Popoare si spatii istorice

Popoare i spaii istorice.

-Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor-

I. Etnogeneza:

Etnogeneza romnilor se nscrie n procesul de constituire a popoarelor romanice. Cei mai ndeprtai strmoi ai notri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. II i.Hr.

Acetia se vor aeza n spaiul limitat de :

N Carpaii Pduroi

S Munii Haemus

V Dunrea Mijlocie si rul Sava

E M.Neagra si Nipru

Tracii triau organizai in uniuni de triburi , fiind condui de basilei , cpetenii politico-militare i religioase. Tracii au fost realizatorii metalurgiei bronzului. La mijlocul mil. I i.Hr. , se vor contura tracii nordici , numii n izvoarele istorice greceti sub numele de GEI.

Geii au fost realizatorii metalurgiei fierului, acetia fiind influenai de ctre greci, care , n sec. VII-VI i.Hr. , i-au ntemeiat pe rmul de vest al M.Negre mai multe colonii (centre economice , politice i culturale) : Olbia , Tomis , Histria , Calatis , Messembria . De la greci, geii vor prelua : roata olarului , moneda , alfabetul i tehnici de prelucrare a fierului.

Primele menionri istorice despre gei apar in lucrearea lui HerodotIstorii , unde este amintit episodul din 514 i.Hr. cnd regele persan Darius, aflat ntr-o campanie militara la nord de Dunre, mpotriva sciilor , va fi ntmpinat de gei. Herodot face referire la religia politeista a geilor, care-l aveau ca i element central pe Zamolxez, zeu al nemuririi.

Geii erau organizai in uniuni de triburi , iar fiecare astfel de uniune important i avea centrul ntr-o aezare fortificat , a crei denumire purta sufixul -dava.

n sec. I i.Hr. , n izvoarele istorice romane , apare etnonimul dac , ce desemna populaia ce locuia n spaiul intra-carpatic. Geii erau de acelai neam cu dacii , avnd aceeai religie i vorbind aceeai limba.

I.a)Primul stat geto-dac:

Primul stat geto-dac a aprut n contextul apropierii pericolului roman , n timpul domniei lui Burebista(82i.Hr. 44i.Hr.). Acesta a unificat triburile geto-dace i a supus coloniile greceti , dar i triburile celtice ale boiilor si teuriscilor.

Centrul statului dac era localizat n Munii Orastiei , la Sarmisegetusa Regia. Capitala era protejat de un sistem defensiv format din mai multe ceti :

Pugir

Cplna

Blidarul

Piatra Roie

Tilica

CostetiStatul geto-dac sub Burebista era limitat de:

N Carpaii Pduroi

S Munii Haemus

V Dunrea Mijlocie i pri din Slovacia

E Marea Neagr i gurile fluviului Bug

Burebista se va implica n politica interna roman, n rzboiul civil (49i.Hr. - 48i.Hr.) dintre Pompeius i Caesar. Pompeius va fi nfrnt, iar Caesar se va proclama dictator i va plnui o campanie militar mpotriva dacilor, ns va fi asasinat n 44i.Hr., aceeai soart avnd-o i Burebista.

Dup 44i.Hr., regatul se va mpri in 4-5 regate mai mici, cel mai important avnd centrul la Sarmisegetusa Regia. Dacii vor fi influenai de ctre romani, fiind preluate elemente de tehnic roman, vestimentaia, arme, ceramic, iar n plan cultural, alfabetul latin.

n perioada sec. I i.Hr. Sec I d.Hr., la Sarmisegetusa Regia se vor succeda 4 regi:

Deceneu

Comosicus

Scorilos

Duras

Lumea geto-dac se va restrnge pe baza cuceririlor romane:

AnulCuceriri romane

9-10Romanii pun bazele provinciei Panonia

15Apare la sud de Dunre provincia Moesiea

46Dobrogea este anexat Moesiei

I.b) Al doilea stat geto-dac:

Pericolul roman a grbit refacerea statului geto-dac. n timpul lui Domniianus, romanii au organizat o campanie la nord de Dunre, trupele sale naintnd prin Banat, sub conducerea generalului Cornelius Fuscus, dacii ctignd n 87 lupta de la Tapae. n aceast lupt se va afirma un tarabostes din S-V Transilvaniei, Diurpaneus Decebalus (87-106), care va fi ales ca rege.

n 89, Decebal a ntmpinat o nou campanie a romanilor, condus de Tettius Iulianus, romanii ctignd lupta de la Tapae. Se va ncheia pacea dintre Domniian i Decebal, prin care, n schimbul unor avantaje economice i militare, dacii trebuiau s apere graniele din N-V Imperiului Roman.

Statul geto-dac aflat sub Decebal era limitat de:

N Carpaii Pduroi

S Dunre

V Tisa

E Siret

I.c)Rzboaiele daco-romane:

mpratul Traian(89-117) va pregti cucerirea Daciei, cauzele primului rzboi daco-roman fiind:

nclcarea pcii din 89 de ctre Decebal

ntrirea alianelor cu barbarii de ctre Decebal

Creterea puterii regatului dac

Resursele economice ale regatului dac

Poziia geo-strategica a Daciei la gurile Dunrii

Dorina lui Traian de a ntri grania imperiului pe Dunre

Primul rzboi daco-roman(101-102). A debutat prin trecerea Dunrii de ctre trupele romane , n martie 101 i naintarea lor prin Banat, obinnd victoria de la Tapae. Cuceresc cetile Cplna i Costeti. n timpul iernii , Decebal va organiza aciuni militare n Moesia , alturi de barbari. Vor fi respini la Durostorum i Adamclisi. Luptele vor fi reluate n primvara lui 102 , iar apropierea romanilor de Sarmisegetusa Regia l-a forat pe Decebal s cear pace.

Condiiile pcii erau:

Dacia ceda teritoriile sudice (Depresiunea Haeg, Banat, Oltenia, Muntenia, S. Moldovei, S-E Transilvaniei)

Dacia trebuia s distrug toate fortificaiile construite

Decebal preda prizonierii romani, transfugii, arhitecii, trofeele

Dacia pierdea iniiativa politic externa

Decebal nu a respectat condiiile pcii. Va ataca garnizoanele romane din S. Transilvaniei. Pentru a ntri controlul asupra Dunrii , romanii vor construi la Drobeta (103-105), podul realizat de arhitectul Apolodor din Damasc.

Al doilea rzboi daco-roman(105-106). In 105 romanii au pornit pe mai multe direcii, prin Banat , Oituz , Oltenia , pasajul Rucr-Bran. n vara lui 106 , cetile din Munii Oratiei au fost cucerite i distruse, iar Sarmisegetusa asediat i incendiat, aprtorii retrgndu-se spre nord . Decebal, ajuns din urm, se va sinucide.

Cea mai mare parte a statului dac va fi transformat n provincie roman . Au existat i zone care nu au fost incluse in provincia Dacia, acestea fiind locuite de dacii liber : Moldova, Criana , Maramure. Rzboaiele daco-romane sunt amintite de :

Monumentul de la Adamclisi

Columna lui Traian

Podul de la Drobeta

11aug 106 Conform unei diplome militare, descoperite la Porolissum , Dacia este atestat drept Provincie Roman

II. Romanizarea:Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistic ntre romani i populaia cucerita. Aceasta reprezint un proces indelungat, ce presupune nsuirea de ctre locuitori a tradiiilor, obiceiurilor, normelor juridice , religie, culminnd cu nsuirea limbii latine.

n spaiul romnesc, romanizarea s-a desfurat in dou etape distince:

1. Etapa preliminar sec. I i.Hr.-> sec. I d.Hr lumea dac resimte influene romane

2. Etapa propriu-zis 106->274 cnd acioneaz o serie de factori

II.a)Factori ai romanizrii:

FactoriCaracteristici

Administraia provincia roman Dacia ii avea reedina la Ulpia Traiana Sarmisegetusa

avea statut imperial , fiind controlat de un delegat al mparatului , denumit legatus augusti pro-praetor a suferit reforme administrative :

I. 118-119-> Dacia Superior (Transilvania + Banat)

Dacia Inferior (S. Moldovei + Oltenia)

II. 122-123-> Hadrian creeaz Dacia Porolisensis

III. 168 -> Marcus Aurelius redenumete aceste unitai :

Dacia Malvensis (Malval)

Dacia Apulensis (Apulum)

Dacia Porolisensis(Porolissum)

Armata n provincia Dacia erau prezente dou legiuni : Legiunea XII Gemina (Apulum) i Legiunea V Macedonica(Potaissa) aceste legiuni erau alctuite i din trupe auxiliare, formate din localnici : cohorte si alae

Veterani dup satisfacerea serviciului militar (25 de ani) , veteranii erau lasai la vatr, primind cetenie roman i dreptul de a ntemeia o familie, aprnd astfel familiile mixte

Colonitii adui pentru exploatarea economic din zonele : Panonia , Raetia, Galia, Asia Mic, Hispagna au introdus mai multe tipuri de aezare uman:

Cannabae aezarea de lng castre

Vicus aezare rural cu reea stradal fr incint de aprare

Villa Rustica proprietatea rural, cu locuina i anexele sale

Pagus aezare rural , rasfirat

Urbanizarea existenta a dou tipuri de orae

Municipia orae cu autonomie proprie (Dierna Orova) , (Tibiscum Jupa) , (Porolissum)

Colonia orae ce copiau modelul Romei (Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Apullum, Potaissa , Napoca , Drobeta)

asociaiile de tip collegia grupau localnicii pe baz religioas , profesional sau de provenien

Religia se vor manifesta dou procese n plan spiritual:

Sincretismul religios mbinarea ntr-o singur divintate a trsturilor a dou sau mai multe diviniti

Inerpretatie Romane adorarea divinitilor romane sub identitatea divinitilor locale

Cultura limba latin

coli particulare sau publice (Vetsel, Zam)

tbli cerate i tiri (Alburus Maior)

Dreptul roman n provincia roman Dacia au acionat edictele imperiale ,cel mai important fiind Edictul lui Caracala (212) -> primeau cetenie roman toi locuitorii de condiie liber

Economia ncadrarea vieii economice din provincie n cadrul Imperului Roman

III.Retragerea aurelian:

mpratul Aurelian (270-275) a preferat s abandoneze provincia Dacia, pentru a fixa aprarea pe Dunre, datorit presiunii migratorilor. Retragerea aurelian (271-274) a presupus procesul de retragere a autoritilor, armatei, administraiei la S. de Dunre.

Dup 274, dacii liberi ptrund n teritoriul fostei provnicii , unde vor fi supui romanizrii de ctre populaia daco-romana , rmas la N. De Dunre.

IV.Romanitatea romnilor in sec. 18 , in viziunea istoricilor:

Teoria Imigraionist a fost susinut de istoricii austrieci i maghiari , pentru a argumenta drepturile istorice n privina stpnirii asupra Transilvaniei att n perioada domniei habsburgice ct i n timpul regimului dualist (instaurat in 1867)

Istoria dacilor transalpini 1781 lucrare elaborat de istoricul austriac Franz-Joseph Sulzer , ce susinea faptul ca romnii s-au format ca popor n Balcani i mai trziu au migrat la N. de Dunre , gsindu-i stabilii aici pe maghiari.

Supplex Libellus Valahorum 1791 primul program politic al romnilor transilvneni

Studii Romneti: Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor 1871 Teoria Roeslerian , realizat de istoricul Robert Roesler, lucrare n care acesta mbuntea ideile lui Sulzer

Ideile de baz ale teoriei erau:

Dacii au fost exterminai n timpul rzboaielor daco romane. Ideea era preluat dintr-o lucrare scris n sec. IV de Eutrarius : Ab Urbe Condita

Dacia nu s-ar fi putut reorganiza in 165 ani

Dispariia hidronimelor i toponimelor

Dup 274 s-a retras la S de Dunre toat populaia

Poporul romn s-a format n Pen. Balcanica , n prezena slavilor , datorit :

a. prezenei ad-stratului slav

b. n lb. Romana i albanez exist cuvinte comune

c. absena din lb. Romana a ad-stratului germanic

d. confesiunea ortodoxa , asemeni slavilor

Romnii ca popor, se vor stabili la N. de Dunre n sec. XIII

teoria va fi contestat de istoricii romni , cei mai importani fiind : Hadeu i Al. D. Xenopol

Teoria lui Roesler : Studii asupra struinei romnilor n Dacia Traian 1884 lucrarea lui Al. D. Xenopol prelua ideile colii Ardelene. Principalele argumente ale acestei lucrri sunt:

Nici un izvor antic nu a precizat faptul c dacii au fost exterminai n rzboaiele cu Traian

Toponimele i hidronimele dacice sunt pstrate i sub stpnire roman

a. Toponime : Napoca , Apullum , Potaiisa , Drobeta

b. Hidronime : Danubius , Pyertus , Alutus, Somus

Perioada de 165 de ani a fost suficient pentru impunerea elementului romanic , fiind tiut faptul c unele popoare s-au romanizat n mai puin de 100 de ani

Existena cuvintelor slave n lb. Romana este justificat de convieuirea romno-slava n sec. VI-VII , iar existena confesiunii ortodoxe se explic prin influenele culturale din S-E Europei , din partea Bizanului

Caracterul nomad explicat prin pstoritul transhumant

Roesler invoca apropierea dialectelor daco-romne i moravo-romane . Acest lucru ine tot de o existena iniial a unei romaniti orientale puternice din spaiul N Dunrean.

Cuvintele comune din albaneza i romn este explicat prin vechiul fond indo-european tracic.

Nici o surs istoric nu afirm stabilirea unui popor la S de Dunre.

Teoria continuitii a fost ntrit prin numeroasele descoperiri arheologice din sex XX-lea , un rol important n acest sens avndu-l numeroasele inscripii latine care atest convieuirea romano-dac. Istorici de seam ce ntresc aceast teorie sunt : N. Iorga i I.C.Brtianu

Cronologie

DataEveniment

514 i.hr.Regele Darius intlnete dacii

Sec i i.hr.Apare etnonimul dac

82 i.hr. 44 i.hr.Burebista

49 i.hr. 48 i.hr.Rzboiul civil din Imperiul Roman

44 i.hr.Asasinarea lui Burebista i Caesar

9-10Romanii pun bazele provinciei Panonia

15Apare la S. de Dunare provincia Moesia

46Dobrogea este anexat Moesiei

87Lupta de la Tapae dintre Cornelius Fuscus i daci

89 Lupta de la Tapae dintre Tettius Iulianus i daci

89Pacea dintre Domnitian i Decebal

87 106 Decebal

89 117Traian

101 102 Primul rzboi daco-roman

103 105 Construirea podului de la Drobeta

105 106 Al doilea rzboi daco-roman

11 august 106Este atestat provincia roman Dacia

118-119Prima reform administrativ a Daciei

122-123A doua reform administrativ a Daciei

168Marcus Aurelis a treia reform adm a Daciei

212Edictul lui Caracala/Constitutia Antonian

270-275mparatul Aurelian

271-274Retragerea Aurelian

306-337Constantin cel Mare

527-565Iustinian

303-304Edictele anti-cretine emise de Diocletianus

313Edictul de la Mediolanum Constantin cel Mare

392Edictul lui Theodosius cel Mare cretinismul era religia oficial a imperiului

376Vizigotii mpini la S de Dunre de huni

395Divizarea Imperiului Roman

602Slavii se vor stabili la S de Dunare

1867Instaurarea Regimului Dualist Austro-Ungar

1791Supplex Libellus Valahorum

1781Istoria Dacilor Transalpini

1871Studii Romaneti: Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor / Teoria Roeslerian

1884Teoria lui Roesler: Studii asupra struinei romnilor in Dacia Traian

Oameni, Societate si Lumea Ideilor.

-Europa intre democratie si totalitarism-

I. Idei si principii politice democratice:

n sec. XX-lea , Europa cunoate instaurarea regimurilor democratice, proces generalizat dup primul

rzboi mondial , cnd majoritatea statelor nou aprute vor adapta regimul democratic.

Regmiul DemocraticTrasaturi

Existenta unei legi fundamentale care sa precizeze forma de guvernamant

Separarea puterilor in stat

Votul universal

Garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti

Alegeri libere

Existenta statului de drept

Pluralismul politic

Principala problem n perioada interbelic a fost disputa dintre democraie i totalitarism. n statele nou-formate se vor instaura n cele din urma regimurile totalitariste:

Polonia1926

Iugoslavia1929

Austria1933

Grecia1936

Romania1938

n statele occidentale , democraia s-a mentinut n perioada interbelic i dup 1945, ( Frana, Anglia, Statele Nordice) , iar n centrul Europei , democraia s-a meninut doar n Ceho-Slovacia, care va fi ins dezmembrat de naziti n 1938.

I.a)Particularitatile principalelor regimuri democratice:ItaliaPana in 1945 a fost monarhie constitutionala, fiind compromisa datorita neimplicarii politice pe durata regimului fascist

Dupa al doilea razboi mondial, se va desfasura Referendumul din 21 iunie 1946 , prin care se opta pt. Republica (54%), Umberto al 2-lea parasind tara

Republica italiana s-a organizat dupa Constitutia din 1947

Separarea puterilor in stat:

1) Puterea legislativa Parlament bicameral VU

2) Presedintele mandat de 7 ani rol reprezentativ

3) Puterea executiva Guvern

4) Puterea judecatoreasca Instantele Judecatoresti

Perioada interbelica a fost caracterizata de instabilitate guvernamentala, cel mai sustinut partid Partidul Democrat Crestin

GermaniaDupa 1918 , Imperiul German a fost inlocuit cu o Republica Parlamentara Democrata, bazata pe Constitutia de la Weimat august 1919

Partid Bicameral

1) Reichstag desemnat prin VU

2) Reichsrat consiliu al landurilor

Presedinteele desemna cancelarul . -> 1925 Paul von HindenburghIn 1933 ajung la putere nazistii

In perioada post-belica Germania se va diviza1) Partea rasariteana rusi

2) Partea occidentala 3 zone de ocupatii SUA , Marea Britanie , Franta, unite in 1947

Organizarea Germaniei post-belice a fost stabilita in cadrul Conferintei de la Potsdam - 17 iunie -> 20 august 1045 . Denazificarea, demilitarizarea Germaniei

1) Functionarea politica a RFG se va face pe baza Constitutiei de la Bon 8 mai 1949 (oct 1949 apare RFG).2) RFG este organizata pe Landuri , cu autonomie guvernamentala si parlamentara, cat si cu institutii proprii.

3) Parlamentul este format din Bundestag si Bundesrat , cu 45 reprezentanti ai landurilor

4) Puterea executiva este detinuta de guvernul condus de cancelarul cu puteri extinse , completate de limitarea controlului parlamentar asupra guvernului

5) Presedintele are un rol reprezentativ, fiind echidistant primul presedinte , Theodor Heuss6) Cancelarul Konrad Adenauer (1949-1963) va accepta Planul Schuman si va unifica Germania de V.

Helmuth Kohl , reprezentant al Uniunii Crestin Democrate va unifica intreaga Germanie la 30 octombrie 1990

Franta1918-1940 -> instabilitate guvernamentala

Constitutia din 1946 -> a 4-a republica , ce va dura pana in 1958

Parlamentul bicameral alcatuit din1) Adunarea Nationala

2) Consiliul Republicii

1) Un reprezentant al Frantei post-belice a fost Charles de Gaulle care va forma Adunarea pentru Republica , si se va afirma pentru cresterea prerogativelor prezidentiale2) In 1968 va elabora o noua constitutie , prin care marea mandatul prezidential la 7 ani , cu posibilitatea de 2 mandate

3) A fost presedinte al Frantei intre 1959-1969

1962 un amendament constitutional prin care presedintele era ales de catre cetateni , prin vot, ci nu de catre colegiul electoral

Coabitarea presedintele reprezinta o orientare politica iar guvernul este sustinut de alt partid : 1986 , presedintele Francoise Miherau (P. Social Francez) , iar prim ministru Jacque Chiraque , reprezentand o grupate de stanga

Marea BritanieMonarhie constitutionala in care parlamentul este institutia fundamentala.

A. Parlamentul Bicameral1) Camera Lorzilor ereditari sau desemnati de rege

2) Camera Comunelor desemnati prin VU

B. Guvernul este puterea executiva:

1) Cabinet format de partidul cu cele mai multe voturi si condus de presedintele sau

2) Guvernare responsabila

3) La solicitarea primului ministru monarhul poate dizolva parlamentul

Regele este:1) Seful bisericii anglicane

2) Seful statului

3) Seful Armatei

4) Conducator al Diplomatiei

1952 Regina Elisabetha a II-a

Paridele Influente1) Partidul Laburist partid de stanga

2) Partidul Conservator Winston Churchill partid de dreapta

1979 1990 Margaret Thatcer

Marea Britanie va afirma influenta politica si militara in victoria din 1982 cu Argentina , ocupand insulele Malvin ( Folkland)

II.Totalitarismul:

Experiena pe care statele au avut-o n primul rzboi mondial restrngerea drepturilor ceteneti, subordonarea instituiilor, controlul manifestat asupra cetenilor, vor fi modalitile utilizate de ctre regimurile totalitare. Acest regim a aprut in perioada interbelic, pe fondul unei crize a sistemului democratic.

Trsturile regimurilor totalitare sunt

Regimul TotalitarTrasaturi

Existenta unui singur partid / ideologii

Cetatenii sunt subordonati statului

Incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti

Actiunea propagandei in raspandirea ideologiei

Inexistenta pluripartidismului

Puterea controlata de partidul unic si de dictator

Cultul personalitatii dictatorului

Anti-parlamentismul ; anti-liberalismul

Controlul asupra populatiei prin politia politica

Puterea deplin a sistemului se bazeaz pe mass-media i propagand. n statul totalitar, statul controleaz aspectele vietii umane, individul fiind subordonat statului.

Dup 1918 , diferenele economice majore , omajul , inflaia , nemulumirile sociale , au alimentat i accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. Se va consolida convingerea c regimurile democratice nu sunt capabile s redreseze situaia.

Regimuri TotalitareStangaDreapta

U.R.S.S. comunismGermania nazismItalia - Fascism

II.a)Regimul Comunist URSS:

Rusia se confrunta cu o criza economic, politic i militar, datorat nfrngerilor suferite pe frontul din primul rzboi mondial.

Revoluia Burghez 23februare/ 8 martie 1917 declanat n Pettersburg i n marile orae, a implicat membrii Partidului Constituional Democrat i Melevicii . n urma Congresului de la Londra i Bruxelles , din 1903 , revoluionarii se vor scinda astfel:

Melevicii minoritari , susineau marxismul tradiional , optnd pentru reforme pe cale parlamentar

Bolevicii majoritari , erau condui de Lenin , susinnd preluarea puterii prin revoluie i teoria marxismleninismului.

La 1 martie 1917 , puterea era preluat de un guvern provizoriu , condus de prinul Lvov, care va decide reformele : Libertatea presei i Ziua de lucru de opt ore , iar pe 2 martie 1917 , arul Nicolae al II-lea abdica.

Se vor constitui sovietele consilii formate din muncitori i soldai, care trebuiau s asigure controlul populaiei. Acestea vor fi influenate de partidul bolevic. Lenin va lansa din exil Tezele din Aprilie , n care preciza necesitatea prelurii puterii prin revoluie i instaurarea proletariatului.

Revoluia Bolevic 25 octombrie / 7 noembrie 1917 bolevicii vor specula nemulumirile sociale, promind scoaterea din rzboi a Rusiei. Controlnd sovietele din marile orae, vor pregti lovitura de stat, guvernul fiind rsturnat.

Va fi realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor Popoarelor din Rusia ; era recunoscut dreptul popoarelor din Imperiul arist la auto-determinare. n decembrie 1917, decretul asupra pcii stabilea msurile pentru pacea cu Puterile Centrale. Pacea se ncheia la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk.

Bolevicii i vor consolida puterea prin poliia politic creeat in decembrie 1917 de Lev Trotski. n iulie 1918 arul Nicolae al II-lea era nchis la Ekaterinburg, proclamndu-se RSSR ( Republica Sovietic Socialist Rus ).

1918 1920 -> are loc rzboiul civil dintre bolevici i adepii tarului, sprijinii de Antanta. Bolevicii vor ctiga aceast lupt. Vor fi desfiinate celelalte partide politice , confiscate propriettile private, va fi instaurat cenzura, iar liderii opoziiei nchii sau ucii.

La 30 decembrie 1922, prin alturarea Transcaucaziei , Ucrainei i Bielorusiei la RSSR, se puneau bazele URSS-ului (Uniunea Republicilor Socilaiste Sovietice ) , organizat conform Constituiei din 1924. n 1924 moare Lenin , puterea fiind exercitat de ctre biroul politic , Stalin reuind sa acapareze puterea.

STALINISMUL

Dupa 1924 , liderii marcanti ai partidului bolsevic au fost:

Stalin

Trotki

Tomski

Buharin

Rikov

Znioviev

Kamenev

Disputa dintre Stalin i Troki pe marginea direciei politice ( Troki susinea teoria revoluiei permanente / exportul de revoluie ; Stalin susinea ideea comunismului ntr-o singura ar, sprijinit i de ceilali membrii ), va duce la nlturarea lui Troki din funcia de comisar de rzboi (1925) , in 1929 va aduce exilarea acestuia, pentru ca acesta s fie asasinat n 1940 n Mexic.

n decembrie 1927 , debuta Regimul Stalinist (1924/1927 1953). A fost lansat conceptul de duman al poporului orice persoan ce dovedea susineri mpotriva sistemului era acuzat i condamnat la moarte sau dus in lagrele de munc.Masuri ale regimului Stalinist

(1924/1927 1953)

Plan Economic Nationalizarea ramurilor economice

Planurile cincinale primul plan 1928 1933 , presupunea centralizarea tuturor resurselor economice si organizarea productiei pe 5 ani .

Fortarea industrializarii URSS , industria fiind vazuta ca solutie pentru eradicarea inapoierii economice

Agricultura Colectivizare 1929 -> confiscarea pamanturilor si comansarea lor in gospodarii agricole sau colhozuri

Plan Cultural Proletcultismul o cultura noua ce rupea legaturile cu perioada anterioara, considerata decadenta. Era o cultura ce avea ca elemente centrale munca si muncitorul

Plan Ideologic Stahanovismul miscare ce viza cresterea concurentei dintre muncitori pentru a mari normele de productie. Acest concept vine de la muncitorul Alexei Stahanov, miner ucrainian, care ar fi depasit norma de lucru de carbune extras cu 14 ore.

Plan Politic Opozantii erau trimis in gulag sisteme de lagare si puscarii ale URSS , soldata cu moartea a 8 milioane de victime. Marea teroare epurarea ampla , vizand membrii partidului considerati potentiali rivali (generali si maresali ai armatei rosii) 1mil 500 victime

Cultul personalitatii dus la apogeu

Politia politica la baza sistemului constituit de catre stalin , politia politica a stat la baza controlului populatiei ; aceasta poarta denumirea de CEKA/NKVD/KGB

Dupa 1945, comunismul se va extine pe baza evolutiei politico-militare.

II.b)Fascismul:

Totalitarismul de dreapta, fascimul italian i nazismul german , au aparut ca o reacie la consolidarea comunismului, pe un fond de umilin naional : Germania pierduse razboiul i considera ca i s-a impus un dictat , iar Italia considera c a pierdut pacea. Ambele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, ambele fiind state naionaliste : baza fascist naiunea ; baza nazist poporul.

Criza Italiei de dup 1918 a fost accentuata de micrile socialiste din 1919-1920. O mare parte a burgheziei vor susine extrema dreapta ca o garanie n faa ameninrii din stnga.

Primele grupri fasciste au aparut la Milano , creeate de Benitto Mussolini n 1919 , ce reuneau veteranii de rzboi ( fascii de combatimento). Aveau ca simbol fascia - simbol roman din timpul republicii.

Ideologica fascist statul naiune este elementul primordial i era vazut ca o fiin distinct de cea a indivizilor , care sunt subordonai statului

n 1922 se fonda Partidul National Fascist . La 28 octombrie 1922, n urma Marului Asupra Romei , Victor Emanuel al II-lea de Savoia i acorda lui Mussolini funcia de prim-ministru.Masuri Ale Regimului Fascist

Plan Economic 1925-1926 : erau desfiintate sindicatele , si inlocuite cu Sistemul Corporatist ,structuri ce grupau muncitori si patroni.

Economia era controlata de sistmeul fascist, impunandu-se autarhia limitarea importurilor

Plan Ideologic Tinerii erau educati in cultul Partidului Fascist , denumiti Avangardisti / Balillas Populatia adulta constituia camasile negre.

Plan Politic Politica interna

Impunerea cenzurii

Interzicerea celorlaltor partide

Cultul personalitatii Il Duce Mussolini

Puterlie Lui Mussolini In stat Lege adoptata de parlament in 1925, prin care acestuia i se acordau puteri nelimitate Politia politica OVRA. Politica externa 1923 - Prin Pacea de la Lousagne anexa arhipelargul Dodecanez si Insula Corfu

1929 - Prin Concordatul de la Luterano era recunoscuta existenta Vaticanului

1935-1936 trupele italiene pronind din Somalia vor cuceri Etiopia

nov 1937 se puneau bazele axei Roma Berlin Tokyo 1936-1939 Italia se implica alaturi de Germania in razboiul civil din Spania

1939 Italia anexa Albania

II.c) Nazismul:

Naional socialismul nazismul este varianta german a fascismului, conturat n anii 1930. Nazismul a fost ideologia Partidului Muncitoresc German nfiintat n ianuarie 1919, denumit mai apoi Partidul Naional-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP).

Adolf Hitler , nscut n 1889 n Germania, se va nrola voluntar n armata german, participnd la primul razboi mondial , resimind nemulumirile naiunii n 1918.

Germania considera c i s-a impus un dictat la Versailles, condiiile tratatului fiind inacceptabile : cedarea teritoriilor Arsacia si Lorena Frantei

decolonizarea Germaniei

limitarea efectivelor militare

plata daunelor de razboi

demilitarizarea Renaniei

Partidul Nazist, iniial restrns, va atrage tot mai muli adepi pe fondul crizei economice din primii ani de dup razboi datorit ideilor vehiculate: Nationalism

Anti-liberalism

Anti-parlamentarism

Puritatea rasiala

Redobandirea onoarei nationale

Ideile de baz ale doctrinei naziste vor fi regsite n cartea lui Hitler Mein Kampf (Lupta Mea) , scris n 1925 .Criza economic din 1929 va oferi partidului nazist ansa de a se afirma. Acesta va obine la alegerile din 1932 cele mai multe voturi, iar preedintele Paul von Hindenburgh l va desemna pe Hitler cancelar al Germaniei la 30 ianuarie 1933.

Principiile fundamentale ale doctrinei naziste sunt:

Teoria spaiului vital se impunea ruperea lanurilor de la Versailles i obinerea unor noi teritorii de locuit pe seama vecinilor

Teoria rasei ariene lumea este mprit n dou categorii : rasele superioare i inferioare ; rasa german reprezentnd rasa arian prin definiie, menit s conduc lumea

Evreii acetia reprezint plaga societii germane , fiind sortii anihilri

Hitler va reusi s controleze Partidul Nazist, Guvernul i Instituiile statului.

Etapele consolidrii puterii:

27-28 februarie 1993 Incendierea Reichstagului pentru a elimina opoziia, nazitii vor nscena incendierea Parlamentului , blamnd pentru acest act pe comuniti i socialiti , care vor fi arestai. A 2-a zi va fi introdus starea de urgen - > limitarea drepturilor civile

martie 1933 pentru a-i mari ponderea in Parlament, nazitii vor organiza noi alegeri.

23 martie 1933 Legea de mputernicire puterea legislativ trecea n subordinea Guvernului (anihilarea separrii puterilor in stat)

Iulie 1933 erau desfiinate partidele politice, Partidul Nazist devenind partidul unic

29-30 iunie 1934 Noaptea Cuitelor Lungi trupele S.A. dovediser n mai multe rnduri insubordonare n faa lui Hitler, motiv pentru care , liderii acestei organizaii para-militare vor fi asasinai, n frunte cu conductorul su Erns Rohm

Organizaii naziste :

Gestapo poliia politic

Trupele SS i SA organizaii para-militare de atac i de aprare Frontul Muncii o organizaie menit s nlocuiasc sindicatele, avnd atribuii sczute

Aparatul de propagand se baza pe radio i era condus de Joseph Goebels.

Hitlerjugend regimul nazist a pus bazele unei structuri ce nregimenta tinerii, educndu-i n spiritul ataamentului fa de ar i de FuhrerMasuri ale Regimului Nazist

Plan Economic Va fi eradicat somajul .

1934 somajul atinsese cote inalte, 6 mil. someri

1936 sub 1 mil. someri

1938 nevoia de forta de munca straina

Eradicarea s-a realizat prin atingerea unor obiective de interes public : Autostrazi, Platforme , Uzine .

Plan PoliticMasurile in plan politic au vizat incalcarea tratatelor de la Versailles.

1934 reluarea producerii armamentului

13 martie 1935 reintrodus serviciul militar obligatoriu

7 martie 1936 remilitarizarea Renaniei

Octombrie noembrie 1937 axa RBT

11-12 martie 1938 Anschluss anexarea Austriei

29-30 septembrie 1938 Conferinta de la Munchen 23 august 1938 Pactul Ribbentrop-Molotov impartirea Europei in Sfere de influenta

Plan Anti-SemiteAnti-semitismul ideologie oficiala, concretizata prin masuri legislative rasiale

1 aprilie 1933 boicotul general ce viza magazinele si firmele evreiesti

1934-1935 evreii vor fi indepartati din functii

15 septembrie 1935 legea cetateniei era considerat cetateani doar germanul

14 noembrie 1935 legea stigmatizarii evreilor si interzicerea casatoriilor mixte

9-10 noembrie 1938 Noaptea de Cristal

20 ianuarie 1942 Conferita de la Wansee Solutia Finala

Vor fi omorati peste 6 mil. everi

Lagare de concentrare : Auschwitz-Birkenau

Treblinka

Sobibor

Majdanek

Belzec

Dachau

Buchenwald

Bergen-Belsen

Cronologie

DataEveniment

1926Comunismul n Polonia

1929Comunismul n Iugoslavia

1933Nazismul n Austria

1936Comunismul n Grecia

1938Comunismul n Romania

21 iunie 1946Referendumul din Italia

1947Constituia Republicii Italia

august 1919Constituia de la Weimar

1925Preedintele Paul von Hindenbrugh

17 iun 20 aug 1945Conferina de la Potsdam

8 mai 1949Contituia de la Bon RFG

octombrie 1949Apariia RFG-Ului

1949-1963Cancelarul Konrad Adenauer

30 octombrie 1990Unificarea Germaniei

1946-1958A 4-a Republic Framcez

1968Constituia Francez a lui Ch. Gaulle

1959-1969Ch. De Gaulle preedinte al Franei

1962Amendament Constituional - Frana

1979-1990Margareth Thatcer

1982Marea Britanie vs. Argentina

23 feb/8 mar 1917Revolutia Burghez - Rusia

1903Congresul de la Londra i Bruxelles al revoluionarilor din Rusia

1 martie 1917Guvernul Lvov

2 martie 1917arul Nicolae al II-lea abdica

25 oct/ 7 nov. 1917Revoluia Bolsevica

2 nov 1917Declaraia Popoarelor din Rusia

3 martie 1918Pacea de la Brest-Litovsk

30 decembrie 1922Apare URSS

1924Constituia URSS

1925Stalin + Kamenev si Zenoviev vs Trotski

1929Trotski exilat

1940Trotski asasinat n Mexic

1924/1927-1953Regimul Stalinist

1928-1933Primul plan cincinal

1929Colectivizarea n Rusia

1935Lansat conceptul de Stahanovism

1936-1939Marea Teroare n Rusia

1922Lua nastere Partidul Naional Fascist

28 octombrie 1922Marul asupra Romei

1925Legea Puterile lui Mussolini n stat

1925-1926Desfiinarea sindicatelor i apariia Frontului Muncii

1923Pacea de la Lousagne

1929Concordatul de la Luterano

1935-1936Italia cucerete Etiopia

1936-1939Rzboiul civil din Spania

1939Italia anexa Albania

30 ianuarie 1933Hitler prelua puterea desemnat cancelar

1925Mein Kampf

27-28 februarie 1933Incendierea Reichstagului

23 martie 1933Legea de mputernicire

29-30 iunie 1934Noaptea Cuitelor Lungi

1 aprilie 1933Boicotul General

15 septembrie 1935 Legea Ceteniei Legile rasiale de la Nurnenberg

14 noembrie 1935Legea stigmatizrii evreilor Nurnenberg

9-10 noembrie 1938Noaptea de Cristal

13 martie 1935Reintroducerea serviciului militar obligatoriu

7 martie 1936Remilitarizarea Renan

11-12 martie 1938Anschluss-ul

29-30 septmebrie 1938Conferina de la Munchen

23 august 1939Pactul Ribbentrop-Molotov

1 septembrie 1939Polonia atacat de Germania

Oameni, societate i lumea ideilor.-Ideologii si practici politice in Romania-

I. Ideologii i practici polititice pn la 1918:

Sistemul politic al Romniei , la nceput de sec. XX, s-a bazat pe Constituia din 1866. Aceasta a stabilit un regim liberal. Constituia era structurat pe 8 titluri , capitole i seciuni, preciznd c principatele unite reprezint un singur stat ROMNIA.Principiile moderne ale constituiei erau:

separarea puterilor in stat

suveranitatea naional

monarhia constituional i ereditar guvernarea reprezentativ si responsabil garantarea drepturilor i libertilor ceteneti

Monarhul era un factor de echilibru al scenei politice. Reprezentantul monarhiei , Carol I , a continuat programul de modernizare a Romniei , ncepute de Al.I.Cuza. A susinut lupta naional a romnilor de peste grani, domnia sa garantnd stabilitate politic.Prima realizare a fost conducerea Romniei spre independen, proclamat la 9 mai 1877 i recunoscut de Marile Puteri prin Congresul de Pace de la Berlin 1/13 iunie-1/13 iulie 1878.

Consolidarea dinastiei in 1878-1881:

septembrie 1879 Carol primea titlul de alte regal

14 martie 1881 Parlamentul proclama Romania ca regat

10 mai 1881 Carol i Elisabeta erau ncoronai ca regi

18 mai 1881 Pactul de Familie Ferdinand este proclamat prin motenitor

Sistemul politic ntemeiat la 1866 era reglementat de votul cenzitar. Existau 4 colegii electorale, numrul lor fiind redus la 3 in iunie 1884 : un colegiu pentru camera Deputailor i 2 colegii pentru Senat.

Colegiul electoral grupa categoriile de alegtori, difereniate pe criteriul averii

n Vechiul Regat, Camera Deputailor avea 183 de deputai.

n colegiul I votau proprietarii de pmnt,

n colegiul II votau alegtorii care plteau o contribuie de cel puin 20 lei ,

n colegiul III votau ranii nstrii , care plteau un impozit simbolic statului

Colegiul electoral era format din 100.000 alegtori. Scena politic a fost dominat de 2 partide : Partidul Naional Liberal i Partidul Conservator.

Ia) Partide politice influente pn la 1918:

Partidul National Liberal PNL 24 mai 1875

Partidul National Liberal

Membrii MarcantiMembrii Fondatori: I.C. Bratianu si C.A.Rosseti- se vor separa in 1884 , Bratianu conducand pana in 1892 -

Dupa 1909 s-au succedat la putere :

Ionel I.C.Bratianu Vintila Bratianu I.Gh.Duca Constantin Bratianu

Categoria ReprezentataReprezentau interesele politico-economice ale burgheziei industriale si financiare

DevizaPrin Noi Insine

IdeologiaSe dorea valorificarea tuturor resurselor nationale in vederea dezvoltarii societatii romanesti. Se pronuntau pentru dezvoltarea accentuata dupa model occidental.

Partidul conservator PC 3 februarie 1880

Partidul Conservator

Membrii MarcantiA fost condus de Lascar Catargiu , Titu Maiorescu ,

P.P.Carp, Gh Grigore Cantacuzino (1889-1907)

Categoria ReprezentataReprezentau interesele marilor mosieri

DevizaPasii marunti

IdeologiaProgresul durabil al tarii nu se poate face in salturi, ci gradual, prin mentinerea unei legaturi organice intre trecut si prezent. Este necesar adoptarea treptata a isntitutiilor occidentale, pe masura ce populatia romana este pregatita sa le asimileze

PNL si PC se vor afla succesiv la guvernare datorita principiului rotative guvernamentale din 1895.

II. Ideologii si practici politice dupa 1918:

Dup 1918 , Romania a cunoscut schimbari radicale n cadrul suprafetei (137.000 -> 295.049 km) i populatiei. Apar minoritatile nationale: Romnii 71,9%

Maghiarii 7,9%

Germanii 4,1%

Evreii 4%Concretizarea Romniei Mari a impus necesitatea realizrii unor reforme ample :Reformele din 1918-1926

ReformaDataExplicatie

Votul Universal16 noembrie 1918Aveau drept de vot barbatii majori cu exceptia cadrelor din armata si a magistratilo

Legea exproprierii marilor mosii din Vechiul Regat15 decembrie 1918Va ajuta la realizarea reformei agrare, in 1921 prin improprietarirea a 1mil.400 fam. cu 6 ha.

Calendarul GregorianMartie 19181 aprilie devenea 14 aprilie

Reforma unificarii monetareToamna 1920Erau scoase din circulatie coroana austro-ungara si rubla ruseasca

Noua Constitutie29 martie 1923Adaptarea Constitutiei din 1866

Reforma reorganizarii Bisericii Ortodoxe25 februarie 1925Biserica este ridicata la rang de patriarhie, Miron Cristea devenind primul patriarh

Reforma Administrativa14 iunie 1925Apare principiul descentralizarii administrative -> 71 judete, cpmdise de prefecti

Legea Primei Electorale27 martie 1926Partidul care detinea cel putin 40% din voturi , in calitate de grupare majoritara , primea jumatate din mandatele Camerei Deputatilor. Cealalta jumatate se aloca tuturor partidelor ce depaseau pragul electoral de 2% , in ordine descrescatoare, incepand cu partidul invingator

URMARI Disprea marea proprietate funciar Disprea puterea economica a moierilor

Disprea PC

Se consolideaz PNL

Crete importana muncitorilor industriali i a ranimii

Diversificarea Spectrului Politicn perioada interbelic au existat doua ideologii : Neo-Liberalismul i ranismulIIa)Neo-Liberalismul:

A fost teoretizat de Vintil Brtianu, Mihail Manoilescu i Stefan Zeletin. Zeletin arta c viitorul nostru tine de o problem fundamental; ne trebuie o mare independen. Zeletin insista pe principiul c independena politic trebuie completat de una economic. Susinea nationalizarea capitalului i constituirea unui capitalist autohton

Era susinut ideea limtrii folosrii capitalului strain i emanciparea de sub finana strain.

IIb) aranismul. Partidul Naional ranesc

Partidul National Taranesc PNT 10 oct. 1926

Membrii MarcantiMembrii fondatori : Ion Mihalache si Constantin Stere

Categoria reprezentataReprezentau interesele taranimii

DevizaPortile Deschise

Ideologia Sustineau ideea ca Romania trebuie sa se edifica ca stat taranesc. Se punea accentul pe agricultura modernizata, iar in plan industrial urmau sa fie sustinute ramurile avand necesarul de resurse asigurat in tara.

Ajunsi la guvernare in perioada 1928-1933 vor fi afectati de criza economica

Alte partide politice:

Liga Poporului /Partidul Poporului 1 aprilie 1918 Alexandru Averescu (1920-1921 reforma agrar)

Partidul Social Democrat 1927 reprezentau interesele muncitorilor

Partide Extremise

Liga Apararii National CrestineMartie 1923 AC Cuza

Milta pt alianta cu Italia si excluderea evreilor din viata sociala si economica

Legiunea Arhanghelului MihailIulie 1927 Corneliu Zelea Codreanu. Garda de fier 1930Miscarea LegionaraApelau la mesianism si la cultul taranului

Partidul Comunist din romania8 mai 1921Sustinea principii ce periclitau integritatea statala.

III.Carol al II-lea:

Monarhia n perioada interbelic a reprezentat elementul cheie al sistemului politic, funcia sa fiind reglementat prin Constituia din 1923. Caracterul ei a fost reprezentat de Ferdinand I(1914-1927).

Prestigiul monarhiei va crete prin prisma Marii Uniri. Apogeul acesteia a fost atins odat cu ncoronarea suveranilor , la Alba-Iulia 15 octombrie 1922.

Spre sfritul domniei lui Ferdinan, imaginea monarhiei a avut de suferit pe baza crizei dinastice, determinat de renunul prinului Carol al II-lea la statutul de motenitor al tronului, decizie anunat prin scrisoarea de la 12 decembrie 1925.

Prin Consiliu de Coroan de la 31 decembrie 1925, era acceptat decizia lui Carol, care era exilat din ar, rmnnd n occident sub numele de Carol Caraiman. Prin motenitor va vedeni Mihai, care urc pe tron la 20 iulie 1927, domnia sa pn n 1930 aflndu-se sub tutela unei regene regale formate din:

Miron Cristea

Gh. Buzdugan seful justitiei

Principele NicolaePe fondul crizei dinastice apare curentul ce susinea readucerea prinului Carol pentru refacerea ordinii dinastice, susinut de frunaii PN. Carol va reveni n ar n iunie, pt ca la 8 iunie1930 s fie recunoscut ca rege, iar Mihai s redevin prin motenitor , sub titlul Mare Voievod de Alba-Iulia.

Carol al II-lea 1930-1940 a realizat mai multe aciuni care au vizat nlturarea regimului democratic i instaurarea unui regim totalitar, autoritar. Se va concretiza camarila regal pe lng Elena Lupescu.

Regele a ncurajat guvernul s conduc prin decrete legi, fiind compromis autoritatea Parlamentului. A sprijinit formaiunile extremiste pentru a lovi n sistemul democratic. Totui, n perioada lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai nalte cote, Vechiul Regat cunoscnd n plan cultural o perioad clasic.

La alegerile din 20 decembrie 1937 , nici un partid nu a totalizat procentajul de 40%:

PNL 35,9%

PN 20%

TP 15,58% (Totul Pentru Tara)

PNC 9,15% - Octavian Goga va fi desemnat ef al Guvernului

Carol a pregatit n spatele acestui guvern instaurarea unui regim propriu, autoritar, concretizat prin numirea in funcia de prim-ministru a lui Miron Cristea la 10 februarie 1938.

Masurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:

Reformele Regimului lui Carol al II-lea

ReformaDataExplicatie

Introducerea starii de asedu si a cenzurii11 februarie 1938

Noua Constitutie20 feburarie 1938Regele participa legal si activ la actul guvernarii; varsta de vot ridicata la 30 de ani

Dizolvarea Partidelor30 martie 1938Consiliul de Coroana devenea organ premanent

Desfiintarea SindicatelorOctombrie 1938Sindicatele erau inlocuite cu bresle, cu atributii diminuate

Infiintarea Partidului Unic16 decembrie 1938Frontul Renasterii Nationale, cu membrii din partidele desfiintate

Straja TariiDecembrie 1938Un organism ce reunea tinerii de 7-21 ani , educandu-i in spiritul atasamentului fata de rege

Reforma Administrativa1938Apareau 10 tinuturi, conduse de rezidenti regalu. Se urmarea controlul administratiei

Regimul autoritar a presupus nclcarea principiului : Regele domnete dar nu i guverneaz. Regele impunea principiul c guvernul trebuie s dea socoteala n faa sa, acesta guvernnd prin decrete legi.

Ca urmare a intensificrii pe plan extern a regimurilor totalitare, Romania a fost direct vizat de acest fenomen aflat n desfurareCedarile Teritoriale

26 28 iunie 1940In urma a 2 ultimate sovietice , Romania ceda URSS-ului Basarabia si Tinutul Herta

20 august 1940In urma Dictatului de la Viena , Hitler si Mussolini obligau Romania sa cedeze Ungariei N-V Transilvaniei

7 septembrie 1940In urma Tratatului de Granita de la Craiova, Romania ceda Bulgariei : Cadrilaterul

Carol al II-lea era acuzat de dezastrul Romaniei. La 6 septembrie 1940 prsea tronul , Mihai redevenind rege.

CronologieDataEveniment

1 iulie 1866Constituia din 1866

9 mai 1877Proclamarea Independenei Romniei

1/13 iunie 1/13 iulie 1878Conferina de Pace de la Berlin

Septembrie 1879Carol primea titlul de alte regal

14 martie 1881Parlamentul proclam Romnia ca regat

10 mai 1881Carol i Elisabeta ncoronai ca regi

18 mai 1881Pactul de Familie

24 mai 1875PNL

3 februarie 1880PC

1889-1907Cantacuzino lider PC

1895Principiul rotative guvernamentale

1 decembrie 1918Marea Unire

16 noembrie 1918Votul Universal

15 decembrie 1918Legea exproprierii marilor moii din Vechiul Regat

1921Reforma Agrar

Martie 1918Calendarul Gregorian

Toamna 1920Reforma unificrii monetare

29 martie 1923Noua Constituie

25 februarie 1925Reforma reorganizrii Bisericii Ortodoxe Romane

14 iunie 1925Reforma Administrativ

27 martie 1926Legea Primei Electorale

1881PNR

Decembrie 1918P

10 octombrie 1926PN

1928-1933Guvernarea PN

1 aprilie 1918Liga Poporului/Partidul Poporului

1927PSD

Martie 1923Liga Aprarii Naional Cretine

Iulie 1927Legiunea Arhanghelului Mihail

1930LAM -> Garda de Fier

8 mai 1921Partidul Comunist din Romania

1914-1927Ferdinand I

15 octombrie 1922ncoronarea ca regi a lui Ferdinan i Mariei

12 decembrie 1925Renunul lui Carol la titlul de prin motenitor

31 decembrie 1925Consiliul de Coroan accept decizia lui Carol

20 iul 1927 1930Prima domnie a Regelui Mihai

8 iunie 1930Carol al II-lea Recunoscut ca rege

1930-1940Carol al II-lea

20 decembrie 1937Alegerile unde nici un partid nu a strans 40%

10 februarie 1938Miron Cristea numit prim-ministru

11 februarie 1938Introducerea strii de urgen i a cenzurii

20 februarie 1938Noua Constituie

30 martie 1938Dizolvarea Partidelor

Octombrie 1938Desfiinarea Sindicatelor

16 decembrie 1938Partidul unic

Decembrie 1938Straja rii

1938Reforma Administrativ

26-28 iunie 1940Cedarea Basarabiei i Hertei URSS-ului

20august 1940Dictatul de la Viena

7 septembrie 1940Tratatul de Grani de la Craiova

Oamenii, societatea i lumea ideilor

-Constitutiile Romaniei-I.Regulamentele organice:

nc din timpul ncheierii conveniei de la Akkerman octombrie 1926, Poarta Otomana i Rusia conveneau n privina nevoii de elaborare pentru principate a unor regulamente de organizare intern. Se va ajunge la elaborarea Regulamentelor Organice.

n aprilie 1828 , a nceput un nou rzboi ruso-otoman, ncheiat prin pacea de la Adrianopol 2 septembrie 1829, prin nfrngerea otomanilor. Rusia deveana putere protectoare a principatelor. Perioada 1829 1834 ,a reprezentat perioada ocupaiei militare ruseti din principate, acestea fiind conduse de generalul Pavel Kisselef , ca preedinte al celor doua adunri / divanuri.

n timpul acestei ocupaii s-au elaborat Regulamentele Organice. O anchet rus a constituit obiectul unui raport general, la care s-au adugat sugestiile generalilor rui de la Iai i Bucureti, propunerile i principiile din memoriile boiereti.

Protectoratul Rusiei viza anexarea Basarabiei. Regulamentele Organice au intrat in vigoare la :

1 iulie 1831 ara Romneasc

1 ianuare 1832 ara Moldovei

Dup elaborarea lor de ctre cele doua comisii boiereti conduse de consulul general Mincioki, au fost aprobate de ctre cele doua adunri obteti , iar n 1833 confirmate de ctre sultan.Acestea aduceau pentru prima data n istoria principatelor principiul separrii puterilor n stat i elemente de modernizare instituional.Regulamentele Organice

Puterea Executiva Detinuta de domn ales pe viata de Adunarea Obsteasca formata din marii boieri

Domnul numea si revoca ministrii

Domnul avea drept de initiativa legislativa si de sanctionare a legilor

Domnul era ajuutat de un Sfat Administrativ Extraordinar compus din 6-8 ministrii

Puterea Legislativa Detinuta de Adunarea Obsteasca condusa de boieri, care aprobau legile

Intocmea rapoarte periodice despre starea tarii, numite anaforale

Puterea Judecatoreasca Detinuta de instantele judecatoresti: Curti de Apel, Tribunalele Judetene

Instanta Suprema Inaltul Divan Domnesc

Urmri ale impunerii Regulamentelor Organice :

modernizarea instituiilor interne

mbuntirea serviciilor publice

au uniformizat sistemul fiscal; s-a stabilit un impozit unic numit Capitaie, burghezia platind patent

apare conceptul modern de buget

este renfiinat armata

s-a prefigurat nfiinarea unei bnci naionale

se ntemeiaz arhivele naionale

n justiie apar corpuri de avocai i procuratura

Aspectele negative ale Regulamentelor Organice :

se menin privilegiile i scutirile de taxe de care beneficiau boierimea i clerul

nu era rezolvat problema rneasc: continuau s existe clcai, numrul de zile de lucru fiind mrit

1/3 din moie (proprietatea funciar) era considerat proprietatea exclusiv a boierilor

prin intermediul Regulamentelor Organice se consolida controlul Rusiei ca i putere protectoare

Astfel , n ara Romneasc, documentul revoluiei elaborat la 9 iunie 1848 Proclamaia de la Islaz solicita:

deplina independenta administrativa si legislativa a tarii cu nlturarea oricrui amestec strain autonomia

domn responsabil

desfiinarea rangurilor si privilegiilor boiereti : egalitatea in fata legii

libertatea cuvntului si a tiparului

Garda naional si drapelul tricolor

Emanciparea evreilor si a iganilor

Impropietarirea clcailor, cu despgubire

II. Convenia de la Paris:

ntre 1853-1856 se desfoar Rzboiul Crimeei, ce a fcut ca problema romneasc s devin o chestiune de interes european. S-a convenit de ctre cele 7 puteri garante. Prin Congresul de Pace de la Paris , martie 1856: Protectoratul arist era nlturat

Garania celor 7 puteri garante (Anglia Austria Frana, Imperiul Otoman, Piemont,Prusia, Rusia)

Convocarea n principate a dou adunri ad-hoc la Iai i Bucureti, prin care sa fie consultat voina romnilor

La 7-8 octombrie 1857 au fost elaborate la Iai i Bucureti 2 rezoluii identice in 5 puncte:

unirea statelor ntr-un singur stat Romania

recunoaterea autonomiei principatelor

aducerea pe tron a unui principe strin dintr-o dinastie european Adunare Obteasc reprezentativ si guvernare responsabil Recunoaterea neutralitii rii

Reprezentatii puterilor au intocmit un raport ce va fi dezbtut n cadrul Conferinei de la Paris (mai-august 1858). n cadrul acesteia s-a elaborat Convenia de la Paris viitoarea constituie a Romniei, ce fixa statutul internaional i organizarea intern.

Statul Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei era proclamat la 6/19 august 1858, rmnnd sub suzeranitate otoman , aflndu-se sub garania celor 7 puteri. Era stabilit principiul separrii puterilor n stat. Fiecare principat avea cte un domn ales pe via de o Adunare Electiva cu un mandat 7 ani / Adunarea Obsteasca n Tara Romaneasca aleas pe 5 ani.

Conventia de la Paris

Domnul Are initiativa legislativa

Sanctioneaza legile

Dizolva Adunarea Electiva

Desemna ministrii

Detinea puterea executiva , sprijinit de Consiliul de Ministrii

Puterea Legislativa Este detinuta de domn, Adunarea Electiva, Comisia Centrala(Focsani)

Au rolul elaborarii proiectelor comune

Puterea Judecatoreasca Detinuta de instantele judecatoresti si de Inalta Curte de Casatie si Justitie(sediul la Focsani) Sentintele erau pronuntate in numele domnului

Neprevznd c domnii trebuie s fie persoan distinct, romnii vor realiza dubla alegere a lui Al.I.Cuza, la 5 ianuare 1859 (ara Romneasc) i 24 ianuarie 1859 (ara Moldovei).n timpul domniei lui Cuza, 1859-1866, instituiile au funcionat n baza Constituiei. n perioada 1864-1866, acesta a condus ca un dictator n temeiul unei noi constituii.

III.Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris:

Opoziia conservatoare din Adunarea Electiv fa de proiectul legii rurale l-a forat pe Cuza s recurg la lovitra de stat de la 2 mai 1864, dizolvnd adunarea. A urmat adoptarea unei noi constituii validat printr-un plebiscit la 10-14 mai 186 Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris.

SDCP a fost soluionat de nevoia impunerii unor reforme ample, impunnd o domnie autoritar.

Domnul are drept de iniiativ legislativ, drept de veto, pe timpul vacanei parlamentare putea emite decrete. Puterea legislativ era deinut de el i Parlamentul bicameral Adunarea Electiv i Corpul Ponderator; preedintele camerei era numit de domn, iar din Corpul Ponderator era desemnat tot de domn. Puterea executiv era deinut de el i Guvern.

Sistemul de vot era censitar , ins nivelul de cens era mai mic. Existau doua categorii de alegtori:

alegtorii direci care votau individual

alegtorii primari care votau prin delegai (100 alegtori desemnatu 1 delegat)IV.Constituia din 1866:

Dup abdicarea lui Cuza oamenii politici din Romania s-au implicat n iniiative n plan diplomatic pentru gsirea unui principe strain. n prim instan a fost proclamat domn Filip de Flandra al Belgiei, care va declina oferta. Pe 25 martie 1866, I.C.Brtianu comunica n ara aducerea ca principe a lui Carol de Hohenzolern Sighmarighen, membru al casei domnitoare a Prusiei i nrudit cu Napoleon al III-lea.

La 25 aprilie 1866 , Carol primea acceptul din partea efului casei de Hohenzolern , Wilhelm I , tatl su Karl Anton i cancelarul Otto von Bismark.

ntre 2-8 aprilie 1866 avea loc plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol. La 10 mai1866, acesta a depus jurmnt ca domn constituional n fata Parlamentului. Carol I(1866-1914) a reprezentat elementul de stabilitate al scenei politice romneti.

A fost adoptat Constituia la1 iulie 1866. Textul ei era elaborat de Consiliul de Stat (organism introdus prin SDCP, ce avea rolul elaborrii proiectelor de legi). Textul a fost dezbtut in Adunarea Constituant la 1/13mai 1866. Constituia a avut influene liberale i conservatoare, fiind asemntoare celei belgiene din1831. Era prima lege fundamental elaborat strict de clasa politic romneasc, fiind structurat pe 8 titluri , capitole i seciuni.

Constitutia din1866

Puterea Executiva Detinuta de domn si delegata guvernului

Domnul Seful Statului

Seful armatei

Numeste si revoca ministrii

Numeste in toate functiile publice

Convoaca si amana , sau dizolva Parlamentul

Bate moneda

Coordoneaza politica externa

Acorda distinctii si decoratii

Are drept de veto absolut Sanctioneaza si promulga legi

Amnistiaza si gratiaza

Poate emite regulamente instructiuni pentru aplicarea legii

Puterea Legislativa Detinuta de Parlamentul bicameralfor de control pt executiv

Camera Deputatilor adopta bugetul

Parlamentarii au drept de interpelare-cer socoteala ministrilor

V.Constitutia din 1923:

Adoptarea unei noi constituii a fost necesar datorit realizrii Statului Naional n1918 i datorit adoptrii noilor reforme precum votul universal sau reforma agrar.

Constituia din1923 a stat la baza edificiului politic i instituional al Romniei Mari n perioada interbelic, reprezentnd o adaptare a celei din1866

Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat, anunndu-se alegeri pentru Adunarea Naional Constituant. PNL va ctiga alegerile, asigurndu-i astfel majoritatea parlamentar. PNL-ul va aduce n discuie n Parlament proiectul noii constituii. Aceasta va fi adoptat n Parlament , iar apoi promulgat de regele Ferdinand pe 28 martie 1923, pentru ca a doua zi s fie publicat n monitorul oficial.

Conform noii constituii , Regatul Romniei era definit ca stat naional i indivizibil(art.1), teritoriul su fiind inalienabil (art. 2), avnd ca form de guvernmnt monarhia constituional ereditar. Pentru Senat era meninut limita inferioara a vrstei candidailor de 40 de ani. Senatorii erau alei de patru colegii electorale. Alturi de acetia, n componenta Senatului intrau i senatorii de drept patriarhul, mitropoliii, motenitorul tronului.

Constitutia din 1923

Puterea executiva Incredintata regelui si exercitata prin intermediul Guvernului

Ministrii erau numiti / revocati de monarh

Guvernare responsabila

Nici un act al regelui nu era valabil daca nu era semnat de un ministru de resort, care isi asuma raspunderea astfel

Minstrii aveau tripla raspundere:

1. poltica fata de Corpurile legiuitoare / Parlament

2. penala in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie

3. civila in fata oricare parti vatamate

Puterea Legislativa Parlamentul bicameral Senat si Camera Deputatilor Regele si Parlamentul aveau initiativa legislativa

Dupa aprobarea legilor in Parlament urma sanctionarea si promulgarea lor de catre rege

Deputatii si Senatorii aveau drept de ancheta/interpelare Parlamentul acorda Guvernului votul de incredere sau neincredere

Camera Deputatilor adopta bugetul

Elaboreaza la sfarsitul sesiunii parlamentare Raspunsul la Mesajul Tronului Parlamentul era ales prin vot universal

Puterea Judecatoreasca Inalta Curte de Casatie si Justitie putea sa judece constitutionalitatea legilor declarandu-le inaplicabile pe cele care erau contrare Constitutiei

Instantele pronuntau hotararile in virtutea legii, sentintele fiind date in numele regelui

Judecatorii erau inamovibili

Elemente noi introduse de Constitutia din 1923:

era introdus ideea c proprietatea este o funcie social, interesele colectivitii trebuind s primeze n faa celor individuale proprietatea privat rigid; statul putea intervenii n raporturile dintre factorii economici, admindu-se dreptul su de expropriere n cazuri de utilitate public

principiul naionalizrii bogiilor subsolului pe aceast baza vor fi adoptate legile care permiteau statului intervenia sa n orientarea polticii economice a rii legea minelor 1924 n caz de pericol de stat se poate impune starea de asediu general sau parial

Drepturile si libertatile cetatenesti prevazute in Constitutie:

Articolul 6 Drepturile civile ale femeilor se vor stabili de legile pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe.Legi speciale vor determina conditiile sub care femeile pot avea exercitiul drepturilor politice

S-a hotarat doar acordarea drepturilor civile femeilor, cele politice uramnd a fi introduse prin legi speciale

Articolul 7 Deosebirile de credinte religioase si confesiuni, de origini de limba si origine etnica nu constituie in Romania o piedica pentru dobandirea drepturilor politice si civile si pentru a le exercita.

Articolul 15 Romanii, fara deosebirede origine etnica, de limbaj sau religie, se bucura de liberatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, a intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi

Constituia din 1923 a fost inlocuit de Carol al II-lea cu cea din 1938 , a fost repus partial dupa 23 august 1944, pentru a fi abrogat definitiv la 30 decembrie 1947.

VI. Constitutia din 1938:

Regele Carol al II-lea (1930-1940) a urmrit instaurarea unui regim autoritar. Astfel, la 10-11 februarie 1938, guvernul Octavian Goga a fost nlocuit cu un guvern consultativ condus de patriarhul Miron Cristea, nlocuind regimul democratic cu regimul autoritar monarhic.La 20 februarie 1938 a fost publicat noua Constituie, aceasta fiind supus aprobarii de ctre populaie printr-un plebiscit. Textul Constituiei , promulgate la 27 februarie a fost elaborat de ctre juristul Istrate Micescu. Constituia pornea de la blamarea partidelor politice pentru dezordinea naional ntr-un moment n care Micarea Legionar devenea tot mai evident.

Noua constituie ii permitea lui Carol sa devin un factor politic activ i s participe efectiv i legal la activitatea de guvernare.Monarhul era implicat n toate domeniile, prerogativele acestuia crescnd foarte mult, ajungnd practic s conduc singur ara.

Articole Marcante ale Constitutiei din 1938

Articolul 30Regele este capul statului

Articolul 31 Puterea legislativa se exercita de rege , prin Reprezentanta Nationala formata din cele doua Adunari : Senatul si Adunarea Deputatilor

Regele sanctioneaza si promulga legi, nici o lege fara sanctiunea regala nefiind valabila

Doar regele avea initiativa revizuirii Constitutiei

Cele doua adunari puteau propune proiecte de legi in interesul obstesc al statului

Articolul 32 Puterea executiva este incredintata regelui si exercitata de guvernul sau minstrii fiind raspunzatori doar in fata regelui

Articolul 33 Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei, in numele Regelui.Hotararile judecatoresti se iau in virtutea legii si se pronunta in numele Regelui.

Persoana regelui este inviolabila, seful statului avand prerogativa convocarii Adunarilor Legiuitoare. Regele numeste si revoca ministrii. Regele avea dreptul de a emite decrete-legi ce urmau sa fie supuse Adunarilor pentru ratificare, la cea mai apropiata sesiune

Dreptul de vot pentru Adunarea Deputailor era ridicat la 30 de ani, iar preoii nu aveau voie s fac politic. Femeile primeau drept de vot , dei n legea din 1939 , acestea nu erau eligibile. n Adunarea Deputailor puteau fi alei doar cei care practicau o munc cuprins n agricultur sau munc manual/ comer sau industrie / munc intelectual.

Drepturile ceteneti erau restrnse.Votul Universal era desfiinat deoarece doar cei care tiau carte puteau vota. Partidele poltice au fost desfiinate la 30 martie 1938. La 16 decembrie 1938 , printr-un decret-lege, lua natere Frontul Renaterii Naionale, primul partid unic al Romniei, devenit in 1940 Partidul Naiunii.

A fost anulat dreptul de control reciproc i au fost eliminate garaniile care protejau libertile individuale.

Cderea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca premis cedrile teritoriale din anii 1940. Regele a considerat c singura soluie n aceast situaie complex este reprezentat de persoana generalului Ion Antonescu. La 4 septembrie 1940 Carol al II-lea l desemna pe acesta prim-ministru.

Carol al 2-lea a suspendat Constituia i a dizolvat Parlamentul. La 5 septembrie 1940 , Antonescu i-a cerut acestuia s abdice i s prseasc ara, iar la 6 septmebrie 1940 , Carol al II-lea a renunat la tron n favoarea fiului su Mihai(1940-1947). Noul rege va emite n aceeai zi un decret prin care i acorda lui Antonesc puteri depline n funcia de Conductor al statului.

La 23 august 1944, n urma unei lovituri de stat, marealul Ion Antonescu era nlturat de la putere, aceasta fiind preluat de comuniti odat cu intrarea n ara a trupelor sovietice.

La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit s abdice, proclamndu-se Republica Popular Romn. De la un regim autoritar se face trecerea astfel la un regim totalitar regimul comunist.

CronologiaDataEveniment

1826Convenia de la Akkerman dintre Imperiul Otoman i Rusia

aprilie 1828Razboi ruso-otoman ncheiat prin infrngerea otomanilor

2 septembrie 1829Pacea de la Adrianopol

1829-1834Ocupatia militar rus n Principate, aceasta devenind putere protectoare

1 iulie 1831Intrarea n vigoare a Regulamentelor Organice n ara Romneasc

1 ianurie 1832Intrarea in vigoare a Regulamentelor Organice n ara Moldovei

1833Confirmarea Regulamentelor Organice de sultan

9 iunie 1848Proclamatia de la Islaz

1853-1856Rzboiul Crimeei

martie 1856Congresul de Pace de la Paris

7-8 octombrie 1857Elaborarea la Iai i Bucureti a 2 rezolutii identice n 5 puncte

mai-august 1858Conferina de la Paris unde se va elabora : Convenia de la Paris

6/19 august 1858Se proclama noul stat : Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei

5 ianuarie 1859Alegerea lui Al.I.Cuza n Tara Romaneasca

24 ianuarie 1859Alegerea lui Al.I.Cuza n Tara Moldovei

1859-1866Al.I.Cuza

2 mai 1864Dizolvarea Adunarii Elective de catre Cuza

10-14 mai 1864Plebiscitul pentru validarea Statutului Dezvolttor al Conveniei de la Paris

25 martie 1866I.C. Brtianu comunica n ar aducerea ca princpe a lui Carol de Hohenzoler Sigmarighen

25 aprilie 1866Carol primea acceptul de a veni n Romania

2-8 aprilie 1866Plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol n ar

10 mai 1866Carol depune jurmnt n faa Parlamentului

1866-1914Carol

1/13 mai 1866Textul noii Constitutii dezbtut n Adunarea Constituant

1 iulie 1866Promulgarea Constituiei din 1866

1831Constitutia belgian

23 ianuarie 1922Decretul regal privind dizolvarea Parlamentului

28 martie 1923Promulagareaa noii Constituii de regele Ferdinand

1924Legea minelor

23 august 1944Repunerea parial n functiune a Constituie din 1923

30 decembrie 1947Abrogarea definitiv a Constituiei din 1923

10-11 februarie 1938nlocuirea Guvernului Octavian Goga cu Miron Cristea

20 februarie 1938Publicarea Constituiei din 1938

27 februarie 1938Promulgarea Constituiei din 1938

1939Legea privind excluderea femeilor de la viaa politic

30 martie 1938Desfiinarea Partidelor Politice

16 decembrie 1938nfiintarea partidului unic : Frontul Renateri Naionale

1940Frontul Renaterii Naionale devine Partidul Natiunii

4 septembrie 1940Numirea n funcia de prim-ministru a generalulului Ion Antonescu

5 septembrie 1940Antonescu i cere lui Carol s prseasc ara i s abdice

6 septembrie 1940Carol al II-lea va parasi tronul n favoarea fiului su , Mihai

1940-1947A doua domnie a lui Mihai

30 decembrie 1947Mihai nevoit s abdice , puterea fiind preluat de comuniti , proclamndu-se Republica Popular Romn

Statul si politica

-Autonomii locale din spatiul romanesc.Formatiuni prestatle.-

I.Transilvania:

n cadrul constituirii voievodatului Transilvaniei exist dou etape distince:

etapa voievodatelor i ducatelor romno-slave

etapa cuceririi i organizrii lor de ctre maghiari

Primele referiri istorice la spaiul dintre Carpai i Tisa confirmate de descoperiri arhelogice apar n Cronica lui Anonymus ( Gesta Hungarorum / Faptele ungurilor) scris la mijlocul sec. XII. Sunt atestate cnezatele lui lui Menumorut, Glad i Gelu.

Cnezatul lui Menumorut situat ntre Mure, Tisa , Gurile Somesului i Munii Apuseni Criana cu reedina la Biharea

Cnezatul lui Glad situat ntre Tisa, Mure, Carpai, Dunre Banat cu reedina la Cuvin

Cnezatul lui Gelu situat pe cursul superior al Someului i mijlocul Mureului Centrul Transilvaniei cu reedina la Dbca acesta este afirmat de Anonymus ca fiind un anume romn

Maghiarii :

sunt un popor de fino-uglici, provenind din zona Munilor Altai Asia Central

ncep s migreze in sec. IX, fiind atestai n aceast perioad dup Volga

mpini de pecenegi se vor stabili ntre Don i Nistru

spre sfritul sec. IX vor urca pe cursul Nistrului , trec Carpaii Pduroi

sub Arpad (896-898) descalec n Panonia, ntre Tisa i Dunre

n sec. X, celor 3 formaiuni menionate anterior se vor suprapune dou structuri mai ntinse care dureaz pn in sec. XI, conduse de cpetenii maghiare ce domneau separat fa de Arpad:

Voievodatul lui Gyula situat pe fostul spaiu al cnezatului lui Gelu

Voievodatul lui Ahtum situat ntre Dunre i Criuri

Un moment mportant n cucerirea Transilvaniei l reprezint domnia lui tefan cel Sfnt (997-1038). Acesta va adopta catolicismul n 1001, devenind rege apostolic. Acesta va ncerca s catolicizeze spaiul intra-carpatic, intrnd n conflict n 1002-1003 cu Gyula i Ahtum. Gyula va fi nchis, refuznd cretinarea, iar Ahtum va fi ucis ntr-o btlie.

Sub urmaii lui Stefan au contiunat expansiunea spre est i ncercarea impunerii instituiilor politice si social-economie occidentale. Se va ncerca nlocuirea voievodatului cu principatul. In acest sens, in 1111 este atestat un Episcopus Ultrasilvanus Simion catolic, iar in 1113 este atestat un Princeps Ultrasilvanus Mercurius.

O perioad nu mai apar n surse istorice conductori ai Transilvaniei , petnru ca n 1176 sa fie atestat Leustachius Voyvoda . Acest fapt reflect faptul c maghiarii au fost nevoii s accepte voievodatul ca form politico-administrativ de organizare.

Dintre toate zonele cucerite de maghiari , voievodatul s-a mpus doar n Transilvania. n fruntea acestuia se afla un nobil maghiar, vasal fa de regele Ungariei. Transilvania avea o organizare autonom. Voievodul avea atribuii judectoreti ,administrative i militare, fiind secondat de un vice-voievod.

Pe masura cuceririi Transilvaniei , regalitatea maghiar a constituit aici comitate teritorial-administrative , reunind inuturile din jurul unei ceti. Primul comitat a fost atestat n 1111 Bihor. Voievodul i exercita puterea peste apte comitate :

Solnocul Inferior

Turda

Cluj

Alba

Tarnava

Bihor

DabacaPentru consolidarea stpnirii n Transilvania , maghiarii i-au colonizat aici pe sai i secui.colonizatori

Secui Populatia inrudita cu maghiarii , aflandu-se in avangarda acestora

Au colonizat zonele : Maramures, Harghita, Covasna

Sasi Germani provenind din Saxonia , Flandra , Rin

Au colonizat zonele din : Tara Barsei , zona Tarnavelor, partile Sibiului

Au intemeiat cetatile : Brasov, Sibiu, Sighisoara, Mediasi, Orastie, Bistrita

Li se acordau privilegii in plan economic si comercial, atestate in Diploma lui Andreanum 1224, emisa de regele Andrei al II-lea.

Trasaturi comune : Regiunile controlate de cele doua etnii aveau autonomie proprie, fiind subordonate direct regelui

Erau organizate dpv administrativ in formatiuni numite scaune

Romnii au continuat s reprezinte elementul majoritar etnic , locuind compact n zonele de grani ale Transilvaniei. Erau organizai n structuri tradiionale, reprezentate de fostele uniuni de obti sau cnezate, numite districte/ ri.Sunt amintite

ara Brsei ara Haegului

ara Fgraului

ara Maramureului

ara Zarangului ara Oaului ara LapuIniial , romnii condui de cnezi, juzi sau voievozi erau reprezentai n Adunrile Generale (Congregaii) nobiliare. Acestea erau convocate din 1288 de voievodul Rolan Bora. Reuneau reprezentani ai nobilimii, ai cnezilor romani, ai clerului catolic, ai orenimii i rnimii libere.

Treptat , romnii vor fi exclui din viaa politica a Transilvaniei. Prin Diplomele Regale emise de Ludovic de Anjou n 1366, romanii i pierdeau drepturile politice. Att Biserica Ortodoxa ct si romnii erau considerai drept tolerai, calitatea de nobil fiind condiionat de apartenena individului la catolicism.

II. Tara Romaneasca:

La nceputul sec. XIII, maghiarii au urmarit s-i extind stpnirea la sud de Carpati. Aceste incercri vor fi evideniate prin incercarea de a-i coloniza aici pe teutoni i ioaniti.Colonizatorii Tarii romanesti

Teutoni Colonizati in S-E Transilvaniei Tara Barsei 1211

Vor fi alungati in 1225 datorita faptului ca incepusera sa actioneze independet fata de regalitate

Prezenta lor este confirmata de constituirea cetatilor : Codlea si Feldioara

Ioaniti Regele Bela al IV-lea va emite la 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti li se acorda acestora privilegii, urmand ca ei sa se aseze in Tara Severinului.

Diploma Cavalerilor Ioanii atesta la S de Carpai prezenta a cinci formaiuni prestatale:

ara Severinului

Voievodatul lui Litovoi situat n depresiuna Haegului

Voievodatul lui Seneslau situat n estul Oltului, ncorporand ara Fgraului, Muscel, Arge Cneatul lui Farca situat n vestul Oltului (Vlcea)

Cnezatul lui Ioan situat ntre Olt : Jiu : DunreCu excepia lui Seneslau , aceste structuri erau controlate de maghiari prin intermediul Banatului de Severin , atestat n 1230. n perioada 1277-1279, Litovoi va ncerca s se emancipeze de sub stpnirea maghiar, n confruntrile cu acetia fiind ucis n lupta. Fratele sau , Barbat, se va rscumpra din prizonierat.

Desfurarea procesului de ntemeiere statal a rii Romneti a fost favorizat i de contextul extern dat de slbirea puterii Hanatului Hoardei de Aur i a influentelor Imperiului Bizantin din sud. Regatul Ungariei se confrunta cu o criz politic datorit stingerii dinastiei arpadiene, care va alimenta confruntrile pentru tron. Regatul se va confrunta i cu tendinele autonomiste ale voievozilor din Transilvania.

Andrei al III-lea se va deplasa n Transilvania n 1290-1291 pentru a ntari privilegiile nobilimii maghiare, ale sailor si secuilor. Va anihlia autonomia romnilor din ara Fgraului.

n 1290 are loc un eveniment surprins n tradiia istoric trecerea unei populaii romne dincolo de Carpati,la care se alturau sai i unguri sub conducerea lui Radu Negru Vod din ara Fgraului. Acesta va descleca la Campulung i apoi la Arge, desclecatul fiind urmat de ntemeierea statal.Desclecatul desemneaz aezarea statornic urmat de intemeierea statal; acesta ceritifc rolul pe care l au romnii din Transilvania n constituirea statelor extra-carpatice

Formarea Tarii Romanesti si consolidarea acesteia:

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii romanesti

Basarab I Intemeietorul

(1310-1352) La inceputul sec. XIV, in izvoarele istorice apare denumirea de Valahia Nord Dunareana, conducatorul ei purtand titlul de mare voievod si domn conducator suprem al armatei si seful statului

Cele mai importante referiri ale spatiului sud-carpatic, ale acestei perioade vin din partea Cancelariei maghiare a dinastiei de Anjou

Basarab I va unifica teritoriile dintre Carpati si Dunare, aflate la vest si est de Olt

Va elibera de sub control tatar teritoriile din nordul Gurilor Dunarii pastrate initial in cadrul Tarii Romanesti

Tensiunile cu Carol Robert de Anjou au fost date de disputele pe marginea Banatului de Severin. In 1317 , Carol Robert de Anjou recounostea titlul de voievod al lui Basarab, iar in 1324 era recunoscuta unitatea Tarii Romanesti si apartenenta Banatului de Severin la aceasta. Nobilii maghiari nu vor fi de acord si-l vor convinge pe Carol Robert de Anjou sa proneasca in 1330 intr-o campanie militara impotirva lui Basarab. Banatul de Severin va fi ocupat , trupele maghiare pornind spre Arges. Pe drumul catre Transilvania, maghiarii vor fi infranti lin Batalia de la Posada 9-12 noembrie 1930.

Aceasta victorie reprezenta emanciparea Tarii Roomanesti.

Nicolae Alexandru

(1352-1364) Fiul lui Basarab I

Va consolida independenta tarii

1359 intemeia la Curtea de Arges prima mitropolite ortodoxa, dependenta de Constantinopol -> a intarit independenta tarii pe plan politic odata cu recunoasterea sa religioasa

Purta titlul de domn autocrat Marele si singur stapanitor,IO, Nicolae Alexandru, titulatura ce reflecta independenta tarii

Vladislav Vlaicu

(1364-1377) Va consolida institutiile interne in plan politic, religios si economic

1368 :

emite primul privilegiu comercial acordat sasilor

in titulatura domneasca apareau denumirile de Ban de Severin, urmat in 1369 de Duce de Fagaras

1370 : intemeiaza a doua mitropolie ortodoxa de la Severin, contribuind la consolidarea religioasa a tarii dar si a controlului asupra Banatului de severin

Bate moneda a tarii ducatul de argint dovedind independenta tarii

Se va intitula Io Vladislav Vlaicu;Mare voievod si singur stapanitor a toata tara Ungrovlahiei

III. Tara Moldovei:

n teritoriile de la est de Carpai, pn spre Nistru , sunt atestate structuri politico-administrative locuite de volohi , conform Cronicii lui Nestor. Unele astfel de formaiuni s-au aflat sub influenele controlului ttar.

Formatiuni politice prestatale ale Moldovei

Tari Tara Sipenitului care impreuna cu Codrii Cosminului intruneste cetatile din jurului Cernautiului Zona Bucovinei

Campuri Campul lui Dragos pe raul Moldova

Cobale Dorohoi

Bacau

Neamt

Vaslui

Ocoale Vrancea

Campulung

Codrii Codrii Cosminului

Codrii Lapusnei Codrii Orheiului

Pentru secolul X , n izvoarele bizantine, teritoriile est-carpatice sunt desemntate cu termenul generic Patzinakia se face referire la prezena aici a pecenegilor; spre sec. XII aceste zone sunt denumite cu termenii de : Cumania sau Tartaria.

n secolelel XII XII apar n izvoare referiri la ara Bolohovenilor i ara Berladnicilor. n sec. XIII, o ara apare amintit n izvoarele istorice arabe, germane , slave, n zona nordica, cu centrul la Siret, ora menionat n 1326.

Premisa ntemeierii statale a Moldovei a fost dat de existena a dou drumuri comerciale ce strbteau teriotoriul de la nord la sud. Prezena negustorilor genovezi a transformat anumite orae de pe rmul de nord-vest al Marii Negre n puncte comerciale, controlate iniial de bizantini.

ncercarea regatelor Poloniei i Ungariei de a controla aceste drumuri de tranzit viza constituirea unui stat care s fie o bariera n calea ttarilor, stat pe care ncercau s-l cucereasc. Din disputa pe controlul acestor drumuri s-a impus regele maghiar Ludovic de Anjou , fiind realizate mai multe campanii militare la rsrit de Carpai n 1345-1354.

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii Moldovei

Dragos

(??-??) In cursul acelor expeditii militare are loc descalecatul la rasarit de Carpati a voievodului maramuresean Dragos la Baia pe la 1350.

Structura aparuta era situata pe raul Moldova era o marca de aparare intemeiata cu sprijinul autoritatilor maghiare.

Marca Micii Moldove era vasala fata de regatul maghiar. Statutul va fi mentinut si sub Sas si balc

Bogdan

(1359-1365) Concomitent acestor evenimente se afirma personalitatea lui Bogdan, care era cunoscut pentru relatiile sale cu Ludovic de Anjou

Regatul incerca sa ingradeasca autonomia romanilor din Maramures

Bogdan care stapanea un cnezat intins pe Valea Izei , cu resedinta la Cuhea va fi declarat in 1343 infidel, demintatile fiindu-i retrase, iar in 1349 fiind numit fostul nostru necredincios voievod

1359 are loc o rascoala in Mica Moldova, boierimea fiind nemultumita cu statutul de vasal fata de Ungaria Bogdan trece Carpatii , descaleca la Baia, udne se pune in fruntea miscarii dragasestilor impotriva lui Balc In cazul Moldovei distingem un dublu descalecat

Bogdan va reusi sa obtina independenta Moldovei ,stat afirmat de cancelariile maghiare in 1364-1365

Latcu I

(1365-1373) A mutat capitala la Siret, unde , la 1370 a intemeiat o episcopie catolica, el insusi catolicizandu-se.

Moldova era recunoscuta de papalitate drept Parte a natiunii valahe

Latcu I primea titlul de duce.

Petru I Musat

(1375-1391) Intemeietorul dinastiei Musatinilor Va muta capitala la Suceava udne va intemeia in 1378 prima mitropolie ortodoxa recunoscuta de Constantinopol 1378 : incheie un tratat cu regele Poloniei Vladislav al II-lea de Jagello, recunoscandu-i formal suzeranitatea,incercand sa contracareze presiunile maghiarilor

I se datoreaza institutionalizarea Moldovei prin realizarea Cancelariei Domnesti si a principalelor dregatorii

1388 a acordat un imprumut regelui Poloniei de 3000 de ruble de argint, acesta oferindu-i garantie zona Pocutia Bate primele monede grosii de argint

Roman I

(1391-1394) Va extinde stapanirea Moldovei spre sud si est indepartand prezentele tatare. I se datoreaza formarea orasului Roman Intr-un decret domnesc/hrisov se intitula marele si singurul stapanitor IO Roman voievod a toata Tara Moldovei de la munte pana la mare In timpul sau , Moldova se intindea de la Carpati si Nistru pana la Dunare

Cronologie

DataEveniment

896-898Arpad

997-1038tefan cel Sfnt

1001tefan cel Sfnt adopt catolicismul

1002-1003tefan cel Sfnt intr n conflict cu Ahtum i Gyula

1111Atestat Episcopous Ultrasilvanus Simion

1113Atestat Princeps Ultrasilvanus Mercurius

1176Atestat Leustachiu Voyvoda

1111Atestat Comitatul Bihor

1222Atestarea maghiarilor pe linia Carpailor

1224Diploma lui Andreanum / Andrei al II-lea

1288Congregaiile convocate de Rolan Bora

1366Diplomele Regale ale lui Ludovic de Anjou

1211Teutonii sunt colonizai n ara Brsei

1225Teutonii sunt alungati din ara Brsei

2 iunie 1247Diploma Cavalerilor Ioanii

1230Atestarea Banatului de Severin

1277-1279Luptele dintre Litovoi i maghiari

1290-1291Andrei al III-lea intrea privilegiile nobililor maghiari

1290Radu Negru Vod trece la sud de Carpai, din ara Fgraului

1310-1352Basarab I ntemeietorul

1317Carol Robert de Anjou recunotea titlul lui Basarab de Voievod

1324Era recunoscut unitatea rii Romneti i apartenena Banatului de Severin la aceasta

1330Campania militar mpotriva rii Romneti

9-12 noembrie 1930Btlia de la Posada

1352-1364Nicolae Alexandru

1359Nicolae Alexandru ntemeia la Curtea de Arge prima mitropolie ortodox

1364-1377Vladislav Vlaicu

1368Vladislav Vlaicu emite primul privilegiu economic acordat sailor i apreau n titulatura domneasc titlurile de Ban de Severin i Duce de Fgra

1370Vladislav Vlaicu ntemeiaza a doua mitropolie la Severin

1326Atestarea oraului Siret

1345-1354Campaniile militare maghiare realizate la est de Carpai

1350Desclecatul lui Drago la Baia

1343Bogdan e delcarat infidel

1349Bogdan este numit fostul nostru necredincios voievod

1359-1365Bogdan

1359Rascoala din Mica Moldov

1364-1365Cancelariile maghiare afirma independena rii Moldovei

1365-1373Lacu I

1375-1391Petru I Muat

1378Petru I Muat ntemeia prima mitropolie ortodox recunoscut de Constantinopol ; Tot el incheie un tratat cu Vladislav II de Jagello ,regele Poloniei

1388Petru I Muat acord Poloniei un mprumut de 3000 ruble

1391-1394Roman I

Statul si Politica

-Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul Mediu-

I.Institutii si autonomii locale in Transilvania:

Din secolul XII , Transilvania a fost organizat ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval maghiar, dispunnd de o organizare politic i administrativ-teritorial proprie, semn al autonomiei sale. Voievodatul simboliza o instituie specific romneasc, ce va fi adaptat i transformat potrivit intereselor puterii regale maghiare.

Voievodatul se va menine pn la mijlocul sec. XVI-lea ,cnd ,n 1541, Transilvania a devenit principat sub suzeranitate otoman.Institutiile in Transilvania

Voievodul Era vasal regelui Ungariei care-l numea

Desemnat din randul marii nobilimi maghiare

Reprezenta institutia politica centrala

Atributii : Administrative , Juridiciare , Militare

Dispunea de o cancelarie proprie

Era secondat de un vicevoievod

Autoritatea sa era exercitata asupra 7 comitate: Solnicul Inferior,Dabaca, Cluj,Turda, Tarnava, Alba si Hunedoara

Subordonarea sa fata de regalitatea maghiara era relativa in conditii de criza interna,de slabire a autoritatii centrale a regelui maghiar, voievozii din Transilvania fiind aproape liberi

Functia nu era ereditara dar a fost detinuta de multe ori de membrii aceleiasi familii,episodic, in fruntea Transilvaniei aflandu-se dinastii puternic conturate, cum a fost si in cazul voievozilor Roland Borsa si Ladislau Kar

Adunarea Generala a nobililor din Transilvania Era o institutie reprezentativa cu atributii judiciare , economico-administrative si legislative Era alcatuita din membrii starilor privilegiate (aristocratia si clerul)

1288 prima mentionare a acestei institutii avand loc la Deva In cadrul Adunarilor Generale militare participau reprezentanti ai cnezilor romani, prezenta lor fiind atestata pana in 1355

Dupa aceasta data prezenta lor nu mai este consemnata in mod direct, iar dupa 1437 romanii au fost inlaturati definitiv din viata politica

Congregatiile generale al Nobilimii Reunea nobilimea maghiara, clerul catolic si fruntasii sasilor si secuilor

Acest fapt se explica prin Diplomele Regale de la 1366 emise de Ludovic de Anjou, prin care calitatea de nobil era conditionata de apartenenta confesionala la regnul catolic

Romanii ortodoxi vor fi marginalizati politic in Transilvania

Organizatii Administrativ-teritoriale

(autonomii Locale)

Comitate Erau impartite in 2 categorii : Regale si Nobiliare

Erau unitati teritorial-administrative ale maghiarilor, reunind teritoriile din jurul unei cetati

Erau conduse de un conte sau comite Primul Comitat a fost atestat la 1111 Bihor

Au urmat Orasna,Dabaca, Cluj, Alba,Satul Mare, Arad, fiind subordonate voievodului.

Scaune Erau organizatii teritorial-administrative ce grupau sasii si secuii

Regele maghiar desemneaza un comite , periodic, pentru fiecare grupare etnica : comes siculorum si comes saxonum; cu rol administrativ, militar , politic si judecatoresc.

In fiecare scaun, armata e condusa de un capitan

Organizarea sasilor mai cuprinde si doua districte (Brasov si Bistrita), care impreuna cu cele sapte scaune (Siebenburger) au evoluat spre o adunare teritoriala si politico-administrativa numita Universitas-Saxonum Universitatea Sasilo.Aceasta era investita de rege cu existenta juridica si politica privilegiata.

Districte Structuri politico-administrative evoluate din vechile cnezate, denumite generic tari Tara Hategului , Tara Fagarasului, Tara Maramuresului , Tara Barsei sau Tinutul Rodra Se bucurau de autonomie, fiind conduse de juzi, cnezi sau voievozi; aveau atributii fiscale, juridiciare si militare, opunandu-se tendintelor regalitatii maghiare de a le anihila libertatile.

Sub aspect confesional, pana la Reforma , reforma oficiala a fost cea catolica, confesiunea ortodoxa fiind din anul 1366 doar tolerata, la fel ca romanii

n anul 1541 n condiiile nfrngerii Regatului Ungariei de ctre Imperiul Otoman la Mohacs(1526) i a constituirii n partea sa central a Paalcului de la Buda, Transilvania devenind principat autonom sub suzeranitate otoman. Transilvania era condus de un principe susinut de Diet (adunare reprezentativ) i confirmat de sultan.

La sfritul sec. XVII Imperiul Otoman atinge punctul maxim al expansiunii sale in Europa n 1683, odat cu evenimentul Asedierii Vienei. Astfel , n ultimii ani ai sec. se va instaura stpnirea Imperiul Habsburgic n Transilvania. Profitnd de slbiciunea principelui Mihail Apafi, habsburgii au impus ntr-o prima etap , n urma Tratatului de la Blaj 1687, se decreta prezena armatei austriece n mai multe orae ale Transilvaniei , pentru ca n 1688, principiatul s accepte protecia Imperiului Austriac. ncepe astfel dominaia habsburgic.

Noul statut politic al Transilvaniei,