1930 baltagul de mihail sadoveanu

8/17/2019 1930 Baltagul de Mihail Sadoveanu

1/5

Romanul social realist mitic (traditional)

Baltagul

Mihail Sadoveanu

Perioada literara

Perioada interbelica schimba mentalitatea epocii datorita viziunii textelor

poetice dezvoltate pe tendinte moderniste, realiste si traditionaliste. Mihail

Sadoveanu a fost unul dintre cei mai importanti prozatori din prima jumatate asecolului al XX-lea si remarca in aceasta perioada datorita povestirilor,

nuvelelor si romanelor alaturi de alti scriitori precum Vasile Voiculescu, Liviu

ebreanu, !amil Petrescu.

"poteza

#pera literara $%alta&ul' scrisa de Mihail Sadoveanu apartine &enului

epic, fiind un roman social, de tip traditional. "n opinia lui (eor&e !alinescu,

fiind si un roman mitic, al transhumantei apartinand curentului literar

traditionalism.

)eorie

omanul este specia literara a &enului epic in proza de mare intindere cu

personaje numeroase, complexe si amplu caracterizate, cu o intri&a complicata

si o actiune ampla.

omanul social este roman ce dezbate ca tema viata citadina a unei

comunitati.

omanul obiectiv este specific doar realismului si se axeaza pe mai multe

particularitati.ealismul este curentul literar aparut in context european la mijlocul sec.

al *+-lea a carui estetica se baza pe reflectarea veridica a realitatii in arta.

#perele surprind o realitate neinfrumusetata, veridica, dar valorificata artistic.

Se realizaza o fresca sociala prin ilustrarea cate&oriilor sociale in evolutie.

)raditionalismul este atitudinea culturala care exprima un atasament

excesiv pentru valorile trecutului, ale traditiei, vazute intr-o pozitie de

superioritate fata de cele noi. !urentul literar se realizeaza ca ideolo&ie in jurul

revistei $(andirea', in special aparut la !luj in *+*, sub conducerea lui !ezar


2/5

Petrescu, mutata la %ucuresti in *+, sub conducerea lui echifor !rainic,

unde isi continua aparitia pana in *+.

)ip de roman

$%alta&ul' este un roman al transhumantei deoarece se bazeaza pe urcatul

si coboratul oilor. #amenii isi sincronizeaza viata dupa mersul barbatului cu cuoile intre munti, in timp ce femeia ramane acasa, avand &rija de &ospodarie si de

copii, dar si de produsele rezultate de la animale.

$%alta&ul' este un roman social deoarece se realizeaza o fresca sociala

prin ilustrarea cate&oriilor sociale in evolutie. #amenii /satenii0 isi or&anizeaza

viata la sat.

1e asemenea, opera este un roman mitic deoarece apar elemente

le&endare cum ar fi vrajitoria, ma&ia sau farmecele, dar care nu se adeveresc,

ele stand la baza &enezei operei sau la subiectul acesteia.

(eneza si surse de inspiratie

Publicata in anul *+23, opera a necesitat un numar de doar spate pana la

zece zile de scriere deoarece se afla in mintea scriitorului de foarte mult timp.

La baza inspiratiei scriitorului au stat trei tipuri de surse4 autobio&rafice,

folclorile si mitice.

Sursele biografice arata ca intr-un interviu oferit de scriitor, acesta

povesteste cum in calatoriile sale pe jos prin Moldova a facut popas la un han.

5colo a avut prilejul sa asculte doi jandarmi care vorbeau despre uciderea unuicioban caruia i s-au furat oile.

Sursele folclorice sustin ca opera se inspira din teme, motive sau tipuri

de personaje care apar in trei balade populare. 1in balada populara $Miorita' se

preia motto-ul operei $Stapane, stapane 6 Mai cheama s-un cine'., se preia

motivul complotului si motivul transhumantei. 1in balada populara $Sal&a' se

preia tipul femeii justitiare. 1in balada populara $1olca' se preia ima&inea

cainelui credincios.

Sursele mitologice asociaza o parte a povestii familiei Lipan cu le&endalui #siris, fost re&e al 7&iptului zeificat ca zeu al fertilitatii. 1upa ce a fost ucis

de fratele sau Seth pentru a-i urma la tron, sotia lui #siris, "sis, mare preoteasa

da nastere unui fiu pe nume 8orus. 1upa ce copilul ei creste, impreuna cu

mama sa si insotit de un caine, pleaca in cautarea uci&asului. "n toate picturile

rupestre, baiatul poarta in mana o arma cu doua taisuri.

)itlul

)itul operei, din punct de vedere morfolo&ic, este format dintr-un

substantiv articulat cu articolul hotarat $-ul' care, in sens denotativ, semnifica

un topor cu doua taisuri. "n sens conotativ, se concretizeaza motivul labirintului


3/5

la nivelul actiunii. %alta&ul devine obiect simbolic, ambivalent4 arma a crimei si

instrumentul actului justitiar, reparator.

)ema

oman al perioadei de maturitate, marile teme sadoviene se re&asesc aici4

viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. )ematextului este mono&rafia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a

pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe

echifor Lipan.

Perspectiva narativa

aratiunea se face la persoana a """-a, iar naratorul moniprezent si

omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei,

lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. 1esi naratorul omniscrient este

unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. "nteli&enta si calculataca “un Hamlet feminin”, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o

povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si

recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.

Structura

1in punct de vedere compozitional, textul este structurat in saisprezece

capitolate, urmarind doua coordonate fundamentale, aspectul realist

/reconstituirea mono&rafica a lumii pastorale si cautarea adevarului0 si aspectul

mitic /sensul ritual al &esturilor personajului principal0. #rizontul mitic include

modul de intele&ere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale, dar sicomunicarea om-natura si mitul marii treceri.

Prima parte /capitolele " 9 al V"-lea0

:ramantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pre&atirile de drum 9 include

expozitiunea si intri&a.

"n expozitiune se prezinta satul Ma&ura )arcaului si schita portretului fizic al

Vitoriei, care este surprinsa torcand pe prispa si &andindu-se la intarzierea

sotului sau plecat la 1orna sa cumpere oi."ntri&a cuprinde framantarile ei, dar si

actiunile intreprinse inainte de plecarea ei in cautarea sotului4 tine post ne&ru

douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei 5na de la manastirea %istrita,anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de

bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatesc, iar lui (heor&hita ii

incredinteaza un balta& sfintit.

Partea a doua /capitolele al V""-lea 9 al X"""-lea0

!ontine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul ei,

(heor&hita, in cautarea lui echifor Lipan. 7i reconstituie traseul lui echifor,

facand o serie de popasuri4 la hanul lui 1onea de la &ura %icazului, la crasma

domnului 1avid de la !alu&areni, la mos Pricop si bab 1ochia din :arcasa, la

Vatra 1ornei /la han si la cantelarie,unde afla de actul de vanzare a oilor0, apoi


4/5

spre Paltinis, %rosteni, %orca, de unde drumul paraseste apa %istritei, “intro

tara cu totul necunoscuta”. 1e asemene, intalnesc o cumetrie, la %orca si la o

nunta, la !ruci. Succesiunea acestor mari momente din viata omului, da de

&andit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final.

"ntrebat din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disprut intre Suha si Sabasa.!u ajutorul cainelui re&asit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele

lui Lipan, in dreptul !rucii )alienilor.

Partea a treia /capitolele al X"V-lea 9 al XV"-lea0

Prezinta sfarsitul drumului4 ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui

echifor Lipan si pedepsirea uci&asului. !oborarea in rapa si ve&hea noctura a

mortului marcheaza maturizarea lui (heor&hita, dovedita in infaptuirea actului

de dreptate la parastas. Punctul culminant este moment in care Vitoria

reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzadu-i chiar si pe uci&asii "lie

!utui si !alistrat %o&za. Primul isi recunoaste vina, insa al doilea devinea&resit. 7ste lovit de (heor&hita cu balta&ul lui echifor si sfasit de cainele

Lupu, facandu-se astfel dreptate. 1eznodamantul il surprinde pe %o&za, care-i

cere iertare “femeii mortului” si-si recunoaste fapta.

Personaje

Personajul principal, femeia voluntara, este “un exponent al spetei” in

relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale. Vitoria este

o femeie puternica, horatara, curajoasa, lucida. "nteli&enta nativa si stapanirea

de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca

uci&asii. Sotie iubitoare, porneste hotarata in cautarea barbatului4 “eradragostea ei de douazeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag in tinereta Lipan,

asa-i era drag si acuma, cand aveau copii mari cat dansii”. )ipatul dinaintea

coborarii cosciu&ului si &esturile concentreaza iubirea si durerea pierderii

sotului4 “Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur.

S-a daramat in genunci, si-a rezemat fruntea de marginea sicriului.” Portretul

fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ “!u

mai era tanara, dar avea o frumuseta neobisnuita in privire”.

Personajul secundar, (heor&hita, reprezinta &eneratia tanara, care trebuiesa ia locul tatalui disparut. omanul poate fi considerat initiatic, deoarece

prezinta drumul spre maturizarea lui (heor&hita.

echifor Lipan este caracterizat in absenta, prin retrospectiva si remorare

si simbolizeaza destinul muritor al oamenilor. umele sau “cel adevarat si

tainic”, de botez, este tot (heor&hita, dar primise numele echifor.

Personaje episodice sunt Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei

este trimisa la manastire pentru purificarel mos Pricop /ospitalitatea0, parintele

1anila /autoritatea spirituala in satul arhaic0, baba Maranda /superstitiile0 9

personaje reprezentative lumea satului arhaic.


5/5

)rasaturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la

inceput, in le&enda pe care obisnuia sa o spuna Lipan, rememorata de Vitoria.

“"iata muntenilor e greal mai ales viata femeilor. #neori stau vaduve inainte

de vreme, ca dansa. $unteanului i-i dat sa-si castige painea cea de toate zilele

cu toporul ori cu cata.”!oncluzie

5vand in vedere aceste caracteristici, opera $%alta&ul' de Mihail

Sadoveanu este un roman mitic al transhumantei apartinand curentului literar

realism.

1930 baltagul de mihail sadoveanu

Documents