145627353 gestalt terapia experienţa lui aici Şi acum

8/10/2019 145627353 Gestalt Terapia Experiena Lui Aici i Acum

1/20

Asociatia Romana de Psihologie Analitica. Institutul C. G. Jung

Program de tip masteral pentru formarea in psihoterapia analitica (Anul I)

Sesiunea februarie 2!"

Gestalt terapia - experiena lui #aici $i acum%

&asterand' &ariuca C&A

*ata'07.02.2013


2/20

I. Scurt istoric al scolii terapeutice gestaltiste

II. biecti+ele gestalt,terapiei

III. Indicatii terapeuticesi principiile gestaltiste

I-. &odalitati si tehnici de lucru

-. Concluii

/ibliografie


3/20


4/20

I. Scurt istoric al scolii terapeutice gestaltiste

Gestalteste un termen ce provine din limba !erman, unde Gestalt nseamn o form,fi!ur, confi!uraie(. /ermenul a fost importat din filosofia i psiholo!ia !erman i este

uneori folosit ncritica literarpentru a desemna structura operei literare. uvntul Gestalte

folosit n limba !erman modern pentru a semnifica modul n care un lucru a fost !estellt

%vb'!estalten(& adic a fost pus mpreun cu( sau'a pune in forma, a da o structura cu sens(.

ascuta in anii 450, in )tatele 6nite, si aunsa in 8uropa in anii 470 aceasta metoda de terapie

isi propune sa dezvolte autonomia, responsabilitatea si creativitatea fiintei. Gestalt-terapia nu

se limiteaza la un om individual, ci se concentreaza si pe interactiunile dintre individ si

mediul sau personal, profesional sau social. onform materialelor consultate, este o abordare

holistica si promoveaza dialo!ul intre !anduri, emotii si senzatii corporale.

siholo!ii Gestalt-isti do!matici pretind ca !estalt-terapia nu este adevaratul Gestalt(,

deoarece pe lan!a psiholo!ia !estalt, !estalt-terapia aduna si multe alte influente. u toate

aceastea, psiholo!ia !estalt este punctul central si cea care ofera baza si posibilitatea de

combinare si unificare a tuturor celorlalte influente. /eoria !estalt este dezvoltata pana la adeveni un proces dinamic al cresterii si dezvoltarii personale.(2/ot asa, !estalt-terapia, odata

insusita si inteleasa, poate servi la randul ei, ca punct central si le!atura cu alte perspective.

9e exemplu, el se potriveste cu munca lui :un! asupra viselor. )i, la extrema opusa, desi este

o abordare de tip descopera si exploreaza( mai de!raba decat una pro!ramatica, precum

psihoterapia co!nitiv-comportamentala, Gestalt-ul se imbina la fel de bine si cu el, pentru ca

foloseste, in mod clar, elemente de desensibilizare, de dezvoltare si practicare a unor pattern-

uri noi de comportament.

Gestalt-teoria sau psiholo!ia formei a fost elaborat n Germania, n secolul al ;*;-lea, su

bimpulsul lui 0ertheimer1 al lui ohler si al lui off3a . Gestalt parte ce apartine unui intre! este altceva decat aceeasi parte izolata sau inclusa in alt

intre!, intrucat dobandeste proprietatile specifice in functie de locul si de functia sa in fiecare

2Gin!er, )er!e < Gestalt terapia, arta contactului(, 8ditura ?erald, @ucuresti, 200A
http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_literar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_literar%C4%83


5/20

dintre ele. entru a intele!e un comportament sau o situatie este important nu numai sa le

analizam, ci mai ales sa avem o viziune sintetica asupra lor, sa le percepem intr-un ansamblu

mai vast al contextului !lobal, sa avem o privire nu doar punctuala, ci una mai lar!a$

contextul este adesea mai semnificativ decat textul.

"riedrich )alomon erls, cunoscut mai de!raba ca "ritz erls, a introdus termenul de !estalt

terapie pentru abordarea psihoterapeutica realizata impreuna cu sotia sa, Baura erls.

=bordarea sa este apropiata de psiholo!ia !estalt si psihoterapia teoretica !estalt.

"ritz erls s-a nascut la @erlin in 1CD3, si desi familia se astepta ca el sa devina avocat, erls a

urmat facultatea de medicina, indreptandu-se spre psihiatrie. 9upa ce si-a finalizat studiile

medicale, a fost atras de psihanaliza, incepandu-si analiza cu Eilhelm Feich. Feich era foartepreocupat de faptul ca in numeroase cazuri, in analiza, verbalizarea sensului inconstient al

unui simptom nu antreneaza automat disparitia sa.(

Feich considera ca ri!iditatea musculaturii este latura somatica a refularii si baza mentinerii

sale(3. 8l estima ca trebuie sa se incuraeze un mod de expresie total al clientului si nu numai

un discurs verbal, dar terapeutul nu intervine corporal in timpul terapiei$ pacientul ramane

alun!it pe canapea in timp ce Feich observa atent respiratia sa, postura, inflexiunile vocii.

Ba scurt timp dupa ce re!imul ?itler preia puterea, earls impreuna cu sotia sa Baura erls se

refu!iaza in >landa, pentru ca un an mai tarziu sa emi!reze in =frica de )ud. =ici, cei doi

fondeaza un institut de formare in psihanaliza, insa, in timp, ideile lor incep sa se cristalizeze

in urul conceptului de 'holism( al lui :an )muts. *n anul 1DA2 "ritz si Baura erls scriu

prima lor carte, intitulata '8ul, foamea si a!resivitatea$ o revizuire a teoriei si metodei lui

"reud(. ublicatia expune teoriile care vor sta la baza unei noi psihoterapii ' !estalt-terapia.

9esi contributia Baurei erls la aceasta carte este de necontestat,meriteleei vor fi i!norate in

cea de-a doua editie a cartii, in 1DA7.

*n anul 1DA sotii erls parasesc =frica de )ud pentru a se stabili definitiv in )tatele 6nite

%eH Ior#&, unde "ritz erls a lucrat cu Jaren ?orneK si Eilhelm Feich, iar in 1DA7 a scris o

serie de mici lucrari care mai tarziu au devenit parte din psihoterapia !estalt. /ot in )tatele

6nite, "ritz ii intalneste pe aul Goodman si Falph ?efferline, impreuna cu care va publica

4Gestalt-terapia(%1D51&- considerata pana in prezentbiblia abordarii cu acelasi nume.

3http$++HHH.psKcholo!ies.ro+anchete-si-dosar+dezvoltare-personala+influenta-in-!estalt-terapie-Hilhelm-reich


6/20

Fevolutia ideolo!ica din 1DC, care defineste o fiinta umana libera, creatoare si autentica, ii

va aduce lui erls un val imens de admiratori. =cestia il vor decalara ulterior 're!ele

hippiotilor( sau 'omul cel mai autentic al veacului(.

Gestalt-terapia este rezumata de creatorul ei in A cuvinte$(8u si cu tine+ aici si acum(. 8a ar

putea fi plasata undeva la milocul dintre psihanaliza si terapia comportamentala, subliniind

liberatatea, creativitatea, liberul-arbitru, responsabilitatea si ori!inalitatea ireductibilaa fiintei

umane.

*ncepand cu 1D0 erls a sustinut Hor#shopuri de psihoterapie !estalt la *nstitutul 8salen, iar

in 1DD a edificat comunitatea !estalt din anada.

a o influenta de neta!aduit in randul miscarilor din acea perioada, am putea da exemplul

paradi!mei B, ca model de comunicare Li comportament, care s-a nascut partial inmomentul in careFichard @andler Li :ohn Grinder au devenit cofondatori Li au contribuit la

dezvoltarea tehnicilor printr-o atitudine ucausa, curioasa, speculativa si pasionanta. ei doi

au invatat aceasta atitudine de la trei mari 'vraitori terapeuti($ "ritz erls, Mir!inia )atir Li

Nilton 8ric#son. resupozitia ca ar exista parti functionale si independente ale identitatii

individului, cuprinzand elemente de procesare constienta si inconstienta, rezultata din

modelarea operelor lui "ritz erls, Mir!inia )atir si Nilton 8ric#son. e baza acestor teorii si

presupozitii si a proceselor de modelare, sfera psihoterapiei neuro-lin!vistice se expune ca oarhitectura deschisa care se poate lar!i prin noi dezvoltari din munca practica continua.

*n centrul psihoterapiei !estalt se afla promovarea constientei, a constientizarii sentimentelor

si comportamentelor prezente, si a contactului dintre sine si mediu. =bordarea !estalt este

bazat pe premisa c oamenii trebuie s-Li !seas propriul drum n via Li s accepte

responsabilitatea personal, dac aspir la obinerea maturitii. *n viziunea lui erls, oamenii

poart cu ei n via o serie de conflicte Li traume nerezolvate. )entimentele neexprimate de

team, durere, vin, anxietate sunt aduse n cadrul unor noi relaii. u putem s evolum decOt

dac vom putea s ne ncheiem afacerile noastre mai vechi.
http://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapiehttp://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapiehttp://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapiehttp://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapiehttp://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapiehttp://www.mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapie


7/20

II. biecti+ele gestalt,terapiei

Gestalt isi !aseste ori!inalitatea mai ales in miloacele terapeutice$ centrare constanta petrezirea constiintei sentimentelor si corpului si punerea in actiune a noilor comportamente in

vederea reducerii rezistentelor care reprezinta un obstacol pentru contact. Ba fel se intampla

cand ne indra!ostim la prima vedere. redem ca intalnim idealul de femeie+barbat pe care-l

avem in mintea noastra. e 4indra!ostimP de masca pe care o atribuim celuilalt. Ba sfarsitul

lunii de miere, cand incepe adevarata viata in doi, cade masca$ /u nu esti cel+cea care

credeam .

Qn fi!ura de mai os se poate vedea un desen, o vaza %sau 2 vaze suprapuse&, o

clepsidr, piciorul unei mese de !radin, ori 2 profiluri fat n fat %sau A profiluri& R

realitatea interioar proiectata pe realitatea exterioara.

Gestaltismul considera ca or!anismele percep instinctiv structurile in mod !lobal, si nu doar

parti sau elemente ale acestora. )tructura % confi!uratia sau !estatul& are caracteristici noi ce

nu pot fi reduse la suma si analiza partilor. erceptia este un proces activ si structurant si nu

doar un rezultat al receptarii pasive a stimulilor de catre or!anele senzoriale. rin experineta

directa, aici si acum, or!anismele, utilizandu-si capacitatea motrica, au capacitatea de apercepe corect , structurand si decodificand semnificatia structurilor percepute. )e considera

ca oamenii percep in mod natural, spontan, structurile realitatii, ca ei le recofi!ureaza firesc,

atat in planul cunoasterii cat si al comportamentului.

=ceast abordare existenialist are la baz premisa c oamenii trebuie s-Li !seas propriul

drum n via Li s accepte responsabilitatea personal, dac aspir la obinerea maturitii.

"r conLtientizare, clientul nu posed instrumentele necesare pentru schimbarea

personalitii."iind n le!tur cu experiena sa subiectiv Li cu realitatea, persoana devine

unitar Li ntrea!. 9evenind conLtient, clientul va putea s-Li or!anizeze propria existen


8/20

ntr-o manier plin de sens. "ondatorii terapiilor experientiale din Fomania, de exemplu,

considera ca terapeuii !estaltiLti caut s declanLeze n clieni capacitatea de adeveni

observatori conLtieni n prezent ai propriilor lor triri Li experiene trecute, readuse pe

scena prezentului Li reexperimentate pentru a deveni comprehensibile(A. )copul final este

obinerea conLtiinei depline, experiena conflictelor interne, rezolvarea dihotomiilor prin

inte!rarea lor Li aplecarea asupra impasului care st n calea completrii aciunilor

neterminate.*n viziunea lui erls,oamenii poart cu ei n via o serie de conflicte Li traume

nerezolvate. )entimentele neexprimate de team, durere, vin, anxietate aduse n cadrul unor

noi relaii. u putem s evolum decOt dac vom putea s ne ncheim afacerile noastre mai

vechi.

/erapeutul !estaltist se va concentra pe sentimentele clientului su, conLtientizarea demoment, mesaele corpului, ener!ia, evitarea Li blocaele n conLtientizare. lienii sunt autai

s nvee s-Li folosesc simurile deplin, s fie ateni la mesaele limbaului nonverbal, mai

ales celele!ate de mesaele corpului. > mare parte din !Ondirea noastr este o modalitate de a

evita sentimentele Li de aceea, accentul se pune pe simirea direct, pe experiena lui aici Li

acum. ostura, miLcrile, !esturile, vocea, ezitrile unui client spun o ntrea! istorie.

=devrata comunicare st n spatele cuvintelor %erls, 1DD&.

9e asemenea, terapeutul !estaltist se concentreaz pe diferite aspecte de limba, cum ar fi$

vorbirea impersonal care nlocuieLte personalizarea ambi!uitatea lui poate, un fel de,

posibil, probabil, se pare c, bnuiesc sunt nlocuite cu afirmaii clare Li directe

trebuie, este necesar s reprezint expresii care nea! responsabilitatea personal Li sunt

nlocuite cu eu vreau s, eu doresc s, eu ale! s. *n acest mod, clientul va fi autat s-Li

cOLti!e libertatea ale!erilor Li responsabilitatea. el mai important aspect al terapiei este

relaia dintre terapeut Li client. )e consider c din interaciunea terapeutic, clientul nva

despre el nsuLi Li va fi capabil s se schimbe. = veni n ntOmpinare Li a intra n rezonan

cu clientul sunt dou atribute de baz n activitatea terapeutului !estaltist. *n acest demers, nu

atOt tehnicile Li strate!iile terapeutice sunt importante, cOt atitudinile Li comportamentul

terapeutului manifestate n relaie cu clientul su.

=bordarea fenomenolo!ica permite fiintei umane sa discrimineze intre ceea ce percepe si

simte in prezent de ceea ce este rezultat pe baza experientelor trecute. ersoana este conceputa

in spatiul sau de viata ca un camp, iar conform teoriei campului, orice eveniment care are locANitrofan, *olanda, >rientarea experientiala in psihoterapie, 8ditura )per, @ucuresti


9/20

intr-o parte a campului se resimte intr-un fel sau altul in toate celelate parti. *ntr-un camp,

partile sunt in relatii directe si responsive unele fata de altele, fiecare influentand totul, asa

incat, orice actiune care are loc in terapie, nu se adreseaza doar unui aspect al personalitatii, ci

tuturor, conform unui foarte vechi principiu care postuleaza ca intre!ul se re!aseste in parte,

nu numai patea in intre!.

/erapeutii !estaltisti cauta sa declanseze in clienti capacitatea de a deveni observatori

constienti in prezent ai propriilor trairi si experiente trecute, readuse pe scena ' prezentului( si

reexperimentate pentru a deveni comprehensibile. )tarea de observator al propriilor

experiente, emotii si sentimente este facilitata, provocata si dezvoltata, in scopul dobandirii

unei distante psiholo!ice care sa permita reevaluarea si inte!rarea acelor parti ale eu-lui

respinse, ne!ate sau i!norate si rearmonizarea cu intre!ul.

>amenii sunt intr-un proces natural si continuu de autodescoperire si autorestructurare.

"iecare persoana se confrunta cu noi probleme , noi orizonturi si noi posibilitati de devenire.

*n aceasta devenire, pentru fiecare conteaza ceea ce experimenteaza el insusi < bucurii sau

tristeti, realizari sau frustrari, impliniri sau esecuri, sanatate sau suferinta. u toate acestea

maoritatea oamenilor actioneaza si traiesc intr-un context inautentic, al unei !andiri

conventionale, standardizate, ' invatate( si preluate prin presiunea !rupului de apartenenta.

=stfel, omul invata si se obisnuieste sa se minta pe sine in raport cu ale!erile si deciziile sale.

8l aun!e sa traiasca, intr-un fel, ca si cum ar fi altcineva sau in locul altcuiva % parinte, fiu,

sot, barbat, femeie, stapan, sclav, lider, mar!inalizat, etc.&

' /erapia !estaltista ofera un mod de a fi autentic si deplin responsabil pentru sine devenind

constient, cineva devine capabil sa alea!a si sa-si or!anizeze propria existenta intr-o maniera

plina de sens(. el mai important aspect al terapiei este relatia dintre terapeut si client, care in

!estalt- terapie capata forma dialo!ului existential bazat pe experienta contactului de !ranita.*n !estalt- terapie clientul este vazut mai curand ca un colaborator care va invata cum sa se

vindece. 8xperienta imediata a clientului este in mod activ utilizata , iar atitudinea lui de

cautare, formulare de solutii proprii si punere in actiune a acestora ' aici si acum ' constituie

chiar miezul metodei.

)copul declarat al !estalt-terapeutilor este provocarea si extinderea constientizarii, ca

modalitate de crestere si autonomie personala. onstientizarea se refera atat la continuturi

%sentimente, reprezentari, convin!eri si informatii& cat si la procese psihice %mecanisme prin

care persoana aun!e sa simta, sa !andeasca si sa actioneze intr-un anumit mod &. )copul este$


10/20

persoana sa constientizeze ceea ce este ea cu ade+arat, pe de o parte, si cum faceca sa se

intample aceasta, pe de alta parte.

/erapia !estaltista este, din aceaste perspective, simultan un proces de autoexplorare,

autointele!ere si autoschimbare, prin intermediul constientizarii atat a continuturilor

intrapsihice, cat si a modalitatilor psiholo!ice prin care aceste 'continuturi( pot fi reasezate,

resemnificate, schimbate cu deplina responsabilitate.

III. Indicatii terapeuticesi principiile gestaltiste

>rientarea preponderenta catre constientizare face ca abordarea !estalt sa potrivita

persoanelor cu tulburari anxioase, depresive, fobice, precum si adolescentilor cu tulburari de

adaptare, emotionale si de identitate5. ot beneficia, de asemenea, persoanele interesate de

optimizarea comportamentului, deschise in a lucra asupra autoconstientizarii si dornice sa

invete in mod natural cum sa produca schimbari in viata lor. ersoanele care sufera de

sentimente de autorespin!ere sau care se tem sa nu fie respinsi, cu complexe de inferioritate,

cei care se autoinsala, cu acute sentimente de frustrare, cu dificultati de exprimare a

sentimentelor si a opiniilor, cu conduite ezitante, dubitative, inhibati, anxiosi sunt cei mai

indicati pentru aceasta forma de terapie. Nulti beneficiari ai !estalt-terapiei, desi se considera

sincer interesati in schimbarea comportamentului lor, sunt mai curand dornici sa scape de un

anume disconfort, acuzand stare de rau !eneralizat, indspozitie, insatisfactie in relatii si in

viata.

8i asteapta ca ameliorarea sa vina din efortul terapeutului si nu din eforturile lor personale.ei

care sunt interesati sa scape doar de simptome, fara a se folosi de munca de

autoconstientizare, nu vor participa autentic in terapia !estaltista, ei fiind mai indicati pentru

terapiile comportamentale. /erapeutii !estaltisti sunt direct interesati de modul in care se pot

autospriini clientii in rezolvarea problemelor lor, facilitandu-le cresterea autore!larii si

5http$++HHH.psKcholo!ies.ro+anchete-si-dosar+dezvoltare-personala+concepte-de-baza-in-!estalt-terapie


11/20

autosuportului. e ei nu-i preocupa atat solutiile cat !asirea acestora de catre clientii insisi si

deblocarea mecanismelor prin care acestia sa-si poata descoperi solutii proprii.

sihoterpaia !estaltista se desfasoara ca un proces de explorare ' impreuna(, in contextul

intalnirii sau contactului autentic intre persoane reale. *n cadrul acestei intalniri, terapeutul

!hideaza activ munca de constientizare a clientului, evitand sa metina distanta, sa interpreteze

sau sa modifice direct conduita. resterea apare ca rezultat al contactului real si al experientei

directe a celor doi participanti implicati. rezenta terapeutului este vie, participativa,

rezonanta, sensibila, onesta si directa. b.*n terapia !estaltista nu se utilizeaza formula( ar

trebui sau trebuie( , ci formula( ce preferi sau ce doresti(. =ccentul in munca de

constientizare se pune pe autonomia si autodeterminarea clientului, lasandu-i in propria !ria

atat responsabilitatea , cat si sanctionarea comportamentului sau. c."acilitarea explorarii cailorcare cresc posibilitatea clientului de a-si continua dezvoltarea pe cont propriu, si in afara

sedintei terapeutice. /erapeutii !estaltisti folosesc in acest sens o comparatie su!estiva$ 'sa

lasi clientul neterminat asemenea unei fripturi pe care o lasi sa se coaca in cuptorul cald si

dupa ce ai stins focul(. lientul ramane astfel deschis, cu o sarcina care urmeaza sa se

continue si in afara cabinetului terapeutic , acest stil de a lucra explicand de ce terapia

!etsltista poate fi atat de frecvent si intens practicata. d.rincipiul inte!rarii personale sau

repersonalizarea < reusita bunei terapii !estaltiste este indicata de cat de mult a reusit clientulsa achizitioneze inte!rare, adica sa devina un intre!, sa se unifice in interior. *nte!rarea

necesita identificare cu toate functiile vitale, si nu doar cu anumite idei, emotii sau actiuni.

umai acceptand ceea ce este , clientul poate sa restructureze, sa resemnifice, sa invete sa

discrimineze si sa se autosume , ceea ce permite reunificarea interirului, repersonalizarea.

e.rincipiul autodezvaluirii si autoresponsabilitatii participantilor in relatia terapeutica

< ca si in alte terapii umanist- experientale si in terapia !estaltista relatia terapeutica este

de la adult la adult, se desfasoara pe orizontala, fiind centrata pe prezentul situatiei si

accentuand asupra experientei directe a celor doi participanti. )pre deosebire de alte

terapii, in acest caz, terpeutii ca si clientii, isi dezvaluie prezenta lor in intre!ime, prin

comunicarea perceptiilor lor asupra pacientilor si experientelor care se consuma,

precum si a observatiilor asupra a ceea ce clientul nu constientizeaza. f.rincipiul

experientei directe sau constientizarea lui ' ce si cum ' si al lui ' aici si acum(. *n

!estalt-terapie, experienta directa este un instrument metodolo!ic. 8a este extinsa si

Iontef, G.N. )im#in, :.)., 1DCD, Gestalt therapy, *n orsini, /.F. Eedin!, 9., urrentpsKchotherapies, eacoci ublishers *nc.


12/20

aprofundata, avand ca pretext sau ca tehnici provocative o serie de sarcini

experimentale sau exercitii. lientul devine constient de 8 si 6N face, adica de

cum face fata, cum face ale!erile, cum se autospriina sau cum rezista, se opune etc.

rin stimularea intero!ativa a terapeutului ' e simtiS e faci acumS um simti sau

cum faci astaS(, clientul isi lar!este treptat experienta, fara ca terapeutul sa- si propuna

sa-l conduca neaparat undeva anume, sa-i schimbe sentimentele sau sa-l redictioneze,

ori macar sa-i provoace un catharsis mai intens. "ocalizarea acestui proces de

autodescoperire se face aici si acum , intrucat procesul constientizarii se intampla in

prezent, chiar daca obiectul constientizarii poate fi reprezentat de evenimente

anterioare % reamintirea, retrairea lor se intampla tot acum&7.

III. &odalitati si tehnici de lucru in terapia gestaltista

=cest sistem terapeutic dispune de o bo!ata !ama de stiluri si modalitati de lucru .

rincipalele modalitati de lucru sunt$ terapia individuala a adultului, terapia in !rup, terapia

cuplului si a familiei, terapia copilului, Hor#shopup-uri cu scop de formare a psihoterapeutilorsi de optimizare comportamentala.

5ehnici de lucru

*n terapia !estaltista se folosesc tehnici de focalizare care se bazeaza pe intero!atii < !hid si

pe exercitii % situatii prouse clientului spre experimentale, cel mai frecvent bazate pe

analo!oie si metafora, dar si pe focalizare perceptuala, aici si acum&.

Interogatiile, ghidsunt simple, dar revelatorii pentru lucrul clientului cu sine, cele

mai frecvent folosite fiind$ ' e simti sau la ce te !andesti tu acumS 9e ce anume iti

dai tu seama acumS e crezi acum despre astaS( 6u se punin schimb intrebari care sa

provoace intrebarea, de !enul$ ' 9e ce crezi astaS(, ' 9e ce faci astfelS(, care sa

induca explicatii si autoustificari.

7Jempler, E., %1D73&, rinciples of !estalt therapK, >lso, orHaK


13/20

78ercitiile sunt introduse prin formule de !enul$ ' *ncearca sa faci asa si vezi ce

intele!i sau ce inveti din acest experiment(. ele mai cunoscute tehnici de

experimentare sunt$

a. e8ercitiile de constientiare corporala , constientizarea tensiunii musculare si a

relaxarii psihomusculare, constientizarea ritmului respirator si a modificarii lui in

conexiune cu emotiile sau cu retrairea anumitor situatii ori cu ima!inea altora,

constientizarea senzatiilor proprioceptive care comunica strai de disconfort,

constientizarea ritmului cardiac in conexiune cu starile si !andurile asociate,

constientizarea posturii, mimicii si pantomimicii in conexiune cu straile emotionale sau cu

!andurile clientului. /oate aceste exercitii sunt utilizate ca tehnici care orienteaza

constientizarea insului asupra modului in care functioneaza corpul sau asupra moduluicum se poate folosi de corp pentru a deveni mai constient de sine si de contactele sale cu

lumea C.

b. e8ercitiile de constientiare afecti+a si relationala prin tehnici specifice1 cum ar fi'

tehnica scaunului gol- ca suport de dilao! % prin oc de rol cu persoane semnificative

din viata clientului& sau ca suport pentru provocarea dialo!ului dintre 'partile eu-lui

aflate in conflict(% lucrul cu polaritatile&. =ceasta varianta an!aeaza un oc de rol prin

care clientul comunica cu sine pe diverse teme !eneratoare de conflict intre ima!inea

de sine ideala si ima!inea de sine reala. 8l poate sa-si dezvolte in timpul acestei

comunicari o strate!ie de rezolvare a acestui conflict , de unificare a polaritatilor.

tehnica repreentarii spatiului personal, prin intermediul vizulaizarii si descrierii

'spatiului personal(, asa cum este experimentat aici si acum , aceasta tehnica auta

subiectul sa-si constientizeze ima!inea de sine in relatiile cu mediul, probleme le!ate

de contact si de !ranitele personale , dinamica interna si orientarea spontana a

persoanei catre trecut sau viitor, catre interior sau exterior, sentimentul de confort sau

de disconfort pe care il traieste in le!atura cu propria persoana. /ehnica poate fi

folosita ca o tehnica de restructurare personala, fiind un bun suport pentru rezolvarea

unor conflicte existente in trecutul subiectului , prin depasirea polaritatilor si

proiectarea la nivel mental a unei noi ima!ini de sine.

tehnica9 idul9,este o tehnica metaforica provocativa care poate fi folosita atat in

lucrul individual cu clientii cat si cu !rupuri. rin aceasta tehnica se pot constientiza

CoreK, G, ase approach in !estalt therapK,EadsHorth *nc., @elmont


14/20

strate!iile prin care subiectul se confrunta cu obstacole existentiale. ermite

autoexplorarea si !asirea de solutii in depasirea limitelor proprii , fiind totodata

restructuranta la nivel mental si actional.

tehnica 4 cubul9,este o tehnica exploratorie, relevanta pentru modul in care persoana

face fata la izolare, raportul dependenta afectiva- autonomie, nevoia de comunicare cu

altii , rezistenta in situatiile limita. oate fi un bun suport de rsetructurare mentala in

depasirea propriilor blocae, precum si a unor tendinte nevrotice de tip anxios,

claustrofobic sau sociofob.

tehnica 4 mentine,te: sau 4 ramai in starea respecti+a9 ; este o tehnica de dialo!

care incuraeaza clientul sa pastreze trairea pe care o experimenteaza , sa se pastreze in

ceea ce simte si relateaza ca simte. =ceasta incuraare il determina pe client sa-si

adanceasca trairea unui anumit sentiment pentru a si-l clarifica si completa , pentru a

putea ulterior sa-l depaseasca prin propria actiune, deci pentru a putea prelua controlul

asupra starii respective.

tehnica scenariarii sau punerii in scena , se bazeaza pe actiune si verbalizare si se

refera la punerea in actiune a sentimentelor si ideilor incomode, nemarturisibile ,

retinute sau refuzate. lientul este incuraat sa verbalizeze toate acele sentimente si

idei la adresa unei persoane sau a unui !rup , pe care de obicei nu indrazneste sa lespuna. )e poate utiliza ocul de rol prin tehnica ' scaunului !ol(.

c. e8ercitii de constientiare cu suport imaginati+ si de restructurare cogniti+a

tehnica fanteiei ghidate,poate fi utilizata in situatiile in care unii clienti isi creaza si

intretin anxietati, neputintesau evaluari eronate. =ceasta tehnica poate reconstitui,

focalizand pe detalii semnificative, cursul evneimentelor experimentate de subiect,

reinte!randu-le prin descoperirea intelesului adevarat care le explica sau poate crea o

ima!ine acceptata a sinelui, ca suport pentru inte!rarea unei parti respinse a eu-lui. 9e

ex., un client care sufera de sentimente de ena senzitiva si autorespin!ere, poate

vizuliza ima!inea mamei care-l accepta neconditionat si sa parcur!a un dialo!

ima!inar cu aceasta ima!ine vizualizata % ca subtitut de suport afectiv pozitiv& pentru a

exersa in ima!inar un alt tip de comportament.

tehnici de diminuare si integrare- pentru a diminua sau neutraliza efectul de

ancorare in patternuri ri!ide , clientul este pus sa-si ima!ineze opusul a ceea ce afirma

sau considera a fi adevarat si sa constietizeze un anumit eveniment sau relatie din


15/20

aceasta noua perspectiva. 6n astfel de exercitiu de reconversie !estaltista este cel in

care i se propune clientului sa reconsidere un obiect , o situatie, o relatie sau propria

ima!ine ne!ativa, autorespinsa, din perspectiva a cel putin trei calitati , avantae sau

beneficii, dupa ce a precizat toate elementele reprobabile, respinse sau ne!ative ale

respectivului obiect, situatie, relatie, etc.

tehnica metapoitiilor- este derivata din tehnica scaunului !ol si este utilizata in

scopul restructurarii setului co!nitiv in lucrul cu polaritatile. lientul casti!a treptat

distanta si obiectivitate in intele!erea si rezolvarea problemelor prin experimentarea

succesiva a rolurilor altor persoane , mai intai al celei cu care se afla in conflict direct,

apoi al celui care asista doar la conflictul si rezolvarea primilor doi intervenind sau

doar evaluand si dialo!and dupa caz cu primii doi, apoi, experimenteaza pozitia celui

de-al patrulea persona , care evalueaza modul in care al treilea a intervenit si i-a

evaluat pe primii doi si asa mai departe daca este cazul. 8xperimentarea empatica si

evaluarea din perspectiva fiecarei metapozitii permite permite descoperirea unor noi

puncte de vedere , a unei succesiuni de !estalturi inte!ratoare si unificatoare pentru

multiplele fatete ale eu-lui.

tehnica autode+aluirii terapeutului - terapeutul este incuraat sa emita unele

afirmatii despre sine, dar care trebuie facute cu discriminare si udicios. /erapeutul nuse transforma nici in prieten , nici in mentor, nici in parinte si nici in dadaca clientului

el poate sa-si dezvaluie din eul sau de adult doar acele experiente facilitatoare si

catalizatoare pentru munca de constientizare a clientului.

Responsabilizarea clientului

9e obicei, raspunsurile clientului la intrebarile formulate de consilier - in scopul de a

favoriza constientizarea - sunt raspunsuri de evitare sau intrebari redirectionate catre consilier,

in scopul evitarii asumarii responsabilitatii pentru propriile comportamente si dificultati. erls

aprecieaza ca aceasta situatie se datoreaza echivalarii asumarii responsabilitatii cu asumarea

blamului, pe care de obicei clientul il proiecteaza asupra altora.

*n consecinta, consilierul va solicita de fiecare data clientului sa reformuleze

intrebarile ca afirmatii si sa inlocuiasca prin '8u(, orice alt pronume utilizat in le!atura cu

actiuni proprii sau parti ale corpului, reactionand de fiecare data cand sunt utilizateverbalizarii nereprezentative pentru sinele clientului.


16/20

Dramatizarea

onstientizarea poate fi aprofundata si accelerata prin incuraarea clientului sa se

an!aeze in activitati de inventare sau evocare creativa a unor situatii, situatii care pot fi

relatate verbal, scrise sau ucate - in situatie de !rup sau doar in prezenta consilierului. *n

acest din urma caz, clientul urmeaza sa interpreteze toate rolurile.

erls apreciaza ca utilizarea de aceasta maniera a fanteziei poate conduce la

evidentierea unor tendinte nevrotice, care vor putea fi apoi abordate

Naveta

/ehnica presupune directionarea atentiei clientului, pe rand, catre doua experiente sau

activitati. "recvent, clientul este pus 'sa faca naveta( intre a vorbi si a asculta, consilierul

intervenind doar pentru a atra!e atentia asupra a ceea ce s-a spus, sau asupra modului in care

s-a spus %ex. 'e semnificatie atribui S(&. lientul mai poate de asemenea face naveta intre a

relata o experienta trecuta prin intermediul dramatizarii, sau la timpul prezent.

Scaunul gol

8ste una din tehnicile cel mai frecvent folosite in abordarea !estaltista, urmarind, in mod

esential, sa faciliteze dialo!ul - in contextul ocului de rol - intre diferite componente ale

personalitatii clientului.

9oua scaune !oale sunt asezate fata in fata, unul reprezentand clientul, iar celalalt, o alta

persoana sau un aspect al personalitatii clientului. lientul schimba scaunul pe care se aseaza,

in functie de rolul interpretat.

Tragerea cortinei

Naoritatea clientilor manifesa ezitari si nesi!uranta in momentul optiunii intre contact si

retra!ere, cea de a doua alternativa putand reprezenta o nevoie nevrotica reala. *ntrucat starea

de nesi!uranta este neplacuta, clientul va cauta sa o mascheze prin verbalism excesiv, relatari

fanteziste sau prin uitare.

onsilierul va incuraa clientul sa constientizeze si sa traiasca starea de confuzie si

dezorientare, cu toate manifestarile asociate, fie ele verbale sau motorii. =poi, clientul va fi


17/20

incuraat sa depaseasca aceasta stare, includiv prin dramatizare, prin 'tra!erea cortinei( si

descoperirea a ceea ce se ascunde dincolo de aceasta.

Utilizarea viselor

)pre deosebire de psihanaliza, care utilizeaza asociatia libera in le!atura unele sau

altele dintre elementele viselor, abordarea !estaltista urmareste retrairea viselor in prezent,

inclusiv dramatizarea acestora. Misele sunt considerate ca mesae al sinelui catre sine, ca una

din cele mai spontane forme de exprimare ale fiintei umane. 8le ar contine tot cea ce este

necesar pentru solutionarea problemelor clientului, cu conditia ca elementele componente sa

fie intelese si asimilate.

lientii care nu isi amintesc propriile vise, refuza constientizarea problemelor propriei

existente. lientul este deci incuraat sa se adreseze direct viselor %ex. 'Mise, unde suntetiS(&,

sa oace partiturile personaelor si obiectelor din vise, identificandu-se astfel cu portiunile

alienate ale sinelui si reinte!randu-le, pe aceasta cale.

Teme pentru acasa

=ccelerarea obtinerii unor rezultate poate fi obtinuta prin alocarea unor teme de lucru,

constand de obicei in reconstituirea derularii unei sesiuni de consiliere, cu concentrarea

atentiei asupra blocaelor ce pot interveni la reconstituire - si asupra semnificiatiei acestor

blocae.

Jocuri

e parcursul sesiunilor de consiliere pot fi utilizate o serie de ocuri, functionale din

perspectiva realizarii obiectivului constientizarii$

1. :ocul dialo!ului. lientul interpreteaza partituri ale diferitelor aspecte ale personalitatii

sale, de exemplu a!resiv+pasiv, masculin+feminin, dominator+submisiv etc.

2. /urul de orizont. lientul concretizeaza o tema sau o afirmatie cu caracter !eneral %ex.

'u pot suferi pe nimeni din aceasta camera(&, pentru fiecare dintre cei de fata.

3. =sumarea responsabilitatii. lientului i se cere sa incheie fiecare dintre afirmatiile pe care

le face despre sine cu remarca ' si imi asum responsabilitatea pentru asta(.


18/20

A. =m un secret. "iecare participant la o sesiune de !rup se decide asupra unui secret

personal, implicand culpabilitate si+sau rusine, dupa care, fara a-l face cunoscut

partenerilor de oc, descrie cum crede ca a reactiona ceilalti la aflarea secretului.

5. *nterpretarea proiectiei. =tunci cand clientul realateaza un episod care este probabl sa

indice o proiectie, este directionat sa interpreteze rolul persoanei sau obiectului implicat,

pentru clarificarea conflictelor in zona respectiva %ex. ')unt o veche placa de

inmatriculare, aruncata pe fundul unui lac. )unt inutila si nu am nici o valoare - cu toate ca

nu sunt ru!inita - sunt demodata, nu pot fi folosita la nici un fel de autoturism sunt doar

aruncata la !unoi. =sa sunt si eu ca o veche placa de inmatriculare aruncata la !unoi (&.

. *nversarea. lientul este directionat sa interpreteze un rol opus unui comportament efectivactualizat %de exemplu sa fie a!resiv in loc de a fi pasiv& si sa intre astfel in contact cu un

aspect latent al personalitatii sale.

7. Fepetitia. ornind de la premisa ca o portiune insemnata a proceselor de !andire este

ocupata de repetarea, exersarea unor comportamente de rol ce urmeaza a fi utilizate in

situatii viitoare ipotetice, clientii participanti la sedintele de !rup sunt incuraati sa

efectueze impreuna aceste repetitii.

C. 8xa!erarea. =tunci cand clientul formuleaza o afirmatie importanta, intr-o maniera care ii

diminueaza importanta, este directionat sa repete afirmatia respectiva, cu !estuale si

tonalitate sporita.

D. robarea unei afirmatii. onsilierul poate su!era o afirmatie sau o propozitie pe care o

considera semnificativa - din punctul de vedere al clientului - si cere acestuia sa o

exploreze, ca si cum ar proba o pereche de pantofi %ex. ')a incercam asta$ sunt o cutie de

chibrituri (

-. Concluii


19/20

Gestalt- terapia este o forma de terpie care utilizeaza atat mecanismele inconstiente cat si pe

cele constiente, centrata pe experimentarea aici si acum si pe constientizarea focalizata atat a

experientelor interne% afective si co!nitive& cat si a celor extrene % de relatie si comunicare&.

)e deosebeste de metodele comportamentale % centrate pe conditionarea controlului asupra

stimulilor asociati simptomelor&, dar si de metodele psihanalitice preocupate dominant de

cauza bolilor, terapia !estaltista operand in ambele planuri ale existentei intern- inconstient si

extern- constient, pe care incearca sa le armonizeze si sa le unifice prin constientizare si

experimentare.

)e deosebeste de terapiile de modificare co!nitiv-comportamentala, rational- emotiva si dealte terapii care incearca sa asi!ure un control direct asupra simptomelor. )pre deosebire de

aceste terapii care opereaza in re!istrul prescriptiilor si al lui ' trebuie(% ceea ce trebuie facut&,

terapia !estaltista accentueaza constiinta a ' ceea ce este( , a clarificarii si acceptarii a ceea ce

este persoana, creand astfel o baza reala pentru ca aceasta sa se poata reevalua, unifica in

interior prin armonizarea polaritatilor aflate in conflict si, in aceste conditii sa se poata

automodifica. /erapia !estaltista descuraeaza intelectualizarile si explicatiile, utilizate in

maoritatea terapiilor, atat psihodinamice cat si co!nitiv-comportamentale, incuraand

procesul de descoperire prin experimentare. /erapeutul !estaltist concepe terenul sau de

actiune ca pe o structura biopsihosociala, incluzand or!anismul si mediul, considerate la fel de

importante. 9e aceea , el nu exclude nici o dimensiune relevanta a vietii , de la variabilele

fiziolo!ice, la cele motivationale, co!nitive si sociale.

/ibliografie'


20/20

1. ?oldevici, *. Masilescu, *.., sihoterapia < un tratament fr medicamente, @ucureLti,

8ditura eres

2. Gin!er, )er!e < Gestalt terapia, arta contactului, 8ditura ?erald, @ucuresti, 200A

3. *onescu, G., 1DD0, sihoterapia, @ucureLti, 8ditura Ttiinific

A. ?oldevici, *., 1DD, 8lemente de psihoterapie, @ucureLti, 8ditura =ll

5. 9afinoiu, *., 2000, 8lemente de psihoterapie inte!rativ, *aLi, 8ditura olirom

. Iontef, G.N. )im#in, :.)., 1DCD, Gestalt therapK, *n orsini, /.F

7. siholo!ie aplicata, probleme si perspective < Fev. siholo!ie, nr 3, 2010

C. 9aniels, Mictor < "ritz erls and Gestalt /herapK, =nd omparisons Eith lassical

Gestalt sKcholo!K(

D. Nitrofan, *olanda % 2000&, >rientarea experientiala in psihoterapie, 8ditura )per,

@ucuresti

10. oreK, G % 1DD1&, ase approach in !estalt therapK,EadsHorth *nc., @elmont

11. sihoterapie U onsiliere Gestalt, de hil :oKce U haroltte )ills

12. Jempler, E., %1D73&, rinciples of !estalt therapK, >lso, orHaK

13. http$++HHH.psKcholo!ies.ro - oncepte de baza in Gestalt terapie
http://filme-carti.ro/carti/psihoterapie-consiliere-gestalt-de-phil-joyce-charoltte-sills-18980/http://www.psychologies.ro/http://filme-carti.ro/carti/psihoterapie-consiliere-gestalt-de-phil-joyce-charoltte-sills-18980/http://www.psychologies.ro/

145627353 gestalt terapia experienţa lui aici Şi acum

Documents