nutritia omului

8/13/2019 nutritia omului

http://slidepdf.com/reader/full/nutritia-omului 1/67

NUTRIŢIA OMULUI, ACT SACRU

RADU ILIE MÂNECUŢĂ

Dedicaţie:

Tuturor semenilor mei din ştiutşi neştiut, cărora le doresc sădevină Copii ai Luminii şi apoiFii de Dumnezeu.

CUPRINSULCuvânt înainte 9ntroducere !"

PARTEA ÎNTÂI: Condiţiile #rănirii $nutriţiei% umane &"

'arametrii comportamentali ai actului nutriţional: &9 Cum tre(uie să mâncăm) *+ nde tre(uie să mâncăm) *"- Când tre(uie să mâncăm) *"- De câte ori tre(uie să mâncăm) *- Cât tre(uie să mâncăm) */- Ce alte condiţii comportamentale mai tre(uie îndeplinite în cadrul actului nutriţional) *9- Cum tre(uie să 0ie masa la care mâncăm) $Cadru am(iental% 1&- Compati(ilităţile şi incompati(ilităţile nutriţionale între componentele mîncate la omasă:

1*

2. După Dennis 3elson 1*!. 4azele com(inării raţionale a alimentelor 1*&. Di5estia alimentelor 16*. Com(inaţii compati(ile 1/

a. Com(inaţia acid7amidoane 19 (. Com(inaţia proteine7amidoane 19c. Com(inaţia proteină7proteină "+d. Com(inaţia acid7proteină "+e. Com(inaţia 5răsimi7proteine "+0. Com(inaţia za#aruri7proteine "!5. Consumaţi laptele sin5ur "!4. După 'ozas 8ermosilla şi Franz oce ""- Com(inaţii de 0ructe în mâncăruri "6- Fructele în com(inaţie cu alte alimente "6

- Tul(urări datorate incompati(ilităţilor "- 3u a(uzaţi de 0ructe uscate "



- ;0aturi de ţinut seama "/- 8rana şi nutriţia umană văzută din perspectiva suprasensi(ilă 6!a. Fenomenele luminiscente de tip Corona sau <aura= $e0ect >irlian% 6*

(. ?ăsurători radiestezice 66- 2pa, aliment Divin !

- De ce este nutriţia umană act sacru $s0ânt% ) /&- 'olaritatea (ene0ic7male0ic /- 3ecesitatea rezonanţei cu Divinul în timpul mesei 9+- Ce este rezonanţa) 9!- Cum se realizează rezonanţa cu Divinul ) 9&- @Aistenţa la om a <centrului ru5ăciunii= evocat de Dr. 2leAis Carrel în creier 96- TeAtele 8ristice din @van5#elia 'ăcii re0eritoare la parametrii comportamentalidiscutaţi la începutul lucrării.

9/

PARTEA A DOUA : Ce tre(uie să mâncăm ) !+*

- B(iceiuri alimentare. 2titudini şi modele nutriţionale umane în antic#itate şi în prezent: <Bmnivorismul=, macro(iotica, crudivorismul 0ru5ivorismul.

!+9

- 2r5umente ştiinţi0ice #olistice ale modelului nutriţional $lacto%0ru5ivorcrudivor !!&!. 2r5umentele anatomiei şi 0iziolo5iei comparate !!&&. 2r5umente serolo5ice !!/*. 2r5umente (ioc#imice !!/a. 3esintetizarea vitaminei C de către or5anismul uman !!/

(. nsolu(ilizarea su(stanţelor (ioor5anice vii din alimente prin tratarea lor termică !!91. 2r5umente imunolo5ice: leucocitoza di5estivă !&&". nactivarea şi omorârea enzimelor eAo5ame prin tratarea termică a alimentelor !&&

6. Falsa pro(lemă a proteinelor !&"a. 2spectul calitativ !&"

(. 2spectul cantitativ !&6. ?odi0icarea 0lorei intestinale de 0ermentaţie, în 0loră de putre0acţie !*+/. 2r5umentele izomeriei optice şi c#iralităţii levo5ire !*+9. 2r5umentele #olo5ra0iei !**!+. ;trânsa şi puternica relaţie care eAistă între pi5mentul plantelor şi acela al sân5eluior5anismelor animale

!*1

!!. 2r5umentele etice ale 0ilozo0iei şi moralei. 2r5umentele adevăratei spiritualităţicreştine.

!*6

- Câteva aspecte ale trecerii la nutriţia corectă 0ru5ivorăcrudivoră !*6- 3oile criterii de clasi0icare a alimentelor în cercetarea nutriţională modernă pe (aze#olistice

!*9

2. Clasi0icarea pro0esorului >ollat#:!. ?iloace de viaţă a(solut naturale !1+&. ?iloace de viaţă modi0icate pe cale mecanică !1+*. ?iloace de viaţă modi0icate 0ermentativ !1!1. 2limente modi0icate prin încălzire !1&". 2limente modi0icate prin conservare !1&6. 2limente modi0icate prin preparare !1*4. Clasi0icarea #olistică $Dr. C. ;c#aller%:!. 2limente (io5ene !11&. 2limente (ioactive !11



*. 2limente (iostatice !111. 2limente (iocidice !1"- @c#ili(rul alimentar !16- Eitaminele $Ta(elul 1% !1/- @lemente în minerale $Ta(elul "% !"!

- Bli5oelemente $Ta(elul 6% !"*- 'ostul total $aunarea%: 'racticarea sa corectă !"6- Fiziolo5ia postului total !"9!. eneralităţi !"9&. ;ân5ele !6+*. rina !6&1. 'ulsul. Tensiunea arterială !6&". ;tomacul !6*6. 'ancreasul !6*. Ficatul !6*

/. ;c#eletul !619. ;ecreţia internă $#ormonală% !61!+. <?edicul interior= !61!!. ;ensi(ilitatea !6"!&. 'ostul şi 0oamea !6"!*. 'ierderea în 5reutate !66!1. Durata postului sau a în0ometării !66!". 'ostul este o cură de dezintoAicare, de trans0ormare, de re0acere a dispoziţiei

psi#ice, de re5lare a meta(olismului, vindecare de tensiune şi re0ulări!6

- ?etoda de aplicare a postului total !6/- Clismele !+- 4ăile calde !&- Gn5riirea pielii !&- 5iena 5urii !&- 2lte recomandări !*- Terminarea postului !1- @ste indicat postul în orice împreurare) !- Cât timp tre(uie să se postească) !- ndicaţiile Domnului isus 8ristos din @van5#elia 'ăcii re0eritoare la <ceea ce tre(uiesă mâncăm=

!/6

- 3onconcordanţa dintre teAtul @van5#eliei 'ăcii şi cel al @van5#eliilor canonice

privind (azele modelului nutriţional uman corect $adică cel pentru care a 0ost creatomul%

!91

- Le5ătura strânsă dintre #rană şi (ioener5ie în modelul meu privind ener5ia sursă deviaţă $eApus în cartea mea <4ioener5ia darul Divinităţii=%

&+&

- Hezonanţa cu Divinul în actul nutriţional al celor #otărâţi să realizeze o evoluţiespirituală superioară

&+"

Ce tre(uie să mâncăm ) &+6Diverse s0aturi suplimentare &+9



CONCLUZII &!!

'ost ;criptum $<2(atoare= de 2drian 'ăunescu% &!"

BIBLIOGRAFIE &!

CUVÂNT ÎNAINTE

2 descrie nutriţia umană întro perioadă în care societatea căreia te adresezi a(ia mai poate0ace 0aţă a5onisirii celor necesare traiului zilnic, ar apare ca un act de s0idare sau c#iar deo0ensă, dacă ela(orarea teAtului nu ar porni din iu(ire 0aţă de semeni şi de0erenţă 0aţă desu0erinţele lor.

Gn 0apt, lucrarea de 0aţă nu intenţionează să complice eAistenţa nimănui şi nici să adau5edi0icultăţi la cele eAistente pentru procurarea #ranei şi la consumarea ei în vederea menţineriivieţii.

Toată lumea ştie că #rănirea $sau nutriţia sau alimentaţia% omului este un act vital, adică un5est care îi condiţionează eAistenţa: 3u mănânci, nu trăieştiI Gn 5estul respectiv are locdes0ăşurarea cea mai completă a @5oului, adică mani0estarea cea mai compleAă a instinctuluide conservare, comun omului şi animalelor. 'ro(a(il că acest 0apt este unul din aspectele careia determinat pe materialişti săl considere ar5ument pentru animalitatea omului, căruia ia şi5ăsit loc <ştiinţi0ic= în încren5ătura zoolo5ică a creaturilor pământului.

?ani0estarea instinctului de conservare prin 0oame, semn al cererii or5anismului de #rană,este atât de puternică încât îmi vine să cred că $pro(a(il% marea maoritate a oamenilor seîndoiesc că ar 0i eAistat sau că ar putea eAista, persoane pe planeta noastră care timp de ani dezile sau c#iar de zeci de ani, au trăit sau trăiesc, 0ără să mănânce nimic. Cu toate acestea au

eAistat 0ără îndoială asemenea cazuri, dintre care unele au 0ost evocate de Dr. Dan 'ătruţ învaloroasa sa lucrare realmente ştiinţi0ică, enciclopedică <De la normal la paranormal= $Eol. , pa5. 9+9! şi Eol. , pa5. !!9% su( denumirea de <inedia=, cazuri pe care neam propus a lecita în între5ime întrun para5ra0 al cărţii de 0aţă, în <ntroducere=.

2ctul nutriţional uman este de o eAtremă compleAitate, implicând întrea5a 0iinţă a celui ceîl eAercită, indi0erent de 5radul de cultură şi civilizaţie, antrenând întrea5a sa 0iziolo5ie alcărei 0undament de 0apt îl constituie: el este acela care asi5ură materialitatea corpului 0izic$care se vede% şi o (ună parte a ener5eticii corpurilor su(tile, care constituie restul structuriiumane $care nu se vede, adică este invizi(ilă omului o(işnuit în condiţii o(işnuite%.

Despre actul nutriţional uman sau scris (i(lioteci între5i, tocmai ca urmare a compleAităţiisale de care am pomenit mai sus. Gn el sunt implicate o mulţime de ştiinţe $în mod evident

(iolo5ia, medicina, (ioc#imia, c#imia, 0izica, psi#olo5ia, sociolo5ia, etno5ra0ia, etc.%, toatereli5iile şi credinţele reli5ioase ale planetei şi c#iar J 0ilozo0ia. De meta0izică şi ezoteric,ocultism, nici nu mai tre(uie să pomenim.

Cu toate acestea, c#iar din punct de vedere ştiinţi0ic, medical, actului nutriţional i se acordăo importanţă ine5ală în lume. Din câte cunosc, de eAemplu, puţine ţări din @uropa, a0ară de2ustria, posedă catedre de nutriţie în cadrul Facultăţilor lor de medicină umană.

20lat din păcate su( in0luenţa unei educaţii reducţioniste carteziene şi do5matice, atât laşcoală, cât şi acasă, actul nutriţional uman a devenit în scurt timp un adevărat dresa,înre5istrând un automatism eAacer(at, care cu timpul şi pe ne(ănuite, la 0ăcut pe om, propriulsău sclav. @ste de auns să o(servaţi copii în perioada înţărcării lor după alăptarea maternă,când li se predă şta0eta erorii alimentare $a viitoarei lor su0erinţe%, pentru a înţele5e ce vreau

să spun. 'entru că nam cu să evit să nu spun, că actul nutriţional în lume, aşa cum se practicăastăzi, este eronat din toate punctele de vedere, atât <ştiinţi0ic=, cât şi <laic=.



@ste incredi(il cu câtă super0icialitate este tratat actul nutriţional pe plan educaţional latoate nivelurile, atât în şcoli, cât şi acasă, atît medical, cât şi laic. Toate discuţiile şirecomandările au loc pe pro(lema a <ceea ce tre(uie să se mănânce= şi dezvoltând lamaAimum ceea ce a devenit o adevărată <ştiinţă= şi <artă= în acelaşi timp, <5astronomia=, alcărei scop real este producerea (ucuriei cât mai mari a (urţii.

Toată preocuparea privind condiţiile actului nutriţional, educaţional, se reduce la ele5anţa5estului, devenită o adevărată preţiozitate.Bmul o(işnuit ar 0i cât se poate de uimit, dacă ar a0la, întrun mod convin5ător pentru el,

o(iectiv, că tocmai satis0acerea acestei (ucurii a (urţii este aceea care a determinat cea maimare parte din necazurile sănătăţii sale.

Tot el, omul o(işnuit, învaţă din păţanii, din eAperienţa proprie. Cum răul produs pe linienutriţională se instalează totuşi după un timp îndelun5at, lent şi insidios, el nu poate 0ace înmod clar, tranşant, le5ătura de la cauză la e0ect, ca în cazul su0erinţei după o lovitură, deeAemplu. 4a, de cele mai multe ori, când păţeşte vreo neplăcere di5estivă, atri(uie aceastaultimului aliment pe care la consumat, în cele mai multe cazuri acesta 0iind departe de cauzareală a tul(urării. 3ici nu şia pus pro(lema dacă modul în care a mâncat ar putea produce o

ast0el de stare. 3u mai este de mirare că, în 5eneral, marele pu(lic 0ace 5reşeala, devenită 0oarte o(işnuită,

de a considera că actul nutriţional se re0eră, se rezumă dacă vreţi, doar la ceea ce se mănâncă.Câţi dintre dumneavoastră iu(iţii mei cititori, vaţi între(at dacă nu cumva multe $sau măcarunele% din neplăcerile di5estive mani0estate în cursul vieţii sau datorat modului în care aţimâncat)

@rorile alimentare, atât în ce priveşte <Ceea ce se mănâncă=, cât şi condiţiile de îndeplinirea actului nutriţional, adică a modului comportamental 0aţă de acesta, al 0elului în care semănâncă, nu sunt apariţii recente. ;unt vec#i de când lumea. ;e invocă aproape întotdeaunatradiţia, în 0apt 0alse tradiţii, deoarece cea adevărată este le5ată de un ancestral pur. 2şaziseletradiţii sunt le5ate de implicarea 0actorilor am(ientali în etno5eneza popoarelor. ;au dezvoltatcu timpul speci0icităţi 5astronomice. ;e vor(eşte ast0el de o (ucătărie 0ranţuzească, de o

(ucătărie c#inezească, de o (ucătărie românească, etc., etc.astronomia, ca <ştiinţă= are implicaţii numai asupra a <Ceea ce mâncăm=, iar ca <artă=

eAacer(ează preţiozitatea comportamentală în 0aţa actului nutriţional, re0erinduse la poziţionarea persoanelor la masă, modul de utilizare a numeroaselor ustensile pentru mâncatşi la aspectul estetic al mâncărurilor.

Bmul educat caută să se con0ormeze acestei preţiozităţi 5astronomice, 0iind convins că înacelaşi timp el respectă principiile de (ază ale unei #răniri <ştiinţi0ice=, 0ără a (ănui că acesteasunt tot atât de eronate ca şi 0undamentele între5ii ştiinţe reducţioniste carteziene.

Bmului de rând, puţin îi pasă de toate aceste pro(leme. @l ştie una şi (ună: @l tre(uie să

mănânce când îi este 0oame şi anume de câte ori îi este 0oame, până se satură. @l aun5e ast0elsă <ciu5ulească= tot timpul câte ceva, oriunde sar a0la şi orice ar 0ace, 0ără a (ănui că ast0eleste în competiţie cu păsările din o5radă sau cu J porcul din cocină.

Din totdeauna reli5iile planetei au avut un impact puternic asupra populaţiilor respective,implicânduse în mod speci0ic şi din punct de vedere nutriţional. nele reli5ii $mozaică,islamică% au interzis consumul cărnii anumitor animale <impure=. 2ltele, în special din 2siaorientală şi eAtrem orientală $(udismul, #induismul, zenul, etc.% au interzis aproape totalconsumul cărnii de orice 0el. Creştinismul, din păcate su( impactul unor in0luenţenecunoscute, a trans0i5urat indicaţiile 8ristice, aşa cum apar în <@van5#elia 'ăcii a Domnuluiisus 8ristos de discipolul oan=, <scăldândo= cum se spune, adică permiţând consumuloricărui 0el de carne, în a0ara unor perioade din an, precedând marile săr(ători reli5ioase şi

zilele de miercuri şi vineri, care au 0ost denumite <de post=, când nu se mănâncă nici un 0el de produse animale.



Desi5ur respectarea acestor perioade de <post=, care totalizau peste &++ zile pe an, areprezentat un câşti5 remarca(il, nu numai pentru sănătatea 0izică, dar şi pentru cea morală, a

populaţiilor creştine, în special ortodoAe. Gn această privinţă, minunatul nostru popor român areprezentat un adevărat campion înaintea ultimei invazii satanice a comunismului: aproape nueAista casă în care postul să nu se respecte cu s0inţenie, iar înaintea 0iecărei mese toţi

comesenii să nu se ridice în picioare şi să nu spună un <Tatăl nostru=, iar la s0ârşitul acesteia,din nou în picioare, să nu se rostească o scurtă ru5ăciune de mulţumire către Dumnezeu. Fărăa 0i 0ost menţionat undeva, 0ără a i se 0i spus, poporul român intuise că actul #rănirii era un actsacru.

Din păcate pentru poporul român, su( presiunea ateizatoare a re5imurilor comuniste untimp atât de îndelun5at, această intuiţie a sacrului în mani0estarea actului nutriţional, a 0osttreptat aneantizată, cu tendinţa de a aduce omenescul românesc, la o condiţie animalică $sau

poate su(animalică%.'entru partea sa comportamentală a actului nutriţional, şi macro(iotica are valoarea sa

remarca(ilă, multe dintre recomandările sale corespunzând celor date de Domnul nostru isus8ristos în @van5#elia 'ăcii.

Dar aneantizarea intuiţiei sacrului în actul nutriţional, adică a respectării meselor ca acts0ânt, nu a privit doar poporul român, ci toate popoarele care au 0ost su( u5ul ateu alcomunismului.

2m promis că nu vreau să complic viaţa nimănui şi mă voi ţine de cuvânt.Tot demersul meu în această carte este de a dovedi că actul nutriţional uman, actul

hrănirii omului, este un act sacru.De aceea, în partea întâi a cărţii de 0aţă, mă voi adresa tuturor semenilor mei pentru a le

0ace cunoscute erorile comportamentale faţă de actul nutriţional , neluând în discuţie <cetre(uie să mâncăm= $componentele care tre(uie să constituie #rana corectă%, deci neatentândla complicaţii 0inanciare, economice sau de alt ordin.

Desi5ur este 0oarte 5reu, dacă nu imposi(il, de a putea 0ace evaluări procentuale $atât dedra5i omului o(işnuit%, ce îm(unătăţiri poate realiza în sănătatea sa, prin corectarea erorilorcomportamentale analizate în această parte a cărţii. Cu totul speculativ, apreciem că stareasănătăţii celui care îşi corectează aceste erori, se îm(unătăţeşte cu cel puţin &"K în cazul încare su0eră de vreo (oală de dependenţă nutriţională $şi spectrul lor este mult mai lar5 decâtîşi înc#ipuie c#iar dr. Btto 4rcMer%, iar în cazul unei sănătăţi per0ecte la momentul a(ordăriinoii atitudini nutriţionale, îşi va asi5ura o mai (ună rezistenţă în viitor, în 0aţa a5resiunii unorast0el de (oli.

neori, neaşteptat de rar totuşi, despre aceste aspecte se mai pomeneşte în con0erinţele demacro(iotică sau în su(sidiar $prea în su(sidiar% în cursuri de o5a.

B uluitoare surpriză va avea omul o(işnuit, când va a0la îndrumările în această direcţie

evocate de Domnul nostru isus 8ristos în <@van5#elia 'ăcii a Domnului isus 8ristos dediscipolul oan=, teAt tradus de @dmond ;zeMel4ordeauA după un manuscris în lim(aaramaică $lim(a vor(ită şi scrisă la vremea ?ântuitorului%, manuscris a0lat în ar#ivele secreteale Eaticanului.

Din acest sublim text Hristic, rezultă indubitabil, că nutriţia umană este un AT !A"#. $ată deci că omul obi%nuit î%i îmbunătăţe%te în mod automat sănătatea cu peste &'( prin

considerarea corectă a actului nutriţional ca act sacru);emenii o(işnuiţi sunt s0ătuiţi săşi rezume lectura la prima parte a cărţii, deoarece în partea

a doua mă adresez numai acelor semeni, decişi să 0acă totul pentru evoluţia lor spirituală, careîncepe nonopţional, cu puri0icarea corpului 0izic după îndrumarea 8ristică din @van5#elia'ăcii şi prin a(ordarea unei nutriţii corecte, privind inclusiv <Ceea ce tre(uie să mâncăm= în

con0ormitate cu Le5ea ;0ântă.



'e aceşti semeni îi voi înarma cu ar5umentele ştiinţi0ice cele mai convin5ătoare privindmodelul nutriţional 0ru5ivorcrudivor, care corespunde per0ect îndrumărilor 8ristice din@van5#elia 'ăcii menţionată mai sus, precum şi cu noile criterii ştiinţi0ice de clasi0icare aalimentelor în cercetarea modernă pe (aze #olistice.

Bmului o(işnuit de5ea(a iaş prezenta, atât ar5umentele ştiinţi0ice a <ceea ce tre(uie să

mănânce=, cât şi criteriile moderne, #olistice, de clasi0icare a alimentelor menţionate mai sus,deoarece oricât de (ine şi de clar ar 0i evocate, el nu lear putea înţele5e, deoarece în momentulde 0aţă se a0lă întrun cerc vicios: 2limentaţia practicată în prezent, prin e0ectele sale nocive îicreează un ecran în 0iinţă, care îi împiedică accesul la lumea suprasensi(ilă şi înţele5ereaspirituală şi în acelaşi timp, deoarece are e0ect de dro5, îi cere continuarea, încă mai ra0inată.

'rin a(ordarea unei atitudini corespunzătoare a actului nutriţional, ca act sacru, treptatcercul vicios se va spar5e su( e0ectul rezonanţei cu Divinul $adică ru5ăciunea înainte şi dupămasă, devenită o(işnuinţă% şi atunci înţele5erea va apare. Ni nu numai înţele5erea, dar şi tărianecesară de a 0ace sc#im(area dorită.

2st0el, prin comportarea 0aţă de actul nutriţional, ca act sacru, se realizează condiţiaminimă necesară lui <8omo sapiens= de a deveni $sau redeveni%, B?.

Doamne autăI

INTRODUCERE

Gn anul !9/, reverendul en5lez ?alt#us 0ăcând o analiză comparativă între dezvoltareademo5ra0ică a populaţiei 5lo(ului şi cea a resurselor de trai, conturează o concluzietul(urătoare: rata de dezvoltare a populaţiei omeneşti este mult mai mare decât cea aresurselor de trai, ast0el încât în mod previzi(il, la un moment dat, omenirea se va 5ăsi însituaţia de a pieri de 0oame.

3u deţin in0ormaţii privitoare la reacţiile pe care lea produs evocarea unei ima5ini atât detul(urătoare pentru omenire la vremea respectivă. Ntiu doar că la vremea <socialismuluivictorios= din între5 <la5ărul socialist=, constatarea lui ?alt#us, <maltusianismul= cum eradenumită, era considerată o teorie <reacţionară=. Lumea era asi5urată că, 0ără îndoială, ştiinţamaterialistă, mai ales cea marAistă, va 5ăsi rezolvarea pro(lemei. ;e 0ăceau aprecieriasi5uratoare că eAploatarea <ştiinţi0ică= a resurselor alimentare ale oceanelor Terrei va 0icapa(ilă să asi5ure traiul unei populaţii de până la &+ miliarde de oameni.

'e ici, pe colo, ră(u0neau din stră0unduri misterioase, asi5urări liniştitoare, că de alt0el,calamităţile naturale, (olile şi răz(oaiele, vor contri(ui la ec#ili(rarea (alanţeiomenire7resurse de trai.

?ai mult decât atât, ameninţarea în0ometării, care putea 0i acceptată dacă nar 0i eAistat

ştiinţa materialistă $(ineînţeles în special cea marAistă%, a 0ost utilizată ca ar5ument înactivitatea ateizatoare a populaţiilor. Ce 0el de Dumnezeu ar putea 0i acela care îşi distru5ecreaţia prin 0oame)

Dar astăzi cum stăm) 2ţi auzit, dra5i semeni, de vreo analiză sau măcar vreo discuţie, poate în <viitorolo5ie= $una din ramurile cele mai recente ale ştiinţei% sau în altă parte la vreunoarecare con5res educaţional, a pro(lemei lui ?alt#us)

;e pare că struţul şia (ă5at capul în nisipO atunci dispar toate primediile, toate pro(lemeleIGn5âm0area lui <8omo ;apiens ;apiens=, cum sa autodenumit şi <autoclasi0icat= în mod

ştiinţi0ic omul de astăzi, privind ştiinţa lui, este 0ără precedent şi aceasta în ciuda 0aptului căea se a0lă din ce în ce mai în <0undătură=. <8omo ;apiens ;apiens= şia creat o lume 0ictivă,care începe să se identi0ice cu <;cienceFictionul= în care lau antrenat computerele sale

5eneratoare ale unei realităţi <virtuale=, cu care tinde so su(stituie pe cea adevărată. 2st0el, eleste pe cale să renunţe la Creatorul său, începând să se creadă propriul său creator şi din cauza



desensi(ilizării sale tot mai mari, el nici nu mai este în stare să audă #o#otul de râs almale0icului care la adus în această situaţie, păcălindul.

Ce soartă crede el că îşi #ărăzeşte, mer5ând mai departe în aceeaşi direcţie, în acelaşi sens)Erea să ştie până unde poate mer5e cu s0idarea 2devăratului său Creator)

3u este oare mai pro0ita(il pentru el, ca întorcânduse la poarta lumii suprasensi(ile, pe care

a i5norato până acum, so desc#idă cu 5riă, păşind în ea cu luare aminte şi să se con0ormezeLe5ii care domneşte acolo, prin care şi el a 0ost creat) Doar atunci va înţele5e că menirea luieste ca din starea animalică sau c#iar su(animalică din prezent, în care se a0lă, tre(uie sădevină mai întâi Copil al Luminii de(arasânduse de toate spurcăciunile 0izice, c#imice,

(iolo5ice, ener5etice, in0ormaţionale, morale şi de orice alt 0el încă necunoscut, din 0iinţa sa, pentru a deveni în 0inal Fiu de Dumnezeu şi cocreator cu Tatăl în continuare.

;untem în pra5ul mileniului al treilea. Cum am putea oare întrevedea rezolvarea pro(lemeilui ?alt#us 0ără violenţă, întrun mod creator)

După părerea mea eAistă doar două posi(ilităţi: B dezvoltare te#nică reală, capa(ilă să permită unor mari mase de oameni să populeze

planete nelocuite din nivers

B dezvoltarea spirituală superioară a între5ii omeniri, capa(ilă să determine marimodi0icări 0iziolo5ice şi anatomice $5eneralizând ceea ce până în prezent au constituit doarcâteva cazuri izolate denumite <inedia=%, care să nu mai 0acă necesară #rana omului aşa cumeste cunoscută astăzi, eAistenţa 0iind asi5urată prin a(sor(ţia părţii superioare a spectrului

(ioener5etic al ener5iei sursă de viaţă.2vând în vedere imensa importanţă a acestui 0enomen, după cum am promis, vom

reproduce în cele ce urmează între5 pasaul care se re0eră la acesta, din lucrarea Dr. 2drian'ătruţ <De la normal la paranormal=.

<nedia este capacitatea unui su(iect de a trăi şi des0ăşura o activitate normală pe timpnede0init, în a(senţa oricărei 0orme cunoscute de alimentaţie.=

<Fenomenul este cunoscut atât su( denumirea <inedia=, adică <0ără #rană= $din lat. inedia<privare de #rană, 0ără #rană=%, cât şi asitie, adică <0ără sete= $din lat. a <0ără, lipsit de= P sitis<sete=%.=

<nedia este caracteristică îndeose(i misticilor catolici, 0iind indusă de adoraţia pro0undă0aţă de Divinitate, care transpune su(iectul întro stare înalt alterată caracteristică. Gn acestecazuri, inedia este asociată adesea cu sti5matizarea. Dar, inedia este menţionată pentru primaoară la misticii orientali, provocată de te#nici psi#o0izice înalte, mai ales de tip o5a, cândsu(iectul acţionează, de eAemplu prin eAerciţii de respiraţie speci0ice, asupra uneia dintre celeşapte c#aMre principale şi anume Eisudd#a. Gn mod a(solut eAcepţional, inedia apare spontanla su(iecţi comuni, în urma unor accidente sau (oli 5rave.=

<Fenomenul, provocat sau spontan, se instalează rapid şi ireversibil $su(l. ns.%. 'ână la

s0ârşitul vieţii, su(iectul a0ectat de inedia des0ăşoară o activitate normală, 0ără a mai consumamâncare solidă, cu eAcepţia ostiei la misticii catolici, uneori 0ără a consuma nici măcarlic#ide. Gncercarea de a administra 0orţat #rană su(iectului a0ectat îi poate pune viaţa în

pericol datorită atro0ierii între5ului tract di5estiv=.<2şa cum se cunoaşte, alimentaţia se 5ăseşte la (aza di5estiei, o 0uncţie nutritivă vitală,

o0erind materia primă pentru des0ăşurarea meta(olismului, care, prin procese (ioc#imicespeci0ice, 0urnizează su(stanţa şi ener5ia necesare menţinerii vieţii. 'rivarea de #rană areconsecinţe 5rave, conducând, în doar câteva zile, la dere5lări şi tul(urări severe. După cumarată cazurile ne0ericite ale unor 5revişti ai 0oamei, care şiau dus acţiunea până la capăt,

privarea de #rană, prelun5ită timp de câteva zeci de zile $recordul cunoscut este de 91 de zile%,devine 0atală. Dacă nu se consumă nici lic#ide, deznodământul este mai rapid.= $Eom vedea

în cursul lucrării, că postul total, aunarea, cu marea lui putere vindecătoare are cu totul alţi parametri. 3.3.%.



<Dar o serie de cazuri arată că su(iecţi a0ectaţi de inedia, au trăit mulţi ani, 0ără ca lipsa#ranei să le altereze starea de sănătate şi vitalitate. 2mintim în acest sens numele unor misticicatolici, ca 2nna >at#arine @mmeric# $!+ ani 0ără #rană%, 2nne ?aria Fartner $!! ani%,2n5ela de Foli5no $!& ani%, Domenica Lazari $!1 ani%, Louise Lateau $!1 ani%, @lisa(eta deHente $!" ani%, Hosa 2ndriani $&/ ani%, T#erQse 3eumann $1+ ani%.=

<@ste 0iresc ca un 0enomen atât de eAotic, ce suprimă o 0uncţie vitală 0ără de care nu neconcepem eAistenţa, să 0ie privit cu neîncredere şi scepticism de la clerici la oameni de ştiinţă,care îi suspectează pe su(iecţi de alimentare pe ascuns. ?enţionăm că veri0icările severe, caresă ateste indu(ita(il netemeinicia acestor critici, sunt puţine la număr. Totuşi, puţineleveri0icări e0ectuate su( patronaul unor înalţi sluitori ai (isericii sau purtând 5irul unor

personalităţi medicale şi constând în suprave5#erea neîntreruptă a su(iectului de către personal cali0icat, au con0irmat întotdeauna realitatea 0enomenului. Gn mod surprinzător, eleau evidenţiat uneori şi modi0icări ale 5reutăţii corporale a su(iectului în intervale reduse detimp, în sensul creşterii sau descreşterii sale evident în a(senţa alimentaţiei.=

<nul din cele mai cunoscute, dar şi controversate cazuri, rămâne cel al ţărancii (avarezesti5matizate T#erQse 3eumann $!/9/!96&%.= <Devenită cele(ră şi datorită sti5matelor sale,

T#erQse 3eumann na mai pus #rană solidă în 5ură din anul !9&&, iar din anul !9&6 nu a mai (ăut nici lic#ide. Cu toate acestea, până în momentul morţii sale, survenite în !96&, ţărancadin >onnersreut# a lucrat zi de zi la câmp, dormind doar două ore pe noapte. @a a constituitsu(iectul a numeroase veri0icări medicale, care au con0irmat de 0iecare dată autenticitatea0enomenului. n raport medical din !9& arată că în timpul unei suprave5#eri severe care adurat !" zile, interval în care T#erQse 3eumann nu a mâncat sau a (ăut, 5reutatea sa corporalăa variat ast0el: "" M5 în prima zi, "! M5 în a patra zi, "1 M5 în a opta zi, "&," în a unsprezeceazi şi din nou "" M5 în a cincisprezecea zi.=

<'rintre cazurile care sau (ucurat de o atenţie particulară, se numără şi cel al soreicanadiene @spRrance de Hoan.=

<Gn anul !/6/, la cererea episcopului de BttaSa, sora @spRrance a 0ost suprave5#eată severtimp de 6 săptămâni, 0ără a părăsi încăperea în care se a0la. @piscopul şi doi medici aucerti0icat 0aptul că deşi în această perioadă su(iectul nu a consumat alimente, 5reutatea sacorporală a crescut de la !!* livre $"!,& M5% la !&1 livre $"6,& M5%. Gn anul !//+, D. Landr,

pro0esor la Facultatea de medicină din ue(ec, a con0irmat autenticitatea cazului.=<Brice încercare de a eAplica inedia în conteAtul cunoştinţelor medicale şi teoriilor 0izice

actuale este sortită eşecului. 2cest aspect este eAprimat 0oarte clar şi de raportul mediculuiUarloment asupra sti5matizatei (el5iene Louise Lateau $!/"+!//*%. <Louise Lateau consumăşi pierde în 0iecare vineri o cantitate de sân5e $datorită sti5matizării s.n.%. azele eApirateconţin apă şi dioAid de car(on. reutatea ei nu sa modi0icat sesiza(il de când se a0lă su(o(servaţie, deci arde car(on pe care nul preia din corpul său. De unde îl o(ţine ) Fiziolo5ia

răspunde ea mănâncă. 2(ţinerea sa de la #rană şi de la lic#ide contravine le5ilor 0iziolo5iceJ @ste evident că ea nu se supune acestor le5i=.=<;in5urele ipoteze demne de a 0i luate în considerare sunt cele trans0izice, în care intervin

0orme de mani0estare a materiei încă necunoscute, pe care noi le atri(uim su(domeniului (ioplasmatic al realităţii 0izice.=

<3umeroşi autori încearcă să eAplice inedia prin 0enomene de condensare, su5erând unaport de alimente şi asimilare directă, un trans0er de su(stanţă de la persoane din apropiere

prin dematerializare rematerializare sau materializare de <su(stanţă eterică= din mediulînconurător.=

<Vo5ananda menţionează cazul s0intei iri 4ala, care a trăit peste "+ de ani 0ără alimenteşi lic#ide, datorită unei te#nici >ria, cu eAerciţii de respiraţie şi anumite mantra ce permit

o5#inului să vieţuiască doar din ener5ia vitală prana, pe care o converteşte în alte 0ormenecesare de ener5ie.=



<Considerată din perspectiva modelului continuumului materiei, inedia demonstrează că încazuri de eAcepţie, su(stanţa şi ener5ia necesare menţinerii vieţii pot 0i asi5urate nu printrans0ormări (ioc#imice ale alimentelor in5erate, ci direct, prin conversia (ioplasmei şiener5iilor trans0izice din sistemul (ioplasmatic al su(iectului sau poate, din mediul am(iant.2st0el, inedia susţine unitatea aspectelor de mani0estare a materiei, su( 0ormă de su(strat şi

ener5ie, din su(domeniile 0izic şi (ioplasmatic ale realităţii 0izice. @ste 0ireşte cazul să neîntre(ăm $ceea ce na 0ăcut dr. 2drian 'ătruţ%, dacă su(iecţii care au su0erit sau su0eră de<inedia= nu sunt cumva persoane anticipând evoluţia naturală a omenirii 0uncţie dedezvoltarea ei spirituală sau sunt eAcepţii trans0ormate supranatural pentru a 0i eAemple a ceeace poate produce o dezvoltare spirituală superioară.=

;ă revenim însă la pro(lema malt#usiană.'entru care din cele două posi(ilităţi este însă reprezentativ <8omo ;apiens ;apiens= de

astăzi, care poate 0i ima5inat ca o persoană cu ţi5ara în colţul 5urii, cu un pa#ar de alcool înmână $eventual şi o ceaşcă de ca0ea%, ascultând, un <rocM= sau un <rap=, cu privirea aţintită pe

părţile decoltate ale unei 0emei <seA=)Fireşte că pentru nici una, deoarece c#iar în prima variantă, a unei dezvoltări te#nice

eAtraordinare, omul reprezentativ de pe Terra ar tre(ui să arate cu totul alt0el, inclusiv în ce priveşte dezvoltarea spiritualămoralăI

;ă eAaminăm cu toată desc#iderea şi sinceritatea de care suntem capa(ili, care suntcaracteristicile 5enerale ale omului <modern= de astăzi. 3u ne tre(uie prea mare e0ort săconstatăm că acestea sunt:

Dezinteresul 0aţă de a <şti=. 3ul interesează de ce eAistă pe lume. @5oismul Lăcomia Eiolenţa ;uper0icialitatea Dezvoltarea materială în special, la întâmplare. Fu5a de muncă $c#iar eAistă eApresia, rostită din ce în ce mai des, <?unca este pentru

animale=% Fu5a după plăceriDe ce copilul mic intuieşte mai (ine şi mai uşor realitatea spirituală)'entru că nu are încă 0ormate ecranările, nici 0izice, nici emoţionale, mentale, morale pe

care adultul în urma unei alimentaţii eronate, a unui comportament social şi moral eronat.Cum poate 0i rezumată mai lapidar cauzalitatea su0erinţelor între5ii omeniri decât: 4oala şi

violenţa)Gntrun eAcepţional interviu cu prima tămăduitoare ti(etană pu(licat în revista de vacanţă

<@stival=, dacă nu mă înşel, de prin anul !9/, aceasta, la între(area reporterului <Ce

comparaţie poate 0ace între (azele medicinei vestice, adică alopate şi cele ale medicineiti(etane)=, a răspuns în 0elul următor:<@Aistă o mare di0erenţă între (azele medicinei vestice şi ale celei ti(etane. ?edicina

ti(etană se (azează pe o(servaţia că toate su0erinţele şi (olile oamenilor sunt cauzate de *0actori: prostia, lăcomia şi în5âm0area. 2ceşti trei 0actori se eAercită asupra umoriloror5anismului umanO acestea se mani0estă asupra sistemului nervos şi acesta, la rândul său,asupra sistemului endocrin, care determină în 0inal (olile şi su0erinţele.= $2m căutat zadarniculterior în toate lucrările despre o5a şi medicina ti(etană apărute să re5ăsesc acesteeAtraordinare (aze de medicină #olistică.%

@Aaminarea realităţii înconurătoare în sensul crescător al dimensiunilor, ne evocă în 0inal

eAistenţa n0initului, a n0initului mare.



Gn sensul descrescător, depăşind treptat domeniile de la molecule, la atomi, cuantic şisu(cuantic $ris#onic sau prionic%, aun5em la un moment dat la un n0init, n0initul mic.

ndi0erent că discuţiile ştiinţi0ice şi 0ilozo0ice optează pentru un model înc#is sau desc#is alrealităţii care constituie niversul, 0aptul că acesta se identi0ică cu in0initul mare, constituie ocertitudine, în ciuda 0aptului că acest lucru nu va putea 0i niciodată veri0icat. Gntradevăr, o

lo5ică elementară ne arată că 3ecuprinsul nu poate 0i măsurat sau perceput de nimic 0init, nicimăcar speculativ. n0initul este dimensiunea Divinului. Divinul este prezent atât în n0initulmare, cu care se identi0ică $sau mai (ine zis pe care îl cuprinde%, cât şi în n0initul mic, saumai (ine zis n0niturile mici, deoarece eAistă o in0initate de in0inituri mici.

Healitatea are, prin urmare, Divinul la amândouă eAtremităţile sale. Cum ar putea atuncicineva trăi în această Healitate, 0ără conştientizarea permanentă a Divinului şi 0ără reportareaa tot ce 0ace el la 2cesta)

2stronomul 5ăseşte Divinul la limita ştiinţei sale şi a aparatelor şi instrumentelor sale.?atematicianul 5ăseşte Divinul în ma5ia numerelor şi eApresiilor cu care operează. Teoria

0ractalilor poate că este ultima poartă către 2cesta.4iolo5ul 5ăseşte Divinul la (aza între5ii vieţi din nivers.

Fizicianul re5ăseşte Divinul în stră0undurile su(cuantice ale materiei şi în toată disciplinale5ilor a(ia întrevăzute de ştiinţa sa.

Filozo0ul Gl poate 5ăsi în oricare început sau s0ârşit.După cum arată Hamond Huer, 5rupul <nosticilor de la 'rinceton= este o con0rerie

neo0icială, neor5anizată, a unui număr de peste &+++ de savanţi, mulţi premianţi 3o(el care,indi0erent de domeniile lor, sunt convinşi de eAistenţa Divinului.

@Aistenţa 4i54an5ului identi0ică un punct central al niversului de unde a pornit toatăCreaţia şi de unde se emit în permanenţă unde de 0ormalizare a acesteia $adică de întreţinere aeAistenţei, atât materiale, cât şi (iolo5ice, $P% deAtro5ire pentru materie şi $% levo5ire pentru0iinţele vii%.

Gn acest punct central se a0lă, de asemenea, in0initatea între5ului eAistent, deoarece, dupăcum arăta C. 3oica întrun articol din <Contemporanul= intitulat <@ (ietul eu su( noi=, cu(uldin lumea tridimensională devine pătrat în realitatea (idimensională, devine se5ment dedreaptă în lumea (idimensională şi punct în lumea zerodimensională. 2şa capătă înţeles0ilozo0ia c#inezească a Eidului şi a 'linuluiO deoarece în lumea zerodimensională $adică vidulreprezentat de un punct% încape între5ul in0init şi prin proiecţie #olo5ra0ică, acesta se 5ăseşte,de asemenea, în toate punctele care compun in0initul, inclusiv realitatea înconurătoare. 'rinaceasta tre(uie să admitem că <Lumea zerodimensională= este, de asemenea, dimensiuneaDivinului, rezervată Lui.

?ai mult decât atât: @Acepţionala lucrare a Dr. Bctavian drişte, <Cum a creat Dumnezeuniversul din nimic= apărută cu ceva timp în urmă şi care se (azează pe o (i(lio5ra0ie 0oarte

recentă a peste &++ de lucrări ale marilor 0izicieni teoreticieni şi nuclearişti contemporani,conchide asupra neputinţei *tiinţei de a cunoa%te vreodată starea de dinaintea +i+anului$?area @Aplozie care se identi0ică cu momentul Creaţiei ce a dus la 0ormarea niversului%,

precum %i aceea la cel puţin un million de ani de la aceasta) Concluzia este că niciodată*tiinţa nu va a-une să cunoască domeniul subcuantic, care, din această perspectivă, parerezervat Divinului. Eă recomand, dra5ii mei semeni, această lucrare a Dr. Bctavian drişte,cu toată căldura, ea 0iind un eAemplu de cum tre(uie să arate cu adevărat, o carte de Ntiinţă;pirituală de care omenirea are atât de imperios nevoieI

3eputinţa ştiinţei de a investi5a şi cunoaşte starea pre4i54an5ului şi domeniul su(cuantical realităţii, demonstrează că 'oarta Transcendentalului nu poate 0i desc#isă cu aro5anţă şi căîn5âm0area lui <8omo ;apiens ;apiens= de astăzi adusă pe culmile a(erante ale ;Fului, nu

este cu nimic usti0icată.



Cred că suntem nevoiţi să recunoaştem aici o anumită complicitate a massmediei planetare,care a 0urnizat omului o(işnuit de pe Terra, o ima5ine 0alsă şi #ipertro0iată a ştiinţei actuale,determinândui sai întreţinândui o atitudine ateistă. Faptul este întro oarecare măsură paradoAaltotuşi, deoarece eAplozia in0ormaţională ar tre(ui $dacă nar 0i <0iltrată=% săi asi5ure omului de

pe stradă, prezenţa atotcuprinzătoare a Divinului.

Tre(uie să remarc în conteAt, nu 0ără oarecare tristeţe, că ateul de astăzi este victimă nunumai a i5noranţei sale, dar şi a lipsei sale, am putea zice, patolo5ice, de sensi(ilitate. GnTranscendental nu se poate pătrunde cu mintea, ci doar cu inima, deoarece aceasta din urmăeste sin5urul or5an al omului care poate atin5e dimensiuni de necuprins şi care corespunde0recvenţei u(irii J

@ste de necrezut, cum unii oameni $de ştiinţăI% pot spune, asistând la un eAperiment privitor la sensi(ilitatea plantelor $când se demonstrează cu o aparatură electronicăcorespunzătoare cuplată la planta cercetată, de eAemplu, că aceasta reacţionează puternic cândeste sacri0icată o 0iinţă, c#iar în încăperi mai îndepărtate de locul eAperimentului% sau cândstăpânul ei se răneşte la un de5et şi îi cur5e sân5e, că nu poate 0i vor(a totuşi de o mani0estarea0ectivă, deoarece ea nu are sistem nervosII Cum poţi înţele5e, simţi, prezenţa Divinului, când

nu poţi înţele5e sensi(ilitatea plantelor )@Aperimentul Find#orn este (ine cunoscut în toată lumea. 'oate la noi este mai puţin

cunoscut, de aceea în modul cel mai lapidar cu putinţă, voi arăta despre ce este vor(a.Gn noiem(rie !96&, 'eter Cadd, #otelier, 0ost comandant de escadrilă a H2F, #otăreşte ca

împreună cu soţia sa, clarvăzătoare şi cei trei copii ai lor, să se sta(ilească în zona 5ol0uluiFind#orn din nordul eAtrem al ;coţiei, pentru a întemeia acolo o 5rădină ca un 'aradis, înciuda condiţiilor am(ientale, total improprii pentru ast0el de o(iectiv. Gn această acţiune, ei au0ost însoţiţi de o altă senzitivă, Dorot# ?aclean, care a părăsit ?inisterul de @AterneCanadian, pentru a studia su0ismul. Gn timp de " ani, ei au realizat acolo un adevărat 'aradiscare a uimit pe toţi specialiştii care au vizitat 5rădina, şi care nu credeau posi(il acest lucru.;in5ura eAplicaţie: u(ireaI @i au <saturat= pur şi simplu, terenul impropriu a5riculturii cuvi(raţii de iu(ire, în toate 0azele de lucru începând c#iar cu pre5ătirea iniţială a acestuia.

La toate aceste aspecte vom mai reveni în para5ra0ul intitulat <De ce este nutriţia umană,act sacru $s0ânt%)=

Deoarece tot ceea ce am de spus în această lucrare o voi 0ace cu totală sinceritate, cu totalădesc#idere, sin5ura pro(lemă pe care miam puso a 0ost aceea de a 5ăsi lim(aul potrivit,

pentru a 0i înţeles de un număr cât mai mare de semeni.

;ă ne aute DumnezeuI

Partea întâi

Coni!ii"e #r$nirii %n&tri!iei' &(ane

?otto:

3u poţi căuta 2devărulcând îţi construieşti corpul0iinţei pe (aze eronate.

Hadu lie ?ânecuţă

PARA)ETRII CO)PORTA)ENTALI AI ACTULUI NUTRI*IONAL



2titudinea omului în 0aţa actului nutriţional, adică a 0elului cum se comportă la masă estecât se poate de individualizată, constituind rezultatul adaptării temperamentului şi caracterului

propriu, al 0iecărei persoane, la condiţiile impuse de educaţia, atât civică $de la 5rădiniţă şişcoală%, cât şi $mai ales% de cea din 0amilie. După eApresia populară <Câte (ordeie, atâteao(iceiuri=, înţele5em că 0iecare casă are <amprenta= ei educaţională, a 0amiliei şi în privinţa

modului în care se mani0estă mem(rii ei la masă. Cel puţin aşa era odată, cândva, cândo(iceiurile aveau mai multă <ti#nă= şi lucrurile era mai <aşezate=.'e măsura dezvoltării aşazisei <civilizaţii= în viaţa socială şi su( impactul politic şi social

al momentului, dar mai ales economic, ti#na 0amiliei a diminuat pro5resiv, până la dispariţie.Gn 0apt, întrea5a viaţă 0amilială sa destrămat, ca urmare a noului comandament apărut înlumea <civilizată=: <Time is moneI= $<Timpul înseamnă 423II=%

?asa care odinioară era o pro(lemă de 0amilie, cu ritualul ei ti#nit, care unea pe toţimem(ri 0amiliei, a rămas o amintire romantică. Fiecare mem(ru al 0amiliei, presat de timp,mănâncă neapărat în 5ra(ă, separat, la ora pe care io permite noul comandament <social-economic=.

La ţară, cel puţin acolo unde <civilizaţia= industrială se mani0estă mai puţin direct, încă

mai eAistă o oarecare ti#nă, o oarecare re5ulă $numai că satele au rămas cam puţin populate:<civilizaţia= industrială, care tre(uie să 0ie neapărat ur(ană, a(soar(e totul, <um0lând= oraşeledin ce în ce mai mult, ca nişte (aloane, împin5ândule în destinul ceţos al<me5alopolisurilor=%.

Deci primul caracter al condiţiei în care omul <modern= îşi satis0ace nevoia de #rană este raba.

@l pleacă dimineaţa de acasă încă mestecând, iar când se înapoiază de la munca sa $caremai mult ca si5ur, nui aduce satis0acţii zilnice, o(osit şi enervat de zdro(irea oaselor pe caretre(uie să le suporte în metrou, auto(uze şi trolei(uze, tramvaie% se aşează direct la masă,mâncând tot în 5ra(ă, pentru că îi 5#iorăie maţele şi deoarece, de acum până la plecarea lui pealt tărâm, are 5ra(a în sân5e, ca o a doua natură. Gn 0apt, întrea5a lui 0iziolo5ie, este dominatăde 5ra(ă, deci de încordare şi crispare.

?ai apare însă al doilea caracter: teama.'entru omul modern, teama devine al doilea caracter 5eneral. Gi este teamă că nu poate

termina la timp ceea ce a început, că pierde (ani, că pierde serviciul şi din păcate, pentru dince în ce mai mulţi, că nu mai are ce mânca mâine J Cu câtă dreptate a dezvoltat eor5es4ar(arin, în lucrarea sa <Les Cle0s de la santR=, tema 0ricii, a temerii permanente, cu impacteAtrem de puternic ne5ativ, asupra sănătăţii omului de azi.

ntervenţia educaţiei actuale în modul de comportare la masă, ţine seama mai mult deelementul i5ienic, minim necesar, spălatul mâinilor, şi de ele5anţa 5estului din timpulmâncatului: să nu plescăi, să nu sor(i, adică în 5eneral să nu se audă z5omote neplăcute, etc.

etc., adică de la atitudinile cele mai lo5ice, normale aş zice, la cele mai preţioase, dea dreptulcara5#ioase. Gn puţine cazuri însă, această educaţie estetică coincide sau corespunde măcar parţial, recomandărilor ştiinţi0ice $reale% şi $sau% spirituale de comportare la masă şi în timpulmesei.

CU) TREBUIE +, )ÂNC,)

Din cele eApuse mai sus, rezultă în mod neîndoielnic, că la orice te poţi 5ră(i, dar nu lamasăI Deci primul caracter, aş zice 0undamental, al modului în care tre(uie să mâncăm,tre(uie să 0ie T832. Brice pro(leme ar avea omul, când se aşează la masă, tre(uie să 0acăun decupa în timp: acesta trebuie să înceteze să mai existe când stăm la masă . Ti#na

înseamnă relaAare, iar aceasta din urmă înseamnă asi5urarea condiţiei de (ază pentru0uncţionarea per0ectă a or5anelor implicate în actul nutriţional.



3u vă aşezaţi la masă enervaţi sau prea o(osiţi. Ni întrun caz şi în celălalt, oricât var fi de foame, tre(uie mai întâi să staţi întinşi pe un pat sau o canapea !+!" minute, cu oc#ii înc#işi,încercând să retrăiţi în amintire momentele cele mai 0ericite ale vieţii dumneavoastră de pânăatunci. Cine are posi(ilitatea, să asculte în surdină o casetă cu ciripit de păsărele, clipocit deape de munte, z5omot de valuri marine $liniştite%, etc.

După aşezatul mesei, decuplaţi timpul, intrând în rezonanţă cu Divinul. @l este ;tăpân şi altimpului. ;puneţi <Tatăl nostru= $corect, cu versetul <Ni nu ne lăsa pe noi să cădem în ispităI=% precum şi ru5ăciunea către ?aica 'ământească.

@ste (ine ca rezonanţa cu Divinul să 0ie păstrată şi în tot timpul mesei, ima5inânduvă căodată cu mâncarea, a(sor(iţi ener5ii Divine, care mer5ând la toate celulele care vă alcătuiesccorpul 0izic al 0iinţei, alun5ă orice spurcăciune 0izică, c#imică, (iolo5ică, ener5etică,in0ormaţională, morală şi de oricare alt 0el încă necunoacut, în acelaşi timp hrănindule în moddirect .

estecaţi lini%tit mâncarea, de cel puţin /0 de ori 1preferabil de la '0 la 2'0 de ori3 fiecare înhiţitură, până ce bolul alimentar 1dumicatul3 devine omoen %i aproape lichid.eor5es 4ar(arin, autor la care neam mai re0erit $op. cit.%, arată 0oarte clar că eli(erarea

ener5iilor su(tile, a ener5iilor superioare din alimente, nu se 0ace decât întro ast0el de 0ază, pentru a 0i a(sor(ite la nivelul <cerului 5urii= şi su(lin5ualI

mportanţa mestecatului îndelun5at a 0ost (ine receptată şi de <macro(iotici= care iauacordat locul cuvenit. Lino ;tanc#ic#, autorul lucrării <'oSer @atin5 'ro5ram=, cu su(titlul<Vou are #oS Vou eat= $<@şti aşa după cum mănânci=% evidenţiază cel mai (ine importanţaacestui act. 2vând în vedere tocmai această importanţă decisivă a mestecatului, am consideratnecesar să redau o (ună parte a pasaului din <ntroducerea= la această lucrare a lui Lino;tanc#ic#.

<Gn !91*, în timpul celui deal doilea răz(oi mondial, tatăl meu, 2ntonio ;tanc#ic#, 0useseluat prizonier de nemţi în recia şi dus întrun la5ăr în ermania. La5ărul era în le5ătură cu ouzină pentru care prizonierii tre(uiau să muncească din 5reu.

Eremea, iarna, era rece. 4arăcile erau neîncălzite, îm(răcămintea era necorespunzătoare,iar mâncarea era su( standarde. Tatăl meu mia zis: <@ram în0ri5urat aproape tot timpul şiîn0ometat tot timpul=.

Dimineaţa, tatăl meu primea o ceaşcă de ca0ea de cicoare şi o 0elie de pâine. La prânz şiseara i se dădea un castron cu supă. ;upa era 0ăcută din carto0i şi câteva le5ume şi inclusecâteva 5răunţe de cereale sau mazăre şi rar o (ucăţică de carne. Bamenii mureau zilnic deinaniţie. Gn timpul lunilor de iarnă, reci, numărul morţilor ca urmare la eApunere în 0ri5,creştea considera(il. Eiaţa în la5ăr era o permanentă luptă pentru supravieţuire.=

<2tunci tatăl meu a 0ăcut o descoperire care ia salvat viaţa. Când îi era sete, el reţinea apaîn 5ură în mod instinctiv şi o mesteca până se încălzea, înainte de a o în5#iţi. @l o mesteca de

re5ulă de !+ la !" ori. Gntro zi, când apa era 0oarte rece, el a mestecato de "+ de oriI=<Gn a0ară de 0aptul că îi potolea setea, apa părea săi dea ener5ie. La început credea că esteima5inaţia lui, dar după mai multe eAperimentări el a tras concluzia că întradevăr, mestecatulapei de "+ de ori sau mai mult îi dădea mai multă ener5ie. 2 rămas uimit. um putea aparece săi dea enerie) 'atruzeci de ani mai târziu, acest mister a 0ost lămurit.=

<Tatăl meu a început un eAperiment. La început el mesteca numai de "+ de ori o în5#iţiturăde mâncare, apoi de " de ori, apoi de !++ de ori, de !"+, &++ şi c#iar până la *++ de ori Juneori c#iar mai mult. 4l mia spus că numărul maic de mestecături era de 2'0 de ori %i căde la acest număr în sus oricât sar fi continuat, eneria nu mai înreistra vreo cre%tere .=2desea era prea puţin timp pentru mestecat. Dimineaţa masa dura o umătate de oră. La prânz,masa era de o oră, dar cina era <oricât de lun5ă doream=.

<Te#nica pe care a dezvoltato tatăl meu era simplă. @l lua în 5ură câte o lin5ură de lic#idsau solid şi număra mestecatul 0iecărei în5#iţituri. @l a împărtăşit descoperirea sa prietenilor



săi, dar maoritatea dintre ei îi spuneau: <8aide, Ton, ce ai în cap )= 'rietenii săi credeau cămestecatul de la !+ la &+ de ori era su0icient, dar doi dintre ei se alăturară tatălui meuaplicândui procedeul, 0ăcând sc#im( de in0ormaţii. Toţi au tras concluzia că această tehnicădă mai multă enerie. 4i sau simţit mai puţin înfometaţi %i mai puţin înfriuraţi.=

<După doi ani de la5ăr, în !91", prizonierii au 0ost eli(eraţi de către armata americană.

Câteva luni mai târziu, tatăl meu se a0la acasă la Hieca, în u5oslavia. @l era sc#eletic, darsănătos. Din echipa sa de /& de oameni câţi fuseseră în laărul menţionat, numai trei au supravieţuit. Ace%tia erau5 tatăl meu %i cei doi prieteni care practicaseră mestecatul =.

<n an mai târziu, cu ocazia unui picnic cu 0amilia, tatăl meu mia împărtăşit eAperienţa luidin la5ărul de prizonieri. @l atri(uie total supravieţuirea sa, te#nicii mestecatului. @l şiaînc#eiat povestirea spunândumi: <Dacă vreodată eşti slă(it, în0ri5urat sau (olnav, mestecă0iecare în5#iţitură de !"+ de ori sau mai mult=.=

Gn continuare, autorul povesteşte cum a avut ocazia să aplice personal câţiva ani mai târziu,când el însuşi a 0ost înc#is pentru încercarea de a 0u5i din ţară spre ;tatele nite, te#nicatatălui său. Ni cu acelaşi succes.

Dar care sunt consecinţele mâncatului în 5ra(ă, 0ără o mestecare su0icientă a dumicatului,

enervaţi, prea o(osiţi) B primă consecinţă directă este aero0a5ia, adică în5#iţirea, odată cu mâncarea, de aer,

care va mări <pun5ile de aer= din zona stomacală. 2ceste <pun5i= de aer, care au pro(a(il unrol oarecum asemănător cu pernele de aer de la autove#icule, dacă sunt <um0late= pestenormal, apasă 0ie asupra 0icatului, determinând 5reţuri sau alte neplăceri, stin5#ereală în0uncţionare a acestui important or5an curăţitor de otrăvuri, 0ie asupra inimii, căreiamicşorândui volumul, o determină să (ată mai repede, dând naştere neplăcutelor <palpitaţii=.

n şir între5 de consecinţe ne5ative directe şi indirecte $dar cu <(ătaie= lun5ă% suntconsecinţa stărilor improprii a(sor(ţiei de #rană, ca urmare a dezec#ili(rului sistemuluinervos <ve5etativ=.

După cum se ştie, în alcătuirea sistemului nervos uman, în a0ara sistemului nervos<central=, voluntar, eAistă, le5at de acesta, sistemul nervos <ve5etativ= sau peri0eric, care0uncţionează <autonom=, 0ără <conştientizarea= primului sistem. Din această cauză, el a mai0ost denumit sistemul nervos <visceral=, adică al or5anelor interne, al automatismului, al<ci(erneticului= uman.

2cest sistem nervos <ve5etativ= este constituit din două su(sisteme care 0uncţioneazăanta5onist: su(sistemul nervos simpatic şi su(sistemul nervos parasimpatic $care mai estedenumit şi va5%. Ceea ce unul contractă, celălalt dilată, ceea ce unul activează, celălalt in#i(ă.

Când omul este <ti#nit=, <liniştit=, între aceste două su(sisteme nervoase, eAistă unec#ili(ru per0ect. Când omul este enervat, încordat, crispat, ec#ili(rul este deranat, uneleor5ane vor 0uncţiona prea intens şi prea repede, altele insu0icient şi prea lentO între5ul sistem

<ci(ernetic= al or5anismului este deranat. Gntrucât sistemul endocrin este şi el pertur(at, unele5lande secretând prea mult, altele prea puţin, dezec#ili(rul se ampli0ică.Dacă în atari condiţii, omul introduce în or5anismul său #rana, care tre(uie di5erată,

modi0icată întrun şir lun5 de procese care să trans0orme alimentele în5#iţite întro 0ormăa(sor(a(ilă la nivelul intestinului, ca urmare a deranamentului 5eneral neurove5etativ, acestase va des0ăşura anapoda: secreţia salivei, a sucului 5astricstomacal, ale sucurilor enterice-intestinale, se va 0ace prea intens sau prea puţin. 2cum se semnează poliţele pentru viitoareleulcere 5astrice şi duodenale $de #iperaciditate sau anaciditate%, a enteritelor, pancreatitelor şidia(etului.

Dar valul c#imismului pertur(at în aceste 0uncţiuni, va a0ecta şi 0icatul şi rinic#ii.?işcările şi antimişcările intestinale $peristaltismul şi antiperistaltismul% vor 0uncţiona şi

ele prea intens, sau prea puţin, prea repede sau prea lent. Consecinţa: diareea sau din contră,constipaţia.



6umea trebuie să %tie, să înţeleaă foarte bine, că pentru acela%i aliment introdus înoranism prin nutriţie, modul prelucrării lui %i absorbţia lui poate diferi enorm în funcţie de

starea sistemului nervos veetativ al persoanei la momentul respectiv: B stare calmă, liniştită,creată de ti#na care i sa acordat, conduce la cel mai (un <randament= în a(sor(ţia lui şi laminimul de <deşeuri= rezultate din procesul compleA di5estiva(sor(ativ.

După cum este de aşteptat, o stare enervată, a5itată, crispată, conduce la cel mai sla(<randament= de a(sor(ţie a lui şi la cel mai mare volum de <deşeuri= rezultate din procesulcompleA di5estiva(sor(ativ. Cum or5anele <depurative=, <eAcretoare=, de eliminare adeşeurilor din or5anism, nu sunt <proiectate= decât pentru un anumit nivel maAim al acestoraşi cum şi ele sunt cuprinse de pertur(area 5enerală a sistemului de comandă, rămase înor5anism, sunt <plim(ate= în acesta în tot ce este lic#id, de sân5e, lim0ă, etc. pertur(ând şisistemul imunitar $adică de apărare împotriva (olilor%, iar la nivelul sistemului nervos central5enerând ameţeli, dureri de cap, etc.

Deci nerespectarea ti#nei pentru masă, nu este numai un act dăunător pentru or5anism, darşi o a0acere economică proastăI ;e devalorizează, cu (ună ştiinţă aş zice, valoarea economicăa alimentelor, care după cum (ine ştim $şi simţim% sunt din ce în ce mai scumpe.

Gn 0ine, o altă consecinţă cunoscută de prea puţini oameni: 5ra(a sau $şi% stareatensională, determină în5#iţirea <dumicatului= $a (olului alimentar% insu0icient mestecat,înainte de eli(erarea ener5iilor su(tile cuprinse în acesta, deoarece aceasta se realizează numaidupă distru5erea completă a teAturii şi structurii alimentului respectiv, iar a(sor(ţia lor se 0acesu(lin5ual $ca la medicamentele #omeopatice% şi prin <cerul= 5urii.

Două ultime o(servaţii importante: Gn situaţia în care nu reuşeşti, dintrun motiv care îţi depăşeşte posi(ilităţile, să realizezi

condiţia de ti#nă necesară, mai (ine <sari= peste masa respectivă. @ste mai pro0ita(il din toate punctele de vedereI

3imic nu poate usti0ica încălcarea ti#nei necesare actului nutriţional, c#iar dacă nai demâncat decât o 0elie de pâineI

oncluzia7 âncatul în rabă %i în condiţiile improprii, necorespunzătoare, discutate mai sus, reprezintă semnarea poliţelor diferitor boli %i o investiţie economică proastă) Dar nunumai corpul fizic este în pierdere, ci întreaa fiinţă, pentru că îţi privezi corpurile subtile deabsorbţia de enerie 8 sursă de viaţă stocată în alimente, aceasta fiind eliberată, după cumam văzut, numai după o masticaţie 1mestecare3 îndelunată.

UNDE TREBUIE +, )ÂNC,)

Locul unde mâncăm este condiţionat de atitudinea noastră 0aţă de actul nutriţional. Dacănoi îl considerăm un act (anal, o <0ormalitate= de re0acere a <ener5iei= consumate, un simplu

act 0iziolo5ic, 0ără nici o responsa(ilitate 0aţă de el, situândune de (ună voie la nivel animalic,atunci între(area de mai sus nuşi mai are rostul.Dar dacă noi intuim sau înţele5em, natura sa Divină, aşa după cum mă voi strădui să

demonstrez întrunul din para5ra0ele următoare, atunci vom ale5e cea mai (ună încăpere, caînsorire, aerisire, cu aspect plăcut, liniştit, vesel, adică un cadru care să corespundă asi5urăriiti#nei necesare şi respectului săr(ătoresc.

'entru cine are posi(ilitatea, în anotimpurile calde, ale5e un loc potrivit în 5rădină, laum(ra unui copac maestuos, 0erit de mirosuri neplăcute.

'entru cine a reuşit să se rupă de0initiv şi irevoca(il de animalitate în actul său nutriţional,va 5ăsi locul corespunzător necesar, c#iar dacă o(li5at de situaţia reală, va tre(ui să 0acă acestlucru în ima5inaţia sa. Bricum ar 0i, locul ales tre(uie să contri(uie la asi5urarea ti#nei

necesare.



CÂND TREBUIE +, )ÂNC,)

'oate că unele persoane $sper că nu multe% se vor mira de stupiditatea pro(lemeiI 2uzivor(ă) ?ănânci când îţi este 0oameI Ni mai ales, când poţiI

Din ne0ericire, pro(lema nu este aşa de simplă dacă ţinem seama că omul este dependent

de le5ile naturii şi nu inversIGn prezent, datorită in0ormaţiilor prin massmedia, este poate destul de (ine cunoscut 0aptulcă între5 (iolo5icul, tot ce este viu este supus unor cicluri ener5etice le5ate de marile ener5iiale niversului, determinând <(ioritmuri=.

4ioritmul de &* de zile pentru corpul 0izic, de &/ de zile pentru corpul astralemoţional şi de** de zile pentru corpurile mentale, sunt (ine cunoscute. Deoarece ele pot 5enera în 0uncţie desinusoidele lor, prin e0ect de însumare $cu speci0icitate la nivel de individ% scurte perioade de<sla(ă 0uncţionalitate=, de sla( randament în muncă, <ne0aste= dacă vreţi, al or5anismelor, elesunt calculate astăzi <în avans= pentru persoanele care răspund de viaţa unor mari 5rupuri deoameni $conducători de trenuri, piloţi, comandanţi de vase, etc.%, în vederea evitării unorcatastro0e.

Dar (ioritmurile care evidenţiază $<demască=% pulsaţia ener5iei în corpul 0izic şi corpurile<su(tile=, ener5etice in0ormaţionale spirituale ale omului, determină prin circulaţia în<meridiane= ener5etice la nivel de or5ane, 0luctuaţii ale <intensităţii= ener5iei în acestea.

Ceea ce noi am a0lat recent, era cunoscut în <daoism= de mii de ani: 0iecare or5an, are unmaAim 0uncţional $adică 0uncţionează cu randamentul maAim% la un anumit timp al zilei şidurează câte două ore.

ată după dr. Teodor Ca(a $<Funcţia ener5etică a or5anismului şi mecanismeleacupuncturii=, 4uc. !9/+% şi dr. ;tep#en T. C#an5 $<;istemul complet de autovindecare= @Aerciţii daoiste interne. HomDirectmpeA, !991% aceste maAime de activitate (ioener5etică

pe or5ane: @ner5ia are maAimum de activitate în 0icat între orele !* @ner5ia are maAimum de activitate în plămâni între orele *" @ner5ia are maAimum de activitate în intestinul 5ros între orele " @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul stomacului între orele 9 @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul splinăpancreas între orele 9!! @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul inimii între orele !!!* @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul intestinului su(ţire între orele !*!" @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul vezicii urinare între orele !"! @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul rinic#ilor între orele !!9 @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul stăpânul inimii $vaseseA% între orele !9-

&!

@ner5ia are maAimum de activitate în meridianul celor trei încălzitori $trei 0ocare% întreorele &!&* @ner5ia are maAimum de activitate în meridianul veziculei (iliare între orele &*!

După cum se poate vedea din <calendarul= (ioener5etic de mai sus, până la prânz $deci ora!&%, din or5anele implicate în 0uncţia compleAă di5estivăa(sor(ativădepurativă, maAime au

ficatul, intestinul ros, stomacul %i splinapancreasul. 2ctivitatea maAimă a intestinului su(ţireeste cuprinsă între orele !*!".

'e de altă parte, se ştie $dacă se ştieI% că în timpul di5estiei, activitatea depurativă $adică deeliminare a deşeurilor% este întreruptă sau mai încetinită.

Dacă se ţine seama de o(servaţiile de mai sus, rezultă că timpul cel mai potrivit mesei este

între ora !&!*, pentru prima masă şi !/ la &+ pentru cea dea doua.



De aici rezultă că mâncatul de dimineaţă, 0aimosul <mic deun=, <5ustarea de dimineaţă=este o mare eroare, cu consecinţe dintre cele mai ne5ative: activitatea depurativă, deeliminare a de%eurilor este oprită sau mult încetinită tocmai la vremea maximului săueneretic. Astfel va fi 9împinsă: mai departe, întârziată, obliată să se realizeze cu mare

pierdere de randament.

Dacă prima masă este luată între ora !&!*, atunci or5anismul va 0i 0uncţionat curandamentul maAim în activitatea depurativă, ăsind sistemul diestiv odihnit . ?asa 0iindterminată la ora !* când începe activitatea maAimă a intestinului su(ţire, adică a a(sor(ţieiintestinale, aceasta se va 0ace de asemenea cu randament maAim.

DE CÂTE ORI TREBUIE +, )ÂNC,)

Din o(servaţiile dea eApuse în para5ra0ul anterior, rezultă că numărul meselorrecomandate este de &, una între orele !&!* şi cea dea doua între orele !9&+.

Cu mulţi ani în urmă, la primele mele contacte cu <macro(iotica= care înseamnă$nutriţie% de viaţă lun5ă, sistemul nutriţional predominant eAtremoriental a0lasem cu mirare

că acesta arată 0aptul că eAistă un raport direct între numărul de mese pe zi şi numărul de orede somn necesare în &1 de ore, ast0el: la * mese pe zi $<normalul= civilizaţiei moderne%corespunde un necesar de / ore pe zi, la două mese pe zi, un necesar de 6 ore, iar la o sin5urămasă pe zi, 1" ore de somn în &1 oreI Faptul părea ridicolI Ni totuşi, era mereu menţionat,su(liniat în toate con0erinţele despre alimentaţia macro(iotică.

Când ulterior, am adâncit pro(lema nutriţională, a0lând că la alimentaţia practicată demaoritatea semenilor, adică <omnivoră, cu predominanţă carnivoră=, consumul total deener5ie la numărul <normal= de * mese pe zi este de peste 6"K, mirarea mea a dispărut. Darîn mod 0oarte curios, nu motivată macro(iotic, ci 0ru5ivorcrudivorI 2cest lucru va 0i înţelesmai târziu, prin lectura lucrării de 0aţă.

B uimitoare con0irmare de către Domnul isus 8ristos, că o sin5ură masă pe zi, este celmai (ine văzută de Tatăl Ceresc, se 5ăseşte în teAtul <@van5#eliei 'ăcii a Domnului isus8ristos de discipolul oan=, după cum vom vedea în para5ra0ul respectiv.

CÂT TREBUIE +, )ÂNC,)

2ceasta este de asemenea o între(are care ar putea părea ridicolă. Ni aceasta din simplulmotiv că, este enorm de di0icil de a convin5e o societate umană aproape o(sedată de (ucuria

(urţii, că pentru sănătatea ei este (ine să se ridice de la masă mai (ine încă uşor 0lămând,decât prea sătul.

'oate că ar tre(ui să 0ie clar pentru oricine că supraîncărcarea stomacului, poate produce

di0icultăţi în 0uncţionarea între5ului tract di5estiv, şi aceasta atât prin e0ect mecanic, cât şi (ioc#imic. Bare câte dispepsii nau drept cauză, 0ireşte în a0ară de mâncatul lacom şi supra-încărcarea stomacului)

După cum vom vedea şi în para5ra0ul rezervat teAtelor 8ristice din <@van5#elia 'ăcii=re0eritoare la parametrii comportamentali în discuţie, Domnul isus 8ristos dă o indicaţie câtse poate de clară privind cantitatea de #rană solidă ce tre(uie consumată zilnic: aceasta tre(uiesă nu 0ie mai mică de o mina, dar nu mai mult de & mina. $B mina este măsura de 5reutate lavremea ?ântuitorului şi ec#ivalează cu aproAimativ o umătate de Milo5ram%.

CE ALTE CONDI*II CO)PORTA)ENTALE )AI TREBUIEÎNDEPLINITE ÎN CADRUL ACTULUI NUTRI*IONAL



• !ă nu se fumeze: Gncăperea în care se ia masa tre(uie să 0ie (ine aerisită $este (ine să 0ie o cameră în care să nu se 0umeze niciodată%. Fumătorii tre(uie să se a(ţină de la0umat, măcar cu o oră înainte să mănânce şi încă cel puţin două ore după aceasta. Ce seîntâmplă dacă se 0umează în acest timp) 2proAimativ cu o oră înainte de masă, activitateasalivară se intensi0ică $poate ca urmare a unui re0leA condiţionat datorat o(işnuinţei%. 'uterea

de dizolvare a nicotinei şi 5udroanelor de către salivă este imensă. Datorită acestui 0apt,cantitatea de nicotină şi a celorlalte otrăvuri $peste 1++I% îşi măresc concentraţia în salivă,0iind apoi în5#iţite. ?aoritatea acestor su(stanţe au şi e0ecte spastice, de încordare, de iritareşi în 5eneral de dezec#ili(rare a sistemului neurove5etativ. @0ectul acestui dezec#ili(ru a 0ostdea descris. Fumatul nu 0ace altceva decât să ampli0ice aceste e0ecte ne5ative şi să 5ră(ească

producerea de 5astroduodenite, de ulcere 5astrice şi duodenale, cancere. Deoarece di5estia5astrică începe încă din timpul mesei, practic după primele în5#iţituri şi durează câteva ore$6/ ore% 0uncţie de natura alimentelor in5erate $în special cărnuri şi 5răsimi%, dar areamplitudinea cea mai mare în primele două ore, este imperios necesar, ca 0umătorul măcar înaceste două ore postprandiale $adică de după masă să se a(ţină de la 0umat%.

Fumatul în timpul mesei nici nu mai tre(uie comentatI @ste un act inconştient, satanic, oinsultă adusă DivinităţiiI

• ;n timpul mesei nu trebuie să se vorbeascăGn a0ară de 0aptul că eAistă oricând şi nu c#iar în mod ne5lia(il, pericolul de înecare prin

pătrunderea de 0ra5mente din (olul alimentar $dumicat% în tra#ee, o consecinţă directă esteampli0icarea aero0a5iei, adică aşa după cum am mai arătat, o în5#iţire de aer, cu e0ectele deasemenea menţionate.

Eor(itul în timpul mesei distra5e atenţia de la autosuprave5#erea corectitudiniimestecatului, distorsionează respiraţia care tre(uie să se des0ăşoare nestin5#erit, 0luent, pentruasi5urarea oAi5enului necesar $şi poate nu numai a luiI%

Eor(itul în timpul mesei este una dintre atitudinile de0ectuoase 0aţă de actul nutriţional,

poate cea mai răspândită.?esele de <a0aceri=, 0estinurile, sunt a(eraţii din punct de vedere nutriţional. Gn 0apt,oricare masă <vor(ită= indi0erent de o(iectivul său $masă de nuntă, de (otez, deînmormântare, de pomenire, etc.% este o mani0estare eronată, dacă în timpul respectiv demasticaţie, nu se 0ace linişte $tăcere%.

Faptul că aceste mese sunt <ocazionale= sau c#iar <unice=, nu înseamnă că ele tre(uie săcapete <dero5are= de la caracterul său sacru, după cum vom vedea puţin mai încolo.

Deci, 0ie că masa este luată de unul sin5ur, 0ie în colectiv, ea tre(uie să se des0ăşoare îndeplină tăcere, cu întrea5a 0iinţă atent acordată la Divin, pentru a(sor(ţia inte5rală a darurilorsale. Gn orice situaţie, tre(uie luată masa la ora corespunzătoare, putânduse apoi acorda atenţiacuvenită o(iectivului săr(ătoresc.

6a masă nu trebuie să se citească ziarul sau orice altceva.2r 0i de asemenea o distra5ere a atenţiei, necesară autoo(servării corectitudinii modului dedes0ăşurare a mesei, având e0ectele nedorite menţionate mai sus.

;n afara mesei de prânz 1%i eventual3 a celei de seară, nu trebuie să se mănânce nimic.Brice <ciu5ulire= de mâncare, oricât de neînsemnată în a0ara meselor este dăunătoare, c#iar

dacă este vor(a de o (om(oană. Bricât de per0ectă ar 0i <maşina= umană ea nu poate aprecia<eAact= câtă mâncare vei consuma la <ciu5ulitul= respectiv. Cum sucurile salivare şi 5astriceîncep a 0i secretate cu puţin înaintea introducerii alimentelor în tu(ul di5estiv $eAcepţie 0acmesele la oră re5ulată care au creat un re0leA condiţionat% acestea vor 0i secretate $0iindînşelate% în cantitate mai mare decât necesarul di5erării <îm(ucăturii= respectiveO cumstomacul se va 5oli în scurt timp, eAcesul clor#idropepsic $adică al sucului acid 5astric%, va

irita mucoasa 5astroduodenală, având consecinţe directe uşor de întrevăzut. ;n timpul mesei nu se ascultă radio sau Tv, nici măcar muzică.



Gn timpul mesei nu tre(uie să intervină nici un element sonor sau vizual pertur(ator, care ar putea derana comunicarea noastră rezonantă cu Divinul, printro 0alsă purtătoare $audio sasuvideo% cum se spune în electronică. 2cest aspect va 0i mai (ine înţeles la ar5umentarea mea

privind actul nutriţional ca sacru.Gn 0ine o ultimă dar eAtrem de importantă atitudine comportamentală, necesară purităţii

actului nutriţional ca act sacru: ;n timpul mesei trebuie eliminat orice ând neativ, orice sentiment neativ. 'entru a înţele5e mai (ine necesitatea condiţiei de mai sus este necesar să aduc unele

eAplicaţii:'entru corpul 0izic al 0iinţei umane, care se a0lă în realitatea cvadridimensională,

polaritatea ener5iilor pe care le implică eAistenţa lui este P şi -, aceste polarităţi atră5ându-sereciproc, atât din punct de vedere ma5netic, cât şi electric şi electroma5netic, deci P atra5e -,respectiv atra5e P.

'entru restul 0iinţei umane, reprezentată de partea sa su(tilă, alcătuită de corpurileemoţionaleastrale, mentale, ener5eticein0ormaţionalespirituale, polaritatea este cu totuldi0erită: P atra5e P, atra5e .

2pare deci cât se poate de evident 0aptul că sentimentele ne5ative ale unei persoane, atra5sentimentele ne5ative ale altor persoane, precum şi 5ândurile ei ne5ative, atra5 alte 5ândurine5ative ale altor persoane. Gntro asemenea situaţie, adică a unei persoane cuplate ne5ativmental şi7sau emoţional, nu va mai putea o(ţine comuniunea cu Divinul, care are 0ireşte

polaritatea P supremă.

C? TH@4@ ;W F@ ?2;2 L2 C2H@ ?X3CW?)

%Car&" ei a(.ienta"'

Tre(uie o(servat 0aptul că oricât ar 0i de sărăcăcioasă o masă, atât din punct de vedere almo(ilei, cât şi al mâncării aşezate pe ea, aceasta se poate prezenta cu demnitate săr(ătorească,de respect al sacrului, aşezând pe ea o 0aţă de masă simplă, curată, pe care să se a0le o cană cuo 0loare de câmp sau cu un 5#ivecel cu o muşcată sau altă 0loare, în0lorită sau nu.

Ceea ce tre(uie să predomine, tre(uie să 0ie maAimum de curăţenie şi de simplitate şi de Jiu(ire.

Gntrun ast0el de cadru am(iental şi o 0elie de pâine capătă o semni0icaţie deose(ită.

CB?'2T4LTWY N 3CB?'2T4LTWYNUTRI*IONALE ÎNTRE CO)PONENTELE )ÂNCATE

LA O )A+,

D&/$ Denni0 Ne"0on

2(ordarea com(inării corecte a alimentelor în literatura de specialitate este deose(it derară şi nesemni0icativă. De cele mai multe ori ea sa limitat la raporturile care tre(uie să eAisteîntre principiile alimentare întro alimentaţie ec#ili(rată, în special între proteine, lipide şi5lucide. B seamă de in0ormaţii privind com(inarea per0ectă a alimentelor se 5ăsesc încon0erinţele specialiştilor în macro(iotică, dar de re5ulă ele au un caracter de multe oricontradictoriu de la un con0erenţiar la altul.

Cea mai reuşită lucrare în conteAtul temei o consider pe cea a americancei Dennis 3elsondin !9/", <Com(inarea simpli0icată a alimentelor=. Gi dau cuvântul în continuare:

Ba1e"e 2o(.in$rii ra!iona"e a a"i(ente"or



<'rincipiile com(inării alimentelor au 0ost eAplicate pentru prima dată în prima parte aacestui secol de către Dr. o#n Tilden, autorul lucrării <ToAemia aplicată=, împreună cu Dr.Uilliam 8oSard 8a. Lucrarea lor a 0ost urmată de aceea a Dr. ;#elton şi este continuată în

prezent de medicii şi cola(oratorii care aparţin mişcării <5iena naturală=.

2ceasta nu înseamnă că aceste persoane <au dărâmat le5ile= modului în care tre(uie sămâncăm, ci mai de5ra(ă au o(servat cum lucrează corpul uman cel mai e0icient pentrue0ectuarea proceselor di5estiei. @i au 5ăsit că le5ea naturii reclamă simplitate şi că dorinţelenoastre alertând acest plan conduc la consecinţe mai puţin ideale.=

<@i au 5ăsit că în natură animalele mănâncă 0oarte simplu şi îşi com(ină #rana în modminim. Carnivorele îşi mănâncă carnea prăzii sin5ură, neînsoţită de #idraţii de car(on sau dealimente acide. 'ăsările şi veveriţele sa o(servat că mănâncă un sin5ur 0el de mâncare la omasă. Desi5ur, nici un animal din natură na mîncat niciodată varietatea de alimente pe carecei mai mulţi oameni sunt o(işnuiţi so mănânce la o masă o(işnuită.=

<4aza pentru com(inarea alimentelor este aplicarea lo5ică a c#imismului şi 0iziolo5ieidi5estiei, cu consideraţii speciale privind limitările sucurilor di5estive şi ale enzimelor.

2plicarea practică a acestei cunoaşteri nea dat re5ulile com(inării alimentelor, pe care putemsă le 0olosim pentru a asi5ura un mai mare 5rad al e0icienţei di5estive=.

<Le5ând acest concept de nutriţie, vom realiza că recepţia #ranei corpului nostru estedeterminată de acele alimente pe care le di5erăm şi le asimilăm. 2celea care sunt di5erateconsumă din ener5ia corpului la trecerea lor prin canalul alimentar. ?ai rău decât atât:alimentele nedi5erate devin teren pentru (acterii, de #rană a lor, conducând la putre0acţie şi0ermentaţie care irită şi otrăveşte ţesuturile. 2cesta este un 0actor primar în producerea (olii.=

<3u înseamnă însă că aplicând principiile com(inării alimentelor se asi5ură în modautomat o (ună di5estie, deoarece eAistă alţi 0actori care reduc capacităţile noastre di5estive.Gn acest sens acţionează suprasaturarea $mâncatul prea mult%, mâncatul în condiţii de stress,mâncatul în stare de o(oseală, mâncatul imediat înainte sau imediat după un eAerciţiueAtenuant $încordat%, mâncatul în stare 0e(rilă sau când eAistă o stare in0lamatorie, mâncatul întimpul trăirii unor puternice stări emoţionale toate acestea stânenesc di5estia şi predispun ladescompunerea (acteriană a alimentelor. Gn a0ară de aceasta, utilizarea condimentelor $înspecial sare%, oţet, alcool, ca0ea sau ceai în timpul mesei întârzie considera(il di5estia. Tre(uieconsiderate toate aceste circumstanţe dacă cineva doreşte o (ună di5estie şi în consecinţă uncorp (ine nutrit.=

<Faptul că lumea su0eră mult din cauza indi5estiei este evidenţiată prin miliardele de dolaricare sunt c#eltuite în întrea5a ţară $adică ;tatele nite% pentru medicamentele necesaresuprimării durerilor şi neplăcerilor datorate mâncărurilor convenţionale şi a modului de viaţăo(işnuit. 4olile de stomac, intestine, colon şi rect sunt în creşetereO tratamentul lor

convenţional cu medicamente şi c#irur5ical nu elimină cauzele su(iacente $ascunse%. @stenecesar să adoptăm un model sănătos de viaţă care să includă principii 0undamentale alenutriţiei, dacă noi dorim întradevăr să remediem această situaţie. ?esele simple cu com(inaţiicompati(ile, constituie o necesitate pentru (una di5estie.=

<După cum spune Dr. ;#elton în cartea sa: <După cum ştiu toţi 0iziolo5ii, caracterulsucului di5estiv secretat corespunde caracterului alimentului ce tre(uie di5erat şi că 0iecarealiment necesită pentru di5erarea lui, modi0icări speci0ice ale sucului di5estiv, rezultând clarca lumina zilei că amestecurile compleAe de alimente împiedică mult e0icienţa di5estiei.?âncărurile simple se dovedesc a 0i mult mai uşor di5erate, deci mai sănătoase=.=

<2spectul minunat cu privire la conceptul com(inării alimentelor este că oricine, indi0erentde dieta pre0erată, poate (ene0icia de aplicarea acestor principii la dieta sa particulară. Fie că

aplicaţi o dietă ve5etariană sau una care include alimente animale, aceasta tre(uie să 0ie (azată pe principiile com(inării corecte a alimentelor. ;istemul di5estiv lucrează 0undamental



la 0el la toţi oamenii, atât din punct de vedere c#imic, cât şi 0iziolo5ic. deea că 0iecare dintrenoi are necesităţi şi capacităţi individuale este vala(ilă până la un anumit punct, dar aceasta nuanulează limitările 0iziolo5ice ale or5anismului uman.=

<Dr. ;#elton spune de asemenea: <@Aistă un mare număr de oameni care vor o(iecta laaceste re5uli simple pe (aza 0aptului că propria lor eAperienţă lea relevat că este sănătos

pentru ei să violeze 0iecare din aceste re5uli. He5ulile spun ei, pot 0i aplica(ile unora saualtora, dar lor nu. ndividul respin5ând eAistenţa unor le5i 5enerale ca (ază a 0iziolo5iei şidi5estiei în dietă, sănătate şi îm(olnăvire şi ţinând seama că ce este mai valoros unei persoane,

poate să nu 0ie de autor alteia ceea ce <este mâncare pentru unul, este otravă pentrucelălalt= şi că ce este cel mai (un pentru 0iecare individ poate 0i determinat numai pe (azaidiosincraziei 0iecăruia, va 5ăsi poate imposi(il să accepte adevărul 0iecărui plan de viaţă carenu se potriveşte o(iceiurilor sau preudecăţilor sale=.=

<Dacă noi acceptăm 0aptul că la (aza 0iziolo5iei şi (iolo5iei stă o le5e 5enerală şi căîntrea5a umanitate se supune acelei le5i, devine uşor de înţeles că acea le5e dură şi ur5entă

poate 0i determinată să se potrivească tuturor 0iinţelor umane. Fiziolo5ia nu este aşa de #aoticăşi 0ără le5i cum îşi înc#ipuie unele persoane.=

<2desea mi sa adus o altă o(iecţie la orice e0ort de a re5ulariza dieta şi practicilealimentare potrivit oricăror le5i de viaţă. @a sună aşa: <Dieta nu este totul în viaţă. ?ai suntde asemenea alte lucruri importante=. 3imeni nu poate su(linia $înţele5e% mai (ine şi mai0undamentat acest 0apt decât un i5ienistO dar o(iecţia nu este ridicată de către cei care dorescsă evidenţieze importanţa altor 0actori de viaţă. @a este ridicată de către cei care doresc să5ăsească un motiv de a respin5e orice re5ulă de nutriţie sănătoasă şi de viaţă sănătoasă=.

Di3e0tia a"i(ente"or

<Di5estia este termenul care se aplică procesului prin care materiile compleAe alealimentelor sunt 0ra5mentate în su(stanţe mai simple, în pre5ătirea lor pentru intrareaulterioară în 0luAul san5uin. De eAemplu, proteinele sunt scindate la aminoaciziO #idraţii decar(on alcătuiţi din amidoane şi za#aruri sunt trans0ormate în za#aruri simple, iar 5răsimilesunt trans0ormate în acizi 5raşi. 2cestea sunt su(stanţele simple pe care corpul le poate utiliza

pentru a construi noi ţesuturi. ;ă discutăm acest proces şi despre modul în care lucreazăe0icient.=

<Tractul uman di5estiv poate 0i divizat în trei cavităţi: 5ura, stomacul şi intestinul su(ţire,împreună cu colonul şi rectul. 'entru o(iectivul avut în vedere privind com(inarea practică aalimentelor ne vom limita la primele două stadii ale procesului di5estiv, adică acelea aledi5estiei salivare şi di5estiei 5astrice. Tre(uie totuşi înţeles 0aptul că e0icienţa modului lor delucru, determină e0icienţa di5estiei ce va avea loc în intestin.=

<Când alimentele sunt introduse în 5ură, procesul mecanic al masticaţiei împreună cu procesul c#imic al însalivării iniţiază procesul di5estiv. 'apilele di5estive sunt eAcitate şiaceste terminaţii nervoase 0ine trimit semnale creierului pentru a determina tipul de alimentin5erat. mediat, sunt secretate sucuri speci0ice şi este creat un mediu $c#imic% pentru di5estiae0icientă a acelui aliment. Dacă alimentul respectiv conţine amidoane atunci o enzimăspeci0ică denumită amilază salivară $ptialina%, va 0i de asemenea secretată în salivă. Totuşiaceastă enzimă acţionează numai asupra amidoanelor şi nu va 0i secretată în salivă dacăalimentul nu conţine amidoane.

După ce părăseşte 5ura, alimentul trece prin eso0a5 în stomac unde continuă procesuldi5estiei. 2ici întâlneşte sucul 5astric care conţine în principal acid clor#idric şi enzimedi5estive. '8ul acestui suc 5astric este varia(il, variind de la un mediu puternic acid la sla(

acid sau aproape neutru depinzând de tipul de aliment mâncat. 2cest interval varia(il esteasi5urat de 5radul de concentrare a acidului clor#idric.=



<De asemenea în sucul 5astric sunt prezente trei enzime principale: pepsina care acţioneazăasupra proteinelor, lipaza 5astrică, care acţionează asupra 5răsimilor şi renina care acţioneazăasupra proteinelor laptelui.=

<Faptul important care tre(uie înţeles aici este că 0iecare enzimă nu poate acţiona decâtasupra unei sin5ure clase de alimente. De eAemplu, enzima amilaza salivară, care acţionează

asupra amidoanelor, nu poate acţiona asupra proteinelor sau 5răsimilor. Gn 0apt, acţiuneaenzimatică este atât de speci0ică încât 0iecare 0ormă ale di0eritelor 0orme ale za#arurilorcompleAe cum sunt maltoza şi lactoza, necesită propria sa enzimă speci0ică pentru di5estie.

B considerare suplimentară priveşte mediul 0luid în care are loc procesul di5estiv în timpul0azei 5astrice. Gn cazul amidoanelor, amilaza salivară necesită un mediu alcalin în care să secontinue acţiunea respectivă şi care va 0i distrus de un mediu puternic acid. 2cest lucru estede asemenea adevărat pentru 5răsimi, când enzima lipaza 5astrică şi acţiunea sa asupra5răsimilor este in#i(ată de un mediu puternic acid în stomac. Totuşi, în cazul proteineloravem o situaţie contrară. @le necesită un mediu puternic acid pentru ca activitatea enzimaticăa pepsinei să ai(ă loc. 2cest mediu este creat printro su0icientă producţie de acid clor#idric însucul 5astric.=

<După cum sa arătat anterior eAistă trei stadii ale procesului di5estiv. Fiecare din acestestadii necesită acţiunea di0eritelor enzime şi e0icienţa acţiunii lor este determinată de e0icienţastadiului anterior. @ste o operaţiune secvenţială. De eAemplu, dacă pepsina, enzima secretatăîn stomac în timpul di5estiei proteinelor, nu lea trans0ormat în peptone, atunci erepsina,enzimă secretată în intestin, nu va 0i capa(ilă să ducă la capăt stadiul 0inal al di5estiei

proteinelor, adică acela de trans0ormare a peptonelor în aminoacizi. 2cţiunea 0iecărei enzimeeste proiectată speci0ic pentru acel stadiu în care a 0ost secretată.=

<2st0el, pentru a avea loc o di5estie e0icientă, tre(uie să 0ie respectate limitările impuse de0iecare stadiu al procesului di5estiv. 2ceasta necesită condiţii opuse pentru di5estia lor,secreţiile emise vor inter0era una cu cealaltă, iar di5estia am(elor alimente va 0i limitată sauc#iar suspendată.=

<B altă o(servaţie privind e0icienţa di5estiei di0eritelor 0eluri de alimente, se re0eră latimpul de 5olire a stomacului în intestin. Gn cazul 0ructelor, când ele sunt mâncate sin5ure la omasă, ele vor staţiona în stomac de la zece minute la o oră. Când alături de ele sunt mâncateamidoane concentrate, atunci timpul lor de di5erare în stomac va lua de la două la trei ore. Gncazul proteinelor concentrate, timpul de di5estie în stomac este de circa 1 ore. Gn 0apt, unelealimente pot necesita cinci sau şase ore pentru di5estia 5astrică completă, ca în cazulle5umelor sau cerealelor=. $2ici am reţineri în ce priveşte duratele menţionate deoarece ele nusunt usti0icate de conţinutul în proteine al acestora%.

<Ceea ce vreau să su(liniez aici este următorul 0apt: Dacă sunt mâncate împreună alimentecare necesită durate di0erite pentru di5estia 5astrică completă, atunci creăm o situaţie în care

alimentul necesitând un timp de di5estie mai scurt, este ţinut în continuare în stomac,aşteptând trecerea timpului de di5estie a alimentului cu durata de di5estie mai lun5ă. Când se petrece acest lucru, de eAemplu când sunt mâncate împreună 0ructe sau alte za#aruri, cu proteine, za#arurile 0ermentează şi nutriţia este deranată. 2st0el, având în vedere acesteconsideraţii de (ază privind limitările noastre di5estive, putem realiza 0aptul că noi avem

posi(ilitatea să creăm două situaţii distincte când mâncăm: Gn cazul #idraţilor de car(on, întimpul di5estiei sunt descompuşi în za#aruri simple denumite monoza#aride, pe care corpul le

poate utiliza ca nutrienţi. Dacă #idraţii de car(on su0eră 0ermentaţie, aceştia sunt descompuşiîn dioAid de car(on, acid acetic, acid lactic, alcool şi apă, toate cu eAcepţia ultimei, 0iindsu(stanţe otrăvitoare.=

<Gn cazul proteinelor, în timpul di5estiei ele sunt descompuse în aminoacizi care de

asemenea sunt nutrienţi ai corpului dar când are loc putre0acţia ele sunt descompuse întrovarietate de ptomaine şi leucomaine, precum şi alte otrăvuri.=



<2cest lucru este adevărat cu orice alt component alimentar: Di5estia enzimatică aalimentelor le pre5ăteşte pentru necesarurile nutritive ale corpului. Gn timp ce di5estia

(acteriană le 0ace necorespunzătoare pentru necesarurile corpului, otrăvindul cu produse de0ermentaţie şi $sau% putre0acţie. Hesponsa(ilitatea pentru o (ună di5estie depinde de noi.

3erespectarea cerinţelor di5estive după cele arătate, conduce la indi5estii, de la cele uşoare, la

viitoarea patolo5ie.=

Co(.ina!ii in2o(/ati.i"e<Toate alimentele sunt alcătuite din di0erite materii nutritive pe care corpul uman este

capa(il să le di5ere pentru nevoile sale. 2ceste <com(inaţii= naturale uneori ocazioneazăar5umentul că principiile com(inării nu sunt vala(ile: <3atura nu respectă aceste principiiI=Totuşi, după cum a su(liniat Dr. Tilden, nu natura a inventat sandvişul, ci oamenii au 0ăcuto.=

<Deşi sucurile di5estive pot di5era în mod accepta(il un aliment care este o com(inaţieîntre proteine şi amidoane, cum este orezul, ele nu pot di5era uşor şi e0icient două alimente cucaracter opus, cum sunt de eAemplu nucile şi carto0ii, mâncate la aceiaşi masă. Gn 0apt, acelealimente care conţin o mare cantitate de proteine, cât şi amidoane, cum sunt 0asolea (oa(e

$uscată%, sunt di0icil de di5erat. $Fasolea în stare proaspătă, de teci, conţine mai puţineamidoane şi este mai uşor di5erată%.=

<3atura ne prezintă com(inaţii relativ simple şi noi avem capacitatea să le di5erăme0icient. n amestec de două sau mai multe alimente la o masă creează o situaţie maicompleAă. 2vând aceasta în vedere, să considerăm în cele ce urmează, acele com(inaţii caresunt nearmonioase cu capacităţile noastre di5estive.=

a4 Co(.ina!ia a2i5a(ioane<2ceasta este o com(inaţie ne0ericită deoarece amilaza salivară secretată în salivă pentru a

di5era amidonul este distrusă de acizi, împiedicând di5estia amidoanelor. 2ceasta înseamnăcă la o masă cu amidonoase concentrate cum sunt carto0ii sau cerealele, nu tre(uie incluseroşiile sau zeama de lămâie în salate însoţitoare $Bţetul nu va 0i utilizat în nici o salatăI%. Gna0ară de aceasta, 0ructele nu tre(uie mâncate cu amidonoase, deoarece 0ructele acide vorderana mult di5estia şi vor 0i menţinute mai mult timp în stomac, în aşteptarea di5estieiamidoanelor. 2cest 0apt conduce la 0ermentarea za#arurilor din 0ructe.=

.4 Co(.ina!ia /roteine5a(ionoa0e<2ceasta este o com(inaţie ne0ericită deoarece proteinele reclamă un mediu puternic acid

creat de producerea unei mari cantităţi de acid clor#idric în stomac. 2midoanele reclamă unmediu alcalin pentru continuarea acţiunii di5estive a enzimei amilaza salivară, iar aceastăenzimă este distrusă de acidul clor#idric. @Aemple de ast0el de com(inaţii sunt numeroase şi

clare şi motivul pentru care nu li sa dat prea multă atenţie este că multe din mâncărurileo(işnuite nouă ar 0i respinse.=

24 Co(.ina!ia /rotein$5/rotein$<Fiecare tip de proteină alimentară necesită timp di0erit de di5estie, în acest caz di0eritele

modi0icări ale secreţiilor di5estive 0ăcând ca di5estia să se 0acă 0oarte di0icil, scăzânduie0icienţa, ca de eAemplu când se mănâncă la aceeaşi masă ouă şi lapte sau nuci şi (rânză.Deoarece proteinele sunt 0actori alimentari care au dea prin natura lor o di5estie mai di0icilădecât a altor 0actori alimentari, noi am 0ace cel mai (ine dacă am consuma la o masă un sin5ur0el de proteine. 2ceasta nu eAclude mâncatul a două sau mai multe tipuri de nuci sau seminţela o masă.

$B(servaţie: ;a constatat în mod cert că nu este necesar a consuma toţi aminoacizi la omasă pentru a asi5ura necesarul corespunzător de proteine%.=



4 Co(.ina!ia a2i5/rotein$<2ceasta este o com(inaţie necorespunzătoare deoarece acizii ca cei care se 5ăsesc în

0ructe şi roşii pot distru5e enzima pepsină, necesară di5estiei proteinelor. Gn a0ară de aceasta0ructele sunt ţinute în stomac mai mult timp decât necesar aşteptând di5estia completă a

proteinei. 2ceasta duce la 0ermentarea za#arurilor 0ructelor.Totuşi, proteine cum sunt nucile, seminţele şi (rânza, constituie eAcepţii de la aceastăre5ulă. Datorită conţinutului lor ridicat în 5răsimi, ele nu se descompun atât de repede ca alte

proteine. Factorul de in#i(are al 5răsimii asupra di5estiei 5astrice a proteinelor, 0ace ca aceste proteine să primească cel mai puternic suc di5estiv pentru ele, în timpul ultimei părţi adi5estiei. Fructele acide nu inter0eră cu 0luAul sucului 5astric şi nici cu cel al 5răsimilornucilor, seminţelor sau (rânzei. 2ceastă caracteristică 0ace accepta(il 0aptul de a mânca 0ructeacide împreună cu aceste proteine.=

e4 Co(.ina!ia 3r$0i(i5/roteine<2şa cum sa arătat mai înainte, 5răsimile in#i(ă 0luAul sucului 5astric prin aceasta

inter0erând cu di5estia 5astrică a proteinelor. Tre(uie o(servat în acest conteAt, că necesarulnostru de 5răsimi este mic şi că maoritatea proteinelor alimentare dea conţin o cantitatesu0icientă de 5răsimi, 0ăcând orice adaos suplimentar să 0ie contraindicat. 2ceasta înseamnăcă untul, uleiul, avocatele $nişte 0ructe eAotice (o5ate în 5răsimi% etc., nu tre(uie utilizateîmpreună cu nucile, ouăle, alimentele din carne etc.=

64 Co(.ina!ia 1a#ar&ri5/roteine<Za#arurile au un e0ect in#i(itor asupra secreţiei sucului 5astric, inter0erând cu di5estia

proteinelor. 2cest lucru este vala(il atât pentru za#arurile din 0ructe, cât şi cele industriale. Gna0ară de aceasta, noi creăm o situaţie în care za#arurile sunt menţinute mai multă vreme înstomac, în aşteptarea terminării di5estiei 5astrice a proteinelor. Când za#arurile sunt mâncatesin5ure, ele părăsesc repede stomacul. Când sunt mâncate împreună cu proteine, şederea lormai îndelun5ată în această re5iune, inevita(il conduce la 0ermentarea lor.=

34 Co(.ina!ia 1a#ar&ri5a(ion&ri<2ceasta prezintă o situaţie similară cu cea precedentă. Dacă amidonurile sunt mâncate

împreună cu za#aruri $acestea includ atât za#arurile naturale, cât şi cele industriale%, secreţiasalivară nu va conţine amilaza salivară pentru a di5era amidonurile. Za#arurile sunt întârziateîn stomac, iar amestecurile amidonurilor şi za#arurilor, va duce pe am(ele căi la 0ermentaţia

(acteriană. ;e pot uşor presupune rezultatele mâncatului produselor de co0etărie sau almicului deun, mâncând 0ructe cu cereale.=

#4 Con0&(a!i "a/te"e 0in3&r<'entru aceia dintre dumneavoastră care nu sau <înţărcat= sin5uri de la acest aliment

animal, vă ro5 să o(servaţi că datorită conţinutului său în proteine şi 5răsimi, el se com(inărău cu toate celelalte alimente. După intrarea în stomac, el 0ormează c#ea5uri, care au tendinţade a se 0orma în urul altor particule din stomac. 2cest e0ect de izolare, împiedică di5estiaalimentului <învăluit= până la di5erarea peliculei de lapte înc#e5at. Fructele acide constituie ocom(inaţie (ună cu acest aliment, dar cel mai (ine este totuşi de a 0i consumat sin5ur. @sterecomanda(il de a nul 0olosi deloc. $2ceastă re5ulă se aplică de asemenea laptelui acru,

precum şi laptelui covăsit şi iaurtului%.=B(servăm aici că autoarea este partizana neconsumării laptelui de către adult. ndeva mai

înainte, întrun teAt nereprodus aici, se arată că di5erarea laptelui se 0ace de către enzimadenumită renină şi că această enzimă încetează a mai 0i produsă de către or5anism în



momentul în care tre(uie să se 0acă înţărcarea su5arului. 2cest 0apt ar constitui dovada călaptele este un aliment destinat strict copilului până la înţărcare. 2ici cred că este o eroare deanaliză $lipsa de renină la adult% care a dus 0ireşte la o concluzie 5reşită. Ce enzimă ar di5eraatunci laptele şi (rânzeturile care constituie poate mai mult de un s0ert din alimentaţia unuimare număr de oameni) @ste 5reu de admis că la aceştia alimentele respective sunt eliminate

nedi5erate.Dar pro(lema laptelui este încă mai compleAă: mulţi autori incriminează laptele şiderivatele sale în producerea mucusului, care la rândul său ar 0i a5ent 0avorizant sau

producător de răceli, 5uturaiuri, etc. pe această poziţie se situează toţi macro(ioticii, dar şiunii naturişti 0ru5ivoricrudivori, printre care spre surprinderea mea şi ?ic#ele >arenUerner.'e aceiaşi poziţie se situează autorul <?edicinii populare ruse=. Dr. @rnest nter este însă

partizanul #otărât al laptelui $(ineînţeles crud%.Cred că marea con0uzie în această pro(lemă pleacă de la 0aptul că nu se ţine seama de

enorma di0erenţă care eAistă între laptele crud $adică ne0iert% şi cel 0iert. 'rimul este uşoralcalin, conţinând în el diastaze care îl 0ac u%or dierabil , cel deal doilea este acid, după cumacide sunt toate mâncărurile 0ierte. De alt0el, când vom reda teAtele @van5#eliei 'ăcii, în

această pro(lemă, vom vedea că Domnul isus 8ristos, citând cuvintele Tatălui Cerescadresate lui ?oise $în <Facerea=, Cap. !% arată că a 0ost dat şi laptele ca #rană după cumanimalelor a0late în 5ria omului lea dat iar(a verde a pământului.

Gn cele ce urmează voi reda acele pasae din lucrarea lui Dennis 3elson care se adreseazătuturor, indi0erent de re5imul nutriţional practicat, lăsând pentru partea a doua a lucrării peacelea care se adresează celor decişi să adopte re5imul 0ru5ivorcrudivor.

<Fructele ne 0urnizează o întrea5ă 5amă şi corespunzătoare de nutrienţi în cea mai mare parte uşor asimila(ili. Hidraţii lui de carbon se ăsesc sub formă de zaharuri simple, proteinele sub formă de aminoacizi, iar răsimile sub formă de acizi ra%i. Toţi ace%tinutrienţi sunt ata pentru a fi absorbiţi direct %i nu reclamă cheltuială de enerie a

procesului diestiv ca celelalte alimente.= $;u(l. ns.%<2cest 0apt, că 0ructele nu necesită di5estie enzimatică este motivul pentru care unele

persoane încearcă pro(leme di5estive după mâncarea lor. Totuşi, tre(uie su(liniat 0aptul că pro(lemele nu sunt datorate 0ructelor în sine, ci mai de5ra(ă amestecului incompati(il creatcând 0ructele sunt mâncate împreună cu alte alimente. Când se întâmplă acest lucru, 0ructelesunt întârziate în stomac aşteptând di5estia 5astrică completă a celorlalte alimente, în loc sătreacă în intestinul su(ţire. ?ediul cald eAistând în stomac conduce de asemenea la0ermentarea (acteriană a za#arurilor 0ructelor, putând produce un considera(il discon0ort.Consumând 0ructele cu cereale, ca în micul deun o(işnuit sau luând 0ructele ca desert,constituie eAemple de com(inaţii 5reşite de mâncat a 0ructelor.=

<Fructele tre(uie consumate la o masă separat, numai ele. ?âncate în acest mod ele vor 0i

a(sor(ite e0icient şi vor 0i apreciate pentru calităţile nutritive şi 5ustative, acest din urmăatri(ut ne0iind e5alat de nici un alt aliment.=<Fructele pot 0i divizate convenţional în trei clase: acide, su(acide şi dulci. Deşi nu eAistă o

linie clară de demarcaţie între aceste clase de 0ructe, putem 0ace în mod si5ur deose(irea întrecate5oria acidă şi cate5oria celor dulci şi să evităm această com(inaţie, deoarece cele acidevor întârzia di5estia celor dulci. Clasa 0ructelor su(acide poate 0i com(inată 0ie cu 0ructeacide, 0ie cu 0ructe dulci, depinzând dacă 0ructul este mai apropiat de cate5oria acidă cum este

pruna, sau de cate5oria de 0ructe dulci, cum este caisa. 2ceastă com(inaţie constituie totuşi unamestec accepta(il. Com(inaţiile de 0ructe care 0ac parte din aceeaşi cate5orie, vor constitui oale5ere mai (ună pentru masa de 0ructe. Gn plus este cel mai (ine de avut în vedere crearea demese simple, ceea ce este vala(il pentru toate mâncărurile şi de a limita tipurile de 0ructe

mâncate la o masă la două sau trei.=



<'epenii alcătuiesc o cate5orie specială de 0ructe în ce priveşte com(inarea alimentelor.Deoarece aceste 0ructe se descompun 0oarte repede, c#iar mult mai repede decât alte 0ructe,ele tre(uie mâncate la o sin5ură masă de pepene, neamestecate cu alte 0ructe. ?âncate în acestmod, aceste 0ructe sunt trecute repede din stomac în intestin. Tul(urările 5astrice pe care leîncearcă cineva când mănâncă pepene la desert $indi5estie%, pot 0i evitate prin respectarea

re5ulii de a mânca pepenele sin5ur.=<Deşi este cel mai (ine de a nu mânca 0ructe împreună cu le5ume, ţelina şi lăptuca $salata%constituie două eAcepţii de la această re5ulă. Gn 0apt, în unele cazuri de tul(urări de di5estie sa5ăsit că aceste le5ume $ve5etale% c#iar îm(unătăţesc di5estia unei mese de 0ructe.=

<Hoşia, care în 5eneral este privită ca le5umă, deşi din punct de vedere (otanic este un0ruct, se com(ină cel mai (ine cu ve5etale neamidonoase. @a nu se com(ină (ine cu nici o

proteină, nici cu amidonoase, deoarece acizii din roşie vor inter0era cu di5estia am(elor.;in5ura eAcepţie este 0urnizată de acele proteine care au un mare conţinut de 5răsimi, cumsunt nucile, seminţele, avocatul $avocado)% şi (rânza.=

<Tre(uie 0ăcută menţiunea aici în le5ătură cu o(iceiul (ăutului sucurilor de 0ructe întremese, care este răspunzător de o 5rămadă de pro(leme di5estive. Dacă cineva doreşte să

consume aceste sucuri, tre(uie să le (ea încet, stoarse proaspăt şi ca o sin5ură masă.Consumate în acest mod, ele nu vor mai inter0era cu di5estia mesei anterioare.=

<2devărata 0oame este o senzaţie în 5ură şi 5ât, asemănătoare setei şi care nu produceneplăceri $3u este acea senzaţie de <roadere= a stomacului%. ând este simţit orice simptomneplăcut, este recomandabil de a sări masa respectivă.=

<?âncatul a două sau trei mese pe zi este su0icient şi permite un timp su0icient între mese$cel puţin patru ore%, pentru ca sistemul di5estiv să e0ectueze di5estia necesară la 0iecaremasă.= $Fireşte că păstrăm rezerva cuvenită cu privire la numărul de mese întrucât Domnulisus 8ristos arată că tre(uie să luăm o sin5ură masă, cel mult două n.n.%. <deea de a mânca omasă lun5ă <cât toate zilele= $adică în 0apt a mânca tot timpul% nu va permite ca alimentele să0ie complet di5erate. Gn consecinţă di5estia şi alimentarea sunt tul(urate. B(iceiul <5ustatului=între mese contri(uie de asemenea la complicaţii di5estive şi su0erinţe=.

< +ăutul în timpul meselor este un alt punct de considerat. !a dovedit că acest obiceidiluează sucurile diestive %i întârzie diestia. <aţi mira dacă aţi %ti ce implicaţii aveţi înaceastă situaţie. Hăspunsul este simplu: evitaţi utilizarea sării şi a altor condimente şi adoptaţio dietă cu alimente predominant nepreparate. 3ecesarul dumneavoastră de apă va scădeamult.=

<Dacă apare setea, aveţi în vedere următoarele re5uli pentru a asi5ura o (ună di5estie:!. 4eţi numai când vă este seteO&. 4eţi numai apă pură apa distilată este cea mai pură $apa de ploaie este

distilată de natură, dar este contaminată cu poluanţi%O

*. Apa poate fi băută cu zece la douăzeci de minute înaintea mesei sau la o -umătate de oră după o masă din fructe, la două ore după o masă din amidonoase %i la patruore după o masă din proteine= $;u(l. ns.%

<;a estimat cantitatea de ener5ie consumată pentru di5estia celor trei mese zilnice şi sa5ăsit că necesită ec#ivalentul a opt ore ener5ie de lucru. ;căderea sarcinii di5estiei prinmâncarea unor mâncăruri simple de com(inaţii compati(ile, ne 0ace apţi să realizăm maimultă ener5ie pentru alte activităţi, în a0ară de îm(unătăţirea asimilării alimentelor noastre.=

<3u 0aceţi din com(inarea alimentelor necazuri şi 5rii, nici dumneavoastră, nici altora, înspecial în timpul mesei. B atmos0eră senină, atât eAterioară, cât şi în interiorul dumneavoastrăeste de primă importanţă pentru (una di5estie. 2doptaţi aceste principii în deplinadumneavoastră pace, străduinduvă continuu pentru per0ecţionare. B(iectivul este sănătatea:

c#eia este simplitatea=.



'entru o (ună înţele5ere a modului cum vede com(inările Dennis 3elson dăm mai osclasi0icarea sa a 5rupurilor de alimente:

!. 'roteine $nuci, seminţe, ara#ide, linte, linte 5erminată, 0loarea soarelui5erminată, lapte, (rânză%O

&. răsimi $leiuri%: nuci de cocos, uleiuri ve5etale, unt, smântânăO

*. 2midoane: carto0i, castane, an5#inare, dovleci şi (ostani, morcovi, s0eclă, păstârnac, porum(, 0asole uscată, mazăre uscată, cereale şi 5răunţe, cereale 5erminate$încolţite%O

1. Ee5etale neamidonoase sau cu conţinut scăzut de amidon: ţelină, porum( dulce,mazăre crudă, varză, conopidă, ardei 5ras, dovlecei, pătrunel, vinete, lucernă 5erminată,ciuperci, 0asole verde, ceapă, salată, spanac, castraveţi, napi, andive, ridic#i, măcriş,sparan5#el, usturoiO

". 'epeni $toate varietăţile de pepeni 5al(eni şi verzi, cantalupi, turMestani%O6. Fructe acide: portocale, 5rep0ruit, lămâi, ananas, căpşuni, roşiiO. Fructe sla( acide: cireşe, mere, piersici, prune, stru5uri, caise, pere, dudeO/. Fructe dulci: (anane, curmale, smoc#ine, sta0ide, toate 0ructele uscate.

B4 D&/$ Po1a0 7er(o0i""a 8i Fran1 9o2e

<3u toate 0ructele sunt acide înainte de maturitate. nele avansând spre coacere setrans0ormă în za#aruri, cum sunt curmalele şi perele dulci etc., în timp ce altele, cum suntc#iar cele acide, se trans0ormă în uleiuri şi alte materii olea5inoase, ca în alune, nuci de cocos,mi5dale, ara#ide şi altele.=

<@Aistă 0ructe în care acizii se trans0ormă numai în parte în za#aruri, aceste 0ructe devenindîn acelaşi timp acide şi dulciO altele în sc#im( nuşi trans0ormă acizi nici în za#aruri, nici înuleiuri, ci în amidonuri, cum este cazul castanelor, (ananelor şi merelor, în principal.=

<Deci 0ructele se împart în patru 5rupe: dulci, acide, olea5inoase şi 0eculente$amidonoase%.=

Co(.ina!ii e 6r&2te în (ân2$r&ri

2doptăm ca (ază a compati(ilităţilor şi incompati(ilităţilor, 0ructele, deoarece în re5imulcrudivor, constituie adevărata (ază a alimentaţiei, împreună cu alte produse ale re5nuluive5etal.

<2st0el, 0ructele olea5inoase şi dulci, nu sunt per0ect di5era(ile în aceeaşi mâncare,deoarece prin amestecul uleiurilor cu 0ructele mai dulci se produc 0ermentaţii de tip alcoolic,

pot produce simptome de (eţie $ameţeli% sau tul(urări #epatice, neplăceri care puţin câte

puţin, devin din ce în ce mai sensi(ile, dăunând prin aceasta or5anismului.=<De asemenea, 0ructele acide cu cele 0eculente $amidonoase%, produc acelaşi proces,conducând la acelaşi rezultat şi anume, că acizii vor împiedica trans0ormarea normală a0eculelor în 5lucoză şi deAtrină, dând naştere unei 0ermentaţii care va staţiona mai mult timpîn intestin decât tre(uie.=

<Gn s0ârşit, tot atât de rea compati(ilitatea este între 0ructele dulci şi cele acide. Gn acest caz,com(inarea acizilor cu za#arurile, întârzie trans0ormarea ultimilor în 5lucoză, 0ăcând să steaîn intestin mai mult decât tre(uie, producânduse 0ermentaţii intestinale toAice din aceastăcauză.=

<B (ună com(inaţie este a 0ructelor dulci şi zemoase cu cele 0eculente cum sunt castanele,dar niciodată cu merele, deoarece acestea sar putea spune că sunt dulci şi acide în acelaşi

timp.=



Fr&2te"e în 2o(.ina!ie 2& a"te a"i(ente

@Aistă 0ructe care se com(ină (ine cu 0eculele şi amidoanele, în sc#im( altele suntincompati(ile şi dau loc la tul(urări 5astrointestinale mai mult sau mai puţin 5rave. Ca urmaretre(uie să se ţină seama că 0ructele acide sunt nocive când se in5erează împreună cu

amidoanele şi 0eculele.<2ceastă incompati(ilitate împiedică să se îndeplinească trans0ormarea normală aamidonurilor şi 0eculelor în 5lucoză, ceea ce poate derana or5anismul întrun 5rad înalt.=

<2celaşi lucru se întâmplă cu 0ructele amidonoase, deoarece 0ructele pur şi simplu au oreacţie dulceO acelaşi lucru are loc la castane de eAemplu, a căror reacţie se deose(eşte deaceea a amidoanelor. Toate acestea se datorează 0aptului că printre alimentele suculente, uneleau reacţie dulce, iar altele nu.=

<'rin urmare, 0ructele dulci şi olea5inoase se com(ină mai (ine cu amidoanele şi 0eculele.=

T&".&r$ri atorate in2o(/ati.i"it$!i"or

na dintre cele mai rele incompati(ilităţi se produce dacă în aceeaşi mâncare se amestecă0ructe dulci cu verdeţurile. 2ceastă incompati(ilitate are loc în trei porţiuni ale tu(uluidi5estiv: stomac, intestine şi 0icat, pentru care consecinţele pot căpăta un caracter 5rav.

<2ceastă com(inaţie rea se poate o(serva clar prin eructaţii $râ5âieli%, senzaţia de 5reutateîn stomac, aciditate şi uneori o teri(ilă indi5estie 5astrică.=

<Când incompati(ilitatea a0ectează intestinele, e0ectele sunt 0latulenţa, mi5rene, senzaţia de5reutate şi o(oseală, în special în eAtremităţile in0erioare. 'ot apare a0te ale 5urii, colici,diaree şi catar al vezicii. Gn cazuri eAtreme, apar intoAicaţii intestinale mai 5rave, având caconsecinţă moartea.=

<Fructele dulci sunt întotdeauna incompati(ile cu verdeţurile, deoarece sărurile mineraleale acestora sunt anta5onice din punct de vedere c#imic, pentru că acestea se respin5 între ele,

provocând întreruperea di5estiei, lun5ind şederea lor în aparatul di5estiv mai mult decâtnecesar, având consecinţele arătate.=

<Cum verdeţurile sunt reprezentate prin săruri şi 0ructele prin acizi mai mult sau mai puţintari şi cum am(ele 0eluri de su(stanţe sunt incompati(ile în procesul di5estiv, aceasta este oeAplicaţie ştiinţi0ică de ce 0ructele dulci sunt incompati(ile cu verdeţurile.=

<'e de altă parte, 0ructele acide, ca portocalele, lămâile, 5rep0ruturile etc., suntincompati(ile cu le5umele în 5eneral. B altă eAcepţie o constituie mi5dalele, care suntcompati(ile cu diverse le5ume cum sunt morcovii şi roşiile.=

<Lăsând deo parte aceste eAcepţii, com(inaţia 0ructelor dulci cu le5umele va eAercitae0ecte nocive în or5anismul uman în cursul procesului di5estiv.=

N& a.&1a!i e 6r&2te &02ate

<Dacă se a(uzează de 0ructe uscate cum sunt curmalele, prunele sta0idite, sta0idele,renumitele 0elii de piersici sta0idite, inclusiv miere, cum aceste produse conţin cantităţi maride za#aruri naturale concentrate şi cum za#arurile din 0ructe, ca şi cele din miere se di5erărapid, în arderile şi trans0ormările succesive ale unor ast0el de alimente, se dezvoltă o marecantitate de oAid de car(on, 0oarte toAic pentru or5anism.=

<Când la un individ, de eAemplu, apare un cârcel $o crampă%, acesta se datorează oAiduluide car(on acumulat în mod repetat în or5anism, producând as0iAia sau intoAicaţia sistemuluineuromuscular.=

<2st0el că dacă se consumă multe 0ructe uscate, având ca urmare descompunereaza#arurilor, se 0ormează oAid de car(on în cantitate eAa5erată, care la rândul său consumă



prea mult oAi5en în com(ustia internă ast0el că dacă la această situaţie se adau5ă un e00ortcerând un plus de aer, răul se a5ravează cu cele mai 5rave consecinţe.=

<@ste de o(servat 0aptul că dacă după ce se mănâncă o anumită cantitate de 0ructe uscate,nu se lucrează $0izic% sau nu se 0ace un mic eAerciţiu, apare moleşeală şi lene când consumulse 0ace seara.

'rin urmare este recomanda(il de a nu mai consuma cel puţin în parte 0ructe uscate lamesele de seară.=

+6at&ri e !in&t 0ea(a

<Fructele eAcesiv acide nu tre(uie mâncate în eAces, 0iind mai de5ra(ă pre0era(il de a 0aceo mâncare eAclusiv pe (ază de 0ructe, în loc de a com(ina alimentele care nu se armonizeazăîntre ele, deoarece nu se com(ină (ine cu amidonul sau acizii, nici aceştia din urmă cu5răsimile ve5etale sau cu su(stanţele azotate. ?i5dalele sunt sin5ura eAcepţie.=

<;unt persoane care a0irmă că 0ructele <le 0ac rău=, neputând să le di5ere. De re5ulă5enerală eAistă o cauză pentru aceasta. ?ultă lume nu consumă 0ructe 0ără să utilizeze za#ăr,

în special preparate $aşa cum nu le utilizează ve5etarianulcrudivor% sau în conserve. Deoareceza#ărul nu este natural, luat în cantităţi mari, 0ace să 0ermenteze în stomac sucurile 0ructi0ere,dând loc prin urmare tul(urărilor 5astrice.=

<Fructele olea5inoase au 0ost considerate totdeauna indi5este, deoarece tre(uie in5eratedupă o masticaţie lentă şi per0ectă şi ţinînd cont de incompati(ilitatea cu alte produsealimentare, dar în acelaşi timp sunt nutritive şi în mod si5ur 0oarte ener5etice.=

<Fructele uscate constituie un aliment puternic ener5etic, prin care sunt recomanda(ilemuncilor intelectuale sau manuale. 2ceste 0ructe 0urnizează calorii, ener5ie $0orţă% muscularăşi rezistenţă cere(rală prin za#arurile lor naturale şi 5lucoze.=

<2ceste 0ructe sunt incompati(ile cu verdeţurile, uleiurile şi alimentele cu caracter acid.=<Fructele zemoase cum sunt pepenii verzi, pepenii 5al(eni, perele, piersicile etc., au o

sla(ă valoare nutritivă, prin aceasta 0iind mai mult medicinale. @le com(at artritismul,tul(urările 0e(rile şi constipaţia, 0iind (une laAative şi puri0icatoare ale sân5elui.=

<2ceste 0ructe se com(ină (ine cu 0arinaceele şi cu 0ructele uscate, ca şi cu mierea, 0iind însc#im( incompati(ile cu verdeţurile, 0ructele acide şi olea5inoase.=

<Fructele semiacide, cum sunt 0ra5ii şi căpşunile, prunele, zmeura, ananasul, corosalierele,sunt totodată atât medicinale, cât şi dulci şi zemoase, conţinând o mare cantitate de săruriminerale în sâm(urii lor. 2cizii lor (eni5ni pentru or5anism, ard 5răsimile, 0apt pentru careaceste 0ructe sunt 0oarte (une pentru o(ezi.=

<2ceste 0ructe se com(ină (ine cu 0arinaceele şi când 5radul de aciditate este mai ridicat,se com(ină cu 0ructele olea5inoase. 2cestea sunt 0ructe indicate, potrivite intelectualilor şi

celor care duc o viaţă sedentară.=<Fructele 0oarte acide cum sunt lămâile, portocalele, rodiile şi vişinile sunt astrin5ente,0e(ri0u5e şi (uni dizolvanţi ai reziduurilor cum sunt calculii şi nisipurile renale.

Fiind 0ructul cel mai acid dintre toate, lămâia este cel mai medicinal dintre ele, puri0icatoral sân5elui şi autor 5eneral al or5anismului.

Fructele acide se com(ină rău cu 0arinaceele, 0ructele dulci şi verdeţurile.=

Ta.e" 2& 2o(/ati.i"it$!i"e 8i in2o(/ati.i"it$!i"e intre 6r&2te %între e"e' 8i 2& a"tea"i(ente

Co(/ati.i"it$!i

=ructe proaspete dulci5



;e com(ină (ine cu cereale, mi5dale, miere, curmale, sta0ide, prune uscate, smoc#ineuscate.

=ructe proaspete acide5;e com(ină (ine cu 0ructe olea5inoase în 5eneral.

=ructe oleainoase5

;e com(ină (ine cu cerealele, tu(ervulatele, verdeţurile, lămâile şi roşiile. "o%iile5;e com(ină (ine cu cerealele, 0ructele olea5inoase şi mi5dalele 0oarte coapte.

Dovleacul ;e com(ină (ine cu cerealele şi sucurile de 0ructe.In2o(/ati.i"it$!i

=ructe proaspete dulci5;e com(ină rău cu roşii, verdeţuri, tu(erculate, dovleac, 5răsimi ve5etale şi uleiuri, 0ructe

acide. =ructe oleainoase5;e com(ină rău cu miere, curmale, smoc#ine, prune uscate, sta0ide.

=ructe uscate5;e com(ină rău cu mi5dalele, 0ructele şi alte alimente 0eculente.

=ructe acide5;e com(ină rău cu 5răsimi ve5etale, mar5arină, roşii, cereale, 0ructe 0oarte dulci.

=ructe feculente 1amidonoase35;e com(ină rău cu cereale, alimente 0eculente $şi între ele%, piersici, mere şi 0ructe uscate.

Dovleacul;e com(ină rău cu miere, 5răsimile ve5etale, mar5arina, smoc#inele, prunele uscate,

0ructele proaspete dulci.

7RANA ;I NUTRI*IA U)AN, V,ZUT, DINPER+PECTIV, +UPRA+EN+IBIL,

Gn cele ce urmează voi încerca să dovedesc că eAistă o mare di0erenţă între viziuneaalimentelor care constituie #rana umană, în perspectiva o(işnuită a c#imismului lor şi aceea anevăzutelor lumi suprasensi(ile.

Bmul modern trăieşte întrun ocean de unde de tot 0elul de 0recvenţe, de amplitudini, delun5imi de undă $de la mărimi su(cuantice la ani lumină%, de tot 0elul de 0orme, multe poateîncă necunoscute, însoţite sau nu, după viziunea cuantică, de particulele corespunzătoare.

?ulte dintre acestea provin din între5 Cosmosul, din 5alaAii îndepărtate. @ner5iile unora

sunt colosale.'e măsura <civilizării= lui 8omo ;apiens, contri(uţia lui te#nică $vezi poluantăI% la acesteacreşte tot mai mult.

Toată această lume invizi(ilă de unde, care se intersectează, inter0erează, ampli0icândusesau diminuânduse reciproc, cuprind şi 5ânduri şi sentimente, pozitive şi ne5ative, după naturalor constructivă sau distructivă, de iu(ire sau de ură, de pace sau de violenţă.

;a estimat că circa un milion de ast0el de in0ormaţii purtate de unde sunt 0iltrate în 0iecaresecundă de sistemul nervos central al 0iinţei umane. 3umai că, în a0ară de această <0iltrare=care este normală pentru 0uncţionarea în (une condiţiuni a acestuia, 0iinţa umană şia creat dealun5ul timpului, prin de5enerarea sa, ecrane care <0iltrează= şi in0ormaţia utilă din lumeasuprasensi(ilă cum ar 0i aurele corpurilor su(tile, 5ândurile şi sentimentele, care nu mai pot 0i

văzute aşa cum se petrecea în perioada ancestrală. Gn prezent, această parte a lumiisuprasensi(ile nu mai poate 0i văzută decât de către <clarvăzători=, care sunt prin urmare



<vesti5iile= vii ale normalităţii de odinioară. 4ineînţeles şi clarvăzătorii au diverse <5rade=sau <trepte= de pătrundere a nivelurilor suprasensi(ilului, aceia care pot percepe al 9lea nivelde eAemplu, ca 4ar(ara 2nn 4rannen 0iind 0oarte rari.

Cum vede un ast0el de clarvăzător alimentele) @l va vedea în cazul 0ructelor şi le5umelor proaspăt culese, 0rumoase aureole luminoase în urul lor, indicând <încărcarea= lor cu

(ioener5ie $<ener5ia sursă de viaţă=%. 'e măsură ce timpul trece, aureolele lor scad treptat,aun5ând ca după o perioadă de câteva luni $în cele mai (une cazuri de păstrare%, să nu maiai(ă decât o aureolă sla(ă aşa cum o au o(iectele neînsu0leţite. Gn cazul în care aceste 0ructesau le5ume, oricât de proaspete, au 0ost 0ierte sau prăite, aureolele lor sunt <omorâte=, ca lao(iectele neînsu0leţite. n timp mai îndelun5at de păstrare a (ioener5iei îl au seminţele de0loarea soarelui, de dovleac $(ineînţeles neprăiteI%, precum şi nucile, alunele, ara#idele,castanele.

Dar să luăm lucrurile în ordine în această a(ordare (ioener5etică a nutriţiei umane.eor5es 4ar(arin, în lucrarea sa <Cle0s de la santR= $C#eile sănătăţii% re0eritor la nutriţie,

în su(capitolul intitulat <Tre(uie să ne #rănim cu alimente proaspete şi vii=, autorul puneaccent puternic pe prospeţimea cât mai mare a 0ructelor, dacă se poate c#iar în clipa culesului,

deoarece acestea au maAimum de încărcare 0luidică ener5etică. 2ceastă încărcătură ener5etică0luidică, tre(uie eAtrasă în 5ură înaintea sucurilor di5estive $de unde rezultă încă odată în plusnecesitatea unei masticaţii complete, îndelun5ate, cu trans0ormarea (olului alimentar, aproapeîn lic#id%.

<Deasupra valorii c#imice 5rosiere, a valorii esenţei mai a0ânate, se 5ăsesc valorile no(ileale undelor şi radiaţiilor.

Gn para5ra0ul <ura este stomacul corpurilor su(tile= el arată: <'rin lim(ă şi (olta palatinăse operează cu autorul alimentelor corespunzătoare, reconstituirea ener5iei nervoase şi 0ărăîndoială de asemenea, reîncărcarea 5ândirii în mani0estările sale in0erioare, alt0el spus deordin mental=.

'e ce cale se e0ectuează această transmisie a undelor şi radiaţiilor materiei alimentare) Cuautorul celor două simţuri, superioare şi mai puţin cunoscute: 5ustul şi mirosul.=

<Bmul nu este alcătuit numai dintrun corp, adică din oase, nervi, muşc#i, umori şi materiecenuşie. @l este alcătuit de asemenea din elemente no(ile şi tre(uie să #rănească 0luidicul şimentalul său.=

Dr. 'ierre 'annetier în articolul său su( 0ormă de interviu, intitulat <Discuţii asupra iu(irii,5ândirii şi atitudinii, manipulării, eAerciţiului şi dietei= $din <ournal o0 8olistic 8ealt#=,!99% vor(eşte despre necesitatea de a mânca în atitudine de relaAare, cu iu(ire şi mulţumire0aţă de cine a pre5ătit mâncarea. <'reparaţivă mâncarea cu iu(ire= scrie el, eAplicând totodatăde ce mâncarea de acasă este mai (ună decât cea din altă parte, deoarece este 0ăcută cu iu(ire.

'arcă încercând să o0ere o (ază mai palpa(ilă unor ast0el de a0irmaţii, 8enri C#rRtien în

<Le monde invisi(le et msterieuA des Bndes= $<Lumea invizi(ilă şi misterioasă a undelor=%,$@d. ?aloine, 'aris, !9*9, vol 1% scrie:<;e poate spune că având toate lucrurile e5ale, cu eAcepţia in0luenţei electroma5netice

personale, nu eAistă două persoane capa(ile să prepare două alimente de calitate identică,c#iar dacă toate condiţiile şi materialele de preparare sunt aceleaşi $alimentele de preparat,accesoriile, cuptorul, lemnele, 5azul, electricitatea etc.%. 4xistă întradevăr o influenţă

personală considerabilăO persoana care prepară, care atin5e îndelun5at ceea ce prepară,comunică cu mâinile sale care radiază mai mult sau mai puţin intens, mai mult sau mai puţinarmonios=.

<Hezultă asupra alimentelor in0luenţa corespunzătoare acestor stări di0erite, după sensulsarcinilor, de armonie, de dizarmonie, a calităţilor personale a căror ansam(lu au o in0luenţă

asupra acestor alimente.=



20irmaţii de 5enul de mai sus ar putea rămâne 0ără nici un 0el de acoperire dacă nu areAista un mare volum de date 0actice, deşi nesistematizat. Gntradevăr câte 5ospodine nu ştiudin eAperienţa lor că 0ăcând în două rânduri un preparat culinar din aceleaşi componente, îneAact aceleaşi condiţii, au o(ţinut 5usturi destul de di0erite ale acestuia) ;au două 5ospodine0ăcând în acelaşi timp, preparatul respectiv, din aceleaşi componente şi în eAact aceleaşi

condiţii, o(ţinând de asemenea 5usturi destul de di0erite);ă revenim însă de la in0luenţele eAterioare (ioener5etice, pe care lear putea su0eri unaliment, la caracteristicile sale intrinsece şi de la aspectele mai <su(tile=O să a(ordăm douămai <palpa(ile=, 0enomenele luminiscente de tip Corona şi măsurătorile radiestezice.

a4 Feno(ene "&(ini02ente e ti/ Corona 0a& <a&re= %e6e2t >ir"ian'Fenomenele luminiscente de tip Corona sau <aure= sau <e0ecte >irlian= cu toate variantele

lor electrono5ra0ice sau altele, în continuă dezvoltare în întrea5a lume, constituie pro(a(il, în prezent, printre elementele cele mai o(iectiva(ile ale prezenţei ener5iei vitale sau (ioener5ieicum este denumită în ultimul timp $din cauza (analizării, a (a5atelizării termenului, am

pre0erat în lucrarea mea re0eritoare la această ener5ie, so denumesc <ener5ia sursă de

viaţă=%.Dr. @u5en Celan în <?ateria vie şi radiaţiile= $@d. Ntiinţi0ică şi @nciclopedică, !9/"% scrie:<Gn spaţiul periproAimal al or5anismelor vii, această disipare ener5etică se mani0estă în

reprezentările electro5ra0ice su( 0orma unui #alou, uzual denumit <aură=. Domeniul spaţialal structurii ener5etice 5re0ate pe suportul său anatomic îşi menţine individualitatea, în cazul0runzelor de plante, c#iar şi atunci când o parte a structurilor #istolo5ice purtătoare estea(laţionată. $adică atunci când este tăiată o parte din 0runză, 3.3.%. Gn spaţiul periproAimal,

procesul disipativ al structurii ener5etice se produce su( 0orma unor radiaţii în domeniispectrale di0erite. ?ani0estările sale vizuale pot 0i relativ uşor evidenţiate în spectrul radiaţieielectroma5netice în plaele razelor in0raroşii, a spectrului vizi(il, a razelor ultraviolete şi deradio0recvenţă. Disiparea ener5etică a (iocâmpului se poate relie0a prin procedurile >irlian, înspecial în ipostazele interacţiunii de la distanţă, în sisteme omplantă şi omom. Cu toateacestea, 5ama mani0estărilor (iocâmpului este mult mai lar5ă, cuprinzând pe lân5ă e0ecteleelectroma5netice, e0ecte acustice, ma5neto#idrodinamice, 0otoelectrice, electromecanice,0otonice, c#imice, iar în opinia unor autori c#iar şi tipuri de ener5ie încă nedescoperită.=

<?etodele >irlian pun în evidenţă microdescărcări electrice ale supra0eţelor o(iectelorinvesti5ate. @0ecte mai pronunţate se înre5istrează către (ordura acestor o(iecte, zone în care

procesul de producere a strimerilor este ampli0icat. 'entru pielea omului, emisiunileluminiscente a microzonelor de emer5enţă a descărcărilor iau aspecte puncti0orme, încoroană, simulând 0lăcări pâlpâinde sau con0luente. La limita (ordurii anatomice a supra0eţei,în contact cu ecranul dielectric, apar emisiuni e0luvionare, denumite de autorii ruşi e0ecte

mar5inale. Gn spectrul vizi(il, culoarea acestor emisiuni luminoase variază în al(astru, violet,5al(en, portocaliu, al(, întro emisiune cu intensitate varia(ilă. aracteristic oranismelorbioloice este variaţia intensităţii luminoase a acestor emisiuni. Debutând printroluminiscenţă puternică, emisfera suferă un proces treptat de atenuare %i stinere. >entruveetalele moarte, spre deosebire de structurile de acela%i tip proaspăt recoltate, nu se

produce o variaţie a intensităţii autoemisiunii luminoase. Aceia%i situaţie se înreistrează %idupă instalarea modificărilor cadaverice la oranismele animale moarte.=

2ceastă variaţie a luminozităţii aurei, ca să mă eAprim aşa, este deci o indicaţie preţioasă aemisiunilor ener5etice ale viului, care alt0el nu se văd. @u nu cred însă că <aurele= >irlian sauelectrono5ra0ice reprezintă <aurele= corpurile su(tile aşa cum le văd clarvăzătorii, ci maide5ra(ă o inter0erenţă a undelor emise de or5anisme cu acelea recepţionate, 5enerând, printr-

un 0el de <acord= ca la radio, o <rezultantă ener5etică=. 2ceastă rezultantă ener5etică (ioener5etică, inter0erează şi cu câmpul electrostatic 5enerat de instalaţiile te#nice utilizate,



având ca rezultat 0inal ima5inile <aurelor= >irlian sau electrono5ra0ice. Eariaţia luminozităţiide tip <pulsator= varia(ilă în intensitate şi 0recvenţă, după părerea mea, trădează tocmai acest<acord=.

<Cunoscută încă din lucrările lui C. 4acMster, interacţiunea de tip omplantă a primit o nouăcon0irmare prin lucrările de electro5ra0ie în e0ect >irlian, e0ectuate de T#elma ?oss şi o#n

8u(acMer întro serie de eAperienţe realizate la nstitutul de 3europsi#iatrie al niversităţii dinLos 2n5eles, autorii demonstrează că în &* de cazuri din *+ eAaminate $KI% 0runzele de plante rupte de pe tulpină, îşi măresc intensitatea radiaţiei electro(ioluminiscente induse, dupăce au 0ost supuse acţiunii (iocâmpului 5enerat de supra0eţele palmare ale unor su(iecţi umaniinductori= $adică prin <pasele= mâinilor unor vindecători spirituali (ioener5eticieni, n.n.%.

<Fenomenul opus, al inducţiei unor e0ecte adverse 0aţă de plantă, cu implicarea timpului desupravieţuire a 0runzelor supuse acţiunii (iocâmpului uman, au 0ost realizate de T#elma ?oss.ma5inile o(ţinute de pe 0runzele supuse acţiunii (iocâmpului 5enerat de supra0eţele palmareîn ast0el de cazuri, arată scăderea evidentă a metabolismului frunzei.=

De asemenea în lucrarea ral Dr. D. Constantin, <nteli5enţa materiei= $@d. ?ilitară, 4uc.,!9/!%, autorul prezintă în mod 0oarte concludent, su(liniat de alt0el, <aura= unei 0runze

o(ţinută prin e0ect Corona în două 0oto5ra0ii de tip >irlian, prima la detaşarea de pe ramură,iar cea dea doua la &+ de minute de la aceasta. Deşi realizate în al(ne5ru, aceste 0oto5ra0ii auvaloare de ar5ument ştiinţi0ic. $2ceastă constatare dă consistenţă o(servaţiilor lui . 4ar(arinmenţionate mai înainte cu câteva pa5ini, re0eritoare la necesitatea de a mânca ve5etalele câtmai aproape posi(il, de momentul culesului%.

Gn aceeaşi lucrare, autorul se re0eră la eAperienţele e0ectuate de T#elma ?oss împreună cuU. @m(oden la niversitatea din Los 2n5eles, tot în domeniul <aurelor= pe seminţeledi0eritelor plante.

'ro(ele e0ectuate au demonstrat nu numai aspecte ale (iocâmpului semni0icativdi0erenţiale ale seminţelor via(ile de cel <ucise= c#imic, dar, spre surpriza cercetătorilor, aurelevat %i un efect de 9prefiurare: a viitoarei plante, totdeauna în aceea%i culoare ro%u?

portocalie. Ciudata ima5ine de <pre0i5urare= a viitoarei plante apare atât în înre5istrarea pe (andă video, ca o eAcrescenţă, ce <depăşeşte= limitele 0izice ale seminţei ne5erminate.

ltima o(servaţie constituie de asemenea o dovadă cât se poate de palpa(ilă cu privire lavaloarea (ioener5etică a seminţelor, 5răunţelor de cereale şi (oa(elor de le5uminoase încolţitesau 5erminate în alimentaţia crudivoră, prin care se a(soar(e <viaţă= la modul cel mai propriuşi mai direct.

2spectele de mai sus re0eritoare la 0enomenele <aurei= selectate, sunt su0icient de clareAprimate pentru a mai necesita comentarii sau pentru o <asam(lare= a lor.

.4 )$0&r$tori raie0te1i2e

Dacă marea maoritate a oamenilor şiau pierdut capacităţile de vedere în suprasensi(il $saumai (ine zis le păstrează, neştiut, în mod potenţial, după cum a demonstrat Dr. 2. Leprince în<ndele 5ândului=%, ei au posi(ilitatea de a eAplora această lume invizi(ilă, cu autorulradiesteziei. După cum arată maoritatea autorilor care au scris despre această <te#nică= deeAplorarea a suprasensi(ilului circa /+K dintre oameni au această capacitate $se pare că0emeile 9+K%, numai că ea tre(uie reeducată sau învăţată prin antrenamente şi eAerciţii, cură(dare, aşa cum se învaţă înotul sau cântatul la un instrument muzical sau dansul etc.

2ceastă te#nică a <radiesteziei= a mai purtat în decursul timpului diverse denumiri ca<ra(domanie= $descoperirea surselor de apă cu nuiaua de alun a 0ântânarilor%, <doSsin5=,<supersensonică= $după C#ristop#er 8ills%, (iolocaţie etc. 'rin !99! comandorul ClaudianDimitriu a lăr5it domeniul cercetărilor în suprasensi(il propunând termenul de

<in0orener5etică=.



Gn <Eiaţa secretă a plantelor=, autorii TompMins şi 4ird, arată cu re0erire la posi(ilitatea detestare radiestezică a alimentelor, următoarele:

<4ovis a o(servat că autânduse de pendulul său radiestezic, poate să evalueze vitalitateaintrinsecă şi prospeţimea relativă a di0eritelor alimente înăuntrul diverselor straturi

protectoare, datorită puterii lor de radiaţie.=

2poi citând din cartea lui ;imoneton, <Hadiations des aliments= $Hadiaţiile alimentelor%,autorul arată că 0olosind (iometrul lui 4ovis a 0ăcut următoarele clasi0icări ale alimentelor:• 2limente cu radiaţii de !++++ la /+++ [!, care pot 0ace să oscileze pendulul la

viteza remarca(ilă de 1++"++ mişcări pe minut pe o rază de /+ milimetriiO• 2limente cu radiaţie de 6+++ la /+++ [ care dau *++1++ oscilaţii pe minut pe o

rază de 6+ mmO• Carnea, laptele pasteurizat şi le5umele 0ierte care emit mai puţin de &+++[, nu

au ener5ia necesară a 0ace să oscileze pendulul.;imoneton dă şi o listă a valorilor alimentare pe cate5orii, după lun5imea de undă a

radiaţiilor:

ateoria $ $6"++[ !++++[%: ?aoritatea le5umelor şi 0ructelor în momentul culesului.'ână la piaţă pierd !7* din valoare şi !7* când sunt 0ierte.?azărea, lintea, 0asolea au +++/+++[ când sunt proaspete şi crude. De aceea tre(uie

consumate ast0el $uscate devin 5reu di5era(ile%.râul are /"++[.leiul de măsline 9+++[.ntul are /+++[ timp de !+ zile.'eştii oceanici, crustaceele /"++9+++[.;ucul de s0eclă are /"++[O za#ărul !+++[.ateoria a $$a 1/000@ '00@35 ouăle, uleiul de ara#ide, vinul, za#ărul de trestie şi peştele

prăit. Einul roşu 1+++"+++[.

ateoria a $$$a 12000@ /000@3: Carnea prăită, sosurile şi măruntaiele de vacă, ca0eaua,ceaiul, ciocolata, 5emurile, (rânza 0ermentată şi pâinea al(ă.ateoria a $<a $Hadiaţii moarte%: ?ar5arina, conservele, alcoolul, lic#iorurile, za#ărul

al( ra0inat şi 0ăina al(ă.Gntro completare 0ăcută de autor întrun alt para5ra0, arată că laptele crud are o radiaţie cu

lun5imea de undă de 6"++[ când este proaspătO după !& ore, pierde 1+K din emisie şi 9+Kdupă &1 de ore. Când se pasteurizează, se omoară toată emisia. Tot aşa se întâmplă cu 0ructeleşi le5umele. De asemenea, ;imoneton a o(servat că sucul de usturoi odată pasteurizat sacoa5ulat ca sân5ele uman şi măsurătoarea dă de la /+++[ cât a avut iniţial, la +. Fructeledes#idratate îşi conservă totalitatea ener5iei: ţinute în apă &1 de ore, ele radiază puternic ca înmomentul culesului. Fructele din conserve rămân de0initiv moarte.

Gn înc#eiere, autorul arată că 4ovis şi ;imoneton spun că orice persoană pentru a avea osănătate (ună, tre(uie să consume 0ructe, le5ume, nuci şi peşte proaspăt şi alte alimente careau radiaţii cu lun5ime de undă mai mare decât a radiaţiilor omului sănătos, care este de 6"++[sau peste. @i consideră că #rana cu valori su( 6"++[, scade ener5ia corpului în loc să oîntăreascăO aşa este #rana proastă, carnea şi pâinea al(ă.

Gn lista lui ;imoneton sunt însă două a(ateri, două anomalii şi anume:• artoful : când este crud are valoarea de &+++[, 0iert are +++[, iar copt, 9+++[

$alte tu(ercule la 0el%I• Bambonul proaspăt afumat : carnea de porc are 6"++[ crudă, în apă sărată şi

uscată la 0um 9"++!++++[.

! [ înseamnă an5str\m, adică !A!+ -!+m, adică a zecea miliarda parte din metru sau a zecea milioană parte dintr-un milimetru.



2nalizate lo5ic aceste a(ateri sunt:• 2(ateri reale datorate aceleiaşi cauzeO• 2(ateri reale datorate unor cauze di0eriteO• ;unt erori de măsurare.Continuând analiza rezultă că cea mai mare pro(a(ilitate este ca a(aterea să se datoreze

unei cauze comune. Deoarece în am(ele cazuri valorile cresc datorită 0actorului termic,credem ca pro(a(il că creşterile respective ale lun5imii de undă se datorează acumulării unorcomponente calorice deci de la limita domeniului in0raroşu. 3u este însă eAclusă şi

posi(ilitatea unei in0luenţe <po0ticioase= în su(conştient prin care matricea ener5etică ain0luenţat în acest 0el măsurătorile radiestezice respective.

8enri C#rRtien în eAcepţionala sa operă enciclopedică <Le monde nvisi(le et ?sterieuAdes Bndes= $Lumea invizi(ilă şi misterioasă a undelor% arată printre altele:

<@Aperienţa a arătat de asemenea, că nu numai pulverizarea corpurilor este în 5eneral mai puţin 0avora(ilă consumatorilor, ci de asemenea distilarea, care elimină prin radiere şiîncălzire, o anumită parte a esenţelor cele mai su(tile ale corpurilor: eAistă deci un interes

5eneral de a consuma când este posi(il, corpurile alimentare în starea lor naturală.=Gn capitolul intitulat <n0luenţa 0ermenţilor naturali şi arti0iciali asupra alimentaţiei=, 8.C#rRtien arată:

<Dr. ERrut, din C#arl $2isine%, care 0ace tratamente prin alimentaţie, prin sintonizareradiestezică semnalează $în cartea sa <DiRtRti]ue et radiest#Rsie=, @d. ?aloine, 'aris% e0ecte0avora(ile sau ne0avora(ile ale anumitor corpuri, 0ără a da nici o eAplicaţie. 2ici noiconstatăm o aplicaţie particulară a ceea ce tot repetăm în decursul acestor volume:

• n0luenţa calităţii asupra cantităţiiO• Dezarmonizarea corpurilor de către alte corpuri care nau aceeaşi lun5ime de

undăO• 25ravarea tul(urărilor când alimentul sau medicamentul scurtează undaO• Din contră, ameliorarea, când unda este lun5ită=.<He0eritor la acest lucru tre(uie adău5ate eAperienţele dr. Dumesnil din ?ul#ouse, care

con0irmă şi lămureşte aceste e0ecte 0avora(ile şi de0avora(ile ale corpurilor. @l a constatat că:• mierea, 5râul, za#ărul de trestie, netratate cu produse c#imice, au o undă normală

$radiestezică, n.n.% de +7&+71+76+cmO $aceasta din urmă este <unda sănătăţii=, n.n.%.• za#ărul o(işnuit, al(it şi tratat c#imic, nu mai are unda de mai sus, ci o undă de

"7!+ cm, !*7&6 cm, ""7!!+ cm, 6/7!*6 cm, "7!"+ cm, /7!"6 cmO• ciocolata nu mai are unda normală, ci o undă de "7!+ cm, &"7"+ cm, ""7!!+ cm,

6/7!*6 cmO• pâinea al(ă o(işnuită 0ăcută cu drodie şi nu cu maia, nu mai are unda de

+7&+71+76+ cm, ci o undă de "7!+ cm, !17&/ cm, &"7"+ cm, ""7!!+ cm, 6/7!*6 cm, /7!"6 cm.Bri, dacă aceste produse alimentare, nu conţin poate 0ără dovezi contrare, diversele unde

micro(iene care se acordă cu undele şi vi(rează pe aceste lun5imi de undă, nu rezultă mai puţin că: în loc de a mări, de a intensi0ica unda armonică de +7&+71+76+ cm, ele o diminuează, punând corpul, potrivit cantităţii consumate din aceste produse, mai mult sau mai puţin timp,cu o intensitate mai mares sau mai mică, în rezonanţă cu speciile micro(iene nu numai însuspensie în atmos0eră şi dispuse pe corp, ci şi a celor a căror unde stră(at spaţiul. Gn acest 0else eAplică pentru ce anumite persoane sunt pre5ătite, predispuse prin alimentaţia lor, să

primească cutare sau cutare specie de micro(i la o anumită conta5iune, în timp ce alţii rezistă0oarte uşor.=

2poi întro altă secvenţă:<După recoltare, păstrarea 0ructelor, a diverselor ve5etale şi a lic#idelor, în cutare loc mai

de5ra(ă decât în altul, mai aproape sau mai departe de un corp, cu lumină sau 0erit de lumină,



pe un sol sau altul, are o in0luenţă asupra 5ustului şi asupra e0ectelor după consumareaacestora, potrivit in0luenţelor primite de la curenţii de înaltă 0recvenţă pe care îi radiază0iecare corp considerat separat.=

<Corpurile pozitive de orice provenienţă ar 0i, a(sor( sarcinile corpurilor ne5ative şireciproc, ele îşi modi0ică totodată sarcina lor, ener5ia lor şi ansam(lul undelor lor.=

<Corpurile alimentare, su0eră printre altele, întrun mod important, după cum am eAaminat parţial în <Cauza cancerului=, curenţi de înaltă 0recvenţă transportaţi de cursuri de apă, caremodi0ică nu numai 5ustul, ci şi e0ectele 0iziolo5ice.=

Ni în s0ârşit, ultima re0erire din acest aspect ener5etic al alimentelor:<Câmpurile corpurilor vii sau din natură, 0iind modi0icate de câmpul terestru şi atmos0eric

şi de radiaţiile solare, planetare şi cosmice, rezultă că corpurile consuma(ile, câşti5ă sau pierdelectroni, se încarcă pozitiv prin vântul de nord şi presiune ridicată, prin radiaţii ultraviolete,se descarcă pozitiv şi se încarcă ne5ativ prin presiune scăzută, vântul de sud, raze roşii, etc., şisu0eră de asemenea in0luenţele razelor cosmice, potrivit sarcinilor predominante careacţionează asupra conservării $în sensul păstrării proaspete n.n.% a corpurilor.=

<2ceste e0ecte care au eAistat întotdeauna au 0ost constatate cândva, asupra corpurilor

recoltate, şi asupra corpurilor viiO acesta este motivul pentru care nu se semănau şi nu se plantau ve5etale, nu se recoltau oricând, ci la date astronomice le5ate de in0luenţe cunoscutede secole. 2lt0el spus, noi 5ăsim aici nu le5i ale ocultismului ci o aplicaţie 5enerală şi nu

parţială a le5ii lui 3eSton care ar putea 0i ast0el 0ormulată în acest caz: ve5etalele, la 0el catoate corpurile, su0eră e0ectele spaţiului, masei, distanţei, compoziţiei altor corpuri.=

<3u near pare imposi(il de a aplica această le5e, c#iar pentru ansam(lul ve5etaţiei.!trămo%ii no%tri au avut deci dreptate în ce prive%te veetalele=.$;u(l. n.s.%

APA? ALI)ENT DIVIN

Gnainte de a evidenţia aspectele care îi con0eră calitatea de aliment Divin, să eAaminămcâteva principale caractere 0izicoc#imice după Eiorel ?o5oş $<2pa, a5ent terapeutic=, @d.;port Turism, 4uc. !99+% nu înainte de a reaminti din capul locului că din punct de vedere0izic apa ar tre(ui să în5#eţe şi să 0iar(ă la alte temperaturi potrivit calculelor, decât acelea pecare le mani0estă.

<2pa este un constituent esenţial al materiei vii. @a este alcătuită din doi atomi de #idro5enşi un atom de oAi5en în molecula sa $8&B%.= 'rin dispoziţia spaţială particulară acomponentelor sale, molecula de apă are un aspect asimetric. $Gn molecula de apă intră şi alţiizotopi ai #idro5enului şi oAi5enului care o compun, ca de eAemplu D deuteriu, în apa 5reaşi T tritiu, în apa super5rea, precum şi B!/ în locul oAi5enului o(işnuit, B!6 realizând toatecom(inaţiile posi(ile%.

<Din punct de vedere electric, datorită predominanţei sarcinilor electrice pozitive la nivelulatomilor de #idro5en şi a sarcinilor electrice ne5ative la nivelul atomilor de oAi5en, moleculacapătă un aspect (ipolar, 0enomen cei con0eră caracterul de dipol elastic. 2cest lucru estedeose(it de important, întrucât prin intermediul polarizării electrice devine posi(ilă a5re5areamoleculelor de apă între ele. 2tracţia dintre acestea este atât de puternică, încât pentru adesprinde o moleculă de apă dintrun lic#id pur la &"^C tre(uie o ener5ie de aproAimativ !+,">cl. De a(ia la o temperatură de 6++^C moleculele de apă aun5 să 0ie complet li(ere,nemaian5aând le5ături cu moleculele vecine. Gn 5eneral, apa se 5ăseşte su( 0ormă demolecule li(ere atunci când se a0lă în stare 5azoasă, su( 0orma a două molecule le5ate întreele, când apa se a0lă în stare lic#idă şi su( 0ormă de trei molecule le5ate între ele când apa sea0lă în stare solidă $adică su( 0ormă de 5#eaţă%.=

<;a o(servat că la +^C, în urul unei molecule se 5ăsesc în medie ",1 alte molecule.@Aplicaţia acestei comportări di0erenţiale a apei în 0uncţie de temperatura am(iantă rezultă din



numărul de le5ături varia(il pe care moleculele reuşesc să le sta(ilească între ele. Gn 5eneral,cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât rotaţia moleculelor de apă este mai mică şi

posi(ilitatea sta(ilirii de le5ături cu moleculele vecine este mai mare. 2st0el, la temperaturade P &*^C, pentru rotaţia în urul aAei sale, molecula de apă are nevoie doar de &* psec., pecând la &"^C, de &" de ori mai mult $"+ psec%. Hezultă că odată cu creşterea temperaturii

mărirea vitezei de rotaţie în urul aAei sale permite desprinderea treptată de moleculele vecine,aun5ând ca, în stare 5azoasă $peste !++^C%, maoritatea moleculelor de apă să devinăindependente.=

<Gntrucât apa reprezintă unul dintre cei mai per0ecţi solvenţi pe care ia propus vreodatănatura, în ea se dizolvă o serie de componente ale or5anismului. ;pre eAempli0icaremenţionăm moleculele de proteine, a căror capacitate de atracţie a apei este 0oarte mare. 2cestlucru reduce însă viteza de mişcare a moleculelor de apă din urul moleculei proteice cu pânăla &+K. Totodată, "!+ molecule de apă sunt strâns le5ate de moleculele proteice, mişcânduseodată cu mişcarea acestora, care este de !++++ ori mai lentă ca rotaţia moleculei de apă.=

<Gn a0ara acestei rotaţii aAiale, moleculele de apă au o remarca(ilă capacitate de a sedeplasa în mediul am(iant lic#id. nei molecule îi este su0icient un timp de *+ msec. pentru a

parcur5e o distanţă ec#ivalentă cu diametrul unei #ematii $ microni% şi aproape !1 ore pentrua di0uza ! cm. Datorită acestei proprietăţi, moleculele de apă se pot deplasa întro direcţie saualta stră(ătând di0erite (ariere (iolo5ice: mem(rane celulare, pereţii vaselor capilare etc. princaracterul său de dipol electric, apa permite disocierea intensă a sărurilor minerale, elementelerezultate 0iind atrase spre polii opuşi ai moleculei şi menţinute ast0el la distanţă, adică în staredisociată. Gn acest mod, nenumărate su(stanţe pătrunse în or5anism, pentru a putea 0i inte5rateîn circuitul marilor trans0ormări care au loc la nivelul celular, sunt mai întâi disociate prinintermediul moleculelor de apă=.

<'rodus natural, 0luid şi în acelaşi timp un 0oarte (un solvent, din moment ce nenumăratesu(stanţe ce se dizolvă în ea îşi păstrează nealterate proprietăţile 0izice, c#imice şi (iolo5ice,apa reprezintă, prin eAcelenţă, disoluţia, dar întrucât este omo5enă, ea reprezintă în acelaşitimp şi coeziunea.=

<n număr 0oarte mic de molecule de apă $! la !+ milioane% au capacitatea de a se disociainstantaneu în ioni de #idro5en $8P% şi ioni #idroAil $B8%. 2cest 0enomen este esenţial pentrurealizarea unui număr impresionant de reacţii c#imice care au loc în or5anism. Totodată, în

posi(ilitatea de a se uni atât cu particulele încărcate electric pozitiv, cât şi ne5ativ, apa#idratează su(stanţele cu care vine în contact şi realizează solu(ilizarea acestora şi scădereavâscozităţii soluţiei de dizolvat. ;e creează ast0el premisa reducerii 0luidi0icării diverselor

produse (iolo5ice, 0enomen deose(it de important prin implicaţiile sale terapeutice. Dacă încantităţi mari apa conservă proprietăţile 5enerale ale lic#idelor, în straturi su(ţiri, aşa cum se5ăseşte de o(icei în structurile (iolo5ice, ea capătă proprietăţi elastice, asemănătoare cu cele

ale corpurilor solide.=<B altă proprietate esenţială a apei o constituie capacitatea acesteia de a participa în procesele de termore5lare ale or5anismului. 'rin proprietatea sa de a 0orma a5re5atemoleculare, apa impune utilizarea şi des0acerea acestora prin 0olosirea unei mari cantităţi deener5ie provenite din stocurile interne. Gn 0elul acesta, prin deza5re5area moleculelor dincompleAele 0ormate se consumă căldură, a cărei pierdere la supra0aţa pielii 0avorizează

procesul de evaporare a apei şi, implicit, a reducerii temperaturii corpului în perioadelecaniculare.=

<Totodată, conducti(ilitatea calorică a apei este mai ridicată comparativ cu alte lic#ide,ceea ce contri(uie la uni0ormizarea temperaturii în celule în cursul proceselor meta(olice careau loc cu eli(erare de căldură.=



<Din enumerarea sumară a câtorva din proprietăţile apei, se o(servă rolul esenţial alacesteia în eAistenţa 0iinţelor vii. !e poate spune, astfel, că apa reprezintă nu numai o sursă avieţii, dar %i un vehicul al ei=. $;u(l. ns.%

<2pa reprezintă principalul constituent al materiei vii. Cantitatea sa din or5anism depindede vârsta şi de 5radul de adipozitate al individului: cu cât vârsta este mai tânără, cu atât

cantitatea de apă din corp este mai mare. 2st0el, conţinutul în apă al unui em(rion de trei zileeste de 9K, al unui em(rion de * luni de 9!K, al unui 0ăt de / luni de /!K. La naştere, 0ătuleste alcătuit în proporţie de /+K apă. 'e măsură ce înaintează în vârstă, or5anismul îşimăreşte pierderile de apă în aşa 0el încât la *+ de ani conţinutul #idric al omului este de 6+K,iar la + de ani de circa 16K. La un individ adult, în 0uncţie de seA se apreciază că variaţiaconţinutului de apă este semni0icativă. Dacă un (ăr(at are în medie ""K apă, o 0emeie aredoar "+K, această di0erenţă datorânduse unei mari cantităţi de 5răsimi dispuse la nivelulmâinilor, şoldurilor şi la nivelul ţesutului celular adipos su(cutanat. Heamintim că ţesutul 5raseste dotat cu capacitatea de a reţine o cantitate 0oarte mică de apă, 0apt ce eAplică reducereaconţinutului #idric al or5anismului. 2dipozitatea reprezintă prin urmare, cel mai important0actor în limitarea cantităţii de apă totală din 0iinţele vii. 'ractic dacă se îndepărtează 5răsimea

corporală la un adult tânăr, indi0erent de seA, apa sa totală reprezintă &K din 5reutateacorpului. Gn sc#im(, prin creşterea stratului de ţesut 5ras, conţinutul total de apă pentru unadult se poate reduce până la 1+K. Yesutul adipos conţine aproAimativ *+K apă, pe când celsla( &K.=

<'rin cantitatea sa aprecia(ilă, apa oacă în or5anism în primul rând un rol structural. Dintotalul de apă apreciat la 1& de litri pentru un (ăr(at cântărind " M5, &/ de litri se 5ăsesc îninteriorul celulelor $aproAimativ &7* din întrea5a cantitate de apă din corp%, restul 0iind îna0ara celulelor $aproAimativ * litri% în interiorul vaselor san5uine şi !! litri în spaţiul cuprinsîntre vase şi celule $spaţiul numit interstiţial%. Gntre cele trei sectoare eAistă un permanenttrans0er al moleculelor de apă, trans0er e0ectuat pe (aza anumitor le5i (iolo5ice.=

<Gn cadrul acestor sectoare, apa se 5ăseşte su( trei 0orme şi anume: apă li(eră, apă le5ată şiapă structurală.=

< Apa liberă este reprezentată de totalitatea moleculelor care circulă în spaţiileeAtracelulare, cât şi în urul compleAelor macromoleculare din interiorul celulelor. @areprezintă solventul pentru su(stanţele dizolva(ile în mediul apos. Totodată ea permitevehicularea de principii nutritive necesare arderilor celulare %i antrenează de%eurilemetabolice spre oranele de epurare.=

< Apa leată este 0racţiunea le5ată de proteine. Dispunerea ei în urul 0ormaţiunilor proteicese 0ace în mod ordonat, în raport cu 0orţele electrice prezente la supra0aţa acestor molecule. 'emăsură ce distanţa dintre molecula proteică centrală şi straturile din urul ei se măresc,aspectul molecular al dispunerii apei este mai dezor5anizat, mai #aotic. mportanţa apei le5ate

este deose(ită, întrucât ea indică indirect 5radul de activitate meta(olică. Cu cât cantitatea deapă le5ată este mai mare, cu atât sc#im(urile cu mediul din ur sunt mai intense.=< Apa structurală intră în compoziţia principiilor alimentare $5lucide, proteine şi lipide%,

atunci când acestea sunt depozitate su( 0orma unor molecule mai mari $macromolecule%. 'rinde5radarea su(stanţelor depozitate, apa structurală este pusă în li(ertate alăturânduse apeili(ere din mediul am(iant. Gn a0ara rolului structural, apa îndeplineşte în or5anism numeroasealte 0uncţii. 2st0el ea reprezintă mediul 5eneral şi indispensa(il multiplelor reacţii c#imicecare de0inesc procesul vital. @a participă în multe din reacţiile (ioc#imice care au loc înor5anisme, permiţând totodată reacţiile c#imice ale su(stanţelor electrolitice disociate.=

<2pa este un 0oarte (un re5lator termic. 'rin evaporarea unui 5ram de apă la supra0aţa pielii se c#eltuieşte o ener5ie e5ală cu "6+ milicalorii, ener5ie consumată pentru des0acerea

le5ăturilor care unesc moleculele de apă între ele.=



<@liminarea deşeurilor meta(olice din or5anism pe cale renală nu se poate 0ace dacă nueAistă un minimum de apă cu autorul căruia aceste deşeuri să 0ie antrenate în mediuleAterior.=

<De asemenea, apa reprezintă elementul esenţial care re5lează di0erenţa de #idratare dintredi0erite sectoareO pentru că ea dispune de o di0uzi(ilitate mare prin mem(ranele (iolo5ice, este

uşor recupera(ilă sau eliminată prin rinic#i şi poate re0ace rapid capitalul #idric alor5anismului.=<2portul de apă pentru un individ sănătos este asi5urat prin in5erarea de apă propriuzisă,

prin apa conţinută în alimente, ca şi prin apa provenită din reacţiile c#imice de de5radare a principiilor alimentare $apa meta(olică%.=

<'entru un individ care trăieşte întro re5iune cu climă temperată, care e0ectuează un e0ortmoderat şi are o alimentaţie ec#ili(rată, aportul zilnic de apă este de aproape &."++ ml, ceeace reprezintă aproAimativ *"1+ ml pentru 0iecare Milo5ram de 5reutate corporală.=

<'entru individul ce trăieşte în ţinuturi secetoase, aportul #idric este doar de !.+++ ml, ceeace re0lectă o uimitoare capacitate de adaptare a or5anismului uman la privaţiunile mediuluiam(iant.=

<Gn eAemplele noastre ne vom re0eri numai la su(iecţii care trăiesc în zonele cu climătemperată. La aceştia aportul de apă propriuzisă pe zi este în ur de !."++ ml.=

<2pa provenită din alimente reprezintă cea de a doua sursă importantă a aportului #idric.2proape toate alimentele, inclusiv cele solide, conţin apă în concentraţie varia(ilă. DeeAemplu, în cazul (iscuiţilor uscaţi, procentul este de "K, iar în unele le5ume şi 0ructezemoase aun5e până la 9+K. Carnea şi peştele conţin apă între "++K, pastele 0ăinoase !+-!"K, iar pâinea, *+*"K.=

<2pa meta(olică se 0ormează în cursul reacţiilor de oAidare a principiilor alimentare. @a provine din com(inarea #idro5enului 0urnizat de principiile alimentare, cu oAi5enul preluat desân5e din atmos0eră la nivelul plămânilor şi transportat până la nivelul celular.=

<Cantitatea apei meta(olice este varia(ilă în 0uncţie de cate5oria de alimente din care provine şi de cantitatea acestora.=

<2st0el, prin oAidarea a !++ 5 5lucide se 0ormează "" 5 apă, din !++ 5 5răsimi !+ 5 apăşi din !++ 5 proteine, 1! 5 apă. Hezultă că la un aport caloric de &./++ calorii $necesaredes0ăşurării unei activităţi 0izice moderate% alcătuit din *"+ 5 5lucide, !++ 5 lipide şi !++ 5

proteine, se 0ormează prin procesele de oAidare *1+ 5 apă. Gn practica medicală, când se 0ace (ilanţul #idric al or5anismului, datorită variaţiei cantitative între principiile alimentare, seapreciază că apa meta(olică este de circa *++ ml.=

<Gn condiţiile unei necesităţi crescute de apă $e0ort 0izic intens, temperatura am(iantăcrescută% aportul #idric poate aun5e până la "6 l7zi, iar în unele a0ecţiuni patolo5ice până la&+*+ litri7zi.=

<@liminările de apă din or5anismul uman au loc pe patru căi: renală, di5estivă, pulmonarăşi cutanată.=<'e cale renală se pierd zilnic între !+++!"++ ml de apă. Gn condiţiile unei diete o(işnuite

din această cantitate este o(li5atoriu a se elimina 1++"++ ml, care reprezintă volumul minimde apă necesară antrenării pe cale urinară a deşeurilor meta(olice. Hezultă că indi0erent deaportul #idric al or5anismului uman, eliminarea renală implică pierderea a minimum "++ mlde apă. 'este această cantitate, zilnic, se poate adău5a un volum #idric varia(il.=

<Gn condiţii de #iper#idratare, când or5anismul are la dispoziţia sa mai multă apă decâtnecesarul impus pentru des0ăşurarea proceselor sale meta(olice, se elimină o cantitatecrescută de urină. Gn situaţia inversă, când cantitatea de apă introdusă în corpul uman este maimică decât pierderile o(li5atorii, volumul urinar tinde a deveni minim.=

< >ierderile diestive de apă sunt apreciate în medie la &++ ml pe zi. Cu cât (olul 0ecalsta5nează mai mult în intestinul 5ros $în cazul constipaţiilor cronice% cu atât resor(ţia de apă



din materiile 0ecale este mai mare, iar consistenţa acestora mai crescută. Din contră, cu câttranzitul intestinal este mai accelerat $diaree%, cu atât cantitatea de apă eliminată prin scauneste mai mare. ;pre eAemplu, în cazul dizenteriilor acute sau a #olerei, se aun5e la aproape*+ de scaune pe zi, ceea ce antrenează un volum de apă de cel puţin &* litri7zi.=

<'e cale pulmonară se pierd în mod o(işnuit aproAimativ *++ ml7zi, printrun proces numit

perspiraţio insensibile. 2ceasta se re0eră la 0aptul că odată cu aerul inspirat sunt antrenate înmediul eAterior şi cantităţi minime de vapori de apă. Gn cazul #iperventilaţiilor intense seaun5e ca, pe această cale, să se piardă !"+ ml pe oră.=

<'e cale cutanată, apa se pierde 0ie prin transpiraţie, 0ie prin perspiratio insensi(ile.=<'rin transpiraţie, în condiţii de e0ort 0izic moderat şi temperatură am(iantă de &+^C, se

pierd în ur de &++*++ ml pe zi. 2ceastă cantitate poate creşte la !+!" l7zi dacă activitateasu(iectului se des0ăşoară intens şi la o temperatură ridicată.=

<'rin perspiratio insensibile $evaporarea apei la supra0aţa pielii% în condiţii normale, se pierd *++"++ ml pe zi. Dacă temperatura corpului este crescută, aşa cum se întâmplă în stările0e(rile, se pierd circa *++ ml pe zi pentru 0iecare 5rad Celsius peste *^.=

<n aspect interesant al meta(olismului apei în or5anism îl constituie 0aptul că eliminarea

sa zilnică nu reprezintă decât "K din apa totală a corpului omenesc $0izic%, adică atât cât esteapa eAo5enă $suma dintre apa alimentară şi apa propriuzisă%. Gn 0elul acesta, este nevoie deaproape !+ zile, pentru a putea 0i înlocuită treptat umătate din apa corporală.=

<Gn or5anism, din punct de vedere anatomic, apa este repartizată, după cum am mai amintitîn trei sectoare: vascular, interstiţial şi celular. Haportat la 5reutatea corporală, apa vascularăreprezintă "K, cea interstiţială !"K, iar cea celulară "+K.=

<2pa vasculară sau plasmatică este compartimentul cu cea mai vie circulaţie. 'rinintermediul său principiile nutritive sunt conduse spre teritoriile peri0erice şi deşeurilemeta(olice eliminate prin or5anele de epurare.=

<2pa interstiţială se 5ăseşte situată între sectorul vascular şi cel celular. La nivelul ei au loctrans0eruri de su(stanţe între cele două sectoare mar5inale.=

<2pa celulară constituie mediul (iolo5ic vital în care se des0ăşoară reacţiile producătoarede ener5ie.=

<'rocentul de apă 5ăsit în di0erite structuri (iolo5ice şi or5ane este varia(il. 2st0el, însmalţul dentar, cu rol eAclusiv mecanic, apa este în concentraţia de +,&K, în dentină careconţine şi celule, concentraţia creşte la !+K, în ţesutul osos la &+K, în cel 5ras la *+K, iar încartila5ii ""K, nedepăşind în 5eneral "+K în ţesuturile de susţinere. Dimpotrivă în muşc#icreşte la 6K, iar în ţesuturile cu activitate (iolo5ică intensă şi continuă $tiroida, splina,rinic#iul, creierul%, apa atin5e proporţii de /*/6K $în special creierul%.=

<Dacă se raportează însă cantitatea de apă nu la volumul total al ţesutului $dat 0iind că înţesuturile de susţinere predomină su(stanţa intercelulară% ci eAclusiv la volumul celulelor,

deose(irile de conţinut în apă aproape dispar.=<;căderea apei din or5anism cu vârsta, se datorează reducerii cantităţii eAtracelulare deapă.=

<?enţinerea unei anumite concentraţii #idrice a or5anismului este a(solut necesară pentru păstrarea vieţii. Dacă la o pierdere de numai !+K din conţinutul #idric total al corpuluiomenesc se o(servă doar o intensă stare de slă(iciune, la pierderea a peste &+K din apacorporală, se instalează moartea. 'rin comparaţie amintim că or5anismul poate pierde aproapetoate rezervele sale 5lucidice şi lipidice şi /+K din cele protidice, 0ără ca viaţa să 0ieireversi(il a0ectată.=

Constatăm că des#idratarea, adică pierderea de apă a or5anismului de peste &+K, îi aduceacestuia moartea, în timp ce orice alt component constitutiv al corpului 0izic supravieţuieşte la

pierderi de până la /+K, ar tre(ui să 0ie su0icientă să ne 0acă să înţele5em că apa este mai multdecât un simplu compus c#imic sau un aliment (anal: este cel mai vital dintre alimente.



;e poate eAplica acest lucru prin caracterele 0izicoc#imice şi (iolo5ice sc#iţate mai sus)Credem că numai parţial şi în orice caz, insu0icient.Dar să privim acum aspectele <su(tile= ale apei.'entru înţelesul cât mai deplin al acestora, să eAaminăm mai întâi aspectul cel mai concret

o0erit de unele uimitoare eAperienţe.

'rin toamna anului !9*9 în 4oiss La HiviQre $@tampes%, in5inerul pensionar ?arcelEiolet în cadrul cercetărilor sale a 0ăcut următoarea eAperienţă care se evidenţiază de oimportanţă covârşitoare pentru (iolo5ie şi medicină.

@l a 0a(ricat câţiva litri de apă sintetică pură, arzând #idro5en în oAi5en şi trecând vaporiirezultaţi printro serpentină răcită. @l a pus apa ast0el o(ţinută întrun cristalizator şi a introdusîn ea un mormoloc de (roască. ?ica 0iinţă, care era vioaie, se imo(ilizează aproapeinstantaneu cu mem(rele întinse: moartă.

2poi ?arcel Eiolet a a5itat apa respectivă, a <(ătuto= pentru a o aera şi a introdus în ea unal doilea mormoloc, care de asemenea a murit instantaneu.

2tunci, el a înc#is lic#idul întrun vas de sticlă pe care la etanşeizat prin topirea 5urii în0lacără şi la pus pe veranda caseiO acest lucru se petrecea întro vreme cu cer senin zi şi noapte.

B lună mai târziu, vasul este desc#is şi reluă eAperienţa: de data aceasta mormolocii sesimţeau c#iar mai (ine. 2pa mortală devenise vitală. Ce se petrecuse deci) 2pa, din punct devedere c#imic, rămăsese identic aceeaşi. 2tunci)

?arcel Eiolet a tras atunci concluzia 0irească: <0ără îndoială, rolul 0undamental al apei în (iolo5ie, aparţine esenţialmente particularităţii sale de a a(sor(i, apoi de a restitui anumiteradiaţii capa(ile de a uca un rol direct activ asupra su(stanţelor vii. $Gn cazul dat, apaa(sor(ise o ener5ie care a 0ost capa(ilă să întreţină viaţa%.=

2ceastă eAperienţă ar 0i tre(uit să revoluţioneze (iolo5ia şi medicina. Gn loc de aceastaînsă, şiau văzut de <0undătura= lor carteziană.

@a constituie o eAcepţională DBE2DW, atât pentru eAistenţa ener5iei sursă de viaţă $a (ioener5iei% cât şi pentru capacitatea apei de a(sor(ant universal de ener5ii şi in0ormaţii.

B consecinţă a acestei din urmă capacităţi este că apa ca lic#id ce alcătuieşte între "+ şi/+K din masa or5anismelor umane $0uncţie de vârstă%, se trădează a 0i 0actorul de acţiune almatricei ener5etice in0ormaţionale a or5anismelor umane.

'entru înţelesul cât mai deplin a celor a0irmate aici, vă ro5 să consultaţi lucrarea mea<4ioener5ia darul Divinităţii=.

;ilvia Demeter arată că <datorită proprietăţilor deose(ite pe care le posedă, apa ocupă unloc deose(it de important în seria acumulatorilor (ioener5etici, 0iind elementul vital, comuntuturor or5anismelor vii. 2st0el, apa structurată stă la supra0aţa moleculelor din componenţaţesuturilor, asi5urând conducţia electronică, trans0erul de ener5ie la nivel de celulă.=

Gn lucrarea sa <?ic tratat de ma5ie al(ă=, aceeaşi autoare remarca(ilă scrie:

<2pa în5lo(ează în conţinutul său oAi5enul şi #idro5enul, cele două elemente cu e0ectanta5onist asupra dinamismului ener5etic caracteristic materiei vii. 2st0el, oAi5enul estein#i(itor al trans0erurilor de sarcini, iar #idro5enul este suportul material al acestui trans0erJGntotdeauna împreună, întotdeauna în con0runtare, oAi5enul şi #idro5enul sunt stâlpii caremenţin în tiparele ei lumea pe care o locuim. 8idro5enul este motorul lumii vii, oAi5enul este0râna, temperatorul acesteia.=

<Deci apa este matca şi măsura antipozilor lumii vii care se dovedesc a 0i oAi5enul şi#idro5enul.=

<n vec#i prover( spune că apa spală totul, c#iar şi păcatele. Da, ea spală, împovărânduşimemoria, încrustând în adâncurile sale cuvinte, 5ânduri şi c#iar acţiuni.=

<2pa stătătoare reţine in0ormaţia, cea care cur5e sau cea mişcătoare o şter5e, o distru5e.=

<2pa cur5ătoare se autopuri0ică şi poate eAtra5e di0erite in0ormaţii nocive eAistente în razaei de acţiune, care de 0apt se înscrie în volumul aurei.=



Dr. 2rt#ur Lovell arăta încă din !9+9 în lucrarea sa <2rs Eivendi= că, ceea ce el a denumit<ener5ia nervului= $de 0apt ener5ia sumă de viaţă% se dizolvă în apă.

Dr. 2drian 'ătruţ în <De la normal la paranormal= arată că sa reuşit să se dizolve în apă până şi mirosuri şi 5usturiI

'ro0. Uilliam Tiller de la Departamentul de Ntiinţa şi n5ineria materialelor, de la

niversitatea ;tan0ord, în con0erinţa sa <Crearea unui nou model 0uncţional al ener5iilorvindecătoare ale corpului= pu(licat în <ournal o0 8olistic 8ealt#= $!99% arată:<@Aaminând apa tratată de vindecători, utilizând re0leAii, spectroscopice şi lumina în

in0raroşu sa 5ăsit că stările vi(ratorii ale apei se modi0ică: nu toată apa mai este le5ată prin punţi de #idro5en. 2u 0ost e0ectuate eAperienţe utilizând vindecători şi $sau% 5rupuri deoameni stând aşezaţi în cerc, în urul unor vase cu apă, 0ocalizând pe acestea ener5iavindecătoare. @i au 0ost capa(ili să realizeze în acest mod /K din apă 0ără punţi de #idro5en.@i au 5ăsit de asemenea că o(ţin acelaşi e0ect prin introducerea ma5neţilor în apă. arăşieAistă o corelare între ma5neţii permanenţi şi ener5iile vindecătoare.=

<Ce#oslovacii au e0ectuat eAperimente similare, trecând mâinile 5oale sau purtândma5neţi, în urul supra0eţelor vaselor cu apă. @i au 5ăsit rezultate similare, dar au 5ăsit de

asemenea că se 5enerează peroAid de #idro5en $per#idrolI% în apă la concentraţii 0oarte, 0oartemici. @i au utilizat detectoare luminoase pentru aceasta, pentru evidenţierea reacţiilor c#imice0oarte distincte, asociate cu interacţiunea câmpului ener5etic.=

<4o( ?iller, care a lucrat cu Bl5a Uorrall întro variantă de eAperimente de vindecare şialtele, 0oarte 0ascinante, raportează e0ectele radiaţiei vindecătoare a lui Bl5a, asupra unui vascu apă. @l a studiat tensiunea de supra0aţă a apei, o măsură cât se poate de 0izică şi a notat cătensiunea super0icială a 0ost redusă cu circa &+K şi că peste o zi sau două, aceasta a revenit lanormal, 0apt care indică iarăşi, că o acţiune în esenţă ne0izică, a produs un e0ect 0izic, de dataaceasta măsura(il cu autorul unei proprietăţi 0izice.=

'rin <pase= asupra unui vas conţinând apă, vindecătorii <(ioterapeuţi= determină asupraacestuia din urmă o încărcare cu ener5ia sursă de viaţă, care poate 0i stocată $după cum arată;ilvia Demeter în lucrarea sa din care am mai citat% timp de câteva luni, în mod pro0ita(il

pentru (olnavi, care o pot 0olosi, (ând zilnic câte o mică <doză=. Tot această minunatăsuprasensi(ilă, arată în lucrarea menţionată, că de capacitatea de a(sor(ţie a apei de ener5ii şide in0ormaţii, poate pro0ita ma5ia nea5ră, care o va utiliza în scopuri male0ice, (ineînţeles.?ale0icul poate pro0ita şi de <ener5ia sursă de viaţă= care nu se re0uză nimănui, pentru a

produce vindecări, (ene0iciarii acestora rămânând tri(utari celui ce lea produs.Gn <Comuniunea cu în5erul apei din @van5#elia 'ăcii a Domnului isus 8ristos= de

discipolul oan, se zice:<;ă venerăm apa vieţiiNi toate apele pământului:

2celea care sta5nează2celea ale eleşteurilor, ale puţurilor şi ale torentelor 2celea ale izvoarelor eterneNi ale picăturilor (inecuvântate.!ă sărbătorim toate apele sfinte,

Daruri ale 6eii !finte=. $;u(l.ns.%Ni întro altă secvenţă a aceleiaşi <comuniuni= cu teAt mai eAtins:<Din Bceanul CelestCur5 şi şiroiescTorente inepuiza(ile.Gn sân5ele meu cur5

?ii de izvoare pure,De vapori şi de nori



Ni toate apeleCare se răspândesc pe cele şapte împărăţii;unt sfinţite=. $;u(l.ns.%'rin cele eApuse mai sus, apa nu mai apare cu nimic surprinzător în mani0estările sale

sacramentale din ritualurile reli5ioase $(otez, etc.%.

Credem că se poate a0irma cu destul temei, că apa este un aliment divin.

DE CE E+TE NUTRI*IA U)AN, ACT +ACRU %+FÂNT'

Cred că este clar pentru toată lumea că toate căutările ştiinţei materialiste $de orice provenienţă, nu numai marAistă% caută să i5nore în mod intenţionat, cu orice preţ, eAistenţaDivinului, precum şi orice mani0estare mistică, deşi aceasta din urmă este eApresia naturală,0irească, a omului creat <după c#ipul şi asemănarea lui Dumnezeu=.

2şa se eAplică 0aptul că în toate domeniile cercetării, de la cea 0undamentală la cea dedetaliu, se caută întotdeauna 5ăsirea de mecanisme <autore5latoare=, care să eAplice între5uleAistent şi toată 0enomenolo5ia lui <scurtcircuitând= ast0el orice le5ătură posi(ilă a omului cu

Divinul, orice implicare a 2cestuia în des0ăşurarea vieţii atât individuale, cât şi a între5iisocietăţi umane.

Desi5ur sunt şi eAcepţii, cum ar 0i aceea a <nosticilor de la 'rinceton=, care după cumarată Hamond Huen, constituie o <5rupare= neor5anizată uridic sau în alt mod, a circa &+++de savanţi, mulţi dintre ei laureaţi ai premiului 3o(el, din întrea5a lume, care în mod tacit,văd pe Dumnezeu în o(iectivul telescoapelor lor sau în eApresiile lor matematice sau înîntrea5a 0enomenolo5ie 0izică şi (iolo5ică, cristalo5ra0ică, 5eolo5ică, etc.

Cei mai mulţi dintre dumneavoastră semenii mei, vă amintiţi că aţi 0ost învăţaţi $poate căse învaţă şi astăzi% că viaţa pe pământ a apărut la întâmplare, sa <autoor5anizat= în cursul uneievoluţii 0oarte îndelun5ate, aun5ând la per0ormanţele $)I)% omului modern de astăzi. Cenevoie mai are de Dumnezeu omul de ştiinţă materialist care prin aşazisele pro5rese ale5eneticii se oacă dea <Divinul=, devenind creator a(solut) nde mai poate avea locDumnezeu, când în scenariile cosmolo5ice ale niversului promise pentru viitorul apropiat,dea se consideră că naşterea acestuia din <nimic=, este <depăşită=.

2ntrenat în <realitatea virtuală=, a calculatoarelor sale, 0aţă de care devine din ce în ce maidependent, la întrecere cu scenariile ;F cele mai a(surde, omul de ştiinţă materialist alultimilor ani ai mileniului al doilea, se cocoaţă pe soclul taumatur5ic creat de ima5inaţia sa<în derivă=.

2cţiunea ateizatoare a ştiinţei materialiste actuale transmisă prin massmedia de pe întrea5a planetă se eAercită mai puternic ca oricând.

3umărul persoanelor a0ectate sau in0luenţate de aceasta este tot mai mare.

Lăsând impresia 0alsă că poate da un răspuns la toate între(ările, ştiinţa materialistă a0işândun or5oliu neusti0icat de preţiozitatea lim(aului său, reuşeşte totuşi, din păcate, să deturnezeatenţia unor semeni de la sacru, 0ăcândui să în5roaşe rândurile ateilor.

După cum am mai arătat încă din <Cuvântul înainte=, ?ircea @liade în pre0aţa la <storiacredinţelor şi ideilor reli5ioase= pu(licată la noi în !9/! scria următoarele:

< >e scurt, 9sacrul: este un element în structura con%tiinţei %i nu un stadiu în istoriaacestei con%tiinţe. ;n nivelurile cele mai arhaice ale culturii, a trăi ca fiinţă umană este în

sine, un act reliios, că alimentaţia, viaţa sexuală %i munca au o valoare sacramentală. 2lt0elspus, a 0i sau mai de5ra(ă a deveni om, înseamnă a 0i <reli5ios=.

Cele arătate de ?ircea @liade, în mod normal ar tre(ui să 0ie su0iciente pentru a ne lămuride ce nutriţia umană este act sacru:

9!ufletul pur al omului ancestral a înţeles 1sau a intuit3 totala sa dependenţă de reatorul său %i că actele care îl pun în directă leătură cu Acesta nu pot fi decât sacre.: ?unca şi



seAualitatea sunt acte de creaţie, aceasta din urmă constituind unul dintre cei trei 0actori sauelemente $criterii% de asemănare a omului creat, cu Dumnezeu, Creatorul tuturor 0iinţelor şilucrurilor din între5ul nivers îi menţine acestuia eAistenţa, eAercitată corect, nu poate 0idecât un act sacru. 2cest act înseamnă primirea din <mâinile= Creatorului $dacă neam puteaeAprima aşa%, a #ranei sale.

'racticânduşi nutriţia în acest mod, omul înseamnă că acceptă sacralitatea actului,răspunzând cu respectul cuvenit u(irii Divine care se revarsă către el.nul dintre elementele cele mai caracteristice omului, care îl deose(eşte de animal $oricât

ar 0i de inteli5ent acesta% este simţul său al sacrului, intuiţia sa reli5ioasă care îi dezvăluie predestinarea Gndumnezeirii sale, rostul eAistenţei sale, a între5ii Creaţii.

'rivind din această perspectivă, ateul apare ca un component patolo5ic al societăţii umane,rezultat al unei mari i5noranţe ştiinţi0ice $în ciuda unei eAtraordinare în5âm0ări, în realitateneusti0icate% şi a pierderii treptate a sensi(ilităţii sale su0leteşti, su( impactul male0icului.Bmul ancestral care îşi cunoştea structura multidimensională şi care avea o totală desc#iderespre lumile suprasensi(ile, 3 'T@2 F 2T@. 2teismul este o <realizare= relativ modernădin trecutul omenirii $se pare că din timpul culturii 5receşti%.

Deoarece, după cum am arătat, cel mai clar şi mai important caracter distinctiv de animalal omului, este acela reli5ios, al sacrului, înseamnă că, în 0apt, ateul, prin respin5erea saui5norarea acesteia, 0ace toate e0orturile de a părăsi condiţia umană, îndreptânduse spreanimalitate.

Din păcate nu numai ateii au o atitudine animalică 0aţă de actul nutriţional, ci şi numeroşicredincioşi aparţinând di0eritelor culte sau secte, care în cel mai (un caz murmură câtevacuvinte, contând ca ru5ăciune înainte de a se aşeza la masă $sau c#iar aşezaţi la masă%,eventual şi la terminarea mesei, evidenţiind cât se poate de clar caracterul 0ormal alinvocaţiilor către Divin, în 0apt caricaturizând sacralitatea actului nutriţional.

Când poporul român era cu adevărat creştin, înainte de impactul ateizator, le5i0erat, alcomunismului, nu eAista casă în care la vremea mesei, 0amilia care o locuia să nu se ridice în

picioare, să zică un <Tatăl nostru=, iar la terminare, mulţumiri către Dumnezeu, pentru #ranacu care a (inecuvântato. De asemenea, la începutul mesei, de o(icei cel mai vârstnic, dacă sea0la în putere, tăia pâinea mai întâi înc#inândo, adică 0ăcândui semnul crucii cu cuţitul.

B dovadă a apropierii de puritatea omului ancestral, este că înainte de a începe oricelucrare, punând mâna pe coasă, 0urcă sau sapă etc., românul de odinioară îşi 0ăcea semnulcrucii, dacă era în câmp, cu oc#ii la troiţele de la mar5inea acestuia, ele având o desimeimpresionantă. 2celaşi popor de pe între5ul cuprins al ţării, între ;0intele 'aşti şi Gnălţare sesaluta prin cuvintele: <8ristos a înviatI=. Din ne0ericire, ceea ce na putut 0ace aproape douămilenii de istorie z(uciumată a ţării, a reuşit umătatea de veac de comunism, când prinatrocităţile comise asupra a *++.+++ de persoane, în special $numeric vor(ind% la <Canal=

$acestea reprezentând <spuma ţării=, eAemplul viu de urmat de întrea5a populaţie% au<adormit= sau <năucit= su0letul poporului român.nde ne a0lăm astăzi);u( impactul (ucuriei (urţii, a o(sesiei seAuale, a comodităţii maAime, a 5ra(ei maAime

su( imperiul lui <Time is mone= $Timpul înseamnă (ani%, care creează un curent puternicspre ispită, îi 0ace pe credincioşii de care vor(eam mai sus, să uite de sacralitatea actuluinutriţional. @i se vor comporta asemenea ateilor, alunecând din ce în ce mai mult spre nutriţiaanimală.

Hespin5erea ideii de sacralitate a actului nutriţional, corespunde acceptării ima5inii ori5iniianimalice a omului, adică a (azei ateismului şi constituie în 0apt, re0uzul credinţei înDumnezeu în totalitate.

2cest 0apt apare mai pre5nant în cazul omului de ştiinţă credincios, la care apareduplicitatea credinţei în Dumnezeu pe de o parte şi în ori5inea animalică şi întâmplătoare a



omului care constituie (azele materialismului, pe de altă parte. 2ceastă duplicitate a omuluide ştiinţă materialist, a cărui inimă, uneori, prin sensi(ilitatea ei, îl dezvăluie pe Dumnezeu,Care este ne5at de raţiunea sa, creează un caracter 0ormal activităţii sale reli5ioase, în cazul încare totuşi o practică.

2tunci nu mai este de mirare că, după cum a arătat Dr. 2leAis Carrel, omului modern, în

special celui intelectual, îi este ruşine să se roa5e, 0apt prin care este atras mai mult de (udism, care, crede el, îi o0eră meditaţia ca alternativă.De 0apt (locarea raţiunii omului de astăzi pe o asimptotă materialistă su( impactul

educaţional ateist, este eAplica(ilă prin izolarea lui tot mai mare 0aţă de natură, unde aveaocazia săL <simtă= pe Dumnezeu pretutindeni şi c#iar săi sesizeze prezenţa, când îşi păstrasespiritul de o(servaţie nealterat.

Cele eApuse aici, ar 0i cu si5uranţă mai (ine înţelese dacă semenii mei cititori ar consultacartea mea <4ioener5ia, darul Divinităţii=.

'rin aceasta, cititorii vor avea oportunitatea să a0le ima5inea reală, #olistică, a structurii0iinţei umane pe 0undamentul său trinitar, cuprinzând alcătuirea septenală, deci pe şapteniveluri, a corpurilor sale din lumea suprasensi(ilă, să 0acă o incursiune în cadrul real de

eAistenţă al omului, care este în 0apt între5ul nivers şi să ia cunoştinţă de 5rava situaţieactuală, a planetei şi omenirii, evidenţiind în mod ştiinţi0ic cum se produce creşterea entropieiîntrun mod care le poate 0i 0atal. ;e evidenţiază rolul important ucat de nutriţie care printroeroare 0undamentală a deteriorat puritatea ancestrală a omului dând semnalul începutuluide5enerării sale.

Cititorii vor mai putea a0la o serie de alte aspecte importante din citatele şi eAtrasele datedin <@van5#elia 'ăcii a Domnului isus 8ristos= de discipolul oan, care eAplică relaţiaomului cu Divinul, după cuvintele cele mai autorizate ale ?ântuitorului. ;e lămureşte ast0elcă spiritul omului este proiecţia #olo5ra0ică a Tatălui ceresc în el şi că Tatăl Ceresc, Care,după cum se eAprimă ;0. Ciprian şi alţi ;0inţi 'ărinţi, <locuieşte în lumina nepătrunsă şineapropiată=, aceasta însemnând că @l ocupă o lume aparte, rezervată Lui. 2ceastă lume estespaţiul zerodimensional al niversului, constituind totodată, 0actorul care determină Le5ea8olo5ra0iei, Le5e Divină care eAplică multe eni5me, inclusiv acţiunea ma5ică. Faptul căspaţiul zerodimensional ar putea constitui <locuinţa= Divinului, mia 0ost su5erată de 5enialao(servaţie a lui C. 3oica, prin care cu(ul din spaţiul nostru tridimensional, devine pătrat înspaţiul (idimensional, se5ment de dreaptă în spaţiul unidimensional şi punct în spaţiulzerodimensional. He0lectând puţin, înţele5em că în spaţiul zerodimensional, care este un

punct din punct de vedere matematic şi 0izic, poate încape între5 in0initul din spaţiultridimensional. Cum în in0initul mare eAistă o in0initate de puncte $adică de in0inituri<zerodimensionale=% înseamnă că Dumnezeu este peste tot, dar în lumea ;a aparte,zerodimensională.

'entru mai (una înţele5ere a le5ăturii care eAistă între nutriţie şi ener5ia sursa de viaţă, amrezervat penultimul capitol al cărţii de 0aţă, acestui aspect.Gn 0ine, trecând la alte aspecte în conteAtul temei, tre(uie să mărturisesc aici cu tot re5retul,

că nu sunt de acord cu conceptul de <sacroterapie= ela(orat de prietenul 2urel ;imionescu, prin care <îm(inarea armonioasă între ru5ăciune, spovedanie, împărtăşanie şi re5imulalimentar, constituie o metodă terapeutică de vindecare a oricărei (oli=.

Gn 0apt, practicile menţionate ca 0ăcând parte din metoda terapeutică evocată, sunt prinnatura lor sacre, aşa că termenul de <sacroterapie= constituie un pleonasm. 'racticilemenţionate sunt 0ireşti în viaţa creştinească autentică, o(işnuită. Discuţii cu privire lare5imurile alimentare recomandate, vom 0ace în partea a doua a cărţii de 0aţă.

2preciem însă ca 0oarte valoroase trimiterile la citate (i(lice 0ăcute de prietenul 2urel

;imionescu, care odată în plus, eAprimă în 0apt sacralitatea 0irească a actului nutriţional pentrutoată lumea $nu numai ca te#nică terapeutică%.



Din păcate, tot în 4i(lie, eAistă eAprimări clare cu privire la permisiunea de a mâncaalimente 5ătite precum şi carnea animalelor <pure=. 2cest 0apt, nu 0ace decât să creeze ocon0uzie totală, prin contradicţia cu versetele evocate pertinent de autorul <sacroterapiei=.

Deoarece însă în această parte a cărţii neam propus a nu 0ace nici o discuţie cu privire la<Ce mâncăm)=, neam rezervat dez(aterile ample pe această temă în partea a &a a cărţii de

0aţă.Gn înc#eierea cărţii mele <4ioener5ia, darul Divinităţii=, la care neam re0erit mai sus, amarătat că sin5ura posi(ilitate de dezamorsare a situaţiei 5rave în care se a0lă omenirea înmomentul de 0aţă, este de a stopa de ur5enţă poluarea planetei pe toate planurile $inclusiv a

planurilor su(tile%, determinând în acelaşi timp reducerea entropiei planetei prin reec#ili(rareaener5iilor levo5ire7deAtro5ire, care va antrena reec#ili(rarea raporturilor ne5entropie7entropieşi timp (iolo5ic7timp 0izic. 2m arătat că acest lucru nu este posi(ili decât prin practicarea decătre întrea5a omenire a 4H 3@CB3DYB32T@, cea mai puternică dintre toateener5iile care eAistă. B(ţinerea acestui deziderat $în ciuda aparenţelor utopice% se poaterealiza prin reuni0icarea Ntiinţei cu Heli5ia, care să determine o nouă cunoaştere umană denivel spiritual superior $<Ntiinţa sacrală=%, prin eliminarea din ele a tuturor con0uziilor,

contradicţiilor, am(i5uităţilor, a tuturor in0luenţelor male0ice. Holul #otărâtor în această privinţă, revine educaţiei la toate nivelurile, massmediei planetare.

Gn cadrul acestei trans0ormări, 0iinţa umană va lepăda treptat lestul animalic impus demale0ic şi va redeveni om adevărat. 2cesta îşi va 0i recăpătat puritatea ancestrală, iar nutriţia,munca şi seAualitatea, vor 0i respectate din nou ca acte sacre.

2pelul pe care îl 0ac cu această carte semenilor mei, de a reconsidera nutriţia umană ca actsacru, 0ace parte inte5rantă din demersul 5eneral evocat mai sus.

Po"aritatea .ene6i25(a"e6i2

'olaritatea (ene0ic7male0ic constituie un aspect 0undamental al eAistenţei umane, din păcate insu0icient analizat şi discutat şi cu atât mai puţin considerat şi utilizat drept criteriu înviaţa de toate zilele. @ste desi5ur motivul pentru care male0icul a pătruns atât de adânc întoate se5mentele activităţii umane, repurtând numeroase şi mari succese în dauna (ene0icului.

Dar ce înseamnă polaritatea (ene0ic7male0ic)Gn modul cel mai simpli0icat cu putinţă, sar putea eAprima su( 0orma anta5onismului

(ine7rău. Datorită însă marii diversităţi de concepte 0ilozo0ice care stau la (aza practicilorreli5ioase din întrea5a lume, criteriile (ine7rău au devenit relative, determinând con0uzii,am(i5uităţi şi c#iar contradicţii: ceea ce este (ine pentru unii, este rău pentru alţii şi invers. Nicum să nu 0ie aşa, când numeroşi semeni de pe planetă, îm(răţişează conceptul că răul J nueAistăI

'entru ener5iile 0izice, polarităţile au un caracter concret (ine cunoscut: ener5ia de oanumită polaritate atra5e sau este atrasă de ener5iile cu polaritate contrarăO P atra5e şirespectiv atra5e P. 'olul P al ma5netului atra5e polul al altui ma5netO ener5ia electrică dela polul P este atrasă de aceea de la polul .

@Apresia (iolo5ică cea mai in0erioară a polarităţii este (ine cunoscută: di0erenţiere pe seAe,care şi determină atracţia seAuală .

Gn planul ener5iilor superioare însă, atracţia nu mai are loc între polarităţile lor contrarii, cala cele in0erioare, ci între polarităţi de aceleaşi semn. ândurile şi sentimentele (une, atra55ânduri şi sentimentele (une, respectiv 5ândurile şi sentimentele rele, atra5 5ânduri şisentimente rele. ată că din nou am auns, inevita(il la (ine şi la rău.

Cu toată diversitatea conceptuală privind (inele şi răul, de care vor(eam mai înainte,

tre(uie să remarcăm totuşi, că în condiţii normale, omul o(işnuit poate sesiza ce este (ine şirău, cel puţin în aspectele 0undamentale. 2st0el, va sesiza că de eAemplu, ura, cu toate 0ormele



ei $invidie, 5elozie, etc.%, 0uria, violenţa, e5oismul, lăcomia etc., imprimă 5ândurilor şisentimentelor, polaritatea ne5ativă $%, adică rea.

Tot atât de uşor va 0i de înţeles că sentimentele şi 5ândurile ne5ative, rele, nu pot provenidin s0era Divină, a Luminii, a u(irii necondiţionate, ci din s0era de la polul opus, al entităţilorne5ative, a întunericului sau alt0el spus, a male0icului. Când vor(im de polaritate

(ene0ic7male0ic înţele5em această di0erenţiere pe care tre(uie so 0acem în natura 5ândurilor şisentimentelor pe care le ela(orăm, după provenienţa lor, de la Divin sau de la male0ic. >e de altă parte trebuie să înţeleem că ândurile %i sentimentele pe care le elaborăm în

permanenţă, sunt enerii care se transmit prin unde elicoidale, levoire pentru benefic 1adicăunde spirale cu pas eal, care se rotesc la stâna, în consens cu eneriasursă de viaţă care

provine de la Divin3 %i dextroire 1adică având rotire spre dreapta3 pentru malefic. 3u eAistă5ânduri sau sentimente neutre $c#iar dacă uneori lasă această impresie înşelătoare% sauintermediare: ori e al(ă, ori e nea5ră, după o cunoscută eApresie populară.

onform principiului conservării eneriei, nici o enerie nu se pierde5 ori se transformăîntro altă formă de enerie, ori este stocată sub formă potenţială. Aceasta din urmă, în cazuleneriilor malefice, constituie cea mai ravă formă de poluare.

Gn înc#eiere la cartea mea <4ioener5ia, darul Divinităţii=, am arătat că acumularea acestui potenţial male0ic este acela care determină seisme, tai0unuri, tornade, inundaţii, violenţesociale, răz(oaie.

4ine, (ine, veţi zice, dra5ii mei semeni, ce le5ătură are polaritatea (ene0ic7male0ic, cunutriţia umană)

Eeţi vedea că are şi încă su( două aspecte.n aspect priveşte in0luenţarea noastră interioară de către male0ic în timp ce mâncăm

$(ineînţeles 0ără respectarea normelor comportamentale descrise anterior şi a celor le5ate derespectarea sacralităţii actului nutriţional, ce urmează a 0i eApuse%.

n alt aspect priveşte in0luenţa male0ică a alimentelor pe care le mâncăm.Gn primul caz deci, in0luenţăm noi mâncarea pe care o mâncăm, în rău, $c#iar dacă iniţial

era pură ener5etic%, prin ela(orarea su( impuls male0ic, a 5ândurilor şi sentimentelor ne5ative,în timp ce mâncăm. $După cum am o(servat în discuţia despre apă, aceasta are capacitatea dea a(sor(i orice 0el de ener5ie, nu numai în sens pozitiv, dar şi ne5ativ%. ar mâncarea, de orice0el ar 0i, are ca principal component, apa.

Gn al doilea caz, c#iar dacă starea noastră personală este corespunzătoare $adică pozitivădin punct de vedere ener5etic spiritual%, putem 0i in0luenţaţi ne5ativ de un aliment care s aa0lat su( impactul unei in0luenţe male0ice, 0ie că el a a(sor(it 5ânduri şi sentimente ne5ativeale persoanelor în prezenţa cărora sa a0lat, 0ie că este adus de la mari distanţe, în modaccidental şi 0iind <5ăzduit= de poluarea lui 0izică şi c#imică, ca un 0el de <purtător=.

'oate că unii dintre semenii mei, vor zâm(i amuzaţi, condescendent, la asemenea aprecieri.

'entru a le da însă motiv de re0lecţie în plus, mă voi re0eri la aspectele suprasensi(ile alenutriţiei umane analizate sumar mai înainte şi anume la o(servaţiile lui 8. C#rRtien care aratăcă întrun eAperiment, în care & 5ospodine sau întrecut în acelaşi timp în e0ectuarea a &

preparate culinare, deşi materialele utilizate, reţetarul, ustensilele, temperatura de lucru, etc.,cu alte cuvinte întrea5a metodolo5ie a 0ost identică şi respectată cu stricteţe până la ultimulamănunt o(serva(il, 5ustul lor 0inal o(ţinut, a 0ost totuşi destul de di0eritI

Le5ea polarităţii ener5iilor, cu re0erire speci0ică la polaritatea (ene0ic7male0ic, ne poate0ace să înţele5em multe aspecte ne(ănuite până în prezent, inclusiv cele din domeniulnutriţional, în discuţie în lucrarea de 0aţă.

Din cele discutate în acest capitol, înţele5em că ener5iile manipulate de male0ic devinne5ative, adică deAtro5ire şi cu alte cuvinte entropice. 2cestea sunt ener5iile care în 0ond

determină creşterea entropiei planetare.



La nivel de individ, se întâmplă acelaşi lucru: prin acumularea de 5reşeli, care reprezintă<păcatele=, adică încălcări ale Le5ii ;0inte ale Tatălui Ceresc, creşte entropia acestuiaducândul la moarte. Tatăl Ceresc la proiectat şi adus în creaţia ;a, pentru a 0i 0ericit şi a trăietern, aşa cum se întâmpla în perioada <adamică= a omenirii care sim(olizează <Haiul=. ?ari,0undamentale discuţii au avut loc pe această temă în toate culturile cunoscute ale omenirii.

Toate acestea au încercat săL implice pe Tatăl Ceresc, 0ăcândul răspunzător de toate 5reşelileoamenilor, în loc să o(serve lo5ic, că din moment ce Creatorul lea lăsat li(erul ar(itru,sin5urii răspunzători de <căderea în ispită= care iau dus la comiterea <păcatului=, au 0ost eiînşişi. <?acazul= (ine7rău, (ene0ic7male0ic, ener5ii levo5ire7ener5ii deAtro5ire, iu(ire7ură, cualte cuvinte ne5entropie7entropie, depinde de 0iecare persoană în parte.

Ne2e0itatea re1onan!ei 2& Di@in&" în ti(/&" (e0ei

2spectele discutate mai sus ne evidenţiază 0aptul 0undamental, că omul este supus aproapeîn permanenţă, in0luenţelor male0ice, 0ie venite din eAterior, 0ie provenite din interior, adicădin propria 0iinţă $atunci când ispita 0actorului ne5ativ a dat roade%.

Gn mod cât se poate de lo5ic, cea mai (ună protecţie întro atare situaţie $dacă nu cumvasin5ura cu adevărat e0icientă%, este <contactul=, comunicarea permanentă cu Divinul, sin5urulîn măsură să înlăture in0luenţele male0ice, şi ştiind în modul cel mai clar cu putinţă, că nu pot0i prezente în acelaşi loc şi în acelaşi timp, 0orţele superioare pozitive şi cele ne5ative.

He0lectând la acest aspect, ne apare cât se poate de clar sensul recomandării ;0inţilor'ărinţi ai 4isericii Creştine BrtodoAe, care stă la (aza <Filocaliilor=: <Hu5aţivă neîncetatI=.Cu deose(ită claritate apare rostul ru5ăciunii <inimii= sau <a ru5ăciunii Domnului isus8ristos= sau a <minţii=.

Hezultă cât se poate de evident, că un contact permanent cu Divinul ar înlătura complet posi(ilitatea mani0estării entropice a male0icului în persoana care ar întreţine această le5ătură.

<Dar, omul modern= veţi zice <are o(li5aţiile lui 0aţă de societate, 0aţă de colectivitateaumană în care trăieşte con0orm le5ilor acesteia, impuse de necesităţile speci0ice ale trăiriiconcrete=.

Desi5ur, aparent aşa este, numai că dezvoltarea societăţii umane actuale reprezintă apo5euldevierii de la Le5ile 0undamentale ale Tatălui Ceresc.

@voluţia ei impusă doar de latura te#nolo5ică care creează impresia eronată a uneieAtraordinare dezvoltări, <superioare=, a determinat 0alse necesităţi, în 0apt tot atâtea motivede su0erinţă. Dovadă este creşterea continuă a entropiei 5enerale a planetei, precum şi a0iecărui individ în parte. Gn 0ond, câte persoane din societatea umană actuală cunosc rostulreal , al eAistenţei lor)

;ă revenim însă la aspectul 0undamental care ne preocupă aici şi anume la necesitatea

rezonanţei cu Divinul în timpul mesei $sau cum am zice mai (ine%, măcar în timpul mesei.Gmpreună cu cele spuse în acest capitol, eApunerea următoare sper să aducă clari0icărilenecesare tuturor semenilor noştri.

Ce e0te re1onan!a

Hezonanţa este un 0enomen cunoscut din 0izica elementară. ;ăl analizăm însă puţinîmpreună, pentru al reaminti celor care lau cunoscut şi pentru al 0ace cunoscut celor care nu l-au cunoscut încă.

@Aperienţa cea mai simplă, devenită <clasică=, ima5inează prezenţa a & instrumente cucoarde $de pre0erat identice%, de eAemplu viori, amplasate întro cameră, la oarecare distanţă

una de cealaltă.@Aperimentatorul <ciupeşte= cu de5etele sau în alt mod una din corzile uneia dintre viori.



Gn liniştea păstrată în timpul eAperienţei, se va auzi în mod 0oarte clar, cum, coardacorespunzătoare a celeilalte viori a0late la distanţă, va intra şi ea în vi(raţie, emiţând acelaşisunet un timp oarecare, după care are loc o diminuare 5radată până la dispariţia totală. 2cestaeste 0enomenul de rezonanţă.

@l a 0ost pus în evidenţă mai întâi pentru undele sonore sau acustice. Brice emiţător de

sunete transmite unde sonore de ur împreurul său. Dacă în această zonă s0erică în care setransmit undele respective se a0lă un instrument capa(il să vi(reze la sunetele transmise desursa sonoră respectivă, atunci undele sonore aunse la aceasta vor determina intrarea lui învi(raţie prin 0enomenul de rezonanţă.

lterior sa dovedit că orice 0el de undă, indi0erent de natura sa, 0ormă, 0recvenţă,amplitudine, etc., determină 0enomene de rezonanţă speci0ice 0iecăruia.

ândurile şi sentimentele care oricât de complicate ar 0i, se transmit tot su( 0ormă de unde,determină şi ele 0enomene de rezonanţă speci0ice. 'ro(a(il că ele pot 0i transmise practicvor(ind, în tot niversul, dacă <adresa= pe care leo dăm este acesta. Dacă un 5ând sau unsentiment emis de o persoană are o adresare concretă către o anumită altă persoană sau cătreun loc speci0ic, atunci <adresantul= îl va recepţiona 0ie conştient prin mecanisme telepatice,

0ie inconştient, sau locul respectiv $locul <ţintă=% va 0i <impre5nat= cu acesta, con0orm polarităţii sale speci0ice.

C&( 0e rea"i1ea1$ re1onan!a 2& Di@in&"

Hezonanţa cu Divinul este 0oarte uşor de realizat dacă înţele5em în 0apt, ce înseamnă acestlucru.

@i (ine, rezonanţa cu Divinul, nu este altceva decât ru5ăciunea, numinduse mai întâi<2dresantul=, după care urmează eApunerea cererilor, a ceea ce <eApeditorul= doreşte să i seîmplinească.

Deşi, după cum am a0irmat, ru5ăciunea este un act de eAtremă simplitate, realiza(il decătre oricare 0iinţă umană, mecanismul intim, în detaliu al modului în care se producerezonanţa, le5ătura, cu Divinul nu ne este cunoscut. 'utem doar presupune că sin5ura

posi(ilitate lo5ică de realizare a le5ăturii cu Lumea Divină, adică <niversulzerodimensional= $învăluit în Lumina 3epătrunsă şi 3eapropiată, după eApresia s0ântuluiCiprian% este aceea prin ;pirit, acesta constituind proiecţia #olo5ra0ică a Tatălui Ceresc în0iinţa umană $acest aspect ar 0i mai clar înţeles dacă sar consulta lucrarea mea <4ioener5ia,darul Divinităţii=%.

Tre(uie să se înţelea5ă însă în modul cel mai clar cu putinţă, 0aptul că, ru5ăciunea, deşiconstituie actul cel mai simplu posi(il, nu se poate îndeplini oricum, în mod mecanic, ca laro(ot. Hu5ăciunea nu se spune din <vâr0ul (uzelor=. Tre(uie ca măcar în aceste momente

sacre, să uiţi de tine şi de e5oismul tău cu toate preocupările lui. ;ă te adresezi Divinului ca şicum ai vor(i în numele între5ii omeniri sau c#iar al între5ului nivers.Gntrea5a ta 0iinţă $cu toate cele corpuri su(tile ale sale% trebuie să vibreze la unison, şi să

ai(ă o desc#idere totală. deal ar 0i ca la vremea respectivă să ai impresia că ai dorinţa de aîm(răţişa întrea5a omenire.

Gnsă, oricât de mult şiar iu(i Dumnezeu copiii, mă îndoiesc că neam putea ima5ina că @l ar putea determina 0orţele ;ale <specializate= să 0ie receptive la o ru5ăciune <mimată=.

Conţinutul ru5ăciunii tre(uie să 0ie simplu, clar, eAprimat cu smerenie şi totală încredere.;merenia tre(uie înţeleasă ca acea atitudine sensi(ilă, umilă, speci0ică încredinţării Divinului,de total a(andon. Conţinutul ru5ăciunii tre(uie să se re0ere la cererea de alinare a su0erinţelor0izice, su0leteşti, morale, pentru o(ţinerea şi menţinerea unei sănătăţi per0ecte, la evoluţia

spirituală superioară. De o mare importanţă este cererea de eliminare a tuturor spurcăciunilor0izice, c#imice, (iolo5ice, ener5etice, in0ormaţionale, morale şi de orice 0el încă necunoscut



de noi, a tuturor entităţilor ne5ative, male0ice, mali5ne, şi a tuturor male0icităţilor şimali5nităţilor posi(ile din toate părţile componente ale 0iinţelor noastre. ;e poate cere autorulDivin pentru lămurirea în clar, a unor pro(leme de natură spirituală. 3u este cazul în sc#im(,să se ceară avuţii, câşti5uri, avantae de natură materială care constituie piedici în realizareascopului pentru care oricare om a 0ost creat şi anume Gndumnezeirea sa, adică a devenirii sale

Fiu de Dumnezeu.Hu5ăciunile tre(uie 0ăcute vor(ind la plural, ca şi cum ai vor(i în numele între5ii omeniri.@ste eApresia cea mai superioară a 0raternităţii umane. @a se re5ăseşte doar în reli5ia creştină,în special cea ortodoAă. $;e pare că eAistă şi cărţi de ru5ăciuni vor(ite la persoana întâiOacestea în 5eneral, au o valoare spirituală mai redusă, su(ordonată. ;punândule însă la plural,le ridici în mod automat, valoare spirituală şi du#ovnicească%. C#iar cererile care par cel mai

personale pot 0i 0ăcute la plural, pentru că este imposi(il ca în între5 niversul să nu mai 0iecineva în situaţia ta pentru care să te ro5i.

@Aistă numeroase ru5ăciuni întocmite de ;0inţii 'ărinţi ai 4isericii, care prevăd diversesituaţii. Gn a0ară de acestea, eAistă posi(ilitatea realizării de ru5ăciuni proprii, întro 5amă

practic nes0ârşită.

Cea mai rostită ru5ăciune din reli5ia creştină este desi5ur <Tatăl nostru= sau <Hu5ăciuneaDomnească=. @a poate 0i spusă în orice ocazie, inclusiv deci înainte de masă.

Gn le5ătură cu <Hu5ăciunea Domnească= vreau să 0ac o precizare sau mai de5ra(ă o<punere la punct=. Cu câţiva ani în urmă $cred că !99+ sau !99!% am încercat să realizez acestlucru printro notă adresată ru(ricii de specialitate a ziarului <Homânia li(eră=. Din păcate, cutoată claritatea eAprimată, apelul meu a rămas 0ără e0ect, evidenţiind încă odată cât de

pro0undă poate 0i uneori i5noranţa, atunci când ar5umentarea mai mult decât lo5ică, în ciudaevidenţei, este su(stituită de conservatorismul reducţionismului do5matic. 2vând în vedereeAtrema importanţă a demersului, voi 0ace în cele ce urmează eApunerea lui inte5rală:

<După cum se ştie <Tatăl nostru=, cea mai răspândită şi rostită dintre ru5ăciunile creştine,aşa cum este redactată în @van5#eliile <o0iciale=, <canonice=, vezi ?atei $6, 9!*%, Luca $!!,&1%, eAistă versetul <Ni nu ne duce pe noi în ispită J=. 2cest verset constituie o mare5reşeală, în 0apt, o adevărată insultă adusă Tatălui Ceresc prin care se anulează toate cererileanterioare. Cum poate 0i con0undat Tatăl Ceresc cu ;atana) ;e ştie de către toată lumea căispititorul este ;atana. 'rin versetul aşa cum este 0ormulat, ar 0i ca şi cum teai adresa ;atanei.Dar adresândune cu el Tatălui Ceresc, atunci este o insultă adusă Lui.

Gn <Lord_s 'raer= $<Hu5ăciunea Domnească=, <Tatăl nostru=% lucrarea tradusă de cătreHocco 2. @rrico doctor în lim(a aramaică, din această lim(ă, versetul respectiv areurmătoarea 5ra0ie ori5inară:

IIIII loc pentru IIIII şi se pronunţă: B`L TL3 @L3;V`3 şi este tradus în

lim(a en5leză ast0el: <2nd do not let us enter into tempation= ceea ce înseamnă <*i nu ne lăsa pe noi să cădem întru ispită=.Dr. Hocco 2. @rrico arată că:<Cele mai multe traduceri care circulă în lume cu privire la acest verset (ineînţeles sunt

<Ni nu ne duce pre noi în ispită=. Dar traducerea corectă este < *i nu ne lăsa pre noi să cădemîn ispită=.

Dumnezeu nu duce pe nimeni în ispită şi nici nu ispiteşte pe nimeni: Dumnezeu esteLumină, viaţă şi iu(ire. Cum ar putea @l să ne ducă în ispită) Cum ar putea Lumina să ne ducăîn întuneric) Cert este că Lumina (iruieşte întunericul întotdeauna, iar întunericul nu poate

(irui Lumina. Ni iu(irea nu ne poate ispiti să 0acem rău.Ce am simţi noi dacă copiii noştri near ru5a neîntrerupt: <Tăticule, mămico nu ne duceţi în

ispită=. 3u, copiii noştri ştiu că noi vrem săi 0erim de necaz şi ispită. Ni în acelaşi 0el esteadevărul Tatălui nostru Ceresc.



Când suntem duşi în ispită aceasta se produce datorită po0telor noastre, după cum ne spune;0. 2postol acov în @pistola sa:

<3imeni să nu zică, atunci când este ispitit: <De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru căDumnezeu nu este ispitit de rele şi 4l însu%i nu ispite%te pe nimeni. $;u(l. ns.%. Ci 0iecare esteispitit când este atras şi momit de însăşi po0ta sa= $@pistola so(ornicească a ;0. 2postol acov

!: !*!1%.=Cuvântul aramaic T2L23 vine de la rădăcina cuvântului 2L, care are multe su(înţelesuri.'rintre ele sunt: <a cădea în=, <a intra în=, <a ataca=, <a lupta=. Ni când se 0oloseşte ca

prepoziţie înseamnă <pe=, <în=, <lân5ă=, <c#iar lân5ă= sau <în vâr0ul=, <peste ceva=.Gn această eApresie a ru5ăciunii oricum înseamnă <nu ne lăsa pre noi să cădem în ispită=.

2celaşi cuvânt este 0olosit de Domnul nostru isus 8ristos în @van5#elia lui ?atei &6:1! undele spune 2postolilor: <'rive5#eaţi şi vă ru5aţi ca să nu mai cădeţi întru ispită=. Cuvântulutilizat aici a 0ost T2LB3 $desi5ur un alt timp al ver(ului%.=

2vând în vedere cele de mai sus, eu vă ro5 insistent, dra5i semeni să adoptaţi versetulcorect: Ni nu ne lăsa pre noi să cădem în ispită.

La insistenţele mele de a preceda actul nutriţional de o scurtă ru5ăciune, care printre altele

ar însemna recunoaşterea sacralităţii acestuia, un ateu ar putea replica cu maliţiozitate:<Con0orm credinţei, Dumnezeu le ştie pe toate, prin urmare şi ceea ce vrei tu săi ceri. 2tuncice nevoie ar mai 0i de ru5ăciunea ta)=. <@vident că Dumnezeu le ştie pe toateI Dar pentru a

primi ceea ce 5ândeşti să ro5i pe Dumnezeu, ai o nevoie de o <cale de comunicare=, de un<canal= de comunicare prin care să primeşti cele solicitate. ar pentru a crea aceste căi decomunicare cu Divinul, tre(uie să te ro5i Lui, con0orm Le5ii, pe care tot @l a ela(orato.=

Deoarece neam re0erit la ru5ăciune, ca 0enomen de rezonanţă, de comunicare cu Divinulle5ată în special de actul nutriţional, conţinutul recomandat al acesteia tre(uie să 0ie 0ireşte, înacest conteAt. 'entru cei care, din di0erite motive nu spun ru5ăciuni şi dimineaţa şi seara, este

(ine să insiste puţin mai mult, acoperind între5ul spectru al cererilor spirituale şi privindsănătatea.

Fireşte, că la terminarea mesei, tre(uie adresat Domnului un cuvânt de mulţumire de 0elul:<Gţi mulţumim Doamne pentru #rana cea trupească, ne ru5ăm ţie, în5rieşteTe de noi cu #ranacea su0letească=.

2m promis că în această primă parte a lucrării, nu vom analiza critic <ceea ce mâncăm=, pro(lema concretă cea mai di0icilă a zilelor noastre. 3u mă pot opri totuşi să nu 0ac remarca5lo(ală că, oricum ar 0i, mâncatul cărnii de orice 0el, nu constituie numai o 5reşeală, ci şi un

păcat . Din acest motiv, pentru că tot suntem la capitolul analizei sacrale a actului nutriţional,su5erez iu(iţilor mei semeni cititori, ca în cazul în care li se serveşte la masă vreun 0el cucarne, după terminarea ru5ăciunii dinaintea mesei, să ceară în 5ând iertare animalului din careva mânca, mulţumindui pentru ert0a sa.

Faptul că o ast0el de practică se re5ăseşte în unele credinţe indiene, nu tre(uie considerat cao in0luenţă ne5ativă a acestora. @u cred că este un 5est elementar, minim necesar păstrăriisensi(ilităţii 0iinţei umane, la nivelul predestinat de B?.

Ei0ten!a "a o( a <2entr&"&i r&3$2i&nii= e@o2at e Dr4 A"ei0 Carre" în 2reier4Gn cartea sa <La 'riQre= $Hu5ăciunea% care alături de lucrările sale privitoare la minunile de

la Lourdes, are o pro0undă rezonanţă spirituală, marele c#irur5 Dr. 2leAis Carrel evocă 0aptulcă omul are în creier un <centru al ru5ăciunii= care în caz de neutilizare se atro0iază ca oricareor5an sau 0uncţiune. 'entru aceia care cred în ima5inea lumii o0erită de materialism,in0ormaţia poate părea senzaţională, pentru aceia însă, care ştiu că niversul a 0ost creat

pentru om, nimic nu pare mai 0iresc decât eAistenţa unui centru al ru5ăciunii în om, la care săse alinieze toate preocupările sale spirituale.

Dintro perspectivă suprasensi(ilă, adică ţinând seama de structura corpurilor su(tile ale0iinţei umane şi de eAistenţa sa #olistică, adică multispaţială în cadrul niversului, un ast0el



de centru al ru5ăciunii apare ca or5an de le5ătură a corpului 0izic şi a du(lului său, $corpuleteric%, cu corpurile din planul spiritual, inclusiv spiritul care după cum am menţionat,constituie proiecţia #olo5ra0ică a Tatălui Ceresc în om. @ste posi(ilă o le5ătură şi cu matriceaener5etică in0ormaţională a 0iinţei umane.

Cred că nu este lipsit de interes, de semnalat aici, constatarea Dr. 2leAis Carrel că omul

modern îşi pierde treptat reli5iozitatea, ca urmare a 0aptului că îi este ru%ine să se roae. @leAempli0ică acest lucru cu @uropa, unde constată creşterea numărului de (udişti şi ca urmare a0aptului că se zice $şi se credeI% că ru5ăciunea poate 0i su(stituită prin meditaţie $care paremai <intelectuală=I%.

Gn concluzie, ru5ăciunea este mani0estarea părţii Divine din om. 2ceastă parte Divină dinom este spiritul, proiecţia #olo5ra0ică a Tatălui Ceresc în el.

Fără mani0estarea acestei părţi Divine din om, adică 0ără ru5ăciune, cu alte cuvinte 0ărărezonanţă cu ;0ânta Treime $ima5inea trinitară a Divinului%, omul este un simplu animal.?ani0estările animalice ale omului $astăzi mai mult ca niciodată în dezvoltare%, poate c#iarsu(animalice, pot 0i uşor eAplicate dacă ţinem seama că la proporţii de masă omenirea arenunţat dea lun5ul timpului $la noi în ultimii "+ de ani modi0icarea a 0ost eAtrem de clară%, de

a mai considera actul nutriţional ca 0iind sacru, antrenânduse din ce în ce mai mult în ceea cematerialismul a de0init drept <stru55le 0or li0e= $lupta pentru eAistenţă% care a detronat pe om,situat la nivel predestinat a deveni Divin şi la reimplantat în un5lă.

TETELE 7RI+TICE DIN EVANG7ELIA P,CII REFERITOARE LAPARA)ETRII CO)PORTA)ENTALI DI+CUTA*I LA ÎNCEPUTUL LUCR,RII4

Tre(uie să mărturisesc aici, că după !6 ani de cercetări privind pro(lemele 0undamentaleale vieţii, printre care <(ioener5ia= şi nutriţia umană ocupând un loc însemnat, am intrat în

posesia celei mai eAtraordinare cărţi care mia 0ost dat so citesc: <@van5#elia 'ăcii a Domnuluiisus 8ristos de discipolul oan=. Cartea am primito eAact la vremea când trăsesem concluziilede0initive cu privire la nutriţia umană, în urma cercetării ştiinţi0ice siner5etice, #olistice, pecare o 0ăcusem.

uvintele ântuitorului miau confirmat pe deplin -usteţea concluziilor . Gn eAtrasele ceurmează mă voi re0eri numai la aspectele comportamentale ale nutriţiei umane, aşa cum am

promis pentru partea întâi a cărţii de 0aţă, urmând ca cele privind <ceea ce mâncăm=, precumşi discuţii mai ample cu privire la @van5#elia 'ăcii să 0ie în partea a doua.

<3u 0iţi asemenea servitorului vorace care în#aţă totul, porţiile altora de pe masastăpânului său, devorând totul, amestecând totul în lăcomia sa. Când stăpânul va o(serva acestlucru, îl va 5oni de la masa sa, plin de mânie. Când ceilalţi comeseni vor 0i terminat masa lor,el va aduna toate resturile şi va c#ema servitorul cel lacom, zicândui: <a acestea şi le

mănâncă cu porcii, căci locul tău este cu ei în cocină şi nu la masa mea=.=<Gn consecinţă, aveţi mare 5riă de templul corpului vostru şi nul murdăriţi cu tot 0elul descâr(oşenii. Declaraţivă mulţumiţi cu două sau trei 0eluri de alimente pe care le veţi 5ăsitotdeauna pe masa ?aicii voastre 'ământeşti şi nu 0iţi avizi să devoraţi toate cele ce vedeţi în

urul vostru. 2devăr zic vouă, dacă voi amestecaţi tot 0elul de alimente în corpul vostru,răz(oaie 0ără s0ârşit vor avea loc în el şi el va 0i distrus, după cum casele şi împărăţiiledivizate unele contra altora, alear5ă la propria lor pieire. Dumnezeul vostru este Dumnezeul'ăcii şi nu va da niciodată spriin acelora care sunt divizaţi. 3u stârniţi mânia lui Dumnezeu0aţă de voi, ca să nu vă 5onească de la masa ;a şi ca voi să nu 0iţi 0orţaţi să recur5eţi la masalui ;atan, în care corpul vostru va 0i corupt de 0ocul păcatelor, al (olilor şi al morţii=.

<Când mâncaţi, nu mâncaţi niciodată până la saturaţie $săturare%. Fu5iţi de ispitele lui

;atana şi ascultaţi vocea în5erilor lui Dumnezeu. Gn orice clipă ;atana şi puterea sa vă duc înispită, ca voi să mâncaţi din ce în ce mai mult. Trăiţi prin spirit, rezistaţi dorinţelor corpului şi



să ştiţi că aunările sunt totdeauna a5rea(ile în oc#ii în5erilor lui Dumnezeu. @valuaţi decicantitatea care vă tre(uie pentru a vă sătura şi reduceţio cu o treime.=

<2veţi 5riă ca 5reutatea #ranei voastre zilnice să nu 0ie su( o mină, dar aveţi 5riă să nudepăşească două mina, $o mina este o 5reutate de circa o umătate de Milo5ram utilizată lavremea respectivăO eAplicaţia este dată de către autorul traducerii din lim(a aramaică%. 2tunci

în5erii lui Dumnezeu se vor pune pentru totdeauna în serviciul vostru şi voi nu veţi recădeaniciodată în sclavia lui ;atana şi a (olilor sale=.<3u tul(uraţi lucrarea în5erilor în corpul vostru, luând mese prea dese. Căci, adevăr zic

vouă, acela care mănâncă mai mult de două ori pe zi se realizează în el opera lui ;atana.Gn5erii lui Dumnezeu vor a(andona acest corp şi de îndată ;atana va intra în posesia lui.?âncaţi numai când soarele este la punctul său culminant pe cer şi a doua oară când apune.2st0el nu veţi cunoaşte niciodată (oala, căci aceia care procedează după cum vam arătat, vor5ăsi 0avoare în oc#ii Domnului. Dar dacă doriţi ca în5erii lui Dumnezeu să se (ucure încorpul vostru şi ca ;atana să 0u5ă departe de voi, nu luaţi loc decât o sin5ură dată pe zi lamasa lui Dumnezeu. 3u mâncaţi decât dacă masa lui Dumnezeu este întinsă în 0aţa voastră şinu mâncaţi decât ceea ce se 5ăseşte pe această masă. 2devăr zic vouă, Dumnezeu cunoaşte

(ine ceea ce corpul vostru are nevoie şi când are nevoie= J<2devăr zic vouă, 0ericiţi aceiacare mănâncă numai la masa lui Dumnezeu şi care re0uză toate scâr(oşeniile lui ;atana.=

<3u consumaţi alimente impure aduse din ţări îndepărtate, ci mâncaţi ceea ce produc proprii voştri pomi, căci Dumnezeul vostru ştie (ine timpul şi locul de care voi aveţi nevoie şi@l acordă tuturor popoarelor, tuturor împărăţiilor, #rana care le convine cel mai (ine. Cumâncaţi ca păânii care înfulecă în rabă %i%i murdăresc corpul lor cu tot felul de

scârbo%enii=. $;u(l. mea%.<Forţa în5erilor lui Dumnezeu intră în voi cu alimentele vii pe care Domnul vi le o0eră la

masa ;a împărătească=.< De asemenea, în timp ce mâncaţi, ândiţi că aveţi deasupra voastră pe înerul aerului %i

dedesubt, pe înerul apei. De fiecare dată de câte ori mâncaţi, respiraţi lent %i profund, pentru ca înerul aerului să poată binecuvânta mesele voastre. estecaţi încet %i bine hranavoastră cu dinţii %i măselele, până ce aceasta a-une fluidă %i ca înerul apei so transformeîn sâne în oranismul vostru. âncaţi deci încet, ca %i cum ar fi vorba de o ruăciune pecare o adresaţi Domnului. $;u(linierile su(semnatului. Ce poate 0i mai evident că GnsuşiDomnul nostru isus 8ristos considera actul nutriţional, act sacru)%. 2devăr zic vouă, puterealui Dumnezeu va intra în voi dacă mâncaţi în acest mod $idem%. Gn ceea ce priveşte pe aceia încare în5erul aerului şi al apei nu co(oară la ei în timpul mesei, ;atana trans0ormă corpul lor înmaterie putrezită şi Domnul nostru nul va mai accepta la masa ;a.=

<?asa lui Dumnezeu este un altar şi acela care mănâncă la masa ;a, este întrun templu.2devăr zic vouă, 0iul omului vede corpul său trans0ormânduse întrun templu şi interiorul său

întrun altar, de îndată cel el urmează poruncile lui Dumnezeu. 3u puneţi deci nimic pe altarullui Dumnezeu când su0letul vostru este iritat şi să naveţi 5ânduri mânioase în templulDomnului=.

<3u pătrundeţi în sanctuarul Domnului decât dacă simţiţi în voi apelul în5erilor ;ăi, căcitot ceea ce voi mâncaţi în tristeţe, în mânie sau 0ără po0tă, se trans0ormă în otravă în corpulvostru. Gntradevăr su0lul lui ;atana murdăreşte aceste alimente. >lasaţi cu bucurie ofrandelevoastre pe altarul corpului vostru %i faceţi în a%a fel ca să fie îndepărtate de voi toate

ândurile rele în timp ce voi primiţi în corpul vostru forţa lui Dumnezeu provenind de lamasa !a. $;u(l. mea%. 3u luaţi loc niciodată la masa lui Dumnezeu, înainte să 0i 0ost c#emaţide în5erul apetitului=.

<2st0el, la masa ;a împărătească 0iţi (ucuroşi cu în5erii ;ăi, aceasta 0iind plăcut inimii lui

DumnezeuO iar viaţa voastră va 0i lun5ă pe pământ căci în5erul cel mai dra5 al lui Dumnezeu,în5erul (ucuriei vă va servi în toate zilele=.



<3u uitaţi că a şaptea zi este s0ântă şi consacrată lui Dumnezeu=.<Timp de şase zile, #răniţi corpul vostru cu darurile ?aicii voastre 'ământeşti, dar cea de a

şaptea zi, consacraţi corpul vostru Tatălui Ceresc. Gn cea dea şaptea zi nu luaţi nici o #rană pământească, trăiţi numai cu Cuvântul lui Dumnezeu. Gn timpul acestei zile rămâneţi încompania în5erilor Domnului în împărăţia Tatălui Ceresc şi lăsaţi pe în5erii Lui Dumnezeu să

construiască Gmpărăţia cerurilor în corpurile voastre, după cum, timp de şase zile voi aţi lucratîn împărăţia ?aicii voastre 'ământeşti. Gn timpul celei dea şaptea zile, nu permiteţi nici unei#rane să împiedice în corpul vostru lucrarea în5erilor. Dumnezeu vă va da atunci viaţă lun5ă

pe pământ şi vă veţi putea (ucura de viaţă eternă în Gmpărăţia cerurilor. Căci, adevăr zic vouă,ziua în care toate (olile vor 0i dispărut de pe 'ământ, voi veţi trăi pentru totdeauna înGmpărăţia cerurilor.= J<3u vă 0aceţi plăcere nici din (ăut, nici din 0umat, ceea ce are ca e0ectsă vă ţină trei noaptea şi să vă 0acă să dormiţi ziua. Căci, adevăr zic vouă, aceste lucrări alelui ;atana sunt a(ominaţii în oc#ii lui Dumnezeu=.

Cred că teAtele (i(lice eAtrase mai sus $poate cu eAcepţia aspectelor an5iolo5ice, adică privind natura şi structura în5erilor, care necesită în partea a &a o discuţie mai amplă%, sunt prea clare pentru a mai necesita comentarii.

;per ca demersul meu din această primă parte a cărţii de 0aţă, adresat maorităţii semenilor$adică celor care nu vor sau nu pot 0ace sc#im(area radicală a <ceea ce mâncăm= con0ormmodelului pentru care a 0ost proiectat omul% să determine în această maoritate socială,realizarea primului pas, adică acela de a redeveni om.

Healizarea acestui prim pas se o(ţine prin adoptarea unor atitudini comportamentale 0aţă denutriţie care so valori0ice la maAimum îm(unătăţind sănătatea celor receptivi la acest demers,

pro(a(il cu cel puţin &"K.Hecunoaşterea sacralităţii actului nutriţional, constituie o 5aranţie a sc#im(ării în (ine

produsă de atitudinile comportamentale recomandate în această carte. 3u pot să înc#ei această primă parte a cărţii, 0ără a arăta că toţi semenii care vor adopta în

mod #otărât ru5ăciunea dinaintea mesei ca 0enomen de rezonanţă cu Divinul, vor simţi în modcât se poate de clar oponenţa male0icului, determinândule piedici de tot 0elul. 2ici depinde de0iecare semen în parte, cât este de decis de a redeveni om, de aşi îm(unătăţi în mod conştientşi voluntar sănătatea, com(ătând acţiunea entropică a male0icului, a lui ;atana stăpânul (olilorşi al morţii, mărinduşi lon5evitatea.

Partea a o&a

CE TREBUIE +, )ÂNC,)

?otto:<2devăr zic vouă: corpul vostrueste ceea ce mâncaţi, după cum

su0letul vostru este ceea ce 5ândiţi=

@van5#elia 'ăcii.

2ceastă a &a parte a lucrării este dedicată şi adresată doar acelor semeni care sunt decişi să facă totul pentru evoluţia lor spirituală conştientă, în cadrul rostului pe care au priceput căl auîn lume şi anume acela de a deveni Copii ai Luminii şi în 0inal, Fii de Dumnezeu.

Dacă ei au simţit impulsul necesar, înseamnă că au auns la nivelul spiritual corespunzător

acestei trans0ormări. 'entru realizarea ei vor tre(ui să ducă o luptă dură, să 0acă 0aţă



descuraărilor proprii, precum şi in0luenţelor descuraatoare ale celor <(inevoitori= $mai alescei din urul său%, ale celor ce se cred (ine in0ormaţi pe cale ştiinţi0ică, ocultă sau teolo5ică.

@ste motivul pentru care am căutat să înarmez pe acest semen care are de dus cea mai 5realuptă din viaţa sa, cu cunoaşterea necesară, deoarece pro(lema #ranei este cea mai puternicle5ată de teluric, de mani0estarea cea mai plenară a e5oismului, care are ca scuză aşazisul

instinct de conservare, în 0ond acţiunea entropică a male0icului, eApresie şi victimă a ispitei permanente.După cum se ştie, cea mai mare parte a corpului 0izic uman $practic cvasitotalitatea lui,

eAcepţie 0ăcând doar celulele cere(rale% se re5enerează în cicluri de ani.Fără a se raporta la un ast0el de or5an în mod eAplicit, cred că acesta este înţelesul la care

se re0eră şi recomandarea lui Florence ;covell ;#inn din <ocul vieţii=, când ea ne s0ătuieşteca să ne adresăm Divinului, zilnic, în 0elul următor:

<;pirit n0init, eu s0ărâm şi dărâm acum toate înre5istrările mele 5reşite de până acum. @levor mer5e la lada de 5unoi a nimicniciilor de ori5ine. @u 0ac acum înre5istrări noi, corecte,

per0ecte, de sănătate per0ectă=.Gn viziunea mea, (azat însă pe structura 0iinţei umane descrisă de savanta 0izician,

clarvăzătoare, 4ar(ara 2nn 4rannen, matricea ener5etică in0ormaţională a 0iinţei umane estealcătuită din * corpuri su(tile: primul $corpul eteric, care este du(lul corpului 0izic%, al "lea$corpul eteric matricial% şi al lea $corpul Meteric )))) matricial sau cauzal%. B descriere şi odiscuţie amplă, cu privire la acest or5an ener5eticin0ormaţional eAtraordinar, am 0ăcuto încartea mea <4ioener5ia darul Divinităţii= apărută recent la @ditura ?iracol ;HL 4ucureşti.

@vident că sc#im(area <pro5ramului= în matricea ener5eticăin0ormaţională tre(uie cerutăîn ru5ăciunile zilnice, prin 0ormulări 5ăsite de 0iecare semen după inspiraţia şi intuiţia sa. Gnorice caz, autorul pentru producerea sc#im(ării de pro5ram, tre(uie cerut în clar.

4ene0iciul pe care îl aduce adoptarea modelului nutriţional corect pentru care a 0ost proiectat omul, adică cel al nutriţiei 0ru5ivorecrudivore, este imens, atât pe plan 0izic, cât şispiritual.

'e plan 0izic, conduce la eliminarea practic inte5rală a sărurilor insolu(ile depuse înor5anism $sau 0ormate în or5anism ca urmare a unui meta(olism nedorit, incorect%, precum şia altor deşeuri şi otrăvuri, surse permanente de îm(olnăviri prin ecranul care îl determină$conducând la staze (ioener5etice%, revi5orând între5ul or5anism, căruia îi permite o mai (unăcur5ere a ener5iei sursă de viaţă prin el, asi5urândui o mare lon5evitate.

4ene0iciul spiritual este practic inestima(il, pentru că această nutriţie desc#ide mintea cătreînţelesuri care mai înainte îi erau inaccesi(ile. ?ărirea continuă a sensi(ilităţii su0leteşti şisenzoriale este incredi(ilă. Eezi lucruri pe care înainte nu le vedeai. 'e măsura o(ţinerii

purităţii ancestrale se redesc#id centrii suprasensi(ili şi se reactivează vec#ile calităţisuprasensi(ile. Teoretic vor(ind, 0iinţei umane i se desc#ide perspectiva eternităţii.

Contrar oricărei alte păreri sau a0irmaţii, din oricare credinţă şi 0ilozo0ie, eu personal nucred că Devenirea se poate o(ţine prin nici o altă cale, dacă se practică o nutriţie incorectă,care să impuri0ice corpul 0izic.

CE TREBUIE +, )ÂNC,)O.i2ei&ri a"i(entare4 Atit&ini 8i (oe"e n&tri!iona"e &(ane în

anti2#itate 8i în /re1ent:<o(ni@ori0(&"=? (i2ro.ioti2a?2r&i@ori0(&"6r&3i@ori0(&"4



@vident că nici o discuţie nu poate 0i mai di0icilă decât aceea care se re0eră la nutriţiaumană, atât datorită penuriei de produse, cât şi scumpetei celor eAistente, dar mai alesdatorită 0aptului că prin practicarea unei alimentaţii eronate, omul actual şia creat un cercvicios din care cu 5reu mai poate ieşi: şia 0ăcut din mâncare un dro5 a cărui deşeuri încontinuă densi0icare constituie un ecran din ce în ce mai accentuat în respin5erea sau devierea

(ioener5iei, iar dro5ul reclamă, prin caracterul său speci0ic, din ce în ce mai multă mâncare$în special carne% care îi măreşte din ce în ce mai mult ecranul, o(turândui din ce în ce maimult (ioener5ia. Consecinţa este din ce în ce mai uşor de întrevăzut: (oală, su0erinţă, moarte.

'entru omul din mulţime, pentru pro0an, ima5inea actului nutriţional este cât se poate desimplistă, aceasta putânduse rezuma la eApresia <Dămi să mănânc ce îmi place şi cât îmi

place, şi dămi paceI= Bmul acesta trăieşte pentru a mânca. 3ivelul lui spiritual este laînălţimea tu(ului di5estiv. ;eninătatea cu care se îm(olnăveşte de diverse (oli, provine nu atâtdin i5norarea modului în care se produc acestea, cât datorită 0aptului că evoluţia acestora $în

primul rând a (olilor di5estive, 0ireşte% este mult mai insiduoasă decât a e0ectelor tutunuluic#iar, de eAemplu. Dacă nar 0i atât de mare distanţa dintre cauză şi e0ect, cum 0elul lui este dea învăţa din <păţanii= personale, ar şti să se 0erească de cutare sau cutare aliment sau de modul

de preparare de0ectuoasă a acestora. Gn a0ară de aceasta este înspăimântător de răspânditso0ismul potrivit căruia <(unicul sau (unica mea a mâncat de toate şi a mai şi (ăut zdravăn şia 0umat ca un turc şi a trăit până la adânci (ătrâneţi)=.

'e de altă parte, maoritatea specialiştilor nutriţionişti moderni, i5norând 0aptul că aceastătematică necesită o a(ordare siner5etică, #olistică, deci care de 0apt depăşeşte posi(ilităţilemedicinii sin5ure, rezumânduse la datele asimilate în timpul studiilor universitare, evidentsimple compilaţii conservatoare a(ordează o atitudine do5matică, respin5ând, cu dispreţ,orice încercare a unui specialist $0ără a mai vor(i de un <laic=%, de a 0ace modi0icări de la linia<ortodoAă= $din punct de vedere medical evident% 0uncţie de cercetările practice 0ăcute încursul studiilor şi eAperienţelor proprii.

'ro(lema nutriţiei umane nu este nouă, ea a comportat discuţii mai mult sau mai puţinample în decursul între5ii istorii a omenirii, numeroşi, dacă nu toţi autorii antici de eAemplu,eAprimânduşi punctele de vedere în operele lor $în paranteză 0ie spus, să 0i 0ost o purăîntâmplare, o pură coincidenţă, 0aptul că toţi 5ânditorii antici de eAcepţie, au 0ostve5etarieni)%.

Gn prezent asistăm la o mare diversitate de păreri şi comportamente şi atitudini 0aţă denutriţie: pe de o parte 5rupul <specialiştilor=, care se comportă <omnivor=, ca şi masa

populaţiei care este <omnivoră=, dar cu predominanţă <carnivoră=O un mic procent îl constituie populaţia ve5etariană, în care se inte5rează <macro(ioticii= şi în s0ârşit, cea mai mică participare avândo ve5etarienii stricţi, crudivori0ru5ivori.

4ucuriei (urţii, care pentru maoritatea copleşitoare a omenirii actuale constituie rostul

eAistenţei, se eAercită <în tandem=, nutriţie P seAualitate, amândouă dezvoltând ra0inamentecare depăşesc orice ima5inaţie.Ha0inamentele culinare, sunt, întro oarecare măsură, le5ate de 0elul produselor alimentare

care se 5ăsesc în re5iunea respectivă şi care dea lun5ul timpului leau imprimat anumitespeci0icităţi. ;au dezvoltat ast0el, <(ucătăria 0ranceză=, <(ucătăria c#inezească=, <(ucătăriaitalienească=, <(ucătăria românească=, etc.

;e a0irmă că aceste <(ucătării= sau 0ormat în cadrul unor tradiţii.Gn 0ond este vor(a de <0alse tradiţii=: cum putem vor(i de <tradiţii= la instalarea unor

practici a căror început, în cele mai multe cazuri nu depăşesc !++&++ ani);ă revenim însă la diversele atitudini nutriţionale.<?acro(ioticii= sunt adepţii unui re5im în care mâncărurile sunt intens preparate prin

0ier(ere, coacere, prăire, dar (azate preponderent pe cereale inte5rale $6+K% şi le5ume $&+-*"K%, admiţând un mic procent de carne $de vită odată pe an, dar de produse ale mării, în



special crustacee, săptămânal%, important 0iind <ec#ili(rul= între ener5iile Vin şi Van5 alealimentelor. După terminolo5ie, <macro(iotica= înseamnă nutriţie <de viaţă lun5ă=.?acro(ioticii susţin că aceasta era alimentaţia timpurilor (i(lice $după cum vom vedea însădupă teAtele <@van5#eliei 'ăcii a Domnului isus 8ristos de discipolul oan=, acest 0apt nucorespunde adevărului, cel puţin în ce priveşte @senienii%. ;e pare că macro(iotica a 0ost

reactivată în @uropa, în secolul al bElea de către 8u0eland, preluată şi reimplantată în 2siade către 3oiti ;aMurazaSa $zis şi eor5es Bs#aSa, după ce şia 0ăcut studiile de medicinăumană la 'aris%. 'reluarea eAtinderii macro(ioticii a 0ost 0ăcută de către Dr. ?ic#io >us#i,care a reuşit să determine în timpul din urmă o in0luenţă ascendentă în unele cercuri medicaledin lumea întrea5ă prin @astUest Foundation, pe care o conduce din ;tatele nite ale2mericii.

<Fru5ivoriicrudivorii constituie se pare procentul cel mai mic dintre ve5etarieni, dar potrivit lui Franz oce şi 4. 'ozas 8ermosilla, autorii unui eAcepţional de (ine ar5umentatelucrări pentru dovedirea naturii 0ru5ivorecrudivore a nutriţiei umane $<@l crudivorismo<Crudivorismul=%, în prezent eAistă în lume milioane de adepţi ai modului de nutriţieve5etarian, în care se includ şi 0ru5ivoriicrudivorii, al căror număr este în continuă creştere,

menţionând că în oraşele mai mari din lume eAistă restaurante cu meniuri eAclusiv de naturăve5etală, incluzând şi pe cele din alimente crude.=

Din păcate, c#iar între autorii nutriţionişti <naturişti=, ve5etarienicrudivori, nu eAistă ostrictă unitate de vederi, c#iar dacă uneori numai în aspectele secundare, în acest mod5enerând o şi mai mare con0uzie în rândurile persoanelor care sunt în căutarea unei orientărinutriţionale corecte. La s0ârşitul acestui capitol care tratează ar5umentele ştiinţi0ice alemodelului nutriţional corect pentru om, voi 0ace unele consideraţii critice privind acesteaspecte. De asemenea, voi 0ace unele consideraţii privind modul în care se 0ace trecerea lamodelul nutriţional corect.

ARGU)ENTELE ;TIIN*IFICE 7OLI+TICE ALE)ODELULUI NUTRI*IONAL %LACTO'FRUGIVORCRUDIVOR

4 Ar3&(ente"e anato(iei 8i 6i1io"o3iei 2o(/arate

Cuvier, întemeietorul anatomiei comparate a 0ost cate5oric în a0irmaţia că strămoşii omuluiau 0ost 0ru5ivoricrudivori şi că omul actual este structurat anatomic pentru o ast0el de nutriţie.?ai mult decât atât, Cuvier însuşi, practica o alimentaţie ve5etariană precum şi alţi naturaliştiai lumii: 4u00on, LinnR, Dou(erton, Flourens, ?ilde@dSards, etc., după cum a0irmă LRonceCarlier în <Les lR5umes et les 0ruits 5uRrissent=. ?ai recent, pro0esorul H.L.;imons de la Valeniversit, susţine acelaşi lucru 0ăcând dovada cu Driopitecii de ori5ine tropicală şi

temperată. Eom urmări mai os 0oarte pe scurt, elemente semni0icative de anatomie comparatăselectate de nutriţioniştii spanioli menţionaţi mai înainte, cu privire la dentiţie, structuratu(ului di5estiv şi c#imismul sucurilor salivare, stomacale şi intestinale.

arnivorele au colţii $caninii% su( 0ormă de cârli5e, iar molarii au de asemenea ascuţişuricu o con0ormaţie specială pentru a mânca carne crudă. ?aAilarele lor in0erioare nu permitmişcări laterale. ncisivii lor sunt ascuţiţi, su( 0ormă de colţi.

$erbivorele posedă o dantură corespunzătoare pentru tăiat iar(a pe os, cu molari pentrumestecat şi (ot alun5it pentru a putea mânca în poziţie o(lică sau verticală, cu (otul în os îniar(ă. ?aAilarul in0erior le permite o mişcare laterală destul de amplă.

=ruivorele $ =ructivorele% au molari prevăzuţi pentru capacitatea de a mastica 0ructeleuscate. Caninii lor se deose(esc de aceia ai carnivorelor, prin 0aptul că sunt mai puţin ascuţiţi,

arătând că sunt 0olosiţi numai pentru spartul nucilor, alunelor şi a altor 0ructe semitari, aşacum 0ac primatele $adică maimuţele antropoide mari: cimpanzeul, uran5utanul şi 5orila% şi



veveriţele. ?olarii 0ru5ivorelor sunt mai mult sau mai puţin lar5i şi laţi, 0iind capa(ili numaide a măcina alimentele. ?olarii 0ru5ivorelor au un 0el de cute smălţuite în partea superioară şicum mandi(ula permite şi o mişcare laterală, acţiunea sa poate 0i comparată cu aceea a uneimori. <@ste important de o(servat că nici un molar al 0ru5ivorelor nu conţine ascuţişuri$vâr0uri% la partea superioară şi prin aceasta nu le 0oloseşte la masticaţia cărnii=.

mnivorele $<omnivor= nu vine de la <om=, ci de la <omnes= de toate, ceea ce înseamnă<a mânca de toate=%. De0iniţia omnivorelor are un caracter miAt întrunind caracteristici atâtdeale carnivorelor, cât şi deale 0ru5ivorelor şi anume caninii şi unii molari ca ai carnivorelor,iar incisivii şi ceilalţi molari sunt identici celor ai 0ru5ivorelor.

2utorii spanioli citează de asemenea principiul <corelării= emis de Cuvier, după care, cândun or5an su0eră o trans0ormare, celelalte or5ane ale aceluiaşi corp, vor 0i de asemeneamodi0icate. 2cest principiu, cel puţin cu privire la alimentaţie este eAact, deoarece 0iecărui tipde dentiţie îi corespunde un sistem propriu de alimentaţie şi de or5anizare a aparatuluidi5estiv, cât şi sistemului de mişcare şi a simţurilor.

<Cum dentiţia omului $dinţi, canini şi molari% este identică 0ru5ivorelor $0ructivorelor%,adică este constituită pentru a tăia şi a mesteca cereale, 0ructe şi ve5etale, dovedesc că

modelul omului este prin natură 0ru5ivor, prin urmare ve5etarian=.Gn completarea dovezilor anatomiei comparate, prin care se demonstrează enorma di0erenţă

eAistentă între tipurile carnivor şi 0ru5ivor, autorii spanioli mai aduc o serie de elemente şianume:

• ;tructura mem(relor superioare şi in0erioare• ;tructura un5#iilor • ntestinele?em(rele in0erioare şi superioare ale carnivorelor şi omnivorelor 0leAează în acelaşi sens,

în timp ce la 0ru5ivore mem(rele superioare 0leAionează în sens opus celor in0erioare.n5#iile carnivorelor sunt 5#eare pentru s0âşiat şi prins, ale 0ru5ivorelor sunt <scule=

pentru căţărat. rsul, care este omnivor, are 5#eare care pot 0i 0olosite şi la s0âşiat şi la căţărat.Gn ce priveşte intestinele, Franz oce şi 'ozas 8ermosilla arată:<@ste de o deose(ită importanţă compararea dimensiunilor intestinelor dintre di0eritele

tipuri di5estive de animale, deoarece acestea arată clasa de alimentaţie a 0iecărei specii=.2st0el, de eAemplu, carnivorele au un tu( di5estiv ec#ivalent cu de patru la cinci ori

lun5imea corpului lor. De nar fi a%a, reziduurile intestinale ale alimentaţiei cu carne care sedescompun %i putrezesc cu mare u%urinţă în cazul unor intestine foarte luni, întârziind maimult timp înainte de a fi expulzate, fermentează putrid, dând na%tere intoxicaţiilor intestinale.<?area a(undenţă de sucuri pancreatice, #epatice şi intestinale în intestine relativ scurte, 0acca animalele carnivore să di5ere mai (ine carnea şi de asemenea pot eAcreta reziduurile cu omai mare promptitudine=.

< $ntestinele fiinţei umane sunt foarte diferite de acestea, având lunimea de E la 20 ori statura omului normal, fapt de o extremă importanţă. "esturile veetale în intestine 1subţire, ros, colon3 nu sunt atât de toxice, nici nu putrezesc atât de repede ca produsele din carne.De aici rezultă că intestinele umane nu au nevoie nici de un volum atât de mare de sucuridi5estive, nici atât de puternice pentru di5erarea alimentelor ve5etale=. <De aceea resturileintestinale sunt transportate mai mult timp şi stau mai mult timp în intestine. 'rin urmarenatura a dovedit că intestinele sunt adecvate pentru di5estia ve5etalelor şi nu pentru carne=.$@ste acum uşor de înţeles de ce marea maoritate a persoanelor care consumă carne au

pro(leme #emoroidale sau alte su0erinţe ale porţiunii in0erioare ale tu(ului di5estiv datoritărea(sor(ţiei toAinelor ca urmare a lun5imii prea mari a intestinelor proiectate pentru #rana0ru5ivorcrudivoră%.



Gn a0ara datelor de anatomie comparată din care am spicuit şi reprodus unele pasae, autoriispanioli mai prezintă o serie de mari di0erenţe de ordin 0iziolo5ic $0iziolo5ie comparată% întretipurile de nutriţie în discuţie. 2cestea privesc:

• ;aliva• ;ucul 5astric• Funcţia #epatică• ;ucul pancreatic• Funcţia renală@Aistă o mare di0erenţă între saliva omului şi antropoidelor $a 0ru5ivorelor în 5eneral% şi

cea a animalelor carnivore $autorii spanioli insistă tot timpul asupra carnivorelor, deoarecedupă ima5inea lor neeAprimată, dar care rezultă din conteAt, alimentaţia actuală practicată decei mai mulţi oameni este omnivoră predominant carnivoră%.

;aliva carnivorelor este puternic acidă şi conţine 0ermenţi di5estivi cu acţiune asupracărnii, mult mai puternici decât ai omului. Cantitatea lor de salivă secretată este de asemeneamult mai mare decât a 0ru5ivorelor.

;aliva umană este de la sla( acidă la puternic alcalină. @a conţine 0ermenţi di5estivi careau o mai mare putere di5estivă pentru alimentele 0arinacee, decât pentru protide. <Din aceastăcauză o (ună masticaţie a amidoanelor şi 0eculelor, transmite o mai mare putere di5estivăunor ast0el de alimente. Din contră, carnea care are natură proteică, albuminică, este înesenţă de diestie stomacală, adică acidă=.

'rivitor la sucul 5astric, autorii spanioli arată: <Cum carnea este alimentul ideal alanimalelor carnivore, de di5estie acidă, este natural ca aceasta să necesite o cantitate mai marede acid clor#idric şi de asemenea de pepsină pentru a 0i di5erată=.

!a calculat că animalele carnivore secretă de două ori mai mult suc astric decât alomului. 2ceastă di0erenţă enormă rezultă din 0aptul că animalele carnivore se alimentează cual(umină şi 5răsimi. Gn sc#im(, cea mai mare parte a alimentelor omului este constituită din

#idraţi de car(on, care sunt su(stanţe de di5estie intestinală, în timp ce carnea este de di5estie5astrică înainte de toate.

<Cum carnivorul este adaptat nutriţiei cu carne, este 0iresc ca sucurile sale 5astrice săcorespundă acestei 0uncţiuni, motiv pentru care stomacul secretă o mare cantitate de sucuri,care servesc la di5erarea 0ormei lor corespunzătoare de #rană, carnea crudă. răsimile suntdi5erate de carnivor în intestin cu autorul (ilei şi a sucurilor pancreatice în aceeaşi 0ormă cala om=.

<Din cele semnalate se înţele5e clar, că omul nu este adaptat pentru a mânca carne. ;ncazul că se obi%nuie%te cu aceasta din urmă, obliă stomacul să secrete o mai mare cantitatede sucuri, violând astfel capacitatea diestivă normală. $nsistenţa de a mânca alimente dincarne, obliă stomacul la o hiperfuncţiune a secreţiei sucurilor, care dau loc

hiperclorhidriei, care este o consecinţă directă %i exclusivă a alimentaţiei cu carne. Hiperclorhidria este primul pas către ulcerul astric, care la rândul său poate deenera încancer = $;u(l. mea%

< Dacă pereţii stomacali sunt destinaţi să suporte un ram de acid clorhidric %i îl obliăm să tolereze zece rame, este evident că se vor debilita, irita %i în final, inflama %i ulcera. Toateacestea se petrec 0oarte lo5ic, ca rezultat al pre0erinţei pentru carne, în locul alimentelorve5etale=.

<?ai tre(uie o(servat în această privinţă, că primul aliment al omului, laptele matern,conţine numai &,"K al(umină, în timp ce carnea conţine &+K. 2ceastă di0erenţă mult preamare ar5umentează că omul a 0ost 0ăcut să reziste la o cantitate maAimă de al(umină a nounăscutului=.

Funcţia #epatică este le5ată (ineînţeles de necesitatea detoAi0ierii sân5elui şi ca urmareîntre5ul volum al acestuia tre(uie să treacă prin 0icat. Cu cât sân5ele este mai încărcat cu



componente toAice, cu atât 0icatul este o(li5at să lucreze mai mult, mai intens, devenind la unmoment dat, suprasolicitat. 2ceasta eAplică de ce animalele carnivore au o viaţă mult maiscurtă decât a ier(ivorelor şi 0ru5ivorelor, deşi se poate presupune că au 0icatul oricum mai

(ine adaptat la volumul de toAine de 5enul ureei de eAemplu, decât a celorlalte 0iinţenecarnivore.

He0eritor la 0uncţia 0icatului, autorii spanioli menţionează un eAperiment care merită a 0ievidenţiat:<Cu titlul anecdotic, tre(uie să menţionăm că un om de ştiinţă 0rancez a demonstrat acest

lucru de natură de0initivă, clar doveditoare. @l a luat doi câini cărora lea eliminat 0uncţia#epatică, le5ând direct vasele de sân5e, ast0el ca 0icatul să rămână izolat şi a #rănit pe unul cucarne, alimentul său natural, iar pe celălalt cu ve5etale. Hezultatul a 0ost următorul: primulcâine a murit după trei zile, de intoAicaţie, iar celălalt #rănit ve5etarian, a murit douăzeci dezile mai târziu. 2ceasta dovedeşte în mod ire0uta(il toAicitatea cărnii c#iar pentru carnivore,în permanenţă şi mai ales când nu 0uncţionează 0icatul=.

<Ficatul este prin urmare un or5an capital al vieţii omului, pentru care acesta din urmă, caşi în cazul stomacului, nu tre(uie 0orţat să di5ere alimentele contraindicate naturii umane. Ni

nu încape îndoială, că unul din acestea este carneaI=<;ucul pancreatic oacă un rol primordial în 0uncţia intestinului, mai înainte de orice, în

asimilarea 5răsimilor, cât şi la menţinerea nivelului normal al 5lico5enului în sân5e şi în0icat=.

<arnivorele secretă o cantitate dublă de suc pancreatic decât cea a omului %i amaimuţelor. 2cest lucru este natural, având în vedere cantitatea mult mai mare de 5răsimi pecare animalele carnivore o în5#it împreună cu carnea pe care o devorează=.

<Dacă câinele sau oricare alt animal carnivor ar secreta numai cantitatea o(işnuită pentruom, nar întârzia să moară=.

<2cest 0apt dovedeşte ire0uta(il, cu a(solută claritate di0erenţa care eAistă între carnivore şive5etariene=.

<La rândul său, pancreasul 0iinţei umane are numai un sin5ur conduct care 0urnizeazăintestinului suc pentru procesul di5estiei, care după cum sa menţionat are un caracteraccentuat alcalin, în timp ce cea 5astrică este acidă=.

<Feculele, amidonul şi lipidele sunt meta(olizate, adică sunt trans0ormate prin participareasucului pancreatic. Când acesta din urmă lipseşte sau su0eră o alterare a cantităţii sau acalităţii, apare dia(etul=.

<Gn di5estie, rolul pancreasului aproape că este limitat de către medicină la di5erareaalimentelor lipide şi 0arinacee $deşi medicina încă nu sa pronunţat cu privire la totalitatea0uncţiilor proprii pancreasului şi splinei, cu eAcepţia (olnavilor di5estivi%. Fără îndoială,carnivorele in5erează lipide, niciodată 0arinacee, restul elementelor nutritive o(ţinândule

5raţie meta(olizării al(uminelor, pe care le trans0ormă în 5luco5en prin intermediul sucului pancreatic=.<'entru că ve5etalele nu dau produse toAice nici la di5estie, nici la pătrunderea în sân5e a

meta(olizatelor, mica cantitate de suc pancreatic pe care o secretă omul este su0icientă pentrunutriţie şi dezvoltarea sa normală. Deoarece carnea este toxică pentru om, necesită mult maimult suc pancreatic, având ca rezultat faptul că inestia sa atacă pancreasul, fapt care

produce în multe cazuri diabet, boală pe care veetarienii autentici no cunosc=.Dau din nou cuvântul nutriţioniştilor spanioli şi în ce priveşte 0uncţia renală:<Funcţia renală este de eAcreţie, atât pentru animalele carnivore, cât şi pentru om. Cu cât

mai multă carne mănâncă o persoană cu atât mai mult eAcreţiile sale se aseamănă cu cele alecarnivorelor. Cu cât se mănâncă mai multă carne, cu atât mai mult tre(uie să lucreze rinic#ii

şi cu atât mai puternică şi mai toAică este urina. 2cesta este motivul pentru care ţesuturile peunde circulă urina, se irită şi se in0lamează, determinând prin aceasta mani0estări artritice=.



şi le5ume crude, rezultă în mod ire0uta(il natura de 0ru5ivor a omului. Brice con0uzie cunatura <omnivoră= este imposi(ilă, deoarece, toate omnivorele î%i autobiosintetizeazăvitamina în oranismul lor, ca toate celelalte animale.

.4 In0o"&.i"i1area 0&.0tan!e"or .ioor3ani2e @ii in a"i(ente /rin tratarea "or ter(i2$

2lături de anatomia şi 0iziolo5ia comparată, acest ar5ument este utilizat de aproape toţinutriţioniştii deveniţi <clasici=: @.nter, 2sociaţia <;oleil= din @lveţia, 5rupul nutriţioniştilordin cadrul <3orSalM La(orator o0 3utritional c#emistr and ;cienti0ic Hesearc#= din ;tatelenite, Dr. Uaerland, etc. printro a(ordare <(ioener5etică= aşa cum a 0ăcut su(semnatul, înspiritul cărţii mele <4ioener5ia darul Divinităţii=, acest important ar5ument capătă deose(ităclaritate:

Toate su(stanţele (ioor5anice în stare <vie= $adică având încă a(sor(ită ener5ie sursă deviaţă în ele% sunt per0ect solu(ile atât în apă cât şi în sân5e, lim0ă, etc., în orice proporţii.Bdată supuse tratamentului termic culinar, aceste su(stanţe <mor= şi devin insolu(ile, casu(stanţe (ine cunoscute din (orcanele c#imiştilor, ca de eAemplu: oAalaţi, car(onaţi, 0os0aţi,

de calciu, 0ier, compleAe cu siliciu, etc. 2ceste su(stanţe insolu(ile, alături de acidul uricrezultat al meta(olismului cărnii în or5anismul uman, se acumulează în sân5e şi în lim0ă,neeAistând or5ane specializate pentru eliminarea lor în volum aşa mare şi se depun înor5anisme, acolo unde 0luAul (ioener5etic al ener5iei sursă de viaţă este insu0icient $întocmaica la un curs de apă%, dând naştere la adevărate ecrane (ioener5etice care se tot ampli0ică şidensi0ică, conducând la (oli şi tul(urări din ce în ce mai serioase: varice, arterioscleroză $încadrul procesului 5eneral de arterioscleroză%, litiază renală, litiază (iliară, reumatism, 5ută,etc., pentru a le reaminti pe cele mai uşor vizi(ile şi mai direct implicate.

2ici ar tre(ui să considerăm două aspecte:• n aspect ar 0i că, în timpul curelor cu apă distilată din cursul aunărilor, se

o(servă eAcretarea unei urine tul(uri, 0oarte concentrată cu o suspensie 0oarte (o5ată, în5eneral urât mirositoare şi cu o culoare înc#isă, uneori ne5ricioasă, 0apt ce constituie o dovadăa eAistenţei suspensiei de săruri insolu(ile menţionate mai sus.

• n alt aspect se re0eră la interpretările eronate ale carenţelor minerale dinor5anisme, în special în ce priveşte calciul şi ma5neziul. n simplu (ilanţ c#imic alelementelor in5erate relevă eAistenţa c#iar a unui eAcedent al acestor elemente 0aţă denecesarO prin tratarea termică a elementelor, aceste elemente conţinute su( 0ormă compleAădevin insolu(ile şi nu mai pot 0i a(sor(ite de or5anism. Ceea ce întradevăr lipseşte esteenzima corespunzătoare 0iAării elementelor respective în or5anism sau 0ormării lor prin reacţiinuclearoenzimatice aşa cum au 0ost indicate de L. >ervran, prin omorârea ei.

Tot în le5ătură cu aceste săruri insolu(ile care circulă în or5anism, ca urmare a practicării

unei nutriţii incorecte $carne P tratare termică% este necesar să eAaminăm lapidar, următorulaspect inedit al arteriosclerozei care rea(ilitează colesterolul în cadrul procesului 5eneral dearterioscleroză.

;e ştie că a5entul incriminat este colesterolul, o su(stanţă de natură lipoidică, având oconcentraţie în sân5e de !/+&&+ m5KO el se 5ăseşte şi în (ilă. ;e presupune că arteriosclerozaare drept cauză principală, vicierea meta(olismului colesterolului.

Despre colesterol sau scris cărţi între5i, dar nu se ştie nici până astăzi, dacă el este produsîn or5anismul uman de către celule specializate sau poate 0i 0a(ricat de orice celulă în situaţiide eAcepţie.

După părerea mea, scenariul real al producerii ateroamelor în cadrul procesului 5eneral dearterioscleroză este următorul:

Din masa de săruri insolu(ile menţionate mai sus, în suspensie în sân5e, unele cristale maităioase $cum sunt cele ale uraţilor, rezultat 0inal al meta(olismului cărnii în or5anismul uman,



văzute cu o lupă arată ca adevărate iata5ane sau ace% produc mici răniri ale intimei, care estemucoasa internă a arterelor. ?inunata construcţie a or5anismului uman 0ace ca celulele dinimediata vecinătate a zonei a0ectate, să producă colesterol în procese (ioc#imice de ordinulmilionimilor de secundă $0ie că la acest proces poate lua parte c#iar colesterolul circulant%,acest clei bioloic reparând rănile produse.

Deoarece procesul este eAtrem de rapid $dată 0iind marea ur5enţă cerută de apărareaor5anismului%, acţiunea de lipire e0ectuată de colesterol, prinde şi mici cristale $predominantde calciu% a0late atunci prin preama locului lezat, acestea rămânând captive în mucoasainterioară a vasului de sân5e respectiv.

Cum volumul de săruri insolu(ile circulante în or5anism $datorate după cum am maimenţionat, unei nutriţii incorecte% este în continuă dezvoltare, şansele ca ast0el de răniri aleintimei să se producă, cresc, ri5idizând treptat pereţii arteriali care îşi pierd elasticitatea şimicşorând lumenul arterelor. 'rin acest proces, creşte presiunea san5uină atât în diastolă $ caurmare a scăderii elasticităţii arterelor%, cât şi în sistolă, reducerea lumenului arterialinecesitând presiuni ale sân5elui din ce în ce mai mari, pentru asi5urarea volumului necesaror5anismului la momentul respectiv.

Doar aşa se eAplică de ce, întro secţiune printrun aterom vec#i, $în partea în5roşată adică%,se 5ăsesc săruri de calciu, în timp ce la un aterom în curs de 0ormare, doar colesterol$cantitatea de calciu iniţial 0iind prea mică pentru a putea 0i o(servată%.

Dacă aceste săruri din sân5e nu ar eAista, atunci concentraţia de colesterol ar putea 0i oricâtde mare, 0ără a mai avea e0ecte nocive.

Gn 0ine, re0erindumă la aceste săruri insolu(ile, circulante în or5anismul uman nutritincorect, tre(uie să arăt, 0apt ce a mai 0ost evocat de unii autori, că ele determină o iritarelocală prin 0recare a terminaţiilor nervoase a terminaţiilor nervoase ale or5anelor 5enitale,creând o stare de semieAcitare permanentă, care este luat în mod eronat, drept mărire a

potenţei seAuale datorită nutriţiei respective. @ste modul în care nutriţia a determinat caseAualitatea să mear5ă în <tandem= cu ea, după cum am apreciat mai înainte. Gn 0apt, aceştidoi 0actori în mod 0oarte discret, a(scons c#iar, sunt la (aza actualelor su0erinţe ale omenirii.

1. Ar3&(ente i(&no"o3i2e: "e&2o2ito1a i3e0ti@$4

Gn lucrările lui '. >ouc#aMo00 $No&@e""e "oi0 e "a"i(entation .a0 0&r "a "e&2o2to0ei3e0ti@e H% citate de Dr. ;c#aller $2ssoc. <Eivez soleil= @lveţia% în <2pprendre a senourrir= se arată că în timpul in5erării mâncărurilor care au 0ost preparate termic, numărulleucocitelor creşte aproape de du(lu, ca după 9+ de minute să revină la normal. Gn cazul unuieAemplu concret, la in5erarea unui mic deun constând dintro ceaşcă de ciocolată cu lapte,za#ăr, pâine şi unt, numărul de leucocite iniţial de +++7mm* a crescut la /+++ după primele "

minute, la !+.+++ după zece minute, aun5ând la maAimum de !*.+++ după *+ minute şirevenind la numărul iniţial după 9+ minute. 2cest 0enomen nu se cunoaşte în cadrulalimentaţiei crudivore0ru5ivore. Faptul este desi5ur semni0icativ, deoarece concentrarea deleucocite la nivel di5estiv, lasă descoperit restul teritoriului or5anismului eApunândul laîm(olnăviri.

J4 Ina2ti@itatea 8i o(orârea en1i(e"or eo3a(e /rin tratarea ter(i2$ aa"i(ente"or

@ste meritul Dr. @rnest nter de a 0i evidenţiat în lucrările sale, eAcepţionala importanţă aenzimelor eAo5ame pentru sănătate, mai mult decât oricare element sau su(stanţă. @l citează

pe cercetătorul american @dSard 8oSell care în !91+ $9o&rna" o6 t#e A(eri2an A00o2iation



6or )ei2a" P#0i2a" Re0ear2# din !" aprilie !91+% a descoperit enzimele arătând că ele sunt purtătoarele vieţii în orice 0iinţă. Dar să dăm cuvintele Dr. unter:

<@nzimele sunt scânteie de viaţă şi acţionează în viaţa ve5etală şi animală. @Aistănenumărate soiuri şi 0eluri de enzime. @le nu numai că dau caracteristicile 0iecărei specii de

plante şi imprimă 0iecărei 0iinţe particularitatea sa, individualitatea sa, ci clădesc or5anele

acestora şi le menţin viziunea. 3u eAistă nici o diviziune celulară, nici o creştere 0ără enzime.@le sunt administratorii şi eAecutorii pe care Creatorul ia pus si5ur în orice creatură vie. Fie cădiriează procesele c#imice în 0iecare or5an al omului. , al animalelor, păsărilor, etc., ele aparca %i când ar ândi. eea ce realizează ele în corpul nostru, este cea mai mare minune.=

<Gn corpul nostru eAistă două cate5orii de enzime. Dintro cate5orie 0ac parte aşa numiţii0ermenţi. 2ceştia sunt realizaţi de 5landele di5estive şi re5lează di5estia. elelalte enzime,

propriuzise, care interesează în problema noastră, sunt exoamele. Acestea conduc acţiunile susnumite %i îndeosebi relează metabolismul în celule. De aici putem cunoa%te enormaînsemnătate a enzimelor necesare sănătăţii noastre. 4le sunt infinit mai importate decâtvitaminele, care exercită mai curând funcţia de substanţă a-utătoare a enzimelor %i decurăţire a acestora. !pre deosebire de fermenţii diestivi, corpul nostru nu poate produce

aceste enzime exoame. 4le trebuie procurate din afară %i anume cu a-utorul alimentaţiei, ca %i vitaminele. Toată această putere şi 0rumuseţe scânteietoare pe care leau des0ăşurat enzimeleîntâi întro plăcută plantă tânără 5ata să încolţească, în zarzavat sau 0ruct, ni le o0eră nouă,

fiindune dăruite ca părţi componente ale alimentaţiei de crudităţi în noul cerc de acţiune %ianume în celulele propriului nostru corp, pentru vieţuirea noastră sănătoasă. Aceastădeterminare înţeleaptă a enzimelor nutritive, constituie 6eea Caturii.=

<'ătrunderea enzimelor în celulele noastre şi le5ătura cu ele, poate 0i comparată cu oeAo5amie adică intrarea întro altă 0amilie printro călătorie. 4le a-un apoi stăpâne în casă %iasiură existenţa %i înmulţirea celulelor. Ace%ti estionari vii, am spune < spiridu%i=acţionează %i controlează toate funcţiunile corpului. De la lande, de exemplu, conduc cuîndemnare hormoni. ;n ficat, funcţionează ca ni%te chimi%ti intelienţi. ;n rinichi %i landele

pielii, enzimele înri-esc ca sânele să fie bine curăţat, etc.=Gn continuare, redau un pasa semni0icativ privind părerea cercetătorilor americani în

cadrul <3orSalM La(orator o0 3utritional C#emistr and ;cienti0ic Hesearc#= $poate eAista oautoritate mai <autorizată= în materie de nutriţie decât aceasta)% despre enzime:

<?area le5e a vieţii ar 0i G?'HB;'WT2H@2. 2sta înseamnă că stocul de elementeconţinut de 0iecare or5anism uman $oAi5en, car(on, #idro5en, azot, calciu, 0os0or, potasiu,sul0, sodiu, ma5neziu, 0ier, iod, clor, 0luor, etc. tre(uie înlocuit zilnic sau aproape. 'entru ca să

poată 0i asimilate şi deci să aute e0icient la re5enerarea numărului imens de celule cealcătuiesc ţesuturile, or5anele, sân5ele, în 0ine tot ce 0ormează complicata maşină<ci(ernetică= a 0iinţei umane, toate aceste su(stanţe nutritive tre(uie să 0ie BH23C@, adică

ET2L@. Când (alanţa lor în or5anism se dezec#ili(rează, mai devreme sau mai târziu, aparetoAemia, mani0estată întro 0ormă sau alta, îm(olnăvind un or5an sau altul, dere5lând o 0uncţie0iziolo5ică sau alta. Cu alte cuvinte, C8@2 unei 2L?@3T2Y H2YB32L@ ar 0iE2Y2, prezenţa ei în #rana noastră. Dar ceea ce o menţine %i susţine în principal sunt

4CF$464, acele particule intim implicate în acţiunea fiecărui atom nu doar din corpulomenesc 1%i are miliarde3 ci din veetale, din seminţe, din orice formă de viaţă de pe pământ.ri, enzimele sunt foarte sensibile la temperaturile 8 de fierbere, coacere, rafinare %i

prelucrare 8 la care au loc toate procesele de preparare a hranei 1fie industriale, fiecasnice3. !a constatat că la 22E2&0G= 1adică /E0G3 enzimele devin trândave, molatice,relaxate. 6a 2/0G= 1circa /G3 viaţa enzimelor sa stins. 6a fel %i I$J4C#6, e un elementesenţial în procesele vitale din oranism. ri de îndată ce alimentele sunt ătite, prelucrate,

atât oxienul, cât %i enzimele, mor, iar forţa vitală necesară reenerării miliardelor de celuledin corpul %i creierul nostru, e risipită, pierdută fără rost. =aptul că eneraţii întrei de



oameni au trăit %i trăiesc în continuare hrăninduse exclusiv cu mâncare ătită, nu e unarument că fiinţa lor vie e rezultatul hrănirii cu acest fel de hrană. ondiţia toxică în careî%i duc existenţa un număr în cre%tere de oameni, mărirea exaerată a consumului demedicamente, alomerările din spitale, ratele înalte ale deceselor din cauza infarctului,accidentele vasculare, ale emfizemului, senilităţii pretimpurii, etc., pot fi aduse drept

arumente la fel, ba chiar mai puternice decât primul = $Fără comentarii, nu) ;u(linierileaparţin su(semnatului%.Gn s0ârşit, tre(uie să arăt aici, privitor la enzimele eAo5ame $adică de aport <din a0ară= după

cum am văzut%, că atunci când sa prezentat importanţa lor de către in5. Ealeriu 'opa, după Dr.@. nter, în ru(rica <Ntiinţa de a 0i sănătos= din revista <Flacăra= în anul !9/1, a avut loc oviolentă reacţie din partea medicilor alopaţi, care privind <de sus= cu tot dispreţul, au încercatsă demonstreze a(surditatea unei asemenea a0irmaţii, prin 0aptul că <(ariera proteolitică=eAistentă în tu(ul di5estiv ar distru5e orice este în5#iţit. $prin <(ariera proteolitică= se înţele5e

producţia de suc di5estiv stomacal acid, clor#idropepsic necesar di5estiei proteinelor şi asucului pancreaticenteric, puternic alcalin, de la nivelul intestinului%.

Gn intervenţia mea 0ăcută în aceeaşi ru(rică, în cadrul aceleiaşi reviste, în şase numere

consecutive $!+!"%, din luna Fe(ruarie !9/" am demonstrat că a(surditatea este de parteamedicilor alopaţi, printro serie de ar5umente şi dovezi, prea clare pentru a putea 0i com(ătute.Heamintesc aici numai două pentru a nu încărca prea mult teAtul, celelalte urmând a 0i a0latede semenul cititor din materialul amintit. n ar5ument in0aili(il este 0urnizat de pro0. dr.;ara5ea în <Fiziopatolo5ia= sa, unde arată că 0lora micro(iană a colonului $intestinul 5ros% ede ori5ine <oro0arin5iană= $adică provenită din ură, deci din afară)%.

n al doilea ar5ument ar 0i comportamentul ciudat al unor (roaşte eAotice $prezentat înrepetate rânduri la TE% care, după apariţia puilor lor ieşiţi din ouă, aceştia 0iind mult prea micişi de(ili, îi în5#ite, pentru ai re5ur5ita mai multe zile sau săptămâni mai târziu, când vor 0icrescut destul de mult pentru a se descurca sin5uri.

K4 Fa"0a /ro."e($ a /roteine"or

2ici se desprind două aspecte: a. 2spectul calitativO (. 2spectul cantitativ.

A A0/e2t&" 2a"itati@

;e ştie după <clasicii= nutriţiei omnivore că proteinele animale sunt indispensa(ile nutriţieiumane, întrucât doar ele pot asi5ura cantitatea şi calitatea necesară re0acerii elementelor<plastice= ale or5anismului, şi că doar în acestea se pot 5ăsi aminoacizii esenţiali necesari înraporturi optime. Gn cele ce urmează voi căuta să dovedesc 0alsitatea unor asemenea aprecieri,

a a(surdităţii <mitului= proteinelor animale.?ic#Rle >arenUerner în <L_alimentation vivante ?iracle de la Eie= $!9/9% arată că pro(lema proteinelor este eronat pusă, că de 0apt omul nu de proteine are nevoie, ci deaminoacizi şi că în ve5etale aceştia se 5ăsesc ca atare şi nu constuituiţi în <proteine ve5etale=.2cest lucru este de o eAtremă importanţă deoarece se ştie că proteinele în actul nutriţionalsunt descompuse mai întâi în aminoacizi şi apoi a(sor(ite, proces care reclamă cel mai mareconsum de enerie din partea oranismului, în procesul de diestie. Bricine îşi poate ima5inace (ene0ică ar 0i pentru or5anism scutirea acestui e0ort, prin reducerea la un minimum.

Gn capitolul intitulat <@roarea comisă pe tema cărnii ca 0urnizoare de ener5ie=, în lucrareasa, intitulată <Destinul din (ucătărie= din ciclul <Bra de consultaţie=, Dr. Btto 4rcMer

prezintă următorul ta(el alcătuit de 8.2.;c#Sei5art şi .uelmalz, privind procentul de

aminoacizi şi al valorilor (iolo5ice:2r5inină 8istidină Lizină Tripto0an Fenilalanină ?etionină Treonină



?uşc#i devită

6,+ &,"& ,+"

!,!* 1,&6 &,/ 1,+

Zarzavaturi 6,+9 !,/* 1,96

!,6" *,9! &,+ *,"

Leucină zoleucină Ealină CistinăTotal

aminoacizieAo5eni

ndice deutilizare

(iolo5ică?uşc#i de

vită6, ",1/ ",+1 !,!* 16,// !,*

Zarzavaturi 9,"/ 1,69 ",&! !,1 1",1* *,+

După cum se poate o(serva din ta(el, procentul total de proteine este ceva mai mare$!,1"K% în muşc#iul de vacă decât în zarzavaturiO în sc#im( indicele de utilizare (iolo5ică$care are o semni0icaţie mult mai importantă este superior în zarzavaturi $cu !,K% 0aţă de celal muşc#iului de vacă reprezentând proteinele animale <ideale= din punctul de vederenutriţionist <alopat=, ca să zicem aşa.

B A0/e2t&" 2antitati@

Gn ce priveşte aspectul cantitativ al necesarului de proteine, vă amintiţi că atunci când am prezentat ar5umentele anatomiei şi 0iziolo5iei comparate ale nutriţioniştilor spanioli îndelun5citaţi în această carte, când am arătat că ulcerul, 5astrita, dia(etul sunt o consecinţă aconsumului de carne, ca o consecinţă directă a încărcării tu(ului di5estiv cu o cantitate preamare de proteine, ei au arătat că se poate 0oarte (ine aprecia cantitatea maAimă de proteine

pentru care a 0ost proiectat or5anismul după conţinutul acestora în laptele matern, şi că

procentul care nu tre(uie depăşit este de &,"K.Gn cursul de puericultură de la ?F 4ucureşti din &*.!!./* se dau următoarele compoziţii pentru colostru şi laptele uman $sunt eAtrase numai datele principale%:

Colostru Lapte'roteine &,K !,KLipide *K *,1Klucide *,&K 6,/K

Din ta(elul de mai sus se poate o(serva că procentul de proteine din colostru $adică allaptelui matern din primele zile% este cu un procent mai mare decât al laptelui matern din

perioada ulterioară $aici este un pic mai mare decât valoarea dată de nutriţioniştii spanioli de&,"K% când procentul de proteine se sta(ilizează la !,K scăzând în 0avoarea

nutritia omului

Documents