201912868 curs 2 nutritia si alimentatia sugarului si copilului

Upload: mara-popescu

Post on 13-Oct-2015

52 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Nutritia si alimentatia

    sugarului si copilului

  • Necesarul energetic = cantitatea de energie necasara pt a balansa consumul

    total de energie la un nivel dezirabil de

    activitate fizica si pt a sustine cresterea

    optima si dezvoltarea necesara unei stari

    de sanatate pe termen lung

  • Aspecte generale ale nutritiei

    sugarului, copilului si

    adolescentului

  • Necesarul energetic in perioada de

    crestere si dezvoltare

    metabolism bazal

    termogeneza

    activitate fizica

    cost energetic pt crestere

  • Proteinele (proteos = primar) componenta structurala celulara majora

    Functioneaza ca: - enzime

    - transportori

    - Hormoni

    Componentele de AA sunt necesari pt sinteza: - acizilor nucleici

    - hormoni

    - vitamine

    - alte molecule

  • Aminoacizii = constituienti ai proteinelor

    20 Aa:

    - indispensabili (esentiali) (9) din dieta

    - conditionat indispensabili (6) nu se produc in cantitate suficienta si se vor adauga din dieta

    - dispensabili (neesentiali)

  • Turnover proteic = statusul dinamic al

    proteinelor in organism

    degradarea in AA liberi

    (re)sinteza de proteine noi

    AA liberi degradati si oxidati in CO2 si nitrogen (uree, amoniu)

    proteinele dietare necesare pt a suplini pierderile de AA (mentinerea homeostaziei proteice)

  • Sugari 0-6 luni

    laptele matern sursa optima de nutrienti pt sugarul la termen, normal in I an de viata

    singura sursa de hrana in primele 4-6 luni

    cantitatea de lapte medie 0.78l/zi

    cantitatea de proteine 1.52g/kg/zi

    Necesarul de proteine pt sugari si copii

  • Necesarul de proteine sugari 7-12 luni

    mancarea solida sursa importanta de proteine

    se continua alimentatia cu LM

    cantitatea de proteine (RDA) 1-1.2g/kg/zi

  • Necesarul de proteine 1-18 ani

    se calculeaza in f de velocitatea cresterii la diferite grupe de varsta

    depinde si de statusul endocrin

    este o perioada de scadere continua, lenta a necesarului de P in f de G

  • Calitatea proteinelor

    surse diferite de proteine variaza in functie de compozitia chimica si de valoarea nutritiva

    calitatea P este determinata de:

    - digestibilitate

    - compozitia in AA

    Se vor consuma P de calitate inalta bogate in cei 9 AA indispensabili

  • Carbohidratii digestibili si nondigestibili

    Potentiali digestibili de enzime (saliva, stomac, intestin)

    - absorbabili fara digestie

    - lactoza, sucroza, oligozaharide LM

    Nondigestibili

    - fibre dietare din cereale, vegetale, fructe

    - prebiotice (amestec de oligozaharide)

    Fibrele si cancerul de colon

    Fibrele si constipatia

  • Lipidele

    sursa principala de energie n-6 si n-3AG- esentiali pt cresterea normala si

    dezvoltare

    vitaminele liposolubile necesita L dietare pt absorbtie

    produc gust si textura alimentelor compozitia membranelor celulare lipidele dietare produc componente structurale

    pt retina, creier, mb celulare

    L si uleiurile-factori care afecteaza riscul cardiovascular, obezitatea si diabetul

  • Lipidele in primul an de viata

    Dieta bogata in L (40-60%) contribuie la la cresterea rapida in greutate si acumulraea de

    grasimi

    LM contine precursori de n-6 si n-3 si este considerat suficient daca mama are dieta

    nonrestrictiva

    FLP contin uleiuri vegetale bogate in AL (mimeaza compozitia LM)

  • Lipidele in al doilea an de viata si mai

    tarziu

    recomandarile vor tine cont de nivelul de activitate

    necesarul energetic pt crestere reprezinta 2-3% din necesarul zilnic

    sursele dietare sa aduca 30-35% energie (n-6 PUFA 4-10%E; n-3 1-2%E;G saturate

  • Fluidele si electrolitii

    mentinerea homeostaziei apei este realizata de rinichi (exceptie BDA)

    transportul intestinal de apa si E- fenomene reglate de interactiuni cx endocrine, paracrine,

    imune, SN

    sugarii alaptati la san,climat cald nu necesita aport suplimentar de apa

    solutiile de rehidratare se vor folosi rapid (3-4 ore), exceptie SDA severe si intoleranta orala

  • Vitamine, minerale

    esentiale pt crestere si dezvoltare

    obtinute pe cale naturala din alimente si prin suplimente

    exista interactiuni importanteintre nutrienti

    excesul de vitamine si minerale poate avea efecte adverse asupra sanatatii copilului

  • Alimentatia sugarului

    primele 6 luni alimentatie exclusiv LM = alimentatie naturala

    poate fi artificiala (LP), mixta (LM+LP/LV)

    dupa 6 luni alimente solide

    alimentatia naturala exclusiv LM , fara ceai, apa

    avantajele alimentatiei naturale: pt mama,copil, familie

  • Laptele matern

    Suspensie de proteine, glucide, lipide, saruri in sol apoasa

    Aliment complet care asigura dezvoltarea fiziologica

    Proteine 0.9-1.1g% + N neproteic

    Cazeina 40% fosfoproteina care precipita la ph acid gastric in agregate sferice, descompuse de

    catre labferment

  • Laptele matern: proteinele

    Proteinele lactoserului 60%

    Raportul lactoser/cazeina 60/40 (colostru 90/10)

    Alfa lactalbumina, AA esentiali

    Lactoferina (rol antiinfectios fixeaza Fe din intestin necesar pt dezv patogenilor)

    IgA secretor, IGM, IgG, IgE

    Enzime:lipaza. amilaza (digestie), lizozim, lactoperoxidaza (antinfectios)

  • Laptele matern: lipidele

    Lipide 2.7-4.5g%, asigura 50% din ratia calorica (Tg95%, colest, FL, AGL)

    TG acoperite de stat subtire de FL ce confera stabilitate in faza apoasa

    TG absorbite 80%

    TG contin AG sat si nesat (1:1, LV 3:1)

    AG polinesaturati n-6 PUFA, n-3 PUFA

    Rol in dezvoltarea cognitiva, vizuala

  • Laptele matern: glucidele

    7g% formate din lactoza+oligozaharide

    Lactoza 90%, sursa energetica, substrat pt flora comensala (bifidus)

    Lactaza (fata lumenala a enterocitelor) prezenta este indicator al starii functionale a mucoasei

  • Laptele matern: saruri minerale

    Cantitai mici (0.2%), osmolaritate 98mOsm/l, scazuta fata de LV (325 mOsm/l)

    Raport Ca:P optim

    Fe cantitati mici, biodisponibilitate crescuta (necesar 0-4 luni 1 mg/kg/zi; >4 l 11mg/zi)

    Vitamine lipo si hidrosolubile

    Vit D3 22U/l+D1 (hidrosol) 800U/l

    Vit K scazuta, necesita aport imediat dupa nastere

  • Protectia antiinfectioasa a LM

    Transfer de Ig, imunocompetenta (Ly T), factori nespecifici de aparare

    Ig: IgA secretor, sistem imun enteromamar

    IgM transferat in primele zile in cantitate mare, activitate antimicrobiana crescuta

    Ig G, cant redusa

    Transfer de imunitate nespecifica: macrofage (mobile, fagocitare, transporta Ig A, coopereaza cu Ly, sintetizeaza lizozim, lactoferina, componente ale complementului)

  • Alimentatia naturala:recomandari OMS,

    UNICEF

    Alimentatia imediat dupa nastere, primele 6 ore dupa cezarima

    Rooming-in

    alaptare frecventa, noaptea, 8-12 ori/24 ore, 10-20 min la fiecare san, la cerere

    Alimentatie exclusiva in primele 6 luni de viata

    Diversificare dupa 6 luni

    Mentinerea alimentatiei la san pana la 2 ani

  • Avantajele alimentatiei naturale

    Sugar - compozitia adaptata nevoilor sugarului

    - protectie antinfectioasa, antialergica, cvasc

    - relatie afectiva cu mama

    Mama - gata la cerere

    - economica

    - protectie impotriva neo de san

    - contraceptiva pe perioada de lactatie

  • Semne de alimentatie insuficienta cu LM

    Crestre nesatisfacatoare in G (sub 500g/luna, sub greutatea la nastere dupa 2 sapt)

    Urina concentrata, cantitate mica, galbena, puternic mirositoare

    Sugar agitat la sfarsitul suptului, plange frecvent, scaune tari

    Nu se exprima lapte la stoarcerea sanului

  • Metode de ameliorarea alaptarii

    Repaus, odihna

    Alimentatie nerestrictiva

    Consum crescut de lichide 2-3l/zi

    Cresterea aportului caloric 300 cal/zi

    Cresterea frecventei suptului

    Evitarea introducerii nejustificate a FL

    Cresterea increderii mamei

    Sustinere din parte familiei si societatii

  • Motive pt care sugarul refuza sanul

    Stare patologica: boala, durere, sedare

    Tehnica alaptarii necorespunzatoare: mamelon ombilicat, san angorjat, lapte insuficient/abundent

    Schimbari: plecari, mutari, parfumuri, cosmetice, medicamente, ciclu menstrual, sarcina

    Refuz aparent: copil distras, reflex de cautare

  • De ce plange sugarul?

    Foame

    Colici

    Disconfort: murdar, cald\frig

    Boala, dureri

    Alimentatia mamei

    Droguri mama: cafeina, alcool, tutun

  • Alimentatia naturala la copilul

    bolnav

    Se continua: alimentatie corespunzatoare, pierde mai putin in greutate, se vindeca mai

    repede, nu compromite secretia lactata

    In spital se interneaza cu mama

    Daca se intrerupe alimentatia se mulge din 3 in 3 ore, se reia in convalescenta

  • Incidente alimentatia naturala

    Sani plini: grei, fierbinti, laptele curge normal, fara febra

    Sani angorjati: durerosi, edematiati luciosi, rosii, febra+/- (cauze: golire insuficienta, alaptari rare,

    initiere tardiva; tratament: comprese calde

    inainte, reci dupa, muls laptele, masaj)

    Mastita: Ab, fara repaus la supt, analgezie

  • Alimentatia mixta

    Solutie de necesitate: - stagnare ponderala in primele 3 saptamani (si

    ulterior)

    - crestere cu < 150g/saptamana

    - mama este in imposibilitate de a alapta in unele perioade ale zilei

    - hipogalactie demonstrata prin cantarire,

    - scaderea cresterii ponderale

    - metoda complementara: san+LP la aceeasi

    masa sau mese complete alternative

  • Alimentatia artificiala

    Inlocuirea completa a alimentatiei naturale cu o formula de lapte (uneori cu LV)

    LV difera de LM prin: continut prea ridicatde proteine, AG saturati, Na, K, fosfati, osmolaritate

    ridicata, continut scazut de glucide,

    Cantitati mici de Fe si vitamine

    Se adm diluat 2/3 sau 3/4 pana la 4 luni, apoi

    integral + 5% zahar si 2% faina orez

    Favorizeaza aparitia anemiei feriprive,

    alergiei la proteinele LV, intoleranta la lactoza

  • Formule de lapte

    Punct de pornire LV modificat prin prelucrare

    termica sub forma de pulbere

    Modificat pentru a fi mai usor de digerat;cazeina precipita in flocoane mici in stomac

    Modificarea structurii chimice pentru a fi cat mai apropiat de LM

    Pentru copii bolnavi au fost create formule

    de lapte cu compozitie diferita: continut scazut de lactoza, formule pe baza de soia in alergii alimentare sau prin scindare enzimatica

  • Formule de lapte

    In continua schimbare datorita perfectionarii tehnologiei (concurenta)

    Se diferentiaza: - formule pentru prematuri

    - formule de start (pana la 4 luni)

    - formule de continuare (4-5 la 12 luni)

    - formule junior (1-3 ani) Majoritatea produselor sunt imbogatite cu Fe, probiotice, prebiotice, raportul lactoser/cazeina

    60:40 similar LM

  • Formule de lapte

    Diversitate foarte mare de produse

    Formule de inceput

    Lapte adaptat: NAN 1, Similac, Humana 1,

    PreBeba

    - predomina proteine din zer, A/C =60/40

    - adaus taurina, carnitina, cisteina, adaus ac

    linoleic

    - saruri similar laptelui matern

    Lapte partial adaptat: Beba, Milumil2

  • Formule de lapte

    Formule de continuare

    - inlocuesc formulele de start, datorita schimbarii

    necesitatilor sugarilor

    - reprezinta o parte a alimentatiei diversificate

    (2-3 mese lichide)

    - se bazeaza pe maturarea progresiva a functiilor

    intestinale

    - val calorica 67 cal/100 ml

    - proteine 2,4-3,3 g/100 ml, A/G=20/80 (~ LV)

    - lipide 3-4 g/100 ml, absorbtia grasimilor 85%, ac linoleic minim 0,3g/100 ml

    - glucide 5,7-8,6g/100 ml, minim 50% lactoza

  • Formule de lapte

    Formule de crestere (peste 1 an)

    - laptele aliment esential in alimentatia copilului,

    fiind principala sursa de Ca, minim 1/2 l/zi

    - de preferat fata de LV, des utilizat la aceasta

    varsta

    LV, dezechilibre in compozitie, solutie de

    necesitate, nu optima

  • Formule de lapte pentru sugari cu

    necesitati speciale

    Intoleranta la lactoza: Mil HN25, Nan fara

    lactoza

    Intoleranta la proteinele din LV: Milupa

    SOM, Pregomin, Alfare ( preparate pe baza

    de soia, proteine scindate sau chiar AA)

    * Soia este la fel de alergenic ca si LV

    Sugari alergici (dermita atopica): NAN HA

    1,2 sau Mil HA 1,2

  • Diversificarea alimentatiei

    Reguli conduita: - initierea diversificarii numai cand sugarul este

    sanatos

    - introducerea progresiva a alimentului nou

    - nu se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi

    - fainoase numai dupa 6 luni

    - fiecare masa diversificata poate fi completata

    cu LM

    - intre mese hidratare ceai neindulcit sau apa

    minerala plata

    - daca copilul refuza un aliment, se reia peste

    2-3 saptamani

  • Diversificarea alimentatiei

    Varsta optima 5-6 luni

    Diversificarea timpurie: risc de alergie, intoleranta tranzitorie gluten, digestie incompleta

    a alimentelor

    Atentie speciala la alimentatia sugarilor cu

    parinti alergici

    Nu LV inainte de 1 an

    Rol: aport de AG esentiali, minerale, vitamine,

    fibre vegetale

    Consistenta diferita, gusturi/mirosuri noi, noi

    reflexe, tranzitie spre alimentatia adultul

  • Succesiunea introducerii alimentelor

    (orientativ)

    5-6 luni: SZ la care se adauga dupa cateva zile carne (pasare, vita); ulterior peste alb

    de 2 ori/sapt, PL

    Dupa 6 luni: BV cu piure banana, MR, iaurt, ficat cu PL

    La 7 luni precedentele + galbenus ou, papanasi fierti, mamaliga +BV, budinca casa

    La 9 luni: biscuiti, paine, sufleuri, mancare scazuta cu legume (fara ceapa) si carne

    La 12 luni: ou intreg, sunca slaba presata, intra treptat in regimul alimentar al adultilor-

    Fara mezeluri: crenvusti, parizer sau tocaturi

  • Erori in cursul diversificarii

    Scaderea cantitatii de lapte < 500 ml

    Adaus de sare in alimentatie

    Adaugarea in alimentatie a dulciurilor concentrate

    Pe cat posibil evitarea mixarii alimentelor

    (va refuza ulterior alimentele solide)

    Evitarea ciclului plange-biberon (obezitate

  • Diversificarea

    Se vor evita: alimentele prajite (cartofi prajiti), sarea, condimentele, fasole, varza, gulii

    Dupa 1 an 3 mese si 2 gustari La alimentatia traditionala, s-au adaugat prep industriale: preparare igienica, Na , nitrati , conservanti, coloranti, aditivi. Nu necesita timp pentru preparare (pape din borcanel) Eliminate componentele mai alergizante Preparate standard (se adauga lapte la

    preparare)

    Preparate complete (se adauga apa la folosire)

  • Alimente de evitat pana la varsta de

    3 ani

    Pot produce tulburari:

    - mecanice: bomboane, alune, nuci, cirese,

    porumb fiert, floricele

    - digestive: cartofi prajiti, carnati, slanina,

    condimente, prajituri cu crema, bauturi racoritoare industriale de orice fel

    - alergice: lapte nefiert, cacao, ciocolata,arahide, nuci (la copiii atopici consumul de capsuni, fragi, tomate, peste pot declansa manif alergice)

    - mierea de albine dupa 1 an (botulism)

  • Incidente in cursul alimentatiei

    sugarului

    Mama se considera hipogalctica: anamneza, curba ponderala, tehnica alimentatiei

    Regurgitatii, varsaturi: influenteaza cresterea in greutate ?, corect alimentat ?,aliment adecvat ?

    * varsaturi: ingrosarea laptelui cu MO, facilitarea

    regurgitatiei, pozitie ridicata dupa masa

    Colici: dispar dupa 3 luni, preparate medicamentoase ineficiente

    Scaune frecvente neformate: normal la alim naturala

  • Incidente in cursul alimentatiei

    sugarului

    Crestere nesatisfacatoare: insuficienta lactatiei, incap de alimentatie (MCC, obstacole,

    insuf coordonare, ECI, copil neglijat)

    Anorexie: anemie, ITU, hipercalcemie, RGE Obezitate: mese frecvente, exces carbohidrati (fainoase ca biscuiti, gris)

    Suplimentarea cu vitamine: numai in stari de carenta evidente

    Infectii digestive datorita manipularii incorecte a biberoanelor si tetinelor

  • Nutritia in adolescenta

    Perioada de crestere + 20% inaltime, +50%

    greutate, masa osoasa creste cu 50%

    Necesar caloric intre 2500-3000 cal/zi

    Evitarea alimentatiei haotice, a curelor de

    slabire fanatice

    Necesarul de Ca, Fe, vitamine, crescute

    La sportivi un plus de 800-1700 cal/zi

    Probleme nutritionale in bolile cronice: dieta

    specifica + aprot caloric crescut cu 20-30%