46997178-iii-bfkt

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE

• REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a organismului de a se readapta noii situatii de existenta.

• DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial si motor),psihic(intelectual,caracterial),social si profesional.

• INFIRM=deficient permanent.• INVALID=deficient incapabil de a presta o

munca remunerata.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de

prevenirea bolilor si restabilirea sanatatii,studiul anatomiei si fiziologiei corpului omenesc,al cauzelor si mecanismelor de producere,al simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor.

• TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi igienice pana la cele mai complexe actiuni cu caracter medical (radioterapie,interventii chirurgicale).

• RECUPERARE=actiune de reabilitare prin dieta,medicamente,interventii chirurgicale,mijloace fizice.


• MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-

tionala,ergoterapie.• RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor

fizice se face de specialistul internist,neuropsi- hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi- olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg, balneolog.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si reabilitarii.• CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune

aplicarea programului de reabilitare medicala,de a obtine capacitate maxima morfo-functionala psiho-fizice in raport cu gravitatea deficientei.

• STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau definitiva,mijloacele de tratament,spitalizarea prelungita,contactul cu oamenii sanatosi- atrage

tulburari de personalitate si de coordonare.


• PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este imobilizat o perioada mare de timp,la inceput se zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic

refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.

• DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice electrolitice si ale metabolismului apei,ce antreneaza si probleme fizice de rea-

bilitare.


• CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare depind de posibilitatile si dorinta de colaborare a deficientului.• PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacitatea de a da o alta functie unui tesut transplan- tat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cu

bolnavul.• REABILITAREA este un proces complex psiho-motor( de remodelare psiho-sociala si kinetica) pre-

si post-operatorie.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne

ale corpului (impulsuri nervoase,parghii osteo- articulare,contractii musculare) si fortele

externe ale mediului (gravitatie,presiune atmosferica,inertie,rezistente,fortele de reactie la sprijin,fortele de frecare).

• PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu maxima eficienta folosind la minim fortele interne si la maxim fortele externe-ca o forma superioara de adaptare a organismului la mediu.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai

eficienta metoda de readaptare.• TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii bolnavului (de exemplu,un accidentat este

operat la chirurgie,pregatirea protezarii si-o face singur,proteza este confectionata la atelier,revine pentru retus la chirurg,reeduca-

rea se face ambulator,fara prezenta specialis- tului,durata de invaliditate este stabilita de

comisie independenta ).


• REINCADRAREA pacientului se face cu pauze, cu tendinta de auto-izolare,cu complex de

inferioritate si stari nevrotice.• ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fie

intrerupte ci trebuie sa aiba coeziune terapeutica si o finalitate sociala.• CA URMARE,apare procesul de degradare functionala,psihica si sociala.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID

POTENTIAL.• DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE SANSE

EGALE DE VIETUIRE.• Reabilitarea devine,dintr-o datorie medicala,o

obligatie sociala.• Mijloacele de actiune ale reabilitarii urmaresc obtinerea unor valori optimale pentru cei 4 parametri vitali ai individului:morfo-functionali, psihici,profesionali si sociali.


• Cei patru parametri enuntati anterior trebuie dobinditi concomitent,intr-un plan comun de actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in medicina conventionala.

• Recuperarea medicala urmareste doua obiective:-accelerarea proceselor de regenera-re tisulara;

-cicatrizarea functionala a leziunilor.


• Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace: -farmaco-dinamice; -kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii

functiilor; -psihoterapice.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Vindecarea functionala a leziunilor,include si

prevenirea instalarii unor deficiente reziduale (cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri

vicioase).Mijloacele folosite in acest scop sunt: -imobilizare ortopedica sau chirurgicala; -interventii chirurgicale preventive,corectoare

sau compensatorii; -kinetoterapie; -terapie ocupationala; -psihoterapie.


• Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge laboratoare de investigatie a capacitatii functionale a deficientilor.• Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din timpul de scolarizare (centrul de reabilitare are si o scoala).• Recuperarea adultilor se poate face spre re- castigarea calificarii profesionale anterioare sau spre schimbarea profilului de munca (prin ergoterapie).

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Reabilitarea incepe cu examinarea completa a deficientului: -somatica; -functionala; -psihica;-psiho-tehnica; -a nivelului intelectual; -a conditiilor de viata.


• Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei la conditiile deficientului si a reeducarii sale,si a acestuia la familia sa,a readaptarii conditiilor (arhitectonice si functionale) de recreere si distractie.Nevoile financiare pentru acest scop sunt mari,greu suportabile pentru tarile sarace,unde mana de lucru sanatoasa

este in exces.• Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii califi- cati decat sa fie reabilitati.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil

strict chirurgical.Actul operator nu este suficient pentru a reabilita un individ.

• Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambulator,saloane de pacienti de pre- si post-operator,bloc operator,nucleu de reabilitare,punct de

ortezare si protezare.• Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de sali de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetote- rapie,hidro-kinetoterapie si dusuri.


• Aparatura minima necesara: -scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,franghii, bare paralele reglabile in inaltime pentru recuperarea mersului,banchete de masaj,scripeti pentru exercitiile de rezistenta,saltele,cuptor de parafina,aparate de produs ultraviolete,diadina- mice,ionizari,bazin de hidro-kinetoterapie cu bara longitudinala,mingi,scripeti,planse si plute.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Punctul de orteze si proteze cuprinde compar- timente de bandajerie,cizmarie,ghipserie,mon- taj (cu cuptor pentru prelucrarea materialelor plastice) si depozit de materiale. Se pot confectiona:ghete ortopedice dupa mulaj,sustinatoare plantare dupa mulaj,aparate corectoare pentru deformitati ale degetelor mainii bandaje elastice,genunchiere,coliere,corsete,proteze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara articu- latie s.a.


• KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea completa.

• Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale(en- cefalopati,imobilizati in ap.ghipsat,apareiati or- topedic)• Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea art- culatiilor ce urmeaza a fi operate,troficizarea si tonifierea musculara,intretinerea calitatilor fizice)


• Kinetoterapia postoperatorie locala si generala

• Scopurile kinetoterapiei:-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor

generale;-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;-stimularea starii psihice.


• Ameliorarea capacitatii generale a organismului se face prin gimnastica generala si respiratorie.• Ameliorarea functionala segmentara se obtine

prin aplicarea programelor de gimnastica selectiva,mers,prehensiune,ergoterapie.• Orice pierdere somatica sau functionala a

organismului,poate fi compensata.


• Compensarea pierderii unui membru se face prin hiperfunctia celorlalte parti active.

• Copensarea pierderii unui organ visceral,duce la hipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).• Conditia pentru compensare este ca sistemul nervos sa fie normal(plasticitatea sa),iar semna- lizarea pierderii sa fie precoce.


• Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a ariei operate,permite recrearea stereotipiei dinamice.• Compensarea este un proces in etape,de la

simplu la complex,fara a pasi peste etape,con- tinuu antrenat.• Recuperarea postop.dureaza cateva saptamani apoi se mentine nivelul toata viata.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• O boala intercurenta poate reduce sau anula nivelul de readaptare castigat,necesitand rein- ceperea reeducarii.• Forme de aplicare a kinetoterapiei:-imitatii si jocuri;-gimnastica generala si respiratorie;-gimnastica selectiva;-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.


• Jocuri (la copii):’’lupta cu mustele’’,rostogolire, ‘’spalatul rufelor’’,’’prinde pisica de coada’’, cursa cu obstacole,’’calarie,’’culesul cartofilor’’, ‘’umflarea balonului’’,rostogolirea mingii medicinale,’’cantatul la fluier’’,rotari de trunchi, ‘’cucul’’,genuflexiuni,respiratie libera,transmite- rea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de trunchi.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Gimnastica generala si respiratorie:-respiratie libera (6 ori);-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si revenire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);-inspir profund apoi expir cu flexia capului si gatului (4x1);-idem cu usoara flexie a trunchiului;-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genunchii intinsi (3x3);-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,revenire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trunchiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),miscarile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).


-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridicare pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);-rotarea bratelor(3x8);-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de trunchi

cu arcuiri(4x8);-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir; revenire cu expir(5x1).

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Gimnastica medicala selectiva necesita coope- rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau fizioterapie;contine:-miscari imaginare –mentin tonusul muscular;-contractii izometrice,mai ales imediat postop.(3 sec.da,3 nu;5min/ora);-posturile alternante(schimbarea alternativa a pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop. la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);-miscari active;-miscari pasive.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• In articulatia cot,miscarile pasive se fac dupa

inceperea celor active.• In articulatia genunchiului,miscarile active si

pasive se fac concomitent.• In articulatiile degetelor,miscarile pasive preced

pe cel active,mobilizand ligamentele.• Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalarea

flebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme, redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat

chiar un plan inclinat care este miscat de un motor pt.a face flexia/extensia piciorului).

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Miscarile active cu rezistenta se incep numai

dupa ce s-a obtinut un tonus muscular suficient.• Reeducarea mersului se face prin antrenarea

unor lanturi cinematice complexe,macar pt.realizarea unor miscari compensatorii,daca nu poate fi reluat mersul normal.

• Etapele reeducarii mersului:ridicarea in orto-statism,mersul intre bare paralele,mersul cu carje axilare,cu carje canadiene,cu baston,mers fara sprijin,mers pe teren accidentat.


• Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul superior,centura scapulara si trunchiul.

• Mana este un ‘’tentacul al creierului’’ce executa miscari complexe,fine,de precizie si este si un organ senzorial.O treime din centrii motori ai scoartei cerebrale sunt pentru mana.

• Exercitiile pt.reeducarea mainii:abductia/adductiametacarpo-falangiana I-IV,flexia/extensia degetelor pe marginea mesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.


• Hidro-kinetoterapia,conform principiului Arhimede-care spune ca un corp scufundat in apa,pierde greutatea volumului de apa deslocuit-usureaza miscarile +/-scripeti,macarale,plutitoare.

Indicatii mari ale hidro-k.sunt pt.atitudini vicioase ale coloanei vertebrale,mers,incarcare progresiva prin scaderea nivelului apei.


• Sportul curativ Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei

decazuti moral.Se organizeaza competitii pe categorii de deficienti si chiar olimpiade.

• Kinetoterapeutul nu este ‘’omul orchestra’’, bun si pentru reeducarea cardiacilor si a pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si a traumatizatilor,a celor operati etc.


• Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze anumitor programe specifice locului unde lucreaza.• Organizarea programelor de kinetoterapie se face pe baza unor parametri:-generali;-locali.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• PARAMETRI GENERALI: -tipul si specificul deficientei; -varsta pacientului; -capacitatea fizica generala; -profesiunea de reincadrare. Dupa masurarea capacitatii maximala prezente, se incepe programul cu 30-50% din capacitate. Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei puternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).


• Programul celor slabi contine 30 min. de gimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnastica selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.• La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga sedinte de sport si dans.PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),caracteristici morfo-functionale ale segmentuluiafectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat, (clino-statismul determina staza venoasa generala in sistemul cav,edeme,tulburari trofice),

mersul(in lipsa lui se simte acut acceleratia gravitationala in ortostatismul prelungit,mai

ales in trenul inferior al corpului) ce activeaza circulatia de intoarcere.In clinostatism,presiu-

nea venoasa scade de la 150 mm H2O la peri- la 5 in vena cava sup.(in respiratia profunda 225). In ortostatism ,presiunea periferica este 90 mm H2O si 22 in mers).


• Scopuri secundare ale kinetoterapiei:-combaterea edemului (pozitie ridicata a membrului,contractii);-combaterea hipotrofiei musculare (prin contractii izometrice de lunga durata);-combaterea redorii articulare (prin imobilizari

in pozitie functionala si apoi mobilizari precoce).


• Program postoperator:-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la pat,nu se fac miscari;-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie, si generala,contractii izometrice,posturi alternante;-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.


• Durata unei sedinte de kinetoterapie este de 40-45 min.:-10 min.-incalzirea;-20-25 min.-partea fundamentala;-10 min.-incheierea.• Programele au caracter individual conform

antecedentelor pacientului,a tipului de boala, de tratament,starii generale si locale,evolutiei si scopului urmarit.


• Programele sunt presarat cu exercitii respira- torii ce antreneaza intreg corpul,expiratia facan- du-se cu forta si zgomot (repaus activ).• Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai mult

de 10-12 bolnavi pe zi.• Rezultatele se testeaza saptamanal:functional

habitual( pe un traseu fix,contra cronometru), goniometric,ergometric,dinamometric).


• PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-’’Primum non nocere’’(in primul rand sa nu faci

rau) prin colaborarea chirurg-kinetoterapeut; se dozeaza intensitatea tratamentului in functie

de capacitatea si evolutia bolnavului,de intelegerea sa,de gradul de complianta la

metoda.Aparitia durerii implica aflarea cauzei ei si micsorarea sau oprirea miscarii.


• PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-se incepe cat mai precoce pt.a preveni instalarea

unor gesturi vicioase compensatorii;-se gradeaza efortul pacientului,fara depasirea

nivelului functional actual,ce poate duce chiar la reintoarcerea din program;

-se continua pana la recuperarea integrala, intreruperile duc la regres;


• PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-se individualizeaza tratamentul,in functie de statusul general si local,gradul de antrenament fizic,evolutie,intelect,varsta,boala,operatie,localizarea deficitului(oase,articulatii,parti moi,zone de forta,de elasticitate,de finete,tendoane, muschi).

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura

prea slaba(in prima parte a tratamentului, prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii

membrului pana la reluarea miscarilor active): -miscari pasive(flexia/extensia cotului,a soldului,a genunchiului,a umarului)cu alt membru sau de catre kinetoterapeut;nu dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate articulara);


-miscari combinate:pasive+active,pe masura ce se dezvolta forta(etapa este inter-

mediara si obligatorie); -exercitii cu folosirea inertiei segmentului spre exercitii active complet; -exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sau

ingreunarea rezistentei; -exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.


-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu- crul mecanic,pana la solicitari maximale: -care folosesc gravitatia(poz.oblica, deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni in brate,genuflexiuni), -opozitia unei forte externe(auto- rezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi, corzi etc).


• Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii fibrelor musculare ca urmare a excitatiei nervoase(exercitii concentrice-cand distanta dintre doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt. forta ;exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si suplete.• In viata de toate zilele predomina contractiile

dinamice,izotonice.• Intr-o contractie izometrica maximala participa de patru ori mai multe fibre musculare fata de contractia izotonica .


• Exercitiile izometrice blocheaza toracele si abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie

si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu edem cerebral,scade aportul de substante

energetice,stanjeneste procesele metabolice si de eliminarea toxinelor;de aceea se prefera exercitii izometrice (max.10)pe segmente mici, de 10 sec.cu pauza de 20 sec.,cu 1/2,3/4 sau

maxim de potential al fortei.


• Coloana vertebrala lombo-sacrata are 40 de grade din amplitudinea de 160 pt.flexie,30din 145 pt.extensie si 35 din 165 pt.inclinatie lat. a intregii coloane.• Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5- -S1 actioneaza o forta de 25 kg in decubit dorsal 70 in lateral si peste 100 in ortostatism.


• In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade, asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta de 158 kg(175 cu mainile intinse).• Exercitii pt.refacerea coloanei vertebrale:-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate, respiratie dirijata,miscari de cap/gat,contractii izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali, miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.


• In decubit ventral:-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat (inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir- cumductii);-contratii izometrice ale muschilor fesieri.


• Culcat pe spate (decubit dorsal):-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu trunchiul aplecat inainte,cuprinzand genunchii in “cocos de pusca”,apoi trecere pe latura pe stanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit (2x4);-trecerea in sezand la marginea patului (cu ajutorul kineto-terapeutului)(2x4),revenire.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Sezand la marginea patului:-inclinarea capului la stanga si la drepta,circum- ductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia umerilor(2x4);-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;revenire cu expir (2x4);-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si simultan;-ridicare pe varfuri (2x5);-ridicare in picioare (2x4),revenire;-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Stand in picioare:-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc) (2x10);-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5 ori);-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umerilor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca (2x4);-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat (2x4);-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea pas.


• Culcat pe spate cu exercitii de respiratie abdominala +/-ingreuieri cu saculeti sau palma kinetoterapeutului in inspir si revenire cu expir abdominal (diafragmatic).

• Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchilor +/-apucarea genunchilor cu mainile.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la

90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisarea bratelor la piept(2x4);ridicarea umerilor cu inspir si coborare cu expir(2x4);inclinarea trunchiului pe stg.si spre dr.(2x4);

• Sezand pe marginea patului:indoirea genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi simultan;inclinarea laterala usoara a trunchiului ;cu miinile pe solduri ,inclinari laterale,apoi ducerea bratelor in lateral;ducerea umerilor inainte si inapoi;rotarea umerilor;

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Stand in picioare:ridicarea si coborarea

umerilor,cu mainile pe solduri;ducerea umerilor inainte si inapoi;rotarea coatelor in ambele

sensuri;indoirea genunchilor la piept,alternativ;departarea si apropierea bratelor;inclinari ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trunchiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile pe

solduri,cu ridicarea alternativa a genunchilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului, apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trunchiului simultan cu aducerea genunchilor la piept; respiratii libere din mers.


• In ultima parte de recuperare functionala progresiva,se fac miscari asemanatoare celor

din viata de zi cu zi(si de la serviciu):-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu miscari ale bratelor;respiratie abdominala; inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,contractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept; ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea genunchilor spre piept;

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-sezand:ducerea bratelor in lateral,cu inspir si

revenire cu expir;ducerea bastonului in sus, prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoirea

genunchilor la piept,alternativ apoi simultan; ridicarea unei mingi medicinale de jos;-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fata si lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor

lateral;aplecari ale trunchiului;indoiri ale cate unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genunchilor cu amplitudine mica;


-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale picioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral; cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fiecare pas;exercitii libere de respiratie. Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacientul continua un program minim de gimnastica, adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE• Pacientul face toata viata un program de intre- tinere:-respiratii libere;-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;-flexia/extensia capului si gatului;-ridicarea bratelor cu inspir;-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe solduri;-ridicarea genunchilor la piept;-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale

trunchiului si ridicari ale genunchilor la piept,”mersul piticului”;


-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale; indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioarelor; -”bicicleta”; -flexii ale coatelor cu mingea

medicinala tinuta deasupra capului; -departarea si apropierea

genunchilor cu rezistenta cu palmele; -ducerea mingii medicinale lateral;


-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu inspir; -inclinarea trunchiului; -ridicarea mingii medicinale; -ridicare in picioare si revenire; -ridicarea genunchilor la piept; -inclinari ale trunchiului; -rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold


-stand in picioare:-ridicarea bratelor; -aplecari,inclinari,rasuciri ale trunchiului; -ghemuiri; -ridicarea piciorului pe scara; -semigenuflexiuni; -genuflexiuni; -ghemuiri cu mainile pe sol;


-mers:-cu exercitii libere de respiratie; -cu indoirea genunchilor; -”mersul piticului’; -cu mingea la piept; -cu fandare; -cu genuflexiuni la al 4 lea pas; -cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas; -cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir, revenire pe alti 5 pasi,cu expir.

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE Pozitionari:-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o parte cu un genunchi indoit;-este interzisa pozitia culcat pe burta;-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flec- tata;-la condus masina,se trage scaunul spre bord, genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite(interzis invers);-a se ridica de jos greutati mai mici de 5-10 kg,cu genunchii indoiti(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);-se interzice extensia coloanei vertebrale;-durerea arata ca am procedat incorect.

Torticolisul

• Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinarea capului pe o parte,cu usoara rotatie (barbia este intoarsa de partea opusa leziunii);

• Exista o asimetrie faciala,santul median al cefei este inclinat fata de linia verticala,linia biauriculara nu mai este orizontala;

• Linia orizontala a ochilor este mentinuta prin ridicarea umarului de partea leziunii,ce duce la deformari compensatorii ale coloanei (scolioza).

Torticolisul

Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;-respiratii libere;-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,extensia capului si gatului cu amplitudine progresiva; -ridicare,coborare,proiectie

inainte/inapoi,rotarea umerilor; -ducerea bratelor inainte,in sus,in

lateral a bratelor,rotiri de coate;

Exercitii preoperatorii in torticolis

-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,diagonal jos,sus;-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile la ceafa;-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul; extensia capului si gatului cu rezistenta pe occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;

Exercitii preoperatorii in torticolis

-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea opusa torticolisului,cu rezistenta;-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si sub barbie;-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei: mentinerea capului in extensie,apoi cu rezistenta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si gatului;

Exercitii preoperatorii in torticolis-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului si gatului spre in sus;-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi

mici,cu mainile prinse de spalier;-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte. Postoperator,recuperarea in torticolis se face in 3 etape:respiratii si miscari ale membrelor in timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva; inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte; miscari simetrice ale capului dupa scoaterea completa a minervei.

Exercitii postoperatorii in torticolis

-in etapa I:-respiratii libere; -ducerea bratelor in lateral,in sus; -ridicarea genunchilor spre piept; -departarea/apropierea picioarelor; -”bicicleta”;-in etapa a II a:-rotarea bratelor; -ducerea bratelor prin lateral in sus; -ridicarea /proiectia umerilor; -incrucisarea bratelor; -rotarea bratelor; -masajul partilor eliberate din corset; -inclinarea si rasucirea capului si gatului

spre partea eliberata din corset;

Exercitii postoperatorii in torticolis -in etapa a III a:-sezand-masajul gatului; -cu mainile pe solduri,ridicarea/rotarea umerilor; -flexia/extensia inclinarea capului si gatului; -pe genunchi,cu sprijin pe palme, alunecarea palmelor inainte,apoi lateral ,simultan cu extensia capului si trunchiului; -culcat pe spate-extensia capului,cu apasarea crestetului pe plan; -culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in extensie ; -culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si rotarea capului; -sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu rezistenta; extensia capului cu o minge medicinala pe cap;flexia/extensia/rasucirea capului cu rezistenta manuala; -stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspiratie; -mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral; -cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie; -cu redresare activa privind in oglinda.

RECUPERAREA membrului superior

Interventiile chirurgicale la membru superior impun imobilizare segmentara,bolnavul

pastrandu-si independenta de deplasare.Deficientele sunt mai evidente in cazul operatiilor

umarului, cand trebuie imobilizat si toracele.Apar atonia si atrofia musculara,precum si

reducerea mobilitatii. Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior,consta in:-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ, ducerea in sus a bratelor;-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;

RECUPERAREA membrului superior

-genuflexiuni la spalier;

-deplasarea mainilor din sipca in sipca;

-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea bratelor in

sus,simultan si alternativ;

-stand cu coatele indoite la 90 de grade,cu hantela de 1 kg,

flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;

-mers pe genunchi si pe coate.

RECUPERAREA umarului si toracelui

in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,se fac miscarile:-de respiratie;-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui sus;pronatie/supinatie;-genuflexiuni;-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta

RECUPERAREA cotului

Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare: -respiratii,ducerea bratelor inainte,lateral,in sus,rotare,supinatie/pronatie; -ducerea mainii la frunte,nas,barbie,ceafa,solduri,”spalarea pe fata’’; -flexii/extensii ale cotului; -inchiderea si deschiderea pumnului; apoi cu rezistente.

RECUPERAREA antebratului si pumnului

Miscarile de reeducare la nivelul antebratului, pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:-sezand-indoirea si intinderea degetelor; -rotarea umerilor; -inclinarea/rotarea capului; -ducerea inainte si lateral,rotari de brate; -indoirea/intinderea cotului; -inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor; apoi cu rezistente.

RECUPERAREA mainii

Reeducarea prehensiunii:-globale cilindice(digito-palmara):-intre police si index,abductoare si adductoare;-de opozitie;-de agatare;-”in ciocan”,in care policele se afla pe axul obiectului , depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa, incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor colaterale ale acestor articulatii.

RECUPERAREA mainii• Preoperator:-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,departarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului, pronatia/supinatia cu rezistenta;-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manuala);mers pe palme si genunchi;-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta in treapta.

Tehnici si manevre fundamentale in masaj

Regiunea spatelui (regiuni: dorsală, lombară, sacrată)

• 1. Efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan (variante „tras/împins”)- alternativ- forma transversală - simultan- alternativ- “în romb” pe regiunea lombară- pe grupe musculare (“mână după mână”): mareledorsal, trapez inferior, trapez mijlociu

• 2. Presiuni - NU se execută pe regiunea lombară- simultane în ritmul respiraţiei (la sfârşitul expirului), cuprecădere la baza regiunii dorsale;- alunecate, pe coloană cu o palmă în prelungirea coloanei, iarcealaltă perpendiculară pe ea;- cu policele de o parte şi de alta a apofizelor spinoase

• 3. frământat - longitudinal – cu o singura mână pe o parte- pe ambele părţi- transversal - în cută- în contratimp (“în val”)- geluire- palpare rulata4. fricţiune – cu degetele, policele, podul palmei, rădăcina mâinii (eminenţatenara/hipotenara), marginea cubitală, despicătura mâinii,pumn, nodozităţi

• 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul regiunii- vibraţii statice pe locul dureros

• 6. tapotament – NU se execută pe regiunea lombară protejând lojile renale- tocat – cu marginea cubitală- cu degetele semiflectate (“nuiele”)- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)- cu pumnul semiînchis

• 7. efleurajul final8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate


• Membre inferioare – partea posterioara• Zona protejată: fosa poplitee• 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan

- alternativ- forma transversală - simultan- alternativ- pe grupe musculare (“mână după mână”)

• 2. presiuni – compresiuni în brăţară• 3. frământat - longitudinal – cu o mana pe

lateral/medial- pe ambele părţi- transversal - în cută- în contratimp (“în val”)- geluire- mângăluire - cernut/rulat


• 4. fricţiune – cu degetele/marginea cubitala - pe tendonul achilian- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala - gamba- cu degetele – pe laturile genunchiului- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mâinii - coapsă

• 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul membrului inferior- vibraţii statice pe locul dureros

• 6. tapotament – percutat – tendonul achilian- tocat – cu marginea cubitală- cu degetele semiflectate (“nuiele”)- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)- cu pumnul semiînchis7. efleurajul final8. mobilizări analitice ale articulaţiilor învecinate



• Membre inferioare – partea anterioara• Zona protejată: triunghiul Scarpa

Zona nelucrată: faţa antero-mediala (internă) a gambelor=tibia• 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan

- alternativ- forma transversală - simultan- alternativ- pe grupe musculare (“mână după mână”)

• 2. presiuni – compresiuni în brăţară• 3. frământat - longitudinal – cu o mână pe lateral (gambă-

coapsă)/medial (coapsă)- pe ambele părţi (doar coapsă)- transversal - în cută- în contratimp (“în val”) (doar coapsa)- geluire- mângăluire = cernut (doar coapsa)/rulat


• 4. fricţiune – cu degetele/policele – articulaţia gleznei- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala – gamba antero-lateral- cu degetele/policele –genunchi- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mainii - coapsa

• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului inferior- vibratii statice pe locul dureros

• 6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate“nuiele” - batatorit-cu palmelein ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)



• Membre superioare - antebrat-brat-umar• Zona protejata: fata interna a cotului si axila• 1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)-

simultan- alternativ- forma transversala - simultan- alternativ- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)

• 2. presiuni – compresiuni in bratara• 3. framantat - longitudinal – cu o mana pe

lateral/medial- pe ambele parti- transversal - in cuta- in contratimp(“in val”) – numai pe brat- geluire- mangaluire = cernut(doar pe brat)/rulat


• 4. frictiune – cu degetele/policele – articulatia pumnului- cu radacina mainii/degete - antebrat- cu degetele – cot- cu radacina mainii/degete - brat- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid

• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului superior- vibratii statice pe locul dureros

• 6. tapotament - tocat – cu marginea cubitala- cu degetele semiflectate(“nuiele”)- batatorit - cu pumnul semiinchis- cu palmele in ventuza(caus) - brat



• Torace – partea anterioara(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala inferioara)

• Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si aria precordiala

• 1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan- alternativ- forma transversala - simultan- alternativ- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)-pe dintatisi pe marginea superioara a pectoralului

• 2. presiuni – alunecate pe regiunile costala inferioara si sterno-pectorala(nu sunt obligatorii)

• 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este cazul=tesutadipos bogat reprezentat)- cu o mana/ambele pe marginea superioara a pectoralului


• 4. frictiune – cu degetele liniar in spatiile intercostale inferioare- cu degetele /marginea cubitala – pe marginea superioara apectoralului- radacina mainii – umar la limita intre pectoral si deltoid

• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui- vibratii statice pe locul dureros

• 6. tapotament - batatorit – cu palmele in ventuza(caus) pe regiunea costalainferioara numai la barbati- tocat – cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pemarginea superioara a pectoralului



• Masajul peretelui abdominal Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis

• hipocondrul dreptepigastruhipocondru stangflanc drept regiune ombilicala flanc stangregiune inghinala dreaptahipogastru regiune inghinala stanga

• 1. efleurajul initial – in sensul de evacuare al colonului(sensul acelor deceasornic) cu o mana/cu ambele maini

• 2. presiuni – alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al colonului

• 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este cazul=tesutadipos bogat reprezentat)- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor- serpuit, cu degetele


• 4. ciupiri – usoare cu degetele in sensul de evacuare al colonului5. frictiune - cu toate elementele componente ale palmei, urmand un traseuspiralat in sensul de evacuare al colonului

• 6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de evacuare al colonului- vibratii statice pe locul dureros

• 7. tapotament – percutat/tangential in sensul de evacuare al colonului

• 8. efleurajul final


• Masajul mainiiSe lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului

• A. Fata palmara1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre palma2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe eminenta tenara sihipotenara3. frictiune – cu marginea cubitala pe degete- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma4. vibratii - alunecari vibrate

• 5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate“nuiele”7. efleurajul final


• B. Fata dorsala1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre palma2. presiuni – cu degetele in spatiile intermetacarpiene3. framantat – sub forma scuturat al degetelor si al spatiilorintermetacarpiene4. frictiune – cu marginea cubitala pe degete- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene5. vibratii - alunecari vibrate6. efleurajul final

• Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate.


• Masajul articulatiei pumnului/cotului/gleznei/genunchiului

• Efleuraj – longitudinal, transversal, in jurul capetelor osoase/maleolelorFrictiuni - transversal pe directia formatiunilor ligamentoase de la acest nivelVibratiiEfleuraj


• Masajul piciorului• 1. efleurajul initial – forma longitudinala - de la degete spre

calcai simultano mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilorintermetatarsiene3. frictiune – cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata plantara- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(“nuiele”)7. efleurajul final

• Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate.


• Masajul capului• 1. efleuraj – cu degetele rasfirate de la linia

mediana spre frunte, lateral spreurechi, spre occiput2. geluire – dupa aceleasi directii ca mai sus3. frictiuni – executate temeinic pe toata suprafata pielii paroase a capului4. vibratii – cu degetele rasfirate dupa aceleasi directii5. percutat – ca”picaturi de ploaie”6. efleuraj final7. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Beneficiile terapiei prin masaj• Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila

o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului.Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile terapeutului are o importanta profundapentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului corp.Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa extenuarea antrenamentului sau jocului,masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior, favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturind pericolele de accidente.Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.

Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal complet.Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si corpului in egala masura.

Beneficiile terapiei prin masaj• Interesul publicului modern de conditia fizica,

sanatatea holistica, starea de bine si potentialuluman reprezinta o incercare de a readuce la viata o filozofie onorata vreme indelungata.Pentru cei mai multi oameni care pornesc un program de antrenament, adeseori spiritul vrea, dar trupul nu.Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape fiecare parte a corpului se schimba.Foarte interesant pentru maseuri este modul in care vasele de singe devin mai complexe pentru a face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului, pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru a permite o eliminare mai buna. Aceasta cere timp.In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa obtina suficient oxigen si nutrienti.

Beneficiile terapiei prin masaj• Din pacate, multe programe de exercitii privesc

durerile si suferintele ca un pret inevitabil.Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit si de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a controla oboseala si a se simti mai bine, ca parte integranta dintr-un program de sanatate.Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschii si terminatiile nervoase.Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt timp dupa inceperea unui program de exercitii.Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si crampele ocazionale.Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este ars pentru a produce energia din timpul exercitiului.

Beneficiile terapiei prin masaj• In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti

in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa si sistemul circulator.Durerile si oboseala persista pina ce procesul acesta de reconvertire sau excretie este incheiat.Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate de aceste deseuri, marind astfel rata refacerii musculare.Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a inregistrat o refacere musculara de la 20-75 la % pina la 100 la %De exemplu, acesta este motivul pentru care boxeurii sint masati si nu odihniti intre runde. Articulatiile au un rol extrem de important in exercitii, pentru ca ele sint activate de muschi pentru a genera miscare.

Beneficiile terapiei prin masaj• Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind

folosite, intepenesc.O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii descurajeaza exercitiile.Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor de masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea musculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de traumatisme

• ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de vindecare.Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase incit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot cauza disconfort si disabilitate.

Beneficiile terapiei prin masaj• Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si

imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti intre neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni usoare si o interventie medicala majora.O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu sine si o constientizare a nutritiei.Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta daca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschise astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea circulatiei.Relatia dintre stres si boala este un punct de interes pentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii.Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza vasoconstrictie si diminuarea circulatiei.

Beneficiile terapiei prin masaj• Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia

devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere peptice etc.Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de stres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind toate aceste efecte.Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul trezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduce oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea generata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la eliberarea de emotii reprimate.Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv constipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in urma terapiei prin masaj.Terapia prin masaj este o forma de terapie fara medicamente.

Beneficiile terapiei prin masaj• Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si

conditie fizica• Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat,

parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale de recuperare ale organismului.

• Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind propriile procese ale organismului.Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in intregime.Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca intregul corp sa fie sanatos, toatecelulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale ale corpului depind de o alimentaredin abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide aduc nutrienti si oxigen si indeparteazadeseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta bunei circulatii pentru sanatate siefectul benefic al masajului pentru intreg corpul.

Beneficiile terapiei prin masaj• De asemenea, s-a constatat ca masajul:

- determina modificari in structura singelui. Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula pe cei slabiti, flasci.Acest echilibru muscular poate ajuta postura si promova eficienta in miscari.Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa poate grabi recuperarea dupa oboseala cesurvine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze mai multe exercitii siantrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si imbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajulintinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea elasticitatii lor.

Beneficiile terapiei prin masaj• - mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca

masajul mareste producerea sucurilor gastrice,salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de nitrogen, fosfor anorganic siclorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica (utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l, in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.-li imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase)si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata, curata si racoroasa.O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si supla.-li influenteaza organele interne.Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce alimenteaza organele interne,vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o alimentare marita cu singe.

• Ce este masajul?Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului asupratesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor aparate speciale.

• Scopul masajului I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.Se aplica:1. intregului corp2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor afectiuni.

• Tipuri de masaj1. clasic2. reflexogen3. neuromuscular4. shiatsu5. acupresura6. polar7. sportiv8. sexual9. Chi Nei Tsang etc

Perceperea dureriiSe realizează iniţial la nivelul talamusului.Durerea talamică:-Este neprecisă,-Prelungită şi intensă,-Însoţită de o alertă generală a organismului,-Cu agitaţie şi manifestări vegetative tahicardie, midriază.La nivelul scoarţei cerebrale are loc perceperea conştientă a durerii:-Cu localizarea agresiunii,-Discernerea naturii acesteia,-Cu înţelegerea atitudinii diferenţiate necesare pentru a se apăra sau a scăpa de factorul nociv.Totodată elementul algic determină şi o participare afectivă particulară.

• Pragurile dureriiComportă două aspecte esenţiale şi distincte perceperea şi reacţia la durere:-Perceperea: este un fenomen neurologic.-Reacţia la durere este un ansamblu de fenomene: somatice, vegetative şi psihice.Fiecare din aceste aspecte are un prag propriu.a. Pragul perceperii durerii: reprezintă cea mai slabă intensitate a unui stimul care este recunoscută ca durere.În condiţii similare, acest prag este constant la aceeaşi persoană.El poate fi modificat prin zgomot puternic, strângerea unui obiect în mână sau amaxilarelor, diferite senzaţii presiune, încălzire.

• b. Pragul reacţiei la durere: reprezintă intensitatea senzaţiei dureroase care declanşează:1. fenomene somatice: contracţia unor muşchi – facial, pleoape.2. fenomene vegetative: modificări vasomotorii de puls, tensiune, de respiraţie, transpiraţie, hiperglicemie.3. fenomene psihice: anxietate, tensiune psihică, agitaţie, diminuarea atenţiei, aputerii de concentrare, a voinţei.Acest prag are valori care se întind pe o scară largă, la diferite persoane.Este înalt la persoanele cu temperament flegmatic, şi scăzut la nevrotici.

• Cauzele durerii1. Presiune excesivă sau tracţiune exercitată asupra terminaţiilor nervoase- contracturi musculare,- vasoconstricţie,- vasodilataţie,- distensii ale organelor cavitare,- tumori.2. Traumatisme: prin loviri, tăieturi, înţepături etc.3. Iritarea terminaţiilor nervoase prin substanţe chimice exogene sau endogene.Exemplu: în inflamaţii – modificare de pH, concentraţiei electroliţilor.4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului şi substanţelor nutritive şi acumularea de metaboliţi iritanţi, datorită ischemiei prin vasoconstricţie prelungită, tromboza, embolie.5. Temperaturi extreme.

• Importanţa durerii.Durerea reprezintă un sistem de alarmă important în protecţia organismului.Declanşează reacţii de apărare în vederea îndepărtării agentului nociv. Oferăinformaţii utile pentru stabilirea diagnosticului.Durerea acută determină:- Creşterea frecvenţei cardiace,- Creşte debitul cardiac,- Creşte tensiunea arterială,- Midriază,- Transpiraţii,- Hiperventilaţie,- Pe plan psihic agitaţie.

• Durerea cronică determină:- Tulburări ale somnului,- Apetitului,- Constipaţie,- Scăderea toleranţei pentru durere,- Pe plan psihic: comportament modificat faţă de boală, tulburări psihomotorii, depresie.Durerile prelungite pot duce:- La atrofii musculare,- Tulburări articulare sau nervoase,- La agravarea evoluţiei unor boli.

• Metode kinetice folosite in procesul de recuperare

• METODA KABAT• ,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variaţi,

care se adaugă la eforturile voluntare ale bolnavului, are ca urmare facilitarea funcţiei şi o contracţie musculară mai puternică decât cea care poate fi provocată numai prin efort voluntar”.Facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu intens, cu maximul de efort şi rezistenţă. Autorul subliniază că mişcarea pasivă nu realizează nimic în mod direct în ceea ce priveşte ameliorarea funcţiei muşchilor paralizaţi, întrucât nici-un fel de activitate voluntară nu este provocată în grupurile motorii.

• Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare folosite în procesul de reeducare sunt:

• 1. Rezistenţa maximă - se opune mişcării active a pacientului până la anularea ei, obligând muşchiul respectiv să se contracte izometric.

• 2. Întinderea (Elongarea muşchiului) Autorul consideră că un muşchi paralizat poate deveni activ prin întinderea lui, acă i se aplică o rezistenţă

• 3. Schemele globale ale mişcării Kabat constată că schemele de mişcare globală pe diagonală şi pe spirală sunt de obicei mai eficace, în ceea ce priveşte facilitarea, decât schemele de mişcare pe linie dreaptă.Schemele de exerciţii globale prezintă avantajul că implică în mişcare un număr mare de grupe musculare, tratamentul adresându-se mai multor muşchi interesaţi, obţinându-se astfel rezultate mai rapide.

• 4. Alternarea antagoniştilor – reprezintă o tehnică de îmbunătăţire a metodei Kabat, care aparţine asistentei sale, Brisker:,,Tehnica alternării antagoniştilor constituie o sursă puternică de facilitare”.Ea se bazează pe legea de inducţie succesivă a lui Sherrington: el a constatat că la vertebrate, imediat după provocarea reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului de extensie este mult mărită.Aceleaşi fenomene se observă şi în mişcarea voluntară.Această tehnică constă în a excita contracţia unui muşchi şi a facilita contracţia lui, prin contractarea în efort a antagonistului său.

• EXERCIŢII PENTRU TRUNCHI

• Exerciţiile pentru trunchi respectă aceleaşi principii specifice metodei, ele se fac sub rezistenţă maximă, pe diagonale şi asociate cu mişcări de rotaţie.- Pacientul în decubit dorsal cu mâinile deasupra capului, braţele sau trunchiul îndeplinesc o mişcare de flexie în partea opusă, ca în activitatea de spart lemne.- Decubit lateral, kinetoterapeutul aşezat la spatele pacientului, cu o mână pe frunte şi alta pe genunchi, se opune flexiei totale a trunchiului (ghemuirii).

• - Pacientul în şezând, kinetoterapeutul în faţa lui, se opune cu ambele mâini aşezate pe umeri, aplecării înainte a trunchiului.Mişcarea aceasta se execută şi cu rotaţia trunchiului.Mâna dreaptă a kinetoterapeutului se opune în acest caz proiecţiei anterioare a umărului stâng în timp ce mâna stângă opreşte umărul drept să fie tras înapoi.Mişcarea pentru trunchi se execută din poziţiile – decubit dorsal, decubit lateral, şezând.

Programul Williams pt.centura musculara a trunchiului

• Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara indreptarea genunchilor;

• Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor gluteali,bolnavul proiecteaza bazinul in sus fara a ridica coloana;

• Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor epinali prin flexia fortata a coapselor pe abdomen,cu genunchii indoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii pot ajunge la axile;

• Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in fata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;

Programul Williams

• Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata prin fandari alternative ale membrelor inferioare,cu flexia genunchiului de sprijin,plecand din pozitia ghemuit;

• Exercitiul 6 :flexia genunchilor la maxim,pornind din stand in picioare,cu mainile pana spre sol intre picioare.

(vezi si diapozitivul urmator)

Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltarea centurii trunchiului

• Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele deasupra capului,se ridica picioarele cu genunchii intinsi,la 30 cm de sol si le mentine 2-3 secunde (progresiv,se pot pune greutati pe picioare-pana la 5 kg) si se revine lent;

• Exercitiul 2:din decubit ventral,se face hiperextensie brusca a capului,coloanei si membrele inferioare,ca si cum am vrea sa atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand pe abdomen (se sta asa 6 secunde) si se revine lent.

Exercitii pentru tratarea piciorului plat (previn instalarea herniei de disc)

• Masaj al talpii (10 minute);• Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu

picioarele goale,pentru supinatie si flexia metatarsienelor (10-15 minute):

-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe marginea externa a plantelor,cu flexia degetelor si a antepicioarelor,cu inspir cu bratele lateral,revenire cu expir;

-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara a marginii ext.a plantei;

Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe calcaie,flexii de genunchi cu bratele inainte,cu flexia degetelor si ale antepicioarelor;

-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri cu calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu flexii la al treilea pas ale trunchiului spre lateral cu tendinta de a atinge cu mana pamantul,cu genunchii intinsi;

-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si piciorul pe latura externa a sa (de 2-3 ori,fiecare);


-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului spre genunchi,cu piciorul sprijinit pe marginea laterala,cu antepicioarele flectate;

-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,marginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele picioarelor,castigand spatiu prin flexia degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(se parcurg 20-30 cm);


-exercitiul 8-se fac diverse jocuri: -sezand,se prind cu degetele picioarelor

obiecte (creioane) si se arunca departe; -se prinde o minge intre picioare si se arunca

departe (din sezut); -din stand in picioare,se prind obiecte

(creioane) cu degetele de la picioare si se pun pe un scaun;

-mototolirea unui cearsaf cu degetele picioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pe cearsaf);


-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe

varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi rasucurea calcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si ridicarea bratelor si revenire

- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele apropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe partea laterala a plantelor-flexia lenta a degetelor si antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)

• DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE ŞI EXTENSIE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE

• - Diagonala I Mişcarea de jos în sus.Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior extins, în abducţie, cu uşoară rotaţie internă a şoldului, piciorul se află extins în pronaţie.Konetoterapeutul stă de partea membrului inferior respectiv mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa sa dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână se aşează pe fata internă a coapsei.Exerciţiul se execută cu genunchiul în extensie şi are loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsală a piciorului şi supinaţia sa, adducţia, flexia şi rotaţia externă a coapsei.Întreg ansamblul de mişcări se execută sub rezistenţă.Mişcarea de sus în jos.Din poziţia de la sfârşitul mişcării de jos în sus se fac: flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abducţia şi rotaţia internă a coapsei.

• - Diagonala a II-a Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior addus, dincolo de linia mediană, uşor rotat în afară, piciorul în extensie şi supinaţie, degetele flectate. Kinetoterapeutul stă pe partea membrului inferior respectiv.Mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa sa dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână se aşează pe faţa externă a coapsei.Mişcarea: se efectuează extensia degetelor, flexia dorsală şi pronaţia piciorului, flexia coapsei cu abducţie şi rotaţia internă a piciorului.Mişcarea are loc în amplitudinea sa maximă.Variante pentru mişcările genunchiului se pot realiza în ambele diagonale.

• - La sfârşitul mişcării de sus în josa diagonalei, se continuă extensia şoldului cu flexia genunchiului (în afara mesei de tratament).În mişcarea inversă se execută mai întâi extensia genunchiului, apoi flexia coapsei cu rotaţia internă din momentul în care se ridică de la planul mesei.

• - Se execută flexia genunchiului din partea finală a celei de a II-a diagonale.

• - Din prima diagonală, flexia coapsei este asociată cu flexa genunchiului, astfel încât se atinge cu călcâiul (piciorul în flexie) genunchiul opus.În mişcarea contrbatarie se începe cu extensia genunchiului şi se continuă cu extensia coapsei.

• METODA BOBATH• Metoda Bobath se adresează tratamentului aşa-

ziselor ,,paralizii spastice”. Mijloacele terapeutice se bazează pe două principii:

• - Inhibiţia sau suprimarea activităţii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri şi reglării tonusului muscular.

• - Facilitarea integrării reacţiilor superioare de ridicare şi echilibru în secvenţa dezvoltării lor adecvate, urmată de un progres în activităţile elementare.Este esenţial ca în tmpul tratamentului să dăm pacientului cât mai multe senzaţii posibile asupra tonusului, posturii şi mişcării.Trebuie să-l ajutăm cu mâinile noastre să experimenteze senzaţia mai multor posturi şi mişcări normale diferite.Poziţiile reflex-inhibitori sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului.

• Aşezarea pacientului într-o poziţie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.La început pacientul rezistă şi sasticitatea poate fi mai mare decât înainte.Ajustarea pacientului la noua sa poziţie, este cea care dă rezultatul dorit.Odată cu descreşterea spasticităţii prin menţinerea poziţiei reflex-inhibitorii, rezistenţa cedează.Kinetoterapeutul poate să reducă în acest moment asistenţa sa pasivă.La sfârşit va fi posibil să ia mâinile de pe pacient, lăsându-l să-şi controleze singur noua poziţie.În acest mod pacientul îşi câştigă treptat controlul asupra posturii sale spastice şi învaţă să iasă din această postură.

• Poziţiile reflex-inhibitorii sun variabile în funcţie de pacient, de forma spasticităţii lui şi de vârstă.La fiecare pacient va trebui căutată calea adecvaă de inhibiţie, poziţia cea mai avantajoasă pentru libertatea mişcărilor.Pentru mai autentică înţelegere, oferim un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului constă în alegerea cu grijă şi gradarea poziţiilor reflex-inhibitorii, având în vedere că pacientul va trebui să le adopte singur, fără dificultate.Perioada iniţială de ezistenţă este urmată de o perioadă de linişte şi ajustare”.

• METODA KENNY• Concepţia lui Eleonor Kenny se caracterizează

prin:• - Spasmul muscular• - Disocierea neuro-musculară – ce apare în

anragonistul muşchiului în spasm, care este considerat paralizat.Prin nefuncţionare, aces muşchi paralizat ,,se şterge din conştiinţa pacientului” devine ,,înstrăinat sau divorţat de centrul său cortical motor”.

• - Incoordonarea• - Paralizia musculară Mijloace terapetice – se

pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor: aşezare, imoblizare, temperatură ambiantă, zgomot, socotind că cele mai mici abateri de la aceste prescripţii, sunt condiţii care agravează spasmul muscular.

• Relaxarea pacientului este foarte importantă în tmpul procesului de stimulare.Procesul de reeducare neuromotorie începe de îndată ce spasmul muscular a cedat mult din intensitate.În concluzie, metoda vine cu trei noţiuni de folos practic:

• - Participarea scoarţei cerebrale în efectuarea mişcării.

• - Necesitatea împiedicării procesului de incoordonare.

• - Lungimea de contracţie utilă a muşchilor.

Recuperarea dupa operatiile pe membrele inferioare se face in conditiile imobilizarii prelungi,a necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe membrul operat (cu carje axilare,apoi canadiene, cadru de mers,bastoane). Asimetria in mers duce la asimetria bazinului, a coloanei vertebrale,cu lombalgii,sciatalgii greu de recuperat. Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe

o latura,in sezut sau stand pe piciorul sanatos. Se doreste mentinerea la membrul afectat a fortei si mobilitatii,precum si pregatirea reintegrarii sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).

Carjele axilare se confectioneaza astfel incat presiunea sa fie uniforma in axile si pe maini (altfel se pot compresa nervii axilari). Pregatirea mersului se face prin exersarea

ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioare (atentie la lipotimiile de schimbare brusca a pozitiei). Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4 timpi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu carje canadiene. Ultima etapa este de folosire a bastonului(in mana opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina de

partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).

Sporturile complementare pentru reeducare a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa

de greutatea corpului).Se incepe cu bicicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul sanatos. Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru, pot folosi un cadru cu 4 puncte de sprijin,cu sprijin pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta cu greu la el.

Miscari pentru sold,preoperator:-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu

genunchiul intins sau cu el la piept;-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului inferior;-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare, mers pe palme;-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu spatele,genuflexiuni.

Mers :normal,lateral,inapoi;Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari de brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari, rasuciri;Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept cu rezistenta manuala sau cu minge medicinala;Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi cu rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o minge medicinala intre genunchi,forfecarea picioarelor intinse.Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav intins inapoi.Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea piciorului intins la verticala,coborarea piciorului lateral.Genuflexiuni la scara fixa.

Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul intins lateral,ridicarea piciorului intins lateral,impingand o minge medicinala;descrie-

rea unui cerc,cu genunchiul intins,cu o minge medicinala legata de picior.

Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele intinse,apucat inapoi,’’bicicleta’’ cu o greutate

legata de picior. Pedalare pe bicicleta ergonomica.

Miscari pentru sold,postoperator:-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate, tractiuni la trapez,mobilizarea gleznelor,ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea bazinului din atarnat,contractii izometrice ale cvadricepsului,ridicarea piciorului intins la verticala, ‘’bicicleta’’,contractia izometrica la cvadricepsul operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi in picioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a gleznei,ridicarea genunchiului spre piept-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea genunchilor;mers cu carje.

Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme , ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg, ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre glezne.

Program preoperator pentru genunchi:-mers si alergare(si cu genunchii la piept);-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta manuala;-exercitii izometrice;-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc

cu ambele picioare,cu coarda,pe un picior.

Program pentru genunchi postoperator:-repaus la pat pe atela ghipsata,-contractii izometrice ale cvadricepsului membrului sanatos(5 min/ora) si ale membrului operat(2 min/repaus1 min),-miscarile gleznei si piciorului,-ridicarea genunchiului spre piept,-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe verticala,-forfecarea picioarelor,-sezand –flexia/extensia genunchilor,-rotari ale membrului intins,-’’bicicleta’’,-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,-ridicari pe varfuri,-genuflexiuni,-mers,-mers cu genunchilor spre piept.

Recuperarea gambei operate:-repaus la pat pe atela Braun;-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea piciorului intins la verticala,’’bicicleta’’,rotarea piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsului,ducerea piciorului lateral;-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;-cizma ghipsata;-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;-cizma ghipsata de mers;-scoaterea ghipsului;-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului operat;-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni, urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri, pedalare pe bicicleta ergonomica.

Recuperarea gleznei operate:-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;-cizma ghipsata;-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral, rotari,’’bicicleta’’) si bolnav (izometrie cvadriceps,genunchi la piept,lateral,’’bicicleta”,flexia/ extensia genunchiului din culcat pe burta;-scoaterea ghipsului;-mers cu carje cu sprijin progresiv,-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;-mers cu baston,-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului, rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele, genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne, mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta ergonomica.

Recuperarea piciorului operat:-imobilizare in aparat ghipsat,-genunchiul la piept,-piciorul la verticala,-picioarele lateral,departat,-’’bicicleta’’,-flexia/extensia genunchilor,-ridicare in stand pe piciorul sanatos,-mers cu carje fara sprijin,-cizma ghipsata de mers,-mers cu carje cu sprijin progresiv,-mers cu baston,-genunchii la piept,-’’bicicleta’’,-scoaterea ghipsului,-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept, ridicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe bicicleta ergonomica.

Recuperarea dupa amputatii:-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;-indicatii de amputatie de membre:boli vasculare(30% cu diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme, infectii(gangrena gazoasa),deficiente congenitale (fo- comelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli neurologice-ulcere);-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;-se prefera nivelul standard de amputatie(functional) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25--30 cm de trohanter,pt.gamba la 14 cm de genunchi);-la diabetici si la degete se amputeaza economic;

-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus de bont;-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot reduce timpul de asteptare pana la protezarea definitiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu cu pernute gonflabile;-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa pt.a evita contractura coapsei in flexie;-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;

-se poate face retus de bont;-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,rea- justabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne, cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot, pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dina- untru sau extern,cu sisteme de blocare,mio- electrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig, pedriatice.

Ortezele:-previn miscarile nedorite;-corecteaza diformitatile;-redistribuie fortele;-sustin din greutatea corpului;-asista miscarile;-ajuta muschii slabi

Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):

-AO este o boala generala;-se urmareste cresterea circulatiei sanguine

periferice,impiedicarea continuarii obstructiei, dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechili- brului dintre necesitatile de oxigen si aport;-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;-repausul la pat si abstinenta de la fumat amelioreaza;-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea, 2 ore la pranz);


-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren plat,pana a apare durerea ischemica(claudicatia intermitenta),nu in frig,ploaie sau caldura mare, cu durata progresiva,dupa repausul de la pranz;-”antrenamentul vascular”-pt.imbunatatirea circulatiei capilare,posturi,pedalare,mers,ridicari pe varfuri,ridicarea/coborarea membrelor (gimnastica vasculara);-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20--30 cm sau pe pat oscilant cu diferenta de 60 gr. -masaj arterial cu manseta pneumatica asincron cu pulsul bolnavului(20-30 min,de 3 ori/sapt,3 luni);-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si supra-presiuni,intr-un cilindru,15 min/zi,15 zile;


-mentinerea constanta a temperaturii camerei la 28 gr.(temp.>32 duc la ischemie);

-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu tal- pa groasa,elastica,iarna cu blana,ce impiedica transpiratia piciorului;-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun

neutru,fara alcooluri;-nu se poarta jartiere;-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;-se trateaza micozele ungheale(bai cu permangat 1/10 000,de 2-3 ori/zi);


-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii vasculare;-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in zonele reflexogene lombare,in caz de gangrena se face de la leziune spre zonele sanatoase;-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin injectii intraarteriale (40-50 ml in 15 min,de 3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la 3 atmosfere,15 min de 3 ori/zi);


• hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul arterial sau aplicata pe abdomen si membrul sanatos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare as- cendente cu cresterea progresiva a temperaturii (cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand se tine 15 min);• -impachetari cu parafina sau namol in zonele lom

bare sau chiar pe membre;

-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica, faradic,de frecventa joasa cu impulsuri; -undele scurte se aplica pe zonelelombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3 zile),nu se aplica in

tromboflebite; -galvanic imbunatateste troficita- tea tesuturilor prin modificarea mediului ionic, introducind chiar ioni in organism(iontoforeza cu KI,histamina,heparina; -curentii de impuls cu frecventa joasa duc la virarea mediului intern din acid in neutru,avand actiune analgetica,irigatia de repaus creste cu 50%-se aplica pe ganglionul stelat,para vertebral si longitudinal;



-infrarosiile si ultravioletele se aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite nevrite,hipodermite,vasospasme; -ultrasunetele produc

vasodilatatie cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;


-balneoterapia in AO actioneaza termic,mecanic si chimic(prin CO2, iod,sulf); -apele carbogazoase-bai locale si gen.-Bu- zias,Borsec,Vatra Dornei,Tusnad,Covasna o data pe an; -apele sulfuroase au efect in arteriopatiile diabetice,reumatism,boli renale,gastrointestina- le-Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt contraindicate in gangrene; -apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli tiroidiene-Olanesti,Bazna,Govora; -CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant, creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.

SEMIOLOGIE

Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva 150).-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttra- umatic;-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze (totala);-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe 15-120 grade;-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;

SEMIOLOGIE genunchi

-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca la flexia pasiva) ci si de muschi;-forta de contractie depinde de numarul fibrelor musculare (de sectiunea transversala-1 cm patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul sural are 82 cm patrat si forta de 420 kg);-sectiunea muschiului nu este uniforma;-forta depinde si de lungimea muschiului;-inaltimea la care se poate ridica o greutate este proportionala cu lungimea muschiului;

SEMIOLOGIE muschi-muschii se pot contracta sub lungimea de repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier) sau la lungimea de repaus (extensorii capului, pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santu- rilor vertebrale,adductorii coapsei);-sunt muschi cu o singura origine si o singura insertie (ex.brahial anterior);-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno- cleido-mastoidian);-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul fasciei lata);

SEMIOLOGIE miscare

-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism reflex:de ex.aplecarea capului se

face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos apoi de aplecare capului de muschiul sterno- cleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia, ca si oboseala sau obisnuinta;

SEMIOLOGIE

-goniometria si dinamometria pot aduce date privind capacitatea functionala a muschiului;

SEMIOLOGIE

Electrodiagnostic:-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta

totala;-unu-degenerescenta partiala;-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate slaba;-trei-patru-degenerescenta partiala cu

contractilitate favorabila;-cinci-muschi normal.

SEMIOLOGIE

Electromiografia-pune in evidenta biocurentilor generati de muschi (pune in evidenta si starea neuronului motor din cornul anterior al maduvei). Examenul clinic este cel mai important dg.Scara Pol le Coeur:-zero-fara forta;-unu-forta decelabila dar inutila functiei;-doi-forta utila dar ineficienta;-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;-patru-forta normala care se epuizeaza usor;-cinci-forta normala.

SEMIOLOGIE

Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:-zero-fara contractie;-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara opunere de rezistenta;-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta

medie;-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o rezistenta puternica.

Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:

SEMIOLOGIE

Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de reflexe proprioceptive,ale urechii interne si vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul creierul de pozitia corpului.

Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de echilibru a urechii interne(semnul Romberg).Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune

forta activa a muschilor si cea pasiva a ligamentelor) sunt indispensabile realizarii pozitiei bipede.

SEMIOLOGIEOrtostatismul Cand contractilitatea muschilor este deficitara, este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in poliomielita).Genunchiul sta in hiperextensie prin prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si prin inextensibilitatea capsulei.Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru

mentinerea pozitiei verticale,centrul de greutate trece post.de sold si anterior de genunchi(normal invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei sub greutatea corpului.

Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru mentinerea ortostatismului.

SEMIOLOGIE

SEMIOLOGIE

In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece prin protuberanta occipitala externa-proeminenta cervicalei 7-santul interfesier,iar din profil prin tragus-mijlocul fetei externe a trohanterului.

Se noteaza cu creionul dermatograf reperele osoase(apofize spinoase,trohanter,spinele iliace etc).

In traumatisme apar edeme,echimoze;in cervicartroze si ‘’coaste cervicale’’apar ‘’pernele supraclaviculare’’.

• Congenitale si ereditare

• Traumatice

• Infectioase

• Reumatice

• Endocrine • Carentiale

• Distrofice

Scolioza poate fi compensata sau decompensata (firul de plumb nu mai trece prin pliul interfesier),poate fi cu o curbura mica sau mare,sau chiar cu mai multe curburi,benigne (reductibile) sau nu (nu se reduce cu apasare).

La suspendarea cu capastru Glisson,dupa Friedland,scolioza poate fi de gradul:

-unu-reductibila la atarnare;-doi-fixata,care se poate corecta;-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea

coloanei bolnavului prin tractiuni sau flexii,in lipsa capastrului.)

SEMIOLOGIE scolioza

Scolioza simptomatica din hernia de disc se instaleaza brusc,dupa efort de ridicare,este unica,necompensata,ireductibila,este antalgica,incercand sa indeparteze radacina comprimata si inflamata de protruzia discala.

Scolioza din hernia de disc poate fi directa sau incrucisata,in functie de pozitia nucleului pulpos (intern sau extern de radacina nervului spinal).

LORDOZA

• Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau generala(miopatii);

• Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare in ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la femeile care poarta tocuri inalte);

• Lordozele din dezechilibrul dinamic (rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se datoreaza unui compromis intre extensorii si flexorii trunchiului;

• Poate fi si o disparitie a lordozei lombare fiziologice(spatele drept Malmros in hernia de disc).

• Compensatie statica

• Neurologice

• Dezechilibru dinamic

• osoase (fixe)

SEMIOLOGIE • Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei

cervicale,in morbul Pott (tuberculoza osoasa a coloanei vertebrale);

• Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale (semnul Fauquel);

• Capul este infundat in umeri in lipsa unor vertebre;

• In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau hernii de disc,membrul superior are atitudine caracteristica-umar ridicat,bratul in abductie,antebratul flectat sprijinit de mana sanatoasa si capul inclinat spre partea dureroasa;

SEMIOLOGIE

• In fractura vertebrei C 7,antebratul este flectat,bratul in abductie iar adductia este imposibila (semnul Jolly);

• In spondilita ankilopoietica,coloana vertebrala nu mai are curburi (semnul Strumpel);

• Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se suprapuna peste cea bitrohanteriana;

• Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da compresiuni vasculo-nervoase in defileul toracic superior,aparand edeme,paloare sau cianoza la membrul superior;

Semiologie• In plegii,pielea este umeda,palida si

cianotica,apar atrofii musculare;• Deviatiile coloanei vertebrale se pot observa

prin fotografieri in spatele unui cadru cu fire metalice paralele si echidistante (tehnica Ludu) in diferite pozitii si la timpuri diferite (reperele osoase sunt marcate cu creion dermatograf);

• Reperele osoase sunt:apofizele spinoase vertebrale,varful si spinele omoplatilor,spinele iliace,crestele iliace si unghiurile costale;

SEMIOLOGIE• Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminenteprimele patru lombare se palpeaza bine;• Linia prin varfurile omoplatului trece prinvarful spinoasei D 9;• In morbul Pott,vertebrele sunt mai proiemi- nente in dreptul leziunii (semnul treptelor de scara Menard);• In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o depresiune in loc de apofiza spinoasa;• Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul radacinii nervoase;

SEMIOLOGIE• Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:-paraspinos;-lombar;-sacroiliac;-fesier;-trohanterian;-la mijlocul crestei iliace;-la treimea sup. si inf.a coapsei;-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);-peronial (marginea post a capului peroneului);-maleolar extern;-ahilean;-calcanean;-medio-plantar.

SEMIOLOGIE

• Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera iliaca (pozitiva la 80% din herniile discale);

• Manevra Meaghi-durere la compresiunea latero-laterala a toracelui,in spondilita ankilopoietica(inflamatii ale articulatiilor costo-vertebrale);

• Manevra Menard-se palpeaza cu palma in sus sub apofizele vertebrelor bolnavului asezat in pat-la locul bolii,vertebra este dureroasa si imobila (semnul Huc);

SEMIOLOGIE• In poliomielita,musculatura paravertebrala este

atona;• Abcesele ‘’reci’’(tbc) se palpeaza paravertebral

anterior-cervical sup.,inf.,fosele iliace,inghinal,coapsa intern;

• Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea arcului reflex cortico

medular(sectiunea maduvei spinarii,polio,mielite,polinevrite);

• Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala L5-S1;

SEMIOLOGIE coloana vertebrala normala

segmentul flexia extensia inclinarea rotatia

cervical 70% 60% 30% 75%

toracal 50% 55% 100% 40%

lombar 40% 30% 35% 5%

general 160% 145% 165% 120%

SEMIOLOGIE

• Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive vertebrale cand se ridica corpul in atarnat de picioare (datorita durerii,coloana vertebrale nu se lordozeaza);

• Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul stand in decubit dorsal;

• Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei bolnavului in sezut (datorita durerii);

• Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului si trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal (datorita durerii date de elongatia sacului dural si a radacinilor nervilor rahidieni;

SEMIOLOGIE

• Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia membrului inferior (cu genunchiul intins )pe coapsa;

• Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia piciorului pe gamba;

• Manevra Bechterew-durerea coloanei la ridicarea de pe planul patului a membrului inferior sanatos (in herniile discale mediane);

• Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie exagerata picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;

SEMIOLOGIE

• Semnul Anghelescu-este imposibila pozitionarea pe cap si calcaie;

• Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune vertebrala ,cand se ridica din pat,se sprijina cu palmele inapoia sezutului;

• Semnul Dejerine-semnul stranutului-durere la stranut,tuse,prin cresterea presiunii lichidului cefalo-rahidian si deci cresterea presiunii sacului dural;

SEMIOLOGIE

• Semnul Demianoff-bolnavul cu lumbago nu poate ridica membrele inferioare intinse cu mai mult de 10 grade de planul patului;

• Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul nu poate merge pe calcaie in hernia discala L4-L5 prin paralizia muschilor extensori piciorului;

• Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu hernie discala L5-S1 nu poate sta pe varfuri;

Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina iliaca ant-sup.,spina iliaca post.sup. si ombilic- sunt echidistante;linia prin spinele iliace ant.si post.de

aceeasi parte face cu orizontal un unghi de 12grade:

SEMIOLOGIE bazin

• Semnul Roux-regiunea trohanteriana este aplatizata prin fractura cavitatii cotiloide si infundarea trohanterului;

• Semnul Destot-echimoze perineale in fracturile cavitatii cotiloide;

• Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a membrului inferior in sacro-coxalgie;

• In spondilolistezis,lordoza este foarte accentuata si regiunile fesiere sunt aplatizate;

SEMIOLOGIE bazin

• Hipertonia musculaturii paravertebrale sacro-iliace apare in tuberculoza sacro-iliaca ;

• Hipotonia musculaturii fesiere apare in afectiunile traumatice,inflamatorii,tumorale sau paralizii ale centurii pelvine;

• Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si post.,crestele iliace,spinoasa L5,coccis(varful pliului interfesier),trohanterii,tuberozitatile ischiatice si simfiza pubiana;

Paralelogramul Neugebauer-Ribemont este format din orizontala care uneste punctele cele mai inalte ale crestei iliace cu orizontala prin varfurile marilor trohantere

SEMIOLOGIE bazin• Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza

spinoasa L5-varful sacrului –spinele iliace posterosuperioare;este f.evident la femei;la barbati este sub forma unui riunghi cu varful in sus;normal,cele doua triunghiuri,drept si stang,din care este format rombul Michaelis,ar trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt in jur de 10 cm;

• In scolioza, triunghiul din romb dinspre convexitate este mai mic;

• In lordoza,unghiul superior din romb devine obtuz prin coborarea varfului L5;

SEMIOLOGIE bazin

• Semnul Hertz-durere la articulatia sacro-iliaca prin extensia coapsei pe bazin;

• Semnul Nachles-durerea la articulatia sacro-iliaca apare la tractiunea coapsei in jos cu bolnavul in decubit ventral cu coapsa atarnand;

• Semnul Erichsen-durere in articulatiile sacroiliace la comprimarea latero-laterala a bazinului;

SEMIOLOGIE-bazin

• Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu lichid (abcese calde sau reci),putand apare si cresterea temperaturii cutanate locale (se ia cu dosul mainii);

• Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot face si tuseul rectal si vaginal pentru a palpa tumori,abcese sau fracturi ale oaselor si articulatiilor bazinului;

• Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia membrului inferior este dureroasa;

SEMIOLOGIE-bazin

• Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este imposibila flexia genunchilor peste 90 grade,la bolnavul in decubit lateral;

• Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la apasarea bolnavului pe umar (pozitionat in sezut) in sacro-coxalgie sau ridicarea bolnavului de pe scaun si lasarea lui la loc brusca;

• Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul ramane fix datorita durerii in sacro-coxalgie;

SEMIOLOGIE-bazin

• Mersul in sacro-coxalgie este pe varful piciorului bolnav,cu flexie usoara a gambei si coapsei (ca artic.sa fie cat mai putin mobilizata);

• Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la rasucirea trunchiului;

• Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul stand pe membrul sanatos,nu poate face flexia coapsei bolnave decat daca se sprijina cu mana de ceva din jur;

SEMIOLOGIE-sold

• In luxatia congenitala de sold sunt semnele:-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii

flectati,se inclina spre partea bolnava;-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei

bolnave sunt mai sus decat pe partea bolnava;-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea

bolnava;• Afectiunile soldului creaza fenomene compensatorii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de

examinare este foarte importanta;

SEMIOLOGIE-sold

• Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;• Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate

fi intalnita in artrita de sold;• Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;• In afectiunile coapsei apare atrofia musculaturii fesiere si a coapsei,aparand evident marele trohanter;• In artritele acute apare contractura reflexa a

adductorilor;

SEMIOLOGIE-sold

• Tumefactia apare in tumori,infiltrarea tesuturilor moi,abcese,higrome(bursite);

• In abcese acute,pielea este rosie si calda, in abcesele reci,pielea este intinsa si alba,iar in tumori pielea are o culoare galbena,cu reteaua venoasa este bine dezvoltata;

• Fistulele se datoreaza unui proces inflamator sau micoza;

SEMIOLOGIE-sold

• Luxatiile de sold:-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.In fracturile superioare ale femurului:-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-

marginea ext.a labei picorului sta pe planul patului.

SEMIOLOGIE-sold

• Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a triunghiului Langenbeck pot fi intraarticulare.

• Patrulaterul Delorme este format din linia intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3 mijl.a arcadei femurale.

• Triunghiul Langenbeck este format dintr-o linie spino-ischiatica,o linie spino-trohanteria-

na tangenta la marele trohanter si o linie paralela cu ischionul.

46997178-iii-bfkt

Documents