10 principii pentru credincioşi · Ştii şi crezi că dumnezeu a venit ca om pe pământ în...

10 Principii pentru Credincioşi

[1]


[2]

MULŢUMIRI

Această publicaţie este traducerea broşurii “10 Principles for New Christians” realizată de Way of the Master Ministries LLC din Statele Unite ale Americii. Versiunea originală poate fi consultată în limba en-gleză pe internet la www.wayofthemaster.com.

Aducem mulţumiri pe această cale lui Ray Comfort şi Kirk Came-ron, coordonatorii Misiunii “Way of the Master” pentru materialele puse la dispoziţie.

Broşura de faţă poate fi utilizată numai în formatul în care se gă-seşte şi numai în scopul instruirii noilor creştini în primii lor paşi în cre-dinţă. Utilizarea acestei broşuri pentru comercializare, precum şi pretin-derea de bani pentru accesul la aceasta sunt interzise. Pentru detalii, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de email [email protected].

Vă mulţumim pentru înţelegere !

Asociația MAGNA GRATIA

Str. Liliacului nr.26

Loc. Dascălu, Jud. Ilfov

www.magnagratia.org

Multiplicarea acestui document este permisă numai în condiţiile în care se face integral şi fără profit, iar distribuţia se realizează menţio-nând sursa.


[3]

INTRODUCERE

Faptul că ai devenit creştin prin credinţa în jertfa lui Isus Hristos şi prin întoarcerea de la viaţa de păcat la o viaţă care să Îi fie plăcută lui Dumnezeu este cel mai incredibil eveniment care ar putea avea loc în viaţa ta. Astfel ai ajuns să ai pace în relaţie cu Cel care este Creatorul tău. Şi ai garanţia vieţii veşnice! Fii sigur – Dumnezeu nu te va abandona şi nu te va uita niciodată. El te-a adus până aici şi tot El va împlini cu siguranţă lucrarea minunată pe care a început-o în tine.

Dumnezeu ştie fiecare gând al tău, ştie nevoile tale şi ştie care sunt motivele pentru care tu te îngrijorezi. Hai să vedem câteva dintre acestea. Primul şi cel mai important – ai siguranţa mântuirii tale ? Biblia spune să "întăriţi chemarea şi alegerea voastră" (2 Petru 1:10), aşa că ve-rifică dacă eşti sigur că eşti mântuit punându-ţi întrebările de mai jos:

1. Ştii şi crezi că Dumnezeu a venit ca om pe pământ în persoana lui Isus Hristos (1 Timotei 3:16) şi că El a murit pentru păcatele oamenilor?

2. Ai venit tu la Mântuitorul pentru că ai realizat că ai păcătuit împotriva Lui?

3. Te-ai pocăit (ţi-ai cerut iertare şi ai abandonat viaţa păcă-toasă) şi ţi-ai pus credinţa în Isus Hristos?

4. Eşti convins de faptul că El a suferit şi murit pe cruce pentru tine dar şi de faptul că El a înviat din nou a treia zi de la moarte?

În sala judecăţii eterne, Dumnezeu ne poate achita doar pe baza faptului că Isus Hristos a plătit pedeapsa în locul nostru. Noi suntem “jus-tificaţi” (făcuţi drepţi înaintea lui Dumnezeu) numai ca urmare a morţii pline de suferinţă a lui Isus Hristos. Învierea lui Hristos a fost sigiliul prin


[4]

care Dumnezeu a consimţit că sângele preţios şi nevinovat al lui Isus Hristos a fost suficient pentru plata păcatului.

Gândeşte-te astfel ... Tu ai încălcat legea şi trebuie să plăteşti o amendă de 50000 RON. Îi spui judecătorului că îţi pare rău din toată inima ta pentru încălcarea legii, însă el îţi răspunde astfel: "Chiar ar trebui să îţi pară rău – ai încălcat legea! Acum însă, poţi plăti amenda?" Judecă-torul te poate achita doar dacă amenda este plătită. Dacă plăteşte altci-neva amenda în locul tău, atunci judecătorul îţi poate lăsa libertatea, însă el trebuie să aibă o bază pentru care să te achite.

Motivul pentru care avem nevoie de cineva care să plătească în locul nostru “amenda noastră morală” este că noi am încălcat Legea lui Dumnezeu. Pentru a vedea cât de mult am încălcat această Lege (Cele 10 Porunci), vom parcurge doar câteva dintre ele – Ai spus vreodată o minciună? Ai furat vreodată ceva? Ai privit vreodată la o persoană cu gân-duri nepotrivite? Dacă ai răspuns “Da” la aceste întrebări, practic ai recu-noscut că eşti mincinos, hoţ şi adulter în inima ta, aşa încât va trebui să dai socoteală lui Dumnezeu în Ziua Judecăţii! Dacă ai folosit Numele Lui în deşert (pentru blesteme, înjurături sau cuvinte de nimic), atunci vei fi vinovat şi de blasfemie. Dacă ai urât pe cineva sau ai privit cu răutate la cineva, atunci trebuie să ştii că Biblia spune că eşti un ucigaş. Aşadar, ai încălcat Legea sfântă a lui Dumnezeu şi în consecinţă, ai o MARE pro-blemă. În Ziua Judecăţii, vei fi găsit cu siguranţă vinovat şi vei fi aruncat în Iad. Iată de ce ai nevoie de Mântuitorul Isus Hristos. Chiar dacă ţi-ar părea sincer rău pentru ce fapte ai săvârşit şi chiar dacă le-ai mărturisi înaintea lui Dumnezeu, numai asta nu te-ar salva cu nimic de la aplicarea pedepsei.

Trebuie să şi abandonezi viaţa ta anterioară de păcat (să te pocă-ieşti) şi să îţi pui întreaga credinţă în Isus Hristos. El este singurul “motiv”, doar pe baza sacrificiului Lui poţi fi iertat de Dumnezeu. Dacă nu eşti sigur de mântuirea ta, citeşte Psalmul 51 şi transformă-l în propria ta ru-găciune.


[5]

Poate că te vei simţi atras să îţi încerci “muşchii spirituali şi mo-rali” forţându-te să îţi demonstrezi sau să Îi demonstrezi lui Dumnezeu că poţi respecta întocmai Cele 10 Porunci. Îţi sugerăm să îţi faci aceeaşi evaluare după prima zi sau după prima săptămână. Vei vedea că vei eşua în încercarea aceasta “îndrăzneaţă”. Cele 10 Porunci au ca unic scop să acţioneze ca o oglindă prin care fiecare necredincios îşi poate vedea sta-rea spirituală decăzută şi nevoia disperată de mântuire prin Isus Hristos. Citeşte în acest sens 1 Timotei 1:8-11.

Apoi revino şi parcurge cu atenţie această broşură. Principiile pre-zentate aici te vor scuti de o mulţime de motive de suferinţă...

* * *

Diferenţa dintre contribuţie şi dedicare este de regulă echiva-lentă cu diferenţa dintre eşec şi succes.

Un pui şi un purcel mergeau într-o zi pe lângă zidurile unei bise-rici, când deodată descoperiră un afiş cu tema predicii de duminică – “Ajutaţi-i pe săraci!”. Pe măsură ce mergeau ei, puiului îi vine în minte o idee năstruşnică: "Hei, prietene, hai să oferim celor săraci un mic dejun cu şuncă şi ouă!" Purcelul a gândit pentru un moment şi a replicat: "E convenabil pentru tine să spui asta, pentru că în cazul tău este vorba des-pre o contribuţie, pe când în cazul meu, e nevoie de predare şi dedicare totală!"

Nimeni nu reuşeşte cu adevărat în viaţă până nu ajunge în punctul în care este dispus să sacrifice totul, chiar propria viaţă.

Isus Hristos a împlinit misiunea care I-a fost încredinţată pentru că El a fost supus total şi s-a dedicat total scopului şi lucrării pe care le-a avut. El a fost gata oricând să sacrifice orice, chiar şi viaţa Sa, pentru ca-uza în care a crezut.

Dacă atunci când ai luat decizia ta de a-L urma pe Hristos, ţi s-a spus că vei avea o viaţă plină de succes, un fel de viaţă în roz, sau dacă ţi


[6]

s-a spus ceva de genul “Dumnezeu are un plan minunat pentru viaţa ta”, ar fi cazul să îţi pui serioase semne de întrebare cu privire la fundamentul credinţei tale! Şi asta pentru că Isus Hristos a spus tocmai contrariul. Anume că aceia care Îl vor urma vor suferi persecuţii, vor fi abandonaţi de familiile lor, vor fi batjocoriţi, vor fi arestaţi şi întemniţaţi pentru cre-dinţa lor, vor fi bătuţi iar unii îşi vor pierde chiar viaţa pentru că nu se vor dezice de Isus Hristos şi de adevărul Cuvântului lui Dumnezeu – Biblia (vezi de pildă Luca 21 sau Evrei 11:37). Biblia spune că vor exista oameni care vor crede că Îi fac o favoare lui Dumnezeu prin a-i da la moarte pe credincioşii care Îl mărturisesc pe Hristos. De asemenea, Hristos a spus că oamenii îi vor urî pe creştini pentru credinţa lor. Doar pentru că sunt creştini! Poţi să îţi dai seama? Doar pentru că sunt creştini.....

Şi chiar aşa s-a întâmplat cu mulţi dintre cei care L-au urmat pe Isus Hristos încă din primele secole. Majoritatea apostolilor au suferit moarte de martir iar mii şi mii de credincioşi au fost persecutaţi şi ucişi cu sânge rece de-a lungul istoriei. Estimările arată că peste 43 de milioane de creştini au fost ucişi în ultimii 2000 de ani pentru credinţa lor, aproape jumătate dintre aceştia fiind în ultimii 100 de ani.

Ţi se pare ăsta a fi un “plan minunat pentru viaţa ta”? Şi totuşi, este “interzis” unui creştin să aibă succes în viaţa de pe pământ? Nicide-cum. Biblia arată că fiecare creştin trebuie să muncească pentru a-şi câştiga existenţa, ştiind însă că Dumnezeu este Cel care poartă de grijă fiecăruia dintre copiii Săi. Iar planul minunat al lui Dumnezeu pentru viaţa fiecărui credincios este acela că indiferent de tumultul vieţii şi de încercări, creştinii pot trăi cu bucurie şi pace în inimă având promisiunea şi siguranţa vieţii veşnice din partea Tatălui lor ceresc.

Aşadar, suferinţa pe care o vei înfrunta în viaţa de credincios, spune Biblia, nu se poate compara nici pe departe cu imensitatea şi va-loarea vieţii veşnice primită în dar prin credinţa în jertfa Mântuitorului Isus Hristos. Iar Dumnezeu ne promite că este alături de noi în toate în-cercările prin care trecem, astfel încât bucuria promisiunii cereşti să nu


[7]

ne fie afectată de persecuţiile sau problemele pe care le avem în viaţa de credinţă cât timp suntem pe pământ.

Această broşură a fost scrisă pentru oameni simpli, dar sinceri. Nu avem pretenţia că este perfectă, dar vrem să credem că ne-am străduit să spunem lucrurilor pe nume, fără să dăm impresia unui creştinism cu lapte şi miere sau ca un măr frumos dar pe dinăuntru găunos.

Îţi mulţumim pentru timpul pe care l-ai dedicat pentru a citi broşura, iar dacă o vei găsi utilă pentru tine, dă-o mai departe! Cu sigu-ranţă sunt şi alţii care au nevoie de ea.

Dumnezeu să-ţi fie desfătarea, bucuria şi împlinirea!


[8]

CUPRINS

MULŢUMIRI .............................................................................................................. 2

INTRODUCERE ........................................................................................................ 3

CUPRINS .................................................................................................................... 8

PRINCIPIUL 1. ALIMENTAŢIA ZILNICĂ – HRĂNEŞTE-TE SĂNĂTOS! ............ 9

PRINCIPIUL 2. CREDINŢA – LIFTUL TE POATE LĂSA BALTĂ! ...................... 11

PRINCIPIUL 3. MĂRTURISIREA – CEA MAI SERIOASĂ ÎNSĂRCINARE! ........ 15

PRINCIPIUL 4. RUGĂCIUNEA – STAI O CLIPĂ! ................................................ 21

PRINCIPIUL 5. BĂTĂLIA – LAUDĂ-L PE DUMNEZEU ŞI ÎMBRACĂ ARMURA ................................................................................................................................... 25

PRINCIPIUL 6. COMUNIUNEA – ZBOR DE FLUTURE! ................................. 29

PRINCIPIUL 7. MULŢUMIREA – FĂ CE ESTE BINE ! ........................................ 33

PRINCIPIUL 8. BOTEZUL – LA RÂU SAU ÎN CANĂ? ....................................... 35

PRINCIPIUL 9. DĂRNICIA – ULTIMA FRONTIERĂ ! ....................................... 37

PRINCIPIUL 10. ÎNCURCĂTURILE – SECTE, ATEI ŞI SCEPTICI ! ................. 39


[9]

PRINCIPIUL 1. ALIMENTAŢIA ZILNICĂ – HRĂNEŞTE-TE SĂNĂTOS!

Un bebeluş sănătos are o poftă serioasă de mâncare sănătoasă.

Dacă te-ai “născut” cu adevărat din nou, atunci urmarea logică este că ai o dorinţă permanentă pentru a consuma hrană spirituală sănă-toasă. Biblia spune: "ca nişte copii născuţi de curând, să doriţi laptele du-hovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi" (1 Petru 2:2).

Hrăneşte-te spiritual în fiecare zi, fără să ratezi nici măcar una! Iov a spus "mai mult decât hotărârile mele am păzit cuvintele buzelor Sale" (Iov 23:12). Cu cât te hrăneşti mai mult şi mai bine, cu atât creşti mai repede şi tot aşa suferi mai puţin. Accelerează-ţi procesul şi scapă de suferinţa tranziţiei – tânjeşte după citirea Cuvântului lui Dumnezeu în fiecare zi!

Spune-ţi: "Fără Biblie, fără micul dejun! Dacă nu citesc, nici nu mă hrănesc!" Fii precum Iov şi pune Biblia înaintea oricăror alte preocupări! Dacă vei face astfel, Dumnezeu îţi promite că vei fi asemenea unui copac puternic, sănătos şi plin de fructe (citeşte Psalmul 1). Găseşte-ţi în fiecare zi un loc liniştit şi înmoaie-ţi sufletul în Cuvântul lui Dumnezeu!

Pot exista momente când citind anumite pasaje vei simţi un en-tuziasm deosebit, dar vor fi şi clipe când pasajele citite pot să îţi pară seci şi fără relevanţă imediată. Însă hrana este utilizată de trupul tău chiar dacă tu alegi să te bucuri sau nu. Ca orice copil, îţi plac deserturile foarte mult. Şi poate că legumele şi verdeţurile nu te atrag extraordinar. Dacă ai fost un copil normal, probabil că ai fost încurajat să mănânci legumele primele şi apoi deserturile. Apoi, pe măsură ce te-ai maturizat în viaţă, ai fost învăţat să fii disciplinat în ceea ce priveşte consumul vegetalelor. Şi


[10]

asta este pentru că ele chiar îţi sunt de folos, chiar dacă poate că nu ţi-au plăcut extraordinar la momentul consumului lor.


[11]

PRINCIPIUL 2. CREDINŢA – LIFTUL TE POATE LĂSA BALTĂ!

Odată am întâlnit un tânăr care m-a privit şi a spus: "Îmi este greu să cred unele dintre lucrurile scrise în Biblie". I-am zâmbit şi am răspuns cu o întrebare: "Cum te cheamă?” Când el mi-a răspuns "Paul", i-am zis foarte scurt "Nu te cred". S-a uitat la mine întrebător. Am repetat între-barea "Cum te cheamă?" Din nou a răspuns: "Paul" şi din nou i-am repli-cat “Nu te cred". Apoi l-am întrebat "Unde locuieşti?" După ce mi-a răs-puns, i-am replicat astfel “Nici asta nu cred". Ar fi trebuit să îi vezi reacţia. Era cu adevărat nervos. I-am spus "Pari un pic cam supărat. Ştii de ce? Eşti supărat pentru că nu cred ceea ce mi-ai spus. Dacă îmi spui că te cheamă Paul iar eu spun că nu te cred, asta înseamnă practic că eu te consider un mincinos. Cred că ceea ce tu încerci este să mă duci în eroare spunând că numele tău este Paul, ceea ce nu este adevărat". Apoi i-am spus că dacă el, ca om, se simte insultat de lipsa mea de credinţă în ceea ce el spune, cu cât mai mult se simte Dumnezeu insultat de el atunci când refuză să creadă Cuvântul Său. Astfel, necrezând în Cuvântul lui Dumnezeu, el a vrut să spună cu alte cuvinte că Dumnezeu nu este vred-nic de crezut – sau că Dumnezeu este mincinos. Dar Biblia spune: "cel ce nu crede pe Dumnezeu, L-a făcut mincinos" (1 Ioan 5:10). De asemenea, tot Biblia spune: "Luaţi seama, fraţilor, ca în nici unul dintre voi să nu fie o inima rea şi necredincioasă..." (Evrei 3:12). Martin Luther a spus: "Ce insultă mai mare...poate fi la adresa lui Dumnezeu decât aceea de a nu crede în promisiunile Sale?".

Am auzit adesea oamenii spunând "Da, dar îmi este greu să cred în Dumnezeu", fără să realizeze implicaţiile cuvintelor lor. Paradoxal este că aceiaşi oameni sunt cei care cred în buletinele privind starea vremii,


[12]

cred ce spun ziarele, îşi pun cu credinţă viaţa în mâna piloţilor de fiecare dată când se urcă în avion. Practicăm sau exersăm credinţa în fiecare zi. Credem în frâna de la maşina. Credem în cărţile noastre de istorie, de medicină, credem chiar şi în lift. Cu toate acestea, lifturile pot să ne lase baltă. Cărţile de istorie pot fi greşite. Avioanele se pot prăbuşi. Cu cât mai mult ar trebui să credem în promisiunile sigure şi adevărate ale lui Dumnezeu! El nu ne va lasă niciodată ... dacă noi credem în El.

Am auzit adesea pe unii oameni cinici spunând: "Bibla este plină de erori". Şi chiar este. Prima eroare pe care o prezintă constă în faptul că omul L-a respins pe Dumnezeu, iar Scripturile îi prezintă apoi pe oa-meni făcând aceeaşi greşeală tragică din nou şi din nou şi din nou. Şi Bi-blia este plină de ceea ce par să fie contradicţii. De exemplu, Sfintele Scripturi spun că "cu Dumnezeu, nimic nu este cu neputinţă" (Luca 1:37). Ni se spune adesea că nu există nimic ce Dumnezeu nu ar putea face. Totuşi, ni se spune în acelaşi timp că este "imposibil ca Dumnezeu să mintă" (Evrei 6:18). Aşadar, sunt lucruri pe care Dumnezeu nu le poate face ! Şi atunci, am găsit o “eroare” în ceea ce spune Biblia? Răspunsul la această dilemă poate fi găsit privind la o poveste cu nişte umile râme.

Dacă crezi că este imposibil ca un om să mănânce râme, ţine-te bine, căci eu am văzut aşa ceva. Am văzut odată la televizor un om care a turnat într-un castron o mulţime de râme vii, grase, suculente şi pline de viaţă. Apoi a luat un cuţit şi o furculiţă, a tăiat cu cruzime hrana şi apoi a mâncat-o. Toată scena m-a făcut să mă simt rău. Era dezgustător ce vedeam. Gândul de a mesteca râme vii şi reci a fost atât de respingător şi plin de prost gust încât mi-am spus că este imposibil pentru mine să mă ating vreodată de aşa ceva şi chiar să mă mai uit vreodată la altcineva făcând asta.

Minciuna, înşelăciunea şi mărturia falsă sunt lucruri atât de dez-gustătoare şi repulsive pentru Dumnezeu, sunt într-atât de diferite de natura Sa sfântă, încât Sfintele Scripturi spun că este imposibil pentru El să săvârşească aşa ceva. El nu poate, nu ar putea şi nu ar minţi niciodată.


[13]

Aceasta înseamnă că într-o lume în care suntem în continuu înşelaţi, ne putem totuşi baza şi încrede şi putem conta pe promisiunile lui Dumnezeu. Ele sunt sigure, garantate, indiscutabile, de încredere, care se împlinesc şi care ne îmbunătăţesc starea spirituală. Cu alte cu-vinte, poţi cu adevărat să crezi în ele, şi astfel poţi să te arunci fără re-zerve şi fără teamă în mâinile Sale minunate. El nu te va înşela niciodată. Crezi asta?


[14]


[15]

PRINCIPIUL 3. MĂRTURISIREA – CEA MAI SERIOASĂ ÎNSĂRCINARE!

S-a întâmplat în Decembrie 1996. O familie numeroasă s-a strâns într-un oraş pentru a se bucura de sărbătorile de Crăciun şi pentru a-şi împărţi unii altora daruri minunate. Familia era numeroasă pentru că era produsul a două căsătorii. Şi erau atâtea persoane adunate în acea casă în seara aceea, încât cinci dintre copii s-au culcat în garaj. Garajul a fost uşor modificat şi era încălzit cu un radiator care a fost aşezat chiar în faţa uşii.

În timpul primelor ore ale dimineţii, radiatorul a luat foc, blocând astfel calea de ieşire. În doar câteva secunde, încăperea garajului deve-nise un infern. La capătul unui fir de telefon care apelase serviciul de ur-genţă era anunţată cea mai groaznică ştire a momentului. Se putea auzi doar vocea disperată a unui copil ţipând "Sunt în flăcări!" Tatăl a pătruns înnebunit prin flăcări încercând să îşi salveze copiii. A suferit arsuri grave pe 50% din corpul lui. Tragic, toţi cei 5 copii au murit arzând. Au murit pentru că fereastra garajului avea gratii metalice care nu le-au permis copiilor să scape. Garajul avea o singură uşă, dar era în flăcări.

Hai să ne întoarcem înapoi în timp. Cu câteva minute înainte ca radiatorul să ia foc. Priveşti în noapte la imaginea plină de pace a celor 5 copii dormind. Ştii că în orice moment încăperea va deveni un infern iar copiii o să ardă de vii. Te lasă conştiinţa să pleci văzându-ţi de drum? Nu! Trebuie să îi trezeşti şi să îi avertizezi să fugă din calea morţii!

Lumea de azi doarme liniştită într-un întuneric al ignoranţei şi ne-păsării. Şi există o singură Uşă prin care oamenii pot scăpa de moarte. Gratiile păcatelor îi împiedică pe oameni să fie salvaţi, iar în acelaşi timp


[16]

se aude sunetul apelului care anunţă iminenţa flăcărilor Judecăţii Eterne. Cât de groaznică va fi Ziua Judecăţii! Flăcările mâniei Dumnezeului Atot-puternic vor arde veşnic. Bisericii, adică fiecărui credincios, i s-a poruncit să îi trezească pe oameni până nu este prea târziu. Nu este permis să întoarcem spatele acestei însărcinări şi să mergem mai departe nepăsă-tori. Gândeşte-te la felul cum tatăl a pătruns prin flăcări să îşi salveze copiii. Dragostea lui nu a avut margini. Tot aşa, dedicarea noastră pentru însărcinarea serioasă pe care ne-a dat-o Dumnezeu este direct proporţio-nală cu dragostea noastră pentru cei nemântuiţi. Şi azi există numai câţiva oameni care merg prin flăcări pentru a-i avertiza pe cei nemântuiţi să fugă din calea morţii (Luca 10:2). Te implorăm, fii unul dintre aceşti alergători! Chiar nu ai altă alegere! Apostolul Pavel a spus: "vai de mine dacă nu predic Evanghelia !" (1 Corinteni 9:16).

Charles Spurgeon, aşa-numitul “prinţ al predicatorilor” a spus ur-mătoarele cuvinte: "Nu ai nici o dorinţă ca toţi cei din jurul tău să fie mântuiţi ? Atunci nici tu nu eşti mântuit. Fii sigur de asta". Nici un creştin autentic nu poate fi nepăsător sau apatic în ceea ce priveşte mântuirea oamenilor. Dragostea lui Dumnezeu care se găseşte în el îl va motiva să caute şi să aducă la mântuire pe cei pierduţi.

Mai mult ca sigur că vei avea la dispoziţie o perioadă limitată de timp după momentul convertirii tale pentru a avea impact cu Evanghelia în vieţile prietenilor şi a membrilor nemântuiţi din familia ta. După “şo-cul” iniţial al convertirii tale, ei vor acţiona asupra ta în aşa fel încât tu să îţi ţii gura şi să ai mâinile legate în ceea ce priveşte mărturisirea credinţei tale către ei şi către alte persoane. Aşadar, este important ca tu să profiţi de timpul scurt cât oamenii mai au urechile deschise pentru Evanghelie.

Iată câteva sfaturi care te vor scuti de multe probleme.

Pe vremea când era un proaspăt creştin, un prieten a făcut astfel încât a distrus totul în jurul lui acţionând ca un câine sălbatic într-o ex-


[17]

poziţie de sticlărie din cristal. Şi-a terorizat mama, tatăl şi o mulţime din-tre prietenii săi forţându-i să ia o “decizie pentru Hristos”. El a fost sincer, zelos, iubitor, bun dar … stupid. El nu a înţeles că mântuirea nu se poate primi în urma unei decizii, ci ca urmare a pocăinţei, care este dată de Dumnezeu (vezi 2 Timotei 2:25). Biblia învaţă că nimeni nu poate veni la Fiul dacă Dumnezeu nu îl “atrage” către El. Dacă tu ai putea să le “smulgi” o decizie însă ei nu sunt convinşi de păcat, cu siguranţă că ai în mâinile tale un copil “născut mort”.

În zelul său lipsit de cunoaştere, prietenul meu de fapt a încercat să-i inoculeze pe cei pe care dorea atât de disperat să îi aducă la mântu-ire. Cu siguranţă că nu este nimic mai important decât mântuirea celor pe care îi iubeşti, însă ne îndoim că ai vrea să arunci în aer şansele pentru ca aceasta să se poată întâmpla. Dacă faci asta, există posibilitatea de a nu mai avea o a doua şansă să le prezinţi Evanghelia. Roagă-te fierbinte pentru ei, mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru mântuirea lor! Lasă-i să vadă credinţa ta! Lasă-i să vadă bunătatea ta, dragostea ta autentică pen-tru ei şi blândeţea ta! Fă-le cadouri fără vreun motiv! Poţi să faci ceva pe lângă casă ajutându-i, chiar dacă nu ţi s-a solicitat ajutorul. Mergi o milă în plus! Pune-te în poziţia lor: tu ştii că ai găsit deja viaţa veşnică. Moar-tea şi-a pierdut puterea asupra ta. Bucuria ta nu se poate prezenta în cuvinte – dar în ceea ce îi priveşte pe cei din jurul tău, ei cred despre tine că ţi-a fost spălat creierul. După ei, acum eşti membru într-o sectă ciu-dată. Astfel, faptele tale făcute din dragoste pentru cei din apropierea ta vor vorbi mult mai tare decât o mie de predici foarte bine elaborate.

Din acest motiv, probabil că este mai bine să fii mai rezervat cu mărturia verbală în a-i confrunta pe cei din jurul tău până când vei căpăta cunoştinţele necesare care să îţi îndrume zelul pentru prezentarea Evan-geliei. Roagă-te pentru înţelepciune şi pentru a fi sensibil şi flexibil de a fi folosit atunci când Dumnezeu crede că este vremea potrivită ! Poate că vei avea la dispoziţie un singur glonte, aşa încât trebuie să fii atent ca să ţinteşti cum trebuie. Păstrează-ţi calmul. Dacă nu, poţi să ajungi să


[18]

regreţi toată viaţa. Este mai bine să auzi o rudă sau un prieten spunându-ţi "spune-mi te rog mai multe despre credinţa ta în Isus Hristos” decât să te auzi pe tine spunându-le "Stai jos. Vreau să îţi vorbesc".

Este important să realizezi că noi trebuie să ne mărturisim cre-dinţa către alţii oricând avem ocazia. Biblia spune că există doar două momente când noi trebuie să facem asta – "la timp şi nelatimp" (2 Timo-tei 4:2). Apostolul Pavel s-a rugat cu privire la mărturia sa personală. As-tfel, el a spus "...ori de câte ori îmi deschid gura să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscut cu îndrăzneală misterul Evangheliei, pentru care sunt un ambasador în lanţuri; ca să vorbesc cu îndrăzneală, aşa cum trebuie să vorbesc" (Efeseni 6:19-20).

Aminteşte-ţi că ai responsabilitatea serioasă de a vorbi celorlalţi oameni, şi nu numai celor care ne sunt nouă dragi! De multe ori când îţi deschizi gura pentru mărturisirea Evangheliei, chiar tu poţi fi răspunsul la o rugăciune spusă de mult timp de un alt creştin care s-a rugat pentru cei care îi sunt dragi. Poate că el a strigat către Domnul ca El să folo-sească pe alt creştin să spună Evanghelia părinţilor lui, iar tu eşti răspun-sul la acea rugăciune. Tu eşti acea persoană pe care Dumnezeu vrea să o folosească astfel!

Nu pierde din ochi suferinţa prin care trec oamenii azi. Gândeşte-te la soarta pe care o au cei care nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Prea mulţi dintre noi lenevim în această privinţă şi după convertire devenim intro-vertiţi. Lumea noastră devine astfel o mănăstire fără pereţi, fără limite. Prietenii noştri sunt numai cei din biserici, în timp de Isus a fost “prietenul păcătoşilor”. Aşa că fă-ţi timp să fii prieten şi cu cei care nu sunt credin-cioşi cu scopul de a-i vedea şi pe ei mântuiţi, dar niciodată pentru a fi părtaş la păcatele lor! Aminteşte-ţi că fiecare persoană care moare în pă-cat fără să primească iertarea prin jertfa lui Hristos va avea o zi în care se va întâlni cu Judecătorul universului. Apoi iadul îşi deschide larg teribilele sale fălci. Nu există însărcinare mai importantă decât să duci mai departe


[19]

Evanghelia mântuirii – alăturându-te lui Dumnezeu în lucrarea pentru trezirea şi salvarea omenirii.


[20]


[21]

PRINCIPIUL 4. RUGĂCIUNEA – STAI O CLIPĂ!

S-a spus de multe ori – şi pe bună dreptate – că Dumnezeu întot-deauna răspunde la rugăciuni. Uneori El spune “Da”, alteori însă spune “Nu”. Sau alteori spune “Stai o clipă" iar pentru Dumnezeu o zi este ca o mie de ani pentru noi (2 Petru 3:8). Asta înseamnă că ceea ce pentru noi înseamnă 10 ani, pentru Dumnezeu înseamnă 14 minute şi 24 de secunde. Aşa că nu ezita să Îi ceri lui Dumnezeu, dar aşteaptă răspunsul în pace şi linişte.

Sondajele de opinie arată că mai mult de 90% dintre creştini se roagă în fiecare zi. Fără nici o îndoială că ei se roagă pentru sănătate, pentru bunăstare, pentru fericire etc. Ei se mai roagă de asemenea când bunica se îmbolnăveşte, dar când bunicii îi merge mai rău (sau dacă moare), foarte mulţi sfârşesc prin a fi deziluzionaţi iar unii devin chiar mânioşi pe Dumnezeu. Asta se întâmplă pentru că ei nu înţeleg ce spune Biblia despre rugăciune. Biblia spune că păcatul face ca Dumnezeu să nu audă rugăciunea ta (Psalmul 66:18). De asemenea, ea învaţă, printre al-tele, că dacă ne rugăm având îndoieli, nu vom căpăta nici un răspuns (Ia-cov 1:6-7).

Iată ceea ce ar fi trebuit să fi auzit tu cu privire la rugăciune:

1.) Roagă-te cu credinţă (Evrei 11:6).

2.) Roagă-te având mâinile şi inima curate (Psalmul 24:3-4).

3.) Roagă-te rugăciuni autentice, venite din inimă, nu spunând ru-găciunea ca pe o poezie (Matei 6:7).

4.) Fii sigur că te rogi Dumnezeului pe care Sfintele Scripturi Îl arată (Exod 20:3-6).


[22]

Cum să te "rogi cu credinţă”? Dacă îţi spune cineva: "eşti un om cu o credinţă mare în Dumnezeu”, probabil că acea persoană se gândeşte că îţi face un compliment. Însă nu este aşa – complimentul este la adresa lui Dumnezeu. De pildă, dacă eu ţi-aş spune "sunt o persoană care cred foarte mult în doctorul meu", în fapt doctorul este cel pe care îl laud. Dacă eu am încredere în el, asta înseamnă că eu îl văd ca pe o persoană integră, cu abilităţi foarte bune în meseria lui, astfel încât este o persoană în care mă pot încrede. Dau “glorie” acelui om prin încrederea pe care o am în el. Biblia spune despre Avraam că "el nu s-a îndoit de promisiunea lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci a fost întărit în credinţă, dând glorie lui Dumnezeu, şi fiind pe deplin încredinţat că ceea ce El a promis, El poate să şi împlinească" (Romani 4:20-21). Avraam a fost un om cu o credinţă mare în Dumnezeu. Ia aminte, acesta nu este un compliment care i se aduce lui Avraam. Ci mai degrabă el a surprins o frântură din abilitatea incredibilă a lui Dumnezeu de a-Şi împlini promisiunile, din integritatea Sa impecabilă şi din credincioşia Sa minunată dovedită prin împlinirea fiecărei promisiuni pe care o face. Credinţa sa a dat glorie lui Dumnezeu cel credincios.

Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, dacă tu aparţii lui Isus, atunci eşti o persoană foarte importantă. Poţi veni cu încredere înaintea tronului de har al lui Dumnezeu (Evrei 4:16). Ai acces la Rege, pentru că eşti copilul Regelui. Pe vremea când erai copil, ai avut cumva probleme să vii înaintea părinţilor tăi să le spui ce probleme aveai? Sper că nu.

Aşadar, atunci când te rogi, nu spune: "O, Doamne, sper că îmi vei împlini nevoile". Ci mai degrabă spune ceva de genul "Tată, îţi mulţu-mesc că Îţi ţii fiecare promisiune. Cuvântul Tău spune că vei împlini toate nevoile mele conform cu bogăţia gloriei Tale, în Isus Hristos (Filipeni 4:19). Îţi mulţumesc că Tu faci lucrul ăsta pentru familia mea. Îţi cer aceasta în Numele minunat al lui Isus. Amin".

Marele misionar Hudson Taylor a spus: "Puterea rugăciunii nu a fost niciodată încercată la capacitatea ei maximă. Dacă vrem să vedem


[23]

puterea divină pusă în locul slăbiciunii, eşecului şi dezamăgirii, haideţi să răspundem provocării lui Dumnezeu, care spune “Căutaţi-Mă şi vă voi răspunde, şi vă voi arăta lucrurile măreţe şi minunate de care nici nu ştiţi'".

Cum să ai mâinile şi inima curate? Pur şi simplu prin mărturisirea păcatelor tale lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Sângele Lui ne curăţă de orice păcat (1 Ioan 1:7-9). Când mărturiseşti păcatele către Dumnezeu prin Isus, Dumnezeu nu numai că va ierta orice păcat, ci El promite chiar că va uita de faptul că ai păcătuit (Evrei 8:12). El te va îndreptăţi pe baza sacrificiului Mântuitorului. Aceasta înseamnă că El te va vedea ca şi cum nu ai fi păcătuit niciodată. El te va face pur înaintea Sa – fără păcat. El va curăţa chiar conştiinţa ta, astfel încât să nu mai ai nici sentimentul vino-văţiei pentru păcat, dacă ţi l-ai mărturisit cu sinceritate. Aceasta este ceea ce eu înţeleg să fiu îndreptăţit prin credinţă. De aceea ai nevoie să te cufunzi în textul Sfintei Scripturi – să citeşti epistolele către biserici şi să vezi lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut pentru noi prin Crucea Calvarului. Dacă nu te interesează să citeşti, nu vei avea nici cea mai vagă idee despre ceea ce a fost pregătit deja de Dumnezeu pentru tine.

Cum să spui rugăciuni autentice, izvorâte din inimă? Prin simpla păstrare a relaţiei tale de dragoste cu Dumnezeu. Dacă dragostea lui Dumnezeu este în tine, nu te vei ruga niciodată ca un ipocrit sau ca un egoist. În fapt, nu ai spune rugăciuni egoiste dacă ai avea inima plină de dragoste. Când viaţa ta de rugăciune Îi face plăcere lui Dumnezeu, Biblia spune că El îţi va răsplăti pe faţă (Matei 6:6).

Cum ai putea să ştii că spui rugăciuni adresându-te lui Dumnezeu aşa cum este descoperit El în Sfintele Scripturi? Studiază Biblia! Pur şi simplu nu accepta imaginea lui Dumnezeu pe care ţi-o oferă lumea, chiar dacă ar putea să-ţi pară acceptabil ce ţi se spune. Lumea Îl vede pe Dum-nezeu ca iubitor, bun, dar fără a se spune nimic despre de judecată sau adevărul pe care El le va aplica păcătoşilor vinovaţi. Priveşte la fulgerele


[24]

şi tunetele de pe Muntele Sinai! Priveşte îndelung la Isus pe crucea de pe Golgota – trăind o agonie fără cuvinte datorită judecăţii unui Dumnezeu Sfânt. Astfel de gânduri izgonesc pe deplin idolatria.


[25]

PRINCIPIUL 5. BĂTĂLIA – LAUDĂ-L PE DUMNEZEU ŞI ÎMBRACĂ ARMURA

În momentul când ai devenit creştin, tocmai ai pătruns într-o zonă aflată în mijlocul unui câmp de bătălie de mii de ani. Şi pe deasupra ai trei categorii de duşmani -- lumea, firea trupească şi pe cel rău. Înainte să devii creştin, pur şi simplu pluteai la vale alături de alţi peşti morţi. Însă acum, Dumnezeu a pus viaţa Sa în tine, aşa încât acum te afli în situaţia în care trebuie să înoţi împotriva unui curent întreit. Hai să vedem cum sunt fiecare dintre aceşti trei inamici!

Primul, lumea. Când Biblia vorbeşte despre “lume” în acest con-text, ea se referă la sistemul lumesc plin de păcate şi răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. Aceasta este lumea care iubeşte întunericul şi urăşte lu-mina (Ioan 3:20), fiind guvernată de "dumnezeul acestei lumi" (2 Corin-teni 4:4) sau "prinţul văzduhului" (Efeseni 2:2). Biblia spune că toţi creşti-nii au scăpat de corupţia care se manifestă în lume prin poftă. "Pofta" reprezintă o dorinţă nepotrivită care se manifestă din plin în lume – indi-ferent dacă este vorba despre pofta pentru păcate de natură sexuală, se-tea de putere, de bani, de lucruri materiale. Pofta este un monstru care nu va fi niciodată satisfăcut, aşa că nu o alimenta şi nu o hrăni! Va creşte mai mult şi mai mult, până când va apăsa foarte greu asupra spatelui tău, şi va fi ceea ce îţi va aduce moartea -- vezi Iacov 1:15.

Nu este nimic rău cu sexul, puterea, banii sau lucrurile materiale, dar când acestea devin predominante în viaţa ta înaintea lui Dumnezeu, Biblia numeşte asta “poftă rea" (Coloseni 3:5). Ni se spune de asemenea: "Nu iubiţi lumea nici lucrurile din lume ! Dacă iubeşte cineva lumea, dra-gostea Tatălui nu este în el" (1 Ioan 2:15). "Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman cu Dumnezeu" (Iacov 4:4).


[26]

Cel de-al doilea inamic este cel rău, sau diavolul. După cum am văzut, el mai este denumit şi “dumnezeul acestei lumi". El a fost părintele tău spiritual înainte ca tu să te alături familiei lui Dumnezeu cel adevărat (Ioan 8:44, Efeseni 2:2). Isus spune despre satan că este un hoţ, care a venit ca să ucidă, se fure şi să distrugă (Ioan 10:10). Modalitatea prin care satan şi demonii săi pot fi învinşi este aceea ca tu să fii sigur că eşti îm-brăcat cu armura spirituală a lui Dumnezeu, aşa cum este prezentată în Efeseni 6:10-20. Să devii familiar cu ea. Să şi dormi în ea. Să nu te dezbraci niciodată de ea. Să îţi legi de mână spada cu două tăişuri astfel încât să o ţii strâns întotdeauna. Iar motivaţia pentru asta ne conduce la cel de-al treilea inamic.

Al treilea inamic este ceea ce Biblia numeste “trup” sau “pofta trupească”. Cu alte cuvinte natura ta păcătoasă. Câmpul bătăliei este mintea ta. Dacă ai o minte, atunci vei fi atras sau atacat să te apropii de lume şi păcatele ei. Mintea este un fel de panou de control pentru prelu-crarea datelor pe care le primim prin intermediul ochilor şi urechilor. Este centrul gusturilor tale.

Toate păcatele încep în "inimă" (Proverbe 4:23, Matei 15:19). Noi gândim înainte de a păcătui, iar păcatul apare pentru că nu gândim sufi-cient înainte de a păcătui. Biblia avertizează că pofta aduce cu ea păcatul, iar păcatul odată săvârşit aduce cu el moartea. În fiecare zi pe care o trăim facem o alegere. Să păcătuim sau să nu păcătuim – aceasta este întrebarea. Răspunsul la întrebarea privind păcatul este frica de Dumne-zeu. Dacă nu îţi e frică de Dumnezeu, vei păcătui fără regrete.

Ştiai că Dumnezeu omoară oameni? El a ucis un om pentru că nu i-a făcut deloc plăcere ceea ce acel om a făcut păcătuind prin a-şi viola propria soră (Geneza 38:10). El a ucis un soţ şi o soţie doar pentru că au minţit (Faptele Apostolilor 5:1-11). Cunoaşterea atât a bunătăţii lui Dum-nezeu cât şi a dreptăţii Sale în administrarea judecăţii împotriva răului ar trebui să pună în noi frica de Dumnezeu, şi astfel să ne ajute să nu fim indulgenţi sau nepăsători în ceea ce priveşte păcatul.


[27]

Ştiind că nimic nu scapă privirii lui Dumnezeu şi că orice faptă sau lucrare va fi adusă de El la judecată, atunci vom trăi în consecinţă. Astfel de gânduri pot părea grele, dar ele sunt în realitate extrem de valoroase, pentru că "prin frica de Domnul se abate (omul-n.n) de la rău" (Proverbe 16:6). Isus a spus: "Vă spun vouă, prietenii Mei: să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic. Dar am să vă arăt de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are autoritatea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi!" (Luca 12:4-5). Adică de Dumnezeu!


[28]


[29]

PRINCIPIUL 6. COMUNIUNEA – ZBOR DE FLUTURE!

Roagă-te cu privire la locul unde ar trebui să te implici în comuni-une sau părtăşie. Fii sigur că în locul în care mergi şi pe care îl numeşti “biserica ta” defineşte păcatul aşa cum este el -- păcat. Cred oamenii de acolo în mod autentic în promisiunile lui Dumnezeu? Arată ei o dragoste autentică? Îşi tratează pastorul soţia cu respect? Este el un om al Cuvân-tului, dedicat Bibliei? Are el o inimă umilă şi un duh smerit? Ascultă cu atenţie ceea ce el învaţă sau predică! Ar trebui ca predica sau mesajul să Îl glorifice pe Dumnezeu, să Îl preamărească pe Isus şi să îl zidească spi-ritual pe credincios.

O dovadă a faptului că ai fost mântuit cu adevărat este aceea că mântuirea a semănat în inima ta o dragoste naturală pentru alţi creştini (1 Ioan 3:14). Vei fi atras, vei dori să ai părtaşie cu ei. Zicala atât de cunos-cută “cei care se aseamănă se adună” se aplică foarte bine în cazul creşti-nilor. Creştinii se adună împreună pentru frângerea pâinii (Cina sau Masa Domnului), pentru a învăţa din Cuvântul Domnului – Biblia şi pentru a avea părtaşie sau comuniune. Creştinii împărtăşesc aceleaşi înclinaţii, as-piraţii, motivaţii dar se confruntă şi cu aceleaşi ispite şi aceleaşi pro-bleme. Creştinii lucrează împreună pentru acelaşi scop – înaintarea Îm-părăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Acesta este scopul pentru care mergi la biserică – nu pentru că trebuie să faci asta, ci pentru că vrei să faci asta.

Aşa că nu deveni un “fluture spiritual”. Trimite-ţi rădăcinile adânc. Dacă te muţi de la o biserică la alta, cum ar putea şti pastorul tău ce fel de hrană spirituală ai nevoie pentru a creşte în credinţă? Biblia spune că pastorul tău va trebui să dea socoteală lui Dumnezeu pentru acele per-soane pe care El i le-a încredinţat (Evrei 13:17), aşa că e nevoie ca pastorul tău să te cunoască. Roagă-te pentru el în mod constant! Roagă-te de


[30]

asemenea pentru familia lui şi pentru conducerea bisericii (bătrânii, epis-copii sau membrii comitetului)! A fi pastor nu este deloc o slujbă de invi-diat. Mulţi oameni nici nu îşi închipuie câte ore îi ia unui pastor să pregă-tească predica din fiecare săptămână. Oamenii foarte rar apreciază tim-pul petrecut de pastor în rugăciune şi studierea Cuvântului lui Dumne-zeu. Dacă pastorul spune o întâmplare hazlie de două ori sau spune ceva ce a mai spus nu demult, aminteşte-ţi că toţi suntem oameni. Oferă-i o porţie dublă de har şi o porţie dublă de respect! Nu murmura niciodată despre el! Dacă nu îţi place ceva din ceea ce a spus el, roagă-te în legătură cu acest subiect, apoi lasă problema în mâna lui Dumnezeu spre rezol-vare. Dacă nu eşti mulţumit cu ceea ce se întâmplă în biserica unde mergi, încearcă umil să înţelegi cauzele şi, în funcţie de ceea ce vei înţe-lege, alege ce vei avea de făcut. Dar în loc să divizezi biserica murmurând şi plângându-te de ce se întâmplă în ea, mai bine părăseşte-o şi găseşte-ţi alta.

A fost odată o femeie care a răspândit bârfe destul de grave în privinţa unui pastor local. Ceea ce se presupunea că ar fi făcut el, era deja cunoscut în tot oraşul. Apoi femeia a aflat că ceea ce auzise ea iniţial nu era deloc adevărat. A mers la pastor şi şi-a cerut iertare. Pastorul a iertat-o, dar mai apoi i-a spus să ia o pernă plină de fulgi mărunţi, să meargă la un colţ de stradă şi când bate vântul cel mai tare să o desfacă şi să o scuture. Apoi i-a spus că după aceea va trebui să adune înapoi fiecare fulg luat de vânt. În acest fel, pastorul i-a explicat femeii cât de mari erau distrugerile pe care ea deja i le provocase. Îi distrusese practic reputaţia, iar încercarea ei de a repara ceea ce distrusese semăna foarte mult cu o încercare de a prinde fulgii în timpul furtunii.

Biblia spune că în limba noastră stau atât moartea cât şi viaţa. Sfânta Scriptură arată că Dumnezeu îi urăşte pe cei care generează divi-zări între fraţi (Proverbe 6:16). Roagă-te precum psalmistul ca Dumnezeu


[31]

să îţi păzească gura (“Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele, şi pă-zeşte uşa buzelor mele”), şi aminteşte-ţi vechiul proverb care spune că “cel care bârfeşte cu tine, va bârfi despre tine".


[32]


[33]

PRINCIPIUL 7. MULŢUMIREA – FĂ CE ESTE BINE !

Pentru creştini, fiecare zi ar trebui să fie ziua recunoştinţei. Noi ar trebui să fim mulţumitori chiar atunci când suntem în mijlocul proble-melor. Apostolul Pavel a spus: "Sunt plin de bucurie în toate necazurile noastre" (2 Corinteni 7:4). El a ştiut că Dumnezeu era la cârma tuturor lucrurilor şi că toate erau programate să lucreze spre binele lui, chiar dacă aceasta însemnă să treacă prin încercări (Romani 8:28).

Vei experimenta negreşit şi probleme în viaţa ta de credincios. Însă Dumnezeu le vede dintr-o perspectivă din care în urma problemelor tu vei creşte spiritual. El va permite apariţia unor furtuni, aşa încât rădă-cinile tale să se înfigă adânc în terenul Cuvântului Său. Atunci când ne aflăm în mijlocul problemelor, de obicei ne rugăm mai insistent, însă se spune foarte bine că vei vedea mai multe din poziţia în genunchi decât stând în vârful picioarelor.

Odată un om a văzut un fluture străduindu-se să iasă din go-goaşă/cocon. În efortul de a-l ajuta, omul a luat o lamă de ras şi a tăiat cu atenţie creasta gogoşii. Fluturele a scăpat de problema lui...şi a murit imediat.

Este alegerea lui Dumnezeu dacă vrea să îl lase pe fluture să facă ceva efort pentru a ieşi din cocon. Şi tocmai efortul de a ieşi din cocon face ca inima fluturelui să bată mai tare aşa încât sângele să pătrundă în aripi.

Încercările au scopul lor. Ele pot să ne facă să ne sforţăm – ne aduc înapoi pe genunchi. Ele reprezintă coconul în care ne regăsim câte-odată. Acolo, sângele dătător de viaţă al credinţei în Dumnezeu ne ajută să deschidem apoi aripile şi să le mişcăm.


[34]

Credinţa şi mulţumirea sunt prietene apropiate. Dacă ai credinţă în Dumnezeu, atunci vei fi mulţumitor pentru că ştii că mâna Lui iubi-toare este peste tine, chiar dacă te-ai afla în cuşca cu lei. Şi asta îţi va da un sentiment autentic de bucurie, iar bucuria este barometrul pentru mă-rimea credinţei tale în Dumnezeu. Uite un exemplu în acest sens.

Imaginează-ţi că ţi-aş spune că îţi ofer un milion de dolari dacă îmi trimiţi un e-mail. Desigur, nu m-ai crede că aş face acest lucru. Dar imaginează-ţi că aş face asta cu adevărat. Imaginează-ţi că ai şti că peste 1000 de oameni mi-au trimis deja câte un email şi au primit fiecare câte un milion de dolari. M-ai suna probabil ca să te asiguri că îmi voi ţine cuvântul. Dacă m-ai crede, nu ţi-ar da acest lucru bucurie? Dacă nu m-ai crede, nu ar fi nici o bucurie. Nivelul bucuriei tale a fost un barometru cu privire la cât de mult ai crezut în promisiunea mea. Iar noi avem atât de multe lucruri pentru care să fim mulţumitori. Dumnezeu ne-a dăruit "promisiuni extraordinare şi preţioase” care valorează “mai mult decât tot aurul". Fă-ţi o favoare extraordinară – crede în promisiunile lui Dum-nezeu, mulţumeşte-I continuu pentru ele şi lasă ca bucuria ta să fie de-plină.

Un fermier bătrân a fost vizitat la un moment dat de o rudă ne-credincioasă. După ce fermierul şi-a plecat capul şi i-a mulţumit lui Dum-nezeu pentru mâncarea de pe masă, ruda acestuia a spus "De ce ai mai făcut asta? Nu există Dumnezeu. Trăim în vremuri de emancipare şi creştere a cunoaşterii". Fermierul a zâmbit şi a spus: "Există cineva în ferma mea care nu mulţumeşte lui Dumnezeu înainte de a se apuca să mănânce". Ruda a întrebat: "Cine este această persoană cultă, destupată la minte?" Fermierul a replicat scurt: "porcul".


[35]

PRINCIPIUL 8. BOTEZUL – LA RÂU SAU ÎN CANĂ?

Biblia spune "Pocăiţi-vă şi fiecare dintre voi să fie botezat în Nu-mele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor" (Faptele Apostolilor 2:38). Prin urmare nu există nici o nelămurire cu privire la necesitatea de a te boteza în urma pocăinţei. Dacă ar fi să ne luăm după obiceiurile lumeşti din zilele noastre atunci ar trebui să ne întrebăm serios cum ar putea să se pocăiască un bebeluş de câteva săptămâni aşa încât să fie în măsură să primească botezul la o astfel de vârstă?

Una dintre cele mai frecvente erori care sunt trâmbiţate în zilele noastre în biserici este că botezul te spală de păcate. Dacă ar fi aşa, atunci faptul că Isus Hristos S-a botezat ar trebui să ne conducă la con-cluzia că El ar fi avut păcate, ceea ce este total neadevărat. Isus Hristos nu s-a botezat pentru a fi spălat de păcate, pentru că El a fost şi este sfânt, fără păcat. El s-a botezat pentru a arăta tuturor care este identita-tea Sa. Tot astfel, botezul oricărui creştin autentic ar trebui să reprezinte semnul exterior al schimbării interioare care deja a avut loc în inima creştinului. Este mărturisirea publică asupra noii identităţi a persoanei respective. Este o declaraţie publică de genul: “Sunt copilul lui Dumne-zeu, El este Tatăl meu şi nu îmi este ruşine cu El, pentru că Fiul Lui, Isus Hristos, este Cel care m-a salvat de la iad prin jertfa Sa pe cruce plătind pedeapsa în locul meu”.

Acestea fiind spuse, întrebările care rămân de pus sunt legate de “cum, când şi de către cine”.

Pare să fie foarte clar din textul Scripturii că aceia care au fost botezaţi au fost complet cufundaţi în apă. Iată ce spune Biblia în acest sens: "Şi Ioan boteza şi el în Enom, aproape de Salim, pentru că acolo era apă multă" (Ioan 3:23). Dacă Ioan ar fi practicat botezul prin stropire, ar fi avut nevoie doar de o cană cu apă.


[36]

Temnicerul din Filipi şi familia sa au fost botezaţi la miezul nopţii, imediat după ce ei şi-au pus credinţa în Hristos. Aşadar, ce ar trebui să mai aştepţi?

Cine ar trebui să te boteze? Este clar din textul Scripturii că acest privilegiu este rezervat credincioşilor, aşa că te rugăm să te consulţi cu pastorul bisericii tale. Suntem siguri că el va fi primul care se va oferi să facă această onorabilă slujbă.


[37]

PRINCIPIUL 9. DĂRNICIA – ULTIMA FRONTIERĂ !

S-a spus cândva că portofelul este “ultima frontieră”. Este ultima redută de cucerit – lucrul care vine ultimul la supunerea către Dumnezeu.

Isus a vorbit însă destul de mult despre bani. El a spus că nu pu-tem sluji atât lui Dumnezeu cât şi lui mamona (Matei 6:24). Cuvântul "mamona" are în aramaică sensul de “bogăţii”, fiind înrudit cu un cuvânt în ebraică având semnificaţia a ceva în care te poţi încrede. Cu alte cu-vinte, nu putem să credem în Dumnezeu şi în bani în acelaşi timp. Fie banii sunt sursa noastră de viaţă, ceea ce iubim noi mai mult, sursa sigu-ranţei noastre şi cei care ne asigură nevoile – fie Dumnezeu este acela care face toate aceste lucruri. Nu există cale de mijloc.

Când îţi deschizi portofelul, dăruieşte generos şi în mod regular bisericii tale ! O îndrumare în privinţa a cât de mult să dăruieşti poate fi regăsită în zeciuiala din Vechiul Testament, adică 10% din venitul tău. Indiferent dacă alegi să dăruieşti mai mult sau mai puţin, asigură-te că darul tău va fi folosit pentru lucrările lui Dumnezeu (vezi Maleahi 3:8-10).

Dăruieşte pentru că vrei să faci asta, şi nu pentru că trebuie. Dum-nezeu îl iubeşte pe cel ce dăruieşte cu bucurie (2 Corinteni 9:7), aşa că învaţă să dăruieşti din inimă.


[38]


[39]

PRINCIPIUL 10. ÎNCURCĂTURILE – SECTE, ATEI ŞI SCEPTICI !

Dacă Îl cunoşti pe Domnul, nimic nu îţi va zdruncina credinţa. Este însă adevărat că un om cu experienţă nu se ridică la “înălţimea” unuia care crede că are un argument în favoarea sa. Ia exemplul băieţe-lului care priveşte la o plita electrică. Tatăl său îl avertizează că plita este fierbinte. Copilul spune "ok, cred că e fierbinte". În acel moment, el are o credinţă intelectuală cu privire la faptul că plita electrică este fierbinte. Iar când tatăl sau părăseşte camera, băieţelul îşi spune "mă întreb dacă este într-adevăr atât de fierbinte. Apoi îşi întinde mâna şi pune palma pe plită. Din secunda în care pielea a început să îi sfârâie, băieţelul încetează să mai creadă doar mental că plita este fierbinte. Deja ştie asta! Practic, el a trecut de la credinţă la experienţă.

Apoi vine un expert în plite electrice şi spune "băiete, eu am o diplomă de inginer în studiul plitelor electrice. Îţi pot spune că plita nu este fierbinte. Şi îţi pot dovedi asta". Probabil că băieţelul nostru ar re-plica: "domnule expert, nu îmi pasă câte diplome de inginer ai dumneata. Eu ştiu că plita e fierbinte. Am atins-o. Nu mai sunt în perioada în care doar cred, am trecut deja la experienţă. La revedere!"

Dacă ai atins plita dragostei şi iertării din partea lui Dumnezeu, dacă Duhul Sfânt mărturiseşte că eşti un copil al lui Dumnezeu (Romani 8:16), dacă ai primit Evanghelia “în putere, şi în Duhul Sfânt, şi mare si-guranţă" (1 Tesaloniceni 1:5), nu vei fi zdruncinat niciodată de vreun scep-tic.

Dacă vin la tine secte să îţi spună că trebuie să recunoşti un anume nume al lui Dumnezeu pentru a fi mântuit, că trebuie să te închini


[40]

lui Dumnezeu într-o anumită zi sau că trebuie să fii botezat numai de un anumit membru al bisericii lor, nu intra în panică. Mergi întotdeauna la “Manualul de Instructaj”. Biblia are toate răspunsurile, iar căutarea lor te va face să creşti în credinţă.

Dacă te simţi intimidat de atei atunci când ei îţi spun că sunt “in-telectuali”, nu te îngrijora. Dumnezeu nu crede în atei. Biblia dar şi viaţa au demonstrat că de regulă ei sunt opusul intelectualilor. Biblia te va în-văţa cum să probezi existenţa lui Dumnezeu şi cum să arăţi că de fapt nu există atei, ci doar oameni care nu ştiu ce sunt. În fapt, problema celor care nu cred în Dumnezeu nu constă în absenţa dovezilor, ci în negarea acestora.

În fine, modalitatea prin care poţi preveni să te accidentezi spiri-tual este să te păstrezi în formă. Să exersezi credinţa ta. Apostolul Pavel a exersat din plin. El a spus "de aceea, eu mă lupt întotdeauna să am o conştiinţă curată faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni" (Faptele Aposto-lilor 24:16). Fă şi tu acelaşi lucru! Ascultă vocea conştiinţei tale! Ea este prietenul tău, nu inamicul tău. Aminteşte-ţi cuvintele lui Solomon: "Teme-te de Dumnezeu, şi păzeşte poruncile Lui, căci aceasta este dato-ria fiecărui om. Căci Dumnezeu va aduce la judecată orice lucru ascuns, fie bun, fie rău" (Eclesiastul 12:13-14).

* * *

Îţi mulţumim pentru timpul pe care l-ai petrecut pentru a citi 10 Principii pentru Credincioşi. Sperăm că acestea ţi-au fost de ajutor şi că informaţiile şi cunoştintele pe care le-ai învăţat de aici îţi vor scurta mai târziu suferinţa.

10 principii pentru credincioşi · Ştii şi crezi că dumnezeu a venit ca om pe pământ în...

Documents