COMENTARlllE SAl!

EXPLICAREA EPISTOLELOR PASTORALE: I SI II TIMOTHEIU, EPISTOLA CATRA TIT SI CEA CATRA FILIMON

A celui Intrll sfinti parinteilli nostru

lOAN CHRISOSTOl\l Aecl1iepiscoplll Constantinopolei

Traducere din limba Elina, editia de Oxonia, din 1861

DE

Archiereul ThEOdosie D. PloctEanu Vicaeiul st'. Mitropolii a Ungro-Vlalliei 5i

Locotenent de Mitropolit Primal

BUCURE~TI

19telierele grafice SOCEC ~ CO., Societate anonima i911

COMENTARIILE SAU

EXPLICt\REA EPISTOLEI I CATRA TIMOTHEIU a celui intru sfin~i Parintele nostru

:lOAN CHRXSOSTOM: Arhiepiscopul Cons tantinopolei

SUBIECTUL. ,

Timotheiu era unul din Llcenicii Apostolului Pavel. Luca marturise:=,; te de dansul 1), ca er[l un tanar minu-nat, flind marturisit astfeliu de catra fratii cei din Listra' ,:;;i lconia,- :=,;i ca Indata ce a devenit ucenic, a devenit :;;i dascal; ca atat de intelept era, In cat ca auzind pe Pavel propoveduind evanghelia ta ra taerea imprejur, :;;i afland ca pentru aceasta Pavel a stat:=,;i contra lui Petru, a ales nu numai de a nu propovedul. contra, ci Inca de a :;;i sufer!.. L-a taiat pc dansul fmprejur apostolul- zice Luea 2) - 1ntr-o astfeliu de varsta, :;;i eu ehipul acesta i-a 1l1eredintat lui toata iconomiea, fiindca a fost deajuos ca dorul lui Pa vel sa arate pe barbatul acesta, ceia-ce era in realitate. Caci :;;i aiurea marturisind de dansul, scrie :;;i spune: "C~t nevointa (ineerearea) lui 0 ::;;titi, ea preeum unui tata fiul lmpreun~t eu mine a slujit lntru evanghelie" (Filipp. 2, 22), iara Corin-theoilor scriindu'::li zicea: "am trimis la voi pre Ti-

1) Notii. A se vedea Fapt. Apost. Hi, 2. 2) Nota. A se veclea Fapt. Apost. 16, 3.

4 SUBIECTUL

motheiu, care este fiu al meu lublt ~j credincios intru Domnul", ~i iar~i: ,,~l de va veni Timo-theiu, soeotiti sa fie fara frlca la voi, ca luceul Domnului luereaza ca ~i mine", :;;i EbreiJor scriin-du-li zieea: "sa ~titi, ca fratele Timothelu este slobod", :;;i In fine in multe locuri ar putea gasl eineva marea lui dragoste eatra Timotheiu. Chiar 9i fapte le minunate savar~ite acum, arata eurajul lui.

lara daea cineva ar eerceta, de ee oare serie numai lui Tit 9i Timotheiu, de :;;i Sila era dintre eei incereati, $i Luea deasemenea - eaei tot apostolul seriinc1, zieea: Luca este singur eu mine. (II Timoth. 4.11); deaseme-nea 9i Climent era unul dintre cei de pe liinga diinsul, eaci zice despre e1: ,,~i eu Climent, ~i cu ceilalti Impreuna lueratori aimei" (Filipp. 4, 3); - a:;;a dara de ce serie numai lui Tit 9i Timotheiu ~ Fiindca numai aeestora. Ii ineredint,asebiseriei, pe cand pe eeiJalti Ii purta inca eu dansul; pe ae8$tiia deci Ii randuise in ni$te loeuri $tiute. Ca atat de mare era meritul acestui barbat, incat ca niei tinereta mil~a impedecat.

De aceiaseriindu-i apostolul, ziee: "Nimeni tine-retile tale sa nu Ie defaime", $i iara9i: "pre cele tinere, ca pre ni~te surori" (Cap 4, 12: 5, 2) Cac~ cand este virtutea, to ate celelalte sunt pnsoselmee, $1 nimic nu ar puteafi ca pedidL .

De aceia vorbind despre episcopi, $i multe insw;;iri eerandu-li, nieairiel 11U insista asupra varstei lor. lara daca zice scriinou-i: "fii avand ascultatori" :;;i "al unei femei barbat" (Cap. 3, 4. 2) nu spune aceasta ca cum ar fi necesar de a avea copii $i femeie, ci de cumva s-ar intah1pla a fi ridicat dintre eei din lume, sa fie de aceia, in cat:;;i case S8 $tie a pre$eda, $i eopii, 9i tuate eelelalte. Ca daca ar fi din lume, $i daca nici in acele lume$ti nu ar fi fost folositor, cum i s-ar putea Ineredinta ingrijirea biserieei?

~i de ce oare a trimis epistola llcenicului, randuit in .urma spre invatatura altora? Nu trebuia oare ca mai intai el &i fie desavar$it, 9i dupa aceia sa i se trimita "? Dara avea nevoe de invatatura, nu de aceea pe care 0 au ucenicii, ci de eea cuvenita dascalului. ~i de aceia deci, priv8$te cum in intreaga epistola apostolul Ii face

m,I1LIA I

invatatura cuvenita dasealului. De aceia inca de la fnce-put ~hiar nu-i-a zis: ca sa. nu dai ascultare celor ce invata in alt chip ci "ca sit pOL>once~ti unora ca sa nu invete Intr'alt chip': (1, 3).

OMILIA I

"Pavel, Apostol allui Iisus Christos, dupre poronca lui Dumnezeu mantuitorului nosteu, ~i a Domnului Iisus Christos, nac1ejdei noastre. Lui Timotheiu adevaratului fiu Intru crec1in~a". (Cap. 1, L 2).

Mare era demnitatea apostolului, mare ~i minu-nata, $i pretutindeni vedern pe Pavel punand clina inte C

6 . _ _ _ _______ _____ ?~IIL_~ __ ~ _ ___ __ ____ _____ _ __ _

mie pre yar1!aVa ~i pre Saul" (Cap. 13, 2). ~i pr~tutmdem scmnd pune numele apostolului, invc'ttand

pr~ aceasta pc auchto]', ca s5, nu\;i inchipuie ca cole grcute ~unt ~orne~e:)ti, c~ci apostclul l:imic nu ar grill de la sme. ;:,pummd decI de aposlol, lmediat 131 riclicD,

cu~etul auditorului ~i-l inclreapt

8 O~JlI.IA I

apropiat de Tatal l ). Acolo de $i prin esenla sunt una ~i aceia.';;i, totw;;i in multo altele se deosebese: fn ("uloare, in forma sau sehima, in intelepciune, in timp, in vo-in1a, in cele atingatodfe de sufiet, in cete atingatoare de trup, '111 cele de afarii ~i in multe aItele se deosebesc unul de altul, claca se face comparatiune intre clEtn~ji, pe cand aid - (raportul lntre Fiul$i Dumnezeu Tatttl) -nimic din acele deosebiri nu este.

Expresiunea "dupre poronca" este mai ener-gica de cate xpresiunea "chemat", -- dupre cum zice ~i aiurea: "Intru Cbristos Iisus eu v'am nascut pre voi(( or Corinth 4, 15), adedl, intru credinta. lara expresiunea adevaratn pe care 0 ac1aoge aici, inseammt exacta. :;;i mai pre sus de toti ceilalti, asemanarea uceni-cului cu dascalul; voie.,;;te cu aIte cuvinte a arat~l aiei marea lui dragoste catra dc\nsul, cum $i marea lui dis-pozitie fata de e1.

J)ara iata ca ~i aid partiC'llla "intru (( iarii::;i este zisa pentru credinta. Prive:;;te apoi .~i laud a cat de mare oste, daca il nume$te nu numai flu. ci inca;d fiu adevarat.

"Obar', mila, pace, zice, de la Dumnezeu Ta-tal nostru, ~i Cbristos Iisus Domnul nostru((. Dara de ce oare in celelalte cpisto\e nicairi n'a pus inainte mila, ci numai aici ~ Apoi $i aceasta este tot din iubirea lui eea mare parinteasca. caci el se roaga ::;i c1ore~te cele mai multe bunc:ri flului, temandu-se pl.mtru dansul $i tremurc\nd chiar de grijalui,-fiind ca astfeliu se temeu. en, :;;i cum paredi nimic n'ar fi facut pentru e1.

1) Nota. In pasajclc de fata e mai mult 0 dispula a Sf. Cln;i-80stom cu Al'ianil; cal'ii se incercau a ti'age un argument in fa-voml 101' din s itua~ia lui Timotheiu fata de apostolul Pavel Pa-vel nume~te pe Timotheiu fiu , ziceau dan7ii, ~i cu toate acestea nu era nascut dintr'insul. Prin urmal'e nici din aceia ca Christos so nume~te Fiul Tatiilui, nu se poate cOllchide ca esle nascut dil~ ebl. Chrisostom insa Ii re~punde: Timotheiu se zice fiu al lUi Pavel nu dupre natuI',\, ci dupl'e cI'edin~a. Deei, precum el era 13: feliu Cll Pavel [)I'in aceia~i cl'edinta, tot a~a Christos are aceia~1 natura cu Tata!. Disputat cum Arianis, qui hinc dudo argu-menta sic poterant agel'e. Paulus Timotheurn filium dicit, et ta-l,!en non ~est ex .ipso genitus. Erg? neque ~x eo, quod Christl~s (hcatur filIUS. Patr'ls, ex IPS? esse; gellltum efficltur. Hespondet Chl'l-sostornus: Tlmotheum diCit fillUm non secundum naluram, :sed secundum fidem: Proil1de sicut ipse ejusdem cum Paulo fidei, sic Christum eandem hahel'e cum Pat.re naturam)). Fronto Dttcaeus.

OMILIA ;: 9 ---- ---- - - ----

ba chiar ingrijindu-se de slabaciunile lui trupe9ti, pre-cum atunci de pilda dl.,nd ii scrie zictmdu-i: "De aCUlll nu mai bea apa, ci putin vin prhne$te pentru sto-mahul teu ~i pentru cele dese slabiiciu~1ile tal~~. (Cap. 5,23). Dasealii mai ales au nevoe de 0 mal. mare !TIlla. .. De la Dumnezeu Tatal nostru, zice, ~l Chnstos fisus Domnul nostrn". $i aid iara.,) i mangaere f3i 1n-curajaee. ctt daca Dumnezeu este tala, se f3i ingrija~te ca ~i tatal de copii. Asculta pe Christos zicand: "C

10 OMILIA 1

a t rage ia ra;;i pe credineio~i la paza legei, - ceia ce de a ltfeliu mai in toate epistolele 0 spune. Data clam;;ii fa-ceau aceasta nu cloar~l ca erau m i:-;:ea(i de cugetul lor, ci numai impin ~i de sla va de~art{t, ~i din dorul clt: a

(we~t llcenici. de a se certt'!. eu Pavel, ~i de a-$i arAtE. pizma lor fata de dd_ns ui. Ac(:asta va sa zica : :, s a nu 1m-ete intr'a lt c hip".

"Nici sa 1a aminte la basme, zice, $i 1a (ge-nea logii ) il1:;;i ral'e de nearnul'i fara de sftlr$it". Prin v()rba de mHhuri sau basme. el nu in1elege legea; &\ nn fie !- ei va S

12 OMILTA I

' nLriltimea ; iara dadi sunt ale lui Dumnezeu, apoi trebuie mai mult a Ie pretui ~i a Ie erede ; daca insa _ n u credem, atunci nu yom :;;ti nici ca este Dumnezeu. Fiindca cum ai sa $tii ca e::te Dumnezeu, daca II faei raspunzatoriu ~ Intaia c1ovac1a pe care tu 0 dai ca $ti1 pe Dumnezeu, . este de a crede toate cele graite, fara a cere c10vezi $i ial'a$i c1ovezi. Aceasta 0 $tiu $i Elinii, caci credeau in zeii lor, de ;;;i 0 spuncau fara dovezi. ~i de ce oare ~ Fiindca sunt stranepoti $i coboritori din z8i.

Ai vazut d'i $i Elinii $tiu aceasta? ~i ee spun ell de Dumnezeu? cftnd ii faceau a$Et ~,i fiir~d yorba de un om - voiese a spune de Pitagora, acel fermecatoriu $i mag, caci puneau inainte acea vestita axioma: "a.bro; ;;7." ac1eca "el a zis. Dara chiar ~i pc templuri era scTisa c1casupra $i representata tacerea, aeoperindu-$i

. gum cu degetlll, $i strangandu-$i eu puterc buzele, in-spiranc1 tacereatuturor celor de fata. Deci c1aca acelea sunt atat c1e respectate, apoi a le noast1'e nu trebuie res-pectate, ci sunt de tis'? Cele ale Elinilor duprc dr-eptate trc'buie a fi c.t'.rcetatc, fiindea sHnt deastfcliu; e yorba aeolo de lupte, de disputc$i urmarile acestora, - pc c{md cele alc noastrc se dcoscbesc, eu totul de acelea. Ca pc aeclea le-adeseoperit intekpciunea omcneasc~l, in timp ce pe acestea le~a descoperit $i invatat charul dllhovnicese. Acelea 'sunt c.redinti pline de prostie $i ne-hllnie, iara acestoa ,de adevarat

14 Oi\lILIA 1

da averi unui curvariu, unui spurcat, unui lacom, iara celui bun nu-i da de loc? Cum sa cred? - caci trebue a crede din fapte)).

Bine! A~a clara toate cele ce ai spus sunt ele rezul-tatul unei na~teri clrepte sau nedrepte ~ i\fedrepte zici. Dara oare cine a facut aceasla na~tere nedreapta? Oa1'e Dumnezeu? Nu, zici tu, ci este far-a inceput, nenascuta. $i cum face astfeliu de IucI'uI'i, nefiincl nascuta, sau fa1',1 inceput? - fiindca astfeli u de imprejuriiri sunt contrare ... Dec:i, toate acestca nu sllnt catu!';li de putin lucruri ale lui Dumnezeu. A~(\ darii s1 cxamim101, cine a facut ce-riul '? cine parnEll1tul, cine marca, c:ine anotimpurile? Apoi claca 'in cele neslltlete~ti a mcut atata ordine:;;i atetta a1'monie, in noi. pentru cari totul s'a facut, atiHa clezordine ~i neranduealcl,? Aceasta ar fi, ea cum cineva ar l!1grijl de 0 casa, - ce d

16 OMILIA II

la euvinte de~arte, vrand a fi invatatori de lege, neintelegand niei eele ee graese, niei pentru cele eese intarese (pentru eelc ee sustin eu incap[t-tinare)" (Cap. 1, 5. 6. 7).

Nimic nu vatama atat de mult neamul omenesc ca a dispret.u] prietenia ~i dragostea ~i a nu 0 Urr11i tuate dezbin;''trile, diei din a nu illb] pre frati, vine mVldm . contra eelor ee propa~ese,din invidie apoi vine pofta de a Stapanl, iara pofta de a sttipanl na:;;te dezbinarile.

De aceia :;;i Pavel zicand: "ca sa poroncesti unorasa nu invete intr'alt chip", la orma an~t[i, :;;i modul, qupa care este cu l1utinta aceasta. ~i care este acel mod~Dragostea . Precum, deci, cand zice: sfarsi-tuI leg(;?t:este Chtistos") adec~\ fnti'C')-plinirea poron~ilor, caci .:;;i aceasta se cuprinde in el, tot a:;;a ~i poronca aceasta . cuprinde in sine dragostea. Star:,;>itul tamaclui-rei este sanatatea, a:;;a ca fiind si1m'itate, nu este nevoe de muM, diutare; tot a:;;(;\ :;;i dl'agoste cand este, nu tre-buie mult

18 OMILIA II

tocmai aceia 0 face; 9i ce este eeia ce el faee? L~u0a Jegea -- iara prin lege el intelege ~c~ dec~}ogyl:- Sil dm aeeasta el a scos fji pe eelelalte. Cael claea calcarll~ l~gei pedepsese pe cel ee se abate de 1a l8ge - de 91 m mare parte eele ale legei ni sunt fara folos, apoi cu atat mai mult aeele8.

"Ci :;;tim ca legea este buna, ziee, de 0 tine eineva eum se cuvine" (vers. 8). Buna,zice,::;;i nu buna)). Dar ceia ce el spune, aceasta insamna: laucla legea prin fapte, ciki expresiunea: "de 0 va tinea ei-neva cum se cuvine", aeeasta va sa ziea. Caci sunt si de aeeia cari nu 0 tin bine, ea de pilcUl, eand 0 ex-plica, ziee, prin vorbe, iara prin fapte oealca, iara aeeasta insamna ea 0 tin nu preeum se euvine, 0 tin, ziee, insa nu spre folosinta lor proprie. :;;i ce alt eeva insamna expresiunea "cum se cuvine" , de cat ea claca cineva 0 tine cum se cuvine, il indreapta spre Christos? Cand scopul legei este cle a indreptati pe om, insa nu poate, apoi atunci 11 indreapta spre cel ce poate. Sau $i intr'alt chip: a tinea. legea cum se euvine, ~ste a pazi legea cu prisosinta. ~i ce va sa zica cu prlso-sinta? Dupre cum pdn zi),bala, zice, se tine cum se cuvine nu calul care zburda, niei aeel care asvarle eu picioarele, ei aeel care 0 are in gura mai mult de forma, tot a:;;a fji legea este tinuta bine nu de eel ee are nevoe a fi cumintit prin litera eill.

Dara atunci cine 0 tine cum se cu vine? Gel ce stie ca nu are nevoe de ea. eel ee a ajuns la atata. virtute, in eat ca 0 indepline$te nu de frica, ci ar~ inainlea oehi-lor sei mai mult osanda :;d pedeapsa deacolo.Sau 9i aJk mintrelea. Zicand ca: );;tiind aceasta, cli dreptUlui lege nu este pustt, ei eelor fara de lege:;;i ne-supu:;;i" eVers. 9), prin aeeasta spune ea acela este clrept, care SaVar9a$te virtute~. Acela tine pre6um se cuvine legea, care nu a9teapta a fi eertat de ea. Pre-. cum semnele literilOr stau inaintea copiilor, insa numal eel ce $tie a Ie intrebuinta, Ie pune unde trebuie, iara niei de cum prin altul; numai .aeela, zie, ar putea fi considerat ea mai inaintat in :;;tiinta, 9i ca intrebuin-land mai bine literile, - tot a:;;a 9i eel ee sta mai presus de lege, nu se povatue:)te de lege. Cel ee im pline$te le-gea nu de friea, ci din rnai multa dragoste eatra vir-

ONIILIA IJ 19

tute, aeesta mai eu sarna impline:;;te legea. Ca nu deo-potriva impline$te legea, eel ce S8 teme de ea, :;;i eel ce are in vedere cinstea sa personala. Nu deopotriva im-pline:;;te legea, eel ee este sub lege, 9i eel ee este dea-supra legei. A fi deasupra legei, :;;i a trai deasupra legei, aceasta toemai este de a tinec\ legea preeum se cuyine. Cad aceta fntrebuintaza :;;i paze$te bine legea, care face mai multe $i mai mari de cat cere ea; eel ce nu a:;;-teapta a fi eertat de ea_ Legea, ca altele multe, este im-pedeearea relelor. Singura Jegea insa, nu face drept pe eineva, ci 9i lucrarea faptelor bune. Astfeliu ea cei ce se departeaza de rele, ca robii ce :)tiu de friea, aee:;;tiia nu incleplinese seopul legei, fiinclea legea de aceia sta de fata, ea sa pedepsasea .c;aJcarea poroneilor. A9Et ca ::;;i aceia 0 tin, insa dinprieina ea se tern de pedeapsa.

"Voe~ti sa nu'ti fie friea de stapanire? Fa bine, :;;i vei ave a laude de la dansa". (Rom. 13,3),ca:;;i cum ar ziee cineva: (I)umai pentru faptele cele re1e Jegea este poroneitoare; clara eelor ce fac fapte Yred-nice de lauda, unde anUrl1eeste folositoare leg-ean ~ Pre-cum deei dortorul Yindeca pre eel ee are 0 rana sau un bete;;ug oare-l~are, iara niei de cum pre eel ee este sanatos, sau pre eel eese gase.';lte bine, - tot a$8. 9i Jegea. .

"Dreptului lege .nu este pusa, ziee, ci eelor fara de lege ~i nesupu~j, neeucernicilor ~i paca,-to:;;ilor". Prin expresiunea j,celor fara de lege" el llUme$te pe ludei, arat~ml11-i.:;;1 (,.,3, "nesupu:;;i". "Oa legea, zice, manie lucreaz;a". (Rom. 4, 15). A$a dar a ee poate avea de eomun legea cu eel vrednie de einste~ "Ca prin lege, zice, este. euno~tinta pacatului" (Ibid. 3, 20). :;;i ce are aface ell cel drept? Deci, cum legea nu este pusa pentru eel drept? Fiindca aeesta este afara de pedeapsa, $i ea el nu a$teapta ca legea sa-l invete de a face eele ee se euvin, eaei are intr'insul charul Duhului, care '1 indeamna la bine. Legea s'a dat, ca prin friea 9i amenintare sa fie linuti ih respect eei de sub lege. A9a dara calul eel bun nu are nevoe de frau 9i zabala puterniea, pre cum niei de pedagogie nu are nevoe cel ce se poate conduce $i fara pedagog.

"Celor fara de lege, ziee, :;;i nesupu~i, necucer-nicilor:;;i pacato~ilor, necuvio:;;ilof ~i spufcatilOl',

20 OMILlA II

u~igiftorilor de taUt ~i ucigatorilor de muma". $! pu ~a A st~t vaicj numai, 9i v nici numili pana la pacate, Cl mca m91ra pacatele dupa feliul lor, ca astfel sa-i con-

vi~ga. cle a~ se 1'u:;;init ~e ob::-:ervarea legei. $i dupa ce lem91ra pacatele dupa felul lor, la urma Ie spune si prin pr.escurtare, de:;;\. chiar 9i cele in:;;irate erau deajmls spre a-I abate dela ele. Dartt ce? ludcii sunt uciO'atori de oameni, ucigatori de taUt :o;;i de mama? Aceast~ lasa a se intelege. "Necucernici, zice, si necuviosi si spurcatF', astfeliu erau,:;;i de aceia Ii ~'a dat legea: Ca~i spune-ml: oare nu Intr'una cadeau la Inchinarea de idoli? Oare nu bateau cu pietre pe Moisi? Oare nu erau pline manile lor de uciderile rudelor lor? Oare nu pentru asemenea crime Ii invinov;'ttiau Prorocii 1ntr'una '? Dara celor ce filosofeaza pent1'u cele cere:;;ti, insirarea aces-tor fapte este prisoselnica. '

"Ucigatorilor de taUt, zice, :;;i ucjg~ltorilor de mum~l, ucigatorilor de oameni curvarilor sodomnenilor, talharilor, mincinosiior celor c~ se jura stramb ~i orice alt, zice, care s~ impotri-

ve~te invataturei celei sanatoase'( (Vers 10). Bine zice el ),invat~lturei celei sanatoase", fiinddi toate acele patimi sunt ale unui sufiet stricat.

"Dupre-evanghelia slavei fericitului Dum-nez;eu,~ c.are mi s'a increclintat mie" eVers. 11). 1ncat ca :;;1 acum pentru inUirirea evangheliei este nevoe de lege, pe cand pentru eei convin:;;i 9i credincim;;i nu este nevoe. 0 nume9te evanghelia sla vei, pentru nimic alt~ d~cat f~ta de cei ce se ru:;;ineaza in timpul perse-cutlUmlor, $1 pentru patimile lui Christos. Si din cauza aceasta, cum :;;i pentru celelalte cauze, 0 numeste evan-

ghe~ia slavei lui ~umnezeu, pentr ,I ca 9i patimile lui Chrrst?s sunt s~ava, cum 9i celelalte. Sau ca poate prin aceasta expreslUne face aluziune la cele viitoare. Cii daca ~~le de !at~ sunt incarcate de rU9ine 9i necinste, c~~e vuto.ar~ msa nu sunt a9a. Evanghelia este a celor vutoare, lara nu a celor prezente. Dara atunci cum de a zis ingerul: "iata eu binevestesc voua (va evanghe-lirez) ca s'a nascut voua lmlntuitoriu "(Lucc1,2,10.11)?

v S'a nascut mantuitoriu, adeca va [i mantuitoriu, caci nu in data ce s'a nascut facea minuni 9i semne.

OMIl.lA If 21

"Dupre evanghelia slavei, zice, a fericitului Dumnezeu". Sub denumirea de "evanghelia slavei:' apostolul intelege eyanghelia slujbei sau a cultului lui Dumnezeu, 9i ca daca toate cele pl'ezente s'au umplut de slava lui, apoi Cll atit mai mult inca cele viitoare. )jCand ya pune, zice, pc toti vrajma:;;ii lui a~ternut pi-cioarelor sale". (1. Cor. 15, 25). Cand nu va mai fi nici 0 piedica, cfmd dreptii yor vedea toate acele 1m-peejurari fericite "pe care ochiul nu le-a vazut, si urechia n'a auzit, si la inima omului nu s'au suit" (1. Cor. 2, 9), dupre' cum insu-;;i Christos zke: ;,ca uncle sunt eu, ~i ace~tia sa fie, ca sa vada slava PC: care mi-ai dat mie" (loan 17, 24).

1) Cine oare sunt aceia, :;;i sa-i fericim pre dfm:;;ii de ))unatatile de care se Val' invrednici, de slava de care se vorimparta91, cum $i de acea lumina? Ca slava de aici este nestatornica $i de nimic; $ichiar de re-mane poate, totu:;;i iute se stinge dupre cum :;;i zice: "ca Jm se va pogori Cli dansul slava lui" CPs. 48,18); ba inca la coi multi nici aici chiar nu ramfmc slava CLI dan$ii. Dara pentru slava de acolo nici nu trebue a hanui ceva din acostea, ci cu totul din contra, ca adeca va r:'imanea, 9i cD. niciodata nu va aveh sfar$it. Astfeliu sunt cole ale lui Dumnezeu: stabile, $i mai }Jresus de orice schimbarc $i sfar:;;it. Caci slava aceea nu este isvo-r ita din lucrurile de dinafara, ci din celc dinauntr u. Vrau sa zic adeca, ca nu vine din haine pretioase, nici din droaea slugiloe; nu din cele dinafarnicevine acea sla va, ci $i far a de acestea chiar insm;i biirbatLll se va :lmbeaca cu slava. Acum daca aici lipsesc toate cele dinafara, cineva e ~tc Cll totu1 gol de sta va. In bae de pi1da vedem goli pe multi oameni cinstiti $i necinstiti, yedem $i de cei mar:;;avi. Multi dintrc cei din piata s'au primejduit de multe ori de a fi lipsiti de siava, din cauza ca slugile lor lipsau pre la alte trebuinti, - pe cand acolo cineva va avea cu dansul slava pretutin-deni.:;ii precum ingerii ori9iunde s'ar arata, au intr' in9ii slava, tot a$i $i sfintii. S'au mai bine zis, precum soa-

') Pm'tea morald. Slava ~i placerea adevarata 5e gaseilte numai in cole dullOvnicellti, iara nu in cele trupe'?ti. (Veron).

22 O~lIL1A J(

rp:l~ nu Stre nevoe de haina, nu

24 OMILIA II

de aici ni aduc 0 sla va molatica :;;i prosteasca, - pe cand cele de acolo barbatie :;;i admiratiune, pe langa care apoi ni procura :;;i un mare curaj. Mirul acesta nu pamantul 11 produce, ci virtutea; nu se ve:;;teje:;;te planta ce'l pro-duce, ci ve:;mic este verde; acest mil' face cinstiti pre cei ce'l poseda. Cu acest mil' suntem un:;;i c~lnd ne bo-tezam; atunci slobozim din noi miros placut. Ravnei hoastre apartine ca :;;i in viitoriu tot astfeliu de mil' sa emane din noi.

De aceia :;;i preolii din lege a veche s~ ungeau cu mil', invederEmd prin aceasta simbolul vil~tLitej,; ca adeca preotul tre]miea"'SloDOZl din el mil' placut, fiindca ni-mic nu estc mai gretos ca pacatul. Prive~te cum fi dcs-crie natura Prorocul, zicand: "impu~itu-s-au~i au putrezit ranele mele" (Ps. 07, 6). In adevar ca pa-catul este mail)uturos de cat ori-ce putrezaciune i~11putita. Caci, cc estede pi}da mai puturos de dt curviea? Daca pi'icatulcste puturos chiar :;;i far a a fi pus in lu-crare, dara inca dupa sav;'ir:;;irea lui ~ ~i atunci poti pricepe ce fel este, curvariul; atullci llumai vei vedei.t putoarea ce iasadint:riinsul, atunci necurateniea, scarha :;;i murd~Lrieacejes~L din e1. Astfeliu este mi-ce pacaL Mai 'nainte de a se face are in sine oare-care placer(), dara dupa ce,s'a savar:;;it, pliicel"ea contene:;;te :;;i se stinge cu totul, pe cand tristeta :;;i mahnirea fi ian locul.

Virtutea insa eu totul din contra, caci pc la fnceput are cu sine ostenele, iara la sfar:;;it placere :;;i repaus. Precum acolo place rea nu este placere, prin a:;;teptarea ru:;;inei :;;i a pedepsei, tot a:;;a :;;i aici osteneala nu mai este osteneala,prln speranta de resplata. Ce este hetiea ~ spune-mi; oare placerea nu estc numai in a bea? sau mai bine zis, betiea nu se afla nici in a bea. Caci cand betivul cade in nesimtire, :;;i nu vede pc nimeni din cei de fata, ci se gase:o;;te mai rau de cat cei nebuni, ee placere poate fi ? ~i mai drept vorbind, nici chiar in curvie nu este placere. Caei cand sufletul fiind cuprins de patimEt l:;;i perde judecata, ee placere poate fi? Apoi daca aceasta este placere, atunci :;;i rlea este 0 placere. Placere ade-v:lxata aceea a:;;i numi-o CU, cand sufletul nu este stapanit :;;i incle:;;tat de patima. ~i atunei cc placere este aceasta, de a scra:;;nl din dinti, de a holha ochii, de a fi gadilat, :;;i de a se infierMnta mai mult de cat trehuie~ Astfeliu deci nu poate fi placere, fiincl ca ne grabim de a scapa

OMILIA III 25

de c1ftllsa, ;;;i sdipand simtim parcre de rau. Daca este plaeerc, nu tc grabi a scapa dl' ea, ci ramai in ace;}' placere. Ai vazut ca este numai numele de placere?

Insti, nu de acest feliu slInt plo.cerile cele duhov-nicc9ti, ci cu adevarat ea sunt phiceri". nu prin aprin-clere aVi;\nd-o, ci lasandu-i sufietul slolJod, vesel :-;;i li-nistit.

, De acest feliu era placerea lui Payel, zicand: ):;,i in aceasta ma bucur, ~i ma voiu bucur

:!(i OMILIA 1H

"ilcasdt a ~e lImill eei ce se .inga nfau in cugeteJe lor ca ;u mari suecese, ' a i:loi natural er,,\ ca $i el \

28 O,IILlA IJl ---.~-~.-~---.--.-... - ------

"Multamcsc, zice, lui Christos Iisus celui ce ~.H4'a,-lntarit pre mine". Prive;;le cum ;;i cele ale sale

el Ie considera a fi ca char din partea lui Dumnezeu,-dcsi aceasta a fdSt a ta, fericite Pavele, dici Dumnezeu nu' estr partinitor, - adeea ea ((m'a invrednicit slujbei 3ce;;til'a; iara aeeasta este scmn ca m~a erezut a fi cre-clineios)). lntoemai ea ;;i intr'o casa, uncle iconomul, nu l1umai rU mul~ame;;te stapCtnului pentru inerederea ce~i

. arata, dara chiar ;;i are aceasta ca semn, ca pe dansul il erE'de eel mai cl'edincios dintre toti, - in a;;a feliu s'au ~i)etrecut lucrurile ~i in eazul de fat~.

Apoi gclnde~te-te cum ('1 inalt~i mila lui Dumnezeu si filantropia lui, dand pe fata vieata sa dinainte. "Pre inine, zice, cel ce eram mai 'nainte hulitoriu, ~i gonitOl'iu, ~i ocaritoriu". Cftnd e1 vorbe.-;;te de ludeii cei necrec1incio;;i, intl'ebuintaza eu vinte mai rnodemte:

m[lrturisesc de dilnsii, ziee, C[t au r,lvn[t, ins8 " ~ ,. . .. ;, ,.~-... "","",,- ... nu dupre cuno~tinta" (Rom. :1O, 2), iara despr:e ~ine zice ea a fost hulitoriu ~i gOllitoriu. Ai vazut Il1Jos1rea lui si cum el nu este iubitol'iu de sine, ci are eugetul un;ilit? Nu a fost deajuns ea a spus ea a fost hu1itoriu~ ci a mai adaos ca ~i prigonitoriu, cu eal'e oeazie arata tensiunea persecutiunei lui. Rautatea mea, zi~e, nu ~a~ maoea numai pana la mine, d inea ;;i pre CCl ee VOiau a fi evsevio;;i ii pel'secutarm.' Mare el'a maniea huli-rei lui!

"Ci am fost miluit, zice, ca ne~tiind am frtCut intrunecredinta". Dara de ee oare n'au fost miluiti ~i altiludei ~ CA faeeau a~a preeum fa~use ~I, n~ dii~ ne'$'tiinta, ei ~tiind ~i eunoscand foarte bll1e. ~l c:a ~a afh exact, asculta pe Evanghelist, spunand: "MultI dmtre Farisei si ludei au crezut inte'insul, dal'[t nu-l marturi.3eau ... ca iubeau slava oamenllor mai llTuI'f'decat slava lui Dumnezeu" - ~i iara~i Chris-tos ziee: "cum putcti S8 credeti, slava unul de la altul luai1d"? ~i iar~;;i' "acestea au zis pal'inti! lui, ca. se temeau de ludei ... ca sa nu tie SCO~l din sinagog[t". ~i ehiar insu;;i ludeii zieeau! "vedeti ca nu folosim nimic? ca toata lumea merge dup[t clfmsul" (loan 12, 42. 43. 5, 44. 9, 22. 11, 19).

OMILIA 1II 29

Pretulindeni dara pe dan~ii ii suparit patima iubirei de intaetate. Dan~ii ziceau ca "Nimeni nu poate iert~t p[lCatele, de c~lt numc~i I!Ul~m~zeu ".' \LU~L\ 5, 21) ~i a f\eut aceasta imediat, lara clam;;n au $1 ZlS en este semn ~le let Dumnezeu. Toatc acestca deci nu crau din ne$tiin1i'l.

Dal'a uncle oare era pe atunei Pa vel"? poate ca ar zice Cinevit. Era la pieioarele lui Gamaliil ne~va.nd nimic de com un eu multimea ee sc resculase. ~l cme era Gamaliil'? Era un barbat oare-care, care ceea ce facca, nu purcede\ din iubirea de jnUl~late:. p.a,r~ cun::-c!upa aeeasta s~ gas~:;;~e Pavel la ?lalta .eu :n~lt~mea'~ Penll'u cii vedea intarmdu-se cl'edmta ~l stapanmd, $1 pre toti mel'gand d~lpa, Chl'istos. Pe timpul1l!i Christos rnultimea c

30 O~IILlA III ------- - - -

Ad.ecav

ea nimic din. ale stapanului Wa;trMat, toate spu-nea ea sunt a le lUI Dumnezeq, chiar $i cele ale sale proprii, ~i n'a sfeterisit nimic 'din sla va lui DtJ1r\"i\J;.Wzeu. Cilc! aSe\lIta' l pre d~nsul ee spur~,C:'~ . nJp.a\raWi oeazie: "Barbatl! Ce facet} aceasta? ~l nm oameni sun-tem, asemenea p[ttima~i C1 voj" (Fapt. 14, 14). Aeeasta fn sco.mna ea -;, crcclincios m-a socotit". Fiind-ca $i aiurca zice: "mai mult de cat toti a ceia m-mn ostenit, ins{\, nu eu, ci darullui Du'mnezeu, caTe este c u mine': (1. Cor. 15, 10), $1 iat~ii$i : . "Dumncze u este care Iucreaza lntru mine, si ca sa. voesc si ca Skt Iuc r ez" . ' '. Se arata pre sine l,>ednic de pedeapsa, ea mila lUI Dumnezeu pentru aserncnea lucruri se aeordcl. ~u a:;;a 1nsa eu Iudeii, dupre cum ::;i zice: "c[t orbire din partea lui ]srai l s'a f[wut" (Rom. 11, 25).

"Dara c11arul lui Dumneze u,zice;'- rn'ea s'a inmultit (a prisosit) . cu credinta si dl'aO'ostea

't Cl" .. :::> cea 111 ru lrlstos IlSUS ". ~i co va si zica aeeasta ~ Ca nu cumva a uzincl ea _J).S!m fost m ilui t " sit erezi c~ a rcmas pana a ici, iata ca dupa ce el a fost spus, ca (am fost hulitoriu,. $i gonitoriu, $i ocaratoriu. $i prin urmare am fost vredl1le de pedeapsa, JI1sa n'am fost pe-depsit, a adaos imediat "ci am fost miluit" . Dara oarc pana aici a stat, sau mai l'JiJ:ll,?f,.~.,z is mila lui Dum-nezeu !liei ~'a mih~gir~it, ea .sa nu fie pede psit~ Catu$i de putm, el a mal faeut ~;n aItele multes;imari. Caei

Dum~ez~u !1~-a ~ izbavi~ nu numai de pedcapsa ,(";.e ne am~mll~ta, CI ll1~a n:-a.facut drepti, ~i fii, ~i frati, ~i pric-tel1l, ~l mo"tcl11tOfl, $1 fmprcuna mo~tenitori . Dc aeeia

~i zicc apostolul: " Pl~ea s'a 111ll1ultit c11a1'1:.11 " adedi a dC'pii~it chiar ~i hotarele milei. Apoi toate ace~tei'ri.iu sunt ale unuia. sare mil~e$te numai, ci $i iube$te, $i inca

foar~e mu)t. ZlCand, clecl, multe ~i mari de$pre filan-troplea IUl Dumnezeu, ea adica fiind hulitoriu si ocari-toriu. a fost miluit, $i ca nu a stat pana aici n'umai ci inca s'a mai invrednieit si de altele mai mari la ur{ua v. . .... ' , l~ra$l ~e ~sIgura cOfoltra necredincio$ilor, cari ar fi putut zice ea hberul arbltru a fost desfiintat caei adao0'e: "Cu credinta ~i dragostea cea 1l1t1'u Cl~1'istosIisu~",

O~IlI.lA III 31

adeca eil noi intru atata numai am contribuit. C:l am erezut c,\ rl po ate a ne mantul pre noi)). '

1) Su iubim deci pc Dumnezeu prin CI1l'istos. Dara ee va sa ziea "prill Christos" '? Ca a c1eci"l EI este pri-cinuitorul acestora, iaru nu Jegea. Ai vazut deci, anume eurora a cleven it Christos pricina bunurilor, $i c{ll'Ora legea ? $i n'a spus simplu cu s'a inmultit)) ci, ea "peea s-a llllllUltit". $i in adevi"u' cu charul s'a prca In-multit, pcntru ca pre noi coi (~e cram vrednici de mii de pedopse, deorJa ta ne-a elus la Infiere. Dad iata ea ::;;i aici particula intrL! (~~) insamna "prill " . $:r:pl'he$tc ea nu numai ercdinta este trehuitoare, ei $i elragostea. Fiindc;"t :;;i acurn SL!nt mulli eari c l'ed e

32 O;\IILIA III

prostii; teamu. 'mi este insa, eel. yorbelc spuse sa nu fic dupre fapte.

"'~"Pcntru prietcni, insa aclevu.rati prie teni, multi au preferat de multe ori de a sufed chinI' pagube, iara pentrll Christos - nu zic de a suferl ciney~t paguM, dara chiar din ceia ce are de prisos, nu ela ' 'Jillni(-. Pcntru prieten de multe ori am suferit ~i ocara, ;;;imi-am atms aSllpI',l-mi du:;;manii, pe cand pcntru. Christos nirneni

nu'~i ia asupra-$i c1u:;;maniii, ci cum s'a 1' brad! il iu-be~le, ~i tot cum s'ar brotH nu-l ura~te 1). Pc prieten cand II vedem ftama nd. nici-odata. nu-I trecem eu ve-derea; pe Chris tos 1n5a care pe fieca r e zi se apro-pie de noi-; nu pelltI'll vr'un lucru mare, ci pentru 0 bucata de pa ne, nici macar nu-I baga m in sama, - In timp ce noi suntem inbuibati de m a ncari f;ii bauturi scoR1nd din noi miros puturos din cauza vinului baut in ajun, sa u ne desfiHam dand din beL;ilIg uniia Gurve-lor, altii pa r azitilor, aJtii lingu::;itorilor, a llii pe altele de accst feliu.

Pe prietenii adeVtlrati nici-odata nu-i pizmuim ~i niei nu ne m a hnirn pentru ca Ii merg bine afacerile, pe cand fiiind yorba de Christos ~i aceasta pcl.tirnim,-f;ii eu un e ll va nt a r putea vedea cinevc\ a wlnd mai l1lulta, puter e prieteniea, de edt frica de Dumnezcu. Ciici f;ii cel viclean ca $i eel pizmu.taret se sfic~te m a i multclc oa-meni de cat de DurnnezcLi:' e CiJli1 Eu V i), voiu spune. Dc f;ii Dllmnew u este acel ee se uita In inima omului, totll$i omul viclean nu se sfio9te de a unelti viele~uguI'i contra aproapellli, in timp ce de un om se rll::;ineazD. daea este va zut. Co zici? Catra un prie ten primejduit alergam fndatu. in ajutoriullui, ~i daea poal e am amana cat de putin, ne temem ea nu cumva sa ne in vinova-tim singuri, -- in tirnp ce pe Christos de multe-ori pa-timind in legaturi, noi nici macar nu'l cercetam. :;;i la prietenii cei cl'edineio$i noi ne ducern nu penlru ca sunt

credincio~i, ci penlru ca ni sunt prieteni. Ai vazlJ.t ca nirnic nu facem pentru tca ma de Dum-

nezeu, ~i nici pentru dragpstea eatra da nsul, ci pccunele pentru prietcnic, iara pe altele pentru obi~nuinta ~ Cand noi vedern un pricten pleeand in cala torie, plangem, suspinam, iara de cumva vedem pc vI'eunul murind,

1) Nota. E"to a ici un foliu do pl'over]), pl'in ca ro so lnfiereaza indeforenta ca tre 0 persoanel oaro-caro.

OMILlA III

ne YaJca rm1 ~i-l lJocirn, de 9i ;;tim ea nu pentru tot-deauna ne despartim, ci ca ~i noi peste putin timp du-candu-ne acolo, 11 vorn vedc(:\; - pe calld Christos des-piirtindu-se de noi pe fic-.ca;r,e, ;t,i, sau mai bine zis, pe fie-car'e zi alungandu-l dc la noi, nedl'eplatindu-l;mah., nindu-I, inta rftandu-l f;ii f"tcand toate cele ce.1ui nu-i plac eredem totuf;ii ca nirnic rau n'a m fiieut.

, Dara aeeasta inca nu esle ata t de grozav, daca nu-l avern nici macar ea pc un pl'iet Eln, pe eand eu vii voiu ar a ta ca, noi ne purttll11 1'a ta. de el ca d'tt['a un du~man. ~i cum aceasta '? ".~.~_ntru ca cugetul tl'U-pului vrttjma!? este 1a Dl1lm~eze.~" (Ror:!l' 8,7) zice. Ei bine ! Pe a cest cuget al trupulLll nOl II purtam pur'urea cu noi , pe c{tnd pe Lhristos care ni vine in ajutoriu it alungam, - c~ci ~aptel.~ cele rale ace~stav 0 .f~c, cclnd pc fie-care zi p1'm Jaconmlc noash'e, prm mpJrlle nO

34 OMILIA IV

d'tiIui: "CaCLl1U unnezi tu,-jJ1-i82.,.~i cine va da sa fie tot poporul Domnului Proroci " (Num. 11,29)? Toate aeestea deei vin clin iubirea de slava. A$Et dara nu sunt ae8stea oare fapte de ale du;;manilor? Poate cil. te vorbe;;te eineva de rau? Tu iube;;te-l pre e1. Daril. cum este ell putinta? zici tLl. Este prea ell pLltinta, numai daca tu ai vol. Daca tu il iube,;;ti vorbindu-te de bine, nici un folos nu-ti este, fiindctl ai facut aceasta nu pentru Domnul. ci pentru lauda. -

Poate ca te-a vaJamat cineva ~ Fa-i bine, ea dad ii faci bine in schimbul binelui e.e ;;i tu I-ai a vut dela el nu ai facut vr'un lucru mare. A.i fost poate nedrep-ta'tit ;;i pagubit ~nult! Tl~ ~auta c~ sa ,respEite:'7ti, cu cel~ contrare. Da ! va rog; cacI numal a;;a yom fi m buna randueala cu eele ale noastre. Sa incetam de a mai ne-dreDt;lti ;;i uri pe clu:'7mani. Dumnezeu ne poronce:;;te de a iubi pre vra;;ma;;i, dara noi chiar ;;i pe chlnsul, ca:r~ ne iube$te, il alungam. ((Sa nu fie una ca ac:asta ! Zlel tu. Toti ne marginim de a ~pun~ a~a numa! eu vo~oba, in timp ee cu faptele nu totI. Ata~ de mare este. o~'blr~a pacatului, in cat eele ce in vorba nu sunt sufente, 111

. fapte suntv su!eri~e . S~l ne depar~am odatii ~eeiv de e~le eG ne vatama mantlllrea noastra, ea astfehu sa ne 111-vrednieim de cele de care eu clreptate se invrednicesc prietenii ;;i cei iubiti ai s

36 OMILIA IV

cum sunt aeestea (Iemne de Dumnezeu, zie cl(\ n$ii, ca daea omul iarta pe sluga sa .. .Ge a ;"~~'multe, apoi Dumnezeu pedepse~te pe vecie ~ Cc1nd dupa Heeia vorbim de baea rena;;terei i;i de ierta1'ea paca ':elor prin botez, dan~ii 1'espund : '\'

38 OMILIA IV

tare, c1espre ceilalti nu trebue a se'indol 'cHlCVa)), - pre-cum ar zice cineva clttpre obiceiu: dad pc acesta ~i-l va ierta Dumnezeu, apoi"i1TCi ' pe unul nll va 'ffi,ai pe-c1epsl)). Prin aceasta nU..,?-f'ata pre sine ea vrednic de iertare, ei ca s'a buetft'at de asemenea cha r, pentru mftntuirea aHora. Nimeni, . clecj, .94 nu se lndoiasdi, zice, pe eata vreme m'am n'laiYtE{it 'ellll.

Dara tll prive~te ~i umilinta acestui ferieit., caci n'a spus ca intru mine sa arata indelunga rabdare)) , ci "toata inclelunga eabclaee" ca ~i cum pare ca ar fi zis: mai cu sama pentru mine nu ar fi trebuit a';;i arata toata indeJungn lui rabdare mai mult cleeat pentru altul- care nici ca se gaset\ atat de padHos;, pentru mine care aveam nevoie de intreaga lui mila, cletoata incleJunga rabc1are, iara nu numai de 0 parte, Clupre Cllm aveau nevoie cei ce pacatuise in parte. " ,

"Spre pilcla, zice, celor ce VOl' sacreaza intru clansul spre via~a cea ve~;niGa" " adeca spre mangaere, spre indemnul acelora. Apoi fiindca a grait ceva mare pentruFiul, caci i-a aratat al

40 OMIUA IV ----~-------------

J) Ci nste ~i sla V~t, zic8, in veci i veci 10 l'. A min" Slav a $i cinstea nu S8 aduee numai prin vorbe, de vremc ee $i el nu ne-a'tr" faeut numai prin vorbe, ci $i prin fapte, Tot a7a $i noi sa-l cinstim prin fapte, de$i cin-stca aceasta pe I10i ' ne atinge, iara pe cli.'tnsul deloe, fiindca el n'are nevoio de nimic din parten. noastra, ci noi avem nevoe de d;:lnsul. Inc,'tt ca daca-l cinstim pre oc\nsul, pe noi ,ll1$i-ne ne-am cinstit. Ca dupre cum cel ce c1eschic1e oehii spro a vedea lumina soare1tfii" 'pe el singur s'a folo,sit, aclmirc1nd fl'Llmllseta acestui corp ee-rose, iara aceluia nu i-a adus niGi 0 multAmire, fiindctL doar2\, nu I-a facut mai striilueitoriu 'Clecu\11'-e!"'c't: - tot a$tl, ba inca eu atc'tt mai mult eu Dumnezeu, ci.lci eel ce admin'i, ::;ii cinste$te pre I lumnezeu, pe d,lnsul singur se cinste:'7tc, $i S8 folose$te foarte multo Cum"? Fiindca sav,'tr$jI1!l,virtutea, se slavc$te de d,'tn'>ul. r, Ga pre cei ce masltlVesc pre mine, zice, ii voiu Sl~tvi" (IImpit-rat. 2, 30). Dara, zici tu, cum poate a fi sEtyit cineva, cand EI nLl se folose$te eu nimic din slava cc noi i-a acor-dam '? Apoi aceasta se petrece intoemai dupre cum se zice de dansul ca est~JiarnaOO",.~.Lip.setat. Caci pre cele ale noastl'e d $i Ie insu$este, ca macar a$a sa ne at raga spl'e el; l$i insuse$te, zic, $i onorurilc :;;i ba tjo(; Ul'ile, ea Inclca:.r a;;a,sa ne infrico$am -' :;:oi noi nici chiar a:;:oa nu sLlntem atrasi.

1)"Sa slavim cl(:'!ci pre Dllmnezeu ~i sa PUI'-tam pre Dllmneze""u' '!i1 trqpul ~i in duhul nos-

tru"~) (LCor. 6, 20). ~i cum II slave$te cineva pre Dum-nezeu In tl' upul sau ~ Cum In sufletul stiu tIn trup i'I sltwe$te cel ce nu curve:;;te, cel ce nu se imbata, cel ce nu 58' in1buibeaza eu manc

42 OMILIA IV

dfmsa, 9i barbatul ei convietuie9te cu hanuealil, - decat care ce ar pu tea fi mai groza v ~ E1 I1J1 $fl bucura.-cle atata pl~cere din privirea frmr~~~\!l\!ii ei pe catil intris-tare are'din pricina banuclelor, Aceca fn curand se ofiJc9te din pr~cina sulimanurilor, cilpatandu-9i 0 infato-:)arc de mole91re, de desantare, de desfranare si chiar sufletul ei devenind grosolan, si plin de cea mai mare :)i mai totala Jipsa el8 rU9ine,' fiindc

OMILIA Y

tra""ta-:-Invata-I de a se bueurc\ totdeauna, de cumpalare, $i vei putea face aeeasta, claca $i infu(oarea ta va fi a:;;,,\ foliu, fiindca ductt tll e$ti inganfiltcare' unii lepadand-o, dil1 "creclinta au cazut". (Cap.i,1~. 19).

DGmnitatea invi:itiiturei :;;iaPreotie.i. .. (3_~te mare $i niili.O,I\i'1ta, $i avand eu adevarat nevoie de votul lui Dumnezeu, in eat pre eel vrednic sa-I puna la-mijioe. A $tL Prof'Ocw era ~I cand a zis: "osebiti mie pre Savin ~i Varnava" (Fapt. 13, 2). Tot a$a a fost ale::: $.i. TirnotheUI. Aici ~P()stolul spune de mai multe prorocn~ 'poat13ca de acom eu care Timotbeiu a fost luat, cand apostolul l~a taiat, ::;;i cand I-a hirotonisit., dupre cum ii zi ~ea scriindu-i: "Nu fii neNtg~ttoriu de sam~t de dar~ilce este intru tine, carc ti s-a clat prin prorocie, cu punerca mfmiloY '.preotilor" (Cap. 4, 14). : '~'. "

Desteptftndu-I deci pre dansul, . ~i inclemnandu-l de a priveghea, ii aminte:;;te de alegerea ~i hirolonioa lui, ea $i cun1 pare ca i-ar fi zis: Duqlnezeu te-a ales pre tine, 01 ti~a incredintat aeest ehar, inu ai fost ales eu vot omen~se. Ded sa nu batjocorc$ti'is,t necinste$li votul lui Dumnezeml. Apoi dupa cei-a clat poronea eu-venita, care so paroi.t a fi eam grcoCle,~"aceasUipo-rOnCa iti incredintez tie""",-.eo SPl,lrlC mai doparto "? "Fiule Timotheiu" zice. A$~\ darael ii poroneC$te ca lInlii fiu alievarat, dici nu-i spune, In mod despotic, nici cu uutoritate, ci "Fiule Timotheiu ((. Canc1 apoi

') lVota. Versetul acest.a in ecl itia Sf. Chrisos tom este precum urmeaza : El Z'I 'tID p.!.Y..pfu aox (,c(fv::oth 1ttOtfJ!, 't rj P.ZlCl xat o.).."fj~'t') (;Y 't~t; OfL'Y ~n'~p,';",,; adcca: ,:claca intry cel .mic, (tnt!'!! puti~) l?-ati f?~,~

credincio~i, pre cel mare ;;;1 a~levarat Cll}e I! va lllc:~dll1ta voua ~ Senzul este acela:;;i, cu deoseblrea numa), ca in edIt-lea Sf. Chrl-sostom este mai clar exprimat. . 0 '

2) Nota. A se vedea cap. 19 elm I-a carte a Imparatllol'.

46 OMILIA V

apostolul pune inaintc ~i exactitatea privigherei, prin aceasta IIi arata ca fapt.ul nu este al nostl'u , caci nu noi I-a m ca~tigat, ci Dumnezeu ni la harazit., s i tot el ni-a harazit ~i crcdinta, si buna c::tiinta. Ceia-ce ni-a dat,

'-' I 'l' l acela sa pastram. Daccl. clclnsul nu ar fi venit, nici chiar credinta nu S-

48 OMILIA V

~nvat~ p~ clan:;;ii sa r:u hule~sca? $i daea pe altH ii ll1V~t,;, sa n';1 hulea.sca, cuatatmal mult trebuia a se

~n.vat~. Dev dansu,l sll1gur ,ea ~a, nu hul.iasca; $i daea pana clOlID meB:. n~ ~ a putyt m vata, de slgur ea nici pe altii nu poate mvata. Dara apostolul n-a spus ea sa invete el pe aceia de a nu mai huli)) ei ca (aceia) sa se invete. de a nu mai huH".' Nu "Satana face aeest lucru, CI faptul se desfa~ura a~a, precum :;;i in alta ocazie ziee despre aeel eu,rvariu: "sa dati pre unul ca acela Satanel, spre pClrea trupului" (Cor. 5, 4), nu doara ea "Sata~1a sa-i mantuie sufietlll, ei "ca sufietuJ Stt se mantUlasCa", - iara aeeasta este ceva impersonal. Si curl,: S3 race ac.~st lue~u? Dllpr.e cum calaii de :;;i sunt

:nc(l1'eat~ de, mn de raIe, .tOt.U~l pre altii ii eumintesc, ll1toemaI a~a se petrece ~I aIel cu dem0I1111 eel viclean.

. Dar~ de ce nu ,i-ai pedepsit tu singur, dupre cum 21pedepslt pe Bar-lIs us, 1) dupre cum Chif~\a pedepsit pre !\:1al~iea, c~ i-ai predat Sat

50 OMILIA Y

~~qpii . C!;l l!-~vrec1nicio, fio chiar nurnai oclata, ' acoasta Itl pateaz~ 91 infierea,za sufietul; iara c1aca te-ai apropieat eu Vredl1lCle, fie chlar si numai odata 'ti I-a mantuit , InddtzITeal~1. n,u este de a to aprol)iea de multe-ori II1 ,eurs~l ar~uIUl, vCl de a te apropiec\ eu nevrednicie, fie ehlal~ ~I 0 ,smg~ra data In tot timpul anului, Noi In&1. n,e,gaslm II1 a:;;a stal'@. .. de tic.alo:;;ie :;;i Indobitoeire ea de $1 l~ eursul anului facem mii de rale, totu~i pel{tru In-

depart~~ de acele, rale nu avem nici-o grija, ci cre-d~m ca I1l este deaJuns de. a nu indraznl ea sa ne apro-ple~11 de~. c1e trupul lui Christos, sau sa ne apropiem cu batJocora, neintelegand pare-ca, ca cei ce au rastiO'nit p~ Ch!istos; 0 si~gur~ data I-au distignit, Dara o~re, fim~ca, 0 smg~ra, data I-au rastignit, pacatul lor este mar, mlc ~ In~a $1 Iuda 0 singura (:tata a vandut pe Chnstos, Dam ce ~ Oare faptul acesta I-a scapat de res-p,undere ~ De c~ fa l?tul acesta sa-l inc10plinim numai odata, ~>l, l~ u'2. anu,n~lt tlI1~P in veur~ul anului ~ Timp de apro-p~el e sec l1e -fie noua curatema cuO'etului. Nici-o c1eose-bu'e nu--este intre pasch a $i taing ce aeum se savar-~a'7te ; ':Inul ~~avcela$i Jucru este, fUnd aeela$i char al DuhulUl, ~$~ .c~l, :~s,el~

52 OMIU~ VI

si curatiea, Ca acesta esteTt,eru bun ~i pe,imit inaintea lui Dumnezeu Mantuitoriului nostru, carele voieste ca toti oamenij sa se mantuiasca,

~i la cuno~'tinta adevaruiuis~t vina". (Cap. 2, 1-4). Preotul este ca un parinte ob;;tesc al intregei lumi.

Se cuvine deci ca el sa se ingrijasca de toti farn excep-tiune, ca ;;i Dumnezeu, caruia el ii sluja$te cele sfinte. De aceia zice,: "Rogu-te, deci, mai 'nainte de toate sa faceti rugaciuni, cereri, fagaduinti", - caci de aici doua bunuri izvorasc : si ura ce 0 avem catra cei deafara cade - fifndca nimeni nu va putea a se mai gasl-'cu dU$manie catra cel pent;rlhj~q.rc se roaga, - in acela'7i timp $i aceia vcr devenl mai buni fac

54 O\lILI,A. vr

9i a S8 gas! in pl'ietenie fata de dE'tnsul. Dara daea noi tre~uie a myl(am.i lui Dumnezeu pentru aproapele nostru, apOl eu atat r:1al mul.t pentru eele intamplate nOlle pe sub aSeUl!S, fie de VOle, fie de nevoie, cum ~i pentru cele ee m se par a fi suparatoare, fiindca Dumnezeu pe toate Ie iconomise9te spre bineJe nostru.

I) Orice rugaciune a noa~tra deei, sa aiba in sine 9i multamir~ dill'e puml~ezeu. Ca daca ni s'a poroncit de a ne ruga eu calc1ura pentru aproape, nu numai pel~tru .creclin~i07i, ci 9i pentru cei necredinci09i, apoi pOJl prI~epe cat ~le marc rau este de a dor! raul ~i a blastaf!1a pe vtratl. v Ce spui ~ Aeela ti-a poroncit tie de a te ruga eu ealdur~ pven~ru du~mani,. ~i tu blask'1.mi pe fratele teu .~,Nl! J~a~t?-ml yre acela, C1 p're tine; pe DUl11-nezeu apm Ii mtamt1 gramd acele euvmtc neeucernice: .da-i lui Doamne, fa-i lui a~c't precurn mi-a facut elnlie

lov~9te-l ~i rasplate$te-i Doamne! Departe asemenec{ c;uvmte de ueenieii lui Cristos, cari trebuie a fi blanzi $i Ingaduitori; departe degura celui ee s'a fnvyedniCit

.cle ni~te. astfeli~ de t~ine. N'imic aspru sa nu seoatadiri

. ea, mmlC neplaeut sa nu pronunte limba care sc alingij c1~ trupul c1um~lezcesc; sao pazii1'r'pre clansa eurata,~~i sa nu pronuntam printr'insa blastamurL Ca daea cej ee graiesc mascarele. sau cei ee suduie nu VOl' mos-t~ni Jmparatl

56

bunatatea -luI, tot .. asa si tu e$ti de dispretuit pentru raut~- ta. Cact pre cine admiram noi ? Spune-mi; -pre acei pentru cari s'a rugat, sau pre cel ce s'a rugat '? Pe acesta, de sigur. Apoi daca noi facem a$a. cu atilt mai mult Dumnezeu. Voie$ti a loyi pe dU$man ~ Roagate

..}lentru dansul, insa nu cu gand ul de a-ti razbuna, nu ea .cw:u.J-ai lovl. Aceasta se va intampla, de sigu:r, dara tu nu face rugaciunea cu scopul acesta. De$i fericitul acela cu nedreptate toate Ie patime~\, el totu$i se ruga inca pentru dd.n$ii cu caJdura, in timp ce noi multe poate ca suferiOl dupre dreptate din partea dU$manilor nO$tri. Dara claea cel co patimi:a..SbI.~edreptul , nu a 1n-clraznit a blastOma, $i mai bine zis, n'a Indraznit de a nu se ruga lui Dumnezeu, apoi cei ce patime~c dllpre dreptate, $i nu numai dl. nu se roaga pentru prigcini-torii lor, ci inca ii $i blastar:pa, :"(l~ ce osanda oare nll VOl' fi vrednici,? Ti se pare ca pe acela il love$ti, PO cand adevarul este ca impingi sabiea In tine 1nsuti, ne-

,lasand pe judecatoriu de a fi bland catra pacatele tale, jwin cele ce'l intariti pre dansul contra altom. "Cuee ,l11aSUra veti masura, se va masura VOUa" . (Mat. ' 7, 2). Sa fim , deci, iertatori, ca $i noi sa ne invreelnicim de iertare din partea lui DlImnezell.

Acestea voiesc nll numai a fi auzite de voi, ci $i facute. Acum insa amintirea celor vorbite se margine$te nllmai la vorbe, $i poate ca nici la VOl' be, fiindcall11-

J>ra$tiindll-ne noi de aid, daca ar intreba cineva. pe 'unul dintrei cei co au fost de fata, ce am VOl' bit noi aici'? lInii nici n'ar $ti sa spuna, iara altii ar spline poate numai subiectul despre ce am vorlJrt, ca aded!. am spus ca nu trebuie de a rasplati cu rau, ci inca a

ne $i ruga lui Dumnezeu pentru prigonitorii nO$tri, iara celelalte toate~lastmd a Ie mai spune, - caci nu'$i mai aduc aminte de a$a ceva - iara altii 1$i mai adllc aminte de lucruri mici. si inca numai de unele clintr'insele.

De aceia va' rog, cii daca nu va folositi cu nimic clin cele vorbim~"'atunci nu mai ascultati degeaba. Pentru ca ce folos aveti? Mai mare este osanda, mai grozava pedeapsa, de vreme ce dup5. atatea sfaturi , mai re manem in acelea~i apueaturi. Dumnezeu pentru aceia ni-a oranduit rugaciunea, ea sa nu cerem del a dansul nimk pamantesc, nimie omenesc. Voi cei credincim;;i stiti cum trebue a va ruga, 5i cum orice rugaciune este

OMILIA VI 57

ob$teasca. Dura, ZJe! tu, nu se spune acolu de a ne ruO'a pentru necredinci09i. Apoi fiindca nu ~ titi putcrea rugaciunei, de aceia nu 9titi nici aclancime

58 OMILL~ Y I

auzl accle~t~l yo~l'l~e, 9~ considcra pre cel ce vorbe$te nu ea pre Ul~ s~parat0.rlU oare-care, ci ca pre un lauda-tOf'lU .. A';iil en de l1ldieri nu vine faptul acesta decat nur~laI . de acolo, ca nu se fac ceJe vorbite, $i 'pentru acem::;;l eel ce vorbe:;;te este O'reoiu.

. ~aca de pilda cineva fac~ eleimosina, iara un a1tul chscuta despr-e eleimcsina, acela nu numai ca nu se fn-gp:uiaza de a asc~.Hi:l, ci inca ~e $i bucura, ca ascul-tane1 des pre 'p1'?prn}e s~lle ~ueees(', spuse $i laudate de altul. Tot a:;;a ::;1 n01; fimdea nu avem nimie de eamun eu ~oleran ta, $i .niei 6i se potri ve~te eu noi aeeasta, de aeeJa se pare en suntem greoiu chiar $i in vorbe Deci dadt I.ll! voi(i a Ii noi greoi :;;i supa1'atori, faceti a$

60 OMILIA VII

Deei, no.i....t.r:ebuie pe fi~te' zf'de a a yea 0 mare grija. ea acest rasboiu ~tt nu,se..a.tLte. , jn 'noi, 9i niei daea este atitat fa nu raman a, ei sa se lini9teasCa cu desavar9ire. Pentruea la urma ee foJos ai tu, daca lumea intreaga se bueura de 0 pace profunda, iara tu te lupti cu sine insu-ti?

Aeeasta pace, deci, trebuie a 0 a yea noi; $i cand o ayem, nimie din eele dinafarniee nu va putea sa ne vata01e, .. pesigur ca nu cu putin eontribuc Ja aeeasta 9i paeea ob~teasca, drept care $i zice apostolul: "ea sa, pe-treeem vieata lina ~i en odihna". Dara daea eineva fiind lini9te :;;i inca se tulburii, apoi este foade neooroeit. Ai vazut ca el vorbe9te de aeeasta paee"desprecare eu spun, adeca de cea de a treia ~ Peotruca zicancl:"ca sa petreeem vieata lina ~i eu adihna" el IH1. stat aici, ei a adaos: ,,lntru toata buna eredinta(evse-via) ::;;i euratiea" . Dara intru toata buna eredinta ~i evsevie nu se poate aflti eioeva, daca nu arc eu ,sine pacea Jauntrica. Cacieand rationamente si feliu defeliu de cereet~ri ni tul?uraeredil1t~,.!}oa:s.trJ~l. ~~ teliu cle:'pace avem ~ Cand ne vanzolese duhurile (Jesfraului,ce ,feliu de pace avem ~ ~i pei'itrueasa-,a-fli ca e1 prin ' exprec, siunea "ea S{t petrec;em vieat[t lina ~i eu odlhtia" n-a Inteles ea sa ni . ehcltuim vieata Elinilor,c~c.rla dreptul vorbind vei gasi vieata lor plina de toatedez-fflerdarile $i desfran'iirjle, de aeeia a ada os, eavieata noaslra eea lini;;tita sa . 0 petreeem intru toata eUCBrn.i-eiea :;;i euratiea. Fiindea vieata aeeea este inearGata de

intr..ig~i de lupt~1>.~indu-se suftetul pe fieeare zir'anit, a:;;a zieand, de tulburarile eele izvorite din rationa-mente, - de aeeia el nu spune de 0 asemenea vieata. ei de aeea petreeuta in toam evseviea. Prin cU'lantul "toata" apostolu) nu spune numai de ev:::e,;j'ea'$[cllra-tiea eea din dogmele erediniei, ci 9i de acea din vieaia, caci el cere evseviea ~i in vieaia noastra zilnica. Fiihrlca c;e !olos V~:ml avea ~ac;a cu credi~t3: suntem evsevio:;;i, lara eu vleata ne gaslln neevsevlO:;;l?

. Cum cu este cu putinta de a fi cine va ncevsevios prm vieata sa, aseuita tot pe aeest. ferieit ce spune in aM parte, zicand: "Marturisese ii ea pre Dumne-zeu il ~tiu, iara eu faptele il tagaduiese" (Tit.

OMILIA. VII 61

1, 16), $i iara:;;i: "daca vr'unul numindu-se frate, va fi eurvariu, sau laeom, sau slujitoriu icloli-lor, sau oe~lritoriu, sau betiv, sau ' T[tpitoriu, unul ea aeesta nu einste~te pre Dumnezeu'~ (I Cor. 5,11), $i iarn;;i: "cel ce ura~te pre fratele sau pre Dumnezeu nu eunoa~te" (1 lean 11, 9). Ai yuzut cate feluri de neevsevii sunt? De aceia deci el ziee: "intru toat[l evsevia ~i curatiea". Caei neeurat nu este doara numai curvariu), ei ;;i la@.@Fflul este necurat ~i ncsatios dupa averi, hindea ~i aceasta porta nu este mai prejos de pofta trupurilor. Cel ce nu se infraneaza pre sine, se nume:;;te nefnfhlnat $i nesatios, fiindca nu nU-'91 infraneaza poftek; sale. Astfeliu ca pulem numi neinfranat ;;i pre eel ce se )ute:;;te, ;;i pre eel ee zavis-tue;;te, ~i pre iubitorilll deargint, :;;i pre eel viclean, ;;i in fine pre tot cel ce se ga~~$te in pacat noi il numim neinfranat, :;;i necurat ~i Sr)1.lrcat. "ea aeeasta este 1u-eru bun ~i bine primjt, inaintea Mantuitorului nostru Dumnezeu" zice; Gceste bun $i bine primit ~ De a se ruga pentru totj; .a!eeasta 0 cere Dumnezeu, a.ceasta 0 voie;;te. "Oare v{)ie~t(:;, ziee, ca toti oame-nii sa se mantuiasea sisa vin[{ 1a eunostinta acle~ varului". . ' ; , "

1miteaza deei pe Dumnezeu. Ca daca voie$te ca toti oamenii sa se mantui8:se~,apoi ell drept cuvarn eEl. trebuia a ne ruga pentr'u totL Daca e1 voie$te ca toti sa se mantuiasca, voie:;;te$itu, iar~t daea voie:;;ti, roa-ga-te, fiindca pentru uniiilGa ace:;;tia trebuie a te ruga. Ai V3zut cum el din toatepattile a eonvins sufietul ea trebuie a se ruga :;;i penttV :~lini? ~i apoi arata chiar :;;i c3.;;tigul ce 11 are cineva, de aiei :"ea sapetreeem, zice, vieatalin~t ~i eu odihna". Dara apoi faptul este eu alat mai inaH, eu cat aeeasta este $i vointa lui Dumne-zeu, ~i ca prin acea::

62 OMILIA VII ~-,~----,-------------------

flentnl~,toti oamenu, lara nici decum a-i prigonL Acest bun dealtfeliu vine 9i de acolo, ca noi CLl totii ne impar-tl9im de aceea9i natura, 9i Dumnezeu Jauda 9i aproM buna vointa, :o;;i dragostea cea catrii altii. Dara daca el voie:o;;te aC3asta, zici tu, daea Domnul dore9te, de ce mai este nevoie de r-ugaciuni din partea~r Apoi aceasta contribuiefearte mult in a-i atrage pe d~ln9il..mt];.e~dragostea catra tine, :;;i apoi :o;;i pe tine nu t~Jasa de a te fnsaJbatacl, :o;;i eu un cuv{mt toate aC8stea sunt deajuns spre a-i at rage 13 credinta. Caci multi oamcni din cauza certelor catrii alti oameni s'au depal'tat de Dumnezeu.

Prin eu vclntul de mantuire el intclege tocmai aeest lucru. "Care voie~te, zice, ea toti oamenii sa se mantuiase{t". fiindea si aeeastaeste mtllltuire cu ade-varat, iara farii de dansa nici un lucru mare nu poate fi, ci mai mult 0 numiresimpla. ,,~i sa vina la eu-

no~tinta adevaru1ui.'.'.Oiirui adevar? A adevarului din nedin!a. Fiindca anticilXlnd el a zis lui Timotheiu ca sa poronceasca unOra . de a, nu" invata in alt chip, apoi ea nu eumva sa-i,'considere pe aeeia de du~mani, :o;;i din ac.easta LaUZa sa ,so incurce in lupte cu dan:;;ii, ce spune el? "Care voie~te, zice, ea toti oamenii sa se l11tll1tuiasea si ,sa vin~t la eunostinta ade-v3rului". ~i de eea:~a,() spune mai dep~rte' zictmd: "ea ul1u1 este Dunmezeu, unul ~i l11ijloeitOl'ul lntre DUl11nezeu~ioalneni". (Vel's 5). A fost zis ea sa vina la enn09tintaadevarului, arat

64 o~m.lA VI!

"Intru care sunt pus eu pmpoveduitoriu si Apostol (adev~l t'Ul zic intru Christos, nu mint), inv~ttatoriu neamurilor intru credint~t ~i intru

adev~tr''''~ers. 7). Deci, daca cl a patimit zice, pentru neamuri, :;;i eu am fost rancluit daseal al neamLlrHor, pentru ee tu sa nu te rogi pentru ele? Bine face e1 aici, ca intrebuinteaza dovacla celui vrednic de eredinta ea am fost randuit, zice, dascal a1 neamurilor, fiindca

---eei-lalti apostoli foarte mult hezita u, sau mai bine zis stall la indoiala asupra acpstui fapt. Apoi a adabs :

,,1nvat~ttoriu al neamurilor intru credinta ~i intru adev~tr". Ca nel tLl auzi aici zicand "intru credinta" sa nu crezi dt fapiDl este 0 in$elaciune, fiind-e;'iadao-gand "intru adev[tr " , dansul ne con vinge ea nu este minciunii.. Ai vazut tensiunea eea mare a harului'~ Pentru ca rugaeiunele Ebreilor nu se face au $i pentru neamuri, pe cancl acum harul s'a intins $i peste ncamuri. ,,1n-

v~ttatoriu al . neamurilor, zice, intru credint[t si int11u adev[u~". "Gel ce s 'a clat pre , sine, zice, 'pret de rescumpamre pentru toti " . :Q.~~i ... cum a fost predat de Tata1 ~ Prin urmare rescurnpararea este fapt al bunatatei sale. ~i ce este pretulde rescumparare ~ Urma ca neamurile sa fie pedepsite, urma ca sa fie pierdute; dara in loc de aces tea el adat pre Fiul SEW, ea sa propoveduiasca erucea.

1) Sunt deajuns acestea spre a atrage pre toti. Si spre a arata dragostea lui Christos, eaci in adevai> t:u sunt mari $i nepovestite. S'a jartfitpre' sine pentru dU$mani, pentru rei ce'l urau, pcntrucei ce'l dispre-tuiau. Ceia. ce n'ar face cine va nici pentru prieteni , sau pentru fii, sau pentru frati, a fa cut stapanu1 pentru slugi, :;;i inca stc"ipan nu w;;a precum sunt slugile, ci Dumnezeu pentru oameni, cari nici macar n'au avut niscareva merite. Ceia ce nu s-ar fi petrecut printre noi oamenjj, aceasta s'a petrecut cu Dumnczeu, ;;i in timp ce ne-am bucurat d e abi ta c1ragoste din parte-i, noi inca stam la inc10iala $i nu iubim pe Christos. El s'a jartfitpre sine pentru noi, iara noi II trecem, cu

I) Partea !noralii. Contra femeilor ca.re se impoclobesc, fii contra celor ce se imbogatesc. ( Veron).

mIIl.lA VI! 65 ------------------------~------------------

v.ccl~rea .-;;i 'I J.jp:::im }Jc\na ~i ~le hrana trebuitoare, precum ~l fimd boillav sau gol nOl nu-l cercetam.

$i de ce urgie sa nu fie vreclniee acestea ? de ce ostll1dii, ;;i de ee gheena ~ Ca claea n'ar fi facut nimic

a~ta, deC

66 .9~ULlA VII

pre ni5?~zvoare de apa cUl'ata, in timp ce toti cei sa-nato5?i de multe ori nmr 'nu Ie considera ea ape. Seoate boala, ~i vei vedea,' Iucrul'ile w~a precum sunt ele.

:;;i pentru ca sa te incredintezi ca nu mint, ili voiu arata pe multi eari fac a9a. Stinge foeul, ~i vei vedeo. acestea cu mult mai pre jos decat iarba campului. Bun esLe aurul si frumos la vedere, Insa in facerea de mi-lostenii este bun, in a.iutorarea ce10r saraci, iara nici decum in i'ntrebuintarea eea zadarnlGa ~ lui, ca de pilda sa se ascunda in pam ant sau in lada, sau sa se puna pe mani, pe pieioare sau pe cap. De aeeia s'a descope-rit e1. nu ea sa infasam cu el eliipul lui lJumnezeu, Cl ea sa deslegam pre cei lega(,i. La aceasta mtreDu1l11aza aurul tau : desleaga pre eel legat, iara nu lega ceeace tl'ebuie a fi deslegat. Caci, de ee, spune'mi, preferi jnaintea tuturor eeeaee e mai dispretuit ~ Nu eumva, fiindca este aur, nu face 9i pe Ian! (nu serve:;;tc 5?i pen-tru a se face lant din el)? Oare nu materia face lantul ~ De va fi aur sau fier, acel3,$ Iucru estc - de ::;;i poate ca acesta este eu mull mai greu decat acela. Dara ee face oare de a fi u:;;or un luel'u ~ Slava c1e~arta $i do-rinta prosteasca de a te vedea toata lumea legata la mani, de care ar tl'ebul mai ales sa te rU$inezi. Cum ea ceeaee spun este adevarat, leaga'ti manele cu aeele lanturi, stai apoi lini~tita in singuratate, uncle sa nu fi e nimeni ca sa te vada, :;;i at unci te vei ingreuia de acele legaturi, ba Ie vei crede de nesuferit.

Sa ne temem, iubitilor, ca nu eumva sa auzim acele (;uvinte fnfrico5?ate: "Lega\i-i manile :;;i picioa-rele sale" (Mati1eiu 22, 13). ~i de ce i~i faci tu singura aceasta ~ Nimeni fiind legat cu pacatul, nu'5?i mai Ieaga manilc ~i picioarelc. De cc ili-FHa,i legi inca ~i capul ? Oare nu ajung a fi legate manile ~i pieioarele~ De ee apoi ~i grumazul ti-I legi 9i infu$ori eu mii de legaturi ? Tree eu vederea lngrijirea de asemenea nimicuri , frica de a Ie perde, lupta ee 0 au femeile ell barbatii lor, spre a Ie stiipani, naeazul ee'l sufa r ea nu eumva sa se vada lipsite de ceiaee dorese. Dara oare plaeere este aeeasta ~ Spune'mi. Pentru ca sa fie incantate privirile altuia, tu e.;;ti in stare sa te supui pre sine'tj $i lant u-rilor, $i grijilor, ~i primejdii!or, ~i nepIaeerilor, ~i Iup telor zilnice ~ Oare faptul accsta nu este vrednie dE toata invinovatirea ~i osanda ~

OMllIA VIII 61-

Nu, iubitilor, sa IlU faeem aeestea, ci sa deslegam oriee legatura a nedreptatei, sa rupem .. un codru de pane pentru eel fiamand, ii'i to ate eelelalte care pot a ne face eu euraj fata de Dumnezeu sa Ie facem, ea astfeliu sa ne bueuram de bunurile fagaduite noue, intru Christos IiSLlS Domnul nostru, caruia impreuna eu Tatal

~i ell Sf. Duh, sa cade slava, stapanirea ~i cinstea, acum $i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.

OMILIA VIII

"Voiesc dara ca sa se roage barbatii in tot locul, ridicandu:;;i manile curate, fara manie $i fara indoire. A:;;ijderea :;;i femeile intru podoaba de cinste cu sfieala $i cu intreaga intelepci(me sa se impodobeasca pre sine, nu cu impletitu-rile p~trului, sau eu auI', sau cu margaritare, sau cu haine scumpe." (Cap. 2, 8-10)

,; (jand va rugati, zice, nu fJti ca fatarnicii, ca. ) ubese prin adunari ~i prin unghillrile. 1]Jiti-lor sa se roage, ca sa se arate oarnenilor. Ahlin zic voua, ca':;;i iau plata lor. lara tu cand te rogi, intra in camara ta, ~ i inchizmd u~a .ta, roaga-te Tatalui tau celui intru aseuns, :;;i Tat;)'!

t~tU cel ce vede intru ascuns, va rasplati tie la aratare". (Math. 6, 5. 6). Deci, ce spune Pavel ~ "Voiese, zice, ca sa se roage barbatii in tot locul, ri di-ctmclu-:;;i manile curate, far~t de manie :;;i ntra de indoi re." Dara aceasta nu e~ te catu~i de putin contra eelor de dinainte, ei inca foarte mult eonglasuese. Cum 9i in ee feliu ~ Trebuie mai intai a spune ce 1n-samna expresiunea "intra in canmra ta", ~i pentru ee poronceii'te a$a, daca trebuie a ne ruga in tot locu!,

~i daca nu trebuie a ne ruga in biserica ~i nici in alta

6.~, OMILIA Vlll

parte a casei, ci numai in camara ~ A~it dara ce va sa . zic.a cele spuse de Mantuitorul ~ Ne aratl pf'in aeeste euvmte, ea noi sa faeem l'ugitciunile noastr .e .. nu pe as-cuns cum s'ar intamplb, ei in adevll.I'atul intelcs al cu-Yantului, adeca a fi cu totul nestapaniti de s tava cle-~arta. Ca dupre cum ~i atunci cand zice : "si't nu

~tie stanga ee face dreapta':' (Math. 6, 3) nu vor-be~te despre mani la intamplare, (;i ni pune in fatii gra-dul de eea mai inalta neiubire de sla va de~aI'ta, sau famfaronada, - tot a~a lasa a se intelege ~i prin expI'c-siunea " lntr~t 111 camara ta". Deci, Mantuitorul n'a marginit rugaciunea la un anumit loc, ci numai un singur lucru ni-a poroncit: neiubirea de slav~t de~arta, sau famfaronada. Pavel insa ili vorbe~te ai.cLa~it, spre

. deosebire de rugaciunea Iudaica. Caci priv('~tc ce spune :

.. '',,In tot locul, zice, ridjcandu-~j manile curate" ceea ce Iudeilor nu Ii en'\, slobod, - fiindc;:1. nici nu Ii en\ ingaduit de a S8 apropia de Dumnezcu in altii fltll- te"

.' sau de a-i jartti, sau de a,-i aduce cevi\ din ale cultului; decat numai intr'UJ1 singur loc, la Templu, unde Illd'.~ii .

, de pretutindeni S8 adunau, 9i unde tl'ebuii ast1v;lr'i;il : to ate ceremoniile religioase. Deci, Pavel prin vorj)cle sale introduce 0 indemnare cu totul contrara, ~i scii-pandu-i de acea necesitate, Ii spune par eca : cde ale ' noastra nu sunt ca ce1c ale Iudeilof). Dupre cumdilt1sill poronce~te de a face rugaciunile pentru toti, fii ndca$i Christos pentru toti apatimit, 9i Ie propovedniese acestea pentru toti, zice, tot a~a 9i a se ruga In'ctut iIi-:-doni este bine)). Deci observa tiunea aceasta fie zj S[tpCl.l~ tru modu1 rugaciunei, iara nici decum pentru Jo('. "P'"e- tntindeni roaga-te, zicc, .ins a pretutiooeni ina ltt't rm'tni curate, fiindca aceasta esteeare se caula.))

"Mani curate" ce va sa zica ~ Adeca mtmi,~ vioase, mani cucernice,_ffi1c:mi nei'ntinate, mani nu cu apa "palate, ci curaiite de vatamari pricin.uite aproapelui de fiJarghirie, d~ rapiri, de ucideri. "Fara de manie si fara de indoire". Dara aceasta ce insamna? Adeca fara aducer e aminte de raul suferit, fiindca cine rugan-du-se se manie ~ Curat fiecugetul celui ce se roaga, slobod de orice patima. Nimehi sa nu se apropie de Dumnezeu cu du.;;manie, nimeni cu fngreuere ~i indoire.

~i ce este "indoire"? Vom auzi lndata: "Toate orieate

OMILIA VIII 6!1

veti cere In tru rug~tC i une ef'ezand, veti 1 ua" . (Math .. 21, ?2), ~i iar~.;;i: "Cand stati de va rugati, Iertatl once avetl asupra euivaJ ea si Tatal vostru eel din eeriuri S~l, ierte VoU~l, gresalele voastre". CI'Iarc. 11, 25). k;;L\ cla ra nu trebuie catusi de putin de a ne indol ca yom fi a u ziti. Aceasta este 'deci t~ra J!lanie ,;;i fa r-a indoire. ~i cuni voiu putea crede ca m1 se va fndeplini cererea ?)), zici tu . Daca tu nu cei dela dansu1 nimic contra celor cu care este o-ata a te satisface; da~a ~lU. vei. cere ni~i~ nedemn de I~paratul a toate ; daca l1lm1C dm cele pamante~ti dad toate cele c1uhovnice.;;ti; dadi te a propii rara ma~ie' daca ai manile curate .;;i ne'ntinate. l\'l;'tni curate ~i ne'~tinate sunt celu ce fa: milost~n!e. ,Dac0 ~n !el!ul acesta te apropii, 1111 mm ll1cape I1lC1-O IndOlala ca tl se va indeplini cererea: "Daca voi rai fiind, zice, sistitj sa dati darurj bune tiilor o~trj.,eu cat m'aj vartos Tat~U vostru eel din eeriuri va da eele bune eelor ee eel' de la dansul" (Math. 7, 11). Prin expresiunea "fara d~ indo.eala" e1 fntelege de a nu cerceta cineva cu ama-l1unl1me, sau a nu avea, deplinii ineredere.

. "A$ijclerea ~i femeile ", zice, voiese sa fie farit man ie, J ara in~oeala,. sa aiba manile curate .;; i ne'nti-

n~te, sa n~ ma~ co!;tll1ue cu poftele lor, sa nu rapiasca, s~nu se lacom1asca la a vutul a ltuia. Caci ce este dadi ea nu ~ape~te, insa prin barbatul sau fac~ aceast~ ~ Dc la f~mel Pa vel cere 111 C

70 OMILl1l: VIII

1) Ce spui ~ Te apropii sa te rogi lui Dlimnezeu, ~i te infa~ori eu aurarii ~i eu impletituri ~i o'trlionti in par '? Nu eumva ai venit poate sa joei? Nu eumva poate sa iai parte la vre-o nunta '? Nu eumva so, iai parte la vre-o pompa? Aeolo i~i au locul aurariile, impletit~rile si carliontii, aeolo luxul, iara aiei nu este nevoe de mmle din aC"e'S'tea. Ai venit ea sa te rogi lui Dumnezeu pentru paeate, sa-l rogi pentru ae.elea ell care l-ai manieat, sa-i eei lui iertare, sa-l fael eu indurare pentru tm8. Apoi atunei de ee te lmpopot~n~zi l~re sine'ti? lV!oI~itariile aeestea nu sLlnt ale unCI feme] ee se roaga. Cum vei putea ofta, cum vei puteit .. pIa.nge;'c:um vei pu~ea a te ruga eu staruinta, fhnd impopotinata eu astfellu de momitarii ~ De vei plange, .1aeran;lile tale vor pl'Ovocit risul eelor ee te vad, iiinc1ea ceeace laeramiaza nu trebuie a fi Impopotinata in aurarii~J1:.ste 0 adevarata seena teatrala ~i ipoerizie, ca clinacela~i euget, de unde am-bitiunea ta a zamislit aeelluxde pe tine, sa ver~i la-crimi. Arunea la 0 parteaeeiaipoerizie, fiindca Dum-nezeu nu se amage~te! Asenienea papu~arii sunt ale mi-mieilor, ~i ale celor din orhestra, ale eel or de pe ~eena teatrului; -unei femei eu l'andueaJa insa, n u se pot'rlVesc-,

"eu sfieam, ziee,~iintre9-g~. intelepeiune" . Deci, nu imita pe eele eeurpj.)la ~clupa amorur i, ca-fe prin asemenea momitiirii atrag:ln partea lor pe mu~ti ihovnici, din care cauza '$i-au ea;;;tigat 0 rea reputatlC, si eu nimie nu s'au folo'sit .in lumea aeeastCt, ba ind i pre multi i-au vatamat pr.~n ' Q astfeliu de purtare: Ca pi'eeum ~err:eia eurv~a chiaro dea1';a,:ea vreo reputatl~ne de femele mteleapta, tOtU$lCq .nlllllC nu se va folosl de ac:ea reputatie atunci, eand.celceeunoa:;;te cele ascunse ale omului, va aduee de fata ' tot ce dansa a faeut, - tot

a~,-\ $i fel11eia int,eJeapta, daea prin I~brad.mintea ~a i'~i va atracre 0 reputatie de curvie, a plerdut reputatlUnea de inteIepeiune, ,- fiindca multi au fost vatal11ati p1'in aceasta reputatiune.

Dara ce sa fac, zici tu, daca altul banuie~te)} '? Apoi tu, singura dai pricina prin shimele ce Ie faci, yrin ochiadefe "ec Ie arunei, prin l11i~ca rile ee Ie faCI. De accia ~i yorba lui Pavel pentru imbn\caminte este lunga,

1) Pm'tea morala. Contra femeilol' ce se impodobesc, f;\i a fc-cioar-clor bisericef;\ti. ( Veron).

OMILIA VIII 71

de aeeia :;;1 de sfieal

72 O~IILIA VTII

muWi ingrlJlre $i bagnre de sama, -~j ~Hliiizipe frunte camela ca 1'oa1'te alba 'lavedere, iara pe deasupra pui valul acela, ea astfeliu sa'ii stea bine negrul cu albulla un loc'? Ce ar putea spune cineva despre ocbi, $i desprc miile acele de ochiade '( Ce ar putea spune ciDeva desprc acea broboada ad ascunsa, ad pe 1'

74 O~IJLlA IX

eiQi;1r~ (monahie) precum "trebuie a 0 cinsti,fii.ndea ele singure s-au necinstit pre sine. Nll-.ar fi trebUILoare-ea si cum-ar fi venit din ceriu - de a fi vredniee de privit in biserica lui Dumnezeu? lara acum ele sunt clispretuite prin sine inse$i, nu pentru fapte intf'Jepte. Caei cand te vec1e femeia din lume care are barna t, eo-pii $i casa, umbland cu gura eascata ~lupa astfeliu c!~ podoabe, mai mult de cat dansa, pe tme care trebUJa de a fi r{tstignita, cum de nu te va ride ? Cum nu te va dispretul?

Ai v.lzut Ja ce te cluee ocupatia ~i rivna pusa In asemenea nimicuri ? Prin simplitate biruie$ti pre eea Impodobita eu haine luxoase, $i e$ti ~aj imp.oc1obit~ de ectt aceia care e ~nti:'1$ata in haine aunte. CeJa ce tl se cllvine, tu nu eauti,

7G OMILTA IX

oarecum vorJ:aret, :;;kdeaeeia apostolul din toate partile margine:;;te pe femeie.

"Ca Adam, . zice, int~ti S:.a ~idit, apoi Eva, ~i Adam nu s'a amagit, iara fe,neia amagindu-se a fost pricina de calcarea poroncei". :;,i ce au a face aceste vorbe fata de cele c1inainte? Da! zice; sexul barbatesc s'a bucurat de mai multa cinste, fiinc1c,'t int

78 o:vnUA IX

fiinc1ca i-[l dat Dut11nez'c'lf~~muii .omanga~re nu mica, aceea ca va na:;;te 111. ( 'fB,l"'lt, aceasta zlei tu, este a na-turei)). .\p6i :;;i aceia este a: -naturei; caci el n'a dat numai ceiace esle a naturei, ci a harazit :;;i cre;;lerea de eOj)ii. De VOl' petrece, zief' Intru credinta, si inti'u

" ' .~-.. dragoste, ~l Intl'U snni)re, cu intreag~l In~elep-eiune". adeca, dad dupa ce i-a,. nascut ii va cre~te in astfeliu J-e ' prlnclpn, nu putma J)lata ya avea de a ici, caci a crescut luptalol'i in Chdstos. "ue VOl' petreCc zice, intru credin~a $i intru dragoste", prin care cuvinte intelege vieata corecta, iara a poi spune de 1nte-lepciune :;;i demnitate in purtare.

.,Credincios este cuvantul" (Cap. 3,1). Expre-siune~ aeeasta este zisa cu prlvlre la toate cele spuse mai 'nainte, iara nici de cum nu a re relaliune cu zi-cereaurmatoare: ,. de pofte:;;te cinev~t Episcopie. bun lucru pofte:;;te. Fiinc1ca cde spuse. ma:i 'nainte erau J'ndoelnice, pentru accia zice: "CredmclOs este cu\',1ntuP' , 'adeca ca pal'intii si mamele VOl' J)utch ::t S8 hucu!';}, de virtutca copiilor, dacii, ii VOl' crcst.(~ bim~ . Dara ceY Dica mama este rea $i incareaUi de mii de pacaterQare se va fo~o:,l ea dela cre$ter~!1 copi~lor ~ Oare nu este natural ca-l va cre~te pc copn ]a fellu ell ea '? Data apostolul vorbe:;;te aiei de femeia virtuo~sa, ca acleca multa pla ta ya luil 0 asemenea femeie $1 dela cre:;;terea copiilor.

1) Auziti acestea :;;i voi parin1-ilor, $i voi mamelOl', oil. cre~terea copiilor nu v,1 va fi far~ Dlata. Aee3.s~a 0 spune:;;i mai de parte, zil'and: "lntru fapte bune fimd mtu'turisita, de .. 2 c.r:.escut fii". (Cap. 5, 1 0), ~i clupa

c~lalte multe pune ~i aceasta. Caci nu este putin Jucr ll, ca L:opiiicei dati de Dumnezeu sa fie afierositi lui Durnnezeu. Daca })aza ~i temeliile inceputului lot' VOl' fi hune, mare Ii va fi :;;i plata; iara daca vor neglija 3:ceasta, ll1ar~ Ii va

v ~

osanda. Fiinc1ca $i Eli s'a pierdut dm eauza fillor sal, caci trebuia a-i povatuL Ii povatuia el~ dara nu JH'c:cum trebuia , ci nevoind a~i j'ntrista, iata co, :;;1 pre dan~;:,}], $1 pre dansul s'a pierdut.

1) POl'tea. marotti. Poviituil'i date pal' intilor penlru cre~terea copiilol'. (Veron).

O~HLIA IX 79

Auziti acestea, voi pa rintilor. Cre~teti pre eopm v07tri, fntru invatatura ~i certarca Domnului, eu multa bagare de sarna. Tinereta este suliJateca, avand nevoie de multi privighetori , dascali, pedagogi, ingrijitori, de multi Im'initori. Este de dvrit, deci, ea dupa atatca ne-cazuri, sa poata a fi slapanW\,. Tinereta este ca ~i un cal selbatec, ea $i 0 hiara selbateca , :;;i dadt del a in-ceput ~i din eea mai frageda varsta a copiliriei ji vom pune ni:;;tc hotare bune, dupa aceasta nu vorn uvea nevoe de multe ostenele, ci obi~nuinta va fi ea lege la urma. Sa nu-i lasam de a face ceva din cele phl-cute 9i vatamatoare, .;;i nici ca la ni$te copii sa Ii fa-cern totdeauna pe placul lor, ci mai c u sarna sa-i tinem in intreaga intelepciune $i cumpatare, fiindca abuzul de aceste, pierde tinerimea mai mult dedit orice.

Pe langa aceasta ni trebuie noue multe lupte $i mare bagare de sama. luTe apoi sa Ii darn femei ,.a$a ca trupurile lor sa fie curate $i neatinse eand vor pritni pre niireasa. Aceste amoruri sunt cele mai fierbinti. Cel ce a fost lntelept $i eumpatat $i mai 'nainte de . I1unta, eu .atat lOai mult va fi 7i dupa nunta, pe eandcelce s'a de prins a cur vi mai 'n:dnte de nunta, va faee aeeasta 9i dupa nunt:i "Cil barbatului curvariu~ zice, toata panea se pare dulce" (Si1'ah 23, 23). De aceiase pun cununi pc caplll mirilor, ca adeca este simbQ1 a1 biruintei, ~i ca dan$ii fUnd nein Vifi$i, se apropieinacest feliu de patul de nunta, $i ca n'au fost biruitide pl;:'i,-ceri. Dara dacLt este robit de placere dandu-sB. pre sine curvelor, de ce la urtl1a mai a r e pc cap cununa, ~and el este lnvins ~ .

Acestea vi Ie punem lnainte, iubitilor, aeum sfatu-indu-ve, infrico$andu-ve, amenint.andu-ve intr'unfelitl, alta data in a lt-feliu. Mare depozit a vern noi in copiii no:;;tri. Sa ne ingrijim deci de (Ian:;;ii, iara ac.easta sa 0 facem, ca nu cumva vicleanul diavol sa ne piarda chiar pre noi. Acum insa toate SUllt contra printre noi. PeJ'l:'" tru ca sa putem avea tearina buna ~i rodoasa, toate Ie facem: $i c.a sa 0 fncredintam unui barbal. eredincios,

~i sa cauk"im a avea un fngrijitoriu de magari, un altul pentr~ ca~ari, un iconom, ::;;i un logofat de~tept; - iara tncma! ema cc este mai de pret pentru noi, adedi sa no ingrijim de a incredinta pe copillll nostru unuia eare ar putea sa-i pastreze neatinsa intreaga lui lnte-

80 OMILlA IX

lepciune, la aeeasta nu ne gandim, - cle ~7i accnstaeste proprietatea noastra eea mai de pret, iara celelaIte prin-tr'insul yin, Ne ingrijim de proprietiitile e (~ I (~ vom da lor, $i nu ne fngrijim de dao$ii. Ai vazut cata lipsii de juc1ecata?

Exereita sufietul copilului, $i la urmii VOl' venl :;:i acelea; iara daca acest b,nn nu este, nid un folos nll va avea el de aveI'i, - pc cind dad va ca~tiga acest bun, nici-o viitarnare nu va aveo. de la saraei'e>: ... ~;oie~ti 3A Jasa pre el bogat '? lnvatii-I ca sa fie om bun $i cin-stit, ptndca astfeliu va putea $i a verile sa $i Ie st:'ipa-nea'sea, :;:,i daca nu va putc

R2 OMILlA X

rec::.te in feliul acesta, doriasca, caci ~piscopie se nume~te de" la a episcopisi, a pandl. pre totll ).

.. Sa cade Episcopului, zice, sa fie fara de prihana, a~ Ul]-ei fen:ei barb.at". Nu c~ cum ~':7~ leO'iui ca asGt sa fie, Zlce, ca 91 cum nu s

84 OMILIA X

pului ~ Caci ee spui aeelora 1 ,,@rt:lOriti madulari.le voastre cele de pre pamant", ;;i "Cel cea .munt: s-a Indreptat de pa cat" , ~i iara~i: "cart suntsl lui Christos trupul '~i-au omorlt" , precum ~i Christos iara:;;i spune: "care nu se leapada de toate a vu-tiile sale, nu poate fi ucenic al meu" (Col. 3, 5. Rom. 6, 7. Gal. 5, :!4. Luca 14,33). AE;ia dara de ce oare acestea nu Ie-a spus episcopului ~ Fiill(~ l':U astfe!iu d~ insu:;;iri putini s-ar ,fl ",.gasit-poate', tJl:: canvel ~PISC?~I trebuiali multi, carl sa stea in fruntea fie-carel eelat]. De ce ~ Pentru ca trebuiau a observa cu mare bagare ' de sama, a pfmdl. a:;;a zieand cele ale bisericelor.l)e aceia apostolul a spus de ni:;;t(~ jnsu~iri mai cumpatate, nu ca cele de sus, ca eele inalte, - caci a fi treaz,

86 O?l[JUA _X:.::-_____ ______ _

sehUori $i fermecatori pentru prec1ica lor, iara nid de cum nu se agatau de vieata lor. . v

De ce oare ni01el1i J1-a spus de apostoh, ca sunt cur.v:ari, $i c1esfranati, :,;i lacomi, ci in:;;eIato~i, cveia ~e venia numai de la predicaf Cel ce are 0 vleata stra-ludta, este respectat $i de aceia, fiindca adevarul chii;r

~i dU$manilor Ii jnehid~,...gUl'a. Dar~ cU?1 d~ cade ll~ curse ~ Fiinc1ca de m ulte-ori poate ca a cazut m. acelea~~ pacate ca $i aeeia. ca daca va fi ~le ae~~t feh~ ca l Elinii, atunci elia volul iute ii va intmde :;;1 0 alta cursa, iara prin aceia,iute il vor c1?borJ.. _.

Deci daca trebuie a avea marturle buna elm partea du:;;manil~r; ai)oi ell atM. mai mult dinyar~ea prietenilor. Cum ca 11(1 este CLl putmta de a aUZl gralt de rau. pre eel ee are .. o: vieata neprihanita, asculta pre Clms~.q ee spune : :;:A~a sa lumineze lumina voastra 1n- naintea ;oamenilor. ca v[tzf'mc1 faptele voastr~. , cele bune . s~t . prosla viasca pre Tatal vostru cel cereSC" (NliLth.5, 16). Dara daca el este hulit, pe n8-dreptul, zkiJq, .. ii printr'!? imprejurare oare-care . sufere defaimarea)lSe poate $1 aceasta;~e;>s~de 3;tunc} ca UI1 asemeneQ.- nici sa nu fie ac1us la mlJloc J .QUlctca .m_ar~ este fric~1i deca('ere. ((Deci, zice, se cad~ ca ~a alb3; :;;1 o bun a marturie L1nu! ea acesta, fiindea Clmstos ZlC~, ca ((Sa li..lminez~ faptele voastre. Duprecl.\tl1 n-ar putea spune cinev~ca~oarel!3 este intunecat; $inici, chiar un .orb _ fiindca :'se Tu~meaw de a se pune mlupJa eu cI'edmta tutuI'or, i.:,tQt ~:'i>a :;;i pe ~n om !o!1rte". virtuos nu !-ar hLlIl ('ineva. PerrtI'Ll credmta relJglOasa de multe-or1 ar

defai~;};Eliriii pre cineva; pentru 0 vieatii c1!ra0 A insa, nu s-aragata de el, ei inca lmpreunacu cellaltLll.vor admira$irespecta. .' . _

2) p eci, .a;;a sa viet.uim noi, in c_a! sa n~l ~e huhasca numele lui Dumnezeu. Sa nu ne mutm mCl la s!ava omeneasca dara nici sa ne purtan1 asa feliu in cat se capatam . 0' replltatilll1e r~a, ci in vamal~dou~ ~a pret~im cumpatarea. "Intre Carl, ziee, sa stralucltl ca m~te

. 1) Nolii. ~zr 00 p.ylo ~oii~ov sl~ ~b 1'000'1 aFG&a, = 1!ici in mijloc nu tl'ebuie a fi aclus unul ca acesta, ac1eca nu trebUle mel a 11 hirotonisit Episcop. , . ~.. ~

2) Pal'tea morala. Despre vl eata cea mal bun a ~l vlrtuoasa, ~i c1espre judecata viitoal'e. (Veron).

OMILlA X 01

luminM.ori In lume" (Filipp. 2, 1~). De accia ne-a Eisat pre noi, ca sa fim ea ni:;;te luminatori, ca sa fim ea un alLiat, ca sa stam ca daseali ai altom. ca sa ne invartim ea ni~te ingeri prip1prejuruloameniior, ca &'i ne purtam cu dc'tn~il clupre cum se poarta barbatii cu copiii. ca barbati cluhovnice~ti catre cei trupeE}ti , ca clan :,;,ii S;;1. se folosasca, ca s .. t fim semi.'tnta care sa producem fruet mult $i bun. Nu ar fi nevoie de cllvinte multe, daca vieata . noastra ar lumina...a$l~- , dupre cum ni S8 cere; nu ar fi nevoie de dascali, daca noi am arata din parte-ne fapte bune. Nimeni n-ar mai fi Elin (neeredincios), daca noi am fi cre:,;,tini preeum trebuie a fi. adeca daca am pazi cele poroncite deChristos, daca am suferl a fi nedreptat.iti. a fi asuprHi;4ae~t bat-jocoriti fii[Jd noi am binecuvanta, daea p{ttimind r,'Ue noi am resplati eu bine; nimeni, zic, n-ar polea fi 0 a$a fiarasaJbateca ca sa nu se dea de parti;\a cucer-niciei, cand mai cu sama toti ceilalti fae a$il; .... ..

:;:;i ca sa afti Ga lucrul este a:;;a, gand~$te~tesingur, ca Pavel a fost lInul .singur, :;;i totu$i peat3::R;:t atras in parte a sa. Deci, duea noi cu totH am fi a:;;a;catelumi intregi n-am putea atrage spre noi ~ lata cacr~tinii :::unt mai multi de cat etnieii, $i daea 'in toate celelalie, me$-te:;;uguri unul singur poate invata deodata 0 spta de copii, apoi iataca. aiei uncle sunt multi dascali, ~i uce-nici eu mult mai multi, totu:;;i nici unuLnuse adaoge dintre Elini. Caci eei ce se invata au privirileindreptate

' spre eei ee-i in vata, $i eand ii ne vor vedea ;pr~noi ca poftim acelea:;;i lucruri ca :;;i dan$ii, ca dbrim- acele~i : de a stapani, $i de a fi cinstiti, apoi atunei cumvorputea admire\. cre$tinismul ~ Vad de pilda printl'e: noi vieata prihanita, suftete pamante$ti; banii Ii admiram' la feliu ca dan$ii, ba inca ~i mai mult; de moarte.ne temem ca $i dan$ii, de saracie n~ spaimantam ca '$i cl.an~ii, in boale ne intristam la feliu cu dan:;;ii, la feliu cl.orim slava $i stapaniea, pentru iubirea de argint ne topim, slujim

a~a zicand, timpurilor ;;i imprejurarilor. Cum, deci, vor crede ~ Din semne $i minuni ~ Dara

acestea nu se mai fac acum. Poate ca din purtarea noa-stra ~ Dara aceasta 0 am pierdut. Poate ca din dragostea noastra ~ Dara niei macar urma de dragoste nu se vecle. Deaceea noi vom da sama nu numai de pacatele noastre, ci $i de vatamarea pricinuita altora prin acele paeate.

88 OMILIA X

Sa ne trezim odata, iubitilor,sal:frivigh~m~-aratam pe pamant 0 viea1a cereasca, sa zicem clLPa;vel: .. "Ca petrecerea noastra in ceruri este". (Filipp. 3, 20); iara pe pamant sa invec1~r,am. acelora luptele ce Ie pur-tam contra patimilor.

Dara, ziei tu, au fost $i printre n01 oa!11em mari. $i de ul1ue sa cred eu-zice Elin_ul, - ciici eu nu va vad pre voi faeand ceiace faceau aeeia. Ca daea e vorba de povestit, apoi avem :;;i noi, zice, filosofi mari :;;i minu-nat1 pentru vicata lor,-ci tu a rata-mi un alt Pavel :;;i un aU loan)).

Astazi mai cu sarna, iubitilor, fiecare dintre n01 este gat a ca pentru un obol sa ucida :;;i sa fie ucis. Pentru o palma de pamant e gata sa stea lnaintea a run de judecati; pentru moartea copilului ta u toate cele le r astorni pe dos. Las la oparte pe celelalte care sunt vrednice de multa jale, ca de pilc1a ghicire din sborul sau dincantatul paserilor, observatiunile, na$terile, sim-bolele;sgardele agatate la gat pentru male, ghicirile, farmicele;vrajile. Cu adevarat cit toate acestea sunt des-tulcIemari pacate $i cIeajuns spre a choma urgiea lui Dum9~zeu asupra noastra, d chiar ;;i dupa ce ni-a trimis pre Fiu~ sau, noi ill~a eutezam sa facem astfelill de fapte.

Deci .. ce este de facut ~ Nimic alta,deca t de a jan, ffindca deabea 0 mica parte din lume se mai mantuie$te. Dar-a ceipierduti a uzind acestea se bucura, caci nu sunt nllmai Ji pierduti, ci sufar impreuna eu eei multi. $i ce feliu de b\lcurie este aceasta ? Cad chiar $i pentru aceasta bucurie VOl' da sarna. Sa nu-ti inchipui, di precum aici a avea tovarEi$i la nenorociri iti aduce oarecare man-gaere, tot a$a va fi $i acolo. $i de unde se in vedeream aceasta ? Eu voiu arata. Caci spune-mi, te rog ; dad cine-va ar fi condamnat a fi ars de viu, $i ar vedea $i pe fiul sall arzand imprellna Cll dansul, :;;i ie$indu-i fum din dirnuri, oare atunci n-ar mud? ca daca cei sanato$i, $i vazand acestea petrecandu-se Ii se increte:;;te pie lea de pe dam;;ii $i se mOle:;;aza cu totul, cu atat mai mult vor patim\. de acestea cei ce sunt 1n suferinti. Sa nu te minunezi a llzind acestea, dici asculta ce spune un Inte-lept: {(:;-;i tu te-ai robit ca ~i noi, ~i te-ai socotit intre noi (lsaia i4, 10), C~1 osle oar-eeare simpatie $i compatimire p1'intrc noi oamenii, fi indca ne mi$cam :;;i avem mila in nenorocirile altora. Oare tatal cand vede

OMILIA XI

p~e fiul ::au ~t

DC mllLlA :\1

intru ~tiinta (coH:;;tiintii) eurata. ~i ace~liia sa .se ispitiasci:t mai int

OMILIA XI

ceeace facea. apoi ~i aceasta dupre'C1rep.t

94 O:VIlLlA Xl

Caei spune-mi: oare Pavel n'a lE~sat aiei cutitullui de euralarie? Petru n!a lasat aiei tres~lea:;;1 undl\a?, Ma-theiu n'a 1asa.t ama? Si oare nu li 5e desctri:dea lor intreaga lurne 111m Inult' ehiar cleeat imparati1or? Oare nu JJune!:tU toti la l?ie~oaI~el~ l~)r ~ ;e1'ile o~ Oa~e n,u-i.luau pe dic\m;ll de DOmfi'l-:;;l stapamtorl? Oare nu mel edmtau in mt'mile apostolilor pana :;;i sufietele lor.~ O~re n~ e,:. totii ahlrnau de vointa aeeJora? Oare n u ehlar :;;1 pe c1aJ~:;;ll se' punea u in ranc1ul robilor lor? :)i oare ~e~m. ~hIar nu vedem noi petrecfmclu-se mu~te clcq~C:3t f~llU f F~mcle3: cle multe ori oameni dintre eel de rand :;;1 pro:;;tl, carl n'au manuit de eat sapa,:;;i poateca:dr:alJea avand hr~na trebuitoare, daro' eari s'au retrasla vicata monahala,--:-de multe ori, zie, aee:;;tiia s'aa ai3,tatmai pre sus de tOtl, si de imparati au fost einstiti.Poate ea acestea sunt lu-cruri miei '? Gande:;;te-te ins;\, ,cii toate . acest,:a s~nt. ~n adaQs, - in timp co capitallll intregse depoZlteaza :;;1 m vieata viitoare. .' '. .... . '

'Dispretuie:;;te, deci, a vel'ile" qac~, voie,)'t~ a, a yea a veri ;c1e voie:;;ti a te imbogatl,~lSarae . . Cael a:;;a sunt faptele eele minunat~ :;;i l?arac1oxeale!U1 pumnez~u: e1 nt) .voicste ea tu sa devll bogatnumal prm propnea ta ostenealo', ei :;;i prin ellarul . sali. I.as~-mi. mie, uzice, aeestea; tu te ingrija:;;te de. eele. ~uhovn.lee:;;tl, e3: sa eu-noo3ti.8i puterea mea. FUgl de Jugul :;;1 de roJ?lCa .ee~ delila'veri. Pana eand vei fi supuslor, saTae ,vel fi; lar~ cand .vei dispretu1 a verile, veifide udoya O~l ~ogat: :;;~ ca 11;1vor eurge averi din toate partlle, :;;1 ea n~l ve~ avea nevoie de nimie din eelede care au nev.Ole. eel multi. Caei nu este bogat celee. aremulte aveI'l, el c~l ee r:iuare nevoie de multc. A't;;acaintrucat a~e neV0l8 dedansele, intru nimie nu s0'. deosebete il-r:paratll1 d~ sarae, fiindea saraeiea nimie altanu este, de cat de 3: a.vea nevoie de altii; - astfeliu ea:;;i . lrnparatul. inu ~rJyl.nta aeeasta este sarac, fiindea areneV018 de eCI stapamp de dansul. N~ insa tot a:;;a $i eel rastignit; cad ~l n~ ~re ne-voie de nimie, 9i ii sunt deajuns pentr~ hrana ma~l.le sa~:;. Mie ziee si eelor ce sunt eu mme, au SlUJlt ma-

"""" .. ' , , .. , nile aeestea" (Fapt. 20, 34). Dara aeestea Ie. spunea celee alta data zicea,: "ea nimie avand, ~l toate avandu-le" (II. Cor. 6, 10), e1 care era erezut ea Dum-nezeu de eei ee loeuiau in Llstra.

mllLJA Xl 95

Deci, daca voie:;;ti a te invrednicl de cele din lume, eauta ceriuI; iara de voie~ti a te bueur;'t :;;i de cele de aid, dispretuie:;;ti-le, "Gmtati - zice, imparatiea lui Dumnezeu, ~i toate aeestea se VOl' adaoge VOlH~" (Math. 6, 33). De ee admiri pre cele mici'? De ce stai eu gura"GElscata la cele ce nu sunt vrednice de cuvant~ Pan a cand yei fi same '? Pana cand eersetoriu ~ Cauta spre eeriu, gande$te-te la bogatiea cleaeoio, bateli joe de

a.~.afla ca trebuinta lui cste mica :;;i nebagata in sama. Multa,mirea de c1ansul remane aiei in aceasta lume treeatoare; $i pe eata deosebire este intre un fir de na-sip, sau intr.e~o picatura de apa $i abizul eel fara sfar-$it, pe atataeste 1ntre vieata prezenta $i eea viitoare.

Aeeasta nu.estepropietate, ci numai intrebuintare; nu este eeva>eare sa 0 stapane$ti pentru totdeauna, fiindca eurn aJ; putea fi, dadi murind tu, de voie sau de neyoie altijyor lua toate ale tale, :;;i aeeia iara:;;i vor lasa allom, :;;iiara$iace:;;tiia VOl' da altora '? Toti suntem be-janari, iarc'ista,panul casei este cloaca mai mult un ehi-rigiu, fiindea murind el, chirigiul ramane $i se bueura de casa maimultde cat stapanul ei. Daea, deei, acesta este cu plata,apoi$i eel dintai (stapanul) este eu plata,-fiindea .a.zidit>casa, si 0 a imbunatatit. Asltdara sta-panirea lui estenlai mult eu numele, fiindea'ih fapta noi eu totH suntem stapani ai unoI' 1ucruri :3traine. Numai aeelea sunt aJe noastre, pe care Ie yom trimite mai di-nainte acolo, :lara eele de aiei nu sunt ale noa~tre, ei ale eclor vii, saurn.ai. drept vorbincl, chiar :;;i pe eei vii 1i parasesc.NuQ1(ti cele ale sufietului: rnilosteniea si filan-tropiea Sllt1t aJe)10astre. Celelalte sunt afaro' de nOi, du-pre cum ;zie $i eei profani, -fiindca in adevar ca sunt afara de noL'.. .

Sa fa.GeD}, >deci, cele ce sunt inauntrul nostru. Nu este cu putintade a lua eu noi averile :;;i a pJeea de aici, - ci cu PlJtint;I este de a pleca eu milosteniea,:;;i mai drept vorbind, de a 0 trimite mai clinainte aeolo, ea sa ni pregateasdi sala:;;uri in loea$urile eele ve:;;nice. Sc numesc bani, fiindea ne folosim de dan$ii, iara nu pentru ea suntem stapani; fntrebuintarea lor, sal! folo-sinta lor 0 avem numai, nu insa $i stapaniea. Caci spune'mi te rog: fie care propietate in parte, :;;i fieeare ogor a cator stapani au fost pana aeum ~ :;;i a eator stapani VOl' mai fi de acum inainte ~ Se vorbeE;1te ehiar $i intr'un

96 ______ --------.~~ON~ll~b~J&~X~l-------------~-----proverb foarte inte1errt - caci noi nu trebuic a dispretlII. proverLele. din POl?OI', d9:~a, a.u jl~ e!e ce~a il1{e}ept: (

98 OMILB XII

au CU110scut~ adev3:Ptl1. Dc vreme ce toata fap-tura lui DUl11nezeu este buna, ~i nimic nu este de lepadat care se ia cu mul~amire; ca se sfin-.te~te pd11 cuv

100 OMILIA XII

insamna expresiunea : ;:Ca se sfih~e~te pi'in.,cuv8.n-tul lui Dub.1nezeu - ~i prin rugaciune?" Invederat este deci:,~.ga fiind necurafa, se sfinte$te. Nu aceasta 0 spune apostolul, ci aiciel se adresaza ditra aceia, cari credeau ca pot fi oare:c'care dintre dansele spurcate. Prin urmare-aici el stabile$te ' doua lueruJ:'l_-lJrineipale: eel intai ca nimic facut de Dumnezeu nu este spurcat, $i al . doilea, ca chiar de s'ar ,. spurca, tu ai doftoriea: opre$te-te, insamna-l, multame$te $i slave$te pre Dum-nezeu, $io~wnci orice necuratenie a di::'ipAl;:.\,it.

, A~ dara, zici tu, putem curatl 'in acest chip $i jartfele cele ja.rJJi.te idoJi\or ~ Daea nu : $tii ca a fost jartfit idolilor, de sigur ea Ie vei putea curatl in felul acesta ; ''iai'a dac1 alCI ca $1 in v