilu]ui taberbt)iii respectivi au fost testati, dupi un numdr de ani, diri" \,dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit, 1a sfir$iuln Il r de gcolarilare. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipotezarr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni,ei rlneir,rtnplr\e nu in toat€ oazurile pflrvoaci tulburiri ale lim

,rls-(,itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic derli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi clrrrlruirii. Pe de alti part€, din toialul oLlriilor investiga

,|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului, d$i nu am putut prvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSamedical5 I| er

',.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la bazaliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dt,\ihopcdagogicsau ci etiologia era mult mai prolundd ;i nufl .riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.

l\i isk sDbi-

I ' I3i*ti:r'rii:i luL..- . :

il

-9r i

- t ,

I Ajuriasuerra, J, Atzias. M.

Iii&lti, Bucureili. Ed. D Fi Fed, 1981),Dennef, A., cr i t l l oo -

p.238.

,1;a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormul(iapjtolLrl antcrj.r, manifestiril€ iulburerilor limbajrlui scaLr ur crentai extrem de larg .ji aLr o evolutie de la sim

complex, pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odinaiitarea in lirsle a logopatului. Tulburirilc scnis-citituli.ihreitA n€gatire asopra personalitAtii, atu.ci cind ele ftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetaremnificatir. atit pentru terapie, cit ti pentru imprimarea unmit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de c

. l l { o inumit i i , r , t ,Ni i r i , . " l , , i , r4ru I , lc comporla Srdde di fer i t , .

'k,, | ' r t l ( t r l . . :d j . , l ) . r . , , , , . t t^ , r , r

' lcvcdere disgraf i . i i s i d is l , ,

r l . l l n ( ta f i p , . , i , r , , L , l r L t r l t r t s -au incadrat in urmdtoare l .

1. SCRTS.CITTIfUL INCET, LE.NT, STACAI'O

cea mai mar c categorieI



'nlrflorli :

t t ( 'p i i , r r , . , L, , , , l | r t t r . | l t i rcazidel ic ienla respect iveSi nic itu 's lzci r l r ' ir , , , r l , " , l , I l ' . ( ipice disgraf ieiSi dis lexiei la al t i i ;

I t i1 ' t , i i , , , r ' r ' r , tz( 'ozi eJic ienla espect ivd a al t i i , i tar nu(hr r . , r , , , , , l , lxr ) t , r j i le or di { icul t59i ;

i9 i

(.) rl'l)ii ,:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei, citsi iir ll1ii, dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta. i , )J) |r r czistcnle a jnf luenlc lepozi t ive;

(J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar-.alJile in indepdrtarea lor depunind - totodati - un efort activtn raport cu influentelc logopedicer. Copiii cu tulbureri ale tim-bajului scris-citil. din ultima categorie, prezintl o serie de avan-taje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilorcorftrte, decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatcfacil, fiind srr;linutc de un efort continulr. ln actilltatea scolari.imprr .s ioneaza r in our 'nrJ lor ar , , j roal f de a ob\ ine reluLrdle i lmai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sintsolicitati si scl;e mai pulin, chiar dace acestea comport; Lrn eraddo drf i ul rare ,p.f i ra { .um \rnt mrrcmar ic i l i €ramrl i . r ) .

In continuare, vom incc.ca se analizim toate manifcstArile pecare noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice.Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specia-litate, iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Existi si o ait, r l .gor ie la ar , .np \om reJ*r : r i Lp carF prubabi l - . rnj i aLrrof iru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomato-ogiFi di5brdf 'e . i Ll tst .x ic i Dar. or i do ci te or i \ 'om dved o.dzia,

\om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini laDr.ulpma di .( ,ra n. Ordirea pe ,ar / o abnrda-r in di i rLr t in r ru ,,consicl€rbn ii .ea mai rcprezentativd pentru importanta si toculocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Nici nuarn putee face o

asemenea afirmalie, data fiind. pe de o parte,'omplcxi tatedn). i IF\tar i lor \pc( i i ' ,c . iar p. ctealrd. ar i t do;arcdcliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la

lb lnrc ca de copii cu tlLlburdrtlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu ;i citcscfu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd. De murl l .r' ne(ibscrvati mai cu se;rmi in condiliilc unei exigenl|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .orelcaza lar u oreocuoarelrxr l r l , l in prr red fdmi l iei . ppnlru efc.ruaroa remel, ,r dn aIFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. Astfel dc copii

l'l'ri dificultet rnai mari la scris, dar manifestn o oare(are

tl tx'ntflr citit. Deti pare sr.trprinzatof, dificuldtile cele ma

rrnr t( 'nu le au la dictare sau Ia compunereci la coDicl , \1. I I aldra r i rm,r lui lnnt. adopr i r i i s .r is , i par l ial inrli-,t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimcatn|lor (fig. l). Snrt douA Jaze care devin evidente: in un

"L€--t( Z.J"**C,-ntz.<-:..

\,'/^ r;/4 ^.o/|,-,t -Q'-,>* " -^t-*,*^^ ul, ^ ,L-- t 1l, '"xr,tl nau &^^'

Fig. l . Scri rul di rgr. i i .alnrnicol iLdnrcLasirl \_aNrl .77.l taf. inte1..1i /nstrleriof,r l .

-1"*t,tu".A;4" A"-b* i +1,,,,1

-,^L',, - iLii,; q r.4q L a4-

?. *" /^ ,4

"'"^. -JJ a .;1L,.:,.1- l,; -J*t'^ ,l--u,J 2 /.,,"^- . .", ^utL.c*. rJ ^

,,.;r-Lr, ; t;,,>L '^,L ^".pt,r"L *J,^"/ , 1". y13o,

,^,L-, * t"l*, * * *.*u h.".-.t-;-

Il

\.e I za, E., Carc.teristicile diNletiei tiAlalclc (:nivefsitdtii Bucure,sti, Psihologje,

.lisgrdliei lo tcol4ri, \n

r9?0, p. 161-165,

tdaiii capilul s.r;o foart€ merunt, ,.puchiDosrr, nghesrie SraI,mele, dintl impresia suprapuerii lljl, iar in altelc, grtr{emfl

rint ircgale c:1 mirime fi depd.sesc paliul n.rrmal djn pirgin,tth,l*u



( f ig. 2,3) . Dc r .narcat ci atunci eind i se ei raS( 'atcnl ia, i , ) Imi ,s.r isului ( lcy i rc normai i , iar sprc sfi rqi tul c lasci a IV a real iTca, i i iprogresee\ ' ldcnt. at i t in cec,r .e pr i lcsto rapidj tatea,c i t f i jotnl

iste con,sticntdc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac

G7L.',

tJ).|t ./^ r)tJJ)t

.;.-.A -'.

J,,r,;-e".rl'"t,io

,r/-.4 a**; *-d") ," t . .. * , , lc . .z,o ,r .a s

"/ . t . , ; &, .o i , ,1k,1.-* , , ) , -^1roj|,.....,,-.^L id.rnd t4 .a @4

-a-1ful I 24,+,r/- 'JL ,a,"-,y .ti i,y rd-r4 /.aru-'ti-^l'zt .

. y-u .,,c.''.1

/Lc". ,,1,4^ r',^ /L-9/,u:f4 i L #>a.-lt

.r,it. ,,, i2.. ln ),u-r4-, JS / uw),

#* ,r- /'u; Ial^-;

or r.i,nn-rdL

"nt^,"o-n--n :i4-,2:, ,\^"'d -&

-J1tl -t.,nL, s,. ;a/.-)J, a

- fr.1-1" i Ui.^.pJ..",t uy L- V;-".p * uxi lohiz *,,r)--.:.1rrzi l'., .sa-,a1 i,.r te..\t//"a L,, ,,,,1:,-c;

t.t i' *. .-n L-7 " ;-,L'J.*

-:iJI? Ck- / bt 4a,aL11,.,t7.*"

Y)tclr... y';71-x1ht -2/r1 /?ada1 t2 /, 2"3-:

lran /qLdIf

Fig 2. S..srl unui lof i l dis l rdic s i djs l (ri . ( lh cl .sa 2 l I r'

i a. \(.el .r i .ot i i iL.. 1r'nl i r:r 'r' / i l l i ' r '

nrrrlx iL'rxr'

r , l i la t . l ' , . ' rap. , -( t i . i . i t l teres |r l perltf.r lecturir se manifcsth

Ini j locLtl c iasei a IV-a

\J' .. ' n' r . I p; ' . 'r ' : f r ' : ' r' ^: '

i

. , Io- t . : I i , , " : <, ridni . L;. n ar ' , ' r Iard' t r L r

', , . ; ' , : . - \ . ' ,1

-r 'Jrr ' r ir ' r r ' ' ' ' i l i1,. i \ i . i r r l ] .F l L ir ' - ' l turrl^ L"

' lrr i, . ,

: r -" ,," ,:;, ' ' ' "

i ' r" '1 "1" 'o:Jr' lrpS' I

';, , , i , . r ,u i .

r . ;i , . " , , . - , . p . . , oi dc- ^ l r1r. .

L ,^

'',,'lfl,

'

"ii"t,lo usoa.i stingicic sau ]:'tcralitaic irrcruci:at

, ,;" ;.i p.',r protieme acoselitc in in\'alarca scrlsrtllli c

rircanti. i-)il.I rrrLnct Cc veclere motric, nu a lost posibil'r p

.r . iu , r i a ." Jr t ' l r" fd_i. : " r la r ' i JrP s- n'aniI t '

. ,ea , i . ru l r r t i l i 8 r , l E I t r l \ :a opi) ' ' ' i ' r - |

t""" i"* .1"" n'ai sui ceea cc ne-a dctern,inat s'L ncadrim

rejDectlri i11 alt i .ategorie, (u lmplicali i mai gravc 9i m:

' ' , ; ', i r i ' - , . " iLr ' -t.. ' '^.t ' '

otlr" :nrIJ"

i ' r i' : " :

r , .^ripiL:r:

r" 'i- '

n; ' i r i l f \ '1" rd' -D

l" i;z ,t' -"l&/iL tu,il-dux )a.a aa.u.tL'cfu ,ti,;1 ,c\f, hL\

AL 4^W,L 4^,4

. l rn c-r t , Urir 'e lor dF, . r isc Ia capirotuL r in logie j,nJ JL p,rL r I

.In ljt-^ratura de spcrialitate, viteza realusda citirii si scrierii esl

illllll,x,5"',"'l""?i:x"j"l*l'?::'ii"i;,"fi'1ii'"""'i,, i ;;" i ' ; i ; i vai aesraua 'mponentc :



l .err i dc ^xi\ r , a alrnr manif (-r ; r i , d(t fc l . i t Fa dcvinc o torm,\c " I , l" r ; i1 . , .1-, .1 cn. 'nen. lor d islexn-disgrai j . . . Dar \F . . .c1noatte cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifiira dirgrafici si dislexici estc redlrs. Ed. Claparade propune termcnul de _,,brarlilexic{.pentru citirea lentA (ieduse) po;nind (lc tatermenrjl de bradilalie folosit de multa \,reme in <iescriereavor_birii sacadate, ente, rarc. Atunci se poate spune ci e:risti ii obracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere, mai cu seami cA aicifenomenul se manifesta mai evident

si maipregnant.

Au existaiincer, r : dp mi.urdro a \ : re7^i cir i r i i . compai, l i i tbcind.r_senrr, .(ooi i i dotdt i in c: l : rea rapida \ i dcpi cdrc i; r impinau dif i .Lrt ta l i . F. l

" . . t : " I : .Brchmdnn (l '27) e5te de parere ca un dictexic circqrr1F lr_ , t ld t i or 'mai le. l , comparar i \ .u normalul. .p bun; i drop_14LnM.*Crit ,nhrI af irmi ca,

"nuf icc"re (op' l d islcxic . : t . iF

' r" - i ln . HFmrr,d-stc

\at irh i la . .n spec:at .pentrJ disl .x (u l- ton.rF. . -n l" . . .a fa.d pr l ' r racF qnfpl. .upi i sau auot-.

1( 'nI : rr Ump re , r tesc J voce oasE. re. . pcsre err pred rcpeJ-.rar . r*o , r^. { - | \n.F tare. sF gr ibe. .c, curpcr; tLrd;neJi jnd al-tFrdl i i

.dp 8rc. , . l - _ddrurate hi^:ru lu i . TutLrci .m. jor irare. , d ir tox _.1r

' rqr cx.4r. le" . , lor gr."es. Drin taptLr l a. cir ind

citcsc Dre.r ncel*.

pr in neprl t i r l ta . r)p i-intreg, ca o entilate

fri* * I

I i 'J' i ,r i ., .pcrcepe

;'l .':lllll,l:".::"Ll1':l:;:1'l;i':],:; '""'JJ,qJ,lil;;j;m"il"l',r";:..":.t:"llll'xlliii":Ulilrll;: i,n.li':lifilit"i"[:i';:.,:'j'll;,$531l l , l , , r ' . i f rdzPl"r , dr L l in crL /a (urrcentr t r i i acrpra ' rnrraI lLl ; , ; . , ; , , . . ; ; ; ; - , . , i , i . . ,b ,unr , \ . , r n

'mai , i ,dFpl in* r . l ,1

i , t r i | r 'i inr rcgi r , a rn ' r Inf , ' rmal i r Dc aic i : i o\Fr 'c dc g

, , , . . ' . . ,c l . r .ere i c .ur , i l i rc qi r3, r , ' r la 'er lJ un^ ' r ' lcr 'n lc

.,].DIIIICUT,TATI TN CORELA.BEACOMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI,ULGARFTCSI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI,

AL SIMBOLURILOR LDXTEI

,\. , .1 , . . r l i i . r l . i : i ruL .s , ,1,2.o at iL t , .api i i . r u J , laf . p- :

I ic ; normdla, c i t - i ld .p i . r l r "ndj ,ap nc i t lp te, I \aL.u r , tu, r .riri psihice -- cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenome-nele sint,Jnai accentuate. ln principal, ascmenea clifi;ulti.li s. da_tolcsc

_rulburirilor de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\,izu;le si ingcncral, dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii n;pa-

trv(] asupra cfcctuirii operatiilor de analizi-sintezA 9i rtiscririi_nAr i i s imbolur i io . erb. le

f""*A

a^-, J^"tN Ntltastl- ^ilNdfuL b"','+ At-hJ,r.il.aL^^{aN^- . .'

e"ffi:ffin; i;;- ;;I[k^, -ilht'i nlag0t6-Xr,,rv{nitgI'tt;w^ t's- )r^' /04Kilf.'fu'n";:t42^ *'o &{tPr,rf ,64r,tnfutu-,\L4 *.Wtn^ ,,

trtr")ffit)f, vliint,.tii',1a't",nfr.NA*'@lw*fr^WV1l\lt- 'm ML t-C-]\t wt a-.,

^4',v 1,w/nw-'vF'- ^$& 4$ dt*-, t- 'l{u'tX trd6 lnL n';'J'

fuN /i;r&wrt' 4w-7ut4.V'm-v

flh:@b

n\ n J=.lk)firr- xt4.A(\. . "\..

n'fr^,;EW'frhk;tL t,a"'elY$X" fi # ;ttdl"Tra.',' L1f E#"h irlfd K^-.<P4 tv'D^-fv4^x

^Lb4r

n planul lcriei, difi.uitdtile se mar,ifestElullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un

t Cr i tc h 1. y, M..

.l,.ol I]ockq I nrited,

1 lL. DLtslet:ia ChilLl,

r;u4r

l i - i l l tom Hein.n lonn, ) \ tc

Fi . ,1. Scr is r l rDc i le l i1 . , l in . lasa . lf_a nr lnr ' ri

n' r i , inrr r , .J.1rry, i sen. . rat , J, . rcolah rr lF ld i i l L IE deea de bdz. i

€lementc cu ramifi.;Llr, , t r , rponeit . ; . izrn le. ntrc celc . lord componenic, , izual i sr i \ r , t rebuie si exisle unit : r tc si eclr i l ibru pcrtru a put€a



Crilchley sintetizeaz:i alarcteadunat(,t. ,l l: "-r,'e i :p rF ..,i,.r".-:lii'l:;i,.:"',,]:::'i,;l: ,1 ' . -i , , : - : . ". ; . , i

i i . ,d de I t rure, . . , .y i \Ld o , .drcs, , r ia"rnr i

. . r ., rur" ' re r , rc ,c t c, r .o.Lrr j .a , . . .mcnr . . ,p" . t t , . . 'a" . , - ,,r

lF) '1 ' Lr j :1( . . - t j . l^rrur,p Dot t i . r rpr i r. .

;::[ii:"iii":",1iiXi::i:"]::li:*f',l:l'j"m:^;Ui:*,ll:- grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur

, r r r :1. n, , u u lu.6 ' l1 . l rJ: a l r r i i ILe Shjci rer lor ; ,

grad maimar.' de difi-it dctermiri pe disle:ii(l

ilL(1', grafic, conpiexul sonor. t) astfel dc ilni,.ate si cchilib, l i t (are frorcl ionerea,r p lanul ic lcal ie i .a operal i i lor dc ar r l t7 i i , ca -( i a cer lor le comparar(r i d is(r . iminar ' r' grafen\ , { lorearcr l i r r i i kr d i fefent ia lc (f ig . )-

'Il)ate acesie ri;iic ltiili fa.i sil aparli, la a.uastfi catcgorioI f , l l ic i , o scr i de caractcr ist ic i e care lc sintct iz: imast fe l

|misilrni (]c grrlcme si culinte ;' act i l rg ir ide grl i€me si cu - jn ie;

ir'rlocujrea uror gralcme cu altelc icontopir.a unor cllvjnt€ priD alungirea unor ljnii cc unerin ie l l ' r .so.cl , ivc;

rrr.spcclarea spaliului paginii, ce se poate manifcsta pdarea inegal:r a unor grafeme, sirirca unor tindlrri, inciLahora si Prin ncpistrarca direcl ic i c lc scr is, adopt ind oari prca j.s, .ri prca sus - nr pai:tea dlrapt:r a ri({ir'. 6. -,')

milrifestarea s.rrisullri ra nr oglindr"r :rrl a uDor lenornenm:inartoareDrijr J,rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo.ul

_,,: --J."_"lili nr. difercnt;erea r:ur.ilrehr si Iiterelor ascminitoarr.un pun.L c1e ect.re au.titi\,;

- gr.utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.lrl urmiitof .j j| . , , / inr. ' 'r - t . . , r i . C. t : t i^ in. l_, . , , : r . ru" . i . . r I J ist^\ i r : i ii ; : j ; - ' t " ' Jui" i Ia' ,m.-ur-r:ni . . r l . , , l r -- .Li .r *.

- g*'.lili in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor:. - , . r .

l ] : iDUrr lr , r r \ r t l j .ur\ofart jce,

, , . _ f" . . , , i ' t . r . ' .pd tucmei udrF h rcxr, u i . i a .1rug"re,

, , . " , t l . , . . , . . : "p pJr \ . r , imrr, ^ . . , r .^, . 6\ . ; .- .mrierea unor f(r leme sau . jh iar cuvintc;

";,i,fi,l":.

r f,r.ecta a accenilllui, mai cu seama Fe cn|itlier.

- m'scir i ate buzeior si emitcrea I

'i \ L^ o. , r , ' ,^ , . .

" " , ,1,T

\ ' d lr ' ^ ' r I imp'^ i'

1 ' I^. , ' ; . d ' ; r" l i . r l | . t rmpi ir o .^r ' . , , J | , . , r : r, , i r rc. r . r e 'nrtor La.rnr n d1.e 1; .a-, | . | , - r . r t r i s, %rr :

b, loml. sfr i .u l l ' o . - ru. . . i . .ar ' , . l r . . . . -n.--1, .

t i I . I - . . r ; - . . f . n-Jnr . .mo, n.nt . . r '^ -u,,l r i r : . r . . t -

: .' ri lFq;1 rr ; jc \ . . r^ , L, Fdl

. .r : . , ntL-c r . . . . . { .j ,. . . ; . . r . . , , , : . . i . i i . rd.FLtd In;_pe.r d.a^r.r . , l , j f . ._

L,,r i ,i r . , . . . , erda .. . : I rt r .- r ,r j t r r l l r -o comprjmar:c, p.'rtrr c:i subie.rol are ctiticultdri ;. .i:]ir"r".

concomitcnr::]_ .ontroiuluj cclor scrjsc. Datorite accluiaii f.qo_men, comprclrensl l ineacrfect i nu se real izcazi decjt la ploprzi, l i i

au fosl mai des int i ln i te saLr.are i i snrt ianir l iar: ,

l r - l : l - : : .r r : r i r , r , .ne, e i. , , , td ca ru . , . . -r , i t^. - , ^. ,_rc(D,

" lpni I l i r nLr. .4mr Fxrl c^- . r c"r" mt. l i , . rn Drirr Iri.o, compc;lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic, piin inte$r:Ji,-rl

sL^*.

,p .7i * /,ot*c .ta o/w1a..'1-1\t\.L2a 4< t i.-t wrA ./*, .1LA,L

a,<- 4^U- "/u..I- '/A 746

ir-. 5. l.cif, ji i.tLi, la . (lictarc.

f ) rdS*F+-

&F4.-, i-.- ./- L*|,.i n^*-*-' uu

";/'-^..i t

^"fJ?4j.+rc-a-:cA *r,

.i:j tuo,, e@*,"a'JlXd( d.6-Ldl. &n

^-anl'ia. ,hr

btu rt 'a4/d

G).ao,aL

d4,

.&

l), r11€mai mul1e ori, acest cnomen se produce inire gra

,|r l 'n ianato. ' rc;

G-*



e "^-Y..&z.n-

'eni .i i1. a. l ,rt . , . : idrn unul t.rt de arr. u c1.? dir c lasa I It I i

4,L{.atlrLL

,rr sr_ntsufi.icnt ale diferentiate graf€mele asemineloar

' r i , l ' . rc.s le l .n(mene, 'a si .er , c :dcr ' l iate la nivcLl

, . ' , r , , r , ' '1Lrr i |e i \uburLlunale i f icJ l tal i lor de (urFtarc d c

r ' l ' , r \ , 'nur ru' imbolut Sraf i ( s i rnleleger i i entului

'onve,r l " , l r l :c i i lcr ic i . Ele impiPdica si fnrmarea r leprr

lrrt\istice, 'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in

I I, rsupra e\.olutiei Psibice

I DrlrCtJL'IAI lN RIjSPECTT\LDA REGTILTLOI' GR-{l\rATl(

$r c'ql-rcR-qatcE

i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc

,,i1i p,,it" tl ltrair"r n consiclcralie ca erori tipice disgrafice

l ' . \ i (c numai dupe trcccrca unui t imp neccsar nstmjr i i in

n. . , , i i : i n ' r ; i r ' i d, pr i r , l , r i l . r o ' lLgraf i ( ' ' i rdl iJrd' ice

, ' l . r r . iJc ;nc r ' ' le l . rn' r i ier :L

( l^ brTd r r dpr ts ' iered pF'

, , , l t r r eror i , .arc \ ,or f i raportate i la ni lelul mcntal ( f jg

fiii i;r,', n.i \or Ii luate nr conside;alie ca erori disgralice

l, xicc accle di:iortograf;i 9idificultdti caligraficc ce se d

r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc

, l i ' , ,n1:mpl i lo" ;ra; .u.e;m;, ;r r l e-Le 'o-o" Jp o dnr l 'ni l

, ' . '" "" ' " . ' " .

P,nLru a lp ' ,n",derJ "oe' j t : 'p. nle rnb to

,,.i'a""a.1"

an,rmite constanli si freclcnli in compuneri

i:,,ii, aur un"u.l ;i in copierea te:rtuiui- Noi am tilnit di

',,k,jcsccn,,iii maturi care manifestau o anumite abllitatc

,,,"ii.""t"

u.,p-itii sau fraze la care nLLera siguri pe orto

rca corectri.fenonenul este posjbil in compuncrj, dar si ai.i

-x.,"i",."C-*"u" prccau-ti; sint in detrimcntot cocrenlei te

Aceast:r iegorie;c dificlrltdti sint mai cvidente in scrjs' i

sint acccntuatc tcxtLrldevine itizibil Disortograficul citrst€ s

r" . i . : , *p* ' . - i.5 prnd p'r r r 'ul . \ i r8r l r , \cmrrr ' eSlam

.. i ' . i i . i i i r' , ,

tp. l :druts er . 1n urole caz'r r r . e ' r - " '

- ; . ;. i i, m Jl ' ' r l ' r r \ inr ' lJ : .

i€r in" i rc lc

o n'epc or

."1, r*r" , , t i r " ro mna lr r rxLr ' l r r ' r i ' l 'or ' ; a)drJ

semne de punctrratie ne.unoscute nu numaj pentnr citlioru

-.i,a"i

"l"idisor'tograficut nu 1. mai reclrnoaqte si nu p

erplicatii asupra lor (lig 10' 1l).

alj-

i*1"-"* *1*rl

4,. /+.*rL" 4t ,4C*;i;.'ffiNil /.z,tu)) J AA.A.,,t"t'.,1.4.fqr: i4W<,ar4l, a,Jil.hbar,; jn ;;7_-1.^1": "a- ",i/*l,a: *ar',2 .<",t ;tt- ; o&fu.*; t* la,rr.rd,+n l;,6J41ii ,4,'-1" Z.%".,e ,L\

".;,ne*DJf, J.,/nc>,-' zSJe ,ru.L"zu{.1Lra4;*

dt --t/rz. o zr"U - J?dU d, ./,zz;., ,{D-rLur., $4, {4n Dte.t* o j,.,..b; zt u<J"l'a ,022 lQaJW. ,r.,/""d,

'g'-;"*'

; 4.J";,q., tni



ryW

t*'

"r-* f*

a^l-.u,) 7Lu-rn-t4l .(& .s_.L,-,ett,fx r

I -z. t >pleaLnz

r'r/t{,L -

4,L./L

ln citire, disariografjcul ir.o o voibire. lentA, sacadatd, rnonotoniqi lipsite de intonatie. Neregpectalea semnelol ortogfafice ducela stengerea pauzelor, ceea ce li ingleneazi.r hJelegel€,a celor ci-tite. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr

88

( "t*"*x-€Lftn

tz -'a-

.Fi* E, Tr.r3cri.r.a unui tea-tde cetr€ u. elev din clasas rt-a ra{iriitut arniu

dislexice si disgrafice, disortografia poate fi consideratd, ca tltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau oburare de fond, surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie, cmare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii i

.fr1;x



" /* fu. .o,&;4Iv *l4vu //A-cLa f/. Lu

,7-+ara;t i\i /-uifu,"ltttr.,&-L-- l*-rLl-

-tri'7/w7\D- . /.d&tun6.

Fi . t . _{ .o rn cnrz tn , , l : rn i ( te di l rrrf ta s l ] ,snnt f lnw,i , l l . , t .

cate in prcccslrl r€specti . llajoritatca spccjali;1iior consider c.lenomfnele (i's(,ri,)lTafice, chiar daca dau imprcsia ce sint .epa_rate d. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit, cu timpUI sc transfor'ma

in yerjtabile disl.rxii si disgralii. Asrfcl, R. Mucchie i ;i A. Bour-cie.r sint .le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similaridisgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei. Maric de Maistre o

""h#:':. i#ffi"fuyry"WY ": .: "'4+4

-E;"Y:^:W,ff:i,fi?;t" fr#:L's,^t,r;i*::y*biffiW-

'Y\ t -\ '241"".'vz- .oh.,l"c'a-,-'z-rxf^,zx:ftwffi#y

U:*l n., )n,\tw-JJ XX',&L ,- 7, -:;.'' i;fi'.u '<2"2"etJ^)'4l. r l l1. U .tp/1 , t , ' . , 1\, . , I t . - t . , o

prezinii .a un corolar al disle\iei, pentru ci orice dislepotenlial disortografic. Fr. Estienne 1 arat; cd din momentcanismele a.tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca celetului lexjc, disortografia devirle complementard t lburerilori3r S. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irn

regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile $colar.

Din lrunct dc vedere calig:.afic, scrierea disgraficuluidreapia, se airrngesc unele grafem€ comparati, cu altelesint prea marj, iar altele prea mici, se suprapun unele Muc.hiel l i , F., Bourcier A. ,

cla.le, Paris, ESF, i974-i I Iai stre, M., Dlsl?i ie-C so,rhogrdDtr i?,

Ld dysletie, ntola.lie dt.

1 Est ienn.. F r . , Long\gt: Ddpi Est i .nne, FL op

et 4usart l rogrothie, on I, pa

. f i:l,t",U<ro/t"kL



^i1L"'';j,

/ r ' i . /) -

^----' ' ' " -

'Alrn'u';,2'-< /\t-*t1l^ 4-&--c*8 n r)-"-;i,,,2, -,/"l;t u:^"cL4.u,.

^ea>,.U.,L*

-..^.zr.""til -et a)rr,,,,.fuq-tu a-c 2.lz+cC.\z.w-.2>h*,_ ..,w c<lvuh 4'.2: .,'s4'wa4o, y$t-f/-..,-

c..,,taa,.lc a1L. ,u,.14 .fr''-

2U t c + /-<:t'Q- . 4^ '4JS ,1t ,".pt.,f,<2,-- 1aa6

-'l,^L,t'l.d 't ' i-./--/--<);-). fI/ car>al4

'

r. l l . . \ ( . lr . p.pv J o i ro. ; c" J, tar^

sau dimpotriv;, se lase un spaliu prea mare intre ele, se lungescunele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte,creind agarnumitul fenomen de ci.rtaminare (fjg. 12, 13).

ln general, scrierea qi citirea copiilo. cu asemenea dificultdtigramati.ale Ei calig.afice pare bizare 9i paradoxala. Totu$i, aces-tea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoarein eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. Tulburar€adep.irderilor motorii, in afazje, atrage dupA sine o serie de mani-fest:d caracteristice disg"afi€i 9i dislexiei mult mai Fofunde 9icare denote Fjerd€rea stilului person.al existert anterior. Exist;

o mare labilitaie de la operioade

h alta 9i chiirr manifestdri carecr.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor rheiltale, fr€cvente inafazie. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl pe-rioada de rcstabilire a limbajului, dar si situatii de prebuiire adeprinderilor ce intervin in stdljle de incordare, stressante salr deinsa ar io.

"aW nlxlLg,

-1r.,1,**X, to a4l-2

,t"t ,a,r'/.gDtn 'fu,ri 2o(,*/t,tnult ad/za;

"*r"p*t-

//t'?L; i rrt'n*;

lf.hsd. ) J t . . ' t l)

&U'Ld-Ailn'2, .JtL 4a44

.Ca,2/,afila "a-za vb r" fu /bn ltpd/k 'fui auazr'/.t4pt aqzzt.d,. -t

'thnEafl/AnNh

"alaana*d*-n

*/,.f.twt a.,Zzdq-CU

ig. 12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc dirg'a{ie ar.e ratl

l , , l ' l ,1LUnaenomcnciede dis lal ie pol imorf i sau celc ale d

',r'lr )splrn in limbajul scris-cit;t. In copiersa unui text, f

r,rl ( o mai rar ii are un caractcr labil, dar este foarte



'/ Ert6D&dol&Jt

"'"flOt/" ,,0d'

lt flJQ1ruontl\luaf1 -m"(al4tJqat nan

)fuauina.hp,rup^itttS/r,/g*

",Yxl /l^q;ffiu ,f,nzAlaA wnd,(oz

flonA - "i'WN. tinvil-dnnlt t,

ztnt,at aA{taa-V@mdruaza

Jrv&AX/,/J4,tu

t4aoaeaAa^

-//L Ja-, i,aM, etzTktUA.Cr,<aa-

ll^ml.qa,&an;ai1 1l -{c. lasi eleT l r tror,a t i , , l idare

L O]ftsluNr DE LiTERE,GIiAFEMESt CLvt:iTE

Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd ;i este pre-

zerta la i.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. Numai cao exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scris-oitit in care lru apar, in mo.l lrecvent, omisiuni dc litere, grafeme,

cu inte Si, mai rar, prop(,zi1ii. -{cc:sid categorie dc greseli estrlmai f rcclent i ]a logopal i i .are prezinid tulbnr i f i rk: pronrnt le si€ste proportionali clr gra|itatea acestora. Sp.e exemplu, mai in-

lr ( l ( . lar r i li compun. ' r i - Cind a\cm dc-a face cu fome

, l t , l i r lbur : i r i nie prcnunt ic i , cum este dis lal ia s impla, trans

,fi' lr mai mul1 in citit, iar in scris, ea poate si nu se m

( ' i l l fgor ia omisi ni lor estc fr {x ent i si cind e\isti alt l

riirl alc vorbirii orale, mai ales cum sint cele de ritm ii(

'll)ija1i, logonevrozi, iumultLis s.'rmonis, iahilalie, bradila

'h. polimorfe (alalie, aiazic). Dcosebit.Lepregnant apar ace

ll|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvo

ll'nLnjolui in gen 'ral. CLrm toate acesle caracteristici se c

,ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald, ln debiiitatea

li la sur.lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen c

r t sr :DTani festdn cele mai di fcrse s i tLrat i i f ;g. 11, 15, 1i j

fu,tuacun

lv a,t u1-. ig. l i . Scrlsnl trn. i cLrre dh .L\n r\1I l r . : , i 1 lc.r l int inn.

lu,ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele;rrn \ i L l i l i . r l r " r i - r ' i , r ' r ' : . i ' - i nL' .J r ; , l r ' Ld

'mrl t|1 , l a;, ' , ' l i f i J l r t r r" r rear i / ; r , : .i €. "

P Fr" \ ( t fe- . r r S

lr l . r l I | ico.sonaniice, omit€Na { 'si. ma; freclci l i ati t in s

lcI



Scrisri colriat al n ui etea, : virnr tte tj ani, ain rc.ara ajlr:{oar: l{lq.i

r l l r r , i t , . O . i t rb \ iF 'mil1-; u rJ : i grafr m^'F'arP

arr

, , i \ ' ln r , . lc i r s rr : r ci chiar a l i l^ rp lor L i^ rP . i : r ' i lu l cu\in:c

'|lllll"rec'icnt, sint omise in scris graiemelc de la slir$i

\ ln l t ' l ( ' r . ,are t l . u pl rralu a,' ' l^rrDdr d l i r :n

' r l i tc

l t r l , , ,mi lFrFJ t i r , r" ior .a ,r d gr" fPn. l , r nL c. mLJ d, rr

ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi lrn aspect clcz

vorl)irii. Sensirl estc afectat mai cll scamd atunci cincl sin

rrrr in te le . i ' r , ( l . lp l "p l

"r.

u . . ; ' jmr) , j l ' caf" J i:r1' teg

Ir . tL .rh i . i | :1 'em_ .d s irurr i , ap"r , 'F'cor' po l i r r r ' r i : r ctrr . , r i . . r ' . mai r ' J l , /pr l i ,o . nm: 'F, l ,o.LrulJl Erdi 'nu

rn atarc, subicclui intimpini grcuieti ir1 in'felegerca Fi r

.t.fca ce10r sc.ise.

t iS, 15.

1 ,/fr&L Dcvine un tapt ce nu m:r;trebuie demonstrat omisiu. i lepot sa apard si in lipsa tulb -ririlor limbajului oral_ Esicsuficient s: ne Cindim la de-ficientelc auzului fonematic

pcnlrll a avea imagin.a clari acomplexititii {.nomcnuld res-pcctiv. Dar cauzele care potda na.ltere 1a ID e\.entai atitde larg de omisiuni in disgra-fie-dislexie nu sc relluc nu-mai 1a acestea.Elc au fost dejaanalizate in capitolul respectivsi nu mai r€venim aslrpra lor.Irre.izArn numai ci, cle obicei,omisiunile nu sint deteminatede o cauzd izolati deoar.ece lese inscrju in fondul general allulburirilor s. s-dtit i.ri.

Omiterea nu se pro,:l.Lce nfel in toate cazuril€. Dcpindede o serie de factori, printrecare cei ma: importanli pri\'€sc

i'. ADAL'CINI DN LITEBE.GRAFtr]Irj I CUVINTE

J|l . i i i t . lc_ornenulcsle s ' r ,gdar 'i i - l inpl i i lof . Llar rn

r ,r r .o oarc,arc l f .crenla. ln ee'eral . rda.rgi r : lF le"orr o

hi r , r i , .1 i r rncl 'o." la i : i r pce. izarpr onnp' rorp' le ur

, 'LlSur.aro' r loc. i r spF. ial . i f ' r ' i tJ l ,u\ ' in1' ur . ddr ' lpqft'pcite li ,tn.i. "ui'int" cle lcgeturd Este semnificati[ crliigrafici nici dupi recitirca tcxtr.rlui scris nu sesizeazAr,ategorie alc gregeli. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in s

'n ndlorcsJ ne, l te- , 'ai c j m.l i ' re5raLaslabclor po. iL:1i1;1

ccntrarca at"ni jc i- . i

a e\" .erbar i i e\ . i tat ie ' . S,nL pr ' / ' . tc

rlcregliri u$oaxc ale percepliei, atcntiei si ale subordonerii

motdc in planul meniat. De;], din punc', de vcderc psiholog

air i le f I " d\ea :mpl"dl i ; n ' i rore penlru sln-rc lJra r tern

, i i r i , t " i i . ,n rpJr tJLe, ele , \ iden1ia,7'4"reglr r i ce .e rn

domcniul psihopa',clogieimarginale.

Pcniru citit, esLespccifich adeugarca litcrelor, a lncepu

(ulintc sau a cLr\,intullri intrcg, mai cu seami cindcoexis'.i, salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si

a vorbirii. Exjstcnta nur asemeneatulburdri determirl otuare a addugirjlor ;i la disgrafici. Atit pentru lexie, cit ;igrafic existi; anumitd

"pr;fcrintd*in adaugarea iterelor

iemelor, cind acestea se procluc p€ londul tulburerilor delluent;. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vor

U,oa,o1L &u,,t rta^,4/tt 4.pzrdLnLi.Uw(

4JlLal

.'-

petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte, tot r.'arc 1oc ranspunereaacestora n c i i i re li scr icrc. sLrb orma adr

Sirilor.

r l t t inl , , l i r r l ips: per lomanielor lEnicci r r r r Lr r modal j i i l t i comportarncntaic

si .a f ice dctermini r iegar i , e i l loatc . iom



?. CO lxOPlRI 9I COrlr'IiI,tlARt llE CUVIr(TO

I l" L f . romen mai rar in i i l r i t c : . .c1.1411.,d I at se

"' t ' l i 1i i ] r scr;s pentr . l c i lE\ l t l l (1 . , - \ ' ; r r . .1. cr' lL ' r l r i I l l l i

i l l l , i l N iar i f€ : t i r i lc s i i l ac t i \c in ( l l . taL. i , c tn lp i rra i i \ ( ra .

, r , l l , , i cop ier i l . in r i t j i , epar. lxai d.g:abi .e s i rn i r tcn i

I I l l r. r i .omplexc, {rum ar ii a laz i , " , d;ss . ja e i . t )ar in

Ir l .1r (r { .nontcn ae sine st i t i i tor i l i , des;g r, csh mni |reIr r l l rLL.a,r i leu r t io log ie organic : i , ccrcbra l : t .

t i ' r 1()1,-i r i lc c cuvinte se prodrc i i l scris pr in a lL l l rg i rc

l , IL rr l t ima grr{cmi, incit se unc9t. cu pr jma Srcfcn: i u

l ' r l , I Lrrmitor. a ind coljnteie u{ tr s i - r t lungi , c i l i l l ' r l se dc

Ir , r r rL for, dar intimpind di f jcu l tn l i c ind s in l contopj tc curr i , (a , dr e \emplrr , c . le de l .g : l1 l t r ; . SDr€ deos,:b ;r t 'de

t , l r i , ( r ,mprjma' r i lc se procltc a i i t i i c ; l ; t , c i t 9 i in scr is , m

i . , |Dr i la a .e j s r lL icc l i ia care nu sint bj;re consolic late dep

r l,, lcrio'grafice. ln lllrelc caz-iri. comprimarea sc realizi'az

,lllru sari scflere.- urei piirii cijr ctLrint (m:ti d.; sflriitLf l r lLr l r t i ) , iar i r a1te le ,pr in suplimarea nno. l i tcrc saiL gral€

t r f i pla aic in .rr icc pozil ie a cu\ . ln iu lLr i . Dar e :r is ta lsi o I t r ) r , l l ) i l i la te j i r l r l comprinlr.a s. re i t l izcaz i pIi i l pistrarea

r l , rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir c l r | in tu l in i t ia l :s i se ad^ogi

r,\,r ce drlcc l:. fcrmarea unoi noLl cnvint. -^'ccst r:ou c'.tv

tx)rr lop: is tra scns'Jl. dar cxisti s r ipos ib i l i ia lca modi f ic i r ; i a, l i h iar a formei sale acustice.

r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si cli

lLfc a si rnlbririiri C€ ri,tm iji flucnia a vorbirli. Dinire a

r, l r i la l ia Fi t l rmul tus sermonis dctcrmin i i o manifestare m

r , r r tua1ea conro ir i r i lo r s i comprimir i lor , c r rrnare a l i rec, .Lrb iec l i lor n I t la sarc in i i .

8. l;trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI,s^RrnttA 9t suFRAr(rNr.:IrE\ Ri\D{rRtr,(}lt

Foronenul eslc frecvcni in haridicaplLri lc de l.cdcr e. lallllbureri ocu]o-moiorii, la si.ingacii carc scriu cu mina clreap

'.tnrgn ii in ambldexlrie. Fenomenelc respcciivc pot cxieta

l i . suEsl l r t IRr fr coNrrt :z r t DE l l lDE6, GriAFEl lE r CUlrNTl :

Grupa sui)siitu;ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl

c i le reprezcntat;\ 'e pentru tu l i )u trr i l , ' l imbajul r i scr is -c i t i t . Ml

lnr l l ; jn omis iur i si ac lAugl f i , aici sc pot srrrpr indc nelo pr i r i

.ip;i sarL re;-.rli clupl cerc sri tleslilroar;i s bstituirite si confuzjil('

l r t r iml l r in : l pentru scr is , . la f n ipontr t r c i t i i . subst i t rL i r i le r"

cLa|;r€sc d)f fLrz ; l l f r d in tr . grupuri le de loneme, ] i terc i i era lem'a-<emirlattoare. oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b, tt-tt, ra-tt' o- '

s-f, rl elc :i i...'crs. I'dn adeugarea aseminirilof acuslice. Ien('

men:rl .ip:1ii o m.ri marc stal)lijlatL' si sc consolidcaze pe m:isuri

{re impl l t r , rc r i ]c? i L sinl luate m.isur j rcc l rpcrator i i Dupi pr i ' l

c ; t i i r l ascmaLirar j i , ie dln puncL (le vcdefc lonemrt ;c . f ie kinestf

z i . , l je op l i . t . | rod11,-- l lbs t i t r i r i i i cor l i l tz i i : i penlr l r grupurr t '

J . r , b- j , . . - , j , -l : , d t . t . . , i r : l r r lcn,rrncn sL' g:lseni rom :rar

I t . Ja i roL:r tn ; , i i ' ) . l la l iL ' dou:' ( r 'e t lcu i in oporr t ie prlncrya'rl

: iL tr l l -son.r . i r or) , iz i ic t .n :n i t1 .ere se a l l i i i mrr , s -) , L ' r ' le -cr

s i n l tc le r . a l { r . lc I is i i i i - r Ls t l '2 t l iL . .rn l ,L2 l i , r i i s i s rbst l t r i i rca l r l

nr , , si inrcrs , c . i . { ' s , r prodLrc d ir l ioate cele tr . ' i unghiur i dc \cd€re: Jonenrl i ., ] i ; '1est z i . l i opt ic

Din pun. i l r ie tcder. ps i i r l . , log i f .confnzja t i ' rubs l i t r l i rc i t cuvin

le l r . r s r r l : : l r ) r f : lc iapt t t iu i cri harCicapat l cu tu ib r i r i u1t l imba

ju lo i scr i -c i l i t iu con,rt ientizcazi, in toalc s i t ra l i i le , cu intuL c i" : l

sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.ti, slrtsul acestuia'

trecnr.l peste cl Printr{) percepcrc global:i La,j:riri Pc gllicife

,lceasta si penlru frpluL ci ha..t:'iapalLil nu ia i|t consi.Li]ral.ic cor

te \ i . r l . id i r ' r i i l t ]menta l . .1 s | r : r : i l i / .az i , i i l mod. igutos, opc

r1 ii dc ri)rali/ri sintezi. leiomeDrrl esr.ir :rc.cntltat ;i d. tr'iire:r

la i i re lLr l pLi s f a l i t i l t i i , a disconloriuLri psihic dcte'nlnai . lc c:ecu,-

rlie rcp.t;tfij, jriamLl graiiei

'ritrl ]c i'.i. P r

])laDmotifalional'

icnre iJr.,.f.r:,Lri j.r"r|i aciiyjt.,l'c, crea c: duc.: ]iI indiicrcnli ii 1):r

r Ja r.D;on, f t , i Ia l te , iy l , tur. i . r)rrnrr l i . t Lan. i l i . l i ' : : crt -

r . r ; r . ' , r ' , l1 ; r , l l r)L ldr & Ci. , l l l r ij \ : r . r za. t., C. i fa . , . r i3 t i . i le l i t lc rt . i r t { l isgJdJi . i id r{ " id t i , :.

-^.1 l r i . l r i lp s i l r i i : i hr. r . . -c : r, : r . : i l 's i | .1 ')g i i ' r i . )

lipsa accstor si1.ua ii, tai clr seame atunci ciDd se lormoaze d.lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la Dlelni procesel{)r r)gniti\l(. $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt.linrjii, rrrm;rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e.,

i: 9. SC&ISULSEllvILSr

clTllt-Scnlstrr, cA l\l ocLr\lDA

. dqrisul ser\,il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre Itll sprc stinga, ccea ce duce la deformarca grafemelor si tdltarontierc, mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct



cle1''j]leoartc {rljfjcile. Intcrcsant estc cA in scris, chiar aiun.i ci}rllsiraliul paginij cste liniat, pistr.rrca directlei se facc clr oscilsliicle a un rind Ia altul

In anal iza ulbur i r ' ; lor de scr is, I . de Aj r iagu€:nasi colab.1jnin consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari

"pagirlij, neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie. In conlccnlti, ieritlrl nu capiH unitate, Iiind dezodonat, iar spatiul dinth

rinduri mr este regolat, ceea ce determina o nerespectarea orizontalei rindullli. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s.rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$allitercle, iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. ln ce pri-veste greselile cLc ormi fi de propo4ie, ele determina lipsa cle claritate a textrilui 9i confuz;a dintre grafeme prin nerespectarea di-mersiunii literclor fi a proporti,"i bastonas-"lor.

1n citirc, clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unulsalr mai muliej tirn si-li dca scama. Ac.asta doredeste fi faptrrl catinlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia con-tertului sa.r a ideii. Fenom ,nul illgr€ eazii si mai mult coDceptlrali-zarea

5ianaiiza.ea celor .iilite. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii

spalilrlui paginii, sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti, dcseori,tulburArl spa&-temporale relativ a.rcentuatc- n ac€stecondilii scr;sul clevin€.de"agreabil si ilizibil. Un disgrafic pus in sitllatia si-r:citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta. Am cunosclrt un asemenea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.rncolare fi era consideral un iropil doiat, din pr.rnctdc vedere psii,ic,dar in scris sllpraprLnea indurile, iar atunci ci11d sc atrigea aten-tia lirsa un spatiu craSerat intre ele. Eristau si sitrLalii cind srFprapunerca rin.trldlor se Iec.ra numai pe o po4iunc ca apoi sa leclcspartar.Tfncli r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.u cit se apropiamai mult rle parlea dreapti a paginii, rinclrrilc coborau tot ma:

mlrlt- De obicei, l1o iti recunostea scrisui clacd se arita clLrpaunanlrmit timp si cu cit trec€a o pcrioadi mai l ngi, cLratit irlimpinadi f icr i l t i i l imai mar i in c i t i rea celor scr ise.

{ht.c optic. In asemcnea situalii, gralemele sint criccutate

il rll au inillimea nccesardpentru a putea fi pcrccp te u;orflillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmllk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imtt|pective pc creier. Fenom.'nu] este imprcsioDantl dar cazurlrl. prea frec\,entc. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tuor\rlo-motorii si temporo spatiale- lirobabit cA sistemole ceIu o astfel dc organizare i iuncli(,narc incit nu primesc iml)"rceput i . mod normal , c i . l js tors ionat i

Mai flecreft, sc- manifcstii scrisul ca in oglindi in debfi('ntali gra|i si la copiii stingacj. sllcl de subiecli crecu

n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cr'(lc vizute ca in oglindd. O astfel de tulburare e:;te pusiNrrma afecliunilor encefalului, detcrminati de mcningite (l reglirilor emjsferei drcpt-. dln rcgiunca parietali inferir . r ' r , icrului ,auzatadc di fer i te .Uslunct i i leurot iz iologic. .

('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri{.i cejlalli c.,iegi nu tin cartea la fel ca ei, .lar totrrsi nu p..rtell1n citirca clccit adopiind pozilia 1.rr sDecifici.

Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristicrllci ele nu epuiz.raza ntre'aga comple\itatc a tulblrrdritor jului scris-citit. Eristar si altc lenomene, crrm sini cele alemdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj sil igme in .cr i : - , j it ce \ ' .1,d,. d:n ielF nu. , iara.r" i i . r i rpale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane al'c dc alii parte, pril1 comlararea manifcstirilor specificefici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlatit relatia djntr€ ele, cit si gra.iul dc dific ltate mai mare smic in una sau in alta. ln general, specialistii pot apreciaales tjnind seama d. particularititile limbii romaner dar sitcle, 'tulblrrArile s.risuhli comporti mai m lte dificultiti deale c i t i tul j si se mani fesu mai pregnani .Aceasta u ai i t m( r cit, si din punct .lc ledere Dsihologjcsi fiziologic, scr;ereaJrarticjtrarea nor pro.c,sc .rmplele ce depisosc simplainsusirprinderilor si carc, cle fapt, airag dLlD; sine pcrfeclionareaAjuriagLr€rfa ,

p,22i-227.

Auzias, M. , Den.e., A, oP. c i t . ,

tilor rie.ritit. Din aceasti perspectil.e gene.ale se impune sublinitrea c:l .ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarLsj a sintez.i din sistemele de loxbire, a recepiiilor a diti-ie, vizualLsi motri., a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor, ca ,,

Lt tr . t i ( . DaiFl ' c le, .r .er ," falograf i 'e jn\o ar - . pr inLr ' al l " ' ll i r , tnspnj i iul d, \ ' , - : ar rm"\ ' , r ' r , \ol i 'd t lei ; ,

"1rr

I i t , .at tr " i ni ( i ' .1 r l . ' n ipol . r \ ial i t r t : cof l i .ale P ,Iru ' ;I ; l t r i tea ..rbie,1i lorn,r p,odJ. d' roAl i r ; i r . plarul ler i '

'dua:"e t i lbLrr r i l , r l :mb..Lrr ' i s r "* :1i r . s, , c:al : l : ; :



conditie de l)azi, jn limp cc in scr;s interriine reProdur erea ca {aplcrnrpl€x d" 3rsliTii ii .inlcza. n)rii.ali. Hvaite\.1 prccizeaz ca1 ;Lbaza proce: 1ui cltirii, se af1.i imaginca clrvintului ca rezultat ali r ieract iur l i jnagini lol opt l .c, a(rLsl trc, i i k inestezicei erra e Fc r.,-r:t. ca ciiir,.a .lnui cri\int si s.: a(ia sinultan si rlu pc litcre. ln dlsleriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive- l;rd sisc mai poati fa.e corect ]-.gihrra dintre lilerd si s net. htegritaterauz..rhii onematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd. Pe.

tr'.l :cris, intcgritat.a auzulili fonematic i a analizei auditive ducrla :ormart a ariiculirii corecte, ceea cc faciliteazi transpunerea, iplanr : lSrr f ; , ; schcmel.r vcrb?L.

I ;-n-ral . cooi i i LlorJ i i D . iLi i : rar .a i d. pa . . r .d o jr mdLar.de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.is-cititu-1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5. T,ipsa unox ascmenea prcrgrese e poate datofa, ta copili cu intciect normal dezvol-tai, a perturbirilor dint.e legaiurile asoclati\,e, ce sint receptat,. pccale \.iz a]tl,9i celc ce sint receptate pe cale ar.rditivi. Ca urmare,tulhrrdrile fonetice ale vorbi.ii orale sint agravate de asocicrea orcu ceie sinlactice

".iimpreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i

deprinderilor d e cilit-scris- Sirt usor dc recunoscut asemeneaafec-

tiuni dupil manifestarea unor tipuri clegrcieli speciJiceatit in sclis,cit ti in citit; inlocuid, mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint,Lrnirea cuvintelor, omisiuni de cuvinte si propozilii, conflrndaEaliterelor Fi a grafemelor cu altele, disocicrea iiterclor si a grafemc-lor ri altele.

Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij. R. E. Lerina scoatein e.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie .s igtafie sta capacitatea de analizi foncroati.ii care sA finalizezecom nicarea, pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai peanLrmiteetapc ale vo.birii.

?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dez-roltarea anumitol facultdti specifice, iar in lipsa altor anomalii

e\idente, cu care se le asociem, le putem incadra intr-un sindromSon.ral de nedervoltare a limbajului. Dar tendinla manifesiaG inteoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii ce-rebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental, ci numai unul

1 Ha a t t e v. M, E., ,ogapedia, Moscova, Ed. pedagogici

- i ;'o,u,ar l l ' . aJ in,er .at 'a

gdcedq; o-pr i -

. ro . ,aranctr i 'brF : i - i

[ntr.' rnasurareaproriinaiili ]a o caDli{icare a cat€gorli1o. a

lrrlnlrc altele, s-; luat in consideratia evoltlia erafica ii le

r,'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .rl priimatui'i Dc piklA'

luirsidera c:l reTllltalcl€ olrli,tlrl. dc coriii frem;lt ri stut iD{

l {1, ,ot ' ( 1" i , r " ; r I r r . :JrLd r ' r "J-d:

dr lnstru' r . , .Hed .c i1 dpl ' rmin; 'a i cunsidnrn a t; ' i r rL

i l t , r t t - ' ' e"u, lUmir d. , . r is .* . Cl " .arr . l . r i ' t ic i ILJLF 'r l i . . r . ai "e o/ j , se .. lFrJ 'a l ip .a,r ' \ : r . r te. 'nLUI \"at

turu mi( ; . s lsba | lhiuiLi , infanl i l isr rJ l ' . t ' l fur lam'nlal :hb

vrttare a memoriei aualitive etc. Critchley I are dreptate ciirll,'st,i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu sl

tlrmatc decit ocazional. Unele rezerve se impun 9i in folosir

k,lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough),aprecierea m

vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte)rleDistarea omelor orientate diferit lBorel-Maisonny), rep

r'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak), probe de articularepr,ol;ede vocabular, probe dc discriminare dreapta'stinga.

ln aceasti ordine de idei, se impun cloui preciziri: a) slab

il peri manifestate in desen, n special,dar

$in citirea cifre

r\(mnelor muzicale. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc

l,,,de o parte, sint dislexo,disgrafici carc manifesti chiar inpcntru astfel de activitdii, iar pe ds alti pafie, existe subielulburrri ale limbaj lui scris-citit la .rare apar dificultiii d on. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca, dar

r,ducatia5i experienta in domeniul respectiv sint condilii cl )uie uatp in considcra ie:b) per lormanl .Je n \.r i ' r i c i t i( le la o per joaoa a al ta, at i t Ia omul normal c i t s i la ." i

Aral ic . i dis lexie.AcesiFacint in lun. l ip d" o scr in dP ia' i

huloqic i . i bioloqi( r . Este sJf ic ienl sd c i l5m, in .atPgor.ap

o." .1 "u.e

se rafera Ia motivat ip, nteresulpenlrL acl i r i la

;atiasi nevoia de afirmare in plan social, con$tiinciozitatea,

lit;tea gindirii fi capacitatea de inlelegere, nivelul volitionrLrt etc., iar din a doua categorie, starca de sindtate, func-tio

normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului, stoboseald izici Si psjhici etc. Datoriti acestora,plltem fi s

i Cr i tch le t, M, , op, c i t .

clc iaptLrl .i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosllane intr{ zi sau idtr{ icd;ni,e (ie aclivltatc terapeuticd, in tinrt,ce ir illiele, fenomenelc rcspectivc ,d n. pard dimimat€.

a,.r toate acestea, psi.oloeij, pcdagrigii si log.Jpczii au ajunr Ilcorclozia ce sc p.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii, a citirii, a pr,,

-In rcglar ." i fun, iondrc- Lro.ese,or . ihi .c. inl re celedou

Ftr r ' . s ldLi lFs( dportur ' de subordofr rp. n sens l . i i penrFll l oam"r i L' emi. fera e" i . dorFinanta, "r cealal rasubo

l lmp ce peFIrL alLi i . dominar ia em:st- r i .5 jn\ersd.



ltllrtrici, a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrlsill]:ii as:i cum.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta. Chi,irctt|c.iSclronell exagereazi cin.i \.orbc:te .Lespreer.istenta unor vi.st,clr se releri ia rcrluoaste.ea cLtlintului, a ortografiei, a mrlltipl.cirij, a .rmpozitiei etc. n este decit o .leialcare pentru analir.deoarecc iecar. virsti crJnologic'i a.e Lrn corespondent specific i,rt)lar psihologic si ed.rcaln,ial. Dar neurologii carc se r€feri liL

ac(]:.sieproblem;, p.lntre

cale Critchle'r-,o consideri striind d-. m(,d l lor .jc a gindl, pentru cA ace;tia ilgusteazi in mo.l nej.lstificalinir€aga pro]riematici $ o redLrc a scnsuri con1'entlonalestructrlral,ce n..r pot fi plrse, toldeauna, in evidenti. Faptcle manifcslatc i)plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1 estuli stringenii:i ru sint or.elatc cu e o1i11:a slllici generalil a subi€ctulLrl.

ir analiza tulburirilor limbajului, h generat, 9i a celor c1escris-cilii, in spacial, un interes dc,rsebit a suscitat rolul jrcat de domi-nariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien el .rgrai iei si ak' ler i icl . lni r ' -ur1 l l tdi l refcctuatdL'Doi am surpr . iDo serie cie caracterislici cLr mplicatii complere in producerea tr-11-bltft'trjlo. de limbaj fi pc.rarc lc mentio.am. in contjrluare, deoa-Iece ele prezinti interls nu nlrmai

lentrucurloaiterea spccificititii

evohliiei disgrafiei-dislc\iei, clar ii pentrri diagnoza ii terapia rfcuperatorlc logopedict. DupA cum se ttie, lateraiizarea poate Iiconsideratd ca o caracteristi.ri a organiTirii ner.Lrofiziologi.ea fllnc-tiilor 9i proceselor psihice. l,ateralizarea semnlfici predomlnareaun..i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca dilcrjielor act. comportanentale. Evolutia filogcnctici a sistemuluinerfos, sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcrf€clionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de ,,du-blare" a formatillnilor nerloase. Cea mai inalti organizarc a accs-t i proces se pare c.i o g;sim la om. ln acest sens, au fost efcctuateo serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulato scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit ce-

reia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente. cLin Dunct dc\,dere funcl ional , n . iJda simetr :ei or mnrfolugi .e.

1coLn, M., verza E. ,naDren&l lal./oliaiilii iiii Analele tlni\,ersitilii

Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fe-injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi,

Eu.ufejsti, se.ia Psihologie, 1970.

h eslefrl din prima categorie-Criter.iul dupa care se stabilizeazd e{rrnlnanti este n functie de organizarca functionalil a retaiietlrl.mele aferente si efercnte Ia ficcare om. In acelaFi tI ' txr \ t , r t i 5 Sradulde ldrpr- i . l,ar . d d:f . r i t - lur f In, i i nu n..&|( Ir t i Lin. l - tun^r i i .F pol r i .ons'derdr . nL crnic Iar^raltlnp ce altele sint slab lateralizate. Aia, cte e:(emplu, limbaj} l l l l l r moror i i ( locomoti '1.manipula--a o, i "cralor) , perc"p

t l ' l l , reprFzenlarea.ul r i , f :z : . : ; conni inra dp s 'ne sint f r r .Inmic localizate, iar operatiile mentale (dc anatizd si sin,nlrlrl etc) peiceplia vizuala, actcle atentiei, procesete afcctiI)(1ii slab localizate1.

*4

l,imbajul, ca functie putemic lat,lraiizati. se rcalizeazd tnrc'-cu toate componentele sate dc odin ideati\,, senzorialor, fie intr-o emisferd, fie in cealaiti - dreapte, ta stirtlngi la dreptaci. Aceste fapte au fost deia confirmate innr,urochirurgicald. Este suficient se amintim aici constatW. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate ml,ll a supus interventiei chir-urgicaleun numir mare de bol

lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting. Cu aceastr-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbanfilzici. Din totalul de 175 bolnavi dreptaci, ta care s-au irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting, au aperut tulbutlp afazic la 121, iar din 252 care au suportat operatii lar'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenetriri afazice2.

Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazdmar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celgenetice ce releva evolutia - dezvoltarea ii stabilizarea tAiii, pe masura inaintirii in vi$td, se poate afirma ci penstituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla em

sttng este mai importanta ii oportund. Ca u.mare, later,drcapta, specificd pentru stingaci, determine o serie de d

r Luria, A., R., [ issie KorAol teMGU, 1962,p, 75_78,

, Pe rf ield, W., Robe rts ,brdur, Paris, PUF, 1963, _97.

funklii celo@ka, Mosc

L., Langoge el mEcatuis

Ce ordin functional care pot condrrce,mai cu seama n copil:ir't"i" ai"f*'"tio"ittali in co;duita verbale (orali Fi scrjse)

nbserrdr i i le nod\ l re, de' fb) r ' r3 F pe un nLmar marF l'opi : r '

'I

, ; i i . , ;1" 'n apari l 'a s i d 'z ortarea l imhajLr l i ' i r '

f i lI f l l r r t ru cer.eLarea i ". implrn-, pe d- o parle. gasireaI d ' r ' l " r d:rg ,o-1i. " ad. , .dt . at i l pcnlrJ dpp.\ r1r-a pnompnu

I l i r '1 , . c i t . i I LLlbur"r jJordp Limb} d\o. :are. dr pF dF alralh l ' l l l r , .a . rn,r i program,or.rDUnzrror dp reedL.are, orecr

i iontx nsare. Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ord



" " " ' i l ; ; ; ;

-"i]"*"="t"ta stingaci, pc de o parte, iar pe-de alte parte' tulsl

"-il.'a" ii-t.: sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl

sint semnificative 9i datele unor auto de prestigiu

Beckev.dp pi lda, d in 50 dP'azuri

dc rupi; ' r inga"la 320/0 | |

*n j : i i , ' i " ru, iJ ' i i ; i " ' , i . " , H w siF;cnsi ' r r nrmar ' i

";;ii'"h;;;iinregistrcaza n procent clo22'50i

-dereeldride dife

ri , " l*-;" t -

l 'miaj" l , , i oral . n vr"mnc' la un ]ut. '1"520dreprr"

.u s-au i r regict r i t dF' it 6,1r0 '0r b 'Fcl j " rtu lbJrar t oe r ' " rot r "

'r" ;a i ; . i ; -a i J i re. ta"srcs;abi t i ra, r rc si insa. i " . r i , E; ' jd i , . - '

. : :ara ,dr J 'nb 'de\r r ia . i lur ' rar i l ' ' ' r isu lu: - Jr 'gfd l a

, : , i " " , " " i , - i ' i , , iGai l . l ' r ro-n 'F i i , l ' srdr i ' ts : i. l i r t " ,ur . " i

. : e lc daLe Lrpl i ,n.ntdr ' ' "pr:Ji ' r l ipul ' zPrcJ orrrrrP ra e\rsr - l

: ' " r a l i i . " rr" t a- reAldi. '' r - r l r in6; t :e i

" ' rnL mdi lr ' ' \ " I

lccit la drePtaci.

A. Subiranasi colab (19t2),cercct indun lot de 316copi i uormeir '

.u i.lentificat.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale liL

stingaci decit 1a dreptaci 'f . S. i t t " r a obscr.ar a b, -ar i i sa i " rrnCa' i cu l" iJr i in ' - 'n

fcrr . l drFpi, inrrmp'nd,rL if icJl ta l i m3i rnar i i1 a 'n ' t ra 'a {rr .

; ; " ; ; . " :p ' " , d." , t crep,a. , i .ar. t r ' bJiarr ' i l Lrmaopc: 'd1io

"invete sA scrie cu mina stinga -

Sc rctr . 'na 'c. in .e ia ' : t inr" i ue rr ''a

ipJt / I r ' iP' L ' I

'dpetc (Jl i . i . r r LFm"i si rL nF" saI. i r ' a ^Lc'r \r l l r :l nrr( :rcar i

. [J: ; . , ; : ; p" ,' ; i ; ; r i

d. o r. r; ,p \ i r. r ' . 'ormdri "i ar ' fma] i-'

flroff"-"'". atare,privin.l influenla lateralitntji asupradinam:cii

l imbaj r lu: . DrFzin la 'r nunaj o imDurian\a rPorpl ic; . inl 'L ia l r-

" " - . fJ. :a"*"compli , r l" i problemo a lo 'cl iz ' r i lor '

' ii i ' r1a rrrs

i i"a. . rr" -a" ." . , i " d i- ne.esi latPa a' ir i i ce lor mar acre ' \atemud"

i i ' " r ' p '1"""" , " i"gr ' " ' i logoped'" p 'nrm LlP/ \u lLa 'ea orLr '

inrafarea . r isuf . r i'ic, rr ' , arca PvenJuale lor ' fF ' le De

'ar"l" d"

i.af"i".opiii in sfera comportamentul i verbal'

i lt.,rrl carc ni se par semnilicati\,e pentru cercetarea ogopediI{;ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in

olf l ix :u.rrpd preatabi ld. rr . ( : r -nn. lLr, ta:denri tcare.rd', lrtcralitate (respecti a emisferului dominant) si una delhrolti si depisteze racventa si natura tulburirilor Iimbajulut l r , r is Ia sr:nga. i ,pe op o porr. . . i ld drel] ra , p. .d" alrd.

T, , ,adrr l pr im. i eLap.. . ;na 'ar i dp d is r l i i : i ob.er\a l i i , n

.rltl(rt si uneleprobe

speciale. Printre acestea, cele mai ehnr(' ni se par umdtoarele: a) - probe motorii, constind dir,Ilirrca unor operatii obiectuale (apucareasi manipularea untr,l, llz ale - minge, creion, foarjece, cutit etc); b) - probe mrl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse), utrr'frr.r;sarca degctelor celor doui miini. betaia din palme. in?rr, ; r mirn i lor in ra la. probd di. ramom.rr i , i i : ( ) - probe,.vi , l . r ipr.d ct i .gd( 'e i in coo"donafe:rm.,rar i lor membrelnrii'irf(. - siritura intr-un picior, serirea corzii, lovirea mingiir lrrrLrl .i) probe p€ntru stabilir.ea ]ateratitdtii oclltare: D

' , r, ,n sinBJr o.h j pr in lr-Ln rub. m;s, . rarca acJir6 i i mono

tl||l.irea a punct fix, suprapunerea de la distan€ a ci.eionuluo lirie verticald, pe bazd de control monocrjlar si altele.

Stingdcia, ca atare, am sttlbilit-o in lunctic de valorile De' , ' :d i ,€.r i i randrm. Lr l r : ld DroDFle " i( ior, r le lr , . aoi, t, l , ' r de e\ . ru l ie djn parlpa sr inr; a corpr iu i . comparar iv

r l l , rar l .d drpdprS D:nlr 'n ' lca lo- i ilx ,drp- i :nfrg: .LrAm,

r'rvclatori sint: viteza de reaclie, intensitatea sau forla leactie( l / iJ : i adec areamin.Sri lor. raporru l d inrr . :po\rdzete Fl lr \ i pasi in efectuarea perat i i lor.

ln Flapa a doua. n v"d"rea depisiar i i t . rLbJr; r : lord- l imhln lrLdat la administraFa unor probe logoDedicF bi)nuite:r|rpi imagini, citirea unui text, \'orbirc reproduse, ,o.bire libetltare, naratiune), numdrare (pentru investigarea limbajulull scriere dupe dictare, compunere libere, copiere (pentru i

gurca limbajului scris).

1Leunay, Cl , Dlslexie-r lgsartogr4phie, l l ' lD La Pf€sse Nl id i^rr le

nf. 19, tonr 711, 965.r l ,eni ietd, W., Roberts L.. oP. ci t-

';";iii"",F., -4?hdsio.

strdicd. in patients tit'h nissitd dotnai

Joum. psyhiat, nr' r& 19'l?. p. 183-19i

-(la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la :

l)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdr'rk'celareaerorilor strecifice, de ,ipul omisiunilor, subsiituliilotopirjlor, dubldrilor, inve$iunilor, prccum si frecvenla lbr);rllmul (latenlele reactiilor motorii, intervalele dintre'sunete

r jn te. acccntLr li i r r tor)a ia);3) - cal i tatea ecept ie i corect i tur lLrrr'lolrlm, crpacitate de dccodare)

ln dqsf ; ' .urare, n\c ' t iSal ie i se impure lrarca in con' i ' l " r" t '.1 , ,l ' ia j i" , u ( ara.rer, oa;e.L lm. egi. si anume: I)- PIai i

- - il '

drpapt; st inga la rrr : r ' l

lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuar

| |Dr.rd l i i n \ rr l rmerta l. "i dc mJncA ,Lr 1u|rur i s i i rsrrumen

rrthm) fo l"sirca prcfern\ ia le a miin i i drept" . se crceazac

Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe



( i is lr ihLr i ica calLrr i lor dc la lerdl i la tc 'i

- ; i, t i - tFndin la de , re:rpre a ldrFral ir i r i i d" dreaptd ' i ' " r '

Drnzaror.d iminuar.d pro.FnlLr lLr i a lJr i lor de sl irg l ' rc pL mat" '

;na:nr ir i i in \ i I . ia

A-t te l . da,A pina Ia \rr- la dc 5-f i a r i par \a Dredorninc emr' ' l

l ;nsacje i. Lr l t " i 'or raportu l se inversea?a n mod'o ' ' tant

t r ' j

trelule clutag explaatia acestui fapt ? Desigur, avem- de a lact

cu mai multe catze. le accea noi ne vom limita ia analiza citona

mai semnificative :1) maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone corti-

c, r lc i o ronpxiuni lord; r" n. D' rp i , rm + :t iP. mai in ir i 'ed" -

|o l tb: i se in lpATca,, i r ra lur i l ' \uperf i ' ia le I "i I I a le scoaie i l '

'a tea" t"n,r i i l ' " dts P.pp{ie ln cadrul 'e lor

dorS emi' "ere ciP

ir i , " " i" ' ; i ' m,. l o i l" r ; r ' .o-.pntrdL ' i r" la t i ' b :n ' d l : rn ir 'L '

i ; ; ; ; . i ; * l l . , i "c n Jir , . i - emisferul dropr. Pro 'e 'u l d ' or.ani '

rare d acF,torr . l in urma s. 'n.hce ma rcpede dF it a l .Flor Ll

emi.slerul sting.,Aceasla atrage.lupi sioe in sfera recepliei o do,

."1"" , j

i - ' ' i i " t . a cmisf . rr lu i c lr .ot care, pe plan^'mpurtampnt- l '

se poaree\pf ima in pfefer;nrnpenrr ' rmrna.ochiLr l a lrp ir roru l ' l r l r i

(adi.p f . romenul . t i '8a, ' " i ) Matur '7areazonFlor oe ro"pl r ' u rL

"^i- i" * f ' . , " : , ln mai, ra in .arp a(Fslea P'rrd 'L ' rrrFaza prinrr"

"irl"it.t".".'1iti""-.intetich ii integratile mai inalti, duce trcptat

1a moclifjcarea raporturilor de clominanl''

-n dJ. lr . i I imp. 1.co. i- mcnl i 'naL .a t ' lbLrrar i lpd ' urgan ar '

. r^r ; . ta':

lct" jc lat" ra l izare n, t sint totdFaunt aso' ia le: p l ' l )o l

" i r ; " "=:

" ; r" rr li ind inL.nin rJlburar i a le organiTari isp?1id l

se nFrlLrrLa .r .cp\ ia l i l . rFi . i cu\ jn lu lu i . jar pf in lrp 'd. ' lc nom

;;- ; ; ; , i"m.t" r

=" a iunsF la"culaborar i

inrcfFmsrFri" ( 'genereazi conllicte de dominantd r'

2) - desln:iurcrea reptatai a procesltl'LLi e Jormare a mi;cdrilar

"iit"t"rnit'i""tu"tn, instrumenitle, de muncd si de comunicdlP''

i " i i . f . "i , i ' i t r t "^.opi lLr lu i oc srmpla manipulare a L 'b iF' te lor in

iur e. te mai pul ir .ontro lata dn adul i s; mai put in supusaanumrr^r

icbnme' i

er ie, nL" .Cd urmdrc. n \ f ' ra motor ie co implrne nar ' 'i m

'" ' i i .en; . i t ,-d. . i" "n d dc dreapra UllPr ior, in ' ' cnpi lu l r i inJ

I Toncescu, N., N.rroli.iologio disleaiei'lisgrafiei,

in 1'ulbrlrefile

litubajului s.rjs. Bucuresti. Ed Did si Ped, 1967. p 45-16'

trlnmclecerebrale pe baza principiului dominatiei emisferulu:l) - d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc. Limbsjulu

r,[m am aritat mai sus, limbajul este o functie esenlialmen

rnll/ate. Healizarca lui presupune participarca unor zone

d( (orterului cerebral, care, potrivit datelor citoarhitecto

tnojoritatea oamenilor, se dispun in emisferul sting. Dar, cum

I rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cL

lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 anl|lirarea in scoau), exjsti o noue conditie care favorizeazd ns

lrr p, r ioada .opi lar ie i m:ci, a si inga" ie i .Si numai pe m;sL

r, , l t : , r i i vorbir i i ,- i

indcosebi insu- ir i i scr i ' r l r i , f i ind toL mr(ricitate mccanismele din emisferd sting, propo4ia stingacrr.pc'sI sc reduce. Unii autori considere ci dezvoltarea lim

r f i fa . toru l pr incipdl a l a lenLri i r i i- : ' t , r8cr i i s.m.elor s' :, .1. ,_ tn sl ir r i f . Io bazo st lngdrie i s lorr r i c. rrzp mai prolt

tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si. patologic. Da'torita anlrmitor

'\rlariteti aie organizdrii interacliunii dintrc zonele corticunii indivizi rolul integrator, in rcalizarea limbajului si sis

mi$cdrilor voluntare, reline emislcrului drept. Aceasta poa

tr2isiturd transmisibild ercditar.ln acest caz, stingdcia se

|entjzeaza. La copiii stingaci investigali de noi, nlrmai 6,90

rr, tc. .denl- dc it i rea ' 'p in fam' l ip {pdr:n l i . f r r : 'aLr huni

r jr . i ) . Dp acacr,p r tem prF' 'punc .a ld mar.3 mdj. r ;Latp l

frte tranzitorie.1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic, acesteapot

liple: haumatisme cerebra:le, nJectii sau into\icalii, der€gllabolice etc, care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferuIn acestc cazuri, dominanta emisfeNlui drept apare ca mo

{r,mpensatorie i deci stingicia devine statomice.ln conditii normale de dezvoltare, stingecia la copii rcPre

faz-d ranzitoric, care sc rcduce trcptat, pe misr'lra stabiiirii s,)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d;ntre meca

lntegrative din cele doua emisferc. Pe linga maturizar{ra n:r mecanismelor nen'oase, atenLrareaei este conditionati ii( csul invdtirii (in sJera perceptiei, motricititii si limbajullii).organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rll

lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili - pe citmai €\actA - a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui

li

lntrucit, a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe.imentalel, LL.teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvoltarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA n elaborarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului.

Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l

3 l , ic) te e\pre ' ia in apari t :aa

' l in€aci i

(are ir \a 5 si scr iP

Ir . ,u i , lu u unur eror i l ip ic. : dFformari a le l i terFlur ' scr

; t l in( la si invere"er ia lo ;u"e" iuni i i i tcre lor in cuvin ie ' dub

r&utar i ia t i d imen)ionale marimea it 'ere, Ior.ntervale ledin

dc_vier;abite a le unghiLr lu i F inci inal ie n succet iunediteral



cie, sr.lb orma dislaliilor 9i, in primul rind, a sigmatismelor si rotacismelor. Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu alstingdcjei. Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sjtrecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo'sirea miinii drepte s€ deschid poEibi[te{ sporite d€ amcliorarr sicorectare a bilbiielii. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provo-cati, printrc altele, si de conflictul cr.at de solicitarea insistent; :r

copilutui stingaci de a folosi dreapta, fAI5 a permite acestuia o pe-r ioada dc adaptarp n dmp.ln sfera lirnbajului scris, in general, situatia se.pr€zinte aiern;i

nator. La stingaci, procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san.le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta.ii {l ra, Fea'i viroLa2.

Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rindnu estc stingdcia propriu zisi, ci lat€ra1izarca delectuoasA ce scmanifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este binefixa16r.

In legeiurd cu aceasta, rebuie subtiniat laptul ce, in acoald, iindintrodusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt;, se creeazeo situalicconllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi, care in caz ldat este preferenliald, 9i dreapta, relativ slab consolidata. Astfel,schemele operalionale ale miinii stingi, integrate la nivelul emisfe-rului drept, posedaun prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are)

9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur, fiind

-betetorite() ; in mod firesc, acestea uineaze procesul de elaborarea schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. Fenomenul i: i

i I| acesteerori de o;din periferic, executil.' se adaugd o(urc l i re de mud,r ldP organizdre.r p lan :ntern. a e lemFntp

tr , 'n 'nLFalp , , rr i ' te i l ' r A. ic i nt15, indeos"b: .omi\ iLrn: le u; i l . ( i1 lo.u r iLe). ' r terpo/ i l i i le i i ruTiLrni l . . , 'n topir i le) dp

Omisiuni l . pot afp(1aori .are din sunele l, ( \ i corFspLrnzal

dintr-Lln cuvint. Totuli, cel mai frecvent se extind asupra s

l indle ( lerminat i i lor) .asLrpra if tongi lor i i t r i f tongi lor ( .o-

{, i r tptc). Elc apar intr- , r propo4i ' r 'semnatd.mai alcs la g

bi si t r icon\onan[ jce, a de pj lda mn,.r , ;1, rg. t I ] - t tmLi rindul lor. snbstituidle pot fi de cele mai variate tip

mai lrecvent. noi am intilnit urmAtoarele :

(?e, J=r, t -2, s*2, t?d, m-n' . . - i , h-P, ehe-gc sau g. , t l 1. . ,- . ' . ; - : . 4. 'a . | , . I t ' ,

Nletatezekrapar, de ase,menea,ntr-o proporlie semnlfica

ri substituirile. ele nu au un caracter exclusi\', putind fi int

oricare cuvint. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita iera

in functje de ponderea pe care o au in diferite familii deatrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inreg

in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle c

si locale.

ln sfir;it, contopirile au un procent mai mic decit celelagorii de erori mentionate mai sus.

Orton este d€ perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare.citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimareminantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism,jnlersarca literelo., fie prin menlinerca lor obiqnuitd, dar dc la drcapta la stinga.

Asadar, coirstatim ce stingncia gene.eazi o seama dc diin Jormarea structurii limbajului scris. Acestea reclamd opare special; din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingacim, l r ind, ;n 'd la inrrdr.a in )coal i ( i r c ld\d l) , sF impLnFsitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. In acest scop, in

disculiile cu pi.iniii $i ctt copiii insisi, estc necesard aptlcadi.,'idual,a unor probe spcciale de genul celor indicate de noa determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdluiascunse, mascate ale ei. Apoi, in fLlnctie de rezlrltatele aclestigatii diagnostice, urmeazd elaborarea lrnui prcgram adinveFre si ledresare, atit in sJera recepliei, cit si in cea a e

?

1 Ficho , A., M. Lenlqt dlslexaqt., L.s ttotbles .lu langase i.tit

d@s Io xic sociale e, lontliale, Collection ..Misopi , Bibliol,hcqu,- de

l,A{tion Sociale, Editions Privat, Cohors, 1967,

Ko.hcr, Fr. , Lo r iatLu.ot ian . les L l l rs lexiques,PLF. PARIS, 19r j2:

Launay, Cl . , Dgsler ie - dysarthograpt ie, in : . ,La P.esse Madi-

cale". nr . 1r , ton. ?3. 1064;Luchsinger, R., Arn. ld, G., LerbLch Ller St intnr - 1u1LI

Sprachlreikun(le, Spfjnger - Verlag, Wien 1959.I Schi l lcr , F.. op. c i tI Simon, J., Point de xue srr Ia dt ls i .r i€ . Lcs cahicfs de ler lancc

inadapt6e. Trejsiamc annie. nr. 1 (octobfe), 1962.

(motricitAtii). Copjii cu o stingecie foarte accentuate, care prr'/i,rllulbur::ri severe de \,orbire, trebuie neaperat suplrli unui tratanr(l.rgopediccalificat. In cazul lor, nu este recomandabile insisteni:1rl ,a inle1at si scrie cu mina dreaptd. Aceasta nu face dc.it se .re,'compticalii (li,

,i lhti,lect normal dezvoltat. Dar ele sint calacterjstice in sn

litr',,|,, rfazice, n unelc forme dizartrice etc. si in deficientele

Fl(, lrt,teciul i (fig. 17, 18). De asemenea,cle mcriti o atenti



slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului.seNatiile noastre arati ci tr€cerea acestor copii clc Ia scrierea,,,mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c,);iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr.ri.La cot)lcrl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie, dimpotrivi, este corltraindicati sclierea cu mina stinge. Ei trebuie inci de la inceput d(.prinii sd scrie cu mina dreaptd. Dar, pentru ca proeresul se n fi ,stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi;cifi

lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure.r)mr-rtarea ntegrala a preferini€i manuale, de la stinga la dreaptrlAceastapresupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului, (iin toate celelalte activititi, copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1,.mina dreaptd ii de picioNl drcpt, ca verigi executive dominanlc.mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc.iglaurjliarc, slrbodonate. Organizarea pe toate planu lc a activitritiide in\.iiafc si transfer de dominante, desfdqurarea ci pe baza uroreyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplrrilor de mis.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestualesi iDdicatoarc pini la compiexcle operatii instrumentale), reprezinti cc,n-ditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri

scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui,in gneral.Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar

la stingaci odatd cu int.area lor in $coali. Aceasta sc datoreste con-Jlictului ce se creeaze ntrc stingecie, care predomine, Fi solicitareainsistenta irl a folosi dreapta. ln situatii mai grave, acest conflictpoate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii, dar $i tulbureri alccomportamentului, in general.

FalA de acegti copii, se impune o atentie cu lotul speciau. In pri-mul rind, este necesar; corcctarea tulburi.ilor de limbaj, indati ceele se manifestd, pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor

;i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. infelul acesta, se inUtu.n o serie de obstacole care ar putea dlrce nnumai la tulburiri ale comportamentului, ci Si la serioasc raminerlin urmd l a invdtiturd.

Dupa cum s-a vnzut, noi am analizat tulburirjle specifice dis-

erafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tipagrafic sau aleric. Acest lapt este justificat, daca avem in vederece agra{ja si alexia nu sint tulburdri, de sine stitAtoare, la indi\,izij

'l'il^*.il*h/ "t

Jtl**w Ltilui,r0)"*,L"a3W U*g-"41L lJt

. lAftUtuI&furQ/* *uar.^Au-".,+l

n Jg*ett-"***-""p' &+',A

,.1,1,^,in* * n"a*t-butuw^h

ilu *Lu-,,t'.fiu,*Ll,prl

,' .

t .n -4Qp.'<rntP-Utu otd'u* z@-

i is. 1 i. S.r isnl c. at 3 l nrn i e lt / , i t YirsLl de l2 ari, d in . 'a la ail i i inr i

;,arr^ri

dc i(n.rizar.).

II

N,JIUciale in tulburdrilc patologicc . r Iin leziunile encelalului. pe tr,.r1,,acestea le vom analiza cind r,rrr

" rb i dcspro dFijc icnlp lc rF,pF

. cu dereglAri nFUrologi.e i p ' i ro loSice,"e

manjl '

inect f i" . , t l " rr .j a .cman;toarc (u (e lp desrr i 'e Ia 'opinormal,



tnuw,-:YflU/.Jxflv)r

rAjur iague.ra, J. . Auzias, NL, Denner,p.215.

| -P de alra pdrlF. ;n.apacrrar^, Ir , l i man.fe\ tat i idp ur. i \ubie i .a invhta scr is-ci t i tu l , in coucl i l i i t , .unei instructii normale, determir),,in planut psihooomportamental, ,

. fec'tiuni specific a$afiei-alexiei. I l, v rrpr. major iratpa manile,rar i tur

" l I4S- tu.r t . i s i a lex_ie iinr. d in pLn. l/ \cdore tormat. asemSnitubre . t . ,

I d. l ip disgral ic" i d icipxi" . rrn,

cA sint rnult mai profundc, mar e\tinse fi mai complexe. Asadar, :)gr'lf ia si d lexi" ie cunccpem a mar .festdri tipice, asociate cu alte der.gl6ri sau care apar pe fonclul un,,.del: , :F1lc generale

^Lro eL:olo; ;

complexi neurologicA, modologic:1,structurah si fun4ionali.

t

| ,lJ

J

ig lS. celagi /.y in nDa d. di.rarc. DacA am manifestat seriose r:.zerve cu privire la unii reprezen-

1"111ii lFor i . i nFUrologice.arp af irmii er istenta L-oc rplat i i i -ru lJrF .r Lrni\o.e jn ire tu lbJr; r j lF scr is-. i l i tu lu i i dereplar i le C"tr , . rura a Lr. prul, r i , acFiasi ez.rvA o adopr;m ei fa la d-cnegar"roricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D;nacest ult im oun' t dF \ederF, Jf , rmal;a Iu i J. de Ajur;aglrpr. .a i ," .laboratorii nu este intemeiatd, pentru cd limiteazi fenimenut la rsrngure cate€orie de deficienli_ ,,Un copil este disgrafic atunci cindcalitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie acune.ri Doa::tti F\p l ical. j da \ re lrn def i^ i l npurologicsau ir le le. ,uJl. E.rp d/ . rvorba de copii normali, din punct de vedere jntelectual. car , vin. l tF.on,Jlrat i p-ntru <cr isul or i l iz ib i l sau prFa tF-r I a,c.L. a, , i -

, , l ' r r i s l in jcne. . , adp.pa, inaintarea normala a scolar irdr i : or-DupA cum vom vedea in continuare, tulbu.irilo scris,c;titlLini la

def:cientii de intelect, la nevazeto i care scriu in braiile, ca si ia

A

I n slrctr lct L DISLExIEI-Dlscq AFlt l LA rrEFlcIEN, - rj r vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL

Llmlt f i rpapcrcepl ie \ :zuale ld ambliop: i I ipsa i l furma{

lt r r retarr i tor inf l 'cr , lear; ncgat jr re l lcL larFacuD-ror

Fii,ri i t, '"

.rri"","r"r . i i"""-"."t" rFalit ir(i inconjdral l l lns l t imp. formarFa i ac lLrs l izarea repreTenl ' r r lor ' c : r

i l ", iU;""r "L" per . pule j r t recr l de ine un- pror Pq annl ,

l Zenlo lz, 1., M., Cdi ie de .ampetusorea orbi t i i 1 tuproce

xitdtii cle cunodtterc ,i in P ocesul nu''cit, Moscova' Dl A

sliinte Dedasoeice a RSf S R, 1956 (lra'l)

, ii"t"n, v.. Etlucareo capiitor cu xe.lerc stabd /'rblioPi,

relri, Editrra Dida.tici ti Pedagocici' 1981' pg- 26

i lm; ; ; - ; ' i l i * i ; ; in tFsr i larea aral izator i ior ' n l ipsa \azLlu; , ' ; ; ; ; 1 . nPvazaror i i ons^nita l imagin i le menralo "F ro

a baza pro.eselorsenzoria leaudi l jve. o lfact jre. Srrsta l ive

hhr\ t .z iA, irr cal i tatFaacc' tora depitdF de e\perienla-de

h.n( lkapalu l, r i , (a t i de moLlLr l e organirare a in lregrr sr

b h i( . De" i do 'n inanln, in loma ia pr imlt i . p. cale taclr l

[ ; icn sj audit ivr i ,este nf lLrenlaLide reprezentt r i le i /uale

vlzAtor j i cLr def i . ienla surrenite. Daca orbirea ecte "ur\cri i r i ia" :" repr;z"ntar; le vizuale se l lerg sau dispar cu t imp

rF mcnt:n si e\erci l ; o inf luenla permanenteasuprapcrcPo

matc prin anal izator i i amasi sanelosi. apt carp cletcrmrn

rapidJdezroltarea ima€ir i lor despre eal i tatFanconlurator

lu i" ="rr ir i" , ca ta n; \azslur i pe(epl ia 1ac1: l-kinectFz$n rol lundamenral n lormarea repcczentAri lor r a orga_r

ra imapini uni lare ale obiecte lor i lcnomenclor 'A\ t le l ' p2

; ; i l - i l ; ; , ; r r ; ; s^ ins.r ic ca f3ctor hotar iror n (omp' lsarF

; i ; ; ; " i ; ; ; ; ; " ; " ' . cb iar ni in ambriopie. u roaierea obiec

i"""au""

.u-" i la inv"st igareasa pe cale virra la ci sr pe c

l i l -k ineslezjcapenlrLrcr i Fr ista tendin la.de in loruTe a e\p

vizuale Lr o 1-rma de alerenla l iemai e lv ' renra '' ' l ' "a" i f ta p;r le, caractcr ist i" i leper,epl; i lor i repre/enu

nev:rzi tor i poi determina u,1 decala j evidenl in t rP \olLrmu

-" i i i f " t

-o. i- i , " ,pe cale serzor ia la:pr in care se cunoa' le

l l . " : . " f r i i , r . i 'a a fFnomenelor i cele pr imite pe catp \er

cale dtrn ina .uno.t in lFIe abstracl-general izafoarec'st dF'a

repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc, darasupra d€zvolhrii celor supe oare. Astfel, numai prin dezvoltar,reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice, in vederea cuprj,rderii Lrnor inlormatii cit mai completc, se poate stablli un rap{iflacle(vat intrc acestea nivclul vocabularr.rlui-in \'or

f t rvulur i i a( r \ i tar i i pt ih; ,r ' . in Ec "rdl i 'onLr ;buiF a, rr ' . I l nal rrd ld Prin a. \ 'Lnea fd' ofdL l ' ' :15 .rra 'uU l \ l^mrl lJr

i i i " i i ' ,-.r,.;" i t r i , lo.

cu"r".".

o arpntie os.bira'rcblr ic

a

i, i , i , , ' : i , , r Jc, 'orto"i iv^rbir i i , a ' i l rp d \cdcr i i' i

a impo

i t r , r rniLa i, ral mi ' . , r ' lp l ' ,nohrr i , r lator ' ' r l" "dfdrr l

id '



fi special-ii albirii-in general. ln fapt, si spccificul proceselol psihice superioafl .clln1 ar fi memoria, imaginatia cletermini o limitare a erperier)i,,concret-intuitive. .leoarececunoasterea senzoriali nu este sufici.lrlde stimulati ii motivate. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\.fsarea Si clez\:oltarcaproceselor mnezice ce rcuniiicd, in uliimi instanli, a.lapta ra biologica. Dar condil.jaesenljali a functnrnarii otJtime a c noasterii atit pe cale senzoriaia, cit;i prin intermediulprocL'selor ognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'isi a .alititilor sale. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^r-sarc permancnti a atenliei ne\.Azdtorului in dcsfasurarea oricir..iformo cle activitate. ASa sprc eremplu, in scrierea ri mai ates inciiirea braille, atenlia nevizitorului este compler solicitatd, dcoa-recr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au\ r r i l : .ar i . . rnJi daci s int c l rpr jnsF":mul tan in , :mp rL a,, . f r i , . lTocmaj cLatoritd exercitiului, K. Biirklen constatA, experi ent:li.la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazio creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala, ar H $rappmal]ra elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc-\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea. cit mai mult

l i ry l t a nr ipntzr ' j . i , r .pnrr i r i i arenr : . i .Capacitatea vizlrald, in ansamblu, este supusa procesLlui pedec-

tionirji, in care factorol psihologic joacd rotut fundamental. Chiafsi metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale..um este

- , i r ,or . laB,,gi .a. d , r , o." d;r r r i " c ,mp,npnrd pc:tr i .6..pp ,F i i l ; . p6 In j dr Lnr ' .d at i r rn. .d Dr i . mr.,r rarea .dpr^titii ;zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1.bez-\.oltar€a capacititii vizualc, si odati cu aceasta a functiilor psihic,lEl^ p' i ipni lor .

-pDodrc , nt i /d pr 'n dr l rprampnt i- jnr i r t rea ci

a i ' " r l : t i . d r -Lrn;r , i t lna mar. dp , b:p.r r in , , nr i l j i ar iJrcData fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intor-

maljjle senzoriale, rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbitiintrucit prirl el s. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_juraioarc- In acestc condilii, limbajul de\,ine modalitate instmrllen-tali de cr..npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra

t Carler aroqr., lldir.i. s

G., Q u i 1 . m H., Ld methartt ofiap1l.:tbpedagoei-Mnrcrla NIedica, Tufir, 19i8.

iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de

ii trr srxcial cclc de prom.Lnlie-ariiculatie,marilestatc sub

i tr r l r r l i i lor .

lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze

rf t lvc pr in cdr . tUn, i i ln rama:n -a*i t ' ia\F pn rd i ' mn' l a

r ' * , . r iod" romp'rLanP-t^ carF d\ igr ra P, r i l ibra" ' ' r " ' - r 'ni r r ' r r ."

" .e, . i - -

i mPdi . ,Cu lnt 'Jp" i f i 'u l r " Lp"rPr i i lu

t , , , , ,moaiat i " , L , l .z 'ol rdr .d Ior , a, ' r . l ' oru e"p\

r r ' - r5 rnr tsrr i . .LrLr 'Lrra or de si . tFm Ac'- t d n rr .mi faDI face

;; i . t , " ;p". . , . . " i . . razatae i ' locrr i r 'e ' l ' inenLrI i

'J fPa

' l l r . 'I t3{a ' l ' rmi td compe"sarentra' i - t"micJ) ' i l 'i a ' raptr r

rtlt,'r rloi la sarcir,i r de aceea. nu cste o irltimplarc ca sc

ll, rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc com

rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci

t r , t r .a n. e\ i - ra ni . i u dp^..bi r . . dp Dr in.pi ' r . ;nrre m l rL'

L|Lcl i n tor 'n conoir ; i paLuloR:"" i .o 'oiL: nnrmdl '* I

rl, cirmncnsare se evid€ntiazi ta n€tizilor si in Jaza de a

li/ltre ; citirii, ca unnarc a int€n'entiei fenom€nul i ant

rlrtorite cereia, prin perceperea nnui sing r semnt s.j prod

r an$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare,,,,'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui ?

Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe, posibilititile

rrttare a limbajrilui s-. clive$ificI 9i contriboic ]a realizar. . , . | .1 Lrni larde repr. / .ni r r i . ar :maJi ."a r i l logra":(d p.

I Adr, a ' 'm j lo. i ta intre cLr \ int r i imagi_oa o r_ ; a oL

,,1 ,r , F d ' .^ la conc-pLUal ' ,arcaore'1i r d ' l iuni i l ? r ' r

{ . r i " { '1,rLr l . r i brai l l . , ca reor .rnntarp D 'r . t i form; i r , r \1

r , iDa DrLru drr l izdt f : de ba/a : au, l i l ; \ . -_L'k;n' ' ' ' l ;l,i.'""t.ir;". p.:" intermeiliul analizatorlrlui a ditiv se realize

. f inl indr"d ton" l i ' a s i intdlarcd ern:1^r i .cor- ' t ' a 'un l

prin cel verbokincstezic se ajunge la descompunereacuvin

irneme si Ia comprehensiunea lui ca unitate scmantica,i*t.it. ie * tranipun in scris, sub formd de grafeme, clr

' t -cont i . r ,] \ . . N-. , D.srre abof. ldr.d i rro ic t a D' i lL ic l l

ji Psjltologia in U.R.s.s., B .ure,sti, Ed. ,stiinlilici, 1963, pg

: Dadaschin, D., Delectalagle, EucurL"cti, d Did's i

P

analjzatorilor tactil si kinestezic. In actul scris-cititului, fr.rncfiorr.rea analizatorilor este unitard, dar in perioada formArii deprin(t,.rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par, ,tcelo mai multe ori. a celr.i auditiv.

Organizarca sistemului b.aille, ca si derivarea ultimilor trei (1,.

fu lF ' ,b l :nu1c l uL\er\ar i i l . . iP(t tdr ' aP-J DPrmi' )c

i i r . t , . i r , . .omp.rt (j ,Lr d i 'erafa dpnrur ' ' n .a i l ' - . ecr" r '

l r ' r l , iar pe d. t r l ta parle. 'i adopt im unHLe r'n ' rPrrm roo

oo r:1, , . ' , i in l . t r rar. r d: f icLr lLr l i lor P(p, t i \e- ti,int..r u s.,.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea b



cade din decaciaprimi, confera un specific aparte invitdrii scricititullri c-. se dcoseb;tc de scris-cititut in alb-negru. La acesi,se adalgi faptul c.i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc,,tru ci ultima este in\.eNa imaginii percepute in sc s. AstJct, gr,lfemril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit.parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr .ia. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta, ca urmare a intoafcerii foii. Prin combinarea celor $asepuncte ce se dispun cite tr,.Lpe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei.f(u. part r inrepataa fui i . ; imagi."a rar i i la a gTatemplo; pF io i lintoarsd pentru citire). Sprc dcosebir€ de scderca atb-neEru. scris iin 1 ' ra i l le s^ rFal i / -d, , \ . rL i . dL . i d j .conL:nu , f rpr rn-1e,1.111i

^ r^Ll, prr d \ j l , /c i p-, t rL , d rrp. . . r . . r DUn, l- lorLr lu i . nrr r ,'u J ;n al la. :mprima mi. .ar i i Lrr ccrccte; nrrFrupr. Mj.car j lc m: .nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).ecutate rl(.mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor.pentru li{area miinii drepte, determind o reducere f mai mare rtimpului d-. scris. Dar si citirca in braille are, cle reguti, rn itrnmai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah

r ' ,e1. . , o jr .ae n" d l i l d . \ .n lr t i ,a , dp ur i larr " rm.. . r" . l , r . - ,prin analizatorul vizual. ln acelasi timp, pentru citirc (vitezA sicorectitudiDe) hcbuie luali in consideratie, pe lingd calitatea abili-tiiji deprinderii, rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic, mirlmea reliefulu;, materialul pc care este scris textul, temperatura ctc.

Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scrisrititului in braille, am constatat o gamd mult mai variatd de gre-scli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a ne-rarzitori in comparatie cLrvizetorii csre scriu si citesc in alb-negru.In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri latulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti, pent.u scris-cititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze ti-purjle de greseli alc nevdzAtorilor. ln speranta de a suplini acestelacune, impr-.und c c. Anastasiu r, am intreprins un srudiu exDe-r irr , . i la l mFrit "a surpr inda {ormele disgraf ice a neva26ror i .Da-

n,'i ,,--a"l a"ilt* neiazltori o comp.rnerc ibera (temi la al

i , , r i , tn ." .u.^ rorr jrca ' iu1 ' ; d: t rur ' r i i r : r r^; i ' i r^ Ji

, rn l . r . rar mdr.r ia lu l d i11.- . qr i , L lp,at tc D^rr lr" d ictdrp

i, , | | , , . ru fod sLIpJ. i rrPJreal ir i In n"r" r I iL ' l i J

i , , i t , an I r ; t l . I \ ' : \ a l '' . "1

i pr" f ' ,o I o : i ' - :

r rr , l , , . Ic a \ l-a, a \ l t -a s: J \ ILI a a lP r 'o l i i I n^ra l ' r r

' , , ,

rJr. : . rc 'pra - i la a l \ 'c- \ i . , rm;r i ; u ? ' a J' r 'F

l , r , la .a. Am dle" ddsle cldcedcoaF" ' ' r ' t ' ' 'n bra: l lP ' '1;,liiD]nit, automatizat. in urma analizei mat€rrialului faptic,

zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente :

1. Ornisiuni tle litet'e ;i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:

' . l l l l. j r , . r . r . m. r . n. L i . oa. ea n Se irr r t ' : 'n s' rFrF

,"LrL rob;s.Lr: td) par ir 'c,n 'nPdomi' i . r ' j Lra l-rr ' l' r ' , , : . ' r , o ir , , ' . ' , "a mai mar" ln , f t r : l lc. 'd (r ' a l t {"1 i ins'1

I , i . , , i , . . on: : i , r , l " r ' - , r , L ir" rr l r t rrp a | 6 ' r

',ri"utui1"iapi"i""" scris;lui a fost leriiicati pe altd caie);

ll bazi aite"aure

p,, ca"e le am analizat in capiiolltl respe

,rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille:

2. Omisilmi de cul)inte, prapoziLii ti sintaqme Ca o car

t i ;, umi rLr, , '1 .. .uvi. r ' . prupozi l : s: r ,1d. " a rrr T' . t r\ f i r ' i I I .or-pur,Pr i i : i a l d: , Lnr i i . i r , I rma f 'num r"rLI L

*atli. 1rl sc.riirea obisnuita, tln asemcn.a tip dc grc's€alAaP

.; ir t ,mpl, t . r . in-. r i . red

ordi l l . . umi\ irn: lP d. a"ptr ie l r

. , uou11:. ' .e6,1o_r,, mdi d l . ' d t ,

' , : ., ' l ' ' r :Pf J u p , t , :

, . : : : . . u , t i . .aJ/ , o poar. ,or. l ; ru i s; fdpLL, lr rd-:1" .^_.rrL i- , tu lL ia.r n ( lF. fbsurare nai rapid ' . in r- . ' .a 'Jr ' |

r rdr. l :e ,r )o.o jd, i l " \a lcJ lra ' .otn-r ' ' . r ' - . r . :' t . 'C- i t " ip ; , td "u.)ntr . S. con\rata"a lr ' '

r ld '^ntuPi, . r . in te e.re mai marc i, u i . tbr j la l ; r-

'o ' -np ' r 'er i( on

"r.n'a"i.".""t.pt"lrri ce sr.rbiectulaude un sing r cuvint

iii a.rae oo.ri cu.,inte rlistinrte ci mai dcgra ri fen.:}lnerruluid

scr'erarc sl neatentiei in treceea cupunctatorul

Pestccisn

i"ai"a *iti.tf liber dintre cuvinte. Spie exemplu: tJi'cocos

dalcoitii. ricicore, ctcixilizaliei, pauz&urm'Itoare' llnasemen

neauli, oluau, zaLpdcldpe,ectiipentru etc i

1. Substitairi cle qraJeme Acest fenomen aparc foarte f

in s(r :Freabrai l lp . Dealt fe l , e l are u f rcrrn lS marF I iF

ul_ ,rLrt3.C IP mai , r ' 'c sub. l i tu ir i c int rr (Lr lrsl i t"t

("

r r , terza, E., Anastasiu, G., TulburAr i o le scr ier i i ln bdi1e tonetd.dt ti, In Analele Univercitdlii Bucu.esti, Se.ia psiholosje, 19?3.

noaste) , .Ur t e, o cL1 1 cu ?, e cu i (dic i ) , d cu zr ( lumpi) r cL| '

;':lx'il[T'';::, 'i :ffid::-:X,j*:* llJ t t . t . oi ' (t

om J cu d, z iur . , : c

dlttel, cind sint dictate la singular si in\.els, scrierea la si{nd (llctarea se face la plural. Citim citeva c:.emple dintlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l.Diziune, peor

lrttnt'la, l lilizaltu : cinillzatia, petrul-

peLral, piaprLri:

l lut l , ; mani : Lmufi , aspi ldtaare: aspirataore, lectncittfutricltete, egzita : exista, otmenii : aamenL iubeau



' j r f ) , : intors, cu I cu d. r?.c b, i cu r r l

", i_,ij,lL.i"": l"L;:,,t: ,I."t3jij::xmr:r",:,n";l,l;";i:i'i";,:i';uil:,1il:"61?,:;;',;;j,:;;i, i:ir?T";;r;"in"ti:i1,':il"t "ffj:ll' -, ,'":-;,?:,:J;,l,:-.".".::I"'."."#r *iriryiffil1,rr"ii-{,?fl:l'":: "",fl T:::iI ,,,,:i,:l;:'::.l:' ;:;;l]]:mi,i..L."i:[';:'X,:ij.l:l,r-;: i,,; :j ;::i:i.::':T,jl:..;"ll;-,.;:";"?;lil ,:;-r ':: "'i: tJ;;i"i;" ,1i"' :l 'iliif

iff.. :i;.i,:;

l:"li

Lit; ll,; :.."1.:ii tl''ir*'iil:"..'5,,1,,,f.l :i ;;,il;Tl;.i:,.'_o:llyii:;,;:[?l];i; #,fl;:.

it; ;it"j"l;:,^ .:i";:i:;,:;:lt"[:,,i#1,,"":L,tii-i;ir;ir;'

"'tI _i"1., j.f;,ii, .".,?:l :*:1,:,:iiln::,:;:::

l,:'.,*tl, *,iry:11"r#r;H,i{i$d}t'i"i *::,':.:xiHt"5:"5i.""""11::*.- Substit&td si defonnd;i de cuLinte. Acest enomen are, de ise_

ff ""i".ui;:i:Ti'#ff:".9fl-,i:l'J'1,'l'.i;uli*;;lnii:

-lrl toti, haine - hainele etc.

tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte. Aici sc poate s rprindetrrlti rc.guli qi anume, adilgarca Luor grafeme la sfirEitulluhi c iDdac€st€a e g: isesc9i in rui intul unnar ior , r pr . fclri' plrt l cuvintuloi urmitor. Un astfel dc enemplu il cohFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a- Des sini adiJgllrl,,rs, l, i, b,

?retc. Dintrc a.este grafeme, o, l;i i sint a.

h' i1cnt, Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru. Pe de altdt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crr

0tlngcgeau), repetaroa unor culinte J:re sens, rcpetarea ulalx in divcrsc imprejuriri (ii), repetarea unor culinte (b

fl ln Jjrc, rcp.tarea 1tim;1or silabe.7. Inloctire(r unor cul,inte sarLcampri.mcreo cr. Fenomc

l,r lj\. este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarrrlLri razei, mai cu seami cind se are in vedere conte\tu]dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ritonfi : Drofcsoard).

11.Ditortogr|lii. Apar multe dezacorduri gramaticale, (

Ilc remnelor gramaticale: puncte, rirgrle, semnul er.clama

f, i r ' r l ) .d l L ' " i nj " i ln r ' .cp, C. fr r /F9 Rindlffi ldsate l;bete sdlL supropuse. Spatii goale intre

irl)r.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu,rl(. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.mdtor dmina stinge care indeplineqte rolul dc control- Spaliile su,i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei .oordonir:i irtrcrlinge, care indeplinqlc rolul dc control, gi cea dreapG. Eri{,s1lri fenomen dtce la ingreunar€a citirii, la scederca ritm(hiar la slaba inl€legere a conlinlrtnlui.

1C. Nesiglnanld in scrier?. Acest fenomen apare, uneori,nare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p.zenia unui text zdrentoit sau cu relief slab, ceea ce il iace

ll.lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune.idi.tiidi cind sc instaleazi oboseala.Scrisul zdrentuit apare ;ifind in r';rtutea unei deprinderi vechi, elevul tiriite punin .Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul.

17. Terte necoerente, logice. Asemenea manifesteri apar,cial, in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai acc

r L e.rar d evs. hi 5.. 5., Neuropatatogio,Ed, Did. ti ped., Bucure'sti,

sad (.re 3u i dlLc tJ lbur ;r iJp l imbaj. ca bilbi idla di ' ldtie I

ComDr,ner i leFcperti \Pse (" ' "c lFr i /e"rA pr in d(cea La oau..r tr r r t

;" i i r " .pa. tai i i cupi ' lol r . a 'esa log: ' pLFmert ' lP a( l i rni lL ', : l ' . , " i , l oou""r i t i . Acea'ra fa'" sa f 'mi ' ; ar idc r i Lleseur i

'u: i i l ii

" i " r r ier . .La cor i ; i (L u disgr" t ieu'oara' 5e mani lesl ; .1)r -

iLrDarea enlrJ rpdare.ruLira a a'LiJn: lor u moll atr l cauzal ' 1 '

lxrrceput sau cind slaba igien; ori temperatura scaz{till o sciderc a sensibiLtatii taciile.0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti acto

Tca succesivd a literelor, impuse de simtul iactil, creellmlt interval de timp, intre realizarea imaginii mentale

percepute si permite



. ,J ." .- , orr l *n"t" , d^i re;" i rnchigat i ; i apdreevident (on

r ,zara sisremeiordF ^.ociat i i (e se slabilFs. pe plan mcntar r .

,1. 'nentel . cor l inJtc, pr in e\ iLIenl icr 'a di r ram:smuiLi ir plaJr i r r

tetii lor.i "" t" , " i ' i r " ,

gre e ile Lle i l r Ll islexic e pLr lemSrup'r dsLfol -

retcrearur intuLui , nlo(J i re3'ut iniLluimai l rP' \ 'enl cJ Ll r ai r .

i ; " i"" . . r r , '

cd sc, '' i

s 'mn;f icr1iF. nlocrr i rpa ur intului c I Er

; ; ; r - . te; ; ;" ; , ; , iar rar :rsens omisiunca irerc lor ' 's ; lubelor r i a cuv:. lJ l r . r i odauBarea e l i tere : i r uvinle' pron I

' ,*"a"f" i ' t r ." 'a a l i r { . relors i i . r r i r re or (m:i cu Fdm;' la. ci ' r '

aL"i

djs lal ie) ,n' rF.pe,Ldrca nlonst iei ni a'centr lur , sr laDr ' r rc

sirirea ori repelarea rnrdurilor etc.--lj"

""i..*ii nultc ori, reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl' l

, " j i ' r .* l . i i r r " r "nt izea,r r r elege.ea orrple d a lcxr r lui ' I I

\ i tela r .c l l j ,a, :n c:r i re nu,rF.d/,a ideaaLleconl inUi tate l alLln( ' r

=imt" neroi , re:ntoar ,er i i at i l pc.1ru intelegere.c ' r i pentr l

Idci l i ta crr . i \ ; rat(3 , Lrc ' | - , rs lp' la i ' l imP a I 'nnr ar lJ ' t

preseli cl'rce1a nstaia.€a unor depri.derl dcficitare ce 6e pot ma-

irli;;;i-;upa perfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr

n r r :c l icd Droolerrc( lposebir -penrrr ;n{eleeereTn p L: r 'n dnerca . ' nom^n poatp I fa\or izar si dF mis ar i le

-n: ' :c l 'e ' :

rn; ini i , mhi .r crma la ;r toor<eredpe,r tru ci l i rPa I nf lLI lut 'r mr. r . - i , r re fd. po. i ' i i l :L epelar 'a per.eor i \Aa a' ' lL i " ' i semrr6r ' 'D., .1 \raDini rca( i l i r i ' nu Pstebine real i ralz i€lJn' i repel r r rJ :

vintului ;i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiec-

tului.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine. asLLpr:i

l r:. Si sitablsirea. ca si inlocuirea cr.tYiDtului,au 1a baz:i lipsa dt

, reg,; ' . "orn'arcJ .rnor depr i rdcr i 8r^\ :1. n ' r ;pini rc"( i1i

rulJ i Caract. f i a .n"t i larofulLi {a. l i1 de a rrpr indeun r ' . :ni f

mai mic cle inpulsuri, spre cieosebirede cel vizual fa\'ori7-eaza$rcl citi.ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor, ceca cs

explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai susbmisiunile au o frecvente mai mare, ca Si la scris, sprc sfirsitul

rindului 9i se datoresc tie oboselii, Iie tendintei de a realiza o

. i i : . "-ui "op;ao.

Dar ' i jntr -J"r caz r i in al ful se pruduce '. , , r r lonare defcctuoa.a nl 'e c.ele uud miini Fenomenelc c omi_

siune se accentuieaze i devin mai frccvent€ cind relieful nu esl(:

llliliie strecurarea l]nor cufinte c(onsiderate parazit€, chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerlltl. Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.erbale, sl( rhrl parcLlN ori de reactuallza.ea unor e:rprcsli intilnitcr dc catre subi€ct.

_ I ' r , rbt .mpledF intorar :^ I 'a<,e- t . coro ( int Je.eur j de",la ( l t i ror i i v i , , ; lor r , s int mdi frcrvenrc i. , rai l ie. dco3rpc

tnr t l l 1u puate cLpr inde,global . ar .amLlr i r indulJ; oe. i t i ttlrrro, s,.mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit i{lC limp dupi citirea cuvinbului. Prin prezcnta tulburdr.ilornfirrlie, in citirca iiterelor, se creeazi dificult:ti Si mai mari 'Fr.tarea.orccti a intonariei Si accentului, intrrLcit subjec{nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor.

I..r baza tulburerilor de scris-citit, ln braille, stau acelea(u .: in "cf iorads' ( i r i rea in a1b--egrLr .r r mer iunaa (i i d' l r .h.dp motr ic i tafe i l * le de ,rCa.. izare p r l iu-remporr;lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri. Acelasi roi inseJ,)0c:ii formarea deprinderilor corecte exico-graiice pentrumult decit la normali, Ia handicapalii ci: Ledere dificulriil

r lcrat. dp ^le au impl ical i i compl. \e. i " r .or , . t .crd spa-fc, \ . Lu m,rc gr^utal^ t . Jar" unur . s_er o ;. l zJt de il , l , -edr Jr ip fornl r red . i d-z\ol tarea aLi l i tar : loi Ieyi .o gr"'braille este extrem de dificild-

I'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic preh.ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniafius*. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot mcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus invespcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu.irilxio-grafice la nev:zdtori.

16 ani, dezliScoaia de ma

stingaci. De iv l rsta de 16 a

P. DunLitru, anul II de studii, in virstd deretine posttraumaticd, a terminat o cbse Ia

cear ' ; s i c i l .a.cE .u mina srinla. dc" i nu estelcind d a'r r aeid"a L') , ramini a^*a oin: i ta

I Exp.im61n muitumiri p.oI. cheorghe Enache .arc ne{ puspdzi:iiecazurile rcspeciive 5i .are au {G llalizaie ile ct crenliz6rii lucldrii de diplMd, sub conduoefea noaslrd $tii4

' in : m. . \ l : - ,Jr i . i r -^ iJI3- ' t in | r lc .dpr lL i Prezinr . L le/ : " r '/ . , r l ru , :1 ir , . ) i . i . . 8Frerdl. pFrlrr prPg;t i fea . r 'o lrra. 'n jc j

' lcu mesexia pc care urmeazi si i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | ,L

fcsti o pref€rintI speciale i reiateaza cA o va face pe a.eea la (,, l

ra fi indrumal- Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\ rr ,jzolatc, silabisindu-le dc citeva ori. In cazui aitor cu\:inte, a lllt'

h l rc l rr i , r rLr ' . mi le o f rdzd: rdauba ct \ int ' , omi e cr ' i r r

5| | {- rn ' , ' m.r lL L le d 'a Ir . i I i . p irrr ' - l Fd 'a r)au/

Fr i ' i , ' , ' r , l -ut , ' " . . tI i t rFle - i . \ i r '1 ' -r \ in t lP lJ1gi. La rp

ir | ' , '" " t

i .c, . . . 'd th i ' e i , { a , rr \ r te l" idr dupi' iLcv.

in

ir, r'prcltc 9i face comentarii in timpul cititului, dc tipul



ralizat suKesjv, firi a le putea rrnifica intFun cu\inl. Face ncer( rlrle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor. Incear(ri 1

Shiceasce uf int€ le, dar-dc cele mai multe or i nu reuief te. l l \ lcomunicativ. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut.dto'i, ,.dr"ln ceea cc privegte scrierea, din tet tul dictat, care cr-lpr;ndea7ll (1,'

cn.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t

rcprezinti 1?,80//0 in text), insumind 30 degrafeme (adice

10,80/'"d in tcxtu l d ictat) . Din aceste13 cuvinte, 11 sint monosi labice 5i .Ce,pe, meu, cai,nu, le , pot) , iar.Loua sint b isi labicc care,cap-r l)llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl.rif)pe urmitoarcie: I subst i tu irea ocale lor: d, /e de 5 or j) , i , /e venel) ,e.: kle 3 orj, de excmplu, calralus€le, zise),oolu (cunoaite): 2. sLlLsrjtuir.'a localilconsoani: rilh (iactr), t,/h (lrnccpeti, hmpirat Li) .3. addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului, i la stirtitul c1r\ intu i, r i e f i i ,suf€r i i ) ; L omisiunea onsoanciinalc s (sco);5. adi lrgarca (o.soan.i h in int-"riorul curintului (de 5 ori, in special ctupriconsoana : chr ib;n i, dach, chnoat ieetc.) san 1a f incle cuvintu lu i ,Ce ascmenea, upA consoana (duch, prcgitesch) 6 omisiunean3 cu\ , inte: d lb i . per i . r 'u i , L le i i re t : t?. : 7. adarfga.ea onjxncl ir i t;3. r€petarea cuvintelor (de 5 ori). Metateza, foarte rar intilnitiin sc.ier:ea braille, apare aici la .rvintul hai, rcdat graJic d/t, lnacelasi limp, se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fjcontoplrea lor. Asifel sintagma j,o xei ghici4 apare grafic ,o ',..sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celortrei cLrvinte. l'rec\.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelorsepsrate:s( i e, t l t Dina,dupn mine,1J& i,1rdm.t i , 4 me.: ' de| iraf i ,ces.1med ca.t tc. (in total 8). De ascmcnea,apare fragmentarea cu-vinteior pr;n patrza graficd: ad.el\,drat, dlLcelli-1id, ."elnit, prcgd-

i?lsc, fe,riice €tc. in iotal far:e 69 cle gre;eli de tip disgrafic.A. MafiIena, ciasa a III-a, in virste dc 12 ani cu diagnosticul de

atrof;e optici. Sc manifesta atit in clasd, cit ii in timpul liber, ca

impul.i\,e, hipercmoriv;, cl;sp€ti ti dezordonati. Imp,ortante pen-tr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia .tefectlroase,in banci, ce€a ce lace ca spalele si fie puternic curbat, cu umeriiridicati, clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul

cirlii. \rorbirea este curgatoare, dar incore(td, atit in planul pro-

nuntiel, cit fi in cel senanti.o-gramatical. Citeste 20 clc cuvinte

" f lr ) r ' i , dur r i rd r l_,-a ici

nLr n1 ' leg rr\ n lu l"- l ' , , .ca ce pr; . "1e scr;cre.r le\e i \F r) , { id .nr f J 2| ' l 'r l r l r ' , n" r : 'Lentc irr a l la ' ,Plr l hra i lLe rom;nFs. L, intrF ,

iht l , r . l ta1 la di, r" r" r ' dara. af" h. 'ur i , , ' in Inrd ' l id

mFr( lonAm: 1. subst i tu ireavocale lor: u/o, i /e ; 2 subst i tu i

ltrli/irrnsoand I a/k, iim, ilb, e g, ill, atlk, e/b; S omisirrnea

llrrrrl, : o fina1, e final, sau intcrioare : {', i; I substituiNa co

l ' r r . i 'ane rie, t ln , d lc, n i l , o/ r , s,x: ; 5. omisiuni a le consol l (

' ,n topir ide cuvinte 9i, in finc,7. repet ir i de si labe (m

lr l l i : , le)./'. ,1nfon, an t V, in virsti de 20 ani, cLr diagnoslicul de

ot) l , ' .1 . iS ul paLruclJse n ..oarade ma'd Lldr d :' r r ' . ' p

ai, , r r , . . , .c. def 'c ienrei i . ind dp f iD' , a sLrr\ .n iLoruired

rr ir . i r n;coala specia l i , a manifestatd if ic i l lHl i de adaptar

l)n,nlrnlat negatilism, ceea ce a determinat si unele tulbr.lrd

t,|rlam€ntale. Tr.eptai, a incepul si se impa.e crl nolla sa

tl s-a integrat bine in colectiv.Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diic

Il sensib it i ta t i i act i lc de 2 mm.

La .itire. ele\,ul rcalizeazi fiteze rni.ii (in prirnul minlrtl? cuvinte, in al doilea, 2,1dc cuvinte in al treilea, 9, ia

rxrtrulea, 25 cle cLrvjni(), clr omisiuri. inbcLriri de c vinte cu

i,r sens in.lcpi.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens, rc

r l i .1 pr j1 l i r de ghicire (p.rs"n "r.drp prn rr oF\undi rn ' ;

t , . . , r . ' ,n . i . , . . rc le, i l r . ppnlr ' r i ,L f .pn: l) . c '^or la ' i .

. i r r

i i f . l r r i s i nu respectdpunctuat ia.Nu rcu$eitc si ci ieasci ic

r)irtje'si

r'ru respccii accentul. Scricrea elel'ului este mai g.a

trti (lecit citir€i, aYind 120 de greieti ]a n text de cilca {rL\ inte. Predomini a l tcrarea vocal ismului (70 dc ere)elsrlrstituirea vocatekrr fcli, eld, u.io, carc apir rar') Ei mei ai

rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interior

la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:Lapar de 3'1 .le orir'.r1si vorbire€ elevului nu inregistreazi acest tip de gfe;ea

altlcl ar fi putut fi e).plicat prin influcntd p.onuntiei dia

sau neingrijite (scric, de cxem.p]ll, mi.zinu], ailicpta, mierspent.lr: mczinul, aitepta, mers, bine etc.) Frecvent, ma

{enomenul de omisiune vocalici (t iinal, a intcrior, i final.

rior, a fina1, i interior ii, mai des, i interior). Apaf, de ase

subsl;tuiri de consoane (r/1, v/f, dy'g,m/n, t/q), omisiunea cori, rnelor finale sau interioarc, .ontopirea cuvintelor separate (, '13 o ), omisiunea silabelor, folosirea nejustificaH a semnului nr iririi in interiorul propozitiei etc-

Tutburdrile scris-cititullri (in braitie), speci{ice deficientllor (1,

ledere, nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr

me alin decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c:adoud puncte (4enomenmai rar) stlbstituie pe"c prin

'r i"ai"*r*" "

aouu pun." dcvine (Y si z f i i rd. g

i i"J" ' i i r" i . r : adau€area rlr-i prncr pcod'r(F ub

fi l . ' i i f i i , ; p'rmai de srafine di- ulrin,ad-?ada"

plusplrs pltnr



consoldidi deprinde.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii .,se maDifcst€ la toli elelii sau micar la marea majoritate. In acee.r'.iordine de idei, explicarea nu poate fi redus; nici la necunoast.rrilIegulilor de ortografi€, gramaiice, ortoepie fera si mai vorbim (Liegile fonetice specifjce limbii romane- Analizind paxticuldritil il(,scris-cititului in braille, ni se pare deosebit de plauzibil c:i, ilprincipal,

tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatrale grafemelor, iar e€le al€ cititului, proprieteulor relativ lillrit:tt,'ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este, in toate cazu,rile, sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl(posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior, cit Si a formei ct(ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6. DacI ;rvonrh vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spn-liali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(,tului, temperatura, calitatea hirtici. nivelul de insusirc a scris-, i ' jLUrr j 1,- ) or i C, ore/,r r r s i a dl tur cauze arr . nemi j loci t p.d€termina dislexo-disgrafia, n€ dnm seama cd fenomenete respec-tive au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de gresciid. tip disg"afic si respecti dislexic rezutti chiar din caracieriiti.iie.sist€mului braille, ca urmare a ad;iugirii, omisi nii si plasAriillresite a, punctelor la scris, ceea ce impticA automat g; cttiie" i,,r

Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelordin ace.asi, je(aLl5s3- Ia

"rb.r i rui rFrgr : fcmelor di r decaLta r im{rd dp carr ,

decadcle derivate, precum si la substituirea Erafemelor din deca-j r , " , Ier i rare nrre eic. \st Iel , pr 'n ddaugareirnLi pun.r . ;n in.priorul decadei I, o devine b ; este vorba de addueirea punctului, loi : o LipvinF . pr :r ' €r la.r :arrapurr lului palr j : b dF i ' le n. .r r 'adaugarca punciulrri cinci etc. La nivelr. d€cadci a II-a: o devine- , .pr in ad"ue., j . " orncr , ' lu i doi : p dn\. jncq, pr in adaueare3 un,_tulur .rn.r : . . le ,n. G. pr in .rd, j rgdrFapLrnLLului inc: s devi.Fp, prin adeugarea punct..rlui I etc. La nivelul decadei a IIIIa uC, ' ine u: ur jn ddaue,rea pun.Urtui doi ; r dcf ine i / pr i r ad:rucr_re' pLnclulu: , i r . j . Tn sf i r : ' t . la ni \eiJt decadeia IV_a d dcvi" ,c. . ,Dr in ndaJgaredp,r ,r , tLILi r in, i . Adaugareaunui p.rnct ducc ljcr l r l i t , r ' rea grafernelor ; in dFcadapr imara de c;r re gralemole t inroale decadFle der i rale:

"ub-r i l r i rea gralFmelorpr i ;are de , i t r .

i i i i""l^"'1, , . t ptus-p'tn"tul L{s' e irra-n;"tir* i ,

-;t i,. fr,,,.r 'at"o*"

dc\i 'c u Crri"mele din de

ri . tn ''uo=t:, ,

'^ d" cr"t n' J n d' ' ar ldd lFid pr:n,"d,;;;;1-;t,;; wiir it *u (lp' ine . , P/t' prrnc'.,r

i ; i pt i " p"ncrut (a|P dcvine : Crarcn" lc din.' r l t i

i'ii ri't t.iu"titi,it" de giafeme din alecada treia, prin a

i- l-runcte sens,:lsubstihlirii ,-"ste,de asti date,.de l: 9oari citre una superioari) | .i plus punctul trei devinpunctr l t rei de\_jne.

Omisiurea dc pLn, lc prudu' c sL'r" l i tuirFa JafFmel' r din

ti" . i ia i" ,* etcj "au u gr:fem"lor din dccadp difFr:Le. La

ci,, i iei pr :rn- . ,1 min,, i pa".r r r " i , ' . t c lLrced ctrbsl i tLr i r

j l t r , b; " rn;nr . . pdtt ,u. , ?i d, ' - 12'nia",r ;rcd

1r i d. , ;

l i , i ' r i ,= i " i de,a. l . i r I l . i n l tt lr l r ' r r ' l i r r ' e r ransror

lO'1t.1i "" L. pr in omisiunei pLncr lLr : ( i r rc i ln- 'adrLl .dec

iJrefr , , . t " ' r , ' i ' r , . pr i , r orni" :Lrner Lrn' tulLi doi l ' dec di a

l i r . t" r r "r , . iormar 1n d. pr i r omi ier , pun" lLl i p ' r l ru Sr

llllc cle grafeme din decade di{erite, prin omisiunca de pun

0c:n a .ct cpr . : r l , la . . ad le , l . r ' r " sp' dP^"da Drima

l l l rc L,iteri ie de.-o. d' r i \a ' : o 'n; ' "n' a oun' telor p"rovoa' i ir l" 'r iL *i, 'r" 'n;:""aii a" .a" i douddp 5 re ardfemp

-gi t lap. im"a.a:r minLr prncrJ/ l , ' i dc\- i r -o' m rls pu,notclapf lmara : r mlnus plrncrur

ld"v i r i i, ,n m;nu\ l lun' tut ,r . , r lPvinP i ' r i ' omi- i Ino,)Lle

l f |at""r . i -o;r d"c;.lc J l -eia poL i 'L,bni tuiLe c grafenP ' [ . r r l i I ( . r , cr i .o j , pr ;n oi . i . . i . ' " 'd D r.rc lor Lr ' ; : i :a\ . :

, 1. ,c . pf i r n.ni . i' 'F.

p, . .c lelor .Fi . i I e: r devjrc e. pr

i r , l , rneaL,n.relor1tu s \aie) , i d^ rr ' l -n. d n C^cadd Llo

'Omisiunea urncrul ; i aqe (7 J. i r lo"ur i d^ o: v \ t^ i ' lo^

. i . . , , '" g. , i -n,^ di r r 'e. , '1. a ndrrJ, r :n omi ' i rnea orr' r '

' i r r d" ' i , "c pr ;n omi\ iuned p rn' r lLi r r " : la lel x dF\:rF'Gmcl" de, ' ' l^ : . r p. t .

" i r ri . ln ' Li l d- i raf m^ r i r l^ ,J

inari, prin omisiune€ puuctLLlui ;ase: (i devine 6 (prin om,prnctului iase), i este intocuit de c (ptin omisiLrneapllllctulu

l|1r f devine €, prin omisiunea punctului $ase., ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD ace

aade, intro eie, sau grafeme din decade difedte intre e1e

Yclul decadei primarq c este inlocuit de e, prin Plasa.eag

plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h, prin plasarea gre$iid a pL Llulu; pat ln; in . lecadaa doua, s este nlocui t de n, pr in plas,[ , , ,

; rcsj t i a punctuiui c ioi , ar plasareagrcsi te a punctului unu { l , ,13 rlocuirea in1'ersi. ln jnterior.lrl decadei a tr.ia, u de\,.inez, t)rLDl trsarea unctul r i doi h locul punctului c;nci . In decadaa pilt estc inlocujt .1e s. Drin piasarea grcsite a patru, t,',

h' . r l l .s rar i " i : . reJ i i -cd7.1 pr i r r LJrrarea opr:md perl rL h ll l " r '

'1"r i mi :n i . ar lp l i

'ir \ i

-lpfe a a .rmo.r l , 'p u.r

l l' r r l l , . rd 'e ,

d ' ,1 ; .Lr r i i I lLx ' lu i , . . l | . ,u I oro,e\ , i r i r . -

t l ' , , r , .er^a ld , , l i dc la Ln f:n , l la alt,1. ArtrF amen ul ., l l 'h r l r , , loa .a . inr prnb. l . , l .mbL.,r . . l i f ,d . . ,nL lrmF t r l " i

I itczei dc scris-citit.



trunctuluitlasarca gresitd a lrLrn.tulLri cinci, duce ]a inlocuirca in\:ersi Ii'I.ea ce pril'este irloc.rirea grafemelor din decade difcr.ite, t) l]]iasareagrc;ite a punciclor, accasta se produce astfel: literele ,li. leca. lapr imar i i s int inlocui te de cele din decadaa doua: J de\ l ,m, prilr plasarca p nctului rlo; in locnl punctului trci, iar plasrf,..j r " I ; j r fL ,1

'1, . i2 d Ln ld i . lo.r , : ' . : r , ler , : , .

De asem.nea, literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(,l: si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t, irrlirtjlesarea grefiti a punctulri cinci, jar plasarea gre9iti a purct:rl,L

ljatnr in locol pinctullri 9ase,duce Ia inhcnirea lui {i de citrr lGralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres;ii .lpunctullri de citre grafemc din decadeie 1, a treia, a patra : r'1?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA); rh (v estc subnliujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din .tlcada a patfa). Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite, prin piiLsarea gresii5 a tnnct.lor, de cdtrc grafeme din decadele a douaa pa:ra: r/o (o * s bstiiuienl di]] .lecada a doua), r/a (e .ste s Ljstiluient din decada a patra). cralemelc dir, Cecada a patra sinl

I L: ' "ui r . , p. n pla ""ea gre. i te a D q.r /1, , d , ,a1re r"al , - r . , i, : r . , . le:nL i " i a LI^LE:. j . (e - .Lbct iLu,e. ' din o.,ar l i pr inar .1,i/q (o - substituient din deca.la a doua).

11 sistcmul brai11t-, ificuliitile cele mai frecvcDt-. i mai accc.l rare ^ DrodL, i ' sr r :s , . ,1o a.r . i , , . rd, i l i r r ra r ,"r . i " t -nta Destit p€ntru scris, cit $i pentru cilire caracteristica principal:t rgrclelilor este aceea a labilitdtii, comparativ cu scrisul, dificultirlle c;titului au o labilitate mai marc. .{ceasta rezulti si clin fapiol(A 1a citit participi, cu precidere, simlul tactil, iar 1a scris, celi i ;nestcTic unde contactd.o foaia se facc indirect, pr in jnter

rr,e.lird pur-rciatorlrLrisi a placij de scrjs. Crl loate acestea,etiista. strinsi irlicract;unc inre scrislrl Si cititul irl braillc; formarlrt

depr jnder i lor - . le i ingfeuiatc d. fapiLr l c i cele doud act i l i t i i i:.r ur cararter oprs de dcsfisu.are, iar schema de rcalizare motorie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr(;tire - implici un irroces iusiructiv dirijat, in care slrccesul cstein depl jni concordantacd dczl 'ol talca a elevi a unei moti |at i icon:tiente, cor€spunzatoare pcntru invititurd. ln gcneral, dez.,.oi-tarea abi l i t i t i lor c le scr is 'c i t i t ii er i tarea fcnomerelor speci l ;ce. l is

tllFll

g. sl,llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr.fT,IINTj\LA

lilr(lielca particularilitikrr .ie limbaj in rlebilitar.a mintald

.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici. ?coretic.rA ,| | t , r ' rco d a , . i , r r . L r ,r t p . i inlo, ; j podt f i p . ; malr r , \ idcnt i la c lebi lulminial , iar e\ ,olut iastructui lor de coInrl._sc. raporteaz:: la normalitale, eeca ce duce Ia surprirr|r\ ificitetii cu importanli majore, in cgaE misure, 1a normlr (l.])ili. P.actic, pcntru ci limbajui cste una din functi;te p

's| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrm

l l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de cunof| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in prItfllrLrctir-€ducativ. Dupa cum rclcve J. piagct 1, limbajul

_c

Inraibil;latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale. snrl,rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei, iar c_ A. X

llrFlstape ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de ilnrl)olicc. Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de in|r,]llc impjedica inritarca vorbirii3, in gencra], 9i in specii|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli, prin dcterminarcalllll)ur;ri in raport de gra\.itatea accsteia. F€nomen l are carlrli(.a .le r€versibilitatc, in scisul c: tulbruirile de limbai hfl r , ' rd , . fod.r . t :a nlFl igenrci . Accacraar. r i labi l Larc at i l 1( ,rncle cu intele.t normal , c i t s i 1a acclea a.are este afitrr.tia intelectului. Astf€,], in unelc cazuri gra\.e, cum sin{lr, pi€rderii semnelor limbaj lui, se creeazi un vid ment irte fi comparal cu starea in care sc gaseqtecopilLrl inain,lr'l)indirea limbajului 4. Fenomenul, ca atare, este probat

I Piag. t , J . , Le longoge et Ia pcnlae chez ?enj.nt, Paris ,cbaux Niesl,li, 1923.

I Nl i l lc r, G. , A. Langogc .t camnu.nicatbn, paris , pUF, 19iI Busenrann,

-\ . , Psl.h.l.gte .i6 . lal icien.es in i . l l . . lact tcs,Plrr, 1966,

I B s cnr a n n. A., op. ci i,

condiliile disfazici - lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri,lfoarte mLrlLd€ \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri,rl,ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati).

Djn (ele spuse mai s[s, se detaleaza o idee c€nbalii ii anr]rrr,'a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv,,ltarea limbajului. Este de la sine inleles c5, in general, dezvollar,n

atentia asupra sarcinii formulate, unii-reuqesc se a-riie. a,ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe's

,-ci.a"te"l"ti"a pentru siructura

-in9qe{en I.a .limb

;lr";,1;rl;;";" iu-axi-um

a lim-bajuiui, lipsa iera

tml io"ranta.a idei lor saLi a.ubl ;nier j i unord 5i rcse



ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. P. Ol6ron alidrrrchjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat,,1inteljgenF, in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com Inicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi.

AFdar, in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunilspecific al structurilor de limbaj Si ca urmare, a tulburdrilor sal,

Pentr a evidentia aceste aspecle, subliniem mai intii unele idr'rezultate dintr-un experjment anterior r, realizat pe un num;r' (1,60 de copii din gcoalaajutatoare, clasele a III-a. a V-a qi a VII'rrAcegtia au fost supugi, individual, unui numer de pahu probe, i.rfo serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vorbirii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). Subiec Llau fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllaldin WISC, apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd, a\inrla dispozitie cit timp doresc fi in fine, si scrie in 10 minute cilmai multe cllvinic. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarlpine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect. Timpui utilizalde fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat, fire ca

Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase, in mod egal (cile 20 dccla*), luaii la intimplare (f;ri a fi seleciionali anume).

Din analiza rczultatelor obtinut,., se consLati ci la proba de ase-mdn;d intr. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clasesr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4)- Diferentele sint maisemnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in comparalie cu diferenlele djntre cei d;n clasa a V-a ii a VII-I.

Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasaa III-a estc laptLrl ci ele nLLe\primd esenla asemAnerilor dintf.cuvinte-notiuni. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesizeze esenla asemdndrii dintre nolir.rni, deoarece ele nu au Lrn ca-racter de descricre a ceea ce este comlrn

iinici macar nu eviden-

liaza caractcristicile principale. ln multe cazuri, subiectii incep:rrespunde nu p n afirmarea asemendrilor, a9a cum este formulatis:Lrcina,ci prir descrielea deosebirilor. Abia dupi ce li se atrage,

1 v c r 2 a, E , Particnlari lili dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol,

in Anaiele Uni €rsitelii auufeiii, se.ia Psihotogie, 19i1.

ie-a".ldr'spuse

anterior, mprima comunicirii un

i. n""i:"'t.. lr it it" respectivc"imcnlir, in bunaparte

ii iti""tu."l"

niai mar:, fte pot fi evitate prin folosjreintuitiv, insolit d€ explicatia verbaii .e determina o a

mi i rapi iu a"itual iei

i contr ibuie a :nlelegereacmli

61 01291)I i03

La proba <le vocabJlar , rezLr l tdtele bl ;nutc dFnota o d

l lcre ;ensibi la intre copi i ide virste

' iclase di fer i le C-o

ilasa a III-a obtin 19B de puncte, cei din clasa a V-a 368,( l in cla..r a \ I I l a,5CJ.MFdid rcal tza\; P-

(Lbie. i . re FY

mica da.6 se are in |edere posibi l i tatea_e carc o oier6 pr

o obtine un punctaj mr.rlt mai mare.Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii min

reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se

19 6

56 11261t 3

2\l2ll']o

Nllitiei 9i a simbolurilor cu care opercaze''&, pout"

"ot'tstrt.

cA elevii mari reu;esc sa inleleagi

-

m

.ln;, clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilorluni remin reduse. Am constatat ce atunci cind sint aju

lbi pr imer. ra\punsur i corecle.ei se desrur(5 mai bine. dtla m;nt in ;n cadrul schemeidate. Frec\Fntesint situal ' i le de

i i i rnere r is ida a rSspunqur i lor ntr -o schemdsLrgeraia e

' f i rnt" to. iuu .e peslrcaza hjar schema olosi ta. e.subiec'iiltl. asaa"., strrictura limbajului, la debilul mintal, se ca

iCazapr in imobiUtare, igiditale ati t pe I inia cxpr imar i r .

tul6r j i ) i .r lcccsiunii ( ul i intelor jn propozr( ie j l rala.cr t ,

Puni iul dc \edcre samanl icni dc strLcturAa ider lor .dl or

luccesrunrr ror,

caract€rigticite detsrminantepentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf

tiie cuvintul. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'lr) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc(1l\Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrlprobei), inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. La m ll,r ' r ip da r , j , i un fpl dp re.pLn5, ar Ia al tpl . r ; ,punsuf i le sint ( ' { r l

lntre ele. La clasa a VII-a, nu se mai intilnesa ase

'zl l i i . dar persis la n.A caraclerul n.oereFt si sarac i{t i l9) . I ;coFre' la se darorcstenu ndmai intel jgenl'd;r

si imobi l i ral i i s tructur i lor \erbale, tennmcr anai

lsn, sau a folosirii $abloanelor n \:orbirc.oleSerca ubie.tului , pentrLrcompunera, e con\ lata c

| al cr 'b;e.k sc impro\ iz



plct gresite. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr,runtatc la copiii mici.

ln proba de cuvintc, diferenie inalt semnificative apar inlrr'copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290), in tirrrt,ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s;rrpronunlate (tabelut nr. 4.). Aceasta denoti ce acumulirile in strLr,tLu-a limbajului la debil, in interdependentd cu dezvoltarea girr

dirji, au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1,m;ci), dupe carc unneazA acumulSri lente, cu diferenle mai lni,,intre etapelc succesive. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlLcu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pr imcle clase, iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m.riungi. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave, apar chiar pLrioade de stagnar€. Ac.asla er.priini, in ultirne instantn, potentdjntei€ctuale ale accstor copii, gradul sau nilcl l pe care il pl,latinge sub raportul dezlolt;rj; gindirii 9i a structurilor de limbajIic clc alti parte, se impluc ca programa de inviFmint si contlnotul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpliIicati dc Ia Scoala de mas;, ci una proprie-specificl scolii ajut:i

toare carc sii ia ir consider.atieaceste caract€ristici.In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan',

ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intui-tivitate. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.intelor, la uniicopij, salr lipsa a.tivismului, a con$tientizdrii celor e).primare, liral1ji, duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori; odati la singular

-siodate la plural (creion, linie - creioane, l;nii). La clasa a III-a,nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstraclmai accentuat. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propo-zitii, clesi sarcina a fost intelease. Llnli folosesc in exclrsivitat,nume prop i. La .lasa a V a, un singur copil da cuvintele in propozitii, iar la a VII-a, nici r.rnul. Numirul copiilor care folosesc s'

cuvintc abstla(te, gcnerale este mai mare $i in special, la cei rlinclasa a VII-a, uncle peste 500 le Ei utilizeazd.

Compunerile exprimd mai b;ne particularitaiile structurale ai tlimbljldrt fi comprehensiunea idejlor cxprimate. Continutul estcioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. Unelcnici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e

nn lema varanl( i . iar in ca/ ^rfttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s€ r€

tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri. Aceasta dovedeite

"^'W ;* y,t-,..a.,uia^fi ,6--42ano*

'7;- / f : ' - ' - - ' - i .2 |ckfut +-2" - a(/a 4,a-<a ,

a_, ,h<-t_Zzit -

a^J)tJ"

. /"4-Arf/4Lu /<,/.8L.<-<&

is. 19. Scrisnl unui elev, in virsra (le 16 aii, dh scoala ithtoare (dD r

44-o?(4

{ i . ( l i r i i . r r . i r lcn\d olemFrt( lor anter iodren a. iv i tatea pr ' / ' r I'

I o ,Ult : r lu i N' rJ( iu ' rea

nu esre .Jhi\ ' r ' nu se rrmere:1c rr 'r 'lori, :n pofc.r: l.e; rr c ' l raclerLr l ".a' in idei ar'Frtuea/i c: r l

ml l t-rr

r t"ra f ir: 'dr r I in-, ,a ju lr ; '' c,(i"1cnl3 nL'r \pr'sii bdI

Unelc lucrdri poa.ti titlul ,Vacanla de iarnA(, ,Cum mi'am lrin text ( ,ii rr

/1 1dL U'.a;'{J /tbha /L'4 ra.

.l"t J,t^'-r"- rt'1*4ha J.^.'nfTt ?t gi/mLryar,i +oora >;' <i$lp'it-



trecut eu vacanla" etc. ;i au o inclreiere mentionateam petrecut vacanta ' , , t i cu asla inchei mica mea compuneL.")

Alte lucrdri poartd, ca desen, o fetili cu o floare (clasa a III-a)

chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti, mLrilnri-c$ti dragi ii iubitd - clasa a \r-a).

Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat, copiii r L

dcbilitaie mintali rtilizeaze, in medie, un timp foarte scurt, cc.,

cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate, ca urnrar€ a unui activism redos al vorbjrii, semnalat 5i de M. Ro;crt,

ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \,erbalizare Copii'debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere, ideile sirr

splrse a intimplare, {6ri legetura intre ele, iar cuvintele $i propo

zig i j le nu sint alese;i n jci nu exprimi totdeauna sensul adecviral idei i .

Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla, la majoritat.,lcopiiior, a tulburdrilor de limbaj. La clasa a III-a, dislalia Si unel(forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia, iar la clasa a \r-asi, r'n special, la a vII-a, cazurilc de dislal;e;i bilbiiah sint putirl

ftecventc, dar se mentin in numel. mare disgrafiile Si dislexiile.

Defectele de \,orbire descrisede \Vest. Kennedy s; Carr 1 p.aftiiamprenta nei voci slabc, \'orbire neinteligibili, ca urmare a arti-.ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale, sintactice $i semanijce, r;tm, intensitate 9i timbru dezagreabile.

Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie

ridicate $i spre clasele terminale. Multe din aoeste caracteristici auparticularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie laiogopatii cr ;ntelect normal, dar apar Si unele noi, pe fondul deficienlei de intelect (fig. 20). Dintre gre;elile de tip dis$afic, pe

care le-am putut sr,up.inde in urma experjmenfr.rlui amintit maisus, 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5. Aslfel,cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n, u=n.l+1-

/ - , / , \ . ) r - , , a I a.g t.l+f . l+r, c+g, i t t , lss; o?ni. l i l rn ireui i , r, c, | l, e,. l i, , t , t ) i i in

* ' - r , , n.. Kcnn.d J, L., carr , A.. The l tehobi l i to t ian o si te?\ch,

r:1. Rev., New Yofk Lond@, Harper, 19.17

13 4

;osu( lt ",^ 9*: Inro"'ii;,LJ-"4-,-A^,Ib'" i /,b6.,'&Ia n^JL^:gf"n

py;y''1,n" " .'^,I,-r-'

/"j^'rlar"vLI i1 . :0. S. isul cr n[ sl i .g i, a l nxri. )cY (iru: ldsa a ] l l 'a

\ l r l ia r l l rere lor f in€le,a dit ton€i lor ' i t r i l longi lo l . i a t lcul ir i

i : d' fo.m|Ji de cur in l" : ip t" ian in loc dc revel ion.p?;mbde

rlr' plimbare r contopiri sa.d uziuni de cuDinte: neduce'n, \l

uumerge $. in fine, rnulte greteli de tip grainqtical. Apar, de a

rr"a, o ierie de nereguladtetj dimensionaleca alepilda, nerespe

mairimii proprtionaie a grafemelor, a intervalulti dintre ele

r, neral,d spat iu lu igraf jc.'| , r . l r r l unJi cxp,r im,nt , L l t . r iorr , spl icar ld

' l"c le3I\

l VIII-a, pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a

stat dintr-o probe de djciare, cle compunere, iar individual

rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafirestul ,lcitirii p€ stiau(, elaborat de Hepp Reymond QiClaude, am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstsi punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai com

Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct€

nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie, cum sint cele care p

'rrucLLraoozir ie i iterelo i re la i i le d ir t rF ele' modul c.r

in\rGire r€Drezenier i lenumerelor si a L lror de.enF, loalc

impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit, d€oarc

ticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evi

Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i, din-sno

tAloarc. a]n constatat. la 103, fenomene tipice de dis$afie -

.e reprezinti 780/0 ar la 89, o elidentn dislexie - ceea cettnl5 67o10 lin totalul subicctjlor investigati. Acettia din urm

,ve.za, E.. Lovinescu, C. ,

Jici€nl. de intei?.', in neljsia

Spe.iJicul .tiNstaJiei ld .lex,i

de pedacogic nr. ?j1979,

fosl suplrsi \i llnlri probe .ic citire penrt'u a \:edea in ce masurircol l i rm: i f 'nomcnulcl is lcxic.D:t f i ind lat) tLrt d, sprc deosel) ire e inte lectu l normal, in ( l t , l i

l i ta t .a minta la tu lb lrr id le l . r ie i apar, mai preg.ant, in t ) laf LlcL)]nportarrcitolui grafic, se pot evidentia fuecvente omisiunt, t,l\crsiLrni si adiugjri dc gralcmc. }'lai reduse ca acestea, dar. ,

fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivr,lnrl naintea lrri se aJle vocalic sau ln cazul piuralului near

flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine carvrrrlic inaintea lui i final. Situaiii aseminetoare apar la sul lv i , l , ' in cazLrlnominat iv plura1 sau 1a cele in cazul gene

ui i dupi t si , .



oarocarepcrsistent i ,s int conlopir i le de covinte, in locuir i lc dc. l inle, omisiunile de cuvinte, in\:ersiunile ir1 ntedor,rl cur-intelo.agramatismcie. Trcb i{i specificat cd, datoritA texhllrji red s si si ,]t . l : ' ' r ' , i l i In . i r i r ' . r 'L Taj . | .c1nn n s.r ipfe, r .oqel IF . l- r igranatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :,mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi)

Alil pcntru t)roba de dictare, cit si pentnr cea de compunerc, anr(onsiatatci ]a debi l l l l minta l celc mai dcs int i ln i te sint omisiuni lde grafeme, care rizeaze sistemul \.ocalic, ceea ce nc face s.i cl'c"".". "1

.-" r

, .c Llar rc.LF r. tor l" pi ra i mi. i pe' r , rF.rr re.Lr ir i lereJ \ i" r lu ' ( f rJ.2t) . \ 'n^ct . t . . .J mdi rra.rent omise sint : i , e , d, u. Se Foate exempli f ica pr in semnalarei

' , l | r i : ] iuncal, ed e r)r i .e" te. i , tem rL. n_or-n ' ' . , e la mri t_c^\ 'Prt r l r r i se produc n cazul u i n, l , r , f . El iminir i le lu i n sint mirlllnite decit inlocxirile lni prin rn -- lapt mai c\'idlnt la llrll cu intelect normal. Si omiterea lui m, sensibil:r in clase(rl.lul intil), devine intimpldtoare pentN elevii clin claselerrrle ale scolii ajutdtoare.

Lln fenomen, de asemenca, specific pentru ele\.ii cu deInintali este acela al omitedi de silabe, atit la incepr.rtul cul||i, la sfiBit :i in interiorul lui - ceea ce dctermina ciuntirlfunchiarea cu\.intclor. Cind djficultetile de acest gen sintlrr.Lte, enomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric. Dnrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimr,,nsoaneior Ei, in special, a grupurjlor de consoane- fap

l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici. Cind suprimarcr,oanelor este pronuDtati, deline un indiciu al exist-.ntei fcrlllui sjmilar si la nivelul vocalelor, mergind pini la devorca cuvintrdui. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in def(le intelect - ceea ce ne facc sA afi.mim specificitatea

cazut dat.Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu scclor de legdturl cind denote, printre altele, o slabi central)ici pe operatia efectuatd. Dar devin pronuniate adiueirilrafemc, in care caz sint atinse, mai frecvcnt, l'ocaleic i,consoanele lj t, ?. Vocala i se adauge des inaintea lrronum(ieu) $i inaintca vocalei e, in intedorul cu\'intelo., iar e se inaintea lui a si dupi i, in timp ce vocala a i9i face prczendes la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului. Addr-lgareaconspoarti pecetea aleatorului, pentru cA fenomenul se produsitualii extrem de variate. La baza explicatiei fenomenului deg;ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor.arc detFrminao inopFrrre a ni\e lu l st ru. tur i lor logice.

O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\esint netoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o cpe?ceptivd,ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilorgiene. Ca atare, are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore(p - b,I - D, c - tl,,d. - ,J sau a consoanelor de aceeasi

fa siflantele si explozivele fs - s.: - j.l. Dintre cele mai fre

/a-^-.L.t-Fi t .21. S- fuI urui

136

,4- ,&"'r1'

'4j^i.r*,t

nor.e,+, ez4,ol".rJa-.^ e,?e.h ,1

c., lt"y,.4 .atit .f*'*.*"&r,,c--

f-ttLi +: ,.4"1^-,,; a7.e-clr .-L< aa,,,r+

o*"f t; t+ -a.ti-fru d,,4-.r-,jlal4

"-*.tt .JzrA*t\ .r,;/,-.,:r"/-lrn-,-4._

Pt&jof

u, p'dL^*.t ..4re4-&ot^d<

^,r ' ' ,1 . . .Jr I l l , l.' i '^ . , . . -rd-. '1 i

subst i tu jr iprrtem cita urmdtoarele: d-; , e - i , tL nL, ' r1, J,p-b,s $, ge - ci, c i - g i , chi ci 'ghi-1he,t - ' i: - j etc. Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele, {.i,'

menol devine tipic fi in citire - ceea c€ duce 1a dislexie- Siturf ,

poate fi explicata prjn simetria gralemelor, atit in plat] verti( ,l

ld b), oriro:|,tal rn n/cjt 9i in plau dublu fd p./.

rq I 50

.L ,a

1,01, , -2,1

1, i



O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl,,'

i.tcriorlri cuvintului * ceeace pune in evidenii deficiente de aniljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect ;i rep(

tirile de covinte - ce se datoresc particularltdtilor de inertieperseverarc specifice structurilor mentaie delicitare. Intr_un ;rnLL

mit Jel, revcmul repeurilor cle cuvinte cste acelaal inlocuirilor .L

mai a les a l contoPir i lord€: u l inte

Semniiicativ este faptul ci penirlL o.jc€ tip de disgrafie sau di:.

lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl,l

d.rfilor sdec\.ate pentru grafeme ii litere ; cifrele sc invati tni:l

Lrsor,dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l

rcctn in spaiiol Pagirii. Ca atar ', nu orice formi ctcdjslc\a-disglail,'

implici si o alcdarc simila.i a cifrelor.

Agramatismcle sint elidente p.jn lipsa punctuatiei sau a tlr

plrnctualii neadec at{, despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil

.ie rinct, clcspertireaunor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL

sar nirca unorcutinte, carc obiFnuit se s{rrju despErtit ; dc ase

menea, scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl

pr.Jpozjtici, a celor proprii cu litere micA, fapt ce do "ede;ie lipsil

capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale, de difef.r

lieri inlre formele pirtilor dc \orbire.

Principalel€ caiegorii de gre;eli, rezultate din experimentLil

nostru, au fost sintet izate ast fe l l :

j - i 2. 0

l - i 11,

v-I i,c

l - r l. :

lnversiuri de .u'nrt.

\ ' I l

2 ,1I, l

2 t2i

:-

\I

0i0,-5

i 1,2

i 1- , .-

I r i .2

Inteiesant cle semnalat,est€91Japtul cl au aperut cileva luc

care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile

ilizibile ;i nu pot fi desciftate.Acest fapt evidentiaza gra

tulburerii de scds, pe de o part€, $i gravitatea deficientei d

lect, pe de alta. Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin

ma 9i estelica grafice. Astfel, persiste (dupa automatizarea

Iut rigiditatea, dezordinea, lipsa de estetici a transcrierii

S-au pr.r'tlrb onstaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului'

On,i \r : , i 111,ul l n.

. .1,8

13 8

I Ver za. E, L, \ i r .sL r, C,.p. L i t .

scriere foarte micA, ascuute, grer.rde d€scifrat, la una exagcral Imare, depAsind ;irurile de nduri. Lipsa de propo4ie aparc 'Llcea mai mare frecventa. Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl

scrieri suprapuse a rindurilor, ajungindu-se la o comprimare a (li,

tantelor intre rinduri. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllLreior de la inceput, terminindu-se clr o rcstringere .li diminu,lr,

rdlcimobilite$i structurii verbale (inceperea iecere

cu,,9i am vezuts sau ,,Si am lostB), fenomen carasniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de int€l

l r rr . . , rcarea. a . , rrpr jnde intcletsFr.a rru.rur i i , pozir iF

lnr, rclatiilor dinhe ele,necesarensutirii limbajului scris,ll ,'ccventa rcprezentAriinumerelorSi a unor des€nesimP

ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinte



a dimensillnilor - spre sfirsitr.rl propozitjei sau frazei.

Nota caracteristice in scrisul delici€ntului de intelect cu tul ,reri disgraJice este dominate de un scris inegal, dezordonat, inrpreitiat, scrierea apArind uneori rupte, determinatd dc dificulrirjin legarea literelor intre ele, sau prin exagerata dilatare, pe of lzontalS, a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l

i. p, l, d, fiind micro- sau macro-dimensionate.Toate aceste fenomene dovedesc,printre altele, relalja strnlsir (,

se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1. C( 'rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolrilpe care il are acesta n structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r'comportamentale. Aceasta cLratit mai mult cu cit importanta limlrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot flconstruite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversilical.'. Desigur, in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrLcondilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit,,a1iir-ariate. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r,pregna,rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie, ontint,tLil

cognitiv este red,rs la elenentele afectiv-emotionalecare sjnt eripri-mate direcl. salr transpar din context. Prin aceasta scade Ei mai

nult p(cizia in expdmarca ideilor, ajungind la manifestarea con_Iuz;i a continutului gindirii-

Se Doate remarca, in un€le cazuri, 9i o dispozitie spaliau ineditii

in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca c€a de t unghi drept-.Jn{hic). Referindu-se la acest aspect, Critchley sublinia aparitia

scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dcpercepii€ si motricitate, incriminate ca tulburAxi disgrafic€,;i de

3. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale, citate deAnne Nlarie Fichot. De asemenea, exprimarile unor fragmente dejdei sint lacunare, fiIE un fir togic. propozitiil'e nefiind ljmjtate, ciprezentate

ca o insirujrede

evenimentedispersate. Acest lucrlr se

explicd prin tcndinta @pilului, cu deficienle de intelect, de a adi

liona $i nu de a schematiza. Apar cu[oscutele formule stereotipe,

1v€rza, E, Relatia diitre dezDoltarea imbajLlvi 9i exolutia sen'

2oriol-psihicd, n Re\.. de pcdagocienr. 11/1982,

{ttndaltrr la urmdtoarele concluzii :

Mnior i tareasubiect l lor reJnesc, e cclF m3i mullc or i ' s

l l fkc'grdfemul simular pe st ic la (cuvintemono sau bisi laL,dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului

t fl redat in forme verbald. ln alte cazuri, se recunosc gr

dl|pcrsate, altele fjind confundate. Astfel, in loc de graf

0Nlc recunoscut diftongul ci. Aceasta se datore;te Japtului ,flrlarea. conturului, prin trasarea gr,afemului, se efectueadorrii ridiceri de creion, ceea ce se intimple in ultima instn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i). Pentru grafemur'rinoastepe J; in acest caz, confuziile se pot datora, proba

mlnddlor iormale. ln alt caz, ir' este semnalat ca z, iar al

Niri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 . Acest feno

Inlocuirc a lui produs in propo4ie de 5,20,/0.nfie semnalc,azenlocuirea lui o cu b. Asemenea inlocuiri sedcseori, in vo.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scamilnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici).

Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de

tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiofpentru litere, prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinielc mai multc orj inexistentS, persjstind doar capacitateallzi. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci c

observat cd ei puteau denumi fiecare cifri, separat, dar

lea sA sint€tizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil

forrnaie alin trei cifre). Si in acest caz se observe imposibiiita trece de la faza de analizA la cea de sintezS, r€prezentamelelor, ca inbeg, suferinal ncd grave tulburari.

La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set

sene, ii nu au intimpinat dificultdli deosebite, rareori conf..rzij c alte reprezentdri ; aceasta ca urmare, probabi

sei de concentrare in desluqirea desenelor simulate. Acesfacil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin fa

schemele perceptive, pentru figurile care desemneazi obiecfete, se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescoh

rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de fuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirz

in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girld ir i i .

Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l

simulati se poate transfera, in plan gr'a{ic, plin condensdrj 9i ir i

\:e.si ni alegrafeme, tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir

toare care sa poata fj descompus5.

lrlbu.6rilor scris-cititului.Din moment ce {roncepemactr-ll citit-scnlsr'rlui ca un r€zult

aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul siste

ilesterile disler.o-disgrafi€i ia diferitele categorii de indil specificitatea acestora. Pe de aItA parte, structurile n

ologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult spec



Pentrr r'

i r te leg"r" c i l mai anal i l ica a Ienomer^lor dis le\o-di

r ,af i "" , :n t i re.ot i ta de sp€cial i lates-ar contLrrat rei moddl i t i l l

i le abordarc. .u icndir ta de a l |a in ( ors ideral ie. in rgal ; mi

surd. aspectele simptomatologice qi cel€ etiologice. Astfel' intregul

aomi:nii at tulburirilor scris-cititului este redus la o ab'rr'laf'

D; ihoDe. lasoeicarr impl i (a i i in eleme"te de l i .gv ist i 'a neur ' l

i . r i ' in u; rograf i - l jngi i " l ica. Dcmcrs, r l F'pa(r i \pre/ inra

dr" ' 'J 'dar ) i dFza\antaje A\anl 'a jp penlru c; permrle u a 'al 2 arnsr '

iitn a hrt ror a;D€ctelor ce inteNin intr-un complex problemati

' i dezavanlaie, er l rJ ca I r lbrrar i le"ur is- i t i t ' t lu i

se prer in ' i i

'n t . l Lrni la; e nu pol l i de\pr i , rsede s lr r . [ura psihj . ; a per '

nalit;tii loEoDatului.lnu e l le pe Dar i i i le ps;hap?doqogic".Llbuf t r i lP \cr is-c i l i r ' '

tut ' in i t ,a el ;d ol di l icul lq i lor 1n nrhiz i t ia s i do,Doltor?sn\ i t

t i lor . ton ear" dpt"rminL, iu pr inr i?oI . omis iut t i . xcp's iuni su'-

sfit1;i;,'ca1lJu2ii. contopiri, adatrgiri etc de graJeie' Iitere. silsb?

ti crri?}'e. Acesle lenomene pun in evidenli a;a-numita dislexo

disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile ante-

rioarc. DiI punct de L'e.lere neurologic, Laturile actilJitdtii impli-

cate ln scrii-citit sint ofectate, datoritd tulburdrilar natricitd.tii liJob" i ro"rd^nt d mi$ra tar . Componenfel" "1" nai ofeclat^

in dcest cctz, prinesc trasarea canhturilor graJemelor, proasta larplosare tn pagind, xiteza red,usd ttr scris-citit, nerespectarectspa-tilLlui poginii, sdrirea rincl..//.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului

Darct t r " . upropunprea r inc lur i lor in str is c lc , Din ar 's te caracl"

i is ic l r .z i . ia .i d"rumir"a r lp dis leyo-dicgrafp n olr : ra. Tn f i r rP

dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografi€i od pierderea

acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in

rcspectarea regulilor specifice, din punct de veclere liDgvistic li

T;ate aceste caracte.istici, si tulburerile consecutile lor, privesc

nu numai deficientul de intelect, dar $i pe cel afectat psihoneuro-lop;c. i pe

'elcr Intele, l normal. Aceasta u at ;L mai mult cu ci t

r :om n rpdnre L; oi \ lexo-disgral i . rnJ se relera rumai la incdpa-citatea de a invAta scds-cjiitul, dar qi la pierderea sau tr. burareadeprind€rilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititriide dezvoltarc a activitdtilor implicate. De aici Si aseminarile dintre

ir vorbire, in care sint implicate rccepliile auditive, vizua

Ittdlrice, dc ta inceput {rebuie subliniat ca in .lcficienta de int

dantafurar€a unor atare activititi sint deficitare - ceea ce

lttlmA Si ptoc€sui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal

iul tar i lp penrruci t i re in,ep odala c lr r " .u 'oa)Lerea itPrFi )i a

lr r l r r i .orespu zalor . ar pentru : . r ; ' r t . 8r 'u lAt i le Fzult i l 'a

faract€ristica deficitar.i a reproducerii. La debilul mintal, tn&tlrjinLului nu se prezintd totd.eallnaca unitate a interoclhlnii

tht i lar oc ' t icp, apt i .e ri k in"" tpr icr .epa cP {ac" c l i l ia i

, t i r { "r "o ' ;n1-1;" i o .uL) intutui lc t r i t i rP 'ou r"dot" ' uni lot

; icd s i nu cl tsrornid, n . . r i " rp- Co t t rmLtrp, ro.PeuIsc. is ' t l t

x . Dtpr jnta. La dchi lut mentoI , .a t i ind rc indor i clPm"ntP

aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesi

seaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41

late intregului proces.

SDreoeo<ebirF -ormdl. ]a dFir . ipnrul dP ir r ie l .LL in 'pIa icl accentuat, cum este imbecilul, se manifesti relativ fre

scrisul, 9i mai r3r cititul, ca in oglindi - ca urmare a afccliu

,onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii. Hvatlevl cste d|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cm

rului'lrcDt

facc ca rliasalea grafemelor'qi

c;tir'ca

relor, a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau

reflcctare in oFllndi. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in'rg

de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o

deoscbi de cea normald.

La cLi" lpx. i i . j , issrol : . i i cdre irFS. ' i ' ' " ;J 'din ogl in

menl in arc5te c"rrcLer isLi | io per:oadadF imp :i JujJ; I

necesar insugirii citit-scrisului. Fenomcnut de scriere 9i cit

in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{

menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si

scasc -mina dreapti pentru scriereTot datorite uno. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor d

teri ale sistemelor cereb.ale - ceea ce duce din pinct de

l Uvat ev, M" E . I og oa ed ro , VNo\ a. r l. ,r ddg-g :

psihjc 1a dcbilitate mintali - pot apdrea fenomene grave alr | |bu.irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr.,r,,.idislexiei. Accste:i includ agrafia Fi alexia, 1a carc se asociazii lrlent si alte tulbura , cum sint ccle apra\ice, cl isadrice, dc ..,o.il .r

ln cazurile de a$afje ii alexie, incapacitatea iogopatului este ,lcic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I

l l tn t ( . , , morr: '1 i . , : r ' ,d i . , r l i i iaau/ l i ' l \ " ' l ' " r '; ; i ; ; ; , ; ' ; , - ; " , ; ; ; ; ' in , r

nor erem"nLc' . rrespLrrR . 'Jrd ' r '

, i ' i r ' , ' i : . , ; . i l - i lsrcui a 'a i 'n l ;pr 'a s' r 'dr: t ' " ''

i , , , . , i ' i i , , . . , , t . i t " , oo ' rrr i lc, ntrerupec:1" .io-d r: tm; ir i l i i .

i ' r l l , , , iz' rea "Parir ' l : i

pa6i ' i i . drm n' i"nar 'd r. r 'gr 'Lala a \r

l , i n , re 'pF. laccadir . . r i ' i s rrr r Lrma ' i l ' \ ra\p i 'p re c 'nI



pot copia uncle semne, mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | ,lo sint mai bine cunoscote, dar sint cu totul incapabili si s, r, ,salr s; citeasci spontan ori dupa dictare. Dacd la persoanele n,,,mrle, (drp . i-r , r p iFrd,r t apa itared lexi^u. jrdf i . - , l "nom"-" ' , . ,a l^1ic-agr" t :c f . pcrt . d ir t r- r . ) .omphx de L, . lb ' rr i r : , . rmcelc de tip afazic, apraxic, agnozic, disartric ctc., in deficienfi (

;ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului Igen€ral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1,compiciul de deficiente specifice- Din pluct rle \.edere simptoD.l log ' r , In a le\ i , . i dgral ic :nr prezF-rp r. - lFd.- . lamcnip , L ,..l^rp r lomirrr lc, . . ,u to,

" \ idFrir p q . l

" lp \ iFi d:sCrrr ;e, ', )cA eie sint mult mai preglante gi cu un elantai mal tars.

Ddr, ' r i ld r l i f : . r l rar i lor oe Jnal i :a .or . . r ie , rr ;a , lF 'n. i lc l ; r i . ,iice ale vorbirii si a n€putjntei de a-Si reprezenta lormele cornp,,D€rie abstracte, ce compun cul.intele, debilul mintal are grelrtiLtleyi.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner. ,1, o"r. r ' i : l id . I , r i . . , r i . La a.p" tpa se adausj , l i f i (u lrr l i ie I rjore, rezultatc din structu le minl.aie ncevolr.rate ceea ce fa.t

ca actifiiatca de insusir. ,si deprindere a citlt-scrisuiui si inregistrczc notc dominant.r de siercotipie, rigiditate, sablonism si o realrliirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice im-trlicate intr-un proces atit de complex. Aceasta cu atjt mai mul1ctl cit trebuie a\'llt in veder€ ce inslrsirea scds cititului este o a(.tivitate pr;n c\ccl€rnti intelcctuali, iar dcp nderile consecrlti\cacestcia se rcaiizcazi prin inicrior.izarea aciiunilor premergdtoarcsi prnr existenla motivatiei corespunz5toarecare si duca h antrc-narca intensA, n. lesfesurarea act iv i tat i i , a proceselorcognit ive

Din cele sptsc pini acum, rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjscitit au o frecle.tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali, compa-

rativ cn cei normali,iar

manifestirilc sint mai lariate si imbrariliorme accentlratc, persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate.Desjgur, inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis.icjnteLect, dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt det€rrninate cu neces;tate de accasta ntrucit la majoritatea logopali1or ele se manifestipe fondlll altor tulburiri, cum sint cele ale perceptiei, gindirij,atcnliei, memoriei, de orientare Fi organizare spatiald, de iate.a-

, t (1, , u nolJ 'Dacjf i r 'a Jlb rr ; r ' lor c ' r i - - t l i lJ l ' rn f leD

'''i",.i"t,il"t mintal, inlatarea scris citliohi, dczvoltarra f

- . i" i" , i i " . i;n . . r . : r"a mii l , ,a ' ' lnr Lr"oooriro 'J ' 'nbn ' r i 'u

, ; . ; ; ; : i ; " ; ' d I , ,ur. r l , dotnr i ta inpl i . ; )aro ' , '8 'F InFr

r, , , , : : , ' oroLl ,o ' l r . . iPr i rr n: \Flu l eg; lLrr i lo f 'nnorJre

, , , r . ,1 l- ;eaa"e.Jr ,F. :nLc eArl i \c ira. t i \ i ta lca dF ' \d lar; ; '

' , i l ; " ; , " ;o i-n, i t - i . ( - \ jonearj a

' : \e lu l\Proirr ;

, l l r i i15i is i purrc amprenta n or jce lormi de comlrnicare

,1, . l - r ,cor rr-ror, i r 'or i ,P crr 'a1ic s^mior icS2 l jd ' d r\Fm

,i; ' , ; r i" pdrt i ,L lar i i i .pc, i f i 'e a1 ' debi l i r i r i i m:nta

rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vi

1, , e l . rn.ror 'a ue7\olrar ( lr . 7.1, /ot - i x vi"nziUl: : I( lJ. I hclclef)p lr tFm in lFlcR. re lJr iJ d ntr^ ir \ : l r rF in gFn

., s. r- c i l :L t r 'u i . i ' .D. . a l . . * i dez\_ultarer cadr ' r l per" 'n

, lc i ic icnt l l t i dc inte lect .

Anallzind dinamica .lificolt;lilor pe care I" arL copiii in

r, ' ' " . " i rgC: j r . . "p"" t ' - i l r o ' " i" L l" fd ' t r Dc:hurug

," ' r i i - . , i i " - i :. :

.eurn-s.rFr i . : AstrcldLrro lrcnajr I

teiiurio c;""rri."iil

care citesc (Ei scriu) cu di{iculinti se po

, ' i , . . i" " , . " " . i i

:'e :

,1ra . int ' r r : rrrrpa l ir ie ( l lJrn l i : :

. tc o e. tu,a-:" i j rc lr f i ,F tb sr lr do o edJcaLi"gre i la, . . r IL

r; r i a feLr i \ :cmoliora le : i c( i ld c"rF sc manite ' t 'o inca: | . " ; i i "at . r ' " ' i l .

"nr;, la ' rebl i m -ra l \ r 'u ' i u '

, , . ln icnre a ie a, , lu i . a z r lu i , d. murr i ' la" . u ' ih 'noLr ' r' .1" ,1"1n; ie , ' r rFxLrlu i . imoLomFle Llburirr i l ' r ccr 'c-rL:

' , .Fsl^a si l^ r .cenlu iaTi in |dpa' ' td1ea omoo

lu1ui lexico-grafic (IiS- 22) Datoritri dislcxo-disgrafici de ti

1Pllan, C., Pa1mearii de2to\nrii Psihi.e la tl.bi1ul nritlol,

.lagosic speciali, n.. 1/'19r-3,Centful de doaumentc'c aI Min

r Radu, Gil., Ituagineo schenlaticd ti siDrb.tal ItoJic in o

scobrA cu d.ebilLl mi 4I, TezA d€ docio.at' 1931'

3 Ci iat dup6 O' Conno., N, lna?oi€reo r i sabr ' f ' to l f totea

ji ().izoniui noi iD psihologie (.cd. BriaD M loss), Uu'ue

erci.lopedi.a ronara, 197ir'

,'e tt4,rritfr;r,r"-bz "

tr t l rnm aneDatascu nume'oLt\P osciLal i i ii intaorcer i b r l

nt l ote, ln carP moriDal io nu d"LinP "xn^r l al ranaartamiiiiiiio'1"-iitio;iito ?,;, De aici qi o serie de difi'ulteti t

1."ii"n """"duc la .omportamente neadaptate i la esecuri q

' ' i " ' " .1. ,.o", "* ' , Fducdl iaeste rhemala \ ; in l6rLrre ezi" l r

, r r . i . . , .p. " i ' . . i n l"diuj in(o, r j t ra ior ' ; \d real -" ' o rede mudul cLm



f i( . 12. S.r isnl nru i . l . rd irrh\xa\ lI I r .nhiiror.uzi.nr.ar. ' ,sr(L. t j l i ia : .n ,r i :

lrc -ci opri.. la debilirl mintai, apar dificuttiti in discriminalra1, r . r - l r , r .1 i r r dr : r inS.r ,a imaejhi i r rdt i ,p d simoot , , . i.- .l r .e 1.1 .pera,F .onlLzi i bazdtF IJe ascmahar i a.us. icc lp It-d, J-L, s z, t-j, ce-ci) 9i optic€ f?n n, d-b, cl-p).

Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es,,c:rtrocturati activitat€a de invaFre, in general, $i a scris-cititul.ri,in stjfcial, ]a delicicrtii de intelcct, €rst€necesar se o raportem 1:iiiplrrilc de adaptare carc cxprimS, in uitimi insianF, forme com-portamental-. ce sint definitorii pentru personalitatea individul iin aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simptercie, gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r:ll celc mai r"implc].€ cLrpr;|dcr; ate intelcgcrii sensui i si semnifi-.aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de.sclis-c;iit)u?r

.ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_viduhi este react alizati ti integratd, pe cit posibii la un nivel, rpcf i , , r . ' - o i l " d, i In i . i |umporrame.r^. . \ - " , ' , : . r r . . , d.

originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz.azi un saltcatilativ fald do cele anterioare. Astfel, se ajunge la noi n.hizitii:ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare:'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posi-

bilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eape-iient.l cle Di|td este sdracd, cd posibilitattile de ochizitie st de prc-Iucrtre a inlonlLetiei silrt reduse, iar canstiit\a nu indeplineste d.p.-cit pat ill lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.psihice,l; d.eficier,ttlmen.ttL otnrlt err ti .lezxoltarea d.eprinderilot de scris-cjfit p.lrctlrjr

14 6

l, . . , rc a ;5tFmu1ui lu lburat . Acr i"n 'a depirde

, , r anirdr s is tc 'nul eJL.d iorr l ' i adaprJt la po"i l ' l i lJ l i le- ' r

, r in"re a sul , iec lului . .A 'Lfel , n s iLmit ' ' i t ra l i " a lr rmd / \ l

LrDject l n- pudlc Ie 'eptd :ni l ia l d(mefsul pdu'dt ior31 in "ii,; ;;;;,ld. ctatoritii unei insuficiente dezvoltdri intele

i . , l" r . r "e. "" i ,

n i ' drF ingJ\ tea, /a dpa' i td let sa Ji i r le lF-

Iact ie s i . ia drare. l p la 'eir j r I a larau_oi rFlar o0J'al

, ,n. i ionr iz*" , i i l i .e in; . , e" ib i la in:eleaeFaobie'1i \e lor cu'

' . i r l inai i l ;1 i i procFsuluiF' lu.dl ioral <i rPdL'c 'apbi i t€ ld d

i i rurc, imp ire . mpl i l i 'area ProgramelorLi reSimJr j lor a r

rrni orocedLrr i" . i . . ru- ln acect az. demersLr l ' lucalon

i , (LeDr: . red6 q,reral5, i . r \a 'o l :mital i a, l iL l rea t le och; l

, l r .o; i ra r l "zc"hi l ibrulLi organic s i ILrn. t ional_prcexictent ,

, . | l l , ,1:bolr"ni i lor , indromur'or posl-1rad"ialr . . ,er ' e laroD( rebrasten ei ' 1.

Des;gur. in acest proces crl duble scmnificatie, pc de o

f ,.-";ji'i". pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-pro

rule, rolul erlucatorul i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sis

lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute.

D. SPECIFICUL TUI,BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII

1N BOLILE PSIHICE

T{nburirile scris_cititului sint extrem clc variale aiit ca

r iL. . j (d prol . r zm" i 'b l ' ' ps i : 'c . deo r ' ' 'p ' l t1-r t'

: ;i - ; ; , ; r ; ;a d. de.r , . i rar . p . o dr i ' roarre l i rR' i .

. : ,a r - ,p. . , r r " t. p-r . "nal i r^ " :60 na\ul , ' i ' a F ran . r . :

i , lo"r i r i f " le\L '- ra, 'cF poarr i amprcnr€n r r r r r rJ i a t r r 'cr r

; i : , ; ; i ; ; " , " , dar" ' i a l , 'aracr . , r tu i "pe' t rc bol i p ' i i ' ' ( r

^ro LI .o,n, : .4"r . "

rulbr ar i l . rp\ i l ) , r

' : Prd\"aLn : . .

' ,l r oomFr, ;ulps ihooaruloS:(m '"b;nal ' prr ; la p ir up, l l ' ro i i

r sen, Al . , Edacdri . 9 itcrdti.i, R . rciii. Ed, D'd. ,si

t , tup;p. a t i. i" adnnlio ta '1 d utro

Ped., 1978, pg. t0 .

Ir.zisii, lulburarca scris-cititului dcph)e)ir, de ccle- tai.l, fi,nomenele lisl.xodisgrafice,mbricind for-rnemul1ma

" i ' , " i" i* ' l "oatrsf ir : .i a lc\ 'e i) 'au sP 'n 'ddreaTa inlr-o

i i , i . . .p"ci f ia ."e pucrla amprenLdb;, ' f , . i ra\ i i ln .d|e la: i-L

i , i , r1, , , ' , "1." - .' . ' i t , , 'u . i " t "

. i t i t -sr i -u lJi . l rcbJi ' l r rd i -n

rf l ; i ' , i i . i pr . " . . t .' t

i r Flegprr i Fmnir i 'a l ie i - i a surpr ir ' ler

sa.t ciirtelc.rm - cLeobicei - irr psihop



,4z 4 aB

).b't- a4

2".21,,^<

aJ .,."-CZ-.-n2-u^-2j

"^- f.,- /"1/;&^ ay'^.a,n.rv'; 4^4i /^-:r .;1 ce

; o^-'z

2 41'''4<

44, a- .,..4,-\-.i,1<^/>.^^_,t'"rta'-L<,t^.L-

^.- a-7-,-+-);.._:4*l

<-zn' <t,

-o.-

,n^ l^ ,.,_

".to"Z',, /.

",-."/fa.'; ).4'e4.-\

,r\...,*-,\ cn- a' a-< .l-y-t-4' z^-,

c*-r" +.t< 1^i.*:.2.",-"*t',1 -/-

-^.-.t.--*e#:7;-;2*;, .-V--24*' -

/^" - ' ;^"* . -

'J'^

7t""--J.-^, l^-,*>'

^:-,-,^x'^l^+-,1,4 z;* 3.,.'^":t- l ",- iz^ -

A^,'-.*^' ".yL.i+I' z-'r}.. -Fig. l i . s: : i rn1 rr i i n .r r1r t . f j . nL rnsra de 2L ani

re,?t*{'^1

aa4 et1\

li'ii'l',"i;,'''s;;i."i r i i r , t , . t o"" ' . dc\ ' .n i cun r 'cnl L ledif icu lrar i le5al/ i r \ ' f ic ^r 'L l l r ,. ; i , rc l" conrrn lr t . i (onrLi in lat ' ropr:e is ' re arr i \ i iar ' -

; t . t l imorima .r ^ur. a l"utor irr . r ' note dL'mi 'arrc de Cc\p

itt. n'al;'tate sau ale sarcina propusa (fig 24). Ca atare, delir

lrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a

, t l l rLrt , , da- si c"a dc mpre. ie. de rq\"p l ip.i

de rapori mD4rtamrnl, Ji gcrrordl a compoientel ' cundJrci lPx 'o S

t, . ' r"n* , t . r , r lh ; rar i lp ps'hogenFrim inr lJ*cr ional ' pr

r . . " tEr. , i au u raspindiremdi mdre la'oDi; :

( ' "c 'nr | . i f ' nd

l, , l L-rr neLr, "e;ca sdd f iTiu l '8 ca Simold pre 'cr 1; a I

\ , r ' r f ; , i -or, \ i .Lr, . dplemil i mudif i ' ;c: 'n 'omporl 'l , i i . . '

' . ; ; ' ; ,m" i ' r seama i d 'esrea i ' l Inco' irPdF o c

i; ; ; '?-p. ; ,^;"*

c,m \ i" r crahir"a \o in le i act : i 'mrr

, ,c i" r .a rusc.r b: l i r , \ i i , a ' 'F.r1 ' rar.aspa\mPl"r 'i I : r r r i lor

r : :nc- -renrrum ".ar i erL. ,crre au imp.r irrr ' i i a \ ' l r ' rd

r, ( lcr jn l l ' r i 'ar up \ . r : . - . : r i t . lenLr.r d ' l 'v: Jr.a de \ ' r i ' - ' i l r l

"n iu 'n. .n" for,r i r r i lur, mJr ierr \meror c\rF ln jrr lF :Lr

; '" . ; ;" ;.

- ; ; ; . ' ; ;n; p, rmir i r Jr lare

', r of i . ' \ 'u- i

. . l i

)^

'. r . , . c, . i impnLri \Zder^fmini ;ntrer roFfr o-r ra l l rpsa

,r" n i larF orc. Cr m' ' .Pr: i rvolu ' tarF. acc'LF errorrFrP nd

,i . i : i a""",*;

orea-ira (,pdsmFla orci.e) .dL D-i l ' ^sc

r)re, i i fd . i le . maniPri 'm. o ' renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJ

ie. iere luncuonal. mFcon:smulde c.ur ' ronare ' i ccl l brn

plicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)'

Tininal se€ma de complexitatea tulburerilor de scris-citit

" " i i i ' ; ; ; " i ;1 . ; . t " r"d in r iLeratura e sp' 'a l ' taLc mFri r la

i"rr" ' . ' :r p"i"e"i iAr Jircri de la un aur"' tu al u El"

i " i . i " f " . i i t^ i i i . lc nercnndl i tJteaool a\Jlu ' 'iro side

lof i , a" " ipr, ' ic i de proi" tare a 'rL irutu lJi 3 '1 i i i :

r" r i* n] .cr ir i" i . ;1" d'r st ructLrastcre i

irs i ' i "eaf lar:

'n . 'Lt i(4. l1 mod t lc, 'sFoita f . ' r srud;dr l imbaj" l q r i ' a l bo

o.ifri"i. a"ou"""" acesta poale fi mai bin€ cuantifi'at 9i r

ia speciiicul deteriorirji psihice.

V Pre( l^.cr ' i C lone<u apro ' ia/a 'ain lormPl" l)a

t ' - rr , . i " i . . . r ' ' imeaz; , .ar, . rcr; ' r ic i le r r lb ' rrdr i lur :mrrn 'u

((

I



$ssI

I \J

\

b'.

5

x\<1,

:eY

o

\

l> I$*ilfi-l*:;r ;*

',':""":,:,,':'.,::,"::ii,ii'{ii,;i":1:t:?,",;iliJ-1:,:1:ff"lfl'..xgiiid,.l,1,,:;;;l:i;,'l,i:fiJ:*J":tri:,;i^1:""i'l","ll,;:"1_;il-;*i: ,'.,,1,.r-lill,j3ll,*ii.",s,

consecurivenor eziuni eurologicc,,'

a .el" i dp-u dauo ri ,cumDalul i i l ,a ' , t le r i dp,r t r i . :dr a lexi i le paL I i L)prbaleorcip i to l? agno. i .e.Ozlcp ngularc. onju larA o1no. i& muzicolA, ngularn stld, lrcrbald. agnozicd tenporald, senanticd tempolald.lgnazicd,,numerald, agnazicd d,e caps].Lld xternd, senanld etternd, agnozicd, tactild. parietald, agnozicd a celcircumtolutii Jrontale si. semclnticd. celei d.e-a reia c



, ", i ];lilffli;"f-:il:,"'il,;I:l;l'p amida,,p,psii,',

,",.,

:iJ,i ",'i"'J:lii:";;;:;.,,;["11"..:;LiIex,rapirdmida]bo,

^. r.rrbu-arircdl l ; ; ; ; ; : ; ;"" i l : , r" : : .ehFmibaroismur

, ,

',, '; i l; i l:. i:;:"::"t"'J,""1;::

cpatri,ofa'.-praxi.i

-

. J, rL l l ,uHr i ta de s(T:s dir

"pc.xrc.

;;1{ill[*1i rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"]rarnDa scriitorutui) ib) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia dislatce etc.)

..-.4Tulburerjle de scris din psihoze. (schizojrenie, psihoze ma_

ilt ,llij"tilfuf*,,ii."i;"ill.;,,31j:iji?ilii';;,,;,;#;i""'it

:: 'l i":,;ii:l#i:ii.:..:tJf[,

#[:i:i]# ;;"1,:;i',"'"':l--":irt'i"-u in rorne dc piragru-rie,,'eogra?;qi-t"A;f;";

. .li:]rjnqu se 1a formereare\iei si

#r1 :i-,iri:r*fnTH';.fl.tirilf:4ir";iijlWl,' ,"i i;lyii'l;.,1f*,ii,i "i.:;, ;X::l"i*:i,Zi::,,i::l; l;;,"*. 1r/'

(sub red) psrh'or.io,Bucurenti,Edilu.a Med

:1,:j::;,",r,?:"?n::i:l?:iT":.",.:;.:t,::111j,"ffil::^..6/1966,pg. 499.C, op. cr t . , pag. 49 9

")i.l,l',11,#;.;#X'iT:"ffi i.;;"g,"lT[,iiffi::-";:

152

tlii lrontale. De Japt harta ariilor limbajului, formull$en incd din 1946 si car.e ste ia baza clasificarii de m

i)st validatd de cercefirile .Iinice a mai muitor sDecialistt$rr. )i de :coala lui Penfield.

l)c$i tulbriririle de scris sint rnai €vid€nte si mai scrnni

IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilordln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite, in majofnrlrrilor, si de tulbureri aie cititului, mai cu se€me cele ca\'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei. Dintre ceruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului, in boliil(r'. le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutl\,iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise estlorie, idcea nu este analizatl in contcxful dat, se rccitesc rin(r(lata parcurse sau se sarc p€ste uncle, sc sul este oscilanmurat, colturos, grafemele inegrale,nu respectl directia, sepun uncie grafeme, apar intreruperi 9i unele desene sacarc incarcd pagina de scis; poate avca ;i forma dc ghi.qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopAsemenea, crisul 9i citirea ca in oglindn etc. (fig.26).

Dac raportdm tulburirile grajice al€ bolnavilor psihicilase catcgorii d€scris€ de J. de Ajuriaglrera si colaboratork'gorii carc cuprind scrisul rigid, deslinat, impulsiv, neindemlent 9i dezorganizat, pornind de la consid€fatii de dezvoltatorie, orientare si organizare spatialA, dominanli cerebrale ferintd maNald, evoi'utie afectivi observ;m cA in deteripsihjce gesim toate aceste car.acteistici prczcnte la copiiifici- ln fapt, tulburarile scfis{itinului, la bolnav;i Dsihici.marc6 prin lr-o tendin la de regre. si inLoar.pre a un in iaaccentuat. Dar si in acest plan se maniJestA o anr.lmitA n1at. d LL, iburar i lor e sf f i . - { i t i l , deoarecF le sint leeaiede p

dplp de cr iza sau (sd-i zicem) de l in i i l i rF a bol i i . ln pir" . tde Jaclor i cu o semnil icat ie edu\e

"ifard impof icnL; penrr

r Atur iaquerra, J, de $i colab,, Scr ist l capi lu lu i , Bu.ureDid, 9i Peal., 1980.

/r';l ;{i,ry

_ oa/4zut

qwN4.A.x/

t

Ir ' , Drpfcrinld ma.ualast insa insoLitede domindlir em

ilip*i '""r""d.t t" clinice nu ;dJ' fapre suticient de greit

lcei 'sL.\ ir"ct ie. Da.a a:a dr sta Iuf luri lo, atrnci scris-c

ir l l lnda ar trebui .a t ie Ia-. tcl dF fre'ven1 la toate catego

ti lr , ,oat i oe l in:e lexko-enafi 'a ce siot sringacicJ dominant

i i. i , , i , , i , i""pt; in reali iar" ace6t fenomen apare numai.t

irr l, iccLi. n-schimb,csle adev;rat'a

s<ris-cit itJl rr ogrrnodreptaci Pe buna dL



i,,',lr'"i ia''i,"i rn*" ia itingraci f.ti de

i : er, i i"- i l .

D"latre subliniaz: i a scrier"a .: cit irea in

'Ire\ta sDe.if ica st ingaciei,deoarqf. fenomenul poarP ap

i. i-,1'"ot."i. J . de cju;ag cara. R. Diatkine"i

H. Gabinea

r, az:r sff ierPa in oglinda la rFpui'n1. de a_'r rn\J'r

d. scris si ]a existe;ta unor lezirni cort 'odle,dc obicei pa

(ore imprlsioneaz6 cricreacu mina sr ingade la c lreapla afscrjcre n oglinda) Cu roate acrite relcrrc .sr rerea rn

uoatc apareaca simptom in uneJ"bob mertalc: s-a oLserv

i 'r lat; , in d" l , r . l l . ronic. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu

scrierea n ogrinaa este prima incercare de scds( r'

Do c"le m.i mJlte orj, scri.LrLn oglindd estF ,rso\ irde

ln (clindd.i o atrre le ' iurA sc electueaza tit Id scrr"ul p

clr. l t . c"i normal. Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nome

;;, ; ; ' ;" i: ; Ja. i i ." at. .g" aLeniia: i dacd boal l i i rav

ion: t i in a de s inc.

Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pent

sul I.n oulind.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln aglindd

prezintd: ca Jenomen unic, izolat, ci Jace parte dintr-un comiuburaii ati limbaj\lui scr].J-citit, aracteristici Ia c e ne-a

reJerit ;L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLia.t

ai scrtere, de la d'reqptr Id stinga' d,eoarece,nlai ales in

ciJrc (,r. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers, orielrta

eint se reJlectd znir'o o lnaa a;ezad in fala scriitorului

si rlin aceste rnotive, pentr'r.lsubiectui obi)ntlit,. citirul se re

facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului.

In ocelesi inp, considerdm cd toote dLra.teristicile ttibu

I"ncn-gralice de.,r isp Io bolndl. i i psthic;. ru fooli rnat 'a

riplote, s" \ubtumca20 r '1or pol 'u mt t i & l 'qor i i cl4\t14

agralie si di.slexie'disgr':4i.

".,r,*"*

Cqil ,'n+ .-^,c/"^; ,/t la:-

Fis. 26. S.fisul unui tin.ir d. 19 a.i ru djaBnolti.ul schizofrenie.

aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj,modificiri care se refere nu numai ia folmli , dar $i la lntelegera,semnificatie, la scmantica procesului lcxico-g,rafic.

ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici. o atenticdparlc lreb,rip d ardata s.r icri i \ i c ' r i r i i in ogl;nda. el" a ind o

frecventa mai mare, comparativ cu logopatii cu intelect llon:lralsalr chiaru celor clr delicient€ senzoriale ori de intelect. Deii autlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca. in specjal,scrisrl nr oglindn este apanajul, in primul rind, al oamenilor ce

t , ,

p

N{z

,fb*,

"ct

r Caraman. 2. , Pcndeiunda, Gh, Consid€rd, i i os /r ra

"inoslindd". Particuldritdli inLilnite ii unete .d: tt In lle

rotogia, psihatria si neuro.hjm.gia nr' 1r'1965p9. I

J. - .Fq.44 -c'1.

i Y:rf

Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r.'rrr

portamentului lexico-grafic trebr.rie a?6tat ce, intr-o anlrmiii tnportie. fenomen'ul se manifesti si invers. Este vorba de laptll ,.,1tulburirile scris-cititului, ii in special cele mai acccnluatc, lr'l(l€termina un€:le reactii psihoneuotice. Majorjtat€a acestor rel, liJac parte din psihopatotogia marginali, dar elc se pot agravn r rtimpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l,)8,,pat lui. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl,

i i ' ; . i ; i i " l . t "" i" '

inrr-o cont inLr;agitd l ie l)enrrr "arir ' l mai pot dormi bine 'i s i l . t to t t 'mpul oLosir 'Nu mdi l

ntnrc , 'nac lu.rur i 'i imi t rnc prir c/p lor fe lr l c l ' l ra

+iLr c;

, Am auzit ci se pot inldtnra asemeneasuferinle- Asa

fspt dv. mi-ati confirmat acest ucru

th ultimul timp sint foarte nervos 9i ntl imi mai arde.de

' r; .;' i ; ;r

;t;.; i , d ro3r; rumed drlt T am lroil l t-



patolog;c, ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)il i larpa ir i imp a tu lbrrar i lnr dF s.r is- . i r j t , enLjmerempp.rrr .lu . rro le: .c;dcrea \ .o in le i , i a mot i \d l ie i penrrr a. t i i tare. . ,1,rea i- t . resulu i per lru act \ : tare i i accentuar.a acerr lr ia p , r ..nst ircLelese\Jale. ac(cntJarea d rr i ta l ; i ) i a . ruzimji , crp-L r . ,

infraclioDismului 9i a delincr'€ntei, tulbrireri de afectil.itatc. (1,.dezloltarc, de gindire, de memor.ie, de atentie, de imaginatie, cxlcerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal, deprivafLaudi l j ra, 1 /udla . : morur ia. . rn; iered impuisivirdr i i , d , .FrtJ.r . . ,r .ed ' i \ smrl r : j d \p jr i l r lLr i e dcFDdente etc.

Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlrde 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun

,,lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr suIerinta mea. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti.zitate. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prostPentru ace,astaarl1 inhcrupt si scoala; nu mai vrea'u si fiu d{'

risul colegilor ;i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrrfel de ind.rlecn 6 fate de sufe,rinta mea. Dacd nu piriseam euscoala tot mi dideau alari, pentru ci in ultimele zile am bdt tdoi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor.l{ai grav este ci nici acasenu mai am zile bune: ai mej nu vorsi creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni. SpLrn casint 1ene9, ce nn \Teau sd muncesc, ce fac pe nebunul, ce sintc,braznic $ cA triiesc degeaba. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llFmea in cap

Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. Hoineresc sitreiesc din te miri ce. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac Pini acumam furat de trei orj si

amficut citeva

scandaluripublice. Acum

cn sint la mililie, probabll cA m vo. duce acasi sau cine Etie

VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul omoarc m; intelegeli Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nufaceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de ac€asti nenoro-

Cnyl ci am.a in.bunp\. p ina la Jrmi Ni ' i n t r F ' -

itiirri-.*"i"t.

F*tc m; veli convinse si incip o activit

rlnnr; .;'a

scap dF ac 'astabeled '

l) l i t€ratura de .pecia l i ta le,mdi a lFr in ced argl' -s ls

n(, , rda o imoorranl; apart^ pr"b lFm' lor i r r f rJ ' ( ion; \m l r ;. :

l l rx\pr lPila p, ' rsoanel.ce sLrler i de cl i \ le \o clrsgr3lre vo

ir I i ' , j . rd"caror o lra lLa , urt ( ' a lJanFmdr.e i. in tc-pr ins-uai cole l; , t i . i d int lc asemenFaulbLrr ir i +i incl i , rar ia' r iminaeiuns la con. luzia .a e\ l^ necesarS ro(unoa' { ' re morl 'o

i i t .ancl: "an.r lr , i rn locar de , ,cn. ' t r t .a vcrbsl i ' ' idr Edm r'

rh le\ i l168) s-t in iere." l de re la l ia dir t re disl 'Yie (JrdF

ti disgiafia) i delincventa juvenih, cu care ocazit a cercjot.te-106 Laief, prospe'ciiv;i 37, reirosp:'ciiv, ctlprin$i in

virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0din subiectii

vcnt i arcJLr nl: rTicr i in . i l i re cu Destedoi a r ' fat i d' '

" ' " ' ; ; . r : "1*I ' i i rnp

""4000.u o' \ rp trci ani I . Comporr

deliciu;l este pus pe seama tulburirilor de personalitate

leprutoa. ; h ind ' r ipur i l" s r i* t i l i iu lu ' 'i d ' rprd.

' ; r

' fa \

r . r i i i "' t , ; -"1

capi io l , ca. , ue " ldba ^\o l ' l i ' ' i d-r \o l ia"csonalita ii.

T'otusi. fati dc asemcnea comportamente aberante dete

a"-i"i];.i.e.ii" sc s-cititul i sc impune si manifestdm rin

', ' " . ' i " i la. .anr . i . le faptu l ca i r moLl obi- ' rL i i t {mdi

l ip"a unnr ca 'ze organi c) pr ir . t r_o i ' - t fL ' i ra \ impalelrc;

vate orin foiosirea unor metoalc li proaed€c logopedice s

r'i".il.[p'.i1. lexico-grafice sint trecatoare Dovada o co

. : i . ro."=i. . la 'ara un"ra ,a p' r 'ur 'a l i rd l i ca Ji"on L

r. ' i " r i . w r :u. Jame", q lbtrr ' t i rs lc i- . H:rs Chri-rar A

au {ost-ex-dislcxici'I

'.

Noli": Menlbnirn ce nouri nc alaflin .of?'tifile re sc t

i' t rAm€nteL. ."daic nl1 i 'u <

' i , i r i i f l ;1 , -v. , r t " or 'b, i , , h i ld , Londor.$, l l ' " -

dann McCical Books Limitcd, ps. 98., cr i t .h lcy, M., op. ci t . pg. 10 1

l#,,:;ln':.xi,,ii:::n"i*i:;,y':ji:nr"rj:it#:r|,jt#nriti,"i:{i,"'ti;;:;ii;i:"ii:xr;$',#K:f:1il,l"f:"



9

RELATIA DINTRE TULBUR.ARILE VORBIRII OEALESI CELE ALE SCNIS-CITITULUI

Dinhe categoriile tutburnrilor vorb

"'ocr emijloc'it- ""i"r """i":"rtiti,i.iitf:*,"#ffi i'.',i1ffi:ii""Jlf

il;:iilii";'#t:ihr,"t':##rii'if*;l*.l::1",.'",'iiisl.'i:"',],.,J.,:l"'li:il'f"?,;"ifi"1.l:f:ill;:,{;:f"Itf}:{ifT:x,Hr'ii:ri,a""l:'pl;* Ii

ri;""r,,..,ili,Hfl;l""Jn:i**t"1irfi'#,l?:id:lil;il.i;;:,1"'i. i*;ii:l'i;"iff:i.,,H:;mr"lii:,il.liii : r ] .b* : . ] d€ prununrie kt j \ l - t j j . r j

,i.,i;i"l'r,:"1r":l:r,1,'ix"itil:'*::i:r1*1,::*:',1e vo.c (afon: . i d i . fonie, lonasrenfu);

i: lxiiliSil i#:l'j';iiii, i?:;l:i','*'*'" issra':p-asrd'ie,,

""i,1;"i;,:": .*.:;l'#iil; ;1 r:'.,.;''(in'iizi ren dezvo,ta-

;*l ;l.irla",,i r;fiir x"r:il:\$l".;I:Xi,; 1;'tlf,r:):,1,i:ii:fi, ,",;,.?1,:lJ;x"l,*";i*:

$*dfisit*

l,',"'."hlii;j.*;;:'tl*1".t""lll l i'#fl:f,y::#iffi,tilri;*tll' 'npU*,

[ :*tr,ii.l*"*i#iiil*:lll$

[fi[:T"1"",";'.F;*'tr*#*l*. ": ':i::'.1'":

G. D., Die SPrtclle lnd ihre Stotun 'n' \ricn

lork, Ed. Spr inec' r970 pE tl8-5 lc

, i . , , ; , ; o, lstot,o r ' r "-p io Ru u' cr" ro Did 'lPr

P3.84.

*-it#'+ffitt#

, r ' , . r r , f . r , , . r : . . . , i rr l r i . mai . r .edm" ir p. r ioddcie "- .1. I . , r , r

' , , r , II . r , . , , , . r . r1, i . tJ . . i . , p . r ,odLla a,r r , .yre lcotar ; , , f ,_, . . , : r .

; f:frrl:''r"'j"ip.uarlJi4i;$*-*+*,,,t r r l I , r f , ,1 ld. r lab:r orgr ' i , 'Jre. . l iD"a J,r irorrr : ta i i : om1c'cdi, l r , r i , t " 1, , , , n r," i . . t . 'ub ' t iLL, i"P omisiunP : i in t ?rs

i ; ; i : ,a ' . , "i c," t " .a* ct in ;mb. l iu t c; ir -ccr i ' .'p

.c t 'ot ' 'pun

i[n tu l 'ur; , i tor da p'anutt t iP. aprr D' b n pt i t t r ip iutu i

n , i , t ,nrcpi" r i ; :i tantogiuni i Trrn punerra lenonerFlor d

i ' ,' l ' l l - . . r i '

oe i-aza" ' imanarj i 'e

prodJce €rir p'' '1"

a

lF o"npne. re, \en{a, , : r md:



;*1,Ef*.l {t*i:;r#,id*,i:,,,

*ll+**.nm;':'r:""""6;1'1;;;;;'1;"'':t***l i+i:l#il*n,,.*t:,'rs;ffii'lr#*sru*tiun,,:;",'r,ffi"#?: :.;",i#,i ; j:,iiH:l,^x,.o_sra,a

,iili*'li;+:fi.i"1.;*'#trt-l-rk',**lt,*+li;ltHti}ffi:;:,'cFflF.:3.:i #,8$q;*$t{illti'il *",'",'*;:lii ;;l :ll ;',;,'1l'11"i ;,f i"';#;'li."lfJii'l':;

s.;;1;ll1*i;,s,* ;;,e$ffi*

i i r r . i r i , . , r tn Dnrr. rce" le. , ,m .r i l . .i .. b : . r i ln f , l . .d i In

"r 's-ci., rnanifeste adeseori Dax la nivellll rorbirii orale inlcrsiun

rfl{luc frecvent intre srrn€te si mai rar intrc cuvinte, iar

I ' rv, sarcacste mni lre. \ 'cnta. 1a ni l . r lu1 clrvint- ' lor 'Totr ' ) i

r r , , r rr t : :1(nnn, nFl" f d" pr" runr i" |

' -

r is- ' i l i , n I e\ lc ' t r

i , ' i , , r - . , , : ' l ; . , , a . ' ,0" ,. a. "r ser' u 'oncLir ' r i ' l rJr r litt,,ntii ltt

"u.ose manifesti tulburhri cle pronunlic fdra

lhs,nito cie dissralie sa chiar dc o dislexi€ prcpriu-zis''

'n r f r f " r . .n.r f t s^ maI ie<r; . | ' l rF ' \ 'e ' l I nPi m

lt rub" i l . , r i" . snr^ d. . .ebir . dF pronu' i ;e,4 le d 'Fl- a l a

, t , L ' : , r D, fJn . . . - ' lp \ l " r 'n . r la l ' 5 I rJ1"

, f . .1-t , r r" pro ' rn io . : i r .p ' i : l om. Lrrr i l ' . r "' r i ' i le

l rTr i l" | ^ rro,deF di{er i la :n l imo. jL l i r i ' i1 lJr( i i ' de

f ' r i .c,LL cl" , 'o lr i . ' i o i . -r . Da.a a\ '^m rr \ ,dFr. ru l l r l lu

nr. r t r j r , , rc: 1, . r i \ -p.r ppr i \d rt i l ; ' rncu rc' n ' re ' r ; a p

t io j . crr . i d l 'm\Ji rJ" q " i . . i l i l pr t , n i - t l r '1',

i d

r, . r" . " ' . . . . i r r" i p ' i c r ' , lnr i , ' l - l . r r^ Ln{ip 'oe\ in

"lcs.cu cele alc sciis_cititnlui. Fcnom€nul se compljci in va

\i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron n

ii la clisle:rici di,<efaJici se (,nstati dcfi.ierk vizual-audiii

zLrallrinestczjcesavizual tactit-kinestezice. Legdtum deficitar

rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lu

tico se mar'rifest.i nu n mai la persoancte cu t lburiri scn

clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi€-dislexie l

clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca

liilor el;dirii (analiza-sintrzA, si abstructizare-generalizabuic cdutatc nr numai in formele de ideatic, dar 9i in

linp\''istic. Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor

ertlcarea acli\.it6lii psihice, dar n suficient - pentru cd e

ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor

r P:Luiesc , C., Cala l ' rezo. C., Alexandresc ,

c o la b. Srrdiel gf.telil.r d trolrspult re a limbaitlui atuI i

s.ifis, in T lbur;rile limbajului sois (.cd Piuescu C), B

Ed. Did t i Ped., 1967.

pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r ,,r€.I r . t . . I 'o" 'b ' l iL) I i le l ingvi- r ie spe(. i l ice rgar izar i i s isLenri , r l , | , t .los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima.()t,il, ir taltninteri cle se _reduc, nemaipulind atinge perlormanj,clc ,,trtlhuite. Formarea deprinderilor, inci de timpuriu, de opcr,r. ,lrmr 'p , i s imbolLrr i . a. i l i r . azi r .releeFrFa i pret r .r r re. i . , , . , , . . ,t l lor cr .are vinp in .onta(1, .ontr rbuind ta de2v,, l rdtcJ .. | ,15emanl ice.

,lliL'i';. i'if",SiiiX'iil*Ti,;fii :6? dlqlaLlr . r rn sPr ' d' " iara,. , r i t " rc"p,-lnr I 'e l jnie pr terne. ae aprecrazr .La

; i ' ; " : ;^; nrca'a + i ' " : i l ' " : l - lYt , l : l i l :

F"l'{":-lli::tll'}:,1::ru;:lll'4qdi}



Datorite defic;€ntclor auzulLri onemafic. tlltburdrilc d. rn1 ,, ,r jo. ,drp \e hunsDun n l imbajul :cr iq-c i r , r .s nr de t iJr l i1. , r , , ,1Srdiparclor . inlu.r i r i i J^crro{ .a.d urmare ,r conJ zle: i ,n, .1, , . ,1'olor- .u ,elF sLrrdF. omis;Lni tor d^ t i rerF. c, labe : i c- \ i , r .mdi ale", adaLrgareae teml ina( i i sdu .ontopir .r . r ,v inLel . ,

rerrndu-sald relar ia di '1tre distal ie r i Ll iJpr i - . cf i r .hl .y . | , lazA.greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r,.t,

i ' lcrnar a de a sni . . i \ l | r , LFd t r toqe,. . i , i f r , | ,jn redlzarea di ferFnLier j idinl re cuv:nlale retar :v asemitnr i l . . ,n:c";L i .prunun, i r .di f i .Lr l rdl i n d;s, im ndr, . Li : ferpr ; , :or a.rJ.r . . ,alc rL\;r lelnr

"il i rcrelor , nc,ntFleger.€ ntegTal i ia cel .r ru , ,

l r l -ercrrFa i i ler fr lu/r , nl ,erpol€reauror JonFmenepotr i \ t^ , :n\ , Iier rd r r . - . r . r . oni6.Ln.a dc fu. m. i . , \ i rL_, pld"arr A,. . . . .a. .enruIJ i_i r cuviarelF pl , l i , i tabce. r ipsa arr icuUr i i u"no" ,r_nle, .a. rn pun.r de \eLlprepsihologh.estF ir lerecanl fpr .r .nnr oe Inroou e a L"r i " rv inr pr in r t tul . in s, .r :s , i . , r i r , dcro11.ie Doa' . sr .-pr i rdp m.canismul intprn de eJaborarea jde: lo. I

asociaJiilor dintrc ele. Cuvintr.rl inlocuinor poate apirea atunci cjrilcubi , lL r r :dFnr i l icacu\:nrul c:r : t saJ .Fl ,e trpbuic sm:s. r ".de n DJrre. ar pp dc al t ; p 'arre,alLrncic ind srbie, ui leaLj /LJnurnai < nn f i .Jr :a l r i par l ic15. dpl carc prnloacj asociar i r , rdl , , : r \ r r . Drdie t i ,hiar s nor im, la baze sta mecar ismul inl ,d,r producere jdei lor .

Tr-n-pLn-ree lJ lburdr i lor de pronunl ie in scr is . i mai .r sean,d.,elor grdrc dc t :p disarhi / ' sdu a dis ldtei ge?iale, esle forr r .pregnantd in dicteri-si compuneri, dar poate se se manif€"ste9i

jIcopierea unui text. In asemenea cazuri, abundA Icnomenele disor-tografice ce lac de multe ori ilizibil textul. Dificultitile de naturijacusticd, foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie, pol

con-stjtui, in acelasi timp, factor etiologic al transpunerii disiaiieiin limbajul scxis-citit. Ele accentliaza fenomenele disorto$afice siimprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild. Daci la.cesle d:t i^r , i rA1i .usl ice se adaug6 eziuni organice.d:sorrograt,a.i1 spe( ial . dar : i al rp forme ale tulburer i lor l imbajului i ;braL,caracter.isticinete de involutie.

i[h'T:R-it"tiiH$:r*r*:'",*";,'.?:'$il:iil"[ I*:li *';l';''.in;']li$"

lfuli$;:r.u]:i';;irllliitx?;ii"ii:

il.J,:: :i::::ff:1"'""'.o.,,""i raic1 J:T.,:Tl" y*ti;" ,:n ::,s#:l'1;;:5,1;i$l*i::"n{ry:rifi'.**i :{ff

'i*il-*i

i Seenan, M, Sfotlrclre Sr6runten tn'l Sprl'hentlticklul1

*"t.t,,";';;*: )l "-:ri)ii i. ' 'p';"aoi'r" si"t' n s

ffuu;;,,';, i;l:r"::li:,r:r*tIT',

lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr;;;a;";i'lr,xlii;'i, ll il fl ",l '.I : Ji":151,'f; r^ i ; ; ; ' ; ; in p.on"-r i". in major i tatea

'azurilor'ea"*".i,p,.t"rr."'a"i e1i dislexo-di€ra'i"i; '"d"%

ilrl["r{{:fts*l*'rs,*$;r';rt':::i;:;#;l mr" #'T ,i,i:":i':"lT;:

$":" iliri'*;lr.^r,:;"".

.1ff;,:lli:li,::llj:i"l''nti*1,:1"1ffi,'i-"t:t",&;*#$'":ii

'f.tupiuVaais er I-oq&elde, lol I, Viena, lcij'' pgl h

Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1 l'LrrRrilor grafo-Iexice.Comparativ clr tulbrririle de pronuntie, cele de ritm si tltitr,ti

a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t€ €Jectelc l,,r,r,favorabile, in planul personalitdtii, cit ti in inJirjenfelc r,.r., i ,,pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice. Aceastii gfi,\ | , ,esto accentuBtdde faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr, , ,, ,r

lf ;'";'i:;.-.,fiiT$l;'"vr'#J'q ':'.qrii*[:nvr"rilrxaarffi"{ii'+n r r r i l ^goncvro/di l l ; . ; ; "-; i i ; ; , rosopatulrccFde la bi lbi ialssore usonP

iiil'rll"'r.".''i.*; r roennFii\r/a:l:ll:.,:'""1,'ll=1,l'1,i,,;1,':"I;"T:: ". ;f, ;""-;"; :;;_;r,, ;i nar.rcap



in mod deosebit nu numai comunic,area,dar $i inlelee€rea. l), ,r ,si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr,bajui scris. Repetarca sunetelor 9i siLabelor, caractcristidr i, , Ibiielii, determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll.se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor. Mai ,t,sint

alectate silabele eu mare frccvengA n emisie fpl, b7, cf, .,,. . lsalr sunetele ce apar mai tirz iu in ontogenezA i sint mai puti| r,,1solidate fr, s, t, z.).La unii handicapati apar sunete sau silab. r.razitare ce sint in ercalaie in voxbirc. Droducind un efect (lt .. .crFau: ' . ln cazul ddulr i lo" . , i a , lJ le ' . .n i i lor. ,F p. re . . Iprczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate, (limpresia cA sc gindesc la ceea ce spun, d.ar in realitate ocol,.cu\inlele ,critic€'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrlmai usor. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s|insotite de misciri usoar€ ale buzelor, grimase, hcordiri alc r( lsi chiar a intregulr.Li corp, gesticulatii sau rigiditale exageri 1.Toate acestea sint vddite in citit, iar in scris determini api|rill Icle crampe li exccutarea inegale a.grafemelor.

Sint cvidente, in toaie forroele tulb raribr de rttrar. aDariiia ru)r,lrFa. i i s. rnd-rc. ca ef^.r r l inourdari i " j suocJ"ol i . ; rdr i ic jc Fmlur rpr\ i { . La a.{\ t .a cF adauga rd ireJ dramrl i .d a oel iL jcnt . j Iplar psjhic. Printre accstca, sint manifesterile neurovccetati\:,.' h Tbar r , Jl . r ' : fFt . i , r ranspird l ip.crF,rc dBirr i ia " i na-r\ -u, , i .

tea, respiratia devine scurti si intrerrjpta - ceea ce prc\.oaci ila.tul grafolcxic, miicari de prisos $i nesincronizar-ea cetor actiunjabsoltt necesare pentru r€darea graficd. Pe mdsurd ce tulburirile de ritm si fluenli se stabilizeazi, cum este cazut adultilor.., leregl i f l lF n planul graf ic sF acrPnruia/apr in 'q"ra ldc"d .^o- . .pr irdor i grF jre lr ast te l de si.ua i i . obos;dta i l : . ;

"ipsin ica :

ldce s.mt iU md'rppede. iar cor ju8areac i r .u sanrl iorcrea ncgat l , . ,a gre.e l. lor puJfp determina. a ale\ i . rFacl i i de r .p r l . ic JJl i i dactr \ i ta tea

'Jraf ic: lDate liina legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze, odaticu instalarea acesteia din urmd, se impfimE scrisului un caracte.nFrros. .o l tLrrns.cu Lpsa legAtur j i d in lre gralcme Si cu o ptdsar.deTordonar; n spal iLr lpag:ni i .Ca alare. d i.graf ja imbra,a un cr_

nlhlt :rr.:*, ftrl,{i:"-"}'*{:.:['llIi.l'i"i.'"'

"ii'ri:r"i.'..;";'r;.""*'' 'rai

murtdF pet

filli,i"l :ii.r'"r"" i uv:n,"tor'"t?1"1::.I lJ"ll'1i1

ffi.*l*i:.t:;il':":r.*q*;,,1tt""g

H$*la alta.

n{t**l*:l**+*i*t

ffi=g*i++*.:{irl*;ttr*g$+

de.tt unclc srnele sau, in situalii fericitc, citc\.a curinte izolalfCa urmarc. insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rlloclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.ii care si vizeze, in Fritnulr n(1, d|/voltan'a limbajului oral. Desigur, iDv;rlarea scris-ciiiluluisc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii, numai c:i aclriTiliile sjfi

hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural.:i trl1clegcr.rromunicarii. Trougol,t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr.rlbdr:'rj alc irlelegerji l.orbirii in 10r.,'i lin cazuri. in 200/0este sci-

l :mh i . I ; . r . r :or, Llr '6 l , f r l '

' r : r 'o 'rd rr rd dar" Lr ir '

" i - i 'i , . ' r ' I -e ooarr dsiu'e a af"zr i ' pLr or'u rr ' l lur6r

;' . " - ; ; . . ; .

n.Lm ; o. 'ct . rLrorbr i i 'j

c err in l l i i a 'Jpr

,1 l , l , . i i i , : , i I r ; . - ; l , . r i ' imbol ie t l^ " .nr a r3\ ' r ' d ' d^

i,.'r"lir" -pi"",i-

-"t"icitilij,

a.mem{'riei mifcnrilor' a 41" "

";r . , r .d: . , . i r i . . : r ' r ' In lo epmpr"rrp, . ' ' - " r ' i

i r

] i t : r i l i \ i.r trrlburanlordc personJlitdte" ' i, ;

; , l i i""1" io'-"t. .1. afazje se produc o seric de sim

f



zuta si in 700/0 ormal;. In schimb, a alalici i scnzoriali procentultulb rArj.lor v..birii est muit nlai ridical, ceea ce Ia.{) {ra ii itr-vitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi. Pe mAsufalce se invati s.fis-cititu1, la toate categodile de alalici se mani-feste fenomene do tip dislexi.a)-disgra{ic ce sint, 1a rindLll lor,

favorizate dc instalarea, in timpul inlituririi alalici, a unor tulblrr;ri de pronuntic $i de ritm-fh€nfi. Particularitilile generalc alcalalicilor, (x1m sint : lipsa de cr.presi\.itate, ri8iditatea in mi;ciirisi comportament, dezintcrcsul pentnt activitale, voinla sciz ta,

- l i , i te l . F, ,, . i de per .p\ ; . .L, . . nr lr . . rcd.a n lr l i \ :n-slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr

invilare. Cr toat ; complexitatea alaliei, prognosticlrl in terapia eieste {a\,orabil, c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeeloraplkate, i,rr in lipsa Lrn.)r d.ficienle cum'tlate, cJm sint c(t'r l:lcaoz ii iie inreloct, existi posibilitrl.ca irtlrainrii limbajulrli (si a.€1ri scr;s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'.

ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .let€rmini imposi-

biliiatea dizvoltirii r.orbirii, si decj poate fi pusi in eviden ,iiraintea consliluirii structuritor limbajuLui, al:lzia apare ca urmar 'a pierderii 1 rl.tiikir limbaj..rlLli si cstc frt{ivenii 1a .,'irsLelcadultesa ta l)itrin--le. pc:soan€h rcspccti\.e Ijincl supuse, adeseori, fac-io.il{)r.ocl\i caxc o detcrmi i. Dat fiind faptui c:r afazia provoacimf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si im-prcsi'.) si a personalitaiii, specialisiii i-ar acordat cea mai mareatentio:. l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introduside Ja.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra ra-portrrlui dinir. gindire si lirabaj, reusin.i sA s.. scoal:i in ovidcn .1.:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx. si mai \.o-ldntaro ale rorbirii, iar ccic inferioar-. si a tomatizate au o pL'rioadi d€ cr)ns..rva.e mai lunga. Dar, pentnr

cd est€ af€ctat 9i\ 'crza. E., t tdte i r e. l l icar.a l i"rbajulLi .opi i ior o l r l i r i , hr Srrd i i

de t siholocie, Tipoerafia Unive.sitetii Bu.ur.sli, 1116 .

l tL. i rd1er, A, Fradis,/ \ . , r ' i1a:1. ,Buu€..11, Ed. ALrd. R.Sn,

""';"1'i.1."';;;tiiocitcomport:rmcn'tu1- ebal fi care orj im

a".i"i:,.; *"ir"i" h acrif irdtca gralo-lcxicd ori' pur 'ri s

.", i " I , o' .J" ' .J .-od, 2r i

r: ,l;'lJi"ii '."r,

i, :',j."i11i1."..,.li ' l l i ' i-ii.. , "1 t ' , ; ; ; , i ' , " 'p " i j In" i ' ' i t " ra i ' a ' : - rumiru lu ' r ' F ll , r . ,1' i i . ap"r, . \orbrr. , ,d 'a rernr^ i_ n rarn r"r -ra m ' l

."i."ii'.r.'i"i-""t"r conlifttului aleoarece xccl€azi snr:ic

r,, . . ;- , . " i :" i r" a 'n plarL mFnt:r l mhrd' lorm" p

i , r i r , . , . , ' i i r ; ' . ; ' - ; . , ; " r . , r ' 'nJ tr ' p r ' ' c r i r r rd \ r ' '

" , .1." ' : ,1"-' .u i1P. . . f : .L l r^ f \ ' i l i'

'dr 'dum;nd i ;ra l . ]" tr

; . , ,"f ' , ;":

.u.. ," i. , . .a" "

\ " rbJ ld d -raziulJi Ca tr

. .," , . "

-"1- '"p.*a, l 'reglari Jl ' \oc: j ale rc'p;rd ; ' i '

,' " - .

. i" ; J.o, i' , 'J

. , -D'rdprea

oafL:d :r'apacir '( i

rr . , ' iz.r. . S'?Llcrca menorie: s ' ma ilesi: prir aftrc'd

r6

f., l . ' r "-,r

-dLa d.- ir r^r ' nod LFrrJ si ir \ ikr ' ' i C m

'm,.n.r in rzr: la, -a a,d;r i \r ' . 'L mdi ' ' ; /r la D.nrr

j .- . .f" A^

,l fazie.in fwrmd

4 eo'i \h. sc femdr'a ,FlP n]' j

L :a c I hr rdr i Jl nemoriei l r ' apl:^ 'r" Jn4r pruue

'r ra.damentrr l r tL rnd' saaul s' uLlrre r_'dz

z:r:-ur r '1Fr 1. a l r . p. l inia m nori ' ; .' i r ' i d aL'-n{rc

or-. l

r ' ' \erbdlp rerul latc sin' i alp-c

manifF la la ( ' i 'miii,r,irri"r'"' .i";tr"i csle mai scazutaa a{azlcii eceptcare rm,%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral, viteza d

ostc mai micd la aJazici fali de normali, dar cu toate aces

rile sint mai tr€\rvent€. Prin ltlmarc, tulb $rile limbajuiu

.iiit li'"i.ri"

se consrituie ca un simptom in cadrul sind

general jn care dornina alcrcglarea unctiilor psihice.sq)enoaExista o serie cle d.rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu

.ati."-^"ai" "l

.uperio:ro fald Ll" a . . lor .Jf ' du u p

i-J, l . . ' . ; ; .-"."^' ' i l

imbol, la \ ir i i . La u l l imi i . sc i"Pmarci, re

" i . , r ; ,de a,samblu. fbr; \5 t reaci pI ' r pro.erul dP

. ir rr , ,a a .lFmer' I r , ' 'mpon,'1" dl^ cuvin lrr lu i )r oro

ccra c', 'J,c sa aorr, gr..eli l. 'c\t,1te d,ltorila th jcir i i a

\ r , -7 | i \ .1a. s rb i. . lu l ru PodlF ILprr-de loale etcm

sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc;el; cu\''intlrl. trls(ris. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc, d€u intimpjn.:r (11-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor, cit Ei a scrierii culintlll(iiDj:o. ;erca gralemlr l l r i de fonom cste {oartc prfgnaDti i i cazuri t , .c i i . t sLr l) jcct l l cr i( .bine, dup; dictare.uncle sur ler. zol i te si loar. tL.

|- 1. . | . : l " t rc - i , , , , l

T. i l i ,ur: r . i le dc dezvol i . ixc a limbajuLlLicuprin.t, dL'cc]. mn jnr iL l ' ,o , r ' i ,s i a. t i l i t : ' tca erafo- lcxici . El. : impiodice ormar.a rnof

,r int lf l.nlaaza negaLi\ '. e\ 'olrl a p"'hica Spnpra . De(:gr7r. r ' rF I tomndrean, pf der i tor de

" f fs-.1 r nu .^. sr irL

mene j)ropriu-zise disgrafo-disler.ice,dar ete pot fi premerirocstorr sau pe fondul 1or se instal€eze mai usor tulbu.eri r la l ico

In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotopr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"er



. l t ) ' j .dcr i bine consolidatemai cu scam prin . ivelu l scizut sl , ls inrp i ist aI expf imir i i , pr in sdrbcia ocabularului si manitostare.LirD.r. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris. -{sa deo\,not r. In n,. jmrt :t

-r i \ . J. . :F "F, -rr \ , . t ,nrdr. t , f ln r. . . r . , .srLbiectrd de a.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp, activi-

talea psihici, nemaifiind suficient stimulati, se produce o stagnarcin cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit. J,Mutenias cstetemporalii si poate clura, dace nu se inteNjne calificat, de 1a citclasiptemjni la ani de zlle. De obicei, mutismut ctecti\', prczent aiittJ I . te . i r " i ta ni l cr i . ap rp ta .^pi i i r 'pa, . \en\ 'b i t , i . . r - . r . , . r i lr lP I r lh rr ; r ' mnorL,r1.nta lp t , , . t r -c Inc t)atrndr/a. L n i. tJtpr.bruialitatea, irascibilitatea, sciderea apetitului irentN activitdtcocupe un loc jmportant. Loebell ii descri-. ca fiind Irjtu9i, jnierio-rizaij si cu (jomphxe de inferioritate. In majoritatea cazrrjlor han-dicapL este determinat de atihrdinile gr€iite in educalie care'ta ,mal z' Jt , r fe i \ , oDj I Ddr r i em,,r i p \o. . t r , -Lrf F. F.* . r-r i le f .DetaL. , f l . \ t rar i i - Dot L r. . te mut: 'rn p, i l .o8.r D., i n, , ,o-

mlurici, fapl. care se poatc extinde si asupra scrisulLri, (I)piii cum L;sm clfcti\' irlelcg vorbi.ea $i nLLmanif€stil delicicnte de ordirljnt.lcctiv. Dar pcfsistc.ta pc o pe.ioadi mai mare a irandicapuluipoat d .e la rilmineri tD rlrmd pe linia.lezvoltirii Yocabolaruluifi a .xprimirji logico-gramaticale. Ca urmare, proccscle cognitivenlr siDt stimulate, ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltarea accstora, dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor.

Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj. apar tn-tir.ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a.-arbirii ce se pot intilni la aceisrLio(.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limba-iuhri, conform \iirstei. De obicci, cle existe ca fenomenc' ser:undarcla mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls,dar se polmanif€sta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea\turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r .eputintade a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc. La majori-tatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.birii se iac simlitederegliri atit in latura fonetici, lcxicali, cit :i in cen gramaticali.De aici ti in .legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr, cc.a

16 8

in l 'nr: l i ,m i j i pun p..erda pF rndr, . f Inn i lp tmbdjJl . r . cluce o regresie evidenti, clin punct de vederc semantic. itin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc. Dezorla. l in pl" r . r l r i d ir : i , . re i l , . r : , d i fc. r in formular.a lopic-.' ia : ; , , i ' , , i lur ,aprrd In .ara.r . r dLFaror: , .E\L^ deo. . i , u. .1 ."1 . l- ",mai din d^^\L p. n.r dc r^, t^r- . idr _ i , r i r

. r , l iuSir i i u , or /-renL.

furmata. I rL i l - . . j fF- L -r, r i , onri , , rcn rex r lJ . {srta l oL. le lp €rafemc.or a,r I . I I. t , , l , .

r i r ' r i - . r r€"epde pn-o" .i n r - . ic"pmta in,aclrar.J n .paq.n r. 5.rrrut q r i t est . prIzF.r ' ld major i tar. r indiI i / , . , , r .buriri ?le vorbirii, deterrninatc de disfunctii psihologicc. ln timp, djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6t i{ . , . D" .r suoia. tu l pare pr.o, uDar i.ste md:rr , dc exprimprdir-rp\ i .5. \e aju sF in mod :np\ rb i l . .n I rmdre .i 1 otur ir i i p . rco-al i ta i , la u com rn,cdrc are.rLn L.i clr mum€nte de fictiune_

A. METODN SI PROCEDEECU CARAC?ER GENEI

Aceaste categorie vizeaz, iDclirect corectarea disgrafiei sxiej, dar cle sint deoseb it de importante deoarece, p€ clepregitesc sublectul, din punct de vedere psiho-fizic, pentcarca metodologiei specific logopedice, iar p€'de altd partiicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.l eJectele actir



\IETODE SI PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI,SI DISLEXIET

ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere

citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n,Ie-

todele i procedcelc cetremai ad€cvate. Dintre ac'est€a'enumeram

todeti,r din categorja celor specifice. Multc din acest€ mprocedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc vib;ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. de distractie:.are;i de inldturarc a obosel i i -Din categoria espect jv;,reled nLlmai la acelca care au o lcgitu.A mai mal.|: cu io

deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\.ln condi'lirectarca disgraflei Ei disleniei.

1. E\EECTTII PNNTEL DFJZVOLT,qREA IITLSCULAfURII I)EC

;T A MTNII

Acestc exercjgii au o importanta deosetrili p€ntru :formacarilor fine ale degetclor Si miinilor, ceer cc contribuie kbrna iinere a instrumentului dc scrls, cvitarca obosclii Ecarca facili pe foaia clc scris, iar ca efecl, cre$terca 1'itliunii si adoptarca unei scrleri siientioase. De obicei, enrcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dcdc relaxarc, nu numai a degclelor $i miinilor, dar a intrcgul

]\cesie exercitii sint cu atit mai necesarec cit avcn in vmarea varietate a .tclicicnlelor motorii, a celor psihomotorminate de leziunile sistemului nervos central, a dercgliriloti.e .i tonicc, a dezorganizarji miicirrilor si mociifi.iriloi ziilor. Ca unnarc, acestc handicapuri provo:tcn frecvente tgralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle tide.arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar a core(rt rcexercitiile trebui{r ,.:i contribuie la sincrcnizar.a grup€lor dcanlr.riali in a.tul sirierii, duoe la rc,iliunrea meconomicoase. -oarte jmportant cstc pentru rcalizarea acezjdcrat, cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\.e, in genc

citii-scrisrLlr.ri, n special, ca acejte exerciiii si se "sli;o.

iorrni ritmici. O asemcneil Decesitate devine evi.tenti, cl:in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este, prilent,, ritm;ca, ca Ei a in'incipaLeloractiltni umadc automati]n curs de automatizare.

l,a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tdisle:ro-disgrafice, a care cxistil o .tiologic bazatil pe ins fsau ;nfirmjiatilc motorii cerel)rale, fl\lpa clcr{iitiilor de dc

I

simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial ;

natura ctiologiei dislexo-disgYafieicl:lcd uibrlrarile d€ scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen 't(CL rrtl'lccf. senzorial.r,psihica etc ) ;. l i r m" i s i . l i

"11.I , .burr. : . l^ l imlJalu l ' r i c i ^e rdp"r l

existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului;

, . : \ . lu l . l^/ \o l(a ' ip ' i 'ca1"8, 'L 'aLr lu i :care sint rezrrltatcle scolareale logopatului ;in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii ;

- \ ' r rsh ]L)eoDaiulu i;- n i ,eh[ , -h d-. \o] td, .^a l imbaju lu: . n Sencral

r . la l la . l in t rc motr i( i ia l . : i l imbaj, n i \c l 1 molr i i ' i r i t i i s i a l

limbajului ;

- . e, I ra ldolr i 'a i iAi i al lJ l" fa l :La1i i. . , r rr ler i : t i ( i lF pPr.pDlie i3 rd;r : \c si \ ' /udl-kin ' I 'e:- soccif i .u l , r ienlar i i sp3l io ^' rporalc:

r . lcctdrFr, n I lan i D-r ' a l :L r i i . a ru blrrPf : l" r d l n: ' :

T ni.o ,- i .J. l i ,de u .Ln ,un i ' r ' . r r , lFaPd rprapiF a ': ' r ' -

r . r i lor \cr;s{ i l i r r l r i \a f i centrata pe lormarea depr;nderilor 'u -t"" 'o .i in t r t " . - . . , .e lur clef ic iLJtF. e st imLrlarca ct i l L i i i i p ' i -

L;(p ci dez\o tdrea pprsoral i lSi. i i Ca si- in

ca-zul' " re ' rer: ia l tor

tulburiri aI€ limbajului, fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot fo-

losi douA categorii clemetode $i procedee

A. Lleto.le $i procedeecu caracter general $iB. Uctode ,ft Praceileec1r caracter tpecilic lagopedic.

, )i"..l;'ii:111.11,i,",,:''Ji"'i*,iiiS,lll ;;il;;;;""

i pentrue'itareaoboselii'

:1. TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr',1nE\ IIJZULUT rr()\Et ]\'rlc

a musculatu i .lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i r ,'

cLLexcrciliite {izice gencri'le. O mar' ' importante o ar1 aceslL ''-rrmd pc;tru fortific;rca generali a oreanismrLlLii,dar si pr'rLi

,.,mUaterea handicapurilor de motrj(rilate. cle slabri organizal r'

tio-tcmDorali si D.ntnt dczvoltar..t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1i',' aceeasi tlire,,tic, cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii rl

ii scr;surir;, dc'terminate de fcnomfnc (lislaticc, rinolalice' (1i'

r.r, erc.- r ' i . ' r "FlFr.rF' rf . p ,rt d'a or:1 i oldn'

r i Lno"-{ i rl I



i*ii+li;i],r""1r5;til#;:' ,i ri.'rf"li ;;,r,,,;$;tti,:,

,.,i;l1"."l".il' 'I[,];:ill'il:iil;i;i:iil,lt[ri rnr;"'li{pidri;i{g;:l:1,:;ll::iI"":,1,'^',:""i\:li:j ti::;:1i'i; ::'i i.:i:'iii.:1";':'i,:,1:';;i;;"-k;'.-.d;i.pem

:"f : i 1,1. ",:--e;;, i , . . , . ,1:.rr"rcl,, /'r , , u

,.',;. ';',',li-.",;',1;-""';r::i*,{{,lll'i

n"'m'";#*"1*ri****itiiflt+i;'",ir::r",,; , i;, .{.lti;: : .:'J;'1i.ilii$""""e rt ,_r,L upl i 'F roropirtF C' te indicat IJ logoprcl l s

'***L{iiiS;it***irl*'.t.";;.lr:,'ll1;ere r cuvintelor Paronime :

de{etul in aer, a litcrelor ;dc lctul pc o st ic l i , a l i terelor ;

si colorarea literelor ;;itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie

- scrierca grafemelor,

- dcsenarea diferitelorlui lor ;

- modelajul rljn lut sau plastilini I a

Lrdf ' . \er.rr ir l^ 1, I dclrol l"_- apJ-rLLl

;misi i .-- olp. . ' ,nfu 'Fr 'r , r ' :r , i ' t in' cl urr^ '^ ' "rer.nr.1€ i_ lFrdoi 'r " i . lal iei

I , de\;r rnl al iL J' n' 'ecacF

tj \ , -. r i i l Ll^'1.

rol .- d m ' ' - r l- l rr i i d'Pe " or ri d -ni: :

.. 11..f , :J.d t rn'" i ,- i . ' r ' . " 'euird crm'5'ari rtr i '"

L r,. l - fp ri l f , ' ; r , a de..L, l , 'r . ' ,1" int ird.- a bf r r ' l r ","r i . t :n, i t ia ," rra .m;ra \ibrr ' i ' r p' ntrpde I

mL.,c. l , ,r ; , . , , . , t? ., l . mri . .-nn. \^. torm .F .^ Jl i l :" rr ' i .'

raoiile ttc ielararc. In functie dc virsta copitulul sc poate iDrr.

rtice jodrl cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir''

Asdei princLcrea-li .'prrcarea Iningii, mcnlinerca, pe-o perioadi d{

timp. atirnat de o bari ori fringhie, trasarea cu clegetur a i)or

coniururi precise intr-o ]a.]i cu jrisip, intindcrea corpulrii paiall L

cu podeaui ;i sprijinirea pe miini si virful picioarelor, pentRL e\c-

.Jldrpd ,nLdr: l ;- ; ' ," i - ' ,mdi ,rr "' dn D.o'ala. l^ . 'p

r" I

.rrr l : arr ,-r FI ' , i ' r rd .p.r r i . l d. ' la i l imp so pot urr l ,a o ' ' r r -

cLo exercitii mai ipcrializate pe direclia dezvoltetji mus(Ilaturll

m:c: a (lcL.r"lur \i m i ,^u 'on;1F

I'rc, 'vol l i .J

r - 'P fi"pJ'

jl '

: i l 1.nr,"p: 'n i . : ,^ D:r ' l r . r 'F' l 'd. . \Finpl i ' i ' im ' ; ' 1""r '

. i se par mai importartc:

- inJia"'.o si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici a pummr]ui i

- aDroD:erea sj :nLlFtr 'rrJr.a 3rL-rndl i \ ; si r 'rrr i 'r d LleqerPl '

" i 'xi ,*,. l"get, l^ i prrr imirrrcr ' ;r 'aLLrL

i la ' lLrFr o' -plan;

dupd contund-model :

figuri geometrjce ori trasarea contrrr-

r ' . t i le 1l ie1eo t- J

tus c1u

lai i ladi

clitercnlieted P-bpari - bara

poali - boaHpapd - baba

prLlnd - bmndr Verza, E., Dislalid si teropia ei, Bucur4sti, Ed, Did ni I'ed. llri?

ni. lertnlierea -t\ r l i i - fat6

farlrg -- lag\ az^ - fa.zdvlnA finA

(lil erenlierco j- t

(Iiferenlierea I-r

iege - .egelampa - rampelama - rami

CiIerentierea g-c

dintreele se constituie in faze ale procesului de achizii'iL

u' i t , l i lu." ' "- , . . , . : i - tar, ' rdf ' rL, lL"r,r i lL ' r e oricnur*

r 1i;;;i1lrr11.."'#$rq



jale - $alejurd - $urdprejit - prisit

(Iilerentiereas-z

Croas.i - groazn

gogo$i - coco$igara - caragoali coali

ttil erentiel'ea S-s

$coald- scoal:imuqci mllscdpigc - p scla9 - las

in a.elaii Ecop, se pot tiliza exercitii de consii€ntizarc a ase_min:rrilor si deosei:irilor dinl,re literete de tipar 9i reprezentarea1or ga{ici de mina, alegerea ti difererlierea sunetetor $i litet.cloraseminitoare acustico-optic din cuvinte, Jomarea ale cuvinte clinlitere qi sunete ce pot Ji confundate, subJinie-reaiterelor asemdni-

roare drn|r{Ln tcxt, perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a gra-t?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori), pronuntareaLrnui sunet $i gdsirea tui h text, analiza fonetici a cuviniutuiinainiea scrierii acestuia etc.

3, EDUCAREA Sr DEZVOLTTRET C-{P-{CITATiI DE OBIFjNTAAi,

FI STI'UCTU&AIiE SP"ATIALA

Intregul procesare o insemnitate aleosebitideoareceunete tulbu-rdri disiexo-disgafice pot li determinate, exclusiv, de aceste tran_, l ' ,ap,ri. :ar jn alre lc.cu o oriotoCi.aparre,sinr de cHIFma: mutte

or. in.nminate. DF fapi. .hiar in {ormareadep.irderilor de \.r::_citit. Junctionarea corectd a activitAiii de orientare Si structuraresparia l i de\;nc ,ondi l ie sine oua nun. ppntru ca Lra"ared omnplorSralr .e cr, rrm6rrea succesiuni i e" fa.urar j i I i reretur n cJ\ ir ,1" . aclr\,intelor in fraze, a succesir.rnii induritor 9i pi;ir;;J ;.;il

17 4

ilihiHq.td'i"::i"+

-i*ff

+i#i:q:l.i;;:;i;.i "'::lill"l;.[:lr:'.lru;"r:Hril

mtrffi;r:'{iffii:*r.l"ll't #*:*ri"::':mltfll' i,;: l*iii,i;lJlgru:';":;':.J;'o,x

filttfr:h:*l*i+rk*h*ts*:-fl;l"Fi"i':ilurtf*i;i'*,i'#*;*;i*'*,**+;:i*i:fil:;lrl'*:**g'".J;ffi".'"1:f,'"J."'*

maisus' it ti pr

$$$+}?$tHH5+:::j iiJiT;sl;;ll:.,'Hi:i:ol$:i':'i';i:i':l':"i

cel rn bra l le,'

le\ : ' t r .oLiF d.rJf i rs; sA inl lHaga ' J ap; 'are

o.." i i , r . , " t t i " , \ader"a l ; / rbi l i ra l i i ri aoa"i t ia t 'r ' i Iorme

i" i" t ln" '"" ' . t ""r ' i

in qr isul brdi l lP): i ca de faPr ' [errom

itatoresr^ conrractar i i mu..Ll , r( e\aePraiF -,eea .P dr ' .P

Lar, obo'ol i i -: dparj l ia , rdmoclor ' I rd 'a "ubi" 'Lr a i lL ' le

i . t i r . it"p"";aj ,5 i

in c i l i l , r r , Acr Pral . eor 'cLirrui 'ca iFret; '

. " ,uLi ." t -" . ro p.. \ i t r r .d'r isoar i : ' : d in urdhr ir r ' I '

r .a l rza/a intr- i n I mp ma: : ' rr



, . l r i , : i i " * " i . - . ; , " " r . r i - .ciL

""bazeaznpo mi.(ar i lF sLrpl- alP dFg. lFlor " i

mi i i . pe Jd

rea vizualA atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior

pozitiitor- Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie s

l"* 'o" i re 'c DoriLid,ofP,ra ': .un\ranta 3 '6"pu)ur. I 'a:-r

scr;s i a l ,"r i :oe,rrrr , .h ' ; r l r tPlc lP irnlr rra irco ra d r;ral i .5 "i

le i : . j pc direcl ia marimit . . t rpaLiulLi d m Ju

int^nsi tat i i , a respecrar i i sDal i i tor d:ntre 8rd""r^ ' : a oer" l

tre cuvi;te. a coreidrii eipir-inspir, cu rcspectarea reculilo

Hrafice fi ortoepice etc.

Toale a,p. le ' \ . r . i ii \ int dcn:ebi l dp im 'nr.a I F D^ l r '

lcr 'o-dis{ra{ i . : i . d€r mai'r 'cama P'ntru :

'droDr^7rnr

r " . i , r " i r t . . i " r . ; i . t ru" tu ' " . " =oa i ;u lo .' . ' : ' , .n r r le i .crenrc serrzor iale.minlal . si p" ih,e. . \ ' a\1c d/oJr" ' l€ ' l 's l

e..ri"ii"i

a.ri"i""p .enzori;le,mentaleFi psihjccse dercsl

i r . l l t .aLr mai pLl in.omponp^relF dF^rr '

,1ar ' ' i\ t f " l rd

i : i tu."", . -" . .

a,ardcr;r i \ r i . i lor dci ' , : ra i . ' \ i .1:

1. INLATURABEA ATll'UDrN[ NEGATIV ] F-{T- . DE crrrr-s

SI'DUCAEEA PDIISON.qI]TATIT

Ca orice alte tulburare de vorbire, fi tlislerio disgrafia'r.rstalatd, determilri o stare de nelinifte $i teami de insr

ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante lle

rn.ucne,ului .color. ,a,rr :ner" a neo.rr i (" ; \or i 'n ir i i ' . re 'comoorldmonlLl Prafole\ ic, atcenr r:dzd rrr 'd dF ob'b-ald

tudla ' i f iT ir ' CJ t impul. se inslalea/ i o l :p"r" 'n ' ib: l i l " t 'afe(

sr o \ tare de repulsie fala de procesul i - ' r rL, t i \ . in 8p erd

;e acl : i i ta i"a de \c. ic- . i t i r , in sppcial . Toar^ a,F\t 'a. la trnp"ima personaritalii togopitutui un aspect negativist ce

relaliile cu cei din jur.

Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente, ccl ma

rrru..oFl orro at" la

aI p' ihot topioi . S-a 4o. '"diL ra P'ih

ioacA un rol in.emnat :i in al le l r lburdr ' J l . l imbajul 'r i i

in bilbiiali Ei logonevroztrl; desi nu corecteazE direct handj ,t,L,lde limbaj, ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc. rlrlde nFc"sar in dFzvol tar-a DFrsonatiUl i i . . i r - re, ,ps lo ipr-n, J ,, rr lapl i , arer m-lodelor .i pr, c .deetor soer:t i . tugoppdr,p A r, l . , lps ihot . raoia sF rt i l izeazd. | (copul de a int ; tura, tr r : t . p. iJ i , , , , . .l l rctf lalp. drlerminat. Je hi ndi ' apul scr ic-c i [ iI r l , i . In pr im rl r r ,1rcb, i. urmarir sa .p inl ,rur-F cama paLologi"d, cr

"en.Lat.e ,r L

\a comiLp.ruri .i sA se ln ldLur . \pnl mFrtul Lle n- - l

tomplexa, capacitifi de a rezolva situalii, probleme-crcai,enim .mut ad.rlt, iocul procuri placere, distreaza, amuza, d

odat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea,reantrenare

r;lui - anularea oboselii, ceea ce iustificd utilizarea ioc

,nslrurnent de psihotorapie" 1.

ln scopurisimilare,se pol lu lo\ i desenul i dramali'area

Dermit a lru.derFa :n relar i i l ' .omple\e ce Jet i4pscDer\on

i, , " . . " . r l ' . " ra pr inr;pr la 'ormi a p' lr" l ' f .p i ' i . r"v*p nJ



'osopaL. .aritato instalat. Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste).o-alisgrafia poal,: rnlrr , .a,, :i ,a In, r. u.rpa I n torr-tF DrnDr i i o"vi. .e o;"mp"; nasL, . \ur r r r ( d pc.irol. fdpia s; aibaopli^ iprla ma\ima.ea rebu: .sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui, cit si comportamentlrt sa

.Indiferent dace activitatea psihoterapeutici se desfi;oari in(l;vrduat sau rn grrLp, specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe cl r'1r . .a.^ _lJ.redd DFrrn a pLrLed tabora p lan, l oi i . . . t : tur, . . . t :r r r . r r n i I Iru, . i r udrt, . ioJ' { i 5a ru dioa imprpri€ .. d \ . .,obje. l d. .

' d L Ddr in a^.td.: r imp nu se r""omann ni . r i .r". .p .larpJ

' ippr o p;r; lF s i , unrl i , lete togopdr r tu i , ar. , r r1 m, t r . . , I

mar DU1r. . . mpr' l a f i dLordare. Specral;cLut r,,b.. ie : j l p p"gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor. acti\.;rat.apcihoterJDcrl i .a se Daare dpsta.,rra :' pr:n prc,,"nra.ei. I r , , r t ; lm'. , , ,n{i1 : -nrBj" i Lr i - - rr , .afe .i s"m1 ai.a ie. ,r, . . .or r . ;rq r i lOe .om.r1ari i . a a.culrari i mrzici i cu cara.t.r Ji-: r . tor i . Jr

tjliznrii sugestiei si hipnoz.i r.

Un- loc cn totul,apa;te, in caalmt t€hnicitor cte psjlrotcrapie, jlo.up; j . . r1. qra l al* n,rzrl ,opi i tor d- \ :r .-r j mi ,d. R S,t, i . , .bbp,led7a tr ' . .eni l r -

lu, Ll , Lrar :v togop-Lj i , .- . ,., .j t . . .r .-r la , o_

p, ior.pucib"i l ,1,a Llr a . . . ,L. t : tu i poe,, iur, rpgi o- i tor s i : , L, , r i torDJr ef . n '

-l, iF. le . la ir,r, lF rnai mar i . i

" rar .- ,. t - :c tLr l rp.

-Jocr lol-rJ c .ui i lur .o )o i t inepuizabi tF da imprp- i i cdr , . .onrr i -

U,l |e la lmb.ga{irHd . r.^. i i i taioj- dccpre l . rme . i \ a ld. Jormead \ :d. r \ lLd in mod di re. r c"p", i rdr i ob.Frvar ivF. :ar i . n, o indir^.1l.cUL.r.Fd. '

o mar mar. artrenare. cL'mpFr.rU, d.pf i - er i acL:_. .a1. . mar..1r .apa.i talaa .ie in lp leSere a ci rJar ' : tor .offpl. \e..rpF€za.capa.i tat j d" rFrincrc. dar s i ip dozdrp a rnrl"tor f i ; ," isDi r tualo, capr ' i rdr i de ., ,ncenrrarc, de \upunpm Ia .onr . . \ tut unur

raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii, tensi.rrle afective

r Ve.za, E., Particutaritdlile psihoterapiei in reedlaarea xorbtii ;ipersonalitdtii logonctotictului, ln Anatete Univ, Bucufeiti, seria Fsihologie 1972.

I Verza, E.. Di la l ia t i terapia e i , 8u., , Ed_ Did. $i ped,, 19?7,p. 122,

"Dub.r iar i i -i m;i a le i a aclo le. ,"nte i, d i ' .u j :a l ibera sau oc

dat.r. robl"m"le irbordale n discLr i ie reblr : . si \ jzeze nta

unor blocaje afecti\,e, redarea increderii in fo4ele proprii' in

tarea fobic'i si a ir,€rtiei, crearea 1lnor condilii siimulative

fiante oare sd duca la instalarea confoduluipsihic.

Metodele i tehnjci le pqihoterapiciteor ircraoorta{( d o s

Iacror ic. t in de " lru( lu ia p\ in ' ra a logo/dt r lu ' . de,undi l ; i le

t r ; ier1p si , - i d.,f; .oar; a. t i \ i la t .a, dar . i .1" ' imptorratonat rra d;sicro-GisErai:Fi.orn ind de la ioeeaedu'dr i i in rc

. .ora l i tat i n 'ar.I lmoajr l u, t ,pEun lor ar,drre. a ma.r'rF' ia

portamPrtala,metodolugia or emporan; a 1' r : rDie i rr le \ rr

i iar i- ; m',caz. in, egala m;,ura, p^ folo' r-a uror r ' l r r ;

multe dimensiuni.Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi

necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pe

acesta se ;apete incredire in fodele prop i li si deplrnil u.on-LiFr1 r core. tdrFahanLl i ,dpulL l i' *oe(r i \ ' f . : a 'e

' r 'r iga -: coldborar.d ognodrutr i ': a td anr ' I ' l f r ra ' l ' a ' tdesfaiuratil.

B, METODE SI PROCEDEE CU CAII.\CTERSPECIFIC LOGOPEDIC

Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pop;rt tp cau diGrFnl ia le pc prof i lu l .or- , dr J 'l \ ' ' i or i

;l .orecldr: i d i .Rral ie i ,dar noi prefer.m r lc pr 'z ' r t i r r im

(tin doud motivJ: pe de o parte, o metoda sau un procedeu

in corectarea disgrafiei determina impljcit .rbtinerea unor r

nor:r i \^ " :n r l l . tcvip i lnrers. iar pF 4' i l rd parte. " iF are

-. maniferla n mod u"i. i i \pncif c. laot p'ntru cJr. -dleg'meLodc au a ah^ia rami.e la apreci" reacoe' la l lstL l lu l L l

aDlicate concomiicn'r cu cele din priina categorie sau dupe

l Schiopu, t i . , Verza, D,, Pt ihalogia t i r t le lor , Buc&ret l i ,

-siPed., 1981,Pg. 317.

mlhl p€rioadi de timp, cind se constafi e l€ctele pozitive al( ti l

melor. Desigur, in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest.r rL,lburari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( ,.,racter general, activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l,"l,qi procedeo cu caracter specific logopedic. Important este ca, ,)l r ,tr-un caz si in celelalt, metodele $i procedeelesA fie astfcl sel \.ti ,incjt si vizeze, in egah mesxre, atit i eturarea t lbrLririi de s(rL.citit, cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor It i t i t i i .

alDli rc| rd'-.dre \or dirc' ' :urra rn r-- ia \a'" i \ i late

D nlrc

"' :k;'ii:#i1ii;-*"-*t':,:i:';r""'j-:l,- l:i,:;,.;l;':',ji,'lf.'ii'il'T''.'J.T;" :;"- lllllH?:l%i:;li;?,1'lPix'lil"''' a, ' a'Iognp



Considcrilm ci prima reg ld generaE, in terapia speciflc to ,,pedici a disle\o-disgrafi.;, $'.e acaea ca ori de cite ori avem d,,,Lface cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A.laficc sint manifest:iri tLLr^f l . ,LJ"r i . o ir iorac.1pf i i tar . , a. l i t rar ,a d. ,or tsrar . 1r , , . .sA tnceapd c iniiturarea dislaliei, rinolaliei, biibiietii etc. drtr,metodologia cunoscuti. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti ,'n lardDa l"Sonpa:a a ru.burar i l . r vorbir r : nralr . .p \a ir r . .corcctarca in plamrl le\o-grafic. Spre exempllr, daci un copil Pr,zinti o disle\odisgrafie. ca urnarc a transpuneri; tjutb rdrtlo; .l .pronunlie in citit-sciis, atunci, pe misura corectirii unui suDer, s,.1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irrplanul grafo lcr.ni. in schirnb, acolo nde existi tultrurari usoare .1,,J . r .n InL; ' ,

r, cr p l r p". i ra i . " t cd s. t i . . i :n pdrat . ; r , .rpia clisle\o-.lissafiei.

J alr ; , . r . l l ra. , r .Jrr , :^r I npral . psrFr, .6cda i" .p, - i i r . t : . .' ,1r i Frroa, ' . .' i l ma: d^ l inpur;u . : i udaL; , u -nJ, i f - , t r r_d p1._

mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori disl€ni.j. Aceasii n€cesi

1a1. de,' rdF..ur 'n jr^ - tL. - . , i r tapr r l .d rrabr e iTD.Fdi.Jr p. r l . lp | . . ib i l | -nrr r - . , .i , nnsot :Lla- .a n, , r d-pr : , Cer i gr . . iL" I-i e\ r lor , , -or d . . , r ' r .Dc1dF Volarc sJU , .aidt , dpo;r . ._ di ,_

l ' \^-d"rsLrdl i I LLn- pr . t -a n.8al : \d p- af i rmdr-n p-r .or al lar i i

- .rn l |n. . rn c l t "cLG gc. , , d l DH ar. t reLui. . ,_- l urmi. rna, -I rpcare.u. ,

"1. . t - , i .d. . la al fornar i i . i opz\olL; r . : : ,opi i a ct -

Dr i .dc. . r - lor . .nal iz ; i " , . J . r r iL in ptd.ut t inq. . . , , , . , ' , i ;. . . fioglc. (

'd t . L j l . r .J F\ i . a ef \Lr ier" . in mo. l . , . r. r ien, dirat i d

rmDundratc\ fen mod cvideni

. C. Cal"r r . or - . , . d. r"rp a de J.p. r rF ddr", i r rerdoid Ji , -raxo-dr \Crd . logupcd l l rebui. \d aiba in vedereo ="r . " c l , .pr i , ,_

r C a 1a r re zo, C., Lleta..lpsi procetteeni dislexiei, in Tuiburarile limbajuluiPed.. 1967, ag. 2i6-rJ9.

penfu corecra.ea disgfatieisc.is, Bucurcsti, Ed, Did. si

180

-i*l+:*+*ta+#tiliji- *'#lt*'tT:yf"T";""Tx,;r;:*:,":f

**$**#$$*,,*

:fr,{##; ;;#Ii*{f,,ji+lln**r+'ffit+,g,$,'ffiil.ffil** *i; 'fi'

#fsilil+$mi

- t rFtrJl ) roa"t r r : m: . i rd l" Of tu. -naj J. ' - lp

Ll . " Lr : r i mD im, _

iJ l r : l ip-n Jn Lpt j . , r - 1\ ' , r rFa ui.o ' r 'Fi d- 'cr 's . ' ; r i .duriior; itjzibilitate etc.

Se r. nar.t l : r - p I a dDr ' L. i l i rde o't " ] i l

l i 'p, r t " . : {c t l ,uto. ,a. i dr ' ro lrar d D. L, : r ;1 i : L l . " i1 lP ; tIiteralar i l)erbald, faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cuf

a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\', Lrnirea iterclor s

nprc lor . , r .ur i r te .' :r '1. \ :nr . lofr r , nr ' po i r i i . , .aJ . : r r -

_r 'n



n.{ ' t t ' r 11-r

rLn J^ n \- a .- .*1" s Y -' -P

LJ {Y l l LJ -u r_ .1

d q-c d.s-oI dqbFpbo-Fcfdb

o-F- 6 oF,u d q+-s do-b-a F q.s

g d qp-a o- -o p- l : E. n-q db d c/-s

c/+d-aF dbF cfF, cr-ob qn'h d€ F)r dd *.p +.(n*Fdbg+

r{-a b i d *b

-rr r\ n -r-r r -/ -""?dq.Fdo-pot-1 .'r -r'r n A a J

, -4")-"Iu

q o-dqb-oF

m:n. ] .b alrmam. i d,eana nu nJm€ ,; m tn' l i ' l 'in lerapia tulburArilol glafo-lcxice, dar ea constituie 9i r'Ln r

eficieni rlc prevenira a ;cestora Dintre toate tipurilc de.liskr

Crafii, cele care au o.aracteristica fonematic,sor cLr acr':Lstimetodi. Daci avem in vedele limitelc pro

oc a"al 'zr ' ' i r t . /d ,1 '11i .al i d hrnd: ,apd{ i : dp int ' ] . ' I ' 'nei :n-zor i" l i , -J i

, u scama d (ni r l . ru7. ar r f i i__Flpc 'm

mpr : c i l ; . r l la\ : D- i co_' l i lL ' ,uncl i r ' i d^ oa, i in mini 'P '1jr

ic:o-ai"Crai;ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln g

- Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can;tientizare o

ip; r" c l ic t rc- ' t i 'arc i i "" l "a" ia m.roJr dn r" ulrarc Po/ i i

c . . , , , r " . t . . , ro:e. \ i i , I inr . l , r r ,ornr l s i 1. , i 'u fard

"enzo r l . , .i mr i pLLin l r "" i c . r ocbi l i a i . m:nrdl5 'ru 1.

t lbureri psjhice. Odati iormati o aseineneacapacitatc, Pri1;u161's3 p"_r" L^ a"Lr lr€ gr '" l lor l iL i ' . ' t ic ' I I ; ' r

ConIro]FzP' i 'p lanm.1tal . ia, ' i .na| ' i t redgaa'1mani{estarii comportamcntului ler.ico-grafic f astfel. incctul

uetLl ( rDdLr po. i r , i l l tat "ad a cv 'rd er^r i l / ' 3r ' le ' .mmo. l obi - r r l r . lnror l .aurd r t "nt iu, lar .a - . r . i , L, u i a ' rpra

comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclul

se citeqte sau se scrie. Soljcitarea se imite modelul ideal E

tarea acliunii, piDa cind disparc gre$eala, duce la batitorire

turilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi

derilor qi ta trdirea, in plan psihic, a satisfactjei comportam

corecte. Exemplificarea cu scrie.ea si citirea diftongilor' a

pi lur ; a cu' :nrelor .ompr,cF, d.Jrc aprr . d. obi 'p i . gfPte

i . ' r r , ' ' "nomenctedi : l ' \o-disgraf ice. (anlr ibuiF la formare

cir , t i i d- curs i e- t i . ,ar . ci la . rparea po' ib i l rdt i i de a cx

Lran,r . ra s.hcmel" ,omple\c in 'rs i in la c ' lF ' implP. Dar

ln caz de omitere sau s bstituire a unor literc, in scds, si i . " : - - i

" . "" ' . r "r rdc a inrrehap' eupi l dF la ro

'r i \ i1t\ inP

rc 'o. r i | t . ' la ' "a. r - l la .J\ i ' i^ J , ,ualc i , ,o 'cuie) Dc pi l

copiiul omite sau inlocuies.te itcra c va li solicitat si deru

clNinte care incep cu sunelul c (cash,caCeetc ). qi folosirea l

dJ^\- - - - /q.ul-ruPu

rr-nh * n n-?, , -

n n tr rr- .,t-r-1 t - * .ge

Yr rr' n .rr A

rr-n A r / n-. | r n n-n n t ' - : \

nJ--\- \ -r-r- {J { -iJ LJ Ll

n A rf }r -n n-*Y€ 6. c\ d-o

d+p hpd\ - - -

{ -u u HaF.-4

Y {tJ L{ -rJ v

-o q,g-s EFb.i/ \-

-

,J L-

- -vuuL{F d-nF eq

rl.r.

tr

tr

dqq

nq.tr

qbdb

E\A

trq

l182

de crvinte se dovectestecficienta, intrucit cont.ibtie la forma.(,rlasocialiilor dintre foncme si grafeme, cit si ta diferentierea to.

lpnrr, |F" l i arP I . ar r"i i d i Lr^ p.r(^pl a r i .usr i . j c i forma .. ,i , .^o-h n' \r .2,. ; . .p \i r ." t : rd di / t f_rr :pred fo.em.r l .r i dp brdl ,n lsi reprczcntarea acestora rl plan acustic si optic - ceea cc i.a con-rrh lr ; ld , lp. \ , . lLar-a .Jn.L LdLi idp .on:r ie; l izare a . \pn ' . .dt . t , ,. rur { i

' rn3r4. pFr,F'rt:a rF\ ,rp cupofL i farrt izdrur penrr., ,. .\ ' . r ,Jr , d r-n,, r . tor \ tperi.drp de .un.astere.

Dc r. l ta a.oDd.; tat i i t t , s" , i .o t" a pla: ic j ( t j t , o \ .m-rt .

plen. Procedeul este optim in cazul intelectului normal, d

sebit de efi.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect tiCu rezLrltate similare, pentru deficienlii de vedere, se vaimaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. Atantajutproc€d. consta nu nurr,.; ir' sumularea conduitei lerbalencral, dar ii in faptul ce se obline o mai buni c.rordonare.elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac.rstic, optic s

Prin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capaci



em, litefi.-qrafem ti forem,Litefi. Un asemenea deziderat .lcvin,lJoarte a.i t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit, api_mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnFrere. . \1 ir l ler. si c. . ta l . l , rar. a rut , ror pdt iere lor , . 1o. p i.

din subslstemut respectiv. La dislero-disgrifici, retaliile enu;tate,fie ci sint nccnnoscute, fie cd sint uitat; adeseod, ii""a ",, "(n]_undd si nlr pot_ ealiza legdtrjra dintre planurile acustic sj optjc.

dintre acllstic si kinestezic.Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti, se pot rititira rl

$r iF dp.p.o,pdFe.Asrt6 l. .6, iLp\r^dp i , ,Aop.d. r pr i in , , r ,p. , , , , ^\ l j . d . , .1-. r . l r r l - , .L iJ- i l i l i rcra saLr irprcleJterLaLeubicfr r lle ra semnaliza sau le l.a sublinia_Ulterior, le I,a rcproducc in scris.Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj, toto.lari, serealizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria.cu timpul, se ajunge ia autocontrol. ln a doLra Jt"$,l"crp.l,J, rresl- . 'nA.rr r . \ lu l . :Lrb supra\egh^rea oeopedrtu', . ; . . " . ro i

nra la r 'prFl. , r , , ur ntp l . la^arp

in l impi-ddif i .u t t r t i cd a. u: dl^ lran.puni 'ure,L ir sr i- . ln aceela. iscup, * l i*1,"

"r l , i " l

1re d. calrr logop n .au slrb iectci or i d. ; i rp ur i"-

ai rnee a :, r .' le tp .a, .J\ i-1 ata, ldt . e lp si, r l semnrlatp rrr_, o Lcrt

-aar. i * ,

fPprod,., n . . r i<-. Pr ..d-LI ecre Ff i^;enr . . , incl .e p.o,: . r . .u,"In\Fr. aclr .a

-r . r '1p f , . rp. r s, is, s inr .ubt in idrp nrr_,r11.- ,L dasau pe ccl rcalizat de coDil

-h-rur' ,^tar. a d isl . \ , -d:"BfaJi. e5le ndi,ara. I a.etea<: ./Lrttr".

po/rri\e. Iniu .rpd proc^dcUluidp ci l i r - a uror l i t . r^. a gr r , r , . r : lnr

9: l i l " * ; :(r \ i . r . . d-Dd Drin, :p iut de r : r s imptu la." ;p i ; , , , J. ; "

sr,pmp pl"n j- . d i ," rL i l . d ndirr . : ap, , :- t . \or f i roproJL"- .n cr is.

.q' .dna.c p^ale fa.p pJ.rr ind modelut ;n IaL; caLr n t iD5a3rF.st , ra.De . .rnpnFa. s, . por f4tosi magini cu dpn mtri n- | , , ur i

, , a. i i , rn; ,manF.;ro late sau in cui1a,a, t le t i . , i t sasug.rFzFs rj- l c^l ri p pF rupi l s j le \FrbatjTpze n cu\. int. Dpcare le n rm m .r; f ic ' Ld imagjni lp ma, dif i . i l d" ; \u,a l, .a I .u i t "scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_isugerczecopiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_

184

a ses;za egaturiie dintre fonem-grafem, fon.m-litera iri litfem h planul perceptiv, pe c1eo parte, iar pL'dc alti partal reprezenterii ii eindi.ii.

De.raltareLr capacitdtii de d.iscriminare duditixd, Dikitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea ricedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sintezaa stntcturij cuvintelor si propozitiilor- Rczultatale sint mdacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice, ca inse ajunea ta celc polisilabice. Pentru a fira mai bine imaczuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrratd cu una sau mai multe culori. Metoda lui S. Borc1-Maiscopiere a r.tnorserii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(itmaticale asem;nitoare (substantive, verbe, adjectir.e eic), fici ca Jiind efjcientn din acest punct d.r vedere. Cu scop ator se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jrazca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstoratorlrl subiectuiui. Prin anhenarea activi a elevuiui l a co

propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilosi ast{cl inlatil sa le e}irnine, dar si sA aprecieze, din pLuctdere 1a.toric.corertitodinea si esldtica scrislll l.

C'r trune r.eznltate, n dezvoltarea capacititii d. djscrimipor folosi comparatiile pentru distinge.ea aseminirilor fibjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere, pe de o parte, iar pcintr. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e. In ferlul accsapela ]a grafeme Ei lit€rc aserninitoare, djn p nct dc vedersi liinestezic (p-b-.i., m-n, s-_sl, au dupi componenta audits-,i. i-r,.,,cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legDcr oase pentru consoiidarea formelor corectc-

- Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s.r'is

o serie de mctode Eiprocedee

care contr.il)uie, ie la dez\.oltprinderilor de citit, fie a celor de scris, fle a ambelor, intimp, dar indiferent pe carc cadc accentlll, rezultatele fintinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGel\ ' Idlte din acestem€tode $i dovc.lesc f ic ienla $i in etapa

a invd-tdrii scf s-cititului, cind copilul incepe aciivitatea organi,"l I

de iDstruirc. Dinhe acestea,1c cnum€rimp€

cole maiimpor anl'

L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa jml)lr

tantd si nec€sar5 nu numai pcntru cd stimuleaza qi contribuic I

dezvoltarea vorbirii copilului, dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl'

rati .ra reDrcuentativ:l Dcntr ..{romunitareaperceptiv_verbal:i, (l '

oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo." I

Pentru copilul pr$colar, .iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr .

ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca.rtapi prcn.fde organi::tr'

ficilor. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai

o asemeneametod5; ea arc darul de a contribui ti la inlnegativismullli fatd de activitatea de scris-citjt.5. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $rol€td. Metoda pres pune ca

subiect, dintr-un grup anumit sd citeasci ori sd scrie (p

una sau mai mulie propozitii; apoi, cl trcblLic sd indice ucare si continrrie actiunea. Pentro desfAsurarca n c\)ndilii a acti\.ititii, toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd po

tinua si si-l corectezepe cel ce gre9eqte.Ca atare, accastd



gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc

a act;\.ithtii mint:ile.2. Citit-sctislLl selecti, conste in indicarea cnvintelor Ei propo

ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di

r iru lLarr ' ,p poate i. tern ind crur i I jp ice 1i pc carc sJbi. . lLr l Ln

'u e si le ci ipa" . i s irJ \ r l . .cr je ln a.e.re ,ond;r i i , a 'e1l ir lob 'patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte, lit€re $igrafeme, invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi

Dentr a le reDroduce corect. Citit-scdsu,l selectiv cste o metodalcc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr de-

sAvi$irea ac'liunii. in acelaEi timp, se rcalizeaza printr-rLn elorl

minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr.rt-distractlve.

3. Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol. Subiectul cilelte in

aaela$i timp cu logop.drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1

ac€stuia. Ast{el, imita morLelul, in citit, $i fiecare $e$eal6 facu'"al

este core.tati pe loc. cee€ ce in$rest€ incroderea in posiirjlititile

sale de a scric ii citi corect. Cu timpul, subiectul invati sd se auto-

controleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate,ca Ei cu modelul corect.

4. Citirea $i scrierea tn pereche. Dai subie,li sint solicitati sacit€.ascdi si scrie in aaela.$i imp $i sd se corecteze reciproc p.in

schimbarea alrernativ5 a roLuilor. Avantajul conste in faptul cese creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute,to lodBl; i , ; .Lrrpr indagre$el i le 'af lr lF de crla lsl t pr in menlireredpermrnFnraa . lar i i de viSi ler ; . ln plus. logoparJl sq ' i2raz' ma '

ugor greielile partenemlul qi, odati corectate la ace'jta, devirlcconttient de prop ile sale dificultati. Metoda di rezultate pozitive

ai datorite mentinerii situatiei tensionale, a formdrii_dezvoltariimotivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succ€su1mpljnit

Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subi€cti, $i caurmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgra-

r verza, E., Le.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar, ln Revista

de pedacogienr. 12/1968-

are o serie cic €lemente comunL cri cta a cilirii ti scdedreche cit fi prin rczllltatele oblinute.

6. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins trmeiodele descrise la punctele 4 si 5. Subiectul prime$te sascrie saLl se cir€asce pinA in momentul c.niterji unei gre

car":rcoieeii a datoda se o semnal€ze. Apoi, va contiiluauD all subiect, pind clnd faoe ai el o grc;eale Q.a.m.d. e potui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteiorde silbiert, notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Ficitirea sau scderea unui text cit mai ]ung; de asemenea,srea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus.

in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intiliiate date sau pe un timp limitat, cc ,a ce e\,idenliaza tisele fdcute. Nletoda Fezinta a\.antajul cA trezcste ambilia

tilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit maciasificarea finaH. Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spcompetitic €ste loarte dezvoltat, iar dotinta d€ joc ince sc

ca o componente a activitelii, interesul elevil{rr pentru acetocld poate ti can?\l|zatspre o activitate utili fi irticuti.

7. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc €ficientru .lisl€xo disgrafici cind fiecare silabi, care se citeste ori cr diiicultnfi, csfu mpetatd dc doud ori - sprc cleosebircd€ ce se sc.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati). SLrbjectLsi fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade n rapor

laritatea de a irltui, daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb€ spr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti. Asffel, se una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei, volcuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazl irg rPJ . impJlLr i per ' epi i \ .

a. Citirea 9i scriereu pe rortri. Fjccare subiect va indeanumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialociti sau va sciie, astfel, numai acea par'te care se referd ]a care este investit. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent,nuie$te cu situatia de a$teptare, ceea ce duce treptat la dcz

in tJlan psihonourologic,a e(lilibrului dintre excitalie ;i inhibili,'

l)coscbit de important este cd, prin folosirca procedeului respe(1i\,so laciljteaza i ntroducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i ilvrltrarca r€gulilor logico-gramaticale in activitat€ia lexo-graIiaA.

9. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme. Doy;L cum se ttie, disl(r,,disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit€ srLlscrise. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1.,'.oncentra, exagerat, asupra formei in care cite$te Ei a corectilrdinji citirii, iar in sclis, asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra

Diclarca cste mdi dif ic i ld pFr ru iogopat dPcit cooiereaca ea s6-i i a l inga scopul, rcbuiF alerP texie s'urte i i org

i i i i " , , i " a. p; \ ib i l i ra l i ie logoparulu i E'te indj(at ca te

;; ;;;ti; cuvinte necuiroscuti, iar aceleacare sint mai dif

i j ; ; ; ; i i" ; , . in prpalah;t ln razLl oet ic ienl i lo lde intFlPcts

zoria l . loEnpa\ i ipot f r atenl;onal i . n i impul drrLarrr .atun

. ir .p ' f . ' r t (a | \ ;nt mai clr f : ' i l .Ju ld 'aresc (omit Fr ' r i i re

"e-E"ri. t p"n,.-,. ' 'Lr l i rd copicr: i . d ictar i i ti 'ump ncriie

r lre rPraocujSi lnqopal



fcm din c vintul r€spectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticfljjn aceste motivc, dislexo-disgraficu.l trebuie inveFt sd sesizcT(sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda n cimpul sau perceptiunitiile sintactice, sintagmatice purtetoare de semnificalii. Ir acest

scop, devin deosebit de €ficiente invitarea subiectului se impa itextui de citit pe Lrnitdli sintagmatice, iar dictarib 9i autodictirik'si se eJectueze ot pe uni€li sintagmatic€. O astfel de nletodd, nunuma; cA ajutt 1a nlelegerea celor citite sau scrise, dar contribuiela Iormarea deprjnderilor lexo-grafice, prin facilitarea vitazei, 1e-garea mai buni a grafemelor ln cuvint, evitarea saririi ndudtrorori rcpetarea lor la citit, evitarea incalcdrilor de rinduri, la scris,inhturarea agramatismelor, dezvoltarea capaciglii de discriminareintre fonem-graiem, fonem-1itern, iteri-$afem etc.

10. Exercilii de copiere, dictare ti compunere. Se Stie ci celcmai frccvente gr€teli se fac la compunere, deoarece trogopatrrlnr.rmai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia

corrcti a Joncmu.iui,penhu a face bgetura cu grajemul corespun-zdlor (ca in dictar€). In plus, efortnrile de forrnular€ a id€ilor sitranspunerea lor grafici, cu rcspectarea reguiilor gramaticale, abatatentia logopatului de la particularitAlib scrierii, iar deprindcrilc,neliind suficieit consolidate, nrr se realizeazi o coordonare sincroneintrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice. Pe de aite parte,cind logopat1rl qi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior ki-nestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii logico-gfarnaticaie - ceea ce fac€ se sufer€ constmctia frazei qi inchegareatextului Or, o asemeneacaracte.istici devine eroarc speciticd pen-tru disgrafle.

Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$-

nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e.Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite, este iDdi-cat se se dea, spre copiere, texte bine organizate, caTe vor li ana-Iizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta ime-diat, insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe.

188

bj l i rea unor rJporlLr i to"rir 'anrFs; .romjre star i le afP.t i\-emolionale Lunifant' d 'blal' de

ai.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFp"aiL. q-tr" ' , \J,1^cLrl i sa l i ' la . l ia reur i tc i ( reca/d lL'g

ionlnrru ip. iholoci. at i t dc ncc$ar in lerapra dr\ lero-ol

Cnreatareo utbvturilor de DorbirPse Iacc lnr in lpo scomitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLltei cest d€zidemt devjn

"itntna"a averi in vedere ca majoritatea tulburarilor

orale se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile

nuniie ori de dtm $i flu€nte a vorbidi sint mai accentr'rapersisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate i

inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei

. ro i i" : nu,u si':

manitesLariJarar ,"-mnaLaLemdjor; 'ii " l l " i ia . i" mod Fvidenl, in scr is-ci l i r dLUn'i reraDia o*c

soa,a,on,umirPnt cu.cd a oislexu-disgral ic i jc\ igLr. 'icr . .e r?spFclA r'n.ipiul antiun;i de la simplu la comol

ce facilite;,-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si c

handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr.rrdrile limbajupd aPct9,L'mpordre, aJr" l c i ' r ig i rJ | ' r 'deF i ' lorrcl .

9i in e i ic icntaa. t iv i ta l j j logopedicc- T"rapio d st"ra-disgratci trabui" in t i2P.P,1n "aold

d,e:.alxLr;e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice O

corectar€a tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvolta

baiLr l . ;s i "LimLrlarPantreeii act iv i [a1i )sih i(9 De fapt. ar

re.l;z"aza "hiar 9i atJ.ci c ird logoped,rl t s'-o propLlne

tiv in activitatea sa, dar ea capdtA alte vabfi calitative $tile cind este urmirjte in m;d sistematic $i organizat-

ser ' , expl .area ruvinrotor. a samnil i .a l ier or l i a sensul

ziiiei cLf care se €lexseazi, ca $i solicitarea subiectului se

leie povestiri, c.ompuneri, autodictAri, facilit€azestimulare

titii psihice pentru transpunerea ideilor in planul compo

tal verbal.FcromenJl podle ti pus in evidenla al i t la di\ lex' - ' l issr

i ' ; i" . '" , , ' "" i.

c i t \ i ia cei (u dcr i ' ipr \ ' dF inrFle(L i 5P

cu.leosebire ce la acertia din urmi e1 este mult mai a

Areasta con{irmA, ind odate, dependenta si relatia nemijti t,

dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL{elpriplle fi intelegere), pe de o parte, iar pe de alte parte, t.rt)tul, ci dintre_ oate structurile psihismului u;an, limbajul cstc (: Imai scnsibil la inJtuenlele educative. pentru a putea urmiri rr,rbine acesteelemente, n€ vom reJeri la un eipe;ment electuat (1,.'o i ri p:

iaT l-am comerrar. pe larg intr-un srudiu pubticai r ,cent,.r Acllel, am .alc;tLrirdoua grupe de subiect i ha;dicrpalirrtFlc.t $ i senzorial: prima grupa a fost cea de corl.rol , ar d d,, ,r. lqrupa. experimenra. l: i . fosr supus; unui anlrpnamenL nten"ir Lt,

i ii,'i:ilTu,il#iii*ti'i"1;I*|diiT#fu*Tlr?i;l:i"":r''.i5:l,"."i*""1'i' '



Llezv-ollare.l imbrjLrlui pc parcursLt a r rei tuni. cirp rrei S.dirr. .:apramrnar. AmbetF grupe au fosl lormaLF din . ire 20 s,rbiccri|arcarc$i la

-.orcs-a cdl.Ltat. a moJ indi\ duJl, e.T. pr 'n apli,ar .,

wrDU-urut, nalnle $' c lupa ncheierea 'r lreramentului verbrl. AI L

pertru srbi. , { i i d in grupa de conrrot, cir si ppnlru cei din c.rr). ,c\per mFnfala m"dia Q.Lrr lu i era .uprinc; inrrc 55_;0 Lr" , Jt .cularca ultedoari a Q.I., dupe cele trei turi de antrmament verbalIntcrsrv .J gruod Fxperimentale,am constabL c5 pr-ntru crrDrdc ,ortrol vdr i r r i i le Q.L erau re.emrif icalive (media *u

-."1i,L

doro\ 'mJi. la fcl). ln-himb.

la erupd Fxppr im.n'aln, ,a rc-ndrâ- prnS?ei ' or obtinute in de,, oltarca I imbaiulLri.am Du{rL rnr.-qrs l i 'au_ mburiDiiro se-sjbila a e.l._: lui, aGsra arinH;ndo m.oiesrtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80

,. 9 Ir i-. ..u.srdLdrF semniricarivdesrc a.oea ,; , in de,, \ulidrâ

rrmoa'r l r , d i lerenterF int dôcFbir F jmpurt :n1pdp ia un .ubie. rra arrur , n tu ' l . ' ic da t ipul de hanoi.ap $j gra\ t ta lFaace"ruia.Dd .r , r . rndaDlLl c; ta dof i , ipnLi i dernrele, t

e\ef t i l i i te dp coreclared.rrsrP\u-d g.J iFi se bj Teazd mai iu seambpprtru incepu,) pe fo _rosl.ea nor (u\ i te mono 5i bis i labi le,dezvoLtareaonjun;.;r i l ,eracp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1edir i.arorrc, nsa pentr handi_capalii de \.edere, cleoarece ocabularul mai bogat $i itructura fra-zei p€rmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_mdlului .CJ

-rod'F- , ;a.h r i t i i te t imbajului i inr mai mari, , rnr i to i iv

5i cal i lat iv . J€t i de gruDa de conlrot. a dpbi l j i mcFtal caDa.it6t iteoe In(ercgcrori .omuni.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt. La Ljet i -^rerf i de vrd.r. si dF rLrz.din grupa e,rperimenrala,

"c tomerzarrepral motrralr i mai . tar contJrarF$i se dc"vnrraaspiral i i ce d.rcra rnsrJrarcd epr ndetutor oqrjl iv_clrtruralc propiatede a pFrsoa_

r- oth tL'n,1,oat: a.e.r omrensarii t . f : , p,rt(. i

I Verza, E., PdrticttdriLdli ate stimuldrii octi,ritdrii psihice prindezxoltofea limbajului Ia elerii hon.ticapati, tn Revjsta de psihoto_sie, nr. 3/1982.

t9 0

''"ll"i';; ".,"llr*li:lm,llt"mi:iisifriill"ffrr:,,

t1':.ltii'S{nr;#::ffifi$q;t"ii{fii,''#i."4;nl;':r":1"'r:;:,'t+di,$+*Ttf[iil,it**$"i;i'i f ',in n';#rtl,t':".lrlvi:[

:ll*:. ,,";l:ll,'::1,i,:s?i'"x,."j'x';#'m1..:*';tiflir*n':li*:-i*.**

i**il"l#+:+,,:;::nv*:i#i*ilii:tl"i*;i::""#r,ii*ikii".jl:1".,:l';ti:::,,";:i,l'":;r':i 1".1"1

; r-'nd$:fl.if'n'it$t;iiltE"".iii"t"ii".t it.ittti Ei'a mi$cirilor buzclorProducemari

in r€ceptaraa vorbirii, ca urmare a neputintei de percepere ii

decodificare a c.ontinutultri scT antic 1 al comuniearii non verirale(C N V) imDlicate in vorbire.'

lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce'

"bisnui ta nu nl lmai peniru ca este mai pl ina de di f icui t - i t li , ar )r

datorite rezervelor r;duse de vocabLd€rale handic'apatului, grcut;

tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii, neperceperji rcacliilor int.r

iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_

fasoare com;nicara. Dar, c toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii

ce desi in acestca? n. i lc anal izamsepar ' l dc cunfJ/ i L tunrm

i i*-* i " J""acaieaor i ide l 'utbur; r i ex isu o rel ' l l i ' ( l i r r "r

cum am mai subliniat-o.- - i iL* ip i" dis lexo-disgraf ic imajoritatei autor i lo ' c i r rc ar

u"". *o p*o"upo. l in; "ra ' i r r moLl dcos{-bit pp inl i t rfdrcJ

i ' ) i i i " ' -a i" i* c . " f "*e, pe oe o Parte, si l i tere pe de aILd

Dc oilda. S. Boiel - Nlais, 'nrr ) Por'restc e ld clnstatrre:rc

lex i ; { : . l i 'Araf ia) <slP o ent i la le rulolug c; s lnns I Cardc

i i ' , i i " i l . i i ' i " t to i t " . ." l imbJiului u ' Idrt . tu lburar i te din (

ni.,i fi"evi"ti", auturi de t lbura.ile de orienla'e sPatiau' dc



de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u

riior verba,lc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc

sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor. dar ejoflurile sint consideraDrl^

tn aceastlt direclie.

ln ansamblu, de$i prin activjtatea de antrenare verbah inten-sivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posr-

bilitai mai mlri in erp.imarea continutului activitetji mentalc,

comunicarea este impregnat de aspectele emolional-afective ce se

pmduc in detrimentul Agnitiei. Comunicarea, in special la handi_

aapatii de intelect. imbracd forma prezentdrii globale a informa-

tiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(€sare unei depline

.ec€ptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtex-

tului. Dat;ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul co-

municerii, care abunde excesiv, se ceeazd imprcsia ce handica-pa-

tu,I este .,bombardat" de impresii cu incercatr.rra emolional_alfec-tivd. Ca;tare. comunicarea e;te centratia pe scns (cind se eviden_

tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie, cum esle normal Cu tcate

.cestea, progresele oblinute pe linja limbajului, in eeneral, inflLi-entcazi favorabil activitataa psihic,i atit prin solicitirilc ii stimu-

lArile pcrmanente. cit Si prin achizitia de cunoqtinlc, ca urrnare a

oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi.

- Corertarpi c .nluz i i l j r d" groleme gl de l i lPrc. eondi l iP dPbazd. in tercpia tulburirilor graJo-Iedce. Noi ne-am relerit la con_

fuziile care se produc inbe fonem Si grafem, pe de o parte, iar pe

de altA parte, intle fonem si tritere, uind in conslderatieJenomellulde tmnspuncre a tulburar i lor torbir i i (de pronunt ie) n scris-cit it

Dar rnerl a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru

ci, in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e, lnlilnim asemenea

fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr

conluzii se poate produc€, fie in pian auditiv, fie in ccl vizual $imai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. Trebuie remarcat

t Araisse, P.. P laeet, J . , I rdl te de ps lchologL .xPet inentdle '

vol. VIIL Psrls. PUF, 1972, p. 47,

192

ii"j, .L-""i"t.. acustice qi cele clr caracter numcro-ritmic

hil.;-l;.;" variate cc alung, ln cazurile sra\"e' la tulbLj"ni i i . i . : r i "g* i" t " . A. r toare citau este de plrere c; in s la

asociat iFi i; t re grafem $i sunct o contr jbul ie insemnata

, i it izui":r e.. t .r. i i"t s mbol i (e cc fa( l itclr i [ i \arca menla].". i"t ; ' t f" l i . . jor . Un alr aulor , Frangoire FAt ienne?. $i f

menledr i mctodoloEiJ-r

pc furmaTeamut ival ie i Si r ir tcr

lo , ,or tuiui penlIu"3ct ; \ ' i ld lea

Crafu- lcx i ' ; O a'emenca act

+"real izeaz, i ,cx.ueces, in m; 'ura in carc subiectulc\ t ' c

J"""ir"r"

i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiiciaparatului de;misie. in realitate, pdn metoda lui Fr' Dstic

u'rmdr. i te formarea, e Ia inccput J dcpr indcr i l r corcctt . c

scris ee evoluioz6progrcsiv, n m;sura in cJfe 5{ dezlor ta

turile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis Fo

"., ', . . . r i"r< l . ,nrra ' , tu lui ,u ajr r ror ' r l cr rv int ' lL ' r ) i propu

o."oi" | " ,

- " i . rU"i"

ta i r )vetarer sLrbiectului ; aprecieze

r ' i . i i i i il ' .ma"a. i l " L l int re slru ' tLrr i l ' drte A"tfel, sc imb

t..r"" l i

r ' ' - i l intcl.gcrea. c lahi Posibi l i t ; l i le dc.mani le

;omD, lam'nLlr lJ i grafuJ"r ic lF arePair nre ( L-dla"vn' /

te\rr c" . lul i, ,ar.a unor (l l\ ;nt. d ' l '8dt I l rA. dre sJ- l lac l l l te

i l int r r r i - r* i " i i *" grdfemuluisaLr iGrei c lnt r ibuie la o ma

aiL". "nl i . " ii reJJr;. iar metudd ui M Chds-dgny. azate

foi i .cu- . "Ai fo.

dictdte*, v izeazi tol descopcrircaandloF

. leosebir iL.oinrre grafeme. i lcre ' i t "n mol" luc 'orcspLrn-C"f"

-rifrecren"teconluzii de litere ii grifemc, care. se

dalor i la anal izatorulLr i udi t iv ' s int : p-o-nt. t-d-t t p-D' J

S-J. y-s.:- j. c-9, r - i . iar ca Lrrman a di{ :crr lGt j lor dir r a

i*,tr' tiruui-poi-ti"itat"

,--tt,

rtar' r)-b, b-d, a-o a core

r R o . e I - M a i s o n n y. . 5-, tongog€ ddi ?t' d.rit. P6dagonolions de base, Paris, Ed Delachaut_Niesllc' 191i6

? Es tien n e, F r., Lacture"r

dvsleria, Parls, luf, 19?1

t CaIavrezo, C., oP .i

accstora va incepe dupi (€ ne-am asigurat ci logopatul lcl ,rtfemite c"r r '1 Ex.r , r i i lp panlru i r l6turaceacunruzi i lordinrn. , , r . ,

teme si I rerc l rFb, i . ca cp efc.r ,r icrea. l lF l i r . i t sn .e ro\t ,pr iP ipi ,r l ,Dtsdr . l .am m1i .r r rLar .dt , ,"mcrsLl . id- ta tmr., L.omp'x. ln ac." t cdz. sF \or lolosi excrLi t i i mrc j; Lrrmdr,. . ,tormarea capacitiui de discriminare, mai intii, a eraJemelor ii tl* r r ' lnr r -oar :r* . idr ap,, i i . combinal i i d" ,Lr in. mono,i l . l . ,

bisilabice ni trisilabjce. Este necesar si se fotoseasce9i gruplrriL,,diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m;i InLrll,.



Pozitia ocLrpate, n cu1,inte, c1e rafemele si literele afectate txebrli,.s6.\-dr iez. lJ i r -pr l . la mi j loc l1 . l i r . i r ) . o.11r 'ua- l obi : '.

,subro.t cu lodte .r t | l r l i i a po" ibi lp. Elc por r i mar.arc .1r u , J l . . I .c l i fFr i ladp ne€rul u\ I r r l , . \ ,d ni i :nd r - \c r r i i prc8nanr, n pt. . l

npt i . , .ontr ibLr ind aJfpl la L' n- .norar . mai rdD:da.Tor Dcnr l . t .f i t " re mdi buna d cdra( Fr isLic i l^rSra'emelor i l iLFrelor , o p. ,indi .a, pr in \ ;CeLi .di re. l ia b.rc lelui 9i a . .rmelor . Acesr .a pnL t iexer" l te i r l r 'o laCacr r ' . 'p or i pe sr 'Lld. r acplai i scop ur i t i , ,a- . . ,testului

'citirlipe sticld", elaborat de Hepp Reymond $i Mari.

Claudc, pchite o analze mai am;nunqta a inlei€gerii structuriipoziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele. a dezvoltarii reprc-zer t€r i lo- de "Jmbr. a un^l . imdg:ni

'it igur i dcseniro orc

Noi em lulosi r ,obl ini -d rezLr l rarc ozir ive, i merodae\p.rnF.: iscurte la tahistGcop a unor litcre, crvinte mono Si bisilabice, Ipropozitiilor, (rr si feri sens,pentru dezvoltarea caparit.itii dc ana-l izd: i sir c7r, r le arcr : ie ) i memoraro, a ii parr rulnralarea dco"F-

bir i lor si as.m;rr ' : l^r dinl r . eratcmc. A.;ea) i mctoda F-Le e' :-. i .n 'a si ne' tr , r f , r .n1-FaCepr 'nd^r i lo|rc ( i . i re rapida pf;n t^t^si rcaei rpDFrdl ' , c r . , rd di l .ul tal j lc r tc pe c.pr i " s i \ ; dez\, t rar ,brrnui a d" rcprF,/enrdre inrreg.r lLipr i r pFn ppcrca Lnor elF-m..tF. Soor i r^ i r i lp/pi de . i i : r . FJe r i un rF7drar al dF,,vol rar i icimp rlui i7Ldl, a , l l r .nd l pr i - malocld e\p Inc, i ldhjclo5.opi, F \d Jprin discrjminax€aunor liguri (fig. 29, 30, 31).

Dacd alem in r.edere disl€\icii si dis$aficii cu iniel€ct normal,sub raportul con;lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce, noi 1i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car€ nu-$i dau seamade deficien'lape care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali caresesizeazide{icienta la altii dar nu ii la ei; c) logopati care iii.dau

seama de d€ficienta respective, dar sint incapabili de a o inlituraSi d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele r€spective qi facprogrese cvidente in G)rectarea acesiora. gandicapalii dislexici $i

: Verza. E., Cafdcteritticile dislexiet ;i disgrdliei to $colari, tn Ana-lelc UnivcrsiHtii Bucu.eiti, seria Fsiholosie. 1S70,

(J\/

XV



f----:+-t l| . l

V

v7+XY7VLJ

ju-l-lvr

l--TLJAF

Fig.30,

t--l

Xu

FVIJ196

FiA.3l -

disgrafici, carc sc inca.treaze n ultima ca'iegorie, rezintd o seravantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbacitit-scris se desfS;oard mai facjl, iar rezuitatele se oblin in

Este semnificativd, de asemenea,vi6ta Ia care se incep€ atatga de corectare. Unii speciali$ti ln logopedie subliniazi sitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de tim

riu, chiar din clasa I, pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltareadeprinderi gregite, negative in insuqirea citit-scrisului.

ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri, Clavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate, legate de parcurea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea scrisului.

r Fichot Anne-Marie, L 'etufaht dls lexique. Les troubllMsase ecfit .lans to oie socldleet famittale, couection ,M6

Bibliolh6qu e de I Action Sociale, Mitions, Prilat, Cohors, 106

- Hvaiter, E., Loqapedtd tr. rom.), EdttuE ped. de siat, Mo1959,

- Launay, C16ment, D9st.x i? * . Iysorthogrophie,n La PMedl.ale,nr. 14, omul 73, urt ie 1S65.

- L au n ay, C 1.,Dysietie-dAsotthogtaphie,l, in La PresseMednr. 10, tomul ?3, aprilie 1965.

C.. Op. ci t . ,

lf iinia edLrcdriiscolarilor

dislexici9i

disgrafici de a invill , I

tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale :1) Prima etapi sc caracterizeazeprirl insusirea de catr€ cl( i,

a primelor grafeme ti litere, stabilind|1-se, totodati, legitur:r l,'cu foncmele rcspective precum ;i cuprindorea acestor olem('r 'in culinte scurte mono 9i bisilabicc.

Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar. ltimpldkrarc, in scris, a majorititii grafemelor: (1,m, n, L, r, p, (,

d, t, o, i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem€. lr

l ie d in punct de veclere onematjc, h inestczic i I ' l ) t i ( , l l r l l r

ce1€ rei unghiuri(n-m)

lntrLr.;t l ;ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r ' f i " '(ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme, grllfr

iitere nu este bine consotidatA), mai Pot aper€a, in unele (

conJuzii intimputoare, specifice pentru prima etap6

Cele mai fr€cvente confuzii asemandtoare, caracteristic'ep

aceasla taDasint ccle de t ip'rt : J- t . b_p. -9 s-: . d- l e lc, a

1on"trl.5p qa.e:r,.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr. doJ

doJa. in opio/ it ic or'n.ipali \urll-.onur' "n Ioo/' t ie a'cmln



acesi. conditii, $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf, Lunui fonem sau invers, poatc sA deDumeasce, a prezentarea ulrLlanumil graf€,m, ut1 alt {onem da.it cel corespunzetor. In citit, situalia sc prczinti in acela$i fel, in sensnl c.1pot avea loc confLrzii

as€menitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite litere sau invers, indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fonemllhri preTentat.

Confuziile cele mai { recvente se manifestd cu ocazia transc criigrafemului sau a denu,mirii literci pe baza indiceri i unui an..LmilIonem, ceea ce inseamn; ca perccperca se rcalizeaze mai facil decittranspunerca intr-un anumit timp Ei spaliu.

Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolaricare se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris, dar deosebirea.onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare, in timp cc la dis-lexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderinegative, cL1 mirlicati i dintre cele mai diunitoare asupra rczulta

tclor ,qcolare.Din acest€ motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgra-Jici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui.

O alti caracteristlci, pcntru aceasti etapd, se.efera 1a ncapaci-tatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint- in unele cazuri foarte simplo - componentele lui fonematice.Aceasta se rdsfringc nefalorabil - atit asupra laturii receptivcaftstice a cuvintului, cit $i asupra laturji sale semantice-

.A.ia clrm am mai aratat, pentru invAtama citit-scrisului trebuieavute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se re-fere la valo ficarea legAturii stabil€ 9i fdrA echivoc intre foneme,grafeme $i litere, iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibilititii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint.

2) EtdDaa doJa;ncLpp odaL; cL Fal izarca ,or proBrF'c r, dr -ret L ia J;b i l i r i i le{ iLur i i dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc

si t l r" fe. Acum. l;u l ,ontu, , i i lor r lrmpiroJrc a le gralpmelorerrc

luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazal c principi l ase-

meni i respecti\,elor grafeme. Asemirrarea grafemelor, poate Jj,

se afla si rn-n, s-t, l-r, fe-ce si altele.;;;tfi"".copli'r aiil.li", desi reuseste sa dcnlrmeasci li

" , " ; ; i ;. ; Ie mb:n' in "Lr'r r ' rcr cur niu lu i ' rLr Poare. rad

ci ic;sca.Duoa o o.rioadii de lamiLiarirlracrr unelc 'u\i-rein

mai des, cle pot fi citite global sau chiar ghiciie-ln ci t i rc. l i lerclF.ar. se confrr-d6c. l mai I re ' \enl dalor i

mFnir i i lur opt ie,- i i l

: c l 'p-b. u'n.4-d. m-4. s-t . I - t e l ' $ifot pe prlnciii r;semin;rii aclrstice, optjce qi ca sens ari lo

fuzii Si inlocuiri de cuvintc.

De ascmcnea, caractcristic pentru aceasti etape este fap

dislexicii Dot siri. in citirc. ri;dul carc urmeazA sau il reiau

care abia l-au termriat, fira a-ii da seama totdeauna de

coi'nisi. -{c€stc fcnorcne au fosi cienumjie, cum s-a rnai are

Moise ii Daniels dislerie lineari.

A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a

scrie corect p;opozitii $i fraze de o complexitate mai redu

cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Einul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscute-

3) Erapa a lreia se cara.teri, 'paza rin cl iminarcagrerel

.cr:.e mii s,r ' si apar;t ia posib i l i lAl i idc a par"urge i in lPl 'g

comple\e. efc(tuarpa unor compJneri coerentc, ogr'e lara

smnilicative. ln unele cazu-ri 'daior i t ; ntcorsol idrr i i 'uf i ' i; ; ; ; i; ; ; l; Je a cit i, se mai men\ine 5nci. un dmp cit irea a

sacarlaLa,r paL,c mai lrLngi. oi" brai l i le id tr m d r' m I

pdrede.

Acu,.n . Icr in. . -n.u l "isemni ' i .a l ia . F a r ' fa( ' r ' rFa"

bir i tdtcadc r reda.cle. i l i te . ln rceastA tapi di"pdf omisi

'r \ i r . , i r ler.a lar LP or . i s' unndrF'LPJr' tatea I gr'r a

citite sau scrise.

r Jakobson, R., Hatle, M., aundar latd ls oJ Lnnguag

lenhage, }laea, Mouton & Cie, 1 i 6

-Pentru scris-cititul in braiile, cind toate metodele Fi procc(lfftr

descrise mai srrs nLLdau rezultate,le scontate. considerAm ci. (t,,1

f ;nd carJ,r .ci .n i . F - i . r , - ,n, . tu Jp r 'uar In ar i . in etapr ni ir IseDarol . r i .L l

' lF. : r i r .cr .ora ir ' ia ,a :nr; i s; se in r , --d, . , , ; i r r l

In csente, doud din mu,ltiplele caracteristici asisuri succesrt .,,r1u: procpdcu: pn Je o pdrLp.sc e. iLa i ,Lcrte iFnld ocDr.n, [ f ; ] ,mulur: : a le sl i icr ' : d . ld dreapra la st .nga i ste. . i t i r i i dF | , rrrja dr(dpta. iar pe do dlta parlc, .LnoalLerFr r LL: ,da Ju"rn.1er. ' faci l i lFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul b.Jf : r . Un atL r .p, . ,care mcritd atenlie, €stc aceia ci mutte din-punciele ce formc,,r,;semnele au forme simehice asimetrice. Aceasti

rilinuhi, formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului p

In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigiiadrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhacelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner.oacti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fitar(.a abilitdtilor de sc s. Ar.rto i citati considera ce atunciacelaii subiect, p€ linga disgrafie, existd si dicle{€ se impuintii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolafaci paralel. finind seama dc specificrll limbii romAnc, erpnoastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi c



$i situalie inli,sre\ tc prudJ(ercd c.niu i i lur. Ed porl- t i dep. i i la ma: J, .ur lr ,invalar 'a mdi .nt i i a , i r i t i lJ ' i i pr ir Cr, i fFd e.n: \atcnrui r i i r | ,l rv d l lonemL]uiS: al ,uvin lu lu i . to lo" ind o scr iF dc pru,Fdce Jc _

racurc sau roeo-audrhve.U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in

sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu; l,lai (Lrseam.i in scrierea punctiformi, coniticntizarca grefelilor Si a cau_zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice. ir. . .1,mr1 Lrdi l lp totos,r .

-d; . r" r ' tor. , r , . .Lapad,. I , -p ir , *Lo m

rn. ' .cat i p ntc r , n i :xcd, ,ama: bi-e ar. ' r l i . r a.uprJ uJrt icut" r i tar i1or semnelor, nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutuiL l i . rat- .Compur.Fr i t . ,f rer rp, , dFja,rnet" onpi ind, i , j " "cl . : . p;r r . ,'; .ubiFcl r l . r rpLuie sd I ie arFnrsi ta "emn f icdr i . ,celo- , rp i .m,r,\i .n . r n rma: td lurmd truf icA. De fro, . pr in ir .edslr e rFrpFipr in. iD i le prpdari i c i l i l -smr.u ld: dLrp merod:, to ", "u_,ndl i t ico_sint€ti.i

R^lpr:ndu' . r la difpr i l? . , l leBori i_decooi i handirrpdi i in re d.ar.a <.r , .1L J. ci , AJrrrrquFrrJ, . : rutsb, fato- i i , l i . l ina, , , .d-

fi/h le

Fig.32. Cu.],a e?.iutiri capactifii de concetrtra.c a atcrtiei ts. tinp de o o)i,

tegode de tehnici pregititoarcin care includ destinderea ge-nerali, tehnicile pictografice sitchnicile sc ptogra4ice,ar atrta,de rnetodeFopriu-zisc, cu ef,a-minarea 1lnor p.oblerne ce pri-vesc lnviiarea tormci literelor9i integrarea tror n migcareadeinaintare, formL'le care favoli-zeaze sclisul, xolul apisirii inactivitatea graiici, functia

I Aj r r jaquerra de J. , Auzias, M., Denne. , A. , Sc, isutcapilului, \.7. II, Bu.uc'sti, Ed, Did. Si ped., 1900,

510/52025t035

300

estc mai avantajoasi deoarecc, actionind asupra inlituraririmplicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte. Pe de alte patr-on lei sau altul, er.istenta unei loryne presupune diJicultSplanul

celeilalte. Indiciul cel mai de seame al unei asem L1a1ii ste acela al prczentei disortografiilor, a confLrziilor,nilor Si nversiunilor.

ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei,.olul esential il au psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cutulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din anmodificarilor caractedsticilor de personalitate. Din acesteterapia trebuie sA vizeze, ln egald misuri, inldturarea hanclor ,.cris-cititnlui, cit $i dez\.olitarc€personalitAtii. Dar actlogopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor deci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora. in acctcrt, colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare ncopilului qi perspectivelor formirii sale pentru f.iaF. Psihogia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaunei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicativeresc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare sitarc armonioase a personafitaiii umane.

Logopedul tFbuie sd aibe in v edere, la stabilirea meiode corectare, dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil capiltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rsa s-a fixat, oa o deficienF, la un adult ce ti-a pierdut, dmotiv lalr altul, lacultitilc respective. Acest deziderat trebupeciai, date liind dilercni€le specilice dintre ceie doua cazuproduc in plan psihologic, lingvistic qi socio-cuitural. Lado :r planuri se referd $i Critchley. Se poate avea in ve

adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi de cele mai multe ori, cu rn vocabular pasiv relativ bogapLrnede o serie de mijloace de comunicare nonverbale carncsc, la nevoie, facultatea plerdutd. ln schimb, apar o sderegliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultu

copilul care nu a r€u;it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl,'lrespective, triirea in planul personautafi, este mai simplifj.irl..' I

nu atit de complexe incit sa dercgleze ntregul subsistem psilrrl,rrpodam€ntal. Ca atare, in cazul adulrtului 'terapia disl€xo-disgr,,lr rYa fi axatA, in principal, pe componentele psihologice, dar fiir,r 'lse neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului. Dace celc (],(Ll

cazuri, la care ne-am referit, sint dublate de o altn deficien'ri (r'trlruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia), ie dr irl,lect, fie senzorialE, fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl,Lr ,se vizeze, in egalI mesuri, toate mijloacele compensatorii si ,l'ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(,

7

NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE



ti\.e. Asistenta calificate este indispensabila; altfel nu numai c:r rLlse inregistrcazi progrese, dar involutia devjne tot mai evideDtl t[mesura trecerii timpului.

O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem, in incheiercr a.(:.hri capitol, este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli.larititile logopatului sau invers, canalizdm si Jorm;m subic.t Ipentru a face fatd cerintelor metodologice. Categoric, tehnicile n.ripeutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjsticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car(le-am enuntat Ia inceputul capitolului. Agadar, nu vom Lrata rrLr'mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr.r a s(.putea dezvolta integru si amonios. ln acelaii timp, subiectLri trbuie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze, iI morlactiv, conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrlcomportament la elicacitatea acestora. De aici un prognostic fa\,orabil in disgraiie si dislexie ce depinde

side priceperea logope-

cluluj, de pregitipa, de dEruirea 9i de competenta sa, care dev;r, infinal, elemente hotAritoare ale terapiei logopedice.

."Tril:.'"",.'r:'J.:i;',1

"i,iiil,Ti

:;;:':ll:.ii"' ;o. leaie toarF cclc lahc,omportam'rtP. alLn' I caregonc, cr. mani lesLare a p.r.onal i la l : : ' . Acrasta rnsFamna. Dr o ' o

i^ i ,"1 r"l i i ' " , . * u . nm rorb^: te .'cr i r ' . , - l .s te : pJt

i,ii.i;.'i"I"1ll;i'lilJ:i,'.';:,'::'"':''ii,'i'""l"llilii'i'i

t."jl"i;*t:i"1"1'ffi:"li,",,ii.H:*"jiT'i":?,fi::ii

,*,1,"#il*kiln::i:'-',*:;::",..,"i

' '."r"iiincon-tit.i".,criorarj i"'?ili.,iii l i i:,

ffi:i",rffif,l:li:r'i'r*nhlnli.,#"i:*1,::;ii*t;i;i, ,"J;ii:i,rJ1lrl:.1'.i":'':'"r.i.

".-.--r",r""i"..a.egircingvi"rii;;91..,-;;',;

::"'",'*X?'""f.t:l#ii';:li:il:?l ii n,vcrurersoiaatare, a1 comportamentului.

",11";":.l.ur':,.i:'""',1"11:i,i#;;:"rr" .r dou:rrem..L-.n** t*.i:li1: 6,tJi.i,#:'

i,Hf",liH.xT:fi$:x,i'T"1i."""i' fi;;';;;;;"1".

r Verza, E.. Conrltitd rerbold a $cotntilot mi.ci, Bucure.sii

iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tre-sdLu.: 'orde p-rsonaljLdro. e

a:ci consL:ruirea nLr ,t i:n e dc cr dni t ; i ' l r f . r i inr- l p. ihutoe;cc.nu.nira rrdlologi_, ," n. u , j , uLnr. o. Ll"partp prosr^"c1. r- cesare \ raporl cu uri l:Ldtp.r i :mpur lr ' 1d p'. D.?i pr.o. rDjr ito cu .arocL.i grafutugic .nl , unos.cute clin cclc mai vechi timplrri, nu s-a reugit sd se;laboreze. lriniIn pr 6nt, un ni i tem ur i tar ti jnchcgaLal

"LudiI l r ipro,erLi" l

Irrco.ar Ld'r: : Ti" .i n ic i sa so surprinoa c.r c.rr:LLdinc r€.Frpt rrI at. . .n jLr l r i ,- . i r t d.f in:ruri, pcntrJ o per,onar irare a Ij l rd Dir d.+le morive, srrd:ut per\onj t i rdl i i pri: proousete rn_

erdl . - i .l .cr 'rLJt, i. n rpecial . leb. r ie -dlr -

surprinderc a unor caracteristici gencrale, comune Si se p;in esenta Jenomenului prin marcarea acelor asp€ctc c sintficc $i delinitorii penhu o p€l.soan5. n acelasi timp, o a.taliz;l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatcli tratarea ei unitar ca o somponente a sistemtlui psihic

Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) cinlcmeietorul modern al grafologiei, deoarece e1 a Jost acca Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo :eze o serie cle legi diunele au rimas valabile Si azi. Continuator al lui Michon, in a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. fapte do1ninanie ak s{orma, directia, viteza, dimensiunaa, pEsiunea, orinduirea



c.mparJr . jn\ ' t , dF. id" r.r/r rdr. lc or L;n te, nrnf.unrare , u celc din altc sis_I^m-.. I i t 'J . r . l -n- d,. idF' , .Dc. iat i , ru l In Araf. .uAic t rpb rie ri r. 'D:r o npF' at iza"p adF(rvala i . pracri. , co;espJ alodrc Dentr,

i l pul ' -rant i l.ca .i dpre. ia ,cca .c esio d, t ir: toriu unai pFrco_narrrr lr 4rn rrJt i ludine3 caractcrict i. j lor gercrrl^ si .umun; dltorpersoane. Demersut devine fundarnental*oaata

"" "";;.rttil";;;;,r\urar r ' i^rElurr a p.r .orc l '1r i i i i . jn f.rr, , i . de s larFr .i Dro_

SrFcur f l. rtu. I a^cc1.r ca-actar :s i ic i .c 5j t ,senr ial^ trpnrr.r ^resiiuri sau atta de pelsonalitate_

.D.uD.l

.p ir ia ror\rra. di . i -p ( f le rrc i r r jsdl r. i funcl:me-rdtp .ir."

^). re DF1, ldt Ul i i d r: t pot fi clrrprinsFmri ld,, l pli. in_'Frm.d,r r, , \u l r i : r , \d iLrr lF lFmperamenlate: c.tp I Jra; lar id l .qrr 'rLrdnrr. au .omponentc ilrerre comptere ce se or.r.r iof:7edrirnJ i prc8r4 rr rapurf , u o ", t j \ ' rdtF "a. j a lra :i ,n , dr. el€mF, r loF,eutom rizdrp poalF mas.a spe.:t i. i ldtFa or. D.: i se r i ju i r .or _r.r lproliFan,ambJu pdrt

^LJdrita{i lor.Tisrt r ', rorL. i p^-tru o com_

l-^ran i . \ , , , l la a p.r\ , ,nal: ta\ i i s inr mri rela\dnt. arum1. ca__ar-crLlr - r . q.a"pf .

e\. , fDt, . p,.ntrr r r jcat r r i l . I mp. rdnpntalL,vr 'ar

'c.r isrlr. i . apesarea

^u in(trume-tLrIda".r i",

mud|t cum sintregalaAratcrnFic i , u\ int. t- inlre elp, spali i le d.ntr^ pralemc -i.urinr^. oMo-ar.a am.ror.a n sprLiut paernii, nr .

"rcJgrafeme_

I Id, . i i domi .d,. t . ar p.. , lr I r i . i . l r r, t ,ar; .rFriJt. .\rnr ma rmpi'r lt r ' le lormplF erafFmelor. nodul c. r-dcarp o con_Lrnrrr ror :- i .gro-ared.arLrmirorpar l i . d: re. i ia . i . rd in.d ir pa_8rna,,mar me. €rdremej.r "j

p;strarpa egali la : i J:nLrc ele, ferm._lar .a (Lr ar- 5int l ra-dtp. gr i jd ldrA o. d,Lrater.a oagi- ; , .a.

,I 'cnlf lr a p'ln. jn

-cridenL;complexirareapcrsondtir;1ii, onsi_

derim ,; a, aliza grdlologica"u treb]| :F$ s; oprasca numdi Ia

a.A,l, asp.^ie _d. oldin l"rmat, cum se objtnuiert. . c j s j se ia in:l rdr_r j conlirLrlL't a, : ' ' i l ; : i i mentale, manife(ta{ :n s.r is. in_lanl.rrrea ogicd a id. i 'or .i i1 general. nchegarea ontFxrului. Oartrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA,eascd Ladiul de

244

tinuitatea. El incearce se lege scr.ier€a Ei de alte tresAturar ij inteligenla, pe care o raporteazd in rnod n€mijlocit lafe:.larea arrnoniei in scds. Aoeaste reductie, degi slmp

pr€z;ntd importanF ,entru ansamblul studiului personaliteintermediul compo'rtamentului SraJic. Scoala germand reu$depi-ceascaacest stadiu prin legEx€a actiuni,i grafice, ca mtare iDdividualS, de caracteristicile pozitive s@u egative ale sAo.,3te preocupiri le gesim, intr-o lormi mai redusa, inci tichitate, la Aristotel, Demetrius si altii, care au intrevizutdintre pe?sonalitate si manifestaca graficA.

h] tara noastri. llnele remarci interesante le intilnim laca Gh. Marinescu, C. L Parhon, H. Stahl. L Biberi, A. Asiu s.a. Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un aseismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri atizate ale bratului, mlinii si degetelor, dinamica pe$onnoastre, iar gtafologia o disciplini care se ocu.pd cu raportr

tre scrierc si au,torul ei, intre carc se jnteroaleazd mgr^: fi.E'tr.

Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc pos' ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii asonajitdtii, ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. sA fie capabile disr.inctria dintre m,anifesterile constante si cele accidentaintjl11plitoare, se distinge intre pa.tiouiaritiiile specifice acirei persoane Si c€ea ce este cotrnun in manif€stErile unlanetnr a satisface aceste deziderate, practica graJologica trebevite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestiriletorLtlLri n divers€ situalii, in diferite etape ale scrisului. Dales, trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in rap

4,. Scrts ti personalitdte, Bucuretii. Ed. 9t

vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa,le. Aceasta pentru .,1

scrisul, dupi cum este Stiut, suferd unele m,rdifisari odati cu vn \Lrlii dezvolt€rea psihicn a individului- I.a aoestea se adaugi tull)|.Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrl-tul scrisului si inver6, tulburirile scrisului aare determili, inrap(irlde gravitatea lor, handicapuri oomportamentale ni dcficiente jrplanul personaliti j.xluind in consicleralie fr.rnclia reglaloare a liinbajului ca,re nflLi,

enteazi nrr numai viata psihice a individului, dar $i (]C)mp.rrlamentul a€stuia, plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\',cit si in oel ;mpresiv al limbajului, se manifcstd modificeri rlEa

Iimbai nu numai ca nu duc la

inletuiarea deficientei, ci dim-potrivd. o acoentuiaze l'rin

;ceste frdmintiri se intensi{ici

manifestirile compodamentaleaberante ce se Pot ej{linde 5iasupra pertrlrbirii rc]aliilor cu

familia, cr.r rudeie, c11Pelsoa-n.1€' aDropiate Cind ]i 6e Pareca nu sint intelcii ni'i de



tivc la nlvelul intregii personaliLili. Tdburirile timl*jului scris-citit sint trAitc de logopat in mrod dramatic, iar J.imintdriie salcpermanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra

activitdtii psihice, tensionari $i scAd€rea ncrederii in Jo4€1eproprii- ceea ce m€ntine o starc de ih,sordare si str€ss pertnanent. Han-dioapur: le l imbajului s.r js-r i l i t , mai cu

".ama.-ind a.ectFd \r, I

sancionate negativ de cei din jur, afectcazd relalionarea subicctu-lui cu colectivul rsi inte€Tarea acrstuia ln viata soaiali. Cu citdeficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat , cu atit hiirea dra-matic6, in planul personaltatii, este mal mare, iar deregiirilccornpcltamentale mai freovente. Odati cu inaintarea in virste. miial€s la pub€ri si adolescenti,mentin€rca tulburirilor scris-citihrluicleterminA o intensifioare a handicaprrril,or de gersonalitate. Caatare, subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati, nervo$i, iras-cibili, retinuti, necoopemnti 9i negativigti, interiodzaii, deseorificindu-si complexe de inlerioritate. La acestea intervin si esecu-r i le ".olarc repctate prin rezuhdrele sl.rbc oblinLrF lJ l imba :iliteraturi - ceea ce ij Iace s; manifcste o atitudine negativi faFde actjvitatea de invdtare, in gencral- Cu timpu-l, asemenea stdristressanleprovoaca o hipe$ensibilitate ajectivi, oonducind la insta-Iarea tulburerilor afectiv-ernotional€ $i volitior,ale, ca particdlari-titi stabile ale pe*ondi6lii. Acest€a deternnina si scdd€rea inte-re.ului pentr act ivitare.daror:ta faptului .e mofivalia nu mai arpun rol dinarnjzato. al actiunii. Se poate u$or constata cd formareamotiYelor si dezvoltarea motivatiei, in general, este influeniati detulburerile scri€-cititului, deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frec-vent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie. 33).

In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afir-

mar€a sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitatice ii solicita freavent scri€-.ititul, suportarea tulburdrii devine totmai grca - ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si shrenunte la activitatea respectivE. Fremintdrile handicapatilor de

206

aceFtia, starea dc iritabilitatc

sporcste Si inhibilia se lnsta-

l;azi iot rnai frecv€nt

sl -nai di f cir. dc\ ndcr.-

' I / Y \_ tp**'.""'rJi"i#"rr$'""lii:- //,/\ l- "'r

ir#*ir*U*'iirt'*ill/./\,,"cre ori de auz. cjnd ntr e\te :?

l i , t , ' , i ' , i "J". ' "r .La_ aiu- - ,_" '' , . . j :, i l l . l i , j i , - .i i i i l j j J . l i i i i . . l ' ;i : ' : i . i ; ' " * ' pd\r

i*" l.;+[*-::,:lg=:*l-:;:i,i

ril:i+$J,ii:'i*-l{t"{t*qi*il;tf+i"l;'il'i'?i::'"'ixr:;;;;;;;-;i,,o"".,;".".a*.,:,*t,:"ir

ri*l#,ixffi+,*tr':ir#:'Illg*,,vfl+*X*t*ll1iri:H"n"lh:";::*i;;l;x':;;:$i:;.''.i;":'.;:lilleii".*.:r i" J..,r ' , i /oLarca i l ip"a de cooperare.'r cc'

, " i " . ror lzar"" j ad^Diarea LrnPi Jrrr"di r i ;n lr ' \ ' ( r te reSd

"i -nc;p;r.nared, subapre,ereJ iorLelor propr i i ) i scaderFJvismuluj in plan actioi,al bi mcntal.

.. L ip.a dF pre\ederFa posibj l i tS l j ide,or tnare a rr lbJr ; r i lor ,.r imrrr t .corpldt ; r r s iru€Li iedu.r t i \ - - "rarLrabi l . . pr^ l rr " . r

. ,rilc.dur€mase tcnsional qi intensificd fair€a emoliilor goc _ crr.,,ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s;rrnenaiu 11,ft i - : int ' " . ] t r ' t . C-

' :mrre.. .moor. ranonn-t .apara i . , . tah. t :

r r tF i mdr i testar ' o- i l rn l^ Ll . ta u- i r

r r r lc la alLr , de la ,, . ,a1ra.

- r_. t i rnr l inu. . i , t Dpr(epLrLi. r raporr Ll s.mnir ' ,a l id t . . . .

, . r ' r , l , . r ' . .p, r , . , i . i d-nJl i t : .a i ,a r . . r . : . . aff . ,a- r : , r r rl/ inr ' , in ' 'p- ' i1n{ i p, r rLr al p pFrsoan.,. :n r-\d. la rczJtra .J

devin croni.e - ceea ce inlluenteazi regati" asupra dcz

Tulburirilc sclit-cjtitului, pe fopdol dcJicientelor psihicint^n i l : ' t r dF-eral ' i le parrona :1ir i ; :i por pru o': co'rp 'r ld

imLre\ i . b i le i" ' - -" ."

a r'' i r ' r lu: dc la ' l velul I r

. t" .u, ,"" ,1. t" a sl2b-; dl i r in 'r ' ; f : ' p lenr l g in( l i r i i a'

srpe,r 'L;r i rnr: ' , I imprl ; \ i rPl i . a rpr ' . ier i : e.dcrv. le

oroh,rnLarz rcnLd at i . l i \a a -;Lt l i : lo_ de \ i r IJ -

;crmite o adap'tare comportamentalS anticipatiln in carc

evitc riscu.ile Si situatiilc ncprevaz t€ Din aceste caraci

rezulti rleterminismul fsihologic, prin afifl1larea lcgiturii



'l"t irJtLt;1, Jo ppr.andl i ' . ol. hond;crpati latdp t imbaJ sint , .1tt t .1\ '9t t * t tn, tat \1. . , ( ' r . i , .cma: retal ia dinr-F crra^rer :sr ic j le rdr , l . i , e F insrebi lpd.nota rn anLrmjl r p de pFrsonal j larc

" i .

in

rdpor l LIF o.nirarFl Lrn. i r "aLral le ia. se conrureazd pel \or ,alLarppr r6rrr ,a. brn" srr r r , iural i ur . d impotr i \a. o Dpr,orat , .a le fagi l r ,l ip. i r " d. r , - i . r .n ;. I . pr in dezorga{rarr-a per.onat iLar, i i nr t : r . ._J- l r i r i r bLr;r: da scris-cit ir sc maritFst i i rplin.,r.F

- i t .dma dpvorbiF - A,-r.o dr,op la inert ic ni r rgidj tare.Fob'd lorb, r i i s.nrare p. r '. Drar,nar\os, (ub forrnr unur tFg.ituri srabi tp j obse.

L a rc. r rpt .a-c poala pro\nca -i apar i l ia r t ror utbL,rr r tL l , . imLai,' fum eL- J, " ruz, Tn s:Lurr :ac ind se ampl i f ica LLlhurAr; ;e el lnJdJ. .n t rcrai, ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal \ -aunu mJt:smPtccLrv, .u 1nse. i ' r le er ] \ . nu I rma: penr, -u ompurram,niUt tu_gnpJLrtrLur,

_. iar . . i per l ru e\olul ia \a Ds:hira .i r. . .rp io-.rcd i1 _rlutnlcrur instructj\ -€ducati\ e.

Desigur, pentru modul cum se dezvoltA;i evotuiazi tulburiirilede_personalitate, prezjntd irnporlanli structura temperam€Dtati aindividuLi, in speciat r-elatia djntre prooeselenarNo;se fundamen-tale, echilibrul, Jorla si mobiliratea ercitaliei ;i inhibiliei, vifsta,dd,at ia. ioer , .o lr i rca en, / . r iaL-p( :hi .a,n e| , .^ral A a..p,.

" . . *-JN. in anLmrr/ i parrr rut i fl a i lcmperamc,ltrte. , .an- l r .or i_zeaTi in( tabi l : t r tea )i l r l \a de cc lr i l ibru, r r lbrrar i te cLr is-^ i t utuiprovuac: o .x, iLdl ia psihumotur ie Si u aEir.rt icperma,^nre cedcr.gleaT: _. imai mult acri\ irarcaBrr-fo-leyic;.Ld al l j handicapdl iare loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uni-formitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniporta-ment"3l. Staxea d, pre€ivd se corcleazii, in acesLcrz, .u tulblrrarilealecl i \ -emol ionalesi (plc vol i l ionalF Cind acesteai tua i j se mcn-

tin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc, ele

rpn, , a- lcct i ia

i penF,, L.nd:r i i . pe d' o prr ie, i 'dra 'er

iar" l p 'rn. 'nLl , : i .na.p"o. l la odrr ' . \ t i | .nr1i3 lLI R

conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un.ur, . 'FnL. ,o,

;,n rr oo, imiuar 'a ri r f^o, l"d1i i r . in":

. fa-t , r i emui '"na i .i , -i d. m, . ' r, ,o r 'rmi id.pJ pe ^i"n.r , in 'ar

^.d. j r , .a I rerdpa loPo}di a ed r '3LiJ IL

nrmJ lr , r. { rrr ." 1, , 1. , ; r i l , r .1. l 'nbej.dczvoltarea unitari, armonioasi a personalitA{i umane crtrih,'rpla

"alaircilr i .6 \.1,,r;A-

Marea labiliiate, cc sc manifesti in comiterea grclelilor

lcxice la handicapatii de scris_citit, contribtie la acc€ntua

,i"i.c.:"li fr""tiito. limbajLrlui si la sciderea pexform

ri' i;i"ti"". Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl

"r^"loc ^

ram.n'-e ,n ' , rma J dFl\ulLdr i i im' ' r i r l " ' i de

. : .nula"p _^du.a a intre6:i . . l i \ i ia l i p" i"

\ ' {a1 r iTarea. i morrici i- f 'uenleaTapozi l iv l l rn ' L i ' p ' rN r l i re ' i de

/.-rarp, .afa ^^ cort r ibuic la oFr lp, lJr R'( tur r i g"alrDosibi l i ra l i ledc t ranspunere r s imbolrr

"raudi l i ' " - \erL

lc la \ i rJale-scr i .e. r in c"ordoraroa mai buFa a miicar

realizeaze organizarea act lui gra{ic, iat prin maturiT-area

se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scr

H. Wallon a\''ea dr€ptate cind sublinia ca migcarea trebuje

ca facind Darte din ..ansamblurile care resp,|tnd actului'i.cA ea este instrumentul acestuia. Organizarea miscirii s€

r .dr I d 'r ralr . ,o lar izar i i cnpi lu lui .i a.Fr ' r5 per le ' l '6re nudL,cenumai la formele i rs li tut ional izate,pentm ci jucJl .

activitatca, in C€nera], devin lormc optime ale elabordriiIoltirii a.tivit;ti1o. practice si ca atarc se impr,imd o mafinele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate P

I Verza, E,, Ce este logapedlo ? Bucu.esii, Ed, gtiinltfice il Enciclepedice, 1382, ps. 91-92.

I zazto, 8' Adoptdt ion soc idle r les dabi les , rente , in R

neuropsXchiatrie iniantile. n.- 9. 10,r1969.

208

factorii intelcctuali, factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta,nplul , i cstp mai m:cd. .. I .) sfLhir. noi _. r imca f ;ctor i i inrete--

tuali si afccti\.i intervin Si ei in actul scrisului. primii. Dentru ci ipprm: l u nai I .una prel iz iLna a gesr lr r i lors i L, prcgat ' r ; mai rdprcrb.d raTer a t rcr ,uioscr ic : i (urcur i prea rcpidd ta ; Lu posibi-Iteflc motorii, ceea ce duce Ia dezorganizari). Ceilalli, cteoarececopilul crcde intotdeauna in ceea {re lace ; et poate ab;rda scxisul, , r .u dr ; rudin€mai mulL sau mai pu{rn pur ir i \a, i^ tunc iede formi,rprnl l r ror atF .r : .oaLa sau.r fam.] ia ) i in lunc ic d. r l .dc l i i t .sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r.

Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum :

scriu mai bin€, mai frumoE, mai lizibil $i mai corect, fel

bhietii ?; 3. motivau respunsllrile d\,. la intrebirilc 1 ii 2punct alc vedere motrjc fi psihomotric, care sint mai a

biietii sau fetele si cle cc ? ; 5. in general, care au o dezvoltatali mai marc, biietii sau fetele'/ Si 6- enumerali factodi, mportanti, ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-c

Crcdem ci o analza dchliati, pe lntrebiri, poatc cons

inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat, mai ales cA a

realere cxperienta relati\' bogati a ca.lrclor didactice che, .u"r , r . r t mar- c l . . ,opi i ' r ; .LrJ: i i .i

^dL.di . la d.eslea

ia or :m. rr r"oar". C60/0l n cor F'r io dr i ra.pLnd na f



. Llac.r drro^r isr i ( i1, . b io ogi.e" i

p- ihotoe;ce,sp. i i t ic" Lrn._r i.nL'n j l \p\. i t t r. r 'Fa, ,dpol j t iv saLr neAal iv a. tul s . r is-c i l iLuir . ior i a l l fp l *prs.

^. ral-ar ie e srdbi lc . rc

'nrra

scr ic ,c i l iL- i cex , i

b. da i i Lulbrr i r i l . \ , r ' " - . i r : r . r lu i au o ac iLne nFfa\"or€oi l l ] sr -pra p€rsonalititii lrmri anumii scx, oodrpamtiv cu altul si dacAeste aqa, care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii.

ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totulcpurad. . r rp. r tnLH a l:nbaj. ;n gencral , . i Id scr is"; r , , In \pecial .lTinlra , , i .dro men iufeaza d lFr.nrelc d nt rF s^xp, rdporL; rc .dnr\.or r

'r i . . r lu i . .o numirb Ajur 'dq rcrrJ .i .o lJLoral . r i ; carp apr._

. 'a ; , ; prugresLr lT:.r.1, la ere e, r . suL.r ior t " t i c jo ,"] r lbiietilor, lidnd scama d€ mislLritorile etaborai€ d€ ei. Accasti. 'L 'd l ie u dpl i ,d pr .1 zc\eed r fald. ou r- ni \e. rniJ tociLr ,ind,sa s, f lc d le i ,u , . bE'al cF ar. un grdf sm t,un, :dr J, .a ar . lun nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. At doitea fapt

pe care i] iau in consicleralic, pentru cxpljcarea situa.liei respec-tive, este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. fetcle Dosedi unavans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor. ln final, autoliimenijonati conchid cd este vorba d€ o precocitatc efectivi a fe-tclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd

"calitativdnegenetica...

Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui si dacd ob-scr \d: i i l " Iod' t r€ ,LrrcnF. o-sfsrurdtFdc-a tJneut mai inut .or ani ,( "re dc dtr iFl ne-r I conl ' rmal srppr ior i latea Fr. lor , 'n r . lu l erato-ley i . . a"Lpr" b; e : lor. am apl i ,dr un (he-r iondr oe c r ,_uindeaaso-nt rpbar i , I ia,oLr . r i r ro rrale a"uprd a t050 in\drarur : ( r - ) . ruFxDc. :cr t i d. preddr. inrrc 5. i 30 an ta cta €tF -tV ate . .nt i lorgenFrdlF. ' d, , .t ,1rc. l io.ar dm sol:c irJr rdspun" Ia urm6rorretcinlrFLar i L rapd, b, ier i i

" i r fn lco?;2 rareI A jur iaqacrra, J . , de, Auz ias. M., Dehn€r A. ,

copilulLi, t.l I, Eu.uresli, Dd. Did. $i pcd., lt8o, pg. 115-116,

210

'mai "apid,270 n. I J . , raipLr r .n iaro""n' n; ' ' iur . r

afirmS'ci in ctasele I-II {etele scriu mai repede, iar in c

III-a $i a lv-a, beieui. Ni se parc deos€bil de semnifioativ

rr .pu r. dir Llor mot i a: p€ e o par l^ " r t : rnd ul 'pn. rs lre F. r :urale a.upr. , In, merP n'mlr da elP\ '

'I

nu atit la o depe;ire a felclor de cehe bnieli, dar o imbu

substantialA a €Taiismului in Ceneral Si a.rclterii vitezei de

in sDecial.ceea cc creeazd mp?esia unui salt, jar pe de alt

la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i .arrti

toate planurit€ vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si sfeste; cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtateaIn al$ ordinc de idei, existd n av:r1rspronun'Ft al f€te1o

meniul motrl.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza t

ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. Pc

siiul perioadei Fcolare mici, migcdrile baieiilor si motriciLr

se p.rfectiorazd, in genLxal, mult i sc ci$tig5 in fin€leminind efecte pozitivc si asupra grafismului. Accasta imblLgeneralA, in planul motricitilii, dctermini, in primul rind,rFrF d i rpz i dF .r ' : carp :n a* ' mitp . iLral i i se poat . rP.letrjmentul ost€ticii giafjsmuiui. Dar chiar;i in accstedupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat tiincepe sa sc manifeste,din no, preoNpnr i pentru l inutamLlseleaSraJicA.

l,a a doua intrebare,710/0 respund cA fetele au, in gen

scris mai bun decat beie$i, 130/0din cei chestiorlati cons

biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctemai bjne. mai coreot. nr,ai tuumos si mai lizibil in prime

clase. in clas€le a III-a si a IV-a, baielii, chiar daci nufetele, incep si scrje tot mai bine, ajungindrFte dnr urmiritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin,par lur ul \ i - \ rFi ?.oldremi. i . in lP"FSJlper ru F-tc: 'J \ i

I rd inFr-

r i - r lu i , reea ce .or , t i rL io un fa. tor lor i | . "or 'n

tarea;i perfecl ionarcaabi l i te lor graf ice. Fiind mai reccpti ( 1,

cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv, fetelc ajLrns rir Iinsu;cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. Ca rr1,,r,.,se dezvolth motivatia irlterioari, ca Jactor dinEmizator, penlr| ,,tivitatea de invelarc-

Foarte interesantesint mot ival i i le 1a ntrebdri lc 1si 2 pc rrrr ,lc formuleazi cei chcstionali.884/'0 scot in evldenti o serie.lo (

1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin, oa fiind dominatoar€ lxltru virsta ioolari tnici ii care. in fapt, jmprjmi activiiilii g.rll,o linuti gen€raH mai buue. Dintrc accste caItalj, sc rmarc;i, i|primul maro, mai pronunlat,l

lor lDaca avem in rederc ccle af irmdle pe par 'ur\ ' r l lJ(r

pr lv ire la re ld l id nFmij lo. : la dir lre dc7\'ulLaredolr iL;

>i i- t r i . : ,"i

fo..".", deprind' ' lor oo s' r is. at rnci ar inse

baic i i s-€r putea prezenrd cl pul in la aceLa' in ivel cJ f r t

chia; mai bi;e Ddi mL' l t i d in cPi chesrionat inolivea"a delv

motr;ra a baie l i lor, n a ans tale dc 'ea a fetclor ' pr in a

bAiel i i d ;spur dF nui mJl la .rcrg iP o- i \ i r r mai agita i i p

iocuri le .u mull , miscarc, n rimp ce fet lc sir t md' paa

i in ist i lc, mai tFmpi dre. Noi am mai srbUniat c6 nJ lr 'bL

furnda(ao careoai"-13r.

d. agita\ i ."i

in" l ina\ ia-'p-9

jo

dpzvol'dre" moLnrie,a:a ni tormclFde d



rind, ambitia mai conntiinciozjtaicasensibilitatea deosebiti ;i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1,'

rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. In al doil,,.rind, se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare,mai liri:tit{

fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal€. ln a{relati timp, dt'sint pr€ocupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearolunei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrrititoarei. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie importanLi peniru o.ganjzar€a proccsullri instructiv. Numai in prjmele doud clase voluinul cunoftin-telor, relativ mic, permitc cdllcatorului ;i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scris-oititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'€; apoj, prin cycstcrervolumului dc cL-Lnostinioi a num:ruLui marc de t€,me,ce li se daucopiilor pentru ac€si, timpul nr ma; permita pr€rcupiri pentnrestetica grafismului - ceea cc lacc sd creasci n mel.ul eroril,orbazate pe confuzii, pc slrbstituiri, pe defomiri fi pe plasarea inco

rccti a grate,rnelor n spaliLrl paginii. Din acel€.5imotivc, copiii sinioblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua l€rnelc dato

i pentru a loa notile in clasa. Or, aoeEsti rapidi'tate, pe fondulunor deprinderi irsLr{icient consolidata, determin5 o sporire a nu-marlrlui de erori, nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnati-cale Si o slabi p.eocupare pentru lizibilitatea sltisului. Rczolta-t€le mai bunc, pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\.itelii grafo-

le_xice, inl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690,/0,atit pentnt fete, cii, si peniru b6ieti, la bogetia limbajului oral, a vo'cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral. .{stfel,se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nunumai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj, dar

Fievitarca unor

gre;eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo .

Respunsurile la intrebarca a p.11rapar se contrazicd faptul ci

fetelc sc prezinti mai bjne, in planul grafolexic, deoarcce 520din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti-

mi:Grc cLr 'Lrmrclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de a

motrice. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai

tante : pe ale o p,arte, influentele educative exercitate in

onlog"n?'za 'mplli ie a.rpra f.t . lor in (are se iDsictbpe ntoa ie a I i

-u ' t in i" r i r . ,de a sc juca mai domol ci car

. rergie i \prc arumitp a. l i \ i t i l i ocupaLionalcmai dFl icalc

dc a ltb pdrrF, rsa) i f rdgi l i la led l iz icd Dronunlatad lcte lo

prima o . inporlarn mdnifesla'apr in miscari mJi f inc :i m

Ac"sr. a.p""L" ne pot lamuri asJpra rd.pJrsur i lor datc in

rea hJ et j jor pentru acpdsta irsl i , dar " r sigJrdnla ca md.rdal i i .J irarn iarea in ani, bAic\ i pot capJtaun avans mo

tor izat'i

de ioc si clc drr ir i r ;1 i l ; pe care le deslA:oa

' r i i* . i i i. r , * r i i ' " * f i , carc aL afirrnaLsup' r ior i ta lea mnrri '

telor asupra beietitor, se numare aceia carc motiveazi ra

riie lor D;in activitdtile de dosen, decupaj, modelaj si de d

activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Srire a fjnetei in miqceri.

i l t r ; " *" r . 'n.Fa rFlevA, n proporlie de 5800. fap4L

ie l i i aLro clFzvol lareminla la srperioarE at6 de'ca

a lete

oareccsin l mai profun/ i in gif f l i re. au Lrnsprr_ it e observ

dez\ult l t . i t re. mr' u'or de la acl iv i tb l i lc con4_/te a c

stracte:2 i i nu fa( deosebir i in lre le ie i i bdiFti ' susl

Ioru l dcpinde d. prco.uparea adul l i lor penLru.- t rr f f r lare

t ; r i i osih ic€si. .a a larc, ci au o dezvol laresmllara. lar l

J" oit"." .a fFtcle aLrur avdnsmai marc aslrprr ba:el i lor

\ i rual iF n,r .ontFazicpnici pF deparLF egi lura dintre gr

l imbaj. , Lrsl i t mai mult .u . i t avem in vcdere un orPc€r

; ; ; t r i : '6 ; ' i ; dezvoltareaanumitor funct i i psih i 'e Pr inexoerimcrlale ade.vate. noi am demonstral ca Ia virsta

* i t , i " -J."* t . de i l i ;L igenle baiet i i ob\in performan\em

de. i t fetFlp, ar la prubeledc l imbaj fetcle s-au dovedi l sL

biieiitror. Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct

fo-funclionali a cop;ilor respectivi, prin particulariteile p.,){r.,rl

lui de creStene,prir) plasticitaterasistemutrui nel-vos central, t)rlrlgeneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni .,, ,,influenteLr inshrctiv-cducativc t.

Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LLselc cadrelor djdactice chestionate), din consultarea cataloag(1,,1tcolare rezul$, pe ansamblri, cd beietii au note mai mici decit f,iF le. .Din disclr l i i lepurtate.u inv; taror j i .cre au aprel iat (d f i . , lmai bun; dcrvoitdrec minlal; a b i ie l i lor. det i lerele ob i"eaL, Itu$i, rczultate Scolaremai bune, a rczultat ca ac€ttia nu invali tr

Ca o concluzie eenerala la anch€ta noastra Si h r ' l 's(

desfagurate a clas6, sepoate

desprindc Fiideea a$a-ntrtniirrlr

Pygmalion. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(

sibiLtatilor celor dou.i sexe, in formarea deprinderil(r (lt

citit, se poate constata, datorite preocupdrilor jnsistentc lifatl de toi.i copiii, obtinerea unor rezr'l1tate clativ asemti

si in1'ers. cu cit convingerea €ra mai fermi ci o anumiti ca

dispune de posib i l iu i .nai mdri Jala de (eablta. cu at iL d

e l; erafo lcxic. Frau mai prPgndnteA.Fastas. datorPrl ' 5iiu i c i a"elor e lpvi care Frau considerati I p.- ib i l i r i l i ma

li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si era



misura posibilititilor, sint mai comozi, mai putin ascuttitori, rlau Interesa onturate penrru :n\5raLur.i i , in gcreral, nLrsinr. , r ldF atenl i la l^c\ i i . DrD; opin ia 5Lib i. ( \ i lo h*Uo-ar i d in a, ." r .,

categorie se remarce intere€ul deosebit al Ietclor pcntru obtinc.c.Lle ote mari. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc. p. , iL l l i t j l i cLrperi , r .cte concentrar€ a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.,Lruno.1:n(elor. avuri /a,a i i dF o.o ddiU dis- ip l i ard. mJi , ,hrt ibrata si mai UldonaLt.

Ult ima inrrebcrc ta td.od) tr fosi pu..1 nu nJmri .u scuDuL ,.a ledFa crr. : in t tacr^r i i .e

'onrribuie tr lormdr. f , dFprinderi l .de scris-citit, dar mai cu seame cle a s1trprinde in cc mAsuri faclur i i dF per"unali[ate inr luaLi n . . rsidprdt ie in a. lut Crdfo-hxiDeri l i terdrurad. spFria l i laLp - .F a,ordj imporranla "Lrvenir ,Iormdreaabi l i ta \ i lor d^ sr. r 'sr ir i r . am p.r lut con\ tdrd cJ Jneto,adre didacli,e n\o.e, f recv.nt in reusitd sau in etecLrl ct . r lu igrp_Io- lex . t r isdtur: lc

rFmDeramcnt€le.ctar a d;nt re aprirudin i 9i

ar i

tudin i. .ara.rcr i" r ic i le .aracler ia le.d ir l rp care un ;ccFnr deoscbils-a pus pe atitudin€a fata de activitate $i pe existenta unei moti-var i i in ter iorre .orrurdrp. Alt . raspun\uri La aceasra ntrebare sL-bUniazi ro lu l pe cdre arp (\ )nrrbtu l permanental invd\atorutL,iqi tratarea, cll exigenli, a ele.vului, comportarea afective $i apro-pierea de elevi, de'zvoltareavocabularului Si corectarea eventuale-lor tulburrri de vorbire, exerciliile frecvente ale scriere $i citire,creerea, la elevi, a confortului psihic in raport cu activitatea aleinvAlare, in general, si a s$is-cititului, in sp€cial $.a. O remarcdcu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\,'irela necesiLdtpa Fzvoltbr i i unu' . l imat socia l in carc sa se acordcmai multi importanl; timbajuhli

9isi se formeze, la copii, cultul

pentru vorbirea corectd, frumoasd, bogatd etc.

r Verza, E., Conduitd oetbald a tcolatilot mici, B/cfesfi, Ed. Did_

$i Ped. 1973,pC, 126.

citali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de imppeniru aceasti first:. Desigttr, prjn aceasta nu mjnimalzemrentele specifice pe care l-am analizat mai sus, dar dorim

bliniem, in mod expres, cA in lomarca deprind€rilor de scrolul in 'etatorului cste decisiv daci dovede$te priceperepedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor, in fun4ie de

cularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc.

ln gcneral, comportamcntul verbal cuprinde toate formel

bajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atitturile intelectului, cit Si c€le ale personalitilii. Ca atarc, orice

a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni, bazate

telect $i pc caract€ristici de personalitate, in care domind c€I

tiv-motivational,e Ei temperamentalc (fig. 34)l(De fapt, nici lim

ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de

lingvistice sarLsisteme de idei, aqa cum nu contin nici valoril

sonaltetii. ln schjmb, prin manifestarea conduitei verbalevalori sint r€prezentate Si transpuse ln cimpul social, iarproduse au un ef€ct circular, influenlind structuiile psih

Fls. 3'{. Compo anrerhtl .a. tu,re.lerlr nnrc ilirnriarc ti caLrrcsrcrlnln

subiectului. Abordarea compodamcntului verbal din perstl,l11,l

intelegerii cA ,limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r,iar vorbirea

'oparte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc,v',|

tirii Si comportarnent lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:, ,lcompodament€1or, n general, in structr.Ilile personalitdlii.

Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p,r:i'

nalitate aslrpra scris-cititului; trebuic subliniat cd Ei activirilil,'grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea. Pentru o mai bun:r ,1,,vadA in acest sens,vom menliona efectele negative ale tulburilril,,lscris-cititului in planul personalitefi. i,a astfel de efecte se rch.r.,

:"tru4ii{#:u${*. *ii*+*$f*



mai mulii specialifti. Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil,'scis-cititrhLi, ca toate handicapurile de limbaj, creeazi difi(|L1li;,liin integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1.

ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare ;i a situatiil()lstressante permanente pc car.eJe inregistreaza. De cele mai mllll,od, logopatul poatc de\.eni .,rebets sau descurajata, pasi\., nep:l

sator, opozitionist, retras, inchis in sine, inhibat etc. Cl. LaLnrr\

subliniaze ne.€sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{

timpurio pentru ci, pe mesura inaintdrii in vimii, mai ales la prr

adolescenti Fi adolcscenti, tulburirile comportam€ntale se agraveazi, imprimind personaLititii un caracter nematurizat, agrcs

i opozant in familic ti in socictate, deoarece insrrcoescle epctairin l lumladld .egal iv srrr . lLrr i lp psih i 'e.

Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central ;i alcpersonaliEtii, in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulbu-

ririlor grafo'Iexice, pot imprima comportamentului anumite ca-iacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii struc-tlrrilor psihice, a creFterii anxietalii, a deprimirii $i impu-lsivititii.Aaeste handicapuri sc adaug la diiicultitile existcnte de adaptarela viata S.ordra, rL ' le . iondlai famil ;J l ; .

I Miller, G, A.. Some Pr.lilninaries ro Psvholinquistics ln ,.Thcpsrchologt, ol languase. ihought, and irstruction'. red. John P, de

Ce.ro, HoLt, Rinehari a.d Wintlon London, Nc{ York, SJdncy, To.

: G o I d man -Eisler , Ir i ed a, Erpettnents in sPontaneousspeech,

London - New York, Academic Press, 1968.

e Trojan, f 'e l ix, Psachohlg iene und. Lagap.id le, ln AktucDe Pro-

blere der Phoniat.ie und Logopadie, vol. II. Basel, Ne$' York,

S. Karset 1961.I Launay, Cl., Dlslexie - .llsarthographie, 1n La Press Midi-

cale, nr. 14 St 19, tomul ?3, 1965.

r*t*jr**r$*firp**l*#***-;:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit; "u

u.*"n. tolbuirilordepe

a;**Hili*l4tt{g;i1B:'i5:".'fr;'fit'"J?:l'"i:"tr

nu**firn'l* Verza, E-, Patt idLlar i tas de s

,iicierts int'el?ct €ls, i Revue

ile psychologie nr' U1983.

troubles .te Pesotuolita chez

roumaine dcs sciencessocta

gadri , i l - .au.parr icJiar i lAl ih spcci f ice. delerminare . le slr . I | . ,anaromo-t

Trntogr.a sr slstprn. j t so. io_cultural , care imprim;1,, t . r ,puf,1.do redprc psihnlogi. . d i feren( ier i de ta u,r indiv id t i , , t r , ,ln I leratura dF spe. ial i taFse, Lrno.. , ,

"er i .dts

ncerL:r ior i , , , . , , ,

ce ,-rmira.rF diagnusri .area t iputLi oe boala p\ i , :La a {.r 'rJrrn.r t ,lpp bjrzn

".r is.r lLr i . Atre inccr, i r i au \ i , /ar s, i pJna in cr id;nr j , .,mer, lFlc ,umL.e atc s.r isLrtui pc cdrpgorj i do not i p. in i ,n. i , r : i , .ac.ste .F@rcari , stnr interesd,rre .\elc elecruare dp H. l , . , r r , r, . IHdline dc cobineau care au urm5rit, din punct d; ,"a*"-

"."i1

metric, 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de schizof-rcnit,.parar oi^. md ia.o-d.prcr iv i or i a ,elor .u jnr i rz:Fre afe.1;\a si ,rL-

deelc lolo- i te \ur ti adaplatp n-rapurr

dP indi \ idual i tdtea f

l"xllli.1;,i*:",xi,: 'l',l:"1:,:l'::i"l.n":i';l;;;i' ;; ;;i.',;riii. "m"r' i"nra,t..oiilfI il,,"ri:i :ffiJ,:""',J#:',Si',l;ilil#ll:ffJ ilii J'ii'a'"i";i'i")*F5:i,i.t?"t:"#t1';a

condiliilorn carese'rezvorta

pe

t.L.,' i"*t"ligi. iiii"til"a p"'i"-un

accent eosebite-er

il"T"gxll*"*",:tiB:"ff;y"':?";:1iTi3



f i . icr t ; dc,r l tetp,r . Caut jncr sa pJna in"" id""ta " ie; ; ; i ; i . ; ; ; , ,n \ i r tsrer , ,np' . . , tcgur i i de botndvi p\ ih i . i , autor i i r , .sDe,. l iv i f , l .pxrrr . . cer i c lar.a si dsLprd r-ui Sruir de epiLeprir . Ld r .easra ut _

rrrrd. ' tegof ip de Lol-a\ i , au fusl cviden iuj . i l2 tJ.ror i sem,r i l i_.er.mFd cpi lepr i , : tor S_a aj In. la con.t rTir . i daro

r l ld pre/Fnl, , ae\tnr tr . tor ' in s, r is Intr_o inLmira oroDurt ier idsrosr',ur de\encd .er, :n Tsoo din . . , ,""t . "; ; ; ; ; ; i i ; ; i , . i i i"asemdF'rr ' iarorr ,ost f ; rur . de s pr i \3r : c l a L rmar i l sr sur-prindi- clementete comune in sindromnt srafic .1 ;;G;.,;iri;"schizofrenie, utilizind metodele metrice fi stai;stice elaborate deThea-Lewinson r. Dar Si infr-un caz Ei in athrl

". ""p";-e_*_7cr\a. ' r , pr i \ i rF ld . - r r i rJdinHd dirBnozei pr tn ,oi= . U"J"J ips r r . "opoJr,ye d a.el l i r se p.odu. mod, t i rdr i , f ( lJ t i \ i rL(vent

dre grol| lr-r, I n ILrncLie c star,d d..szinararca rn m"ment dat.Llcd. pol i i r r . ih i .d, dp "rdd ul obosot i isau s rrmenr iuldr ,uc fetulcum s+ | , ,d ihnL eLc*SJ.nLr r:r;ma $i r ivet , r t a" i , j i r r i i . . , " i . ir_a dFDrirdcr i torerJ u moror i i Si r iv . Iut rLtrxrald, \ ror . \ i r r iu, poLLlcrr ta p^,Fr.crarnr . l - rdpt , Lu(naj r rFsrp mo _nr l l ri a l . ; r r I i : m,.Jui. " -e orod,r in r , .uurar i lo p. i t i "" : " , r " ._

, i ts d, ra, . tor i im-nr iuna, i mr i ,u. , i . t"" \ , t r ; i . L; i i i

^ . .p", ; , " ,lenolE Flr l id dint r , . iFr ,urai j t i tc i scrr5.'" . pro.c\ r l rcrapiei r. , Lperbror ; i . rFuLie rdt ] i . . .o.s iLlpral ie

rordr'rdtea dcr,,r j luf are por Ll .zorgani l l per.onalir-teJ,"di , : i a i i l

cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea psiho_palulobiP. i l 5i. . i fdr. s inl .erLndari ni care du. la modif icari.m, ' pul in grave. de I ipul .e loj- din p. ihopalo.ngiamarsinaia.As d:af . rp.uDArareare/ r . c sa \ ' i lezc. in FBdlam6.r fd, . "r ,erarea rr i_t r r ; r ; lor , le. l imLaj ) i inta rrdrc" ht r rLt : ,p r i ior de p, r \on, t i .arc.

^umar a( ter \ /uar. , rpa pFc,L", , i \ 'a - . ia l :z ; r . : . i1t -drdr : i jnacr.r ldte si del u tared pshi.d rrmon,ua.a. NI.roLlelc i Dro.e_

'*l*1""*,:sr:"::::,m*::'":::*:t*:i:"1i

;i;le';",," C\] Jeicrmi^a

"labor:rea

de noi sisteme compor

Li. i."ur".

t "- """ ' i i i . ' ie inaiviauautat ite pe''t icc s i s ' lu

"n-oortr-.ni"rot ma per'o,ralc PpntrJ a ave:rviziLrnea o

""i ,L*i""- i i i i : i i

i*i , , ]" 'r", i" in con\rderarieLr umaiLc.nt i ] "o.L"lneniot". dar si ccl ,e j" l r lectuslF, mol ivalroral_IIFc

rol i i io-ale. :n .volu{ ia stadiala moti a\ ioral-aIecl iv ' ru loc

sari p, rmarentF spre o mol 'var ic cu incirL; lura valorrca

i:hr.l.l:r:liil,,li,,':l;l'l::;1"::lll:':f l,*;ll,la';:;:::i,Ii"'llif:l'"'i'l;.n[tiH. ; , ; ; l ; ; a

""mi,. . t . 'r ' . ir i tu'AcestecapaciLar ie diver"

masLrr; rairrdr, i ln vir"ta si acumuldri i de noi ruroqtinle.

' ),ppri.nl" D.r 'onala are 5i edo imporianle majora D?"

real z.rea o..stur de, ' iderate sl" nFvo;p.printrc al tale '

eriratca l imhaiulL . de jr latLrared I ulbur; r j or grafo Iexi

cp donh;,1^ IFr"p,ct i e reb:lnLrite le arcesulLri a f lr l lura

lind reiari.rr.ei. (Lr mcdiul inconjurdtor'" ;,: l:"; r; """"ia",iir.oi,,oJl, #.1?i3:[rnevezitorilorin braille, vom constarai ; J;; ; ; . ., r: ;l i ; brarl lenu esteati i dc personali

rl* l'' :.'it *"il:lfl:'i#l:"i'.Jl?lli"o:i"ai"i i

"i"

-i .i . i ,r i irordc personalitat' cum sint: disc

forma crajemelor.n.l inalia Si djreclia or. tra:Pele rale

:1€::-t,':,i-'t'",:":i li:ii.liillef fixl'il:,if"i;1$ci r icp . U, Verza, E, Ps ihologio l t ts ietor , Bucu

Did,, 5i Ped., 1981.

218

rCitai dup Athanasiu, A., Op.. t t .

$-*$$l:$s+#s#**wii;tare. tdt ieabi l i taLc, imidi tate. spir i l ascul i t , s t6pinjre^

e sin

int i : ldLt , re?istenia c6Tuta la presiunemic;) elc l ' ar ' r r

l . ' i r i in" ,nr ia".al i i ' factor i i

irst;uct ivi-edLrcativi,'d \i cei a

ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta, la un momen

calitatea scrisulLri. n general.

n" '"""r** res.r l i o"r oAico-Prarrat i 'd lei cdl i ratea'on{ in(c l l 'L s(risc - .nr Lrn tnic i ' r a l r i \FlJ l r i de

' lPzol lare'ps ih

srrdr f ; ' i" "

.J l rura, al po":bi l iUt i l , dc m' morarp si pasr

i t i ienr" ' s i rair l i 5 i ' ;magi.al ic i a l 'Larr lor emo\ iunal-al" '. ror i rar i"nal ' , a l ,dpa. iu i i i o. ,oncert rare d atcnt ic i c1' . (d

-evotutia



**$**$ffi+*g,l'i;,'m:,'-:,",1..:r*i il;

*fii**.ffi*ffi.*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi

**ffa*$6***220

fle.tn, in ultine insianF, $i dczvoltarea personalita

.""nl-a ""t

acest rjpbrt,""il"tcu, "u

dealtfel Ei citirea,-

moLl i t i . r r i impurLdnt '. ie cdre t rcoLr ie ; rp l ina 'onLatit j

tu,rea per.oni , i tat i i - . r iptorulLr i . i t s i i r a lal izd progre\elo/dtF in planLl grat . ' l "x i . . ;n spF' ia l ri aL ( mDol-ramentu

bal. rn ser^ral. Uodit icdr i asFm;nitoar. "e p'Jt prudr 'r \ r

r it ; irs' ielor . mai ales dd.5 ne refFrim lJ'ele

de rFgre'e

intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pu

prenta pe comportamentul grafo_ler.ic' i" i""ltele".u ac€stui c;pitol, tin€m si mentionam c

noaitra cl arg.rmentele adusi in favoaiea relali€i dintre sc

i i * . "r ""r i , "" t " . rc"aza o v:z iun^ complFLt dsLrprdimbbjL

nro,os dinamic. L( val .nlF mLr lLipl l .. persondl: trte$r cFm

maiorc jn^ompoflJmcntul

Jman Gcrerd l imbajului se in

ai t i . ""nra "ueiolJ l id persoral i r , r i i 5i cu reglaiul corrportd

Li uctar; cu lmnJormarpa lorin

modelp act i ro 1i ,o^: l i 'nfactori cte anticipali€ in elaboratea viitoarclor comportam

dezvoltarea structuriior de personalitate.

IN LOC DFJCONCLUZI

tru formarea respectuloi ate dc cal i t i t i le va lor ' i (1 '' lt r ' r ' r ln

:iif ^lit":', ii[.r)i[l'lr,il,llr:.""Jll,:ir "

ftf ii# 'Sji:""Tii"lifui:i"iT'di

*i.:'''"::ff."ll$trdd$



Aflindu-ne la slilqitul acestei l,ucreri, incercim un dublu sentiment: pe de o parte, satisfaqia unui lucru implinit, iar pe do

alt6 parle, inc€rtitudinea cu privire la modul cum va fi primitriSi apreciate dc cdtle cititor aceasti carte. Satisfaciia noastre va ficu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJintereseze qi se-i fie utile in activitat€a de t€mPie recup€ratorio ah:ndjcapalilor de limbaj. StrAdania noastd, de a Fezenta un ta-blou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accs-tora in p1anul activitdtii Ei pemonalit;tii individului, sperim sd fieapRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate- Apoi trc-buie avut in vederc ce o asemeneaanalza care si vizeze, in egalimisurd, toate laturile scrjs-cititLrlui, incepind cu achizilia 9i for-marea deprinderilor, trecind prin simptomatologia Fi etiologia tul-buldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor l€opedice $i la

modul cum sint traite acesteape planulpersonalitStii

in dezvolta-rea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelorumane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitatemondiald, iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea demrrlt dcscoperit.

Este, in ultime instan 6, o doleantd a fiecdrui autor de a i seaprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raportacontdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv, la necesitat€apractic-actionale, vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru

creerea condiliiior celor mei fal'orabile, qi mai optime alc dezvol-tdrii armonioase a fjjnt3i umane.

A.ea\ld .ar lc se vred un omrLi f l in .h i ra t act iv i ta l i i Lrmane ctransmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei, dar $i de cunoa$-

tere si receptare a acestor iniormalii. Este a$adar un prinos adusscris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea, probabil, nu ar filost atit dc umand. Este, in acelasi timp, o pledoade pcntru corec-titudinea scris-cititului, pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen-

22 2

ilfl"::l]il";*i:,ii"i*i,#'lili**r**sLrt##ili$f'i tffi 6s*:ii

-rfi:$g[:li'ffilm'l+L'irYJ*"'.:;ff:rffiit${,i:i::',.}{:"1''"#l,irlT]T

f,fillffiru'ti**t:,'{it*li *':ff }ill"lJ:ii"il""i.*,si1?

tiiii, dezvoliarea $i evolutia sa psihica. Dacd a rczultat c ctlrit.rl,

ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r,mod n€gativ formarea abiliteulor grafice, trcbuie sA reounoltj,.,jce.qi diiicl.rltntile act tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr,rtjtrt ,subiectului, chiar daca ar $i sa luim in considera.lienumai rflrflor in ptan jnt€m, in care tensiunea emotionala ;rea6 detcfrri |Jie o relinere, o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt,logoreic, o extinder€ verbale lerd si aibe un continllt adccvatr trsigur, aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(, lnumi epifenomene i care nu sint specifice cateborici dislc\()-,ti,grafiei; greseli ocazionalese pot ma;ifesta Si ta indivizii cu o (t(,r

REZUMAT



voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator. C()nrpFhensiunea LimbaiulLri s le u.r ind icdtor,d jn a.esr pr,r r d , \ , .dere. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iL l . i t . .dar si dupj.rpacli ih generalepe care le provoacd.Aladar. : r , e\ ,ruarFarapre lorde l imbaj se are in \Fdcfe ari r lar rrd clpre\ i \a . I ,manifestare, cit Ei cea impresivi, de modificarc. proceiul norrnal.st- dcosebrt e compley

"iduce otdeauna a prog.rFr.a oezvnlrdr, .

uezvol iarpaDflve5te oale palipretF ^t iv i ta( i i psih ice" i s^ expr: :n

m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu inferiorspre unul superior. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_tarea onto€enetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihiccale tinerllhi

Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajulpoate dF\eri o lortb mobi lizatoar. cp pune in m,S;arc enere i i leaudiroru lu i . mod,t i .a Lr nnrt in tp le r , rransformi fersonat i ra i i te .

Lr\eaDm,de acFmenea,ca t.ccarp oersoan; r,rrbieite- rolLll deosebiide imporlanr si de aLliv ai l imbajului in dezvolrarea criv iL i r i i psi_h ice. De a ic i neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt ;factor i i €ducaIvi $i .u l tu j -a l i , n dirp4ia cu]t jver i i f rumuse\ i i 1im_baju iu i . .a cre;r i i resoecl .u tu iara de corecrj tud ineai boeal ia vor_b 'r i i ,a dezvol lar i i ab i l i la l i lor \erbalF, care sb permira erpr:mareaSi proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. Acestlucru este pe deplin posibil, date diind suptilitatea rnbajului si su-p le(e,a a la i ntluenkte educarivc S€(utu l rostru, n-Lmi i9i s icotutrevolut ie i teh-n ico-$t i in i l jce.a gdsi - probabil mai mulr l imppentru.oezlot taFd la_tol i oamenli. ncepind cu copi lar ia r impuf iesr rennrnrrd.u vtrstp le nainiatF. a unei adevaratearte in minui-rea limbajului, ca factor dinamizator al conturdrii tot mai preg-

nante a personalite$i umane.

HTtl';;*:,Iii+inq[t*F",:?#:'i,i:*;h:"*-i,

#**$ffitr'**,.f,l,:'l'.lisli."i;;"8",',;e,J:"&''#.T#l:

['l'iii".*i'r**[iti'sil{il*{*$Nfl$; "tlt5i:', *r.ns#.ri:1,ffi'ii,**t$"+;nfl'"':'"{i,f: i:[ffil:t'$'.",il.1

Dintre arFiLi facrori,mdi ;mporranli s in i cp; carc se reJer i i a (t , . . ,volaarea sihic; generala.

$i inpr imul

r ind la dcrvolrarea nt,, l, ,I r ltur. dezvultdrcamutri^a generala$i a kinestezieimiinii, in \rr.(rdl. nr lo lul achir i l i i lor verbale$i calirarea ondJirFi .r bale. m.ri\a l ia pcntr . r ar l i \ i icLca respt ' l i \a s i intere.ui \ubie. tLr lL io, ,Insulj ( it mai bire $i mai IepedF noite achizil i i etc. ToLi ra,. , . ..mcnrronatj ar partc din categoriasubicct jvjtari i, dr cei carF .rI i\erc metodotogia rcdari; (unoir inlclor neces.rrei maicsrrid e,t.alorulur,dF d lurma- rdsalur i emo(ionaFaF. l \ e pozil ivp, mcIit . .ca sr.mut.7o pro.csele rognjt ; \F al. cub:e.rului ca $i al i r jd ini l , .e\dtLrdrr\c5i r i\ctr. i de exigan\a n rdpor do acrivirateadest., Irau lrn de catcguria a^toritur ooip,



i \ I . Se disring. rotodati, e1 l rcu (drd(ter S.nFrrl aL: i penrru irsr$irea scris-cir itulLrir atb_recr(oDr$nurll. . l i pentru sjstemulBra: l lc, specif icna\bzblori lor.Ei, ,_

pele respccli\e "inr raporrar.5i ta \ ir . ta indiv dulLi .u carp o.dzi.se.suoIn.az., r crin DUnct e vedcrepsihic$i t iz i ( . copi tulde d d,ie:te apl ptsrlnr desJaturarea.n b.rn" condil i i , a , .r i\ i t ;Lii er1i,-rcxrcc. _srp em"r.abit ca dcr:viralergrafo_tcxic; sc sUbnrdoneaza_in loare planxr i e. a. r i \ i rat i i i r retcdiui : d in acesl prr(t ; ; ' i . " . '. rere. ,pla.ur i tc in letccrJ lui ,upi t . r l t i \ inr

"usl inLr^ dc o inrensj ,l: , -: : . lY-|" 9.,

osr i l ie i :n. carF pcrLnpl i e. raprc/ef britc. sindir-d,imagrna a er.. de\ in mai bogareEi mdi organi/atc, dcil j t .nd act I

: :Jl: :*,*a .,rorri. leror \i ierarhiza.ca acesrorad,pd .rir+ri i

Capitolr.rlal III*Iea este destinat teminologiei, etiologiei tulburi_ri l^r s ris-cir i lului-si tracar'i (3drulLri once-pLualI ir.rrt*,1"i i" i iorsre\^-d.sgrai, . . 5e porn^i le dF la ideea a in l ireraLrrra

F specia_rrrdtc. L ' lbur i r i le la{o-grat ice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori(rrLr. 'rLrrdrrtJn. lronali. Dshojogi(: . p-dagogici ); (hjar Lu caracL,rgi se in.Farcdgasireaunor (oordonatede incadrdrp

a rurourar'tor esFect.ve n sistemul psihic uman $i in subsi"temulper\onat 'ta(i i, n spccjat. a di l iculral i le create dc comple\ itatea

irmoal.. t leralura dp spe.ialjtate vchiculead rLr o plur€li lata derPfmFnrp.rlru descmnaraaulblrari lor grafo_leiir , ;e dc o Dafre.iar pc de at la parte. eriologiaesrc arit d i variar. incil i" . ;" i; ; i jj l f . rr, est: qeu de preciTat.Ln pun(L nou adus jn dis.ulic se re_

l i ra- ,: €lrJcrL'rap. ihologica a- unor faclori care, pr i r rragil irdFa

: '^. : ,_9::- 9lorgdnj"4re.ori

.nedezvoltare i maturizare. ca-ii prin

oFrcrrorarca ror tun(\ i i psihice,por provocadif j^uttbii in ior;d_rca deprrrdcri lor de scris_cit it sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_in vedere

-aspectelee l in de normalitatea$rso.nc;,crt s i ccle care se incadreazr;n psihop,atologia arginal; ( l i mar;r

226

ffi

ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl,

tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,.psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(.ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,.impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrlla cumponentele ondui[ei ]exjco-graf ice. e co.sidera (a tJIt),rr. ,r j lF scrjs-cil i tului rebuip legaLe.n mod nemjjtocit .ctcpFrcnrdlirtea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr.a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,ipsihice aflati in stare critice-

Modxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il

NESUME



scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,,sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direchdinlrF \orbirca orala ) i scrisS.pc de o parle. ar pe de alta parl. . ,tulburbri le \orbir i i pot de\eni cauzeatp distexo-disqraJjei.

Cdpirolulal Vllca e"te con.a^rar crdpiei rulburar-i lor cris-. jt i tu_Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne-\oia "lr ine.nre dc re.uperaresi inregrareso.io-profosionald han.d'.apa rlordc l imbaj. Metodelesi procedcele entru corectarea i" .$afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro-..de., .u cJraclprg.neraL.i mprode.i pro,pde;

"u "aracrers;"; ir i"logoDedic.Dar ir apt i(ar.a tor LrebLriFa \e rina seamadc u spcjHdp fa. luri. .prinrr. carp simotomdrotogia; diaCnosricut iferen iat.natura eli 'JiL'gi. i. nivelul dez\oltbri i irsihi(e. virsra logoparulLr..tr: irea acesrurd n planul persunaltat i i i i altcte.

Ull imul capirul. a l VTI-tea. uro deslindI anali/pi reial ie i dir irpvf ls-cil i t

si pprso4alitate. crisul esic o manilecrarea lrasaturi lorde.p.r.oaatirate i i dereglajea_lat ismului este rr5itU. n mod \pe_c'1,c,d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.r is_cit it $i personalitare.rpea,,ao viTiune complexa asupra imbajului, cd proies dinamic.cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatFi i semnif ica\ i imaiore in com_portamFntul Lman. .cFre,,a limbajLr'ui se intcrcondir ioneaza, .r. \ 'olulia personalirer; i i .Lr regtajut (omporramrnrat,ajungind tamodele activc ti (o.$t ient (are se e{prima in plan actional.

" u.Tarease rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in

c l | ( 'enla r.rapiej togopedice i in formareaunui . l imar de rult ivarea cor€'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii.

LF pre.Fnt lra\ai l I ra i tP un problam' dir f i le (l LUmple

,r.i,r,r ' "1 .'ii,*-rc,,rF r,rcu

lTi'ii: "1' ,ii,Ji'l;rectement le probldme, ces troubles so;;; i: i i t ; ; ; de rlF.r: tLrrFerlurc cr avec a rolarior dvnami

i l l i"; ; . ; . . i"; orale a iexprcssion ecrite ll sdsit en la

l*";,f n*;':":'"ii::"X"sfl;iJi:;,'Ji\r"li":i : ir , i i-","r". ." 'p.". avoii corrlgdbien d;s casde rroubles

'r^;; ,.- i. . t"""; q"i tran'parait out au rong d'e 'ouvra€e

- ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutent u

t."a"J." et aei Concttilons; chaqlle ch-apitt€ Iait la pa

:::*;:*'"""h*'.ff i*llti*1lfff ''l,li.lf'el":e;;;df;;. dc findivldu rapport6es ar'rx acquisitions

-dlx.qm"l,:;.*llq:i.]ff$:;,lJi":i".:i3'it:ndpliF;" puur aulant, 'u lFs rr.aLions ras fories qul s era

."i*-r '"- i ' rrc eL a lFcture a I momenLde lcur acqui\ i l io'

L" prPmie hapiire plrta sur la(quisit ior dt langagF

5or." \nlu| |orpdf raFporLd r\ aLrres o"l io 's pc) 'hrqJds

r"".q"" a".tt

occasion combien fortes sont les diff6rence

r.icluellesaans I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6

a."h", '""

.". t"-" 't . rte.rr, . le l inrFgrit ; d" analy'"Jrs d

oi" J.r"oiai, i".r

'u, lurulLr-rrees proorPs la \ ie d'

ii'aiviau. n ,-t" son 6voluton, tre langagc d6pend des autre

iion= p.l.nlqu". et vicc-\crsa. tandis qJe les progr'c dan'.

rect ion slimul. , ] t i acl, i ' i i tepcychjquedans son ensemble Ltion linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marq

des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiqu

progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 ment

ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li .

continue, marqu6cpar

des moments d'ar$t, voire de rccul.I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , robjectif, responsablesde l'acqr.dsihon des m€canismes de I'dclitrr,,lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conrmandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I,I'dvolution mentale, le developpcment mot€ur g6n6ral et c€llri (1,,Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Llqualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)-t€ret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux616ments.Tous ccs facteurs reldven t de la subjectivit6 de I'individu,tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD.m6

i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'Hi:x",r.ra$ixixf:ijl d};T[ii"$$silri,-.nra.,*..esri si u.on"o**. :fl.JygfJi.

qlll,;:,l

.*iEl:',t;,T.r,r:n*n'iiu';i*:}i.l:;r;'.tt="r:,g;Hq''#fg



thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climaremotionnel-affectif a m6me de stimller les processuscoenjtifs du

sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu, Aard aLr.(d, 1:r itFs dFploy, iesCerl.aines raper d acqr "i, ion co rcommunes tant a l'6c.iture-lecture normale (€n noir et blanc) qlr'ausystdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces €tapes tiennentcompte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette occasion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitdsgrapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point devue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitdsgrapho-lexiques sont subordonne€sA tous lcs niveaux aux aciivi-tds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prendun furl appLri rrr lc devcloppemenldes a. l i \ ir-s c,,Rnil i\es o Ippr.pDlrunr. FDresenlot ions..nse-. imag:ndrio,r, r. . se'1richis\-nLet s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances

etl6ur

hiayarchisation dans l'6che1ledes valleurs.Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des

troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6ma-t ique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre es ouwages so"-cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }eslacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques etmeme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6sd'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ralet au sous-systdmede la peNonnalit€, tout sp6cialemcrt. Aux dif-ficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoutele lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Iesorvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6*

signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie esttellement \.ari€e que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le tra-vail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologiquede certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia-

230

i

#';l:i${i*}lliqt;i1f##*i-' r,'*1irii*r'r fi:l h\:*';r*:: ::'lll5"u';;:;'fgl'$"' "

qft-t'#fu}5 :titidti.:":lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'liir...",. ","er"*"

il'ffi il,",t$+]t#..'lli:"{i.f$'il 3i,h:;+[g*$ff*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::n

rHli\ifrt$;r$:*5:

andlvspse rappone a la disgraphieel a la di . j jex ieclans e., , \ i t"

d ' :o iUt( :menLdle.Chez le d. bi tp mental . imagi d I mol n , l, t , r. . , .pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rlque, optique et kinesth€sique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r,tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,...le debi lFmenrdl. i lr 'r irLrF-i\cturc apparait commeoisgoc:ieor, ,( l.menls cnmD^sants: c dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul . , .r. ,dans .a sL, a- , ion : l.s , lcmenrs qlr i assJfenL a ; imullan,. ir J,. , .rlo lal-meni Ll; faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLpud . .chdp:tfp. aiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"sspic:dli5-s, . ,voir, les particularit€s des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,.cas des maladies mentalcs. pour

taL;on--n,"

d-n : . reFf Ie l . rga;e.om're

,1. - r r r "- ' n. "- - , - J1n:mlo' , " 1 ' \ ' r r r t : r l " rm ' l i . ' r ' 'i ; o; ; ;o i ' ; r i , r ' ' q ' r i m"r '1u- o Lrn Ln' hd rr r , . in l

, ' - "m"; ' h. m-:n. l r L.n, u 1at '5"t , , '

dp rron a\

Je la p^r.. . r l : te, Ia. .^ lp-S'Jgt Llr r l l 'n

rit :o. .11116r'r , ' . pf, q" p- rr 'n ic pa_ , r ' er dtr lroner"

"; ': ; ,"i . q r ' i rpr in r ' d ' r : p

'Jd' l a r :on

'- i "i . " ' . " i f :r h.\c cur une nol,eopL:mis le: pour. . laulP

.n.,,D"dc. rr , ,;r"D,r .,\;,F erficienirrL*r*,,, ,r,,

amb'an.c . r l lurPl lc qui oFrmrla lo l

de 1". .r l" rgdRc,d cmbel l i r lcJf exprtssror



tirer ce probldme au clair, ont (,11.prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccp-lron . i d. IF'r r " i .ons1a11 | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,.sanrei up lJ (o.Llr ire lc,\ i,o-graphiq.Le. n a| rnrp l . id;e q re I,rouOle. da 1,lcf: tLrrol. .r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien, ,a la personnalit6 du malad€ de m6me qu,eltes doi .eDt 6tre envisagilcs-en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6men lpar ie psychisme i l'6tat critique.

Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul,1es dc I'c]|prcssion oral€ sont traduiies au [iveau de ]'€criture_lec-lurFl i l orp. , . egdlem.nr la I j " te oc l"ur conc, lqucnc, "u" r 'a.quis i l ion Lle. mi,dni.ma grepho-le\ iques.Or mel en e,;de-ce tarelat on dire('e qui 1;, I express;o., rale ai Ie\prc-sior e.r i.e p:on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir

la cause des dislexics et des disgraphies._ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dcl'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitiecar i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(entsde r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandica-pes de Ia parole. Les methodes et 1es proc€d€s porrr la conectionde la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: md-lhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodpset proc;de- s;ecif iques;]_a ogop€die. L'application des uns et des autres exige lobservationde tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et lediagrunic oi t rp 'pnci . ta ralure de ter io logie, e niveau d_udeve-ropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe.a mank.re personnFl. lFdont te maladevit scs disfonct ions

Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i larelation qui s'6tablit enhe l'€criture-lecture et Ia Dersoru1alitd. '6-criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements gra-phiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_

232

'o i ;n 'r

RESUMEN

rrol lo dicconlinLo on m'rchosclemcntosde estaqnacion in



-El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(,.r,,

los trastornos de la escritura-Iectura y su terapia. para po(t,,rJundamentarlos mejor, €stos son relacionados co4 las adquisicior,..de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t Ioml y el habla escrita. Es, en tiltima instancia, un cnsayo cte srllesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos,,que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaionde ios rrir..tornos del lenguaje sobresalede todo el trabajo.

- -Estructuradoen siete capitulos, un prcfacio y una conclusi{ir, 1.1

libro analiza, en cada capitr.rlo,ademis det lroblema enr.rnciart|por el titulo, Ios aspectosde 1a formaci6n y evotuci6n de tas {,,1tr-ucturas psiquicas del individuo, en coffelaci6n con las adquisi..iones del lenguaje, en genexal,y de la esc turaJectura, e\pecialmentc. Pri.cipalmonte, se ponc Fnfasis en el acto grefico, pero, t(,niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjra

"r, "o"",,itante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo, las r\rf.rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades.

El primer.apitlrlo esta centrado en et desarolto del lenguaj,,y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas. Conestc motivo, se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcjson muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil)de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos analizadores,como tambi6n de las condiciones sociat-culturatesen qrj(.vive el indifiduo. Se pon-" de relieve -a ta vez- que el teneuij,,se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis, rlos prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaaitpsiquica en su conjunto. Hay un cariicter especificoen la evoluci(ir.del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattoscalitativos y cantitati\.os que erpresan un progreso continuo, miflrtras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_

m+s******m*{'[+h$rf

g$**$$+n:T,+u$$ffi#

m**H.gt#$'*i#iFidT'i*i'**#if

Junde una pluralidad de tdrminos Dar

#riiliirr"+rT"i*,r#hrl:i*,*liii:,:-"',*yr1;i;:n e\u, prupuFlo r la dis,usion.sa rcf; .re a t , esirucrura or:, ioi_R,,a o. \-ar.u: td.rurp\. qu. por su fra€'t idad v dFoi l or] ]dr; irac:ur

;rt,,$j lri,ri :irrl'"j,;l"ffii,jir*'*:*iiri*ir';:i%-lff:"

':'":'"'":"*

presentesosaspecloscierentes ia nor-

i;T:flxi:fiiT'?l'i::"I":h:;*::*:lg*",g;ii$.iit*1,l;

r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dc

;iente v del modo de oreanizacionde toda ia estructura l)

ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la

tura-lectura. En base a estas caracteristicas, los irastornos

escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificasen eL

Brail ip, p"ro roare.Fn IambiFn orma" pdr'. ida" , l€ - prro

.n el si,r-ma habilual. Ld tFfc.ra dirF.. ia' rd oy cLisleriia n la debjlidad mental En el de{iciente mental, la

ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la inte

de las'imaeenes acuiticas, 6pticas y kinest6sicas' o qrLehace

la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la repr

ci6n onitaria, y no discontinua, en Ia escritura. Consecuent



;:i"Ji';':.ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:;";".i,i'i,?".""i1"";.,".1 ;.i ;

"J:i#l'rtrir T?;.:ei:"',",|i,'j;::',n:r:;,*;*it:*,:;::.lr,"Hjit,;;.1".",y,J":""?,:ill.i.,,.",:.:l.h.,i;l.

En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones dc 1os ras-

"",'i,SJ:.,':fi ,:;.;,:::'"i"Tf;::ffi'"f"::lit" :l"i*f::"J;l".:"1:;":'::"1:1,t.3;:lj:";":.r" ," . i,n .r;"; ';i;"

unl":l:r:;irrJiirir;:#ihi:ri;,,"",,:1.;rdl,

,,"*-i,,+:{.'ilr;si1};,;ii+};,'Xi"'*f1,{ir:i}i,{t$dnui*ilaqi*'*'j,;:$Tlf"".:i.i;liI "J":T l';'"';'i:i":,;.1i:1' "i,i;.*. s-ff adds orros es

::r'F,"-Tdifii:ii{;q:f.""{"{.s:{'i:iiir":{:Ti:iif

,)1 rffi;".,rl*[*;:":;i:r;",xx""::r;f;,"yiff

s|;:#j,[",'j:fl*::iI:::T*"."*'r.,."",l6i::;*;iresosensoriaresu.ritivos,rractivos,,.i"?,1:.1:,:ffi i.t"1?.i:.".23 6

el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil

e.. incl:r loen-J'

clemFnl"scomDonFrte" s" crPa la impr.

un .le.arrollo suLPsi\o-onsP.ut iro del cual laltan los 'lecle simultaneidaalque confieren unidad a todo el proceso L-a

clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la lite

cleespecialirlad,e1 especificode los trastornos de la escritura-

cn lai enfenrnedadcspsiqr.Licas. ara clucidar este asrLnto,s

en consicleracionno ;61; la sitltaci6n de expresi6n de la l

escritrira. sino tambi6n la de impresi6n, de recepcion ]. de c

ci6n cle a condlrctagcneral a Ios componentesde la conducta

lrdf i(a S^ e.r:n" q'r " lur lraslornnsdP Ia e-.r 'rrrrd-lccturr"olacn,nar=ee man;ra oir. . td a ld ppr-o"dliddLl ^l cnfemro

sialeraalos omo formas de eripresi6n y pro,vccci6ndel conte

la actividad, con toclas as modificaciones de la esfera psiqu

s. halla en estadocritico-

El moclocn qL. les oi ' i ,u i lddc ' d. l hd'nd ural r rd 'pa'descrit ra-lectura'y su efecto sobre a formaci6n de los hdbitos

laxicos son analiiados en el quinto capitulo. Se subraya la r

clirecta entrc el habla oral 1: cscrita, por un lado, y por

h€rchocle qLLo os trastornos dei habla pueden llegar a ser

de la dislexo clisgrafia.El sexto capituto est.i dcstjnado a 1a Lerapiade los trasto

la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran

tancia. dada la ne<residad pftrmiante de recllperaci6n e intesocio-profesional de los deficientes dc lenguaj€ Los m[todoprocecLimientos e correcci6n de ta disgrafia y dislexia est

iictos en rlos cat€'gorias m6todos y prccedimientos de care

neral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenp6dico. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una s

iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stircncial. a indole de la etiologia, t nivel del desarrollopsjq

edad del log6pata, el modo de vivir ios trastornos en el plano (1, 1,'personalidad y

otros.El ult;mo capitulo, el septimo, estd destinado aI anrlisis rl1. l.'relacictnentre la escntura-lectura y l,a personalidad.La cs.rilLr.,L ,_.una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf.ul,del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso.a. l,'relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r,lvisi6n compleja sobre el lenguaje, como proceso dindmico, con vrrlencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .Jr li lcondLLcia umana. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |levolr.rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll|gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano

PE3IO.\'IE



El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor

en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a laformaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia be-Ueza del lenguaje en todos los mie,rnbrosde la sociedad.

Pa6r..)1a locerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6.rcrle: rlp

x.p)ul€r{r i i qTel lne n l l i lcbva u l lx ' fcpantn. ,qnt Bbltcf ieH

rlap_vrxenxi i Hx pacci\ larp Barcrca ctst3r c npl ' to6pcfel lnt l I{c I qTenqr 1r xtlcb\la, a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllollt

r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. B xoHcqHov cqeTe

rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo.nacrb r'Ielc KorpaQ

leiicrBxii, r;re .roronelnqec] {nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'orre,Ir i peqr orpaxcH Ha npoTrxerrxn ucei i pa6orbl .

pir6ora cocroHr rJ3 ceNlI r .raB, Bc'ryrtrrc, i ] Ioro cj loBa

r(,r .e: d r. i . . nrr r ,aBP. r .u r f \ ru lpo6. le\ i r - l l . ' fo, 'Lrol

. i r rer ca\1o 3alJaBne, rccreloBarrbr acncI{rLIQopl{xpoBaHre l1

rrflH ncxx{'{ecK[] i cfpi,r(1yp hr{,llur,,ri ryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n

rcre uf l \ {n 8oo6ue n c xpno6pcreHrlr \r l r B ()6nirLcrf ir rcHtr r

a rracrHocln, Axqerrr ' crasnrcr B ocHotsHol l r r rpaQnq€cK

liari lacrfa tI oltouellne Nloxlry rr|e,rl]ev 11nc oi l r ror ' lcropoRrr l . r l lx o] InoBpeMcHHl' lNlaaoel l l ie\1,c ] lpyr

lour,r , 10 rccrc;roBarlne ortsalhlRrer lr patsHoi i c lc .)6 : le i i

f lepRar r ' . , r rBlr ocpeaofoqeua soripyr np(J6rer\{ ; r3BIrr

c i 3BoJror{}rnB 3atsucu\{ocrt tor ,1p-rrnx nclrx l lqecrxx OynIcDr3 r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3.rlI'IqlBf i ' , rnn eqx qyBcl l iyrorct .rqeHt ' c l l , l lb l lo i 3rBrcar l iaK or c lp

iepRrioi i ucrci \ rrr i qe.r locrrrocrf l f iar ln3; l ropoB, rK n or o6u

no r iy.rr , ' iypnbrx croBlr i i , ts xofopbrr l lpoxutsaer ur lAlrBxay M

|e\rc i lHo orveLraelcr, r l ro peqL pe3Bnsrerca B recHol i e3ai '

c. t f ) rrrr 1x ncrxnqccIrJnI tpyrr I{qntNIr ' l I Ip0]pecc B o: ' tnov l ' : l

' rxrJ

clr iMyJrup"verBcro l lc l lxuqecr ivro ea'fe,nbHOcrr ' r tenoi l

. r lcr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l , Borroulr 'r pe{r i pc6irrAar. la,1hIrrv trTe,r l" le l iTo\1, oTopat oTlIeqcHa hatlef fBei lnbl \ l I ] . c f renrLLr\r I cra' i l ia\1u, ctsxr lcTc.r lbcrRylor] I11\{nr locTot rL

pecce; y fa6irrr i rac Hnre.rr ,reKTyarrHr, lM.Ir ' rcer icopnbr\ r

Dfirnerr Ha6. l rcaaeTctpa3Brruc c nepepblBarl l } l c 6oJhrrlnu ko. ' ] r l ' (

cTBOnsreMeHroB Cfarrlaql l I ] I J ' In a)Ke c nepnoaaMHperpeccr.

Bo BTopoi i r. raBe orrleqarorcf i cy6leKrl lBl lble H o6l ,crl r l r rr r t'

$aEropbr, cnoco6cTByl{ )qre pa3Burnro ] IaBLthoBqre t x xl icr,Mn

llar6o.'rec BexHbrNrrl u3 srxx $aliropoB tBJtlorcq re, (oropble [t

caroTcr oSr4ero nclrxnriec(oro pa3Bf i r l i t , a npexAe Bcero yMrcucrl

lroro pa3 fiTlifl. o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt, oco6enllo xltHtcr.

3nqecI toropa3Bx'rrs pyl in, ypoBHt pcqeBbrx ipno6percHl l l i t 1ia' lct i1l r; ,

peqeBoroxotse; leHut,nolJIBnpoBKnnaHHoir let re,r lbnocr l nH, |efefr l

cy66eri ra l i rar. rryqucny r 6HcrpoMy ycBoeHri tuHoBLrxpeqetsl , tx pl r '

o6peieurf t n r, i1. Bce nepc,ruc"qeHlnc al i rcphl orHoctrct x Kareroprrr1cy6l,eKrnBrrocrlr, a ,l.e

Qa(Topbr, Koropr'Ic xacanTct vero-lo,lornx

r)aO qech \ , ap) |I | | | I | ' r l t \ r"i

i

. ro. i -xo upor"o6p",r'

r t rr l i i i ' i r r l r" r

vroqHuTn. HoBbI^{B .u, lcI (yct l l l l r l r l l r(r I l r \ r l

--toin"ccnoi lcrpyri rypbl HeKorr)pr' rx l t rt t ' t r '1t" t t t" rr l rrrr rr '

'nrr '

enDoqHocrl r i c, ra6of i oprauu:aul l r l l l rr l | | rI ' I ' L | ' | | ' I |'r

.'' l r '

. i " . 'u t" ' , *" t13_3aHaptuerl ii neKolol )r i i { r1Lrr 'LLr rl r i ' r . r

r o;vr BUrBa b arp) rherrqt B dot\atrpud'" ' ' ' ' ' ' ' ' ' i ' ' ' ' ' '

n i lc l \ ra . lu . apyLlel l q 11e(n'{o paQrqeLh' l \

BuIv aclel bl ' x_p \ lel r lyuuPe dop\Ia ol \ rr

u , i -^ , -onr, r,

npa lyivolpcH" l lol lJl l qhui l l r l l \ ' l " i 'Ll r t '

rei r n.rxor' .o, lbr ' rei

Hanp vcp. noeBreh e rchuiul I\ 'Li r i

*"pr" i " i r, rr: f) drcrrr i r16"suvr pea<r sH" i x '<rlJr p ",". inn.,^o.. . , .o/ros.""



rpeno)taBaHlt Hco6xo; iul {brx3i lan i i n vacfepcTBx neaarofa B Qup-: r ipoR r' fu no,ro,{ rre ruHi ( ivouhouJloIn ?Q.pe.rrrBrrLXqelr, nD "

3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare.ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa, irrJ. )he e.o ol lcIoq'ruc noBe eI . re | )poBe. b rp.608rre. lbl ocrx B nr _

;rorIIenrn npoBoAfiMoii ;lcgTe.rrLrocTu,oTnocrrcr Ir xareropua o61rax-

] .xBxhrr QaxTopoB.OaHoBpeMcHHo erl lM pa3" nqalorct 06r{ l ]c aranbr

B ycsocl l rrn qferrrr u nxcbMa riaK B rrepHo-6e ' roMT.e. o6hIqHoM)Ba -plaf i re, rax n B Bapua Te no cncrene BPaf iJq, cneqsQuqHoMAJf lrre3prrrxj(. aaHhl)le ,ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa;rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca, qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixflqecKoii n Ou3nqeclioii Toqer. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi

;lerrre,'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex. uqeBuaHo. qro neKcHKorPa_

dlv rech. reere,rL,rocro nolq HeHa Bo Bce'( nrdrrax )vc.scHHoi r ._

rTe.{brrocTir; c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe-

6aHXa onuparorca Ha ct i ' rhnoepa3Bnrf ie no3HaHrt ,3lecrr Bocnput-

1Lie, npeacraBrcHur, Mb[r] . eHue,Boo6pa)reHr{e r r. l . o6ofaqax)rcqoprarrf isyro'rcr,o6. efqaf l TaxsM o6pa30M aei icTBueno rH, |erptpo-

aarf i l l 3t Ia{ t I I u f ix Hepapxl l3au] ln Ha ocHoBaItHuxpnTeplreB {ef i -

IJOCfH.

[perbe f . raBr ro.Bt t t t r H repv ho rol l l r ' . ?rr]o ol ' r Hop] iJle P;rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya' IlHbrx paMoK np06" eMa,rr i]tjlucieKcfin fi ,qHcrpaoun, llcxolHoti ToqKoii sB 'Itercq ror tpaK,, qro

r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH

orHocqfcr K ceptu cTpyI lTypHo-oyrIXqnoHa" LHLlxaxropoB, f icI Ixo_

Jornqecxltx. ne/iarorgqecK x Il Aaxe coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx '(c'.JanT.q f lonL| |Kf i Iai ] r rooPlrl rarN B(rloqeHrt l t rf i r l 'apyuel l t { i B

IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru

K sarpvlxeuHqv, co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl, ao6aB,ltercr

n ror ilaxr, qro B 3Toii nureparype 6o'1bue, Hexe,rli B lpyroli rtre-parype, nocBruleHtoi i HapyrxeHutM peqn, c oaHoi i cTopoHbl,ucI IoJb

ionaio orpovlroe xo, IuqecrBo repvI tHoB art 0603laqcl l rs rekctrKo-

210

""i" i l3l"J"

l ; ": ; : : ,y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo e,{TeJblloc]

*i';";-tlll;:"lt""l:1,"#il,i;::iil, $'::i"":lJ";:irtrv'riquii n ra)Ke norept fi.rlu coKpauleHue'rerioropLlx

It3 lltx'

i i - tpr t """ ' t aeqre.nrHocrso.r6qc a ' rrcrrre ' n cbiuoB qac,H

'-*ii;;ap;t .nn""nu"nutnpv'n""IpoaBreHl,fl":"1 i "t

oecn,r*apyi'e,,nri" 4.'."1?1t"ll..l'jlj"ji:1ii::ljr3:l

;::"Tt?:THJ#:J;t".f":ii;.,",".;91;,;91."1;ili'",""'J,.',,",,i:1"?J"'.1';'iTJ;:l:li; ; ; ; ; ; ; ; , "" ; t t ra xoropr ix cqrrarorct c ' r rc ' rLvnrqrccxcrr i rQrr

.r i"r" i. '--r ' ..pnEu" R rRonhrur.n..d ts ',3Bn1nr'"'. ' l l : ' l

ii.

",

np"""p,

"'"''i",''',"

1 lt::] ":,l""iiliill"TT"f:1,111;iii",l'if,i,:;"iil"T,fi":::i*ll'l','",(,,u,, oop

' ; ; . ; ; i *" ; ; " , ' "HaAHc.{e[cIqccJi I IenAItcrpaol I . lccXuc

:lr;:::ll*;l.i::'ll3fJ"":l,l"d;x,.x;:ii:1;;;;il;;, i.n.opo'",."ounnpvo':f"J"if,l':'j";,u""u tro"u.,rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap

;;:';;;;;;;';i"aa'.;ii, vopr ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlr

i t r . ' i " r " l . b ' ,op" i l aHa,rrrsxoHqeHrplPoBaHra cneqlQntie f ic"l

ilil'".irHhti$ ":111".1iili,;J,1'#;":xlii'otv, ' ' " i ' l l l tepalype

ni cneuria' l ' ror rq :i r ' : { '

;:::rl;"l;; ;3,11::; T' iilll;i3""r,iJ;,:i':;"'iru ocuouaui ' , r iucopxo,* npoueccou:c' lyxoBblx'o6otlsrel] 'H

"ri-u"'*ni",trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx ,.alecrBo 3a

oT t{r3ucHHoro onl , lTanuua n oT cl loco6a ofranrr3at lu ct0 tJ(r i r tL Irrqecriou cTpyKrypH, qro rref locpcacTBeHHo.Urer rra nplrof)| f L. I n

B o6. acrn rrreHf i f i l l nHc6Ma.B cBeTe3rf ix xapaxr€pxcrrr\ r] i r \ rrLf f i r q, (rrr r-t r lcbvd nporBrrn)t .q B cneuj tQ qc.r, rx 4ro1,vj t , , Lri .e cHcre\rrt bf r i i . l r , Io nons, ' rtofc, l Oopvbr, norul l t i . . j r , , , , , .ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre. TDerbe rraflpaB.le Ilc r\;c-crctr IHcrehc' f l t r i . tHctpa0rf i npx y tcrBeH oi otct i ; . to. t (, , i ,1cloBa v fc0,r, ta He Bc, -r3 nle i . raBl)tc, . , Ka eq I tclBo B, j n. \ . rI3aHn6rxctrtyxotsl tx,3pr, re , rrrHNxt l { r lHecle3lrrecKux 6pa30B,,r1o.(,.iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.illoqenfic cjroBa B qTeUItc .]rLero carrroe, Hepa3pbrBHoe ocnpon3BcIeHteB nf icb\ lc. f l3,3a 3r0t . r)

l l f91:::.*:"-I ' nHclvav ae6rr" ' Iape/tcraBrtercapoqeccov,r3

/'(c.'reirHLIM a cocraBHbre qacrr, a no3ToMy co3/,lac,fc, eneqar. eilrc,qro

LrL \ i r\ o rl I Nr ''

n ) L l ' r ' iLLr

: , , , rr rrr L rr, rcLrrr i lrLnt nl l r iocl rr

, ,1, i l . , f t ' rc, )Bo. lnurl t ' rr l l rrr()Lr' rr L l )t i rr l rr iLrrLrL r

,, L. r, , ()t lyr rorrn orrol Apyr rlpyra' co3'r l ruiLtr r1)L r I i r L

; , . , , , , , ' , ' , " , , ' ' , ' ' , ' " \ roae.rr, Rbrpaxarcu\nect B ;1(, rrrtcrrr ' r

ll r. ' . , 1 ,4. r r ' u olr B ' i f 'Jhbfr yBFo\ I 'o 'rr ' r np+' '

. , , ; , 'r"u6\o rvu' r

' ion\ i r l ronJ " ' t

' ; , " , ; ' ,1; ; ,, " i ; , ; " ' , , ' , t . ' rroBr'r,uerr 'A vrbrvpbl rt rpacori ' r pc

.r. r(roD ()r-) l lLofna

I ,, | | l , i , ( ( r l ,1 , i i ( r r ' ; r L l r 'L t l rLrr rL' "



9Tor npo{ecc nocreneHrrHli, noc.'re:loBare",tbHLrii, HeN{ ner 3,itc\{errroB olHoBpeMerrrrocrn, npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh.fep iic

.rocrHocrH. ftaKoHeq, noclrejlHee HanpaB ,rcHre3arparrrBacr npo6licuv,Ko-ropyro enbuie Bcero rr3yqael . repaTypa Do cneqna., tbHocTn: il cI l rIQnI{y n pyrrei r i r j i , rreHrs n ri r ichMa npk ncrxx.rcckn)i 3r6oreBrnurx. llre tsr,rrcacHrlrroii npo6,1eM6ri,:l yurenu ,," ,.,-,"ir; ;i;-xpeccrBna9TopoHa_retrnr nf icbMa, o n nMrrpeccuBrrar,ertcnTJ{BHa{, rnouleHut o6qero noBelenI l ' I x cocraBHE]M acTrM.reKcf i ,] rorp€OnqecKoio noRe,tcHl l f i .C.orrae, fcr, , t ro HapyUlenn, qrerrn, IrlIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IenOCpeICTBeHHO .rlUqHoC,Ihto o",tbnolo IIpaccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl acnT.a.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9 B cTpyKrype nc{xlrvecrioiicrFepbI, Haxontueiict B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr.t.

Cnoco6br nepeHocaHapyrxeHuf iycrlo{ peqr B rtreHre n nl lcr,vor f ix B. i rrrrrrue a 0()pMxpoBaHne encuKorpaol lqecKnx HaBbri (oB poaHa. H3upoBarrrrrf l r, rot i | laBe_3aecb nolqepI{nBaeTc9, oIHoir cTo-l)oH6r, nenocpcrlc,rBennoc o,fHolxenre Mcx y ycTnoii ]t nncbMcntlo]ipeqblo, a c trpyrori cTopoHl,l, Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7rcrerr)r i f rqnror, l rcrexcf i l l n I f icrpaQurr.

l l lecraq r. ' rrsa nocBrtJlcHa epanI ' I I rrepyl I IcI I I r i i rerrnq nrcL-\ Ia; ei i npu: laarcr oco6oc 3Hat lenue I3-3aocTpoi i Heo6xonrr\ {ocrl lpclyf lepaquu nrlq c I Iapy[reHxt] t rr l pequ r l lx coUra, ]bHo-npo0cccf io,rra,\r,Horo ufiTerprpoBaHfir. l,lerojlt r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifid II'ICrpaQrq Ae 'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML,robrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr,r, cne4rion,{rro rororrear{qccl i re. f lpu qx npuMeEerrrJrraAo uver B Bl tAy cepnrcQaxTopoB: A1r4)QepeilqllpoBaHHue c MiITovaTorrorxrc It AuarH03, nplrpojly 3THor'rorrrIl,ypoBcH ncuxnqecKoro pa3BrTnr, Bo3pacT 'roronaTa,ero nepexnBa-IJII' B "iINqsOTI NJ]AHE T T,A.

76247441 disgrafia si terapia ei

Documents